BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr.63 din 06.08.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, încheiate la 31 decembrie 2017

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
06.08.2018

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate

ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului,

 încheiate la 31 decembrie 2017

nr. 63  din  06.08.2018

 (în vigoare 28.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-376 art. 44 din 28.09.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa Secretarului General de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, dl Iurie Uşurelu; directorului I.P. Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” din Bălţi, dl Marin Cebotari; directorului interimar al I.P. Institutul de Fitotehnie “Porumbeni”, dl Mihai Cernei; directorului Colegiului Agroindustrial din Ungheni, dl Ion Oboroc; directorului Colegiului Agroindustrial din Râşcani, dl Anatolie Volentir; directorului Centrului de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul, dl Aurel Serdeşniuc; directorului interimar al Centrului de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie, dl Sergiu Zabolotnîi; directorului Colegiului Tehnic Agricol din Svetlâi, dl Vasile Belev; directorului interimar al I.P. Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, dl Iurie Moşoi; directorilor adjuncţi ai Agenţiei “Apele Moldovei”, dl Radu Stratuţa şi Radu Cazacu; preşedintelui Comisiei pentru Testarea Soiurilor de Plante, dl Mihail Machidon; vice-directorului Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, dl Serghei Eremeico; şefului Direcţiei inspectare generală a Inspectoratului Ecologic de Stat, dl Nelean Căpăţină; contabilului-şef al Serviciului Piscicol, dna Oxana Dănuţă, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţilor vizate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.20171, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, încheiate la 31 decembrie 2017.

____________________________

1 Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.38 alin.(3) din Legea nr.260 din 07.12.2017 şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018 (cu modificările ulterioare)2, având drept scop verificarea, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului prezintă o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative din cauza fraudelor sau erorilor, precum şi emiterea opiniei de audit, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

____________________________

2 Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern a fost desfăşurat în conformitate cu standardele internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit: ISSAI 100 “Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 “Principii fundamentale ale auditului financiar” şi ISSAI 1000-2999 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit”3.

____________________________

3 Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014.

Examinând Raportul de audit, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

sistemul de management financiar şi control implementat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi instituţiilor subordonate acestuia este, la nivelul unor elemente, fragmentat, neintegrat într-un sistem unitar şi funcţional, fiind constatate rezerve semnificative în acest sens. Circumstanţele respective au generat deficienţe care au afectat veridicitatea, plenitudinea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare privind exerciţiul bugetar al anului 2017.

Activităţile desfăşurate în scopul colectării unor probe suficiente şi adecvate, precum şi constatările expuse în Raportul de audit anexat au determinat echipa de audit să exprime o opinie contrară aferentă situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, întocmite la 31.12.2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, încheiate la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi se recomandă, conform competenţelor delegate, să examineze rezultatele auditului în cadrul Colegiului ministerial, cu aprobarea unui plan de măsuri în vederea întreprinderii acţiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.2. Ministerului Finanţelor şi se recomandă, conform competenţelor atribuite, să elaboreze şi să aprobe mecanismul de ţinere în evidenţa contabilă de către entităţile finanţate de la buget a subsidiilor acordate din bugetul de stat, cu reflectarea acestora la cheltuielile efective, pe măsura utilizării lor de către beneficiarii subsidiilor respective;

2.3. Agenţiei Proprietăţii Publice, în vederea verificării situaţiilor descrise în pct.4.2 din Raportul de audit, cu întreprinderea măsurilor ce se impun pentru neadmiterea înstrăinării necontrolate cu risc de fraudă a terenurilor cu numerele cadastrale 0100101.020, 0100209.050, 0300209.702 şi 0300207.352, care fac parte din proprietatea publică a statului, înregistrate conform datelor Registrului cadastral după Î.S. “Centrul de instruire şi producţie”, care a fost reorganizată în societate cu răspundere limitată;

2.4. Procuraturii Republicii Moldova, pentru informare şi o posibilă autosesizare în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun referitor la situaţiile expuse în pct.4.2, pct.6.7 şi pct.6.15 din Raportul de audit;

2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi documentare;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărâre, Curtea de Conturi va fi informată în termen de 9 luni, iar subpunctului 2.2 – în termen de 6 luni din data publicării Hotărârii şi Raportului de audit în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.63 din 06.08.2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului

încheiate la 31 decembrie 2017

Lista acronimelor

I. OPINIE DE AUDIT CONTRARĂ

Am auditat situaţiile financiare ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, întocmite la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanţul contabil, raportul privind veniturile şi cheltuielile, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind executarea bugetului, raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale, raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi a rezervelor de stat, raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale, raportul narativ privind executarea bugetului.

În opinia noastră, ţinând cont de aspectele expuse în “Baza pentru opinie contrară”, rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă cu privire la poziţia financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil1.

_____________________

1 Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

II. BAZA PENTRU OPINIA DE AUDIT CONTRARĂ

Misiunea de audit s-a desfăşurată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit2. Responsabilităţile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secţiunea “Responsabilităţile auditorului” din prezentul Raport.

Suntem independenţi faţă de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în conformitate cu cerinţele etice relevante auditului rapoartelor financiare în Republica Moldova şi am respectat responsabilităţile de etică conform acestor cerinţe.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut şi expus în Capitolul IV. “Aspectele-cheie de audit” sunt suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia contrară, determinată de efectul denaturărilor semnificative.

_____________________

2 Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999)”.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

3.1. Cadrul instituţional al activităţii

MADRM este o structură nouă, creată în baza reorganizării prin absorbţie a MAIA, MDRC şi MM3. Activitatea MADRM este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.695 din 30.08.2017 “Cu privire laorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”. MADRM este organul central de specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în următoarele domenii: (i) agricultură, (ii) producerea alimentelor, (iii) siguranţa alimentelor, (iv) dezvoltare regională şi rurală, (v) planificare spaţială, (vi) protecţia mediului şi schimbări climaterice, (vii)resurse naturale.

MADRM are misiunea de a analiza situaţia şi problemele din domeniile sale de activitate, de a elabora politici publice eficiente în domeniile patronate, de a monitoriza calitatea politicilor şi actelor normative şi de a propune intervenţii justificate ale statului care urmează să ofere soluţii eficiente în domeniile de competenţă, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate şi costurile preconizate.

_____________________

3 HG nr.594 din 26.07.2017 “Cu privire la restructurarea administraţiei publice centrale de specialitate” (în continuare – HG nr.594 din 26.07.2017).

3.2. Structura şi părţile implicate în întocmirea situaţiilor financiare

MADRM administrează domeniul public central de specialitate prin intermediul aparatului central, al cărui efectiv-limită constituie 121 de unităţi. MADRM are în subordine 36 de subdiviziuni cu statut de persoană juridică4, cu un efectiv-limită de4127,34 unităţi. Organigrama MADRM şi efectivul-limită al aparatului MADRM şi al entităţilor subordonate sunt prezentate în Anexele nr.3 şi nr.4 la prezentul Raport de audit.

Evidenţa contabilă la MADRM este ţinută şi organizată de Secţia financiar-administrativă5, care este responsabilă de asigurarea, menţinerea şi consolidarea managementului financiar şi bugetar în cadrul instituţiei. Secţia financiar-administrativă elaborează, promovează şi monitorizează politicile ce ţin de asigurarea financiară a MADRM şi a instituţiilor subordonate acesteia. Totodată, este responsabilă de elaborarea şi executarea bugetului, urmând să organizeze evidenţa contabilă potrivit prevederilor Legii contabilităţii6, instrucţiunilor şi regulamentelor aprobate de MF. De asemenea, coordonează şi organizează, conform actelor normative, sprijinul financiar al activităţilor MADRM şi instituţiilor din subordine.

_____________________

4 În total: 3 entităţi în domeniul agriculturii, 6 entităţi în domeniul mediului, 17 entităţi în domeniul învăţământului şi ştiinţei şi 10 proiecte finanţate din surse externe.

5 Secţia financiar-administrativă include 2 servicii: (i) Serviciul evidenţă contabilă şi (ii) Serviciul fonduri de dezvoltare.

6 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

3.3. Sinteza surselor de finanţare

Resursele financiare destinate funcţionării regulamentare a Aparatului central al MADRM şi instituţiilor din subordine se constituie din alocaţii de la bugetul de stat formate din resursele generale şi resursele colectate. În anul 2017, MADRM şi ministerele reorganizate au gestionat cumulativ la venituri 1 mlrd.989,3 mil.lei şi la cheltuieli – 2 mlrd.203,2 mil.lei. Sinteza resurselor bugetare alocate MADRM, MAIA, MDRC, MM şi unităţilor din subordine finanţate de la bugetul de stat în anul 2017 este prezentată în Tabelul nr.1.

Sinteza resurselor financiare obţinute în anul 2017 şi direcţiilor de utilizare a alocaţiilor bugetare se prezintă în Anexa nr.41 la prezentul Raport de audit.

3.4. Patrimoniul gestionat

În anul 2017MADRM şi instituţiile din subordine au administrat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 2.431,4 mil.lei. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (1961,0 mil.lei/80,7%), urmată de activele neproductive (396,3 mil.lei/16,3%). Sinteza patrimoniului administrat de MADRM este prezentată în Tabelul nr.2.

Informaţii relevante aferente domeniului auditat sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2017 se prezintă în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Situaţiile patrimoniale reflectate în rapoartele financiare consolidate ale MADRM, întocmite la 31 decembrie 2017, au fost afectate de denaturări semnificative.

4.1.1. Neevaluarea şi necontabilizarea terenurilor aflate în folosinţă a determinat raportarea neveridică şi necompletă a informaţiilor din situaţiile financiare, acestea fiind diminuate cu 3 mlrd. 414,5 mil.lei.

Din totalul loturilor de teren, contrar prevederilor regulamentare7, MADRM şi instituţiile din subordine nu au înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare 199 de loturi de teren cu suprafaţa totală de 6 mii 523,7135 ha, în valoare estimativă de 3 mlrd. 414,5 mil.lei, în evidenţa contabilă a acestora fiind reflectate doar 73 loturi de teren (5 mii 320,8947 ha, sau 44,9%) în valoare de 396,3 mil.lei. Urmare a necontabilizării terenurilor, situaţia patrimonială a fost denaturată cu 3 mlrd. 414,5 mil.lei, cele mai semnificative denaturări fiind atestate la:

• Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (22 loturi/1 mii 688,7525 ha) – 545,4 mil.lei;

• IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară(30 loturi de teren/1.381,0471 ha) – 446,0 mil.lei;

• Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (23 loturi de teren/830,0232 ha) – 269,0 mil.lei;

• IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” (7 loturi de teren/749,4610 ha) – 249,1 mil.lei;

• Agenţia “Apele Moldovei” (30 loturi de teren/877,4092 ha) – 626,5 mil.lei;

• IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (13 loturi de teren/400,0126 ha) – 129,2 mil.lei.

Sinteza pe întregul sistem al MADRM este prezentată în Anexa nr.6la prezentul Raport de audit.

_____________________

7 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2017; Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012; Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

4.1.2. Situaţia patrimonială a fost denaturată cu 11,8 mil.lei urmare a neevaluării şi necontabilizării bunurilor imobile gestionate.

• Procedurile de audit au atestat că, din totalul de 709 de bunuri imobile administrate de MADRM şi entităţile din subordine, 157 nu sunt evaluate conform cerinţelor cadrului regulator8 şi, respectiv, contabilizate. De menţionat că o parte din bunurile neevaluate şi necontabilizate (20 bunuri imobile) au fost evaluate de organele cadastrale la 9,1 mil.lei. În aceste condiţii, urmare a neevaluării bunurilor, auditul este limitat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru determinarea impactului denaturărilor asupra prezentării reale a situaţiilor patrimoniale raportate la finele anului 2017. Sinteza neconformităţilor este prezentată în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

• Totodată, Agenţia “Apele Moldovei” nu a contabilizat un autovehicul (0,3 mil.lei) primit încă în 2015 cu titlu de donaţie de la IP “Fondul Provocările Mileniului”9, precum şi activele nemateriale în sumă de 2,4 mil.lei primite de la MM în anul 201310.

_____________________

8 Pct.1.4.5.1 din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

9 Factura nr.WH3797137 din 09.12.2015 (234,7 mii lei).

10 Aplicaţia “WEB-GIS Portalul de mediu” (1,1 mil.lei) şi Conceptul Sistemului Geografic Informaţional din domeniul apelor (1,3 mil. lei).

4.1.3. Valoarea bunurilor imobile administrate a fost denaturată cu 37,0 mil.lei din cauza neajustării valorii acestora la valoarea lor cadastrală.

Urmare a procedurilor de audit se atestă că valoarea contabilă a 66 de bunuri imobile (22,1 mil.lei) este subestimată cu 37,0 mil.lei, comparativ cu cea estimată de organele cadastrale (59,1 mil.lei), de către entităţi nefiind întreprinse măsuri privitor la ajustarea valorii contabile a bunurilor respective la valoarea lor cadastrală, dintre care:

• MADRM11 (un imobil în sumă de 19,5 mil.lei);

• IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (13 bunuri imobile în sumă de 10,4 mil.lei);

• IP Centrul de excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (un imobil în sumă de 2,7 mil.lei);

• Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (17 bunuri imobile în sumă de 1,1 mil.lei).

Sinteza denaturărilor menţionate se prezintă în Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit.

_____________________

11 Bunul imobil al MM.

4.1.4. În evidenţa contabilă a entităţilor subordonate MADRM sunt reflectate bunuri în valoare de 3,3 mil.lei, care, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, aparţin persoanelor terţe.

Probele de audit au atestat situaţii în care13 bunuri imobile reflectate în evidenţa contabilă a instituţiilor din subordinea MADRM (3,2 mil.lei) conform datelor din Registrul cadastral aparţin altor persoane fizice şi juridice. Sinteza bunurilor înstrăinate, dar care continuă să fie reflectate în evidenţa contabilă, se prezintă în Anexa nr.11la prezentul Raport de audit.

Asemenea situaţii se atestă şi în cazul terenurilor administrate, în evidenţa contabilă a entităţilor fiind reflectate 3 loturi (0,1 mil.lei/54,6924 ha) care aparţin persoanelor terţe. Sinteza loturilor de teren care, conform datelor din Registrul cadastral, aparţin persoanelor terţe se prezintă în Anexa nr.12la prezentul Raport de audit.

De menţionat că imobilele şi terenurile respective, conform înscrisurilor din Registrul cadastral, nu aparţin, cu titlu de proprietate, entităţilor pe parcursul mai multor ani (2001-2014), iar inventarierile anuale nu au constatat aceste divergenţe, ceea ce denotă efectuarea formală a acestora, precum şi neinventarierea integrală a tuturor activelor gestionate.

4.1.5. Deşi unele bunuri imobile, conform datelor evidenţei contabile, deţin coduri cadastrale, acestea nu se regăsesc în Registrul cadastral (19,5 mil.lei)

Probele de audit au identificat cazuri în care unele bunuri imobile, deşi conform datelor evidenţei contabile deţin coduri cadastrale, nu se regăsesc în Registrul cadastral. Astfel, 8 bunuri imobile12 şi 6 loturi de teren (50,3862 ha)13 cărora le-a fost atribuit cod cadastral nu se regăsesc în Registrul cadastral. În acest sens, pentru a exclude riscul de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică a statului, urmează a fi întreprinse măsuri pentru reînregistrarea acestora şi obţinerea codurilor cadastrale noi. Situaţia este prezentată în Anexa nr.13 la prezentul Raport de audit.

Situaţiile constatate au limitat auditul în obţinerea probelor de audit adecvate şi suficiente pentru a evalua realitatea şi fidelitatea informaţiilor reflectate în situaţiile financiare şi patrimoniale.

_____________________

12 Din cele 8 bunuri imobile, 6 sunt reflectate în evidenţa contabilă cu valoarea de 18,0 mil.lei.

13 Din 6 loturi de teren (50,3862 ha), un lot este evaluat şi contabilizat (1,5 mil.lei).

4.1.6. Contabilizarea şi raportarea neadecvată a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale au condiţionat denaturarea informaţiilor din situaţiile patrimoniale.

♦ Probele de audit denotă că MADRM nu a calculat amortizarea pentru toate activele nemateriale contabilizate. Astfel, din 11 poziţii de active nemateriale amortizate,aceasta a fost calculată doar la 4 poziţii, din care la 2 poziţii neregulamentar, cheltuielile fiind diminuate cu 0,03 mil.lei, şi la 7 poziţii amortizarea nu a fost calculată deloc, deşi acestea se utilizează de mai mulţi ani, valoarea amortizării necalculate constituind 2,6 mil.lei.

♦ Urmare a contabilizării necorespunzătoare a uzurii mijloacelor fixe, precum şi urmare a contrapunerii datelor raportate de entităţile din subordine cu datele din Registrele privind calcularea uzurii mijloacelor fixe au fost constatate divergenţe în valoare totală de 0,7 mil.lei14. Astfel, la Inspectoratul Ecologic de Stat, uzura calculată a fost diminuată cu 0,9 mil.lei15, iar la Agenţia “Apele Moldovei” – majorată cu 0,2 mil.lei16,datele din raportul consolidat şi din rapoartele entităţilor respective fiind denaturate cu sumele respective. Sinteza divergenţelor se prezintă în Anexa nr.18 la prezentul Raport de audit.

♦ Aplicarea neconformă de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat17 a prevederilor cadrului normativ-regulator privind modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale18, precum şi stabilirea duratei de funcţionare utilă a unor mijloace fixe mai mică decât prevede cadrul regulator19 au condiţionat majorarea valorii uzurii mijloacelor fixe cu 1,0mil.lei20. Totodată, au fost atestate situaţii de calculare a uzurii pentru mijloacele fixe a căror durată de funcţionare utilă a expirat, valoarea uzurii calculate peste 100% constituind 1,3 mil.lei21, cu suma respectivă fiind majorate cheltuielile perioadei.

De asemenea, urmare a clasificării neregulamentare a unor bunuri la mijloace fixe, deşi conform cadrului regulator acestea urmau a fi reflectate la stocuri de materiale circulante22, uzura mijloacelor fixe a fost majorată cu 0,2 mil.lei23.

Totodată, se atestă că valoarea amortizării activelor nemateriale raportate în situaţiile financiare a fost diminuată cu 0,6 mil.lei24, urmare a necalculării amortizării pentru unele active nemateriale, cu aceeaşi sumă fiind afectate şi rezultatele anului curent raportate în Bilanţul contabil şi în Raportul privind veniturile şi cheltuielile.

_____________________

14 Calculul: 893,2 mii lei - 156,0 mii lei = 737,2 mii lei.

15 Suma de 893,2 mii lei.

16 Suma de 156,0 mii lei.

17 Neconformităţile constatate în cadrul misiunii de audit şi menţionate în Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.35 din 22.06.2017, au fost integrate în prezentul Raport de audit, deoarece au influenţat situaţiile financiare consolidate ale MADRM.

18 Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

19 Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.

20 Suma de 1015,9 mii lei.

21 Suma de 1250,3 mii lei.

22 Piese de schimb.

23 Suma de 157,8 mii lei.

24 Suma de 616,1 mii lei.

4.2. Cota statului în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice în afara sistemului bugetar a fost contabilizată neconform, ceea ce a determinat denaturarea informaţiilor din situaţiile patrimoniale cu 6 mlrd. 563,4 mil.lei.

Conform datelor raportate la finele anului 2017, cota statului în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şialtor organizaţii a constituit 726,0 mil.lei, din care la MADRM – 609,0 mil.lei, şi la instituţiile subordonate – 117,0 mil.lei. Situaţia se prezintă în Tabelul de mai jos.

Probele de audit au relevat că, urmare a contabilizării neconforme şi neintegrale a capitalului social în întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni, acesta a fost diminuat per total cu 6 mlrd. 563,4 mil.lei25.

♦ Astfel, cota statului în întreprinderile de stat a fost diminuată cu 6 mlrd. 003,1 mil.lei26 urmare a menţinerii în evidenţa contabilă a cotei în capitalul social al unor întreprinderi care au fost lichidate sau reorganizate şi neincluderii în acesta a valorii terenurilor transmise în gestiune. În acest sens, exemplificăm următoarele:

• Agenţia “Apele Moldovei”, la finele anului de gestiune a reflectat capitalul social al unei întreprinderi27 (4,2 mil.lei), care a fost vândută în 201728 (28.02.2017 ) prin schimbarea formei organizatorico-juridice din întreprindere de stat în societate cu răspundere limitată;

• în evidenţa contabilă a MADRM este reflectat capitalul social a 3 întreprinderi de stat lichidate (3,6 mil.lei)29. Astfel,cota statului în întreprinderile de stat a fost majorată cu suma respectivă;

• în capitalul social al întreprinderilor de stat al căror fondator este Agenţia “Apele Moldovei”au fost transmise terenuri cu suprafaţa de 4 mii 653,1113 ha, care până în prezent nu au fost evaluate şi, respectiv, contabilizate, preţul normativ al cărora a constituit 6 mlrd. 010,9 mil.lei. Astfel, capitalul social raportat de AAM a fost diminuat cu suma respectivă. Situaţia este prezentată în Anexa nr.21 la prezentul Raport de audit.

♦ Capitalul social al statului în societăţile pe acţiuni,raportat la finele anului de gestiune, a constituit (-396,7 mil.lei), fiind diminuat cu 397,8 mil.lei30. Astfel,

• urmare a contabilizării de către MADRM a capitalului social al S.A. în volume mai mari faţă de cota reală pe care o deţine statul în acestea, în evidenţa contabilă fiind raportat capitalul social total al S.A. respective, inclusiv alţi participanţi,acesta a fost majorat cu 75,0 mil.lei31. Totodată, MADRM, neţinând cont de cotele capitalului social reflectat în evidenţa contabilă, a transmis către APP în anul 2017,conform actului de primire-predare, capitalul social total al S.A.,şi nu cota-parte care o deţinea în acestea. Astfel, deşi conform datelor evidenţei contabile cota statului în S.A. a constituit 669,6 mil.lei, MADRM a exclus din evidenţa contabilă 1 mlrd. 145,7 mil.lei,sau cu 476,1 mil.lei mai mult;

• în evidenţa contabilă a Agenţiei “Apele Moldovei” au fost contabilizate cotele în capitalul social al unor întreprinderi care au fost vândute încă în anul 2016 (+1,8 mil.lei)32 sau transmise, în anul 2017, către APP (+1,5 mil.lei)33, astfel, cota statului în capitalul social raportată la finele anului fiind majorată per total cu 3,3 mil.lei.

♦ Capitalul social transmis în gestiunea Universităţii Agrare de Stata Moldovei, inclus în raportul financiar consolidat, a fost denaturat cu 186,8 mil.lei urmare a contabilizării neadecvate a acestuia de către fondator (MAIA,respectiv, MADRM)34 şi de UASM35. Astfel,conform actelor de transmitere, la situaţia din 31.12.2012, capitalul social al UASM a constituit 202,4 mil.lei, iar în evidenţa fondatorului (MAIA) au fost reflectate 379,9 mil.lei, sau cu 177,5 mil.lei mai mult.

Totodată, pe parcursul anilor 2013-2017, UASM a efectuat reevaluarea bunurilor imobile şi terenurilor transmise în gestiune economică (+217,5 mil.lei)36, precum şi a efectuat investiţii capitale în valoare totală de 9,3 mil.lei. Urmare a acestui fapt, fondatorul (MAIA) a majorat cu suma respectivă (+226,8 mil.lei) cota statului în capitalul social, acesta constituind per total 606,7 mil.lei, iar UASM a majorat capitalul social doar cu 217,5 mil.lei aferente reevaluării bunurilor imobile şi terenurilor, capitalul social al acesteia reflectat în evidenţa contabilă constituind 419,9 mil.lei37, diferenţa dintre datele reflectate în evidenţa contabilă a fondatorului şi cea a UASM constituind 186,8 mil.lei38. Situaţia este prezentată în Anexa nr.22 la prezentul Raport de audit.

Totodată, se atestă că fondatorul (MAIA) nu a emis niciun act intern prin care s-a permis majorarea capitalului social al UASM. Astfel, majorarea capitalului de către fondator cu 226,8 mil.lei39, precum şi de către UASM cu 217,5 mil.lei sunt neconforme, situaţiile financiare ale acestora fiind denaturate cu sumele respective.

♦ Tot în acest context se atestă că valoarea capitalului social raportat de către unele instituţii din subordine (33,6 mil.lei) nu prezintă situaţia reală. Astfel, urmare a menţinerii în evidenţa contabilă a capitalului social, care regulamentar urma să fie casat la etapa de reorganizare a entităţilor şi trecerea lor la finanţare din bugetul de stat40,acesta a fost majorat cu 24,3 mil.lei. Situaţia este prezentată în Anexa nr.23 la prezentul Raport de audit.

♦ De asemenea, întreprinderile de stat nu respectă cadrul regulator privind dezvăluirea informaţiilor. Astfel, întreprinderile de stat nu au respectat prevederile art.16 din Legea nr.146 din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat (abrogată) şi art.18 din Legea nr.246 din 23.11.2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, şi nu au plasat pe paginile web proprii şi pe pagina oficială a fondatorilor (MADRM şi AAM) rapoartele financiare anuale, informaţiile despre membrii organelor de conducere şi control, mărimea indemnizaţiilor stabilite de fondator, rapoartele de audit privind situaţiile financiare, precum şi privitor la gestionarea cotelor în capitalul social etc.

_____________________

25 Calculul: întreprinderi de stat(+6.003,1 mil.lei)+ S.A. (+397,8 mil.lei) + UASM (+186,8 mil.lei) + IP din subordine (-24,3 mil.lei) = 6563,4 mil.lei.

26 Calculul: (-4,2 mil.lei)+ (-3,6 mil.lei)+ (+6.010,9 mil.lei) =6.003,1 mil.lei.

27 Referitor la I.S. “Centrul de instruire şi producţie” (IDNO 1003600049025), conform datelor din Registrul de stat al întreprinderilor/unităţilor de drept, sub acest IDNO din 28.02.2017 este înregistrat SRL “Centrul de instruire şi producţie”.

28 Extras din Registrul organizaţiilor deţinut de IP “Agenţia Servicii Publice”.

29 Î.S. “Centrul de evidenţă a circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice” (0,2 mil.lei), Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei” (3,0 mil.lei), Î.S.“Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer” (0,4 mil.lei).

30 Calculul: (-75,0 mil.lei)+ 476,1 mil.lei + (-3,3 mil.lei)= (+397,8 mil.lei).

31 Total MADRM (+75,0 mil.lei), din care: S.A. “Combinatul de Vinuri Cricova” (+48,7 mil.lei), S.C.“Moldvinipoteca” S.A. (+4,5 mil.lei), S.A. “Centrul Agroalimentar din Chişinău” (+14,2 mil.lei).

32 Agenţia “Apele Moldovei”: S.A. “Amelioratorul” (1,8 mil.lei).

33 Agenţia “Apele Moldovei”: S.A. “Aqua-Prut” (1,5 mil.lei).

34 Suma de 606,7 mil.lei.

35 Suma de 419,9 mil.lei.

36 Reevaluarea bunurilor imobile (+148,4 mil.lei) şi terenurilor (+69,1 mil.lei).

37 Calculul: 202,4 mil.lei +217,5 mil.lei = 419,9 mil.lei.

38 Calculul: 606,7 mil.lei - 419,9 mil.lei = 186,8 mil.lei.

39 Calculul: 217,5 mil.lei + 9,3 mil.lei = 226,8 mil.lei.

40 IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (16.663,1 mii lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia”, mun.Bălţi (7.597,8 mii lei).

4.3. Probele de audit denotă probleme în administrarea şi gestionarea bunurilor imobile proprietate publică a statului amplasate pe teritoriul Transnistriei şi Ucrainei.

♦ Astfel, se atestă neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor amplasate pe teritoriul Transnistriei (13 bunuri imobile/5,4 mil.lei). Conform informaţiilor prezentate de entităţile auditate, nici inventarierea bunurilor imobile respective nu a fost posibilă, deoarece conform răspunsului Ministerului Resurselor Naturale şi Control Ecologic al regiunii din stânga Nistrului, întocmit încă în anul 201041, inventarierea nu este posibilă din cauza că bunurile imobile se află sub jurisdicţia Transnistriei şi au trecut în proprietatea publică a autorităţilor necontrolate din stânga Nistrului.

♦ În evidenţa contabilă a IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” sunt reflectate 7 bunuri imobile (1,4 mil.lei) amplasate în or.Zatoka, Ucraina, care de asemenea nu sunt supuse inventarierii anuale, precum şi nu sunt incluse în Registrul bunurilor proprietate publică a statului. Deşi, potrivit art.13 al Acordului nr.1994 din 11.08.1994 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate, “părţile garantează că proprietatea Părţilor, a persoanelor juridice şi fizice în cadrul acestui Acord beneficiază de apărare juridică deplină şi necondiţionată. Această proprietate nu poate fi supusă confiscării forţate, afară de cazurile de forţă majoră, prevăzute de actele legislative. În cazurile de confiscare forţată a proprietăţii menţionate, statul plăteşte proprietarului ei o compensaţie ce corespunde valorii reale a proprietăţii confiscate, în termenele stabilite de legislaţia Părţii pe al cărei teritoriu este amplasată”, auditul atestă că bunurile respective nu sunt controlate de Republica Moldova.

Sinteza bunurilor proprietate publică a statului, necontrolate de Republica Moldova, se prezintă în Anexa nr.15 la prezentul Raport de audit.

În aceste condiţii, auditul este limitat în obţinerea unor probe de audit suficiente şi adecvate privitor la existenţa şi integritatea bunurilor imobile respective.

_____________________

41 Răspunsul Ministerului Resurselor Naturale şi Control Ecologic al regiunii din stânga Nistrului nr.01-28/360 din 03.03.2010.

4.4. Creanţele incluse în raportul financiar consolidat au fost denaturate semnificativ.

♦ Probele de audit denotă că Agenţia “Apele Moldovei”, urmare a neefectuării regulamentare a verificării decontărilor cu agenţii economici, a majorat creanţele cu 4,0 mil.lei, sau cu 23,0% din totalul creanţelor consolidate aferente cheltuielilor şi activelor nefinanciare. Astfel, în cadrul implementării proiectului investiţional finanţat din FEN “Complexul de asigurare cu apă potabilă a satelor din raionul Hânceşti”, iniţiat în 2013 (50,7 mil.lei)42, în perioada 2014-2017 au fost încheiate 6 acorduri adiţionale în valoare totală de 14,1 mil.lei, în legătură cu includerea unor lucrări suplimentare şi procurarea utilajelor neincluse în deviz43, suma contractului a fost majorată cu 27,8%. Totodată, în anii 2015 şi 2016 au fost încheiate acorduri de ajustare a valorii contractului, aceasta fiind majorată încă cu 8,9 mil.lei, sau cu 17,6%.Astfel, la finele anului valoarea contractului a constituit 73,7 mil.lei, fiind majorată faţă de valoarea iniţială cu 45,4%.

De menţionat că, deşi AAM, conform contractului, deţine calitatea de investitor, aceasta nu a respectat prevederile cadrului regulator44 şi nu a înregistrat acordurile adiţionale la organele Trezoreriei de Stat. Conform documentelor contabile, antreprenorul a primit mijloace băneşti şi de la Î.S. STI Hânceşti şi de la AAM în sumă totală de 22,7 mil.lei, fiind executate lucrări în valoare de 21,1 mil.lei. Astfel, creanţele la finele anului au constituit 1,6 mil.lei45. Această situaţie a fost condiţionată de faptul înaintării facturilor de către antreprenor doar către Î.S. STI Hânceşti, iar achitarea lucrărilor executate s-a efectuat şi de AAM (5,6 mil.lei), şi de Î.S. (17,1 mil.lei), astfel în evidenţa contabilă a Î.S. fiind reflectate datorii în sumă de 4,0 mil.lei, iar la AAM – creanţe artificiale de 5,6 mil.lei. Situaţia creată este consecinţa neefectuării pe parcursul mai multor ani a verificării decontărilor cu antreprenorul, ca urmare creanţele raportate la cheltuieli fiind majorate cu 4,0 mil.lei, sau cu66,7%.

De asemenea, la contrapunerea datelor din documentele primare cu cele din evidenţa analitică s-au constatat divergenţe de 0,03 mil.lei, care s-au format urmare a contabilizării neadecvate de către AAM a facturilor privind executarea, în anul 2016, a lucrărilor în cadrul proiectului “EAST-AVERT”46,datele reflectate în evidenţa contabilă fiind majorate cu suma respectivă47.

Totodată, urmare a neraportării creanţelor şi obligaţiunilor cu termenul de achitare expirat, informaţiile aferente din rapoartele financiare au fost denaturate semnificativ.

Astfel, analiza creanţelor şi datoriilor raportate la finele anului denotă că acestea au constituit per total 34,3 mil.lei şi, respectiv, 55,6 mil.lei. Sinteza creanţelor şi datoriilor se prezintă în Tabelul ce urmează.

Sinteza celor mai semnificative creanţe şi datorii se prezintă în Anexa nr.33 la prezentul Raport de audit.

Detalii referitor la unele creanţe şi datorii se prezintă în Anexa nr.40 la prezentul Raport de audit.

Totodată, probele de audit au relevat că entităţile din subordine au raportat neveridic şi neintegral creanţele şi obligaţiunile/datoriile cu termenul de achitare expirat, acestea fiind diminuate per total cu 24,4 mil.lei şi, respectiv, cu 32,2 mil.lei.

Astfel, creanţele cu termenul de achitare expirat provenite din venituri, cheltuieli şi active nefinanciare au fost diminuate cu 13,6 mil.lei şi, respectiv, cu0,1 mil.lei, şi cu 5,9 mil.lei. Sinteza creanţelor cu termenul de achitare expirat sub aspectul entităţilor se prezintă în Anexa nr.36 la prezentul Raport de audit.

Obligaţiunile/datoriile cu termenul de achitare expirat, provenite din venituri, cheltuieli şi active nefinanciare de asemenea au fost diminuate cu 0,2 mil.lei, şi, respectiv, cu 0,3 mil.lei şi 31,7 mil.lei. Cu sumele respective au fost denaturate informaţiile aferente din rapoartele financiare. Situaţiile sunt prezentate în Anexa nr.37 la prezentul Raport de audit.

_____________________

42 Contractul de antrepriză nr.02 din 18.10.2013, antreprenorul SRL “Fintex” (valoarea iniţială de 50,7 mil.lei).

43 Contractele adiţionale: nr.06 din 19.06.2014 (+0,3 mil.lei), nr.07 din 17.09.2014 (+3,1 mil.lei), nr.08 din 15.10.2014 (+10,7 mil.lei).

44 Legea nr.131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice.

45 Calculul: 22,7 mil.lei - 21,1 mil.lei = 1,6 mil.lei.

46 Finanţarea s-a efectuat în mai multe etape, in anii 2014-2017 fiind încheiate 3 contracte (25,2 mil.lei + 3,3 mil.lei + 4,0 mil.lei).

47 Conform facturii nr.SV SAV 000764 din 16.05.2016 – 744,2 mii lei, reflectat în evidenţa analitică – 774,2 mii lei, diferenţa constituind (+30,0 mii lei).

48 Sub aspect economic, cele mai semnificative creanţe sunt înregistrate: la “Încasări de la prestarea serviciilor cu plată” – 5,1 mil.lei; la “Venituri din realizarea activelor de către instituţii” – 9,6 mil.lei.

49 Sub aspectul economic, cele mai semnificative creanţe sunt înregistrate la “Alte cheltuieli curente” – 4,7 mil.lei.

50 Sub aspectul economic, cele mai semnificative obligaţiuni/datorii sunt înregistrate: la “Cheltuieli capitale neatribuite la alte categorii” – 3,5 mil.lei, la “Retribuirea muncii” – 15,3 mil.lei.

51 Sub aspectul economic, cele mai semnificative creanţe sunt înregistrate: la “Reparaţii capitale ale construcţiilor speciale” – 5,6 mil.lei, la “Realizarea producţiei finite a gospodăriilor agricole auxiliare” – 5,1 mil.lei.

52 Sub aspectul economic, cele mai semnificative obligaţiuni/datorii sunt înregistrate: la “Clădiri în curs de execuţie” – 25,1 mil.lei, la “Procurarea construcţiilor speciale” – 6,7 mil.lei, şi la “Procurarea pieselor de schimb” – 1,2 mil.lei.

V. MENŢIUNI PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Conform Hotărârii de Guvern nr.594 din 26.07.2017, MADRM s-a reorganizat prin absorbţia MM, MAIA şi MDRM, devenind succesor de drepturi şi obligaţii al acestora. Ca rezultat, actualul minister are misiunea de a analiza situaţia şi problemele din domeniile de activitate gestionate, de a elabora politici publice eficiente în domeniu, de a monitoriza calitatea politicilor şi actelor normative şi de a propune intervenţii justificate ale statului care urmează să ofere soluţii eficiente în domeniile de competenţă, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate şi costurile preconizate.

Se atestă că, în contextul reorganizării instituţionale cu schimbarea factorilor de decizie şi fluctuaţia cadrelor, în anul 2017 a fost necesară legalizarea tuturor drepturilor asupra bunurilor gestionate, stabilirea pe intern a modului de elaborare, aprobare şi raportare a activităţilor, precum şi consolidarea răspunderii manageriale în gestionarea finanţelor şi patrimoniului public. În acest context,constatările auditului indică asupra necesităţii fortificării, pe alocuri, şi revizuirii, sistemului MFC în cadrul ministerului şi entităţilor din subordine, în vederea asigurării conformităţii ţinerii evidenţei contabile a situaţiilor financiare şi patrimoniale, precum şi raportării acestora, fapt ce ar asigura o mai bună guvernare a finanţelor şi patrimoniului public, reieşind din competenţele şi responsabilităţile delegate.

Referitor la continuitatea activităţii, auditorul nu are cunoştinţă de evenimente care ar aduce instituţia în situaţia de a nu-şi putea continua activitatea.

Totodată, auditul atestă că până în prezent MADRM nu a executat prevederile pct.4 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului53, care stipulează că “MADRM, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, va prezenta Guvernului lista entităţilor administrative din subordinea sa, lista instituţiilor publice în care are calitatea de fondator, lista întreprinderilor de stat în care exercită funcţii de fondator/lista societăţilor pe acţiuni în care administrează pachetul de acţiuni ale statului, care vor constitui parte componentă a prezentului act normativ”.

_____________________

53 Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, aprobat prin HG nr.695 din 30.08.2017.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. Neînregistrarea la organele cadastrale a unor bunuri imobile şi terenuri generează riscul de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică a statului.

♦ Probele de audit denotă că, din totalul de 709 de bunuri imobile gestionate de MADRM şi de instituţiile din subordine, 306 (43,8%) nu au fost înregistrate la organele cadastrale, din acestea 205 bunuri imobile având valoarea contabilă de127,5 mil.lei. Printre acestea:

• Serviciul Hidrometeorologic de Stat (7 bunuri imobile – 21,3 mil.lei);

• IP “Institutul de Fitotehnie” din Porumbeni (15 bunuri imobile – 21,4 mil.lei);

• Colegiul Agroindustrial “Gheorghe Răducan”, s.Grinăuţi (25 bunuri imobile – 17,2 mil.lei);

• Agenţia “Apele Moldovei” (23 bunuri imobile – 16,2 mil.lei);

• IP “Colegiul Agroindustrial” din Râşcani (8 bunuri imobile – 15,0 mil.lei) etc.

Sinteza bunurilor imobile neînregistrate la organele cadastrale se prezintă în Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit.

♦ De asemenea, la organele cadastrale nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale asupra a 5 loturi de teren cu suprafaţa totală de 55,6959 ha, care nu au fost nici evaluate, nici contabilizate, valoarea lor estimativă (preţul normativ) constituind 17,5 mil.lei, dintre care:

• Serviciul Hidrometeorologic de Stat (3 loturi de teren – 39,1 mil.lei);

• Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (un teren – 14,1 mil.lei);

• Agenţia “Apele Moldovei” (un teren – 12,4 mil.lei);

• Şcoala Republicană Specializată de hipism şi pentatlon modern (un teren – 2,6 mil.lei).

Neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile şi loturilor de teren gestionate generează riscul de înstrăinare necontrolată a acestora şi de neasigurare a integrităţii proprietăţii publice a statului. Sinteza loturilor de teren neînregistrate la organele cadastrale se prezintă în Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

6.2. Lipsa unui control intern adecvat instituit în cadrul MADRM şi al entităţilor din subordine a determinat prezentarea eronată către APP a datelor pentru includere în Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului, datele din ultimul fiind denaturate semnificativ.

♦ Analiza efectuată de audit denotă că informaţiile incluse în Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului(Formularul nr.14)54 nu relevă situaţia reală, deoarece entităţile din subordinea MADRM au raportat valoarea a 76 de bunuri imobile55 cu 53,0 mil.lei mai mult56. Totodată, se atestă că APP i-au fost raportate 56 de bunuri imobile, cu indicarea valorii lor, deşi acestea nu sunt nici contabilizate, nici evaluate de organele cadastrale. În acest sens, auditului nu i-au fost prezentate probe suficiente şi adecvate care fundamentează sursa valorii bunurilor imobile raportate APP, precum şi nu i-au fost prezentate explicaţii privitor la necontabilizarea bunurilor imobile respective în condiţiile evaluării acestora. De asemenea, pentru 15 bunuri imobile contabilizate, valoarea raportată către APP o depăşeşte pe cea din evidenţa contabilă cu 8,6 mil.lei.

♦ Asemenea situaţii se atestă şi la raportarea terenurilor către APP. Astfel, Colegiul Agroindustrial din Râşcani a raportat APP valoarea a 5 loturi de teren (3,3 mil.lei), deşi aceste loturi nu au fost evaluate nici de entitate, nici de organele cadastrale. Totodată, Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul, deşi a contabilizat 13 loturi de teren (5,2 mil.lei), nu le-a raportat APP, iar Colegiul Agroindustrial “Gheorghe Răducan” din s.Grinăuţi nu a raportat APP valoarea contabilizată a 5 loturi de teren (0,2 mil.lei). Situaţiile menţionate au denaturat semnificativ datele din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului. Sinteza se prezintă în detaliu în Anexa nr.14 la prezentul Raport de audit.

Totodată, entităţile subordonate MADRM au inclus în Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului(Formularulnr.14), prezentată APP la situaţia din 31.12.2017, 59 de loturi cu suprafaţa totală de 128,8699 ha, care, conform înscrisurilor din Registrul cadastral, aparţin cu drept de proprietate persoanelor terţe57. Sinteza loturilor de teren care, conform înscrisurilor din Registrul cadastral, aparţin persoanelor terţe se prezintă în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit.

♦ Registrul de stat al proprietăţii publice nu include toată informaţia privind capitalul social al MADRM în întreprinderile de stat. Astfel, în acesta nu a fost inclus capitalul social aferent a 2 întreprinderi de stat amplasate peste hotare (25,7 mil.lei)58.

_____________________

54 Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului (Formularul nr.14) serveşte temei pentru includerea datelor în Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului.

55 Din totalul de 76 bunuri imobile, 15 au fost contabilizate cu 15,9 mil.lei.

56 În totalul bunurilor raportate APP, sunt incluse 53 de bunuri imobile necontabilizate.

57 Conform datelor din Registrul cadastral, loturile de teren aparţin Republicii Moldova, APL, întreprinderilor de stat, asociaţiilor etc.

58 Cariera de piatră Pervomaisk (25,4 mil.lei), Î.S. Cariera de pietriş Cernăuţi (0,3 mil.lei).

6.3. Clasificarea şi contabilizarea necorespunzătoare a activelor nefinanciare au denaturat cu 0,3 mil.lei informaţiile din situaţiile financiare.

Urmare a clasificării necorespunzătoare a activelor nefinanciare de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, la categoria mijloace fixe fiind atribuite materiale circulante în valoare de 0,3 mil.lei59, a fost afectată inteligibilitatea şi autenticitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

_____________________

59 Piese de schimb în valoare de 315,6 mii lei.

6.4. Procesul de alocare şi executare a subvenţiilor nu este transparent şi nu relevă situaţia reală a utilizării acestora, o parte din subvenţii fiind utilizată contrar prevederilor stabilite de cadrul regulator.

În anul 2017, prin intermediul MM, MDRC, MAIA şi MADRM au fost acordate subsidii şi granturi interne în valoare totală de 1 mlrd.074,4 mil.lei, din care 451,1 mil.lei prin ministerele reorganizate (MM, MDRC şi MAIA) şi 623,6 mil.lei – prin intermediul MADRM. De cele mai semnificative subsidii au beneficiat autorităţile/instituţiile publice la autogestiune (564,0 mil.lei), urmate de întreprinderile private-beneficiare – 398,5 mil.lei. Sinteza subsidiilor acordate în anul 2017 se prezintă în Tabelul ce urmează.

Cele mai semnificative subsidii au fost acordate prin intermediul aparatelor ministerelor şi prin AIPA. Sinteza sub aspectul entităţilor prin intermediul cărora au fost acordate subsidiile se prezintă în Anexa nr.27 la prezentul Raport de audit.

De menţionat că, din totalul subsidiilor acordate în anul 2017 (1 mlrd.047,1 mil.lei),928,1 mil.lei, sau 88,6%,au fost acordate prin intermediul fondurilor statale. Astfel,prin Fondul Naţional de Dezvoltare Durabilă (FNDR) au fost acordate 12,9 mil.lei61, prin Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural (FNDAMR) – 861,7 mil.lei62, din care 339,1 mil.lei au fost acordate pentru achitarea datoriilor formate la finele anului 2016, prin Fondul Ecologic Naţional (FEN) – 2,1 mil.lei, şi prin Fondul Naţional al Viei şi Vinului – 51,4 mil.lei. Sinteza subsidiilor repartizate prin intermediul fondurilor statale se prezintă în Anexa nr.25 la prezentul Raport de audit.

♦ Totodată, probele de auditau atestat că Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale a atribuit neregulamentar la subsidii (ECO 25) un contract de prestare a serviciilor de cercetări geologice în valoare totală de 2,6 mil.lei, încheiat cu Î.S. “Expediţia Hidrogeologică din Moldova EHGeoM”, care, conform prevederilor HG nr.582 din 17.08.199563, este unicul monopolist cu reglementare în efectuarea lucrărilor în domeniul cercetării geologice.

♦ De asemenea, prin intermediul Agenţiei “Apele Moldovei”, au fost acordate subsidii în valoare totală de 10,7 mil.lei, destinate sprijinirii măsurilor de adaptare şi atenuare a efectelor produse de schimbările climaterice asupra producţiei agricole, prin extinderea/reabilitarea sistemelor de irigare şi drenare64. Concomitent, potrivit Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-202065, în responsabilitatea ministerelor de resort a fost pusă sarcina de a iniţia un complex de măsuri pentru stimularea aplicării irigaţiei, prin alocarea mijloacelor bugetare pentru acoperirea parţială a cheltuielilor vizând resursele energetice folosite la pomparea apei pentru irigare, iar AAM – întreţinerea în stare tehnică conformă, în limita alocaţiilor aprobate anual în bugetul de stat, a staţiilor de pompare, a construcţiilor hidrotehnice şi a apeductelor magistrale sub presiune ale sistemului de irigare. Astfel, de 10,7 mil.lei au beneficiat 11 întreprinderi de stat în care AAM are calitatea de fondator. Repartizarea subsidiilor a fost efectuată în temeiul deciziei Comisiei interne a AAM, consemnate în procesul-verbal al şedinţei de lucru, după următoarele criterii: (i) mai multe terenuri irigate; (ii) executarea lucrărilor de întreţinere a staţiilor de pompare; (iii) întreţinerea barajelor de protecţie “Costeşti - Stânca” şi “Lacul de acumulare Ghidighici” etc. Sinteza întreprinderilor de stat beneficiare de subsidii se prezintă în Anexa nr.28 la prezentul Raport de audit.

Conform informaţiilor prezentate de către întreprinderile de stat, ponderea subsidiilor primite de la bugetul de stat constituie32,89% din totalul cheltuielilor întreprinderilor beneficiare de subsidii, variind de la 14% până la 44,3%, şi de 143,04% din costul vânzărilor, variind de la 23,1% până la 268,3%. Sinteza se prezintă în Anexa nr.29 la prezentul Raport de audit.

Conform informaţiilor prezentate de întreprinderile de stat beneficiare, 92,83%, sau 9,9 mil.lei din totalul subsidiilor acordate, au fost utilizate pentru retribuirea muncii angajaţilor, reprezentând cheltuieli care nu corespund destinaţiei stabilite de cadrul regulator aferent, 0,4 mil.lei – pentru plata energiei electrice, 0,03 mil.lei – pentru reparaţia utilajului, 0,03 mil.lei – pentru achiziţionarea combustibilului, şi 0,3 mil.lei – pentru alte cheltuieli. De asemenea, deşi 0,3 mil.lei au fost acordate Î.S. “SGA Nistru-Chişinău” pentru instalarea sistemului de monitorizare video la staţia de pompare a apei din Dubăsarii Vechi şi reducerea numărului unităţilor de personal, acestea de asemenea au fost utilizate contrar destinaţiei, fiind redirecţionate pentru remunerarea muncii angajaţilor. Sinteza direcţiilor de utilizare a subsidiilor acordate prin intermediul AAM se prezintă în Anexa nr.30 la prezentul Raport de audit.

Se atestă că, deşi conform pct.6 din HG nr.1000 din 02.10.200066, pentru producerea energiei electrice şi furnizarea acesteia, în mod prioritar, sistemelor de irigare, în bază de contracte bilaterale directe, precum şi exploatarea nodului hidrotehnic Costeşti a fost creată Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti”, întreţinerea acestuia se efectuează de către ÎS “Direcţia Nodului Hidrotehnic Costeşti - Stânca”, inclusiv din contul subsidiilor acordate de la bugetul de stat. Conform explicaţiilor responsabililor de la Î.S.“Direcţia Nodului Hidrotehnic Costeşti - Stânca”, cheltuielile pentru întreţinerea Nodului hidrotehnic se efectuează fără participarea Î.S. respective67. În opinia auditului, asigurarea unui echilibru al cheltuielilor de întreţinere a Nodului Hidrotehnic şi din contul Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti” ar diminua cheltuielile bugetului de stat acordate “Direcţiei Nodului Hidrotehnic Costeşti - Stânca”.

Cele menţionate denotă că, procesul de alocare şi executare a subsidiilor nu este transparent şi nu relevă situaţia reală a utilizării acestora, o parte din subsidii fiind utilizată contrar prevederilor stabilite de cadrul regulator.

Totodată, se atestă că, deşi o mare parte a subsidiilor este alocată cu destinaţie specială, cadrul regulator nu prevede un mecanism de evidenţă contabilă şi raportare a utilizării lor. La efectuarea transferului către beneficiari, acestea sunt trecute direct la cheltuieli, fără monitorizarea ulterioară a utilizării reale a lor. Pentru sporirea transparenţei utilizării subsidiilor cu destinaţie specială acordate de la bugetul de stat, este necesar ca Ministerul Finanţelor să elaboreze un mecanism de evidenţă contabilă şi raportare a acestora, cu reflectarea lor la cheltuieli efective,de către entităţile prin intermediul cărora au fost alocate subsidiile, pe măsura utilizării lorde către beneficiar, precum şi descrierea narativă în Nota explicativă la raportul financiar a destinaţiilor de utilizare a sudsidiilor acordate şi soldului neutilizat din acestea.

_____________________

60 Prin intermediul AIPA au beneficiat Gospodăriile Ţărăneşti.

61 Sinteza alocaţiilor gestionate prin FNDR se prezintă în Anexa nr.31 la prezentul Raport de audit.

62 Sinteza subsidiilor acordate prin intermediul FNDAMR, sub aspectul măsurilor de subvenţionare a producătorilor agricoli, se prezintă în Anexa nr.26 la prezentul Raport de audit.

63 HG nr.582 din 17.08.1995 “Cu privire la reglementarea monopolurilor”.

64 Cadrul bugetar pe termen mediu (2017-2019), aprobat prin HG nr.1011 din 26.08.2016, în baza obiectivului specific competitivităţii produselor agroalimentare de creştere cu 50% până în anul 2020 a suprafeţelor de terenuri irigate, de la 145 mii ha în 2010, prevăzut de Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012, şi în baza obiectivului de dezvoltare a agriculturii moderne prin sprijinirea adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climaterice asupra producţiei agricole, prin extinderea/reabilitarea sistemelor de irigare şi drenare, din Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018.

65 Pct.5 subpct.4) lit.d) şi pct.7 lit.b) şi lit.e) din Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, aprobat prin HG nr.751 din 05.10.2011.

66 HG nr.1000 din 02.10.2000“Cu privire la crearea unor întreprinderi de stat în sectorul electroenergetic”.

67 Fondator Ministerul Economiei.

6.5. Clasificarea neregulamentară a unor tranzacţii a cauzat denaturarea informaţiilor din situaţiile financiare, precum şi neconsolidarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional.

♦ Probele de audit au atestat că, urmare a clasificării neregulamentare a transferurilor sub formă de contribuţie efectuate de către unele consilii raionale către UIP de Construcţie a locuinţelor pentru păturile social vulnerabile II, la executarea bugetului public naţional nu au fost consolidate 10,2 mil.lei. Această situaţie s-a creat din cauza reflectării de către consiliile raionale a contribuţiilor la “Alte cheltuieli curente”68, pe când regulamentar urmau a fi trecute la “Transferuri capitale acordate cu destinaţie specială între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul II”69, iar de către UIP de Construcţie a locuinţelor pentru păturile social vulnerabile II, urmare a reflectării neregulamentare la “Alte venituri pentru proiecte finanţate din surse externe”70, pe când regulamentar urmau a fi reflectatela “Transferuri capitale primite cu destinaţie specială între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul II”71.

Lipsa unui control adecvat, drept consecinţă, a cauzat denaturarea cu suma respectivă a veniturilor bugetului de stat şi a datelor din Raportul privind executarea bugetului de stat prezentat Guvernului, precum şi prezentarea neveridică a veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional, care, urmare a clasificării neconforme, au fost majorate cu 10,2 mil.lei, nefiind supuse consolidării.

♦ La contrapunerea sumelor pentru retribuirea muncii72 calculate de MADRM cu cele raportate în situaţiile financiare s-au constatat divergenţe de 0,3 mil.lei, cheltuielile pentru retribuirea muncii73 fiind diminuate, iar indemnizaţiile la încetarea acţiunii contractului de muncă74 – majorate cu suma respectivă.

♦ Asemenea situaţii s-au atestat şi la achitarea cheltuielilor de compensare a concediilor nefolosite angajaţilor concediaţi. Astfel,contrar prevederilor Ordinului MF nr.216 din 28.12.2015 şi a Indicaţiilor metodologice privind aplicarea Clasificaţiei economice75, MADRM a reflectat eronat la “Prestaţii sociale ale angajatorilor” (CBE 273) cheltuielile de compensare a concediilor nefolosite angajaţilor concediaţi, în sumă totală de 0,2 mil.lei, care regulamentar urmau a fi reflectate la“Remunerarea muncii” (CBE211).

_____________________

68 CBE 281900 “Alte cheltuieli curente”.

69 CBE 291120 “Transferuri capitale acordate cu destinaţie specială între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul II”.

70 CBE 145150 “Alte venituri pentru proiecte finanţate din surse externe”.

71 CBE 191120 “Transferuri capitale primite cu destinaţie specială între bugetul de stat şi bugetele locale de nivelul II”.

72 Nota de contabilitate nr.5 – borderou centralizator al statelor de retribuţie a muncii şi burse.

73 CBE 211180 “Retribuirea muncii angajaţilor conform statelor” (-315,7 mii lei).

74 CBE 273200 “Indemnizaţiile la încetarea acţiunii contractului de muncă” (+315,7 mii lei).

75 Anexa nr.12 la Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24.12.2015 “Privind Clasificaţia bugetară”.

6.6. Casarea neregulamentară a mijloacelor fixe a determinat denaturarea informaţiilor aferente situaţiilor patrimoniale.

Analizele de audit denotă că în anul 2017 au fost casate mijloace fixe în valoare de 3.3 mil.lei, 4 entităţi din subordine76 casând mijloace fixe în valoare de 0,1 mil.lei în lipsa autorizaţiei eliberate de organul ierarhic superior77.

Informaţii privind mijloacele fixe casate sub aspectul entităţilor se prezintă în Anexa nr.17 din prezentul Raport de audit.

_____________________

76 IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia”, mun. Bălţi (1,4 mii lei), Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante (21,6 mii lei), Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (5,9 mii lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (57,0 mii lei).

77 HG nr.500 din 12.05.1998 “Despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe”.

6.7.Participarea simultană în mai multe proiecte finanţate din FEN, precum şi modul de finanţare stabilit de ultimul cauzează costuri suplimentare pentru buget urmare a achitării penalităţilor de întârziere pentru neachitarea la timp a volumelor de lucrări executate.

Prin intermediul Agenţiei “Apele Moldovei” se implementează 6 proiecte investiţionale finanţate din FEN, datoriile creditoare pentru care au constituit 6,7 mil.lei, din care 6,3 mil.lei pentru proiectul “Reutilarea staţiilor de pompare a sistemului de aprovizionare cu apă “Soroca - Bălţi”78.

Referitor la proiectul “Reparaţia digului de protecţie în satul Palanca, r-nul Stefan Vodă”79, iniţiat în 201580, în valoare de 15,8 mil.lei, se atestă că,deşi din FEN în anul 2015 au fost alocate 2,5 mil.lei, AAM a acceptat lucrări executate de S.A. “Aqua-Prut”, unde este fondator, în sumă de 4,7 mil.lei, sau cu o depăşire de 2,2 mil.lei, acestea neavând asigurare financiară. Urmare a neachitării datoriilor în termen rezonabil, S.A.“Aqua-Prut” a iniţiat în anul 2016 procesul de judecată privind încasarea datoriei (2,2 mil.lei), a penalităţilor (0,3 mil.lei) şi a dobânzilor de întârziere (0,1 mil.lei)81. Pentru executarea deciziei de judecată, în anul 2017 din FEN au fost achitate 2,2 mil.lei (datoria de bază), iar penalităţile şi dobânzile au fost achitate în anul 201882 din contul mijloacelor AAM. Astfel, asumarea angajamentelor de către persoanele de răspundere din cadrul AAM, contrar prevederilor art.66 din Legea nr.181 din 25.07.201483, peste limita alocaţiilor bugetare, a cauzat prejudicierea statului cu 0,4 mil.lei.

_____________________

78 FEN, etapele de finanţare a IV-a şi a V-a.

79 FEN, etapa de finanţare a V-a.

80 Contractul de antrepriză din 26.01.2015, antreprenor S.A. “Aqua-Prut” (15,8 mil.lei).

81 Decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.01.2017.

82 Ordinul de plată nr.22 din 19.01.2018.

83 Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

6.8.Transmiterea elementelor patrimoniale de la MAIA către MADRM s-a efectuat neregulamentar, situaţia patrimonială reală fiind diminuată cu 1,8 mil.lei.

Deşi conform pct.7 din HG nr.594 din 26.07.2017, MAIA şiMM sunt obligate de a transmite integral patrimoniul către ministerul absorbant (MADRM), probele de audit au atestat că la MAIA datele raportate în bilanţul întocmit la situaţia din 31.08.2017 şi datele din actul de primire-predare întocmit între MAIA şi MADRM la aceeaşi situaţie nu coincid, fiind atestate divergenţe la patrimoniu şi la conturile extrabilanţiere.

♦ Astfel, din totalul mijloacelor fixe ale MAIA reflectate în bilanţul de transmitere (19,6 mil.lei), MADRM a primit prin acte de primire-predare doar 17,8 mil.lei, sau cu 1,8 mil.lei mai puţin, iar din totalul uzurii mijloacelor fixe – cu 0,8 mil.lei mai puţin (bilanţul de transmitere – 2,6 mil.lei, iar actul de primire-predare – 1,8 mil.lei). Situaţia este reflectată în Anexa nr.34 la prezentul Raport de audit.

De menţionat că actul de primire-predare între MAIA şi MADRM, care a servit temei pentru consolidarea raportului MADRM, nu a fost semnat de cătretoţi 6 membri ai comisiei de primire-predate, a cărei componenţă a fost aprobată prin Ordinul MADRM nr.43 din 10 octombrie 201784, ci de numai 2 membri85, pentru schimbarea componenţei comisiei nefiind întocmit un alt ordin intern. Totodată, auditul denotă că există 2 seturi de acte de transmitere, unul86 semnat de 4 membri disponibilizaţi87, care nu afost acceptat de MADRM88, deşi datele din actul de primire-predare coincid cu datele din Bilanţ,şi alt set, care a fost acceptat de MADRM, semnat din partea MAIA de 2 membri ai comisiei de lichidare.

Conform probelor de audit obţinute indirect, primul set de documente a fost prezentat MADRM la 16.11.2017,când unii membri ai comisiei de lichidare au fost deja disponibilizaţi, iar setul acceptat de MADRM a fost aprobat la 01.12.2017, în actul de primire-predare fiind incluse modificări de diminuare a unor indicatori, faptele economice de facto având loc după aprobarea actului respectiv. Astfel, pentru a justifica diminuarea valorii mijloacelor fixe şi a uzurii lor, la data de 31.12.2017 a fost aprobată casarea mijloacelor fixe în valoare de 0,4 mil.lei, inclusiv uzura de 0,3 mil.lei. Tot în perioada de după aprobarea actului de primire-predare au fost aprobate şi actele de transmitere a unor bunuri către alte entităţi, în valoare totală de 0,2 mil.lei, inclusiv uzura de 0,1 mil.lei.

De asemenea, o parte de bunuri în valoare totală de 1,2 mil.lei, deşi au fost incluse în bilanţul de lichidare a MAIA anexat la actul de primire-predare acceptat de MADRM, au fost excluse din actul de primire-predare şi neraportate. Ulterior, la întocmirea bilanţului aferent aparatului MADRM, suma de 1,2 mil.lei a fost inclusă în conturile extrabilanţiere89.Conform probelor colectate şi explicaţiilor responsabililor de la MAIA, suma respectivă reprezintă bunurile care au rămas în sediul vechi, din cauza lipsei de spaţiu pentru păstrare în sediul nou, fie a dispărut necesitatea de folosirea acestora. În acelaşi sens, prin demersul din 25.01.201890, MADRM, cu referire la faptul transmiterii fostului sediu al MAIA în gestiunea Ministerului Justiţiei91, în temeiul HG nr.901 din 31.12.2015 “Cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică”, a solicitat acordul Ministerului Justiţiei privind transmiterea bunurilor respective la balanţa Agenţiei de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti, dar până în prezent nu a primit un răspuns.

♦ Pe parcursul anului 2017, prin actul de primire-predare din 03.11.2017, MADRM, conform bilanţului de transmitere (repartiţie) întocmit la situaţia din 31.10.2017, a transmis Ministerului Economiei şi Infrastructurii active şi pasive în valoare totală de 38,8 mil.lei92, iar prin actele de primire-predare din 03.11.2017 către Parlament au fost transmise active şi pasive93 în valoare totală de 461,5 mil.lei, din care mijloace fixe în valoare de 542,3 mil.lei94, uzura acestora (80,8 mil.lei) şi datorii în sumă de 6,5 mil.lei.

_____________________

84 Ordinul MADRM nr.43 din 10.10.2017, emis în temeiul HG nr.594 din 26.07.2017.

85 2 membri ai comisiei de lichidate care au fost angajaţi la MADRM, ceilalţi fiind disponibilizaţi.

86 Conform probelor de audit obţinute indirect, primul set de documente a fost prezentat MADRM la 16.11.2017.

87 2 membri ai comisiei de lichidare au fost disponibilizaţi din 16.10.2017, un membru – din 15.10.2017, şi un membru – din 18.10.2017.

88 Conform explicaţiilor responsabililor de la MADRM, nesemnarea primului set de acte de primire-predare a fost condiţionată de neprezentarea tuturor documentelor justificative asupra unor bunuri şi descifrărilor la unele poziţii bilanţiere.

89 Contul 822900 “Alte conturi extrabilanţiere”.

90 Demersul nr.01/01-317 din 25.01.2017.

91 În fostul sediu al MAIA actualmente se află Judecătoria Chişinău (sectorul Centru).

92 Au fost transmise mijloace fixe în valoare totală de 38,7 mil.lei, uzura mijloacelor fixe de 0,2 mil.lei, şi stocuri de materiale de 0,1 mil.lei.

93 Conform situaţiei la 31.10.2017.

94 Clădiri – 500,5 mil.lei (clădirea Parlamentului), maşini şi utilaje – 37,0 mil.lei (sistemul securizat de telecomunicaţii), şi alte mijloace fixe – 4,8 mil.lei (pavaj din granit).

6.9. Contabilizarea neregulamentară a stocurilor de materialele circulante a denaturat cu 0,7 mil.lei soldurile acestora raportate la finele anului.

Urmare a contabilizării necorespunzătoare de către MADRM a materialelor de construcţie primite sub formă de ajutoare umanitare (0,7 mil.lei),care de facto au fost constatate lipsă, precum şi urmare a înaintării cererilor în judecată, MADRM, regulamentar, urma să diminueze stocurile de materiale cu 0,7 mil.lei şi să mărească creanţele. Neefectuarea acestei acţiuni a cauzat denaturarea situaţiilor patrimoniale cu suma respectivă.

Totodată, neîntreprinderea pe parcursul mai multor ani a măsurilor de recuperarea acestora au determinat instanţele judecătoreşti să emită decizii de refuz în pornirea cauzelor urmare a depunerii tardive a cererilor de judecată,ceea ce are ca efect prejudicierea bugetului cu suma respectivă. Detaliile se regăsesc în Anexa nr.38 la prezentul Raport de audit.

6.10. Datele din Raportul financiar privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale au fost denaturate cu 30,6 mil.lei.

Analiza sumelor raportate la lipsuri şi delapidări (31,7 mil.lei) denotă majorarea neregulamentară a acestora cu 30,3 mil.lei.

♦ Astfel, urmare a faptului că MADRM a reflectat neconform la “Creanţe aferente decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor”95 creanţele adjudecate ale agenţilor economici faţă de Fondul Ecologic Naţional, valoarea lipsurilor şi delapidărilor a fost majorată cu 30,6 mil.lei. De menţionat că, deşi Curtea de Conturi a recomandat MADRM96, pentru reflectarea situaţiei reale atât a creanţelor, cât şi a lipsurilor şi delapidărilor, ca ultimul, până la finele anului 2017, să întocmească înregistrările contabile conforme, acest lucru nu a fost efectuat până în prezent.

♦ De asemenea, Serviciul Hidrometeorologic de Stat nu a reflectat în evidenţa contabilă lipsurile şi delapidările constatate în cadrul inventarierii anuale, în valoare totală de 0,2 mil.lei97, ceea ce a cauzat denaturarea informaţiilor din situaţiile patrimoniale şi, ca urmare, fidelitatea şi credibilitatea informaţiilor incluse în situaţiile financiare.

_____________________

95 Contul 419520 “Creanţe aferente decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor” este destinat doar creanţelor aferente decontărilor cu personalul entităţii şi nicidecum decontărilor cu agenţii economici beneficiari ai mijloacelor FEN.

96 Hotărârea Curţii de Conturi nr.71 din 20.12.2017 “Privind Raportul auditului performanţei asupra gestionării Fondului ecologic naţional în exerciţiul bugetar 2016”.

97 Suma de 234,8 mii lei.

6.11. Cheltuielile raportate nu relevă situaţia reală, acestea, urmare a netransferării la bugetul de stat a mijloacelor băneşti primite sub formă de restituire a mijloacelor alocate în anii precedenţi, au fost diminuate cu 1,7 mil.lei.

La finele anului 2017 au rămas nerestituite în bugetul de stat 1,7 mil.lei, din care 1,6 mil.lei primite de la AIPA (FNDAMR) şi 0,1 mil.lei restituite FEN. Nerestituirea acestora în bugetul de stat a diminuat volumul cheltuielilor totale cu suma respectivă.

6.12. Reflectarea în evidenţa contabilă a faptelor economice în lipsa documentelor justificative a denaturat cheltuielile şi rezultatul financiar al anului de gestiune.

Analizele efectuate de audit denotă că Agenţia “Apele Moldovei” a reflectat în evidenţa contabilă 0,1 mil.lei în lipsa documentelor primare justificative. Astfel, la aprobarea deconturilor de avans pentru deplasări în interiorul ţării, a fost admisă compensarea cheltuielilor de transport în lipsa cecurilor şi facturilor fiscale eliberate de staţiile de alimentare cu combustibil, precum şi în lipsa unei menţiuni în ordinul de deplasare privitor la tipul de transport utilizat, în aceste condiţii fiind achitate 3,1 mii lei. Tot în lipsa documentelor justificative, contrar prevederilor cadrului regulator98, au fost casate 3.196,3 litri de combustibil (47,8 mii lei). Conform explicaţiilor responsabililor de la Agenţia “Apele Moldovei”, “funcţia şoferului a fost vacantă, iar directorul şi vicedirectorul nu au avut timp pentru completarea foilor de parcurs. În contabilitate combustibilul a fost casat în baza facturilor şi bonurilor primite de la staţiile de alimentare, conform normelor stabilite pentru fiecare autovehicul în parte”. Totodată, Agenţia nu a asigurat evidenţa formularelor de strictă evidenţă. La examinarea înscrisurilor din Registrul foilor de parcurs s-a constatat lipsa a 4 foi de parcurs eliberate (nr.BD 221788, BD 221815, BD 221821 şi BD 221816)99.

_____________________

98 Pct.3.3.92 lit.f) din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 stipulează:“ foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli de combustibil. Costul benzinei se scoate din cont, avându-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile”.

99 Auditului nu i-au fost prezentate probe ce ar confirma casarea sau deteriorarea acestora.

6.13. Suportarea cheltuielilor neregulamentare a fost determinată de aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent retribuirii muncii.

♦ Probele de audit au relevat că MADRM, urmare a aplicării neregulamentare a cadrului regulator aferent retribuirii muncii, a achitat neregulamentar 1,1 mil.lei, din care: plăţi de stimulare cu depăşirea limitei stabilite în valoare totală de 0,9 mil.lei şi calcularea în luna decembrie 2017 a plăţilor de stimulare din contul economiilor totale de alocaţii ale anului de gestiune, care au fost achitate din contul alocaţiilor anului bugetar următor – 0,2 mil.lei. Detalii sunt incluse în Anexa nr.39 la prezentul Raport de audit.

6.14. Veniturile generale ale bugetului de stat au fost denaturate urmare a neaplicării principiului universalităţii la încasarea dividendelor primite de la cota-parte a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni.

Astfel, conform probelor de audit colectate, IP Institutul “Selecţia” a primit în anul 2017 de la B.C. “Moldova-Agroindbank” S.A. dividende, pentru anii 2014-2015, în valoare totală de 0,4 mil.lei100. De menţionat că, cota în capitalul social al B.C. “Moldova-Agroindbank” S.A. a fost procurată de IP până la reorganizarea acesteia în anul 2008101 din întreprindere de stat în instituţie publică finanţată din bugetul de stat. Situaţia în care o instituţie publică (ORG 2) deţine cota-parte în capitalul social al unei B.C., dar nu defalcă, conform prevederilor pct.1 alin.3) din HG nr.110 din 23.02.2011102, la bugetul de stat dividendele primite, este una incertă şi nu corespunde principiului universalităţii. De menţionat că, deşi în Clasificaţia bugetară plata dividendelor are un cod distinct (CBE 141221 Dividende primite de la cota-parte a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni în bugetul de stat), acestea au fost încasate integral la contul instituţiei publice, nefiind defalcate la bugetul de stat şi reflectate de către entitate la CBE 142310 “Încasări de la prestarea serviciilor cu plată”103, ceea ce nu corespunde naturii tranzacţiei economice, ca urmare fiind diminuate veniturilor generale ale bugetului de stat. Pentru a exclude această situaţie, urmează a fi întreprinse măsuri pentru trecerea cotei respective după APC, în cazul dat – MADRM sau APP, şi defalcarea integrală a acestora la bugetul de stat.

_____________________

100 Suma de 415,5 mii lei.

101 HG nr.761 din 24.06.2008 “Cu privire la optimizarea infrastructurii din sfera ştiinţei şi inovării din sectorul agroindustrial”.

102 HG nr.110 din 23.02.2011 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat”.

103 CBE 142310 “Încasări de la prestarea serviciilor cu plata”.

6.15. Lichidarea UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare se realizează neregulamentar.

Conform probelor colectate, lichidarea UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare se realizează neregulamentar. Astfel, contrar prevederilor legale, care prevăd expres că “Unitatea poate fi reorganizată sau dizolvată în baza unei hotărâri de Guvern, în conformitate cu legislaţia RM”104, iar “în cazul dizolvării Unităţii, bunurile rămase vor trece în posesia Ministerului Mediului”105, UIP, bazându-se pe decizia privind lichidarea UIP prin procedura de insolvabilitate, emisă de Comitetul de Supraveghere al UIP, în februarie 2014106 a depus cerere introductivă privind iniţierea procesului de insolvabilitate, în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare fiind desemnată o persoană fizică107, autorizată prin Ordinul ministrului justiţiei nr.4 din 14 ianuarie 2015108. De menţionat că proiectul dat, până în prezent, nu este lichidat şi nici nu sunt efectuate menţiuni în Registrul de stat al întreprinderilor privitor la insolvabilitate109.

Totodată, în anul 2014, până la intentarea procesului de insolvabilitate, deşi UIP a avut datorii faţă de creditori, donatorului extern i-au fost restituite mijloace financiare în sumă de 1,6 mil.lei. De asemenea, în perioada 2015-2017 (8 luni), prin contul trezorerial nu a fost efectuată nicio tranzacţie,soldul mijloacelor băneşti de 69,5 mii lei fiind transmis din an în an, iar în cadrul MADRM, în perioada septembrie-decembrie 2017, din acesta au fost utilizate 47,5 mii lei, soldul neutilizat la finele anului de raportare constituind 22,0 mii lei. Sinteza cheltuielilor efectuate de către UIP în anii 2014-2017 se prezintă în Anexa nr.32 la prezentul Raport de audit.

De asemenea, se atestă că, în temeiul pct.23 din HG nr.986 din 11.08.2003, “unitatea ţine evidenţa contabilă după metoda de casă”. Astfel,pe parcursul mai multor ani, în rapoartele financiare ale proiectului dat au fost raportate doar soldurile mijloacelor băneşti, iar patrimoniul110, datoriile şi creanţele nefiind raportate.

Mai mult decât atât, probele de audit au relevat că, în perioada septembrie 2015 - iulie 2018 (perioada lichidării) prin contul bancar deschis de administratorul insolvabilităţii au fost gestionate 0,2 mil.lei care nu au fost incluse în rapoartele financiare ale UIP pentru anii 2016 şi 2017.

Totodată, probele de audit denotă că, deşi, conform evaluării efectuate de un agent economic, autoturismul VOLKSWAGEN TOUAREG a fost evaluat la 16,4 mii euro (echivalentul a circa 363,0 mii lei), urmare a faptului că la 2 licitaţii (din 29.09.2016 şi din 17.10.2016) nu s-a prezentat niciun participant, la 11.11.2016, prin procesul-verbal al Adunării creditorilor nr.2 s-a decis comercializarea transportului la preţul minim de 9,0 mii euro. Astfel, la 28.11.2016, prin negocieri directe111,mijlocul de transport a fost comercializat112. Conform explicaţiilor lichidatorului, bunurile procurate în cadrul proiectului nu fac parte din bunurile proprietate a statului şi aparţin proiectului.

De asemenea, prin nota din 18.07.2018, lichidatorul a comunicat că celelalte bunuri, la 01.07.2018113,au fost expuse la licitaţia cu strigare la valoarea lor indicată în actele de primire-predare din 20.03.2015. De menţionat că la licitaţie nu s-a prezentat niciun participant, creditorilor fiind propusă, în temeiul art.119 din Legea insolvabilităţii114,preluarea bunurilor respective în contul datoriei.

Conform probelor de audit colectate, la finele anului 2017au rămas neachitate 395,3 mii lei, fără salariul lichidatorului, care, conform procesului-verbal nr.1 al adunării creditorilor din 24.03.2016, constituie10,0 mii lei, iar conform art.70 alin.(4) din Legea insolvabilităţii, se plăteşte lunar din patrimoniul debitorului. Astfel, cuantumul onorariului fix al administratorului/lichidatorului în perioada de până la 01 august 2018 a constituit 185,0 mii lei, sau 46,8% din totalul datoriilor faţă de creditori, din care 125 mii lei au fost deja ridicate, iar circa 60,0 mii lei urmează a fi încasate. Suplimentar la onorariul fix, lichidatorul, conform procesului-verbal sus-menţionat, poate beneficia şi de onorariul de succes în mărime de 5% din sumele distribuite creditorilor.

În condiţiile lichidării UIP prin Hotărâre de Guvern, după cum prevede cadrul regulator, toate datoriile urmau a fi achitate din contul mijloacelor bugetului de stat, iar bunurile, în temeiul pct.27 din Regulamentul UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare115, transmise Ministerului Mediului.

Neîntreprinderea de către MM în perioada 2014-2017 a măsurilor de rigoare pentru lichidarea UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare conform cadrului regulator, a cauzat suportarea cheltuielilor nejustificate pentru achitarea onorariului fix al administratorului, echivalentul căruia putea fi direcţionat la achitarea datoriilor faţă de creditori.

_____________________

104 Pct.26 din HG nr.986 din 11.08.2003 “Cu privire la crearea Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare”.

105 Pct.27 din HG nr.986 din 11.08.2003 “Cu privire la crearea Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare”.

106 Hotărârea Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ nr.2i-630/14 din 18.02.2014.

107 Date cu caracter personal.

108 Peste un an de la depunerea Cererii introductive.

109 IDNO 1005600000620.

110 La situaţia din 27.12.2013, UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare dispunea de mijloace fixe în valoare de 1.461,8 mii lei, inclusiv: un automobil de model VOLKSWAGEN TOUAREG (798,7 mii lei), 2 calculatoare APPLE iPad II 32 GD (fiecare de 9,2 mii lei), 2 xeroxuri (121,1 mii lei) etc.,

111 Procesul-verbal al comisiei nr.3.

112 Contractul de vânzare-cumpărare din 28.11.2016 şi actul de primire-predare din 27.12.2016.

113 Anunţul a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.157-166 din 18.05.2018.

114 Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012.

115 Regulamentul UIP de aprovizionare cu apă şi canalizare, aprobat prin HG nr.986 din 11.08.2003.

6.16. Pentru verificarea şi consolidarea raportului financiar al MADRM pe anul 2017 a fost contractată o firmă de audit, fiind achitate neregulamentar în acest scop 0,1 mil.lei.

Auditul atestă că, pentru generalizarea rapoartelor financiare ale MAIA la situaţia din 31.08.2017, în luna decembrie 2017, prin contractul nr.63/010 din 15.12.2017, au fost contractate116 de la o firmă de audit117servicii de: (i) primire şi verificare a rapoartelor pentru 8 luni (2017) ale instituţiilor din subordinea MAIA (25 de rapoarte financiare)118, (ii) verificarea şi modificarea, după caz, a datelor din raportul financiar al aparatului MAIA119, (iii) generalizarea şi verificarea raportului consolidat al MAIA pentru 8 luni ale anului 2017120, si (iv) întocmirea descifrării creanţelor şi datoriilor ale MAIA pentru 8 luni (2017)121, valoarea totală a serviciilor constituind 75,0 mii lei. Conform explicaţiilor responsabililor de la MADRM, angajarea unei firme de audit pentru verificarea şi generalizarea raportului financiar consolidat al MAIA a fost o necesitate, deoarece, la data emiterii circularei Ministerului Finanţelor privind întocmirea rapoartelor financiare la situaţia din 31 august 2017, personalul din cadrul MAIA, responsabil de generalizarea rapoartelor financiare, deja era disponibilizat.

Totodată, auditul atestă că, deşi conform pct.2.3 din contract serviciile urmau a fi prestate nu mai târziu de 31.12.2017, acestea au fost recepţionate prin actul de primire-predare a serviciilor la 26.02.2018, sau cu 2 luni mai târziu. De asemenea, se relevă că, de facto, factura privind serviciile prestate,în valoare de 75,0 mii lei,a fost emisă la 20.12.2017 (peste 5 zile de la data semnării contractului)122, deşi la acel moment serviciile încă nu erau prestate, ceea ce se dovedeşte prin actul de primire-predare a serviciilor, întocmit la 26.02.2018. Astfel, pentru a obţine mijloace băneşti în anul bugetar de gestiune, a fost emisă o factură fictivă, în aşa mod fiind eludate prevederile art.66 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale123, care interzic încheierea de către autorităţile/instituţiile bugetare a contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (în avans) pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor. Urmare a emiterii facturii fiscale fictive, au fost majorate cheltuielile anului de gestiune şi diminuate cu 75,0 mii lei creanţele raportate la finele anului.

_____________________

116 Contractul nr.63/010 din 15.12.2017.

117 Societatea de audit “ATA CONSULT” SRL.

118 Preţul: 25 rapoarte (x) 2,6 mii lei =65,0 mii lei.

119 Preţul – 3,0 mii lei.

120 Preţul – 3,5 mii lei.

121 Preţul – 3,5 mii lei.

122 Factura nr.EUI 000669854 din 20.12.2017 (75,0 mii lei).

123 Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

6.17. În cadrul MADRM nu există o abordare uniformă privitor la asigurarea evidenţei contabile prin sisteme informaţionale electronice, 8 din cele 36 de instituţii subordonate asigurând evidenţa contabilă manual sau în Excel.

Analiza informaţiilor prezentate de entităţile din subordinea MADRM a stabilit că, din 36 de instituţii subordonate, 17 asigură evidenţa contabilă cu suportul sistemelor informaţionale care asigură evidenţa pentru toate sectoarele de evidenţă124, 8 entităţi utilizează sisteme informaţionale care asigură evidenţa parţială a sectoarelor aferente evidenţei contabile, iar alte 8 ţin evidenţa contabilă manual sau în Excel. Costul anual al deservirii sistemelor informaţionale care asigură evidenţa contabilă constituie 275,5 mii lei. Situaţia privind utilizarea sistemelor informaţionale care asigură evidenţa contabilă se prezintă în Anexa nr.19 la prezentul Raport de audit.

_____________________

124 Mijloace fixe, active nemateriale, mijloace circulante, creanţe, datorii etc.

6.18. Contractele de dare în arendă a terenurilor agricole pe un termen de peste 3 ani nu sunt înregistrate la organele cadastrale.

Probele de audit atestă situaţii în care arendaşii terenurilor agricole nu respectă prevederile art.43 alin.(1) din Legea bunurilor imobile125,precum şi art.10 alin.(1), alin.(4), alin.(7) şi art.11 alin.(1) din Legea cu privire la arenda în agricultură126, care stipulează că “contractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole, încheiat pe un termen mai mare de 3 ani, urmează să fie înregistrat obligatoriu la organul cadastral teritorial”. Astfel, 4 contracte de arendă a terenurilor agricole cu suprafaţa totală de 122,2 ha, perioada de dare în arendă variind de la 5 până la 30 ani, nu au fost înregistrate la organele cadastrale. Sinteza contractelor de arendă a terenurilor agricole neînregistrate la organele cadastrale se prezintă în Anexa nr.20 la prezentul Raport de audit.

_____________________

125 Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

126 Legea nr.198-XV din 15.05.2003cu privire la arenda în agricultură.

6.19. Sistemul de management financiar şi control intern nu a fost instituit în toate entităţile din subordine.

Probele de audit au relevat că declaraţiile de bună guvernare pentru anul 2017 au fost emise doar de aparatul MADRM şi de 14 entităţi din subordine, ceea ce denotă că în restul entităţilor sistemul de management financiar şi control nici nu a fost iniţiat. Sinteza entităţilor care au depus declaraţiile de bună guvernare se prezintă în Anexa nr.35 la prezentul Raport de audit.

Sinteza neconformităţilor constatate în cadrul auditului se prezintă în Anexa nr.42 la prezentul Raport de audit.

Sinteza denaturărilor care au afectat poziţiile bilanţiere din Bilanţul contabil se prezintă în Anexa nr.43 la prezentul Raport de audit.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări conducerii MADRM şi entităţilor din subordine

1. Entităţile din subordine menţionate în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit să asigure evaluarea şi contabilizarea terenurilor gestionate (pct.4.1.1).

2. Entităţile din subordine menţionate în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit să asigure evaluarea şi contabilizarea bunurilor imobile gestionate (pct.4.1.2).

3. MADRM şi entităţile din subordine menţionate în Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit să întreprindă măsuri pentru ajustarea valorii bunurilor imobile la valoarea lor cadastrală (pct.4.1.3).

4. Entităţile din subordine menţionate în Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit să clarifice situaţiile de înstrăinare a bunurilor imobile, care, conform înscrisurilor din Registrul cadastral, aparţin persoanelor terţe şi să întreprindă măsurile de rigoare ce se impun de cadrul regulator(pct.4.1.4).

5. MADRM, AAM şi SHS să întreprindă măsuri de remediere a neconformităţilor aferente calculării conforme a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale (pct.4.1.5).

6. MADRM, AAM, Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, IP Institutul Şriinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia”, mun. Bălţi şi Universitatea Agrară de Stat a Moldovei să întreprindă măsuri de remediere şi ajustare la situaţia reală a capitalului social al acestora raportat la indicatorul “Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării” (pct.4.2).

7. AAM să iniţieze verificarea cu agenţii economici a datoriilor şi creanţelor aferente proiectelor finanţate din Fondul Ecologic Naţional, pentru asigurarea raportării reale a acestora (pct.4.3).

8. MADRM şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat să întreprindă măsuri de reflectare în evidenţa contabilă şi de raportare conformă a lipsurilor şi delapidărilor constatate (pct.4.4.).

9. MADRM şi entităţile din subordine menţionate în Anexele nr.36 şi nr.37 la prezentul Raport de audit să revizuiască situaţia creanţelor şi datoriilor cu termenul de achitare expirat şi să le raporteze reieşind din situaţia reală (pct.4.5).

10. MADRM şi entităţile din subordine menţionate în Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit să întreprindă măsuri de înregistrare la organele cadastrale a bunurilor imobile şi terenurilor proprietate publică a statului (pct.6.1).

11. UIP de Construcţie a locuinţelor pentru păturile social vulnerabile II să asigure reflectarea conformă a transferurilor primite de la Consiliile raionale sub formă de contribuţie la proiectul respectiv, pentru a exclude situaţiile de neconsolidare a veniturilor şi cheltuielilor aferente bugetului public naţional (pct.6.7).

12. MADRM, de comun cu Ministerul Justiţiei,să întreprindă măsuri pentru clarificarea situaţiei aferente bunurilor, în valoare totală de 1,2 mil.lei,lăsate în sediul vechi al MAIA (pct.6.10).

13. MADRM, în calitate de organ al APC (ORG 1),să revizuiască situaţia privind sistemele informaţionale utilizate de entităţile subordonate, pentru asigurarea evidenţei contabile, şi să întreprindă măsuri privind asigurarea unei abordări unice privitor la domeniul vizat (pct.6.18).

14. MADRM, în calitate de organ al APC (ORG 1),să întreprindă măsuri de instituire a sistemului de management financiar şi control în cadrul tuturor instituţiilor subordonate (pct.6.21).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Responsabilitatea conducerii MADRM, în calitate de executor de buget (ORG 1), constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu şi în bugetele instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general127, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator128, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

De asemenea, managementului MADRM este responsabil de întocmirea rapoartelor financiare proprii şi de consolidarea situaţiilor financiare ale instituţiilor din subordine, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, cu prezentarea raportului consolidat Ministerului Finanţelor în termenele şi în modul stabilit de ultimul.

Responsabilitatea conducerii instituţiilor din subordine,în calitate de executori de buget, constă în planificarea şi utilizarea conform destinaţiei a alocaţiilor prevăzute, buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, cu obligaţia de a preveni şi a descoperi erorile şi fraudele, precum şi de întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare proprii MADRM, în termenele stabilite de acesta, respectarea prevederilor legale în activitatea economico-financiară, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a resurselor şi patrimoniului public.

_____________________

127 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

128 Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din28.12.2015.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului a fost de a planifica şi a realiza misiunea de audit cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Scopul auditului public a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare consolidate ale MADRM, încheiate la 31 decembrie 2017, sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, prezintă o imagine fidelă şi veridică, fiind lipsite de denaturări semnificative care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare de către entităţile din subordine a operaţiunilor sau a soldurilor, precum şi în evaluarea indiciilor care pot interveni referitor la riscul de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare consolidate, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când există. Denaturările pot fi datorate fraudei sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.

Informaţii detaliate privind responsabilităţile auditorilor sunt prezentate în Anexa nr.2. “Metodologia şi sfera de abordare a auditului” la prezentul Raport de audit.