Hotărâre nr.64 din 14.09.2018 cu privire la aprobarea Raportului anual 2017 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public
CURTEA DE CONTURI
H O T Ă R Â R E
cu privire la aprobarea Raportului anual 2017 asupra administrării şi
întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public
nr. 64 din 14.09.2018
(în vigoare 05.10.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 377-383 art. 45 din 05.10.2018
* * *
În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.6 alin.(l) lit.c) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi
HOTARĂŞTE:
1. Se aprobă Raportul anual 2017 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.
2. Prezenta Hotarâre şi Raportul anual 2017 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI | Veaceslav UNTILA |
| Nr.64. Chişinău, 14 septembrie 2018. | |
RAPORT ANUAL 2017
asupra administrării şi întrebuinţării resurselor
financiare publice şi patrimoniului public
Curtea de Conturi este unica autoritate a statului învestită cu dreptul de testare, evaluare şi raportare către Parlament despre modul în care instituţiile statului au gestionat fondurile publice. Prin activitatea noastră, contribuim la buna gestionare şi oferim recomandări entităţilor publice în vederea îmbunătăţirii administrării resurselor publice.
Misiunea Curţii de Conturi este de a acorda suport instituţiilor statului în asigurarea acumulării depline a mijloacelor financiare, în asigurarea conformităţii şi eficienţei utilizării acestora. Totodată, Curtea susţine Legislativul în realizarea controlului parlamentar asupra Guvernului privind îmbunătăţirea serviciilor publice.
Altfel spus, Instituţia Supremă de Audit contribuie la optimizarea gestionării fondurilor publice şi la promovarea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii actului de guvernare.
Mesajul Preşedintelui
Calitatea de Preşedinte al Curţii de Conturi mă obligă să prezint Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public pe exerciţiul bugetar 2017, obligaţiune ce vine să marcheze o perioadă de timp în care, în mod tradiţional, activitatea noastră s-a axat pe trei dintre pilonii unei societăţi democrate: transparenţă, profesionalism şi corectitudine. Este vorba de perioada octombrie 2017 - septembrie 2018, în care volumul de lucru enorm pe care l-am realizat a solicitat la maximum capacităţile de care dispunem, acest efort colectiv fiind guvernat de drepturile şi obligaţiunile consacrate în Constituţia Republicii Moldova şi, nemijlocit, în Legea Curţii de Conturi.
Am urmat constant şi neabătut principiul legalităţii, extinzând limita auditului spre zone adesea umbrite fie din incompetenţă, fie dintr-un raport suspect între obligaţiune, responsabilitate şi legalitate. Cu riscul de a repeta mesaje mai vechi, trebuie să spun că instituţia pe care o reprezint nu este o instanţă care să opereze cu hotărâri jurisdicţionale sau să aplice amenzi, dar este instituţia supremă care, prin realizarea auditurilor publice externe, veghează asupra utilizării corecte a mijloacelor publice.
În activitatea noastră cotidiană, pe masa de lucru ţinem doar “instrumentele” pe care ni le pune la îndemână Legea Curţii de Conturi, “instrumente” pe care ne străduim să le utilizăm punând în serviciul public o bună pregătire profesională pe care o demonstrează de mai multă vreme echipa Curţii de Conturi.
Rapoartele asupra cărora lucrăm şi pe care le mediatizăm pe larg au drept scop consolidarea activităţii entităţilor auditate, măsurarea impactului produs de cadrul legislativ şi politicile promovate de Guvern asupra întregului proces de gestiune a domeniului public. Curtea de Conturi nu este instituţia care “arată cu degetul”. Curtea este antrenată permanent într-un amplu proces de analiză, raportare şi informare asupra situaţiilor pe o dimensiune sau alta a economiei naţionale, iar concluziile pe care le formulează de multe ori sunt cele care motivează instituţiile de vârf ale statului să-şi reconceptualizeze, la rândul lor, abordările, politicile şi priorităţile.
Am spus şi cu alte ocazii – constatările de audit deseori devin puncte de reper în activitatea Guvernului, instituţiilor de drept, organizaţiilor nonguvernamentale. Mai mult decât atât, acestea produc efecte reale în mediul public şi consolidează încrederea cetăţeanului în instituţiile pe care le întreţine prin taxele achitate din puţinii bani pe care îi are. Este vorba de consolidarea relaţiei dintre cetăţean şi stat, iar acest act este imposibil de realizat fără credibilitate şi corectitudine.
În intervalul de timp vizat de prezentul Raport, Curtea de Conturi a avut drept angajament ca, prin misiunile de audit public desfăşurate, să se implice în cel mai eficient mod în efortul general de depăşire a problemelor cu care se confruntă societatea, în ansamblu, şi cetăţeanul, în particular. Această voinţă are drept componente de bază responsabilitatea, perseverenţa şi eficacitatea pe care ni le cere prezentul. Este tocmai ceea ce ne-am dorit în abordările noastre de-a lungul întregii perioade de raportare, înţelegând foarte bine că muncim cu toţii la temelia unor vremi în care vor trăi generaţiile viitoare şi pentru care efortul nostru va fi parte a unei istorii de adevărată mândrie.
| Veaceslav UNTILA, | Preşedinte |
Evenimente
27 iunie 2014 - Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere RM-UE. Prin semnarea acestuia, Republica Moldova şi-a luat angajamentul să dezvolte instituţii democratice, în conformitate cu standardele şi regulile Uniunii Europene.
25 septembrie 2015 - la Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă, 193 de state membre ale ONU au adoptat Agenda 2030, care cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Problematica abordată de noua Agendă are ca scop principal eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile.
7 decembrie 2017 - Parlamentul a adoptat Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260, care are drept scop resetarea cadrului legislativ în materie de audit public extern. La baza elaborării legii au stat prevederile Standardelor Internaţionale de Audit Public Extern, adoptate de Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit. Noua lege a Curţii de Conturi redefineşte tipurile de audit, statutul personalului cu atribuţii de audit public, stabileşte obligativitatea certificării acestora, extinde aria de audit, în special în sectorul economic cu participarea statului, concretizează genul de rapoarte prezentate entităţilor, drepturile şi responsabilităţile auditorilor publici etc. De asemenea, aceasta impune obligativitatea efectuării auditului financiar anual al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi rapoartelor consolidate ale ministerelor în anul bugetar încheiat.
8 iunie 2017 – Cabinetul de miniştri aprobă reforma administraţiei publice, care prevede restructurarea Guvernului şi comasarea ministerelor şi agenţiilor de stat. Ca urmare, Parlamentul a adoptat în acest sens Hotărârea nr.189 din 21 iulie 2017 privind aprobarea Listei ministerelor. Respectivele modificări stabilesc modul de organizare şi funcţionare a Guvernului, domeniile de activitate, competenţa, structura şi raporturile juridice ale acestuia cu alte autorităţi publice. Astfel, a fost redus numărul de ministere, de la 16 la 9, au fost reformate instituţiile de control şi domeniul de cercetare şi inovare.
15 decembrie 2017 – Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289, care prevede la venituri suma de 36,6 miliarde lei şi la cheltuieli – 41,3 miliarde lei, cu un deficit de 4,7 miliarde lei; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.281: la venituri – 19,3 miliarde lei, şi la cheltuieli – 19,3 miliarde lei; Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nr.280: la venituri – 6,7 miliarde lei, şi la cheltuieli – 6,7 miliarde lei.
4 octombrie 2017 – Executivul a aprobat proiectul de lege care vizează politica fiscală şi vamală pentru anul 2018. Aceasta stabileşte reguli clare de impozitare bazate pe echitate şi simplitate fiscală, care urmează să asigure atât stimularea mediului investiţional în Republica Moldova, cât şi creşterea încasărilor la bugetul de stat.
Proiectul de lege aprobat conţine o serie de modificări şi completări ale actelor legislative, care derivă din obiectivele politicilor fiscale şi vamale şi de administrare fiscală şi vamală, din Conceptul de rescriere a Codului fiscal şi Codului vamal, precum şi obligaţiunile asumate de Guvern în cadrul Acordului de Asociere RM-UE.
6 aprilie 2018 – Ministerul Finanţelor a aprobat, prin Ordinul nr.77 din 30 martie 2018, versiunea actualizată a Conceptului de rescriere a Codului fiscal şi a Codului vamal. Conceptul revăzut constituie un document de politici care descrie modalităţile şi direcţiile utilizate în procesul de rescriere a Codurilor respective prin prisma celor mai bune practici, armonizării cadrului legislativ naţional cu prevederile directivelor europene şi perfecţionării cadrului legislativ existent, care urmează a fi realizate în perioada 2017-2020.
16 martie 2018 – Parlamentul a adoptat Legea nr.39 pentru modificarea şi completarea Legii nr.246 din 23 noiembrie 2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală. Modificările vizează efectuarea auditului obligatoriu al situaţiilor financiare anuale ale întreprinderilor de stat/municipale, în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public.
20 iunie 2018 – Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind achiziţiile publice. Armonizarea legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice cu standardele europene este prevăzută în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2018.
15 decembrie 2017 – Parlamentul a adoptat Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287. Legea stabileşte cadrul normativ de bază, principiile, cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, cu excepţia autorităţilor/instituţiilor bugetare.
Legea transpune parţial Directivele Uniunii Europene privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
28 decembrie 2017 – a fost elaborat primul set de proiecte de Standarde Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP). Acesta conţine zece standarde elaborate în conformitate cu Conceptul şi Planul de acţiuni pentru elaborarea SNCSP, cu sprijinul Proiectului de asistenţă tehnică al UE. Scopul acestei elaborări este de a dezvolta standardele naţionale în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) şi de a le introduce la nivel central şi local.
2 februarie 2018 – Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr.124, Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia. Conceptul de control financiar public intern, inclusiv sistemul de management financiar şi control, implică o schimbare radicală în cultura guvernării şi în gestionarea fondurilor publice. Prin dezvoltarea controlului financiar public intern, Guvernul are ca scop eficientizarea administraţiei publice, diminuarea birocraţiei, minimizarea riscurilor de corupţie, oferirea serviciilor de calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.
Sinteză
Punctul de plecare pentru activitatea de audit a Curţii de Conturi în perioada octombrie 2017 - septembrie 2018 îl reprezintă auditul financiar al rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat. De asemenea, activitatea de audit a vizat resursele publice alocate, în principal, în domeniile legate de serviciile de transport, siguranţa alimentelor, susţinerea socială a populaţiei, mediu şi calitatea aerului, administrarea impozitelor şi taxelor, funcţionalitatea sistemelor informaţionale etc.
Munca noastră a fost ghidată de obligaţiile instituţionale privind realizarea misiunilor de audit independente, bazate pe probe adecvate, care permit formularea unor opinii asupra situaţiilor financiare ale entităţilor publice, precum şi evaluarea cauzelor pentru care un program sau un proiect a fost neperformant ori a fost unul de succes.
Prin activităţile realizate, am identificat riscurile existente în gestionarea resurselor publice, am oferit asigurări privind căile de depăşire a neregulilor, am informat despre existenţa atât a deficienţelor, cât şi a rezultatelor înregistrate şi am formulăm recomandări factorilor de decizie ai entităţilor auditate, precum şi altor părţi interesate.
Portofoliul de audit al Curţii de Conturi a cuprins 53 misiuni de audit, dintre care 37 misiuni de audit al situaţiilor financiare, 12 misiuni de audit al performanţei şi 4 misiuni de audit al conformităţii (vezi Anexa la prezentul Raport).
În temeiul constatărilor şi probelor de audit, Curtea de Conturi a exprimat 38 de opinii asupra rapoartelor financiare şi a formulat 16 concluzii aferente conformităţii şi performanţei gestionării fondurilor publice. Din totalul opiniilor exprimate, 6 opinii sunt favorabile (nemodificate), 22 de opinii cu rezerve, 8 opinii contrare şi 2 cazuri de imposibilitate de exprimare a opiniei de audit.
Astfel, în ansamblu pe perioada raportată, Instituţia Supremă de Audit a confirmat informaţiile financiare aferente patrimoniului în valoare de peste 36,0 miliarde lei, veniturilor de 29,3 miliarde lei şi cheltuielilor de peste 28,7 miliarde lei.
În aspectul entităţilor auditate, reieşind din priorităţile stabilite, activitatea Curţii de Conturi s-a concentrat, în special, pe auditarea autorităţilor publice centrale şi a instituţiilor din subordinea acestora (226). Aşadar, autorităţile publice locale de nivelul I şi nivelul II au constituit un număr de 168, întreprinderile de stat şi municipale, instituţiile publice, autorităţile publice autonome şi alţi beneficiari de fonduri publice – 72 de entităţi.
Rapoartele Guvernului
Unul dintre punctele de referinţă ale integrării europene este sistemul de management financiar public, care prevede consolidarea bunei guvernanţe, respectiv, a capacităţilor instituţionale în diferite domenii, în special managementul resurselor publice, ceea ce presupune, inevitabil, redimensionarea ariei de cuprindere a activităţii Curţii de Conturi, accentul fiind pus pe auditurile financiare obligatorii.
Efectul deficienţelor semnificative aferente executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017 a determinat expunerea opiniei cu rezerve asupra acestora.
Opinia cu rezerve privind executarea bugetului de stat în anul 2017 a fost condiţionată de deficienţe aferente:
• limitării auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate privind plenitudinea şi credibilitatea veniturilor, exprimată prin imposibilitatea confirmării unei părţi a veniturilor în mărime de 2,7% din suma totală, în lipsa documentelor justificative la:
- Serviciul Fiscal de Stat, în privinţa veniturilor aferente contribuţiilor obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole, în sumă de 20,3 milioane lei;
- administratorii de venituri, alţii decât Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în sumă de 926,9 milioane lei;
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi suficiente la cuantificarea deficienţelor privind plenitudinea şi exactitatea creanţelor, cauzate de diferenţa între informaţiile prezentate de entităţile publice şi cele prezentate în Raportul privind executarea bugetului de stat.
Opinia cu rezerve privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în exerciţiul bugetar încheiat a fost condiţionată de nereguli aferente:
• limitării auditorului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate privind plenitudinea cheltuielilor aferente prestaţiilor acordate beneficiarilor de pensii din rândul structurilor de forţă, în sumă de 1,1 miliarde lei;
• modului de organizare a evidenţei contabile, precum şi a procesului de raportare, ceea ce nu permite reconcilierea datelor utilizate la întocmirea Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi la asigurarea plenitudinii datelor privind raportarea datoriilor faţă de beneficiarii de prestaţii sociale, în sumă de 44,8 milioane lei;
• recalculării necorespunzătoare a pensiilor pentru limită de vârstă prin valorizare, în sumă de 0,1 miliarde lei, cauzată de erorile determinate de introducerea manuală a informaţiilor în Sistemul informaţional “Protecţie socială”.
Opinia cu rezerve privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017 a fost condiţionată de nereguli aferente:
• limitării auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate în cuantificarea deficienţelor asupra plenitudinii şi veracităţii cheltuielilor în sumă de 2,3 miliarde lei distribuite la 69 de instituţii medico-sanitare republicane şi municipale, din cauza absenţei unui mecanism de estimare a costurilor şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale prestate;
• plenitudinii şi exactităţii volumelor de servicii prestate populaţiei contractate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină în cadrul asistenţei medicale primare, urgente prespitaliceşti şi de ambulatoriu, în valoare de 2,3 miliarde lei, ca rezultat al necorelării angajamentelor contractate şi raportate de către instituţiile medico-sanitare şi al neasigurării interconexiunii datelor din sistemele informaţionale existente;
• veracităţii informaţiei aferente eliberării şi achitării medicamentelor compensate, înregistrate în Sistemul informaţional “Medicamente compensate”, care nu asigură furnizarea informaţiilor exacte privind medicamentele compensate prescrise, din cauza introducerilor eronate, precum şi lipsei interconexiunii cu alte sisteme informaţionale pe care le deţine Compania Naţională de Asigurări în Medicină;
• exactităţii şi regularităţii contractării şi achitării serviciilor de asistenţă medicală primară unei instituţii nou create, în valoare de 9,8 milioane lei, precum şi dezafectării mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în valoare de 0,7 milioane lei.
Autorităţile publice
Entităţile publice au un rol important, care decurge din amploarea, complexitatea şi natura activităţilor, în vederea realizării funcţiilor de bază ale statului ce le revin, astfel fiind indispensabilă consolidarea credibilităţii situaţiilor financiare ale acestora.
Orientarea în perioada de raportare a activităţilor de audit preponderent spre misiunile de audit financiar şi evaluarea “valorii pentru bani” oferă o înţelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă astăzi entităţile publice privind evidenţa şi raportarea veniturilor, cheltuielilor, patrimoniului public, inclusiv a datoriilor şi creanţelor etc.
Autorităţile publice sunt responsabile de organizarea sistemului de planificare, executare, evidenţă contabilă şi raportare în cadrul autorităţii publice şi, după caz, în cadrul instituţiilor bugetare din subordine; asigurarea repartizării şi aprobării limitelor de alocaţii bugetare anuale şi indicatorilor de performanţă pentru instituţiile subordonate; monitorizarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale instituţiei, precum şi de asigurarea gestionării alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări. De asemenea autorităţile publice centrale sunt responsabile de întocmirea şi semnarea rapoartelor financiare. Astfel, Curtea de Conturi exprimă opinii asupra rapoartelor financiare ale autorităţilor publice, inclusiv a entităţilor din subordine.
Opiniile exprimate, în perioada de raportare, asupra rapoartelor financiare ale autorităţilor publice au fost condiţionate de efectul deficienţelor aferente:
• dublării veniturilor şi cheltuielilor în cadrul decontărilor reciproce. Astfel, politicile contabile ale ministerelor, precum şi cadrul normativ de raportare financiară în vigoare nu stabilesc reguli şi proceduri de consolidare a informaţiilor în procesul de întocmire a rapoartelor financiare. Prin urmare, în cadrul ministerelor nu au fost eliminate operaţiunile şi tranzacţiile reciproce, veniturile şi cheltuielile fiind majorate artificial;
• limitării auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate în cuantificarea abaterilor privind veridicitatea valorii activelor nefinanciare prezentate în rapoartele financiare ale ministerelor auditate, determinate de:
- clasificarea neuniformă a mijloacelor fixe, generată preponderent de stabilirea necorespunzătoare a duratei de funcţionare utilă a acestora, cu impact asupra plenitudinii cheltuielilor efective;
- posibilul efect al deficienţelor cauzate de indicatorii de stabilire a valorii juste a patrimoniului, determinat de nerespectarea principiului prudenţei la evaluarea acestuia. Politica contabilă, respectiv, cadrul normativ privind evaluarea bunurilor domeniului public şi celui privat al statului nu oferă criterii uniforme de calculare a valorii juste a acestora, metode şi procedee de evaluare şi reevaluare a imobilelor şi terenurilor;
- caracterul incomplet al informaţiilor privind investiţiile capitale în curs de execuţie cu impact asupra cheltuielilor efective, rezultat din lipsa în politicile contabile ale instituţiilor auditate a regulilor de contabilizare a activelor în curs de execuţie, cu stabilirea criteriilor eligibile pentru reparaţiile şi investiţiile capitale, precum şi pentru tranzacţiile economice de capitalizare;
√ prezentării informaţiilor financiare aferente elementelor patrimoniale, condiţionată de:
√ neînregistrarea şi necontabilizarea a peste 500 de bunuri imobile în valoare estimativă de peste 170,0 milioane lei;
√ nerecunoaşterea, respectiv, neînregistrarea în evidenţa contabilă a peste 55,0 mii hectare de terenuri în valoare estimativă de circa 9,0 miliarde lei;
√ necontabilizarea corespunzătoare a 12 mijloace de transport, în valoare de 15,0 milioane lei;
√ neînregistrarea şi necontabilizarea activelor nemateriale, inclusiv softuri, discuri software, în valoare de circa 10,0 milioane lei.
De asemenea, au fost identificate: peste 1 800 de bunuri imobile (clădiri/construcţii), cu valoarea contabilă de circa 900,0 milioane lei, şi 129 de terenuri (peste 2500 hectare) pentru care nu sunt înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial drepturile de gestiune economică; active uzate (defectate), învechite moral şi neutilizate în activitatea operaţională, în valoare de peste 95,0 milioane lei; bunuri imobile privatizate în valoare de peste 300,0 milioane lei; mijloace fixe dezmembrate/demolate sau transmise altor instituţii, în valoare de peste 6,0 milioane lei, ceea ce a condiţionat caracterul neveridic al informaţiilor financiare privind situaţiile patrimoniale raportate;
• clasificării necorespunzătoare a activelor corporale şi necorporale (mijloace fixe şi active nemateriale), ceea ce a determinat necalcularea sau calcularea eronată a uzurii mijloacelor fixe. Această eroare este una sistemică (caracteristică pentru toate entităţile auditate) şi a afectat cheltuielile aferente uzurii, condiţionând raportarea neveridică a acestora, respectiv, denaturarea rezultatului financiar. Calcularea eronată a uzurii mijloacelor fixe poate influenţa perioadele precedente, fapt ce limitează auditul în cuantificarea denaturărilor şi stabilirea valorii impactului. De asemenea, s-au constatat erori la calcularea şi reflectarea în evidenţa contabilă a uzurii pentru activele nepasibile calculării uzurii (terenuri, active nemateriale) şi la calcularea uzurii pentru mijloacele fixe cu perioada de exploatare expirată;
• contabilizării necorespunzătoare sau neînregistrării cotei statului în capitalul entităţilor, în valoare de circa 9,5 miliarde lei;
• nerecunoaşterii şi contabilizării necorespunzătoare, contrar principiului contabilităţii de angajamente, a creanţelor şi datoriilor, valoarea raportată a acestora fiind diminuată cu peste 550,0 milioane lei şi, respectiv, cu peste 90,0 milioane lei;
• reflectării veniturilor şi cheltuielilor cu abatere de la regulile determinate de clasificaţia bugetară, în valoare de cca 16,0 milioane lei şi, respectiv, de peste 180,0 milioane lei.
Obiectivele auditurilor situaţiilor financiare realizate de Curtea de Conturi în perioada de raportare au fost, de cele mai multe ori, mai ample decât simplele obiective privind exprimarea unei opinii cu privire la faptul dacă rapoartele financiare auditate au prezentat, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Astfel, pe parcursul realizării misiunilor de audit financiar, auditorii au evaluat şi deficienţele care au implicat neconformitatea cu legile şi reglementările în vigoare, în special, în domeniile ce ţin de gestionarea resurselor umane (respectiv, retribuirea muncii); resursele tehnice şi materiale (corectitudinea achiziţiilor publice); implementarea sistemului de management financiar şi control etc., aspecte care sunt semnificative prin context şi valoare. La fel de importante şi deloc neglijabile rămân carenţele aferente gestionării asistenţei externe şi subvenţiilor alocate, dar şi imperfecţiunile cadrului de evidenţă şi raportare în sistemul bugetar.
Costul resurselor umane reprezintă cea mai semnificativă valoare a resurselor gestionate de instituţiile sectorului bugetar – peste 8% din produsul intern brut, respectiv, cheltuielile de salarizare aferente entităţilor publice constituie circa 36%1 din totalul cheltuielilor de salarizare înregistrate de economia naţională.
______________________
1 Sursă: Biroul Naţional de Statistică.
Sistemul actual de salarizare în sectorul bugetar este unul fragmentat şi dificil de gestionat. Multitudinea şi cumulul de sporuri şi adaosuri la salariul de bază accentuează complexitatea administrării cheltuielilor pentru retribuirea muncii, acest proces fiind însoţit de neconformităţi admise de entităţile publice auditate pe parcursul perioadei de raportare.
Astfel, unele entităţi şi-au asumat angajamente de remunerare a muncii în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce a creat condiţii inechitabile faţă de celelalte instituţii bugetare şi premise pentru împovărarea bugetului.
De asemenea, s-a constatat calcularea eronată a drepturilor salariale pentru orele de muncă de noapte şi în zilele de sărbătoare. Eroarea este una de sistem şi a afectat plăţile salariale pentru personalul care prestează muncă în orele de noapte şi în zilele de sărbătoare. Deşi diferenţa nu este semnificativă, au fost lezate drepturile salariale ale angajaţilor.
Abordarea neuniformă în cadrul normativ a modului de calculare a salariului mediu la acordarea ajutorului material a determinat cuantumuri diferite ale acestei plăţi. Astfel, cuantumul ajutorului material estimat cu aplicarea modului de calculare a salariului mediu pe o zi calendaristică diferă, deşi nesemnificativ, de ajutorul material pentru care s-a aplicat baza de calcul al salariului mediu pe o zi lucrătoare.
Alte aspecte sistemice de neconformitate se conturează la stabilirea şi achitarea sporurilor şi plăţilor de stimulare conducerii şi angajaţilor autorităţilor auditate în lipsa unor criterii bine definite şi transparente, indiferent de contribuţia fiecărui angajat, acordarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi acordarea avansurilor.
Nerespectarea prevederilor normative în procesul de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor a determinat divizarea achiziţiilor publice, prin încheierea unor contracte de achiziţii de valoare mică şi probabila favorizare a unor operatori economici.
Achiziţiile publice reprezintă un domeniu foarte important în gestionarea finanţelor publice, de aceea neregularitatea procedurilor de achiziţii implică costuri majore pentru bugetul public naţional. Ponderea achiziţiilor publice constituie, în medie, 9% din produsul intern brut, sau circa 24% din bugetul public naţional. Astfel, dat fiind valoarea semnificativă a mijloacelor financiare alocate în acest scop, auditorii în cadrul misiunilor realizate au analizat modul de planificare, desfăşurare şi realizare a procedurii de achiziţii.
Principalele deficienţe constatate se referă la planificarea resurselor pentru activitatea operaţională, acest fapt fiind generat, în mare parte, de importanţa nejustificat de mică acordată achiziţiei publice la această etapă de către majoritatea ministerelor auditate, neţinându-se cont de impactul asupra rezultatelor finale. Printre cele mai frecvente neregularităţi atestate la etapa de planificare a achiziţiilor publice, se evidenţiază:
• planificarea nerealistă a achiziţiilor publice, fără a fi examinate şi estimate necesităţile efective de bunuri, lucrări şi servicii, fiind admisă achiziţionarea excesivă a acestora, care ulterior sunt depozitate, devenind inutile;
• incompetenţa autorităţii contractante la calcularea valorii estimative a achiziţiei publice, ceea ce creează impedimente pentru buna desfăşurare a procedurii de achiziţie publică;
• lipsa sau insuficienţa abilităţilor membrilor grupului de lucru în elaborarea documentelor, cerinţelor şi specificaţiilor calitative şi obiective, care determină organizarea repetată a procedurilor de achiziţii, tergiversând implementarea proiectelor şi generând majorarea costurilor finale;
• delegarea inadecvată a atribuţiilor membrilor grupului de lucru şi responsabilitatea scăzută a acestora în procesul de achiziţii publice, inclusiv în executarea prevederilor legale, ca rezultat fiind compromisă buna desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice;
• divizarea achiziţiilor publice în scopul evitării utilizării metodelor competitive ale procedurilor de achiziţii publice.
Iregularităţile aferente etapei de realizare a contractelor de achiziţii publice au fost cauzate, în mare parte, de lipsa sau insuficienţa controlului din partea autorităţilor publice contractante asupra executării contractului de achiziţie, în special de:
• modificarea clauzelor contractuale la etapa de realizare a contractului de achiziţie;
• majorarea nejustificată a valorii contractelor prin acordurile adiţionate, în unele cazuri până la 100% din valoarea iniţială;
• extinderea esenţială a termenelor de executare a contractelor;
• efectuarea lucrărilor adiţionale fără informarea în prealabil a autorităţii contractante şi semnarea acordurilor adiţionale la finalizarea acestora;
• acceptarea unor bunuri şi servicii necalitative;
• achitarea anticipată a bunurilor şi serviciilor fără realizarea efectivă a acestora, pentru a valorifica resursele bugetare alocate;
• neexecutarea clauzelor contractuale, fiind achitate lucrări neexecutate etc.
Eficienţa şi eficacitatea resurselor financiare alocate de către partenerii de dezvoltare pentru entităţile publice sunt direct dependente de capacitatea de absorbţie a acestora.
Dezvoltarea continuă a ţării necesită resurse financiare, care provin din surse atât interne, cât şi externe, contribuind la consolidarea diferitor domenii socioeconomice.
Succesul activităţii investiţionale, în mare parte, este determinat de asigurarea financiară a acesteia. Finanţarea investiţiilor are un conţinut unitar, dar complex, care reflectă utilizarea resurselor în corelaţie cu tehnica de constituire şi de mobilizare a lor. Resursele obţinute în cadrul finanţării interne, ca şi unele resurse din finanţarea externă, se regăsesc sau se mobilizează în contul investitorului, pe măsura generării lor.
Astfel, în cadrul misiunilor de audit realizate în perioada de raportare s-a constatat că entităţile publice beneficiază de suport financiar şi tehnic din partea unor organisme internaţionale.
Totodată, s-a stabilit un nivel scăzut de valorificare a mijloacelor financiare debursate sau nedebursarea integrală a acestora, neînregistrarea în evidenţa contabilă de către instituţiile bugetare a bunurilor primite în gestiune economică de la organizaţiile internaţionale şi neincluderea informaţiilor respective în rapoartele financiare, afectarea integrităţii bunurilor gestionate luate în custodie pentru folosinţă temporară de la o organizaţie internaţională, în procesul operaţional, raportarea eronată, fără a lua în considerare sursa de finanţare, raportarea fragmentară (parţială) a valorii resurselor tehnice, materiale etc. recepţionate prin intermediul proiectelor şi programelor de asistenţă externă, condiţionată de lipsa prevederilor în politica contabilă, cadrul normativ aplicabil în sistemul bugetar.
Situaţiile menţionate afectează fiabilitatea, autenticitatea, credibilitatea şi plenitudinea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, precum şi integritatea bunurilor.
Procesul de alocare a subsidiilor condiţionează imposibilitatea de a confirma faptul că mijloacele bugetare au fost cheltuite conform intenţiei Parlamentului.
Subvenţia este definită ca un transfer nerambursabil de resurse din bugetul de stat către un anumit domeniu sau anumite întreprinderi, în condiţiile respectării anumitor clauze ori în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură. În acest sens, una dintre căile prin care Guvernul acţionează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind dezvoltarea durabilă a ţării este utilizarea raţională a fondului de subvenţionare, care în anul 2017 a constituit 3,1 miliarde lei.
Urmare a activităţii de audit, s-a constatat că cele mai semnificative subsidii în perioada raportată au fost acordate prin intermediul autorităţilor publice centrale şi al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură. De asemenea, persistă acordarea nejustificată a subvenţiilor, cu nerespectarea procedurii stabilite de acordare, acordarea de subvenţii instituţiilor care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate şi utilizarea subsidiilor contrar destinaţiei: la retribuirea muncii angajaţilor, plata energiei electrice, reparaţia utilajului, achiziţionarea combustibilului. Un alt aspect semnificativ invocat de auditori ţine de planificarea şi înregistrarea necorespunzătoare în evidenţa contabilă a subsidiilor acordate de la bugetul de stat, nerespectându-se principiul inteligibilităţii informaţiilor aferente situaţiilor financiare, ceea ce diminuează veridicitatea acestora.
În concluzie menţionăm că, deşi o mare parte a subsidiilor este alocată cu destinaţie specială, în afara sistemului bugetar, cadrul regulator nu prevede un mecanism de evidenţă contabilă şi raportare a utilizării lor. La efectuarea transferurilor către beneficiari, acestea sunt raportate ca cheltuieli executate, fără monitorizarea ulterioară asupra utilizării reale a lor. Toate cele enunţate cauzează neatingerea scopurilor de subvenţionare a domeniului gestionat, precum şi dezvoltarea necorespunzătoare a acestuia.
Curtea de Conturi consideră obligatorie modificarea cadrului normativ de raportare existent, aşa încât rapoartele privind executarea bugetului de stat să reflecte executarea subsidiilor de către beneficiari şi cheltuielile efective ale acestora, ulterior informaţiile urmând a se regăsi şi în raportul de executare a bugetului de stat prezentat de Ministerul Finanţelor.
Parteneriatul public-privat – un potenţial instrument nevalorificat, care poate contribui la acumularea mijloacelor la buget şi la satisfacerea intereselor publice.
Parteneriatul public-privat este un instrument al managementului public, care are menirea de a realiza proiecte ce ţin de interesul public, de dezvoltarea serviciilor şi infrastructurii publice. Printre avantajele acestui instrument se numără şi transferul riscurilor către sectorul privat, accesul la investiţiile şi know-how private, inclusiv de management. Toate acestea, în final, ar trebui să rezulte în costuri totale mai mici ale proiectelor decât dacă acestea ar fi implementate de autorităţi în modul tradiţional. Însă, cine sau ce poate garanta că un proiect implementat prin parteneriatul public-privat cu adevărat va fi realizat şi va avea costuri mai mici? Aceasta se poate realiza doar indirect, prin proceduri transparente de elaborare a proiectelor, de selectare a partenerilor privaţi prin organizarea competiţiilor reale, dar şi prin monitorizarea realizării proiectelor şi rezultatelor obţinute.
Carenţele constatate în cadrul misiunilor de audit ţin preponderent de dezvoltarea insuficientă a cadrului instituţional necesar implementării proiectelor de parteneriat public-privat şi de neasigurarea unui management durabil al acestora, de insuficienţa capacităţii autorităţilor centrale şi locale de a implementa proiecte de parteneriat public-privat, precum şi de incapacitatea partenerului public de a-şi materializa drepturile economice şi sociale în cadrul parteneriatului, în vederea obţinerii beneficiilor materiale şi sociale.
Auditul a constat lipsa unei cooperări reciproc avantajoase între sectorul public şi cel privat, care se materializează prin realizarea neadecvată şi ineficace a contractelor şi obiectivelor nerealizate stabilite iniţial.
Curtea de Conturi a abordat subiectul parteneriatului public-privat şi în anii precedenţi, una din deficienţele identificate ţinând de lipsa normelor destinate contabilizării faptelor economice, fiind înaintată şi o recomandare în acest sens. Ministerul Finanţelor, în vederea implementării recomandării înaintate, a elaborat proiectul Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat, destinate contabilizării faptelor economice atât la partenerul public, cât şi la cel privat, inclusiv la etapele de iniţiere, derulare şi finalizare a tranzacţiilor.
Performanţa sistemului de management şi control condiţionează în mod direct luarea unor decizii fiabile, utilizarea conformă a resurselor puse la dispoziţia celor care conduc, inclusiv asumarea răspunderii pentru modul în care au fost gestionate aceste resurse.
Sistemul de control intern instituit într-o entitate publică reprezintă un element important al bunei guvernări, fiind crucial în stabilirea obiectivelor, managementul riscului, îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor şi protejarea valorilor şi activelor.
Se remarcă faptul că majoritatea managerilor entităţilor publice auditate au emis şi semnat Declaraţii privind buna guvernare pentru perioada auditată, prin care au asigurat Executivul, Legislativul, dar şi cetăţenii că dispun de un sistem de management financiar şi control ale cărui organizare şi funcţionare permit furnizarea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.
Urmare a activităţii de audit desfăşurate, se constată că, deşi entităţile auditate dispun, în linii mari, de metode şi proceduri care vin să susţină activităţile realizate, mecanisme de autocontrol şi monitorizare, acestea deseori rămân nefuncţionale şi nu asigură pe deplin gestionarea corectă şi performantă a mijloacelor publice. Cele mai convingătoare probe în acest sens reprezintă deficienţele constatate în evidenţa şi raportarea situaţiilor financiare şi patrimoniale ale entităţilor auditate.
În anul 2017, entităţile publice s-au confruntat şi continuă să se confrunte cu insuficienţa personalului calificat, dificultăţi la transmiterea şi recepţionarea drepturilor patrimoniale în lipsa unei metodologii clar definite, la organizarea evidenţei şi raportării financiare în entităţile reorganizate. Aspectele invocate impun obligativitatea instituirii şi implementării, practic de la început şi în termene proxime, a sistemului de management financiar şi control în entităţile publice şi consolidării răspunderii manageriale în gestionarea finanţelor şi patrimoniului public.
Cadrul de raportare financiară aplicabil în sectorul public necesită a fi ajustat, respectiv, îmbunătăţit.
Un cadru de raportare financiară acceptabil conţine, în mod normal, prevederi care asigură utilizatorii interesaţi precum că informaţiile înregistrate în situaţiile financiare sunt relevante, complete, credibile, obiective şi neinterpretabile. Dacă aceste exigenţe nu sunt îndeplinite, auditorii au obligativitatea să informeze utilizatorii şi, în special, Legislativul despre această situaţie. În acest sens, ţinem să evidenţiem un şir de carenţe aferente cadrului de raportare financiară aplicabil în sectorul bugetar, identificate în contextul realizării misiunilor de audit financiar. Astfel, cadrul de raportare financiară existent în sectorul bugetar:
• nu conţine integral principiile fundamentale ale contabilităţii, cum ar fi principiul prudenţei sau prevalenţei economicului asupra juridicului;
• nu stabileşte cerinţe cu privire la consolidarea informaţiilor din rapoartele financiare ale autorităţilor centrale de specialitate, în vederea excluderii dublării tranzacţiilor reciproce în cadrul entităţilor subordonate, procesul de consolidare fiind doar o însumare aritmetică a datelor, ceea ce afectează veridicitatea informaţiilor patrimoniale ale instituţiilor publice;
• nu conţine prevederi, respectiv, nu specifică norme metodologice de evaluare şi estimare contabilă a elementelor patrimoniale. Deşi la finele anului 2017 Ministerul Finanţelor a prevăzut reguli generale de evaluare şi estimare a patrimoniului, care oferă entităţilor publice diferite modalităţi de determinare a valorii de intrare a activelor, precum şi a valorii juste (evaluatorul independent, comisia creată de autoritatea/instituţia bugetară, Oficiul Cadastral Teritorial, Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului), constatăm că acestea nu oferă criterii uniforme de calculare a valorii reale, fapt care determină stabilirea subiectivă a valorii juste a patrimoniului;
• nu este justificat numărul formularelor de raportare financiară (13 rapoarte), ceea ce complică întocmirea calitativă a acestora, precum şi analiza ulterioară a informaţiei financiare. La fel, Formularul de raportare privind veniturile şi cheltuielile efective şi cele de raportare privind executarea bugetului nu conţin informaţii la nivel de buget consolidat necesare pentru analiza şi monitorizarea execuţiei bugetului;
• întocmirea Raportului şi prezentarea acestuia Guvernului după metoda de casă, inclusiv a informaţiilor adiţionale, limitează utilizatorii acestuia în cunoaşterea şi evoluţia stării patrimoniale a instituţiilor statului.
Toate aceste carenţe, de rând cu alte deficienţe constatate vizavi de cadrul de raportare financiară în sistemul public, au fost discutate cu Ministerul Finanţelor, în calitatea sa de elaborator de politici în domeniu, cu înaintarea recomandărilor corespunzătoare, care fiind acceptate în totalitate, se vor implementa până la finele semestrului I al anului 2019.
Întreprinderile de stat şi municipale
Administrarea ineficientă a patrimoniului public gestionat de întreprinderile de stat şi municipale a cauzat o performanţă redusă a activităţii acestora şi a generat pierderi, ceea ce condiţionează diminuarea valorii activelor nete şi necesită reconstituirea capacităţii de finanţare a acestora.
Guvernanţa corporativă reprezintă totalitatea sistemelor şi proceselor implementate, pentru a gestiona o întreprindere în scopul de a-i creşte valoarea. În mare parte, aceasta se referă la eficienţa sistemelor de management, mizând pe rolul fondatorului, Consiliului de administraţie şi managementului întreprinderii, pe credibilitatea situaţiilor financiare şi pe eficienţa sistemelor de management al riscului.
Neimplementarea adecvată în cadrul întreprinderilor de stat şi municipale a principiilor de guvernanţă corporativă a condus la:
• executarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către Consiliul de administraţie, astfel fiind limitată integritatea, eficienţa şi performanţa activităţii acestora;
• nedefinirea elementelor caracteristice sistemului de management al calităţii, condiţionând apariţia unor deficienţe în transparenţa şi eficienţa activităţilor şi proceselor aferente controlului intern;
• neîntreprinderea acţiunilor manageriale suficiente privind gestionarea eficientă a creanţelor şi datoriilor;
• planificarea şi realizarea achiziţiilor de bunuri fără a ţine cont de stocurile existente, ceea ce influenţează formarea stocurilor depăşite şi inutile;
• faptul că mecanismele de calculare a costurilor şi de formare a tarifelor pentru serviciile acordate nu permit optimizarea principalelor procese de afaceri şi generarea de noi oportunităţi economice, astfel fiind asumate cheltuielile aferente domeniilor nespecifice activităţii de bază şi consumului unui volum impunător de resurse (de personal, tehnice, TI, financiare, materiale etc.), cu impact asupra cuantumului cheltuielilor;
• inventarierea formală a patrimoniului, fapt ce compromite buna guvernare şi generează posibile riscuri de fraudă;
• menţinerea cheltuielilor cu impact asupra profitului şi, respectiv, diminuarea defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat (municipale) în bugetul de stat (local);
• nereflectarea veridică a patrimoniului şi calcularea amortizării pentru imobilizările corporale neutilizate în procesul operaţional, ceea ce condiţionează majorarea cheltuielilor cu impact asupra activelor nete şi sustenabilităţii instituţionale.
Misiunile de audit tematice
Cetăţenii vor ca banii publici să fie cheltuiţi în conformitate cu normele aplicabile şi să simtă rezultatele îmbunătăţirilor, beneficiind de servicii publice calitative.
Abordarea în activitatea de audit a tematicilor de interes pentru societate are un impact pozitiv asupra încrederii cetăţenilor în organele statului, deoarece concentrează atenţia responsabililor de resurse publice la cât de bine sunt folosite aceste resurse în vederea realizării politicilor statului.
În perioada de raportate, ne-am axat prioritar asupra domeniilor aferente transportului public şi utilizării mijloacelor Fondului rutier, agriculturii competitive şi siguranţei alimentelor, calităţii aerului şi fondului ecologic, susţinerii sociale a populaţiei, precum şi asupra altor domenii de importanţă social-economică.
În contextul auditării domeniilor menţionate, care sunt sensibile şi importante pentru societate, Curtea a reuşit să identifice factorii care le fac să fie vulnerabile.
Astfel, lipsa unei viziuni clare în domeniul dezvoltării transportului public şi managementul defectuos fac domeniul să fie contraperformant, iar resursele financiare publice alocate să fie irosite în detrimentul cetăţeanului.
Evaluările efectuate de către audit atestă prezenţa unor rezerve în procesul de estimare a resurselor de formare a Fondului rutier, care scot la iveală mecanisme nefuncţionale de constituire adecvată a acestuia. Constatările auditului indică asupra faptului că resursele vărsate în Fondul rutier sunt limitate şi insuficiente pentru o bună gestionare a drumurilor.
La întrebarea dacă asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor, echipa de audit a concluzionat că Agenţia nu asigură în deplină măsură calitatea acestor produse, iar controalele realizate în acest sens nu sunt suficiente. În acelaşi timp, nerealizarea acţiunilor stabilite pentru implementarea documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentelor tergiversează şi afectează rezultatele aşteptate, dezorientând vectorul de dezvoltare a acestui domeniu.
Dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, inclusiv dreptul nostru de a respira aer curat, reprezintă incontestabil un drept fundamental al omului prevăzut de Constituţie.
Protecţia aerului constituie un subiect de importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate ale populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii. Într-o lume tot mai urbanizată, oamenii au nevoie de aer curat.
În contextul auditului realizat, instituţia supremă de audit reiterează că calitatea aerului din Republica Moldova este un motiv real de îngrijorare, mai ales că lipseşte un sistem de management integrat al aerului, care să asigure buna coordonare şi funcţionare atât a sistemului instituţional în general, cât şi a sistemelor de monitorizare, informare şi responsabilizare a poluatorilor, ţinând cont de situaţia în domeniu. Astfel, se atestă necesitatea consolidării capacităţilor administrative în vederea soluţionării problemelor în domeniu, prin iniţierea acţiunilor cu scop reparatoriu şi preventiv privind poluarea aerului, precum şi transpunerea informaţiilor despre calitatea aerului în planuri de acţiuni naţionale, sustenabile din punct de vedere financiar.
Impactul activităţii de audit
Misiunea Curţii de Conturi rezidă în aportul la remedierea şi prevenirea deficienţelor în gestionarea resurselor publice.
Auditul public extern este un element indispensabil al sistemului de bună guvernanţă, care are drept obiectiv semnalarea promptă a abaterilor de la standardele acceptate în domeniul evidenţei şi raportării financiare sau a încălcărilor principiilor de regularitate, măsurarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii în gestionarea fondurilor publice, astfel încât persoanele însărcinate cu guvernanţa să-şi asume responsabilitatea de a remedia în timp util deficienţele constatate ori să le prevină sau, cel puţin, să facă mai dificilă repetarea unor astfel de încălcări în viitor.
În acest sens, entităţile auditate au abordat corespunzător problemele constatate, unele din ele manifestând o implicare reală. Drept rezultat, pe parcursul misiunilor de audit s-a reuşit înregistrarea în evidenţa contabilă a peste 50 de terenuri (circa 660 hectare) şi 12 mijloace de transport (în valoare de 15,0 milioane lei). De asemenea, a fost contabilizată cota statului în capitalul social al întreprinderilor de stat şi municipale, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice în valoare de peste 500,0 milioane lei, au fost recunoscute şi clasificate adecvat mijloace fixe şi stocuri de materiale circulante cu înregistrarea acestora în conturi distincte în valoare de circa 60,0 milioane lei, au fost contabilizate active nemateriale (softuri, discuri software etc.) în valoare de peste 10,0 milioane lei, au fost înregistrate corespunzător activele luate în locaţiune în valoare de 226,3 milioane lei, a fost corectată şi/sau înregistrată adecvat uzura mijloacelor fixe în valoare de 45,0 milioane lei, au fost contabilizate corespunzător creanţe şi datorii în valoare de 3,0 milioane lei, au fost returnate mijloace financiare achitate sau utilizate neregulamentar, contabilizate corespunzător investiţiile şi reparaţiile capitale etc.
De asemenea, în scopul îmbunătăţirii managementului instituţional şi diminuării eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici, Curtea a analizat erorile constatate în perioada de raportare şi a înaintat 1211 recomandări, toate fiind acceptate de entităţile auditate.
În funcţie de caracterul definitoriu al neregularităţilor constatate, recomandările formulate au fost preponderent operaţionale (50%) şi au vizat, în mare parte, aprobarea/modificarea regulamentelor interne ale entităţii ori a celor emise de autorităţile regulatorii sau de organele ierarhic superioare, elaborarea de procese şi proceduri, implementarea elementelor sistemului de control intern etc. Considerabil a fost şi numărul recomandărilor tehnice (40%), care, în esenţă, s-au referit la ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu cadrul de raportare în domeniu. Recomandările cu privire la ajustarea cadrului legislativ-normativ, ţinând cont de complexitatea implementării acestora, au constituit circa 10% din total.
Urmărirea implementării recomandărilor este un alt aspect esenţial în activitatea de audit. Monitorizarea implementării recomandărilor de audit încurajează entităţile auditate să implementeze recomandările, de asemenea, oferă un feedback util cu privire la impactul activităţii Curţii de Conturi. În vederea asigurării unui nivel adecvat de implementare a recomandărilor, conlucrarea dintre instituţia supremă de audit şi părţile interesate este vitală.
În acest sens, Legislativul, prin Hotărârea nr.234 din 16 noiembrie 2017, a atras atenţia Executivului privind responsabilitatea acestuia vizavi de implementarea recomandărilor Curţii de Conturi expuse în Raportul anual 2016 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public.
Efortul depus de entităţile vizate a rezultat în 50 de recomandări implementate în totalitate (34%), 61 – parţial realizate (41,5%), 36 rămânând neimplementate (24,5%).
Implementarea recomandărilor din Raportul anual 2016 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public este un indicator al conlucrării dintre Curtea de Conturi, Legislativ, Executiv şi entităţile auditate, graţie căreia s-a reuşit:
• sporirea gradului de responsabilitate a executorilor de buget pentru buna guvernare a fondurilor publice;
• aplicarea mecanismului de monitorizare a riscurilor de împovărare semnificativă şi imprevizibilă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
• implementarea sistemului de evaluare a performanţei managementului datoriei sectorului public şi a eficienţei pe bază de indicatori-cheie;
• examinarea situaţiei, în comun cu autorităţile de resort, în domeniul executării silite a obligaţiilor restante şi coordonării/monitorizării exercitării de către acestea a atribuţiilor delegate legal;
• revizuirea indicatorilor elaboraţi de Compania Naţională de Asigurări în Medicină aferenţi bugetării pe programe, în scopul asigurării realizării obiectivelor strategice cu privire la utilizarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
• ajustarea politicilor aferente evidenţei contabile şi raportării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, reieşind din statutul de autonomie financiară şi din activitatea specifică a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• elaborarea mecanismului de repartizare în câmpul muncii conform necesităţilor statului a absolvenţilor de la specialităţile de profil instruiţi din contul bugetului de stat;
• aprobarea cadrului normativ-metodologic în materie de evidenţă contabilă şi de declarare, în scopuri fiscale, a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură;
• ajustarea cadrului legislativ de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare privind oportunitatea stabilirii unor taxe regulatorii aferente organizaţiilor de creditare nebancară, inclusiv de microfinanţare şi leasing financiar;
• monitorizarea şi raportarea continuă a rezultatelor de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, inclusiv prin audierea autorităţilor publice responsabile de realizarea măsurilor/activităţilor incluse în aceasta;
• monitorizarea şi raportarea implementării activităţilor din cadrul Programului de restructurare a sectorului vitivinicol “Filiera Vinului”, în vederea valorificării resurselor externe destinate acestuia;
• revizuirea şi ajustarea/consolidarea cadrului normativ şi regulator aferent protecţiei datelor cu caracter personal;
• racordarea actelor normative cu privire la registre la Legea nr.71-XVI din 22.03.2007, cu determinarea posesorului Registrului de stat al transporturilor şi Registrului de stat al conducătorilor de vehicule;
• aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibilul solid, care stabileşte noţiunile, clasele şi cerinţele de calitate, precum şi condiţiile de plasare pe piaţă şi supraveghere a produselor din biomasă atât de producţie autohtonă, cât şi din import, destinate pentru utilizare în gospodăriile şi clădirile mici din sectorul rezidenţial, comercial şi public;
• înregistrarea în evidenţa contabilă a capitalului subscris în organizaţiile internaţionale (BERD, BIRD, MIGA, IDA, IFC) de circa 297,7 milioane dolari SUA, sau circa 5 948,1 milioane lei.
Indicii de fraudă
Protejarea intereselor financiare ale ţării este responsabilitatea comună a organelor de control şi de drept.
Mandatul Curţii de Conturi, potrivit prevederilor legale, constă în efectuarea auditului public extern. Identificarea indicilor de fraudă nu reprezintă un scop în sine în activitatea Instituţiei Supreme de Audit, dar odată ce apar astfel de suspiciuni, materialele sunt remise pentru autosesizare şi examinare organelor abilitate.
În perioada octombrie 2017 – septembrie 2018, Curtea de Conturi a remis organelor de drept materialele privind 13 misiuni de audit cu suspiciuni de fraudă, acestea referindu-se, în special, la:
• eligibilitatea beneficiarilor la aprobarea spre plată a sprijinului financiar;
• achiziţionarea echipamentelor care nu corespund integral specificului activităţii entităţii;
• majorarea nejustificată a costurilor lucrărilor de renovare şi reconstrucţie a edificiilor faţă de preţurile contractate iniţial;
• contractarea şi achiziţionarea neregulamentară a bunurilor;
• lipsa planificării sau executarea neconformă a achiziţiilor publice;
• încheierea contractelor de achiziţii de valoare mică în lipsa justificării în baza evaluării preţurilor de piaţă şi a necesităţilor reale;
• denaturarea cheltuielilor aferente remunerării muncii;
• stabilirea arbitrară de către beneficiar a perioadei de garanţie pentru lucrările de reparaţie executate;
• recepţionarea lucrărilor de reparaţie cu nerespectarea cerinţelor de calitate;
• aprobarea volumelor de lucrări efectuate în cadrul implementării proiectelor investiţionale, efectuată cu nerespectarea condiţiilor obligatorii stipulate în Ghidul solicitantului;
• ocuparea abuzivă a terenurilor şi executarea ilegală a construcţiilor pe aceste terenuri, cu acordul autorităţilor publice locale la darea în exploatare a acestora;
• neasigurarea transparenţei la darea în arendă şi/sau locaţiune a proprietăţii publice (în bază de concurs sau licitaţie), inclusiv după expirarea contractelor de arendă sau locaţiune încheiate anterior;
• darea în arendă a terenurilor proprietate publică pentru executarea construcţiilor (în special, a blocurilor de locuinţe), proprietarul neasigurându-şi valorificarea dreptului de proprietate la expirarea termenului de arendă etc.
Circumstanţele expuse au fost condiţionate de managementul defectuos, precum şi de neimplementarea controlului intern în entităţile publice. Deficienţele identificate asupra situaţiilor financiare sunt semnificative şi permanente, iar lipsa datelor justificative pentru unele cheltuieli şi raportarea financiară nefidelă sunt caracteristici care pot determina indici de fraudă.
Urmare a examinării materialelor remise organelor abilitate, au fost pornite 2 cauze penale, emise 3 refuzuri în pornirea urmăririi penale, iar 8 materiale se află în curs de examinare.
Totodată, este de menţionat că, urmare a adresării Curţii de Conturi către organele de investigare şi urmărire penală, conducerea acestora a dispus anularea ordonanţelor de refuz pentru 2 materiale de audit remise spre examinare, cu reluarea urmăriri penale. Astfel, materialele remise de Curtea de Conturi au fost transmise spre examinare instanţei de judecată.
Sugestii Legislativului
Importanţa activităţii Instituţiei Supreme de Audit depinde de modul în care rezultatele activităţii acesteia sunt analizate şi utilizate în luarea deciziilor. Anume din această perspectivă conlucrarea dintre Curtea de Conturi, Guvern şi Parlament, în calitate de beneficiari direcţi ai rezultatelor muncii de audit extern, este importantă în vederea promovării şi implementării principiilor de bună guvernanţă a resurselor publice. În acest sens, sugerăm Legislativului să solicite Guvernului organizarea şedinţelor de lucru în cadrul cărora să fie audiate şi examinate atât Rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, cât şi Rapoartele financiare ale ministerelor pentru fiecare an bugetar încheiat, utilizând în acest sens informaţiile expuse în rapoartele Curţii de Conturi.
Misiuni de audit financiar
Misiuni de audit obligatorii
Rapoartele Guvernului
Bugetul Public Naţional
Potrivit Raportului privind executarea bugetului public naţional pe anul 2017, veniturile au constituit 53 377,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 35,5% din produsul intern brut, şi 101,1% faţă de valoarea precizată. În comparaţie cu anul 2016, veniturile bugetului public naţional au fost în creştere cu 16,2%, sau cu 7 423,7 milioane lei mai mult. Cheltuielile bugetului public naţional au constituit 54 522,4 milioane lei, sau 36,3 % din produsul intern brut. Execuţia cheltuielilor în anul de raportare a fost cu 6,6% sub nivelul precizat, sau cu 3 837,5 milioane lei mai puţin. Comparativ cu anul 2016, cheltuielile s-au majorat cu 6 059,8 milioane lei. Deficitul bugetar a înregistrat 1 144,8 milioane lei, cu o scădere de 4 440,3 milioane lei faţă de nivelul precizat, şi cu 1 363,9 milioane lei mai puţin, comparativ cu deficitul înregistrat în anul 2016. Ca pondere în produsul intern brut, deficitul a constituit (-0,8%), sau cu 1,0 p.p. mai puţin decât în anul 2016.
Auditul financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017 este elaborat, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu prevederile legale şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor autorităţilor/instituţiilor bugetare, iar operaţiunile sunt corecte şi conforme prevederilor legale.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind executarea bugetului de stat în anul 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• limitării auditului de a se expune asupra plenitudinii şi exactităţii veniturilor încasate în bugetul de stat prin sistemul trezorerial, în valoare de 926,9 milioane lei, dat fiind faptul că nu au fost confirmate şi reconciliate cu administratorii acestora;
• limitării auditului de a se expune asupra plenitudinii şi veridicităţii veniturilor din contribuţiile obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole, în valoare de 20,3 milioane lei, deoarece acestea nu au fost reflectate în Registrele lunare ale veniturilor bugetului de stat, respectiv, nu pot fi reconciliate şi confirmate;
• abaterii exprimate prin diferenţa dintre valoarea creanţelor contabilizate şi raportate de către entităţile publice şi datele incluse în Raportul Guvernului, cu circa 89,9 milioane lei, şi valorii datoriilor – cu circa 24,6 milioane lei.
În lipsa implementării şi funcţionării unui sistem de control intern adecvat, au fost admise carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, vizează neconformitatea gestionării bugetului de stat cu legile şi reglementările aferente domeniului. Astfel, menţionăm:
• nerespectarea calendarului bugetar la elaborarea, aprobarea şi raportarea bugetului de stat pentru anul 2017;
• nerespectarea termenului de prezentare Guvernului a Raportului anual privind executarea bugetului de stat pe anul 2017;
• restituirea TVA în contul achitării restanţelor contribuabililor la contribuţiile obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole, în valoare de 9,1 milioane lei;
• neînchiderea conturilor trezoreriale aferente mijloacelor intrate temporar în posesia a 6 ministere reorganizate, în valoare de 0,8 milioane lei;
• nerespectarea ordinii cronologice de achitare a documentelor executorii după data înregistrării setului de documente la Trezoreria de Stat;
• repetitivitatea alocării mijloacelor din fondul de rezervă (2,1 milioane lei) şi lipsa în unele cazuri a avizelor din partea Ministerului Finanţelor (1,4 milioane lei);
• neasigurarea prezentării depline a informaţiei consolidate aferente rapoartelor financiare ale autorităţilor publice centrale şi unităţilor administrativ-teritoriale, acestea neregăsindu-se în formatul şi componenţa Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat;
• nerespectarea prevederilor regulamentare privind procesul de includere în buget a proiectelor de investiţii capitale, conform principiilor de prioritizare şi de conformitate ale acestora cu documentele de planificare strategică naţională şi sectorială etc.
Auditul performanţei managementului datoriei sectorului public
Datoria sectorului public, la situaţia din 31 decembrie 2017, a constituit 58 451,7 milioane lei, din care: datoria externă – 34 179,2 milioane lei (1 998,8 milioane dolari SUA), şi datoria internă – 24 272,5 milioane lei. În anul 2017, faţă de anul 2016, datoria sectorului public s-a diminuat cu 851,4 milioane lei (-1,4%), diminuarea totală fiind condiţionată de reducerea datoriei Băncii Naţionale a Moldovei cu 1 320,5 milioane lei. Totodată, s-a diminuat cu 386,8 milioane lei datoria întreprinderilor din sectorul public, precum şi cu 18,6 milioane lei – datoria directă a unităţilor administrativ-teritoriale.
În structura datoriei sectorului public, exprimată în lei, ponderea majoră revine datoriei de stat (88,4%, sau 51 660,3 milioane lei), fiind urmată de datoria Băncii Naţionale a Moldovei (7,7%, sau 4 519,4 milioane lei), datoria unităţilor administrativ-teritoriale şi datoria întreprinderilor din sectorul public, cărora, în total, le revin 3,9% (2 271,9 milioane lei).
Datoria de stat s-a format din datoria de stat externă – 29 081,8 milioane lei (1 700,7 milioane dolari SUA), şi datoria de stat internă – 22 578,5 milioane lei. Ca pondere în produsul intern brut, datoria de stat a constituit la finele anului 2017 circa 34,4%. Indicatorii de sustenabilitate ai datoriei de stat s-au încadrat în limitele stabilite.
În totalul datoriei de stat interne, valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară constituie 7 223,9 milioane lei (32,0%), valorile mobiliare de stat convertite – 2 063,4 milioane lei (9,1%), şi cele emise pentru obligaţiile de plată derivate din garanţiile de stat – 13 291,2 milioane lei (58,9%).
Comparativ cu anul 2016, datoria de stat internă a crescut cu 1 058,9 milioane lei (+4,9%) datorită majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară (+1 108,9 milioane lei), şi anume a celor pentru finanţarea deficitului bugetului de stat (cu suma de 600,0 milioane lei) şi pentru crearea unei rezerve de lichidităţi (cu suma de 508,9 milioane lei).
La situaţia din 31 decembrie 2017, cele trei bănci supuse lichidării au rambursat 1 071,1 milioane lei (7,6%) din totalul creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei sub garanţia Guvernului, iar din valorificarea activelor băncilor supuse lichidării, în bugetul de stat s-au încasat 209,9 milioane lei. Astfel, datoria băncilor supuse lichidării la finele anului 2017 a constituit 13 050,6 milioane lei.
De asemenea, din totalul datoriei BC “Investprivatbank” SA în sumă de 428,5 milioane lei, preluate în anul 2012 de către bugetul de stat, pe parcursul anilor 2012-2017 au fost transferate la bugetul de stat, din valorificarea activelor, doar 70,2 milioane lei (16,4%). Ca urmare, datoria, la finele anului 2017, însuma 358,3 milioane lei.
În anul de raportare, rata nominală medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate a constituit 6,76%, fiind cu 9,00 p.p. mai mică decât în anul 2016 şi cu 13,37 p.p. mai mică decât în 2015. Reducerea ratelor nominale medii ponderate ale dobânzilor la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară a determinat diminuarea cu 509,6 milioane lei, faţă de anul 2016, a cheltuielilor pentru serviciul valorilor mobiliare de stat emise pe piaţa primară şi a celor convertite.
Ponderea relativ înaltă a dobânzii flotante şi a instrumentelor cu maturitate de până la 1 an prezintă un risc al ratei de dobândă, precum şi un risc ridicat de refinanţare.
Prin menţinerea datoriilor pentru valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt în volume care nu se modifică esenţial, în condiţiile emisiunilor valorilor mobiliare de stat cu maturitate redusă, este evidentă prezenţa riscului de refinanţare (ajustat la condiţiile noi de piaţă) şi a riscului ratei de dobândă.
Datoria de stat externă la finele anului 2017 a constituit 1 700,7 milioane dolari SUA, sau cu 236,0 milioane dolari SUA (+16,1%) mai mult faţă de soldul înregistrat la finele anului 2016 (1 464,7 milioane dolari SUA). În anul bugetar încheiat, debursările de împrumuturi externe au constituit 195,6 milioane dolari SUA, înregistrând o scădere cu 34,7 milioane dolari SUA, sau cu 15,1% mai puţin faţă de anul precedent (230,3 milioane dolari SUA).
Nivelul de debursare redus al surselor de finanţare din contul împrumuturilor externe derivă din nerespectarea de către instituţiile responsabile de proiectele aflate în derulare a termenului de implementare.
Cheltuielile destinate deservirii datoriei de stat, comparativ cu anul precedent, s-au majorat cu 118,3 milioane lei, constituind circa 20,4 miliarde lei. Astfel, pentru deservirea datoriei de stat interne au fost utilizate 18,7 miliarde lei, iar pentru deservirea datoriei de stat externe – 91,1 milioane dolari SUA (echivalentul a 1 687,6 milioane lei).
În anul 2017, sumele recreditate prin intermediul Ministerului Finanţelor au constituit cca 393,1 milioane lei, prin Directoratul Liniei de Credit – cca 535,1 milioane lei, şi prin Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – cca 65,1 milioane lei. La situaţia din 31 decembrie 2017, datoria beneficiarilor recreditaţi a constituit 4 648,4 milioane lei.
Datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, formată în urma executării garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe, a constituit 435,3 milioane lei, micşorându-se faţă de anul precedent cu 26,0 milioane lei. Datoriile debitorilor garantaţi cu termenul de achitare expirat însumează 435,2 milioane lei, ceea ce constituie aproximativ 100% din totalul datoriilor debitorilor garantaţi.
Auditul financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Misiunea de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2017 a avut ca scop exprimarea unei opinii cu privire la faptul că Raportul Guvernului privind executarea BASS prezintă o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aprobat.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii au determinat exprimarea opiniei cu rezerve privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Opinia de audit a fost condiţionată de efectul deficienţelor aferente:
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi suficiente în condiţiile imposibilităţii de a se expune asupra plenitudinii şi exactităţii cheltuielilor aferente prestaţiilor acordate beneficiarilor de pensii din rândul structurilor de forţă, în valoare de 1,1 miliarde lei, din cauza netransmiterii în termen a dosarelor de către organele de forţă;
• modului de organizare a evidenţei contabile, precum şi procesului de raportare, ceea ce nu permite reconcilierea datelor utilizate la întocmirea Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi privind asigurarea plenitudinii la raportarea datoriilor faţă de beneficiari în valoare de 44,8 milioane lei;
• recalculării necorespunzătoare a pensiilor pentru limită de vârstă prin valorizare, cauzată de erorile determinate de introducerea manuală a informaţiilor în Sistemul informaţional “Protecţie socială”.
Pe parcursul misiunii, au fost atestate şi un şir de deficienţe care au implicat neconformitatea gestionării bugetului asigurărilor sociale de stat cu legile şi reglementările în vigoare, deşi acestea nu au influenţat opinia de audit. Astfel, contrar principiilor de bună guvernanţă, în prezenţa unui sistem de control intern ineficient, dar şi a unui management concentrat pe un cumul exagerat de norme, s-au admis:
• neasigurarea restituirii integrale a sumelor plătite neîntemeiat, cauzată de lipsa mecanismelor şi reglementărilor aferente, ceea ce determină utilizarea ineficientă a mijloacelor publice;
• nerespectarea termenelor legale de transmitere a documentelor privind pensiile stabilite de către structurile de forţă.
Auditul financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală
Misiunea de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală a avut drept scop exprimarea opiniei de audit, obţinerea asigurării rezonabile cu privire la măsura în care Raportul Guvernului pe anul bugetar 2017 este prezentat, din toate punctele de vedere, conform cadrului normativ aplicabil de raportare şi, în ansamblu, nu conţine deficienţe importante ca urmare a fraudei sau erorii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente limitării auditorului în acumularea probelor adecvate şi suficiente pentru a se expune asupra:
• plenitudinii şi veridicităţii cheltuielilor în valoare de 2,3 miliarde lei, alocate celor 69 de instituţii medico-sanitare republicane şi municipale, din cauza lipsei unui mecanism de estimare a costurilor şi stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale prestate;
• plenitudinii şi exactităţii valorii serviciilor de asistenţă medicală primară urgentă prespitalicească prestate populaţiei, în valoare de 2,3 miliarde lei, generate de lipsa corelării informaţiilor de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi instituţiile medico-sanitare publice;
• veracităţii informaţiei privind eliberarea şi achitarea medicamentelor compensate, înregistrate în Sistemul informaţional “Medicamente compensate”, care nu asigură furnizarea informaţiilor exacte aferente medicamentelor compensate prescrise, din cauza introducerilor eronate, precum şi lipsei interconectării cu alte sisteme informaţionale pe care le deţine Compania;
• exactităţii şi regularităţii contractării şi achitării serviciilor de asistenţă medicală primară unei instituţii nou create, precum şi dezafectării mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în valoare de 0,7 milioane lei, inclusiv prezenţa indicilor de fraudă în cuantum de 0,5 milioane lei. Astfel, evidenţiem că, în cadrul procesului de contractare a unui prestator privat de servicii de asistenţă medicală primară, au fost constatate situaţii incerte şi defectuoase aferente condiţiilor de licenţiere, lipsa certificatului de acreditare; asupra transmiterii şi recepţionării populaţiei pentru acordarea serviciilor medicale în condiţii neconforme şi incerte.
De asemenea, pe parcursul misiunii de audit, au fost constatate un şir de carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea gestionării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu legile şi reglementările în vigoare şi sunt subiecte de interes pentru utilizatorii Raportului. Astfel, din cauza neimplementării unui sistem de control intern adecvat şi nerespectării principiilor de bună guvernanţă, s-au constatat:
• lipsa reglementărilor privind delimitarea responsa-bilităţilor între Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, precum şi divizarea într-o modalitate incertă a mijloacelor destinate Companiei pentru realizarea indicatorilor legaţi de debursarea mijloacelor creditare aferente Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii”;
• păstrarea tendinţei de subexecutare, faţă de nivelul iniţial planificat, a fondurilor măsurilor de profilaxie şi de dezvoltare a prestatorilor publici de servicii medicale, ceea ce poate determina neasigurarea atingerii scopurilor prestabilite;
• lipsa ajustării şi aprobării cadrului regulator intern (inclusiv a politicii contabile) aferent evidenţei contabile şi raportării financiare a veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, potrivit normelor specifice;
• gestionarea neregulamentară a activităţilor, bunurilor şi mijloacelor publice, inclusiv a celor pentru salarizarea medicilor, în cadrul asistenţei medicale primare prestate de IMSP Centrul de Sănătate Hânceşti.
Autorităţi Publice Centrale2
______________________
2 Misiunea de audit a situaţiilor financiare ale Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, încheiate la 31 decembrie 2017 urmează a fi raportată în luna decembrie 2018.
Hotărârea nr.56-s din 26 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne la 31 decembrie 2017” poartă caracter secret şi nu se publică.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• dublării, în procesul consolidării, a veniturilor şi cheltuielilor generate de aceleaşi tranzacţii efectuate în cadrul ministerului, ceea ce a cauzat majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 59,7 milioane lei, astfel fiind denaturate Rapoartele financiare. Totodată, politica contabilă, de asemenea cadrul normativ de raportare financiară în vigoare nu stabilesc reguli şi proceduri de consolidare a informaţiilor financiare la întocmirea rapoartelor consolidate;
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi suficiente în condiţiile de imposibilitate a confirmării valorilor juste ale patrimoniului public în valoare de 463,9 milioane lei, care include: clădiri (375,6 milioane lei), terenuri (30,6 milioane lei) şi active în curs de execuţie (57,7 milioane lei). În acest sens, politica contabilă care urmează a fi aplicată la nivel de aparat şi instituţii din subordine nu prevede expres metode şi procedee de evaluare şi reevaluare a imobilelor şi terenurilor, iar cadrul normativ naţional aferent evaluării bunurilor domeniului public şi celui privat al statului nu oferă criterii uniforme de stabilire a valorii efective a acestora;
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi suficiente privind cuantificarea deficienţelor în condiţiile de imposibilitate a expunerii asupra veracităţii valorii investiţiilor capitale în curs de execuţie în valoare de 41,7 milioane lei, dat fiind lipsa documentelor primare privind recunoaşterea acestora.
Pe parcursul misiunii, auditorii au avut responsabilitatea să examineze şi alte informaţii cu tangenţă la activitatea instituţiei, astfel fiind constatate carenţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformităţi aferente activităţii instituţiei cu legile şi reglementările şi sunt subiecte de interes pentru utilizatorii raportului. Astfel, ignorând principiile bunei guvernanţe, Ministerul Finanţelor şi entităţile din subordine nu au asigurat înregistrarea la Oficiul Cadastral Teritorial a drepturilor de gestiune asupra 31 de imobile cu valoarea contabilă de 7,8 milioane lei şi asupra a 4 terenuri cu valoarea contabilă de 4,0 mii lei. La fel, Ministerul Finanţelor a autorizat asumarea neregulamentară a angajamentelor de remunerare în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce creează condiţii inechitabile faţă de celelalte instituţii bugetare şi premise pentru împovărarea bugetului. Astfel, cheltuielile efective de personal, inclusiv contribuţiile şi primele de asigurări sociale obligatorii, au depăşi alocaţiile precizate cu 28,0 milioane lei (Serviciul Vamal – cu 15,5 milioane lei, Serviciul Fiscal de Stat – cu 11,9 milioane lei).
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Economiei şi Infrastructurii
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei şi Infrastructurii nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• contabilizării necorespunzătoare a valorii cotei statului în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice din subordine în afara sistemului bugetar, respectiv, valoarea acţiunilor şi altor forme de participare în capitalul social în interiorul ţării fiind diminuată cu 2 677,5 milioane lei, ceea ce a condiţionat plenitudinea şi veridicitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
• investiţiilor capitale în curs de execuţie, fiind constatată diminuarea valorii acestora cu 1 304,9 milioane lei, în condiţiile unei inventarieri formale în cadrul entităţilor absorbite în procesul de reorganizare;
• necalculării uzurii în valoare de 2,3 milioane lei, ceea ce a afectat plenitudinea cheltuielilor efective şi a condiţionat raportarea neveridică a acestora, precum şi denaturarea rezultatului financiar;
• contabilizării necorespunzătoare a mijloacelor fixe în valoare de 37,0 milioane lei, precum şi a veniturilor în valoare totală de 0,4 milioane lei, generată de aplicarea neconformă a cadrului normativ relevant;
• diminuării rezultatului financiar în valoare de 4 073,4 milioane lei, ca rezultat al carenţelor admise în cadrul procesului de recunoaştere, înregistrare şi raportare a informaţiilor aferente cheltuielilor suportate în procesul de reorganizare.
Neimplementarea, respectiv, neajustarea în cadrul ministerului şi instituţiilor din subordine a unui sistem de management financiar şi control viabil şi funcţional, a generat un cumul de deficienţe în gestiunea proceselor operaţionale, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările, inclusiv:
• neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile la Oficiile Cadastrale Teritoriale, cu valoarea de bilanţ de 500,5 milioane lei, deşi Curtea de Conturi a recomandat înregistrarea acestora în Cadastrul bunurilor imobile şi în anul 2015, prin Hotărârea nr.3 din 30.01.2015;
• carenţe în procesul achiziţiilor publice exprimate prin operarea modificărilor, contrar legislaţiei în vigoare, în devizele locale cu privire la finalizarea lucrărilor de reparaţie a unui bun imobil, prin includerea şi achiziţionarea unor mijloace fixe în valoare de circa 17,1 milioane lei, concomitent cu admiterea iregularităţilor aferente neasigurării integrităţii dosarului de achiziţie publică;
• neîncheierea contractelor privind răspunderea materială pentru bunurile utilizate în procesul operaţional, ceea ce condiţionează asigurarea integrităţii şi bunei gestionări a acestora.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei contrare privind Raportul financiar consolidat al ministerului la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată, în condiţiile unui management financiar deficitar şi prezenţei unui control intern irelevant, de efectul deficienţelor aferente:
• neînregistrării în evidenţa contabilă, în cadrul unei inventarieri formale, a 74,4 hectare de terenuri în valoare de 34,7 milioane lei;
• imposibilităţii confirmării valorilor juste a patrimoniului, care include clădiri (668,6 milioane lei) şi terenuri (81,5 milioane lei);
• contabilizării necorespunzătoare a cotei statului în capitalul a 11 entităţi fondate, în valoare de peste 87,5 milioane lei;
• deprecierii activelor, respectiv, denaturării cheltuielilor efective aferente (2,6 milioane lei), generate de clasificarea necorespunzătoare a mijloacelor fixe şi materiale (33,7 milioane lei) şi de stabilirea necorespunzătoare a duratei de funcţionare utilă a acestora;
• dublării, în procesul consolidării, a veniturilor şi cheltuielilor generate de aceleaşi tranzacţii efectuate în cadrul ministerului şi instituţiilor din subordine, fiind majorate artificial veniturile cu 85,0 milioane lei şi cheltuielile cu 53,6 milioane lei. Totodată, cadrul normativ de raportare financiară în vigoare, precum şi politica contabilă a ministerului nu stabilesc reguli şi proceduri de consolidare a informaţiilor financiare la întocmirea rapoartelor consolidate;
• recunoaşterii şi menţinerii în evidenţa contabilă a activelor în valoare totală de 17,0 milioane lei care nu sunt funcţionale, au fost demolate sau asupra cărora ministerul nu deţine drepturi de proprietate;
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi suficiente privind cuantificarea deficienţelor în condiţiile imposibilităţii de confirmare a elementelor patrimoniale raportate în valoare de 21,6 milioane lei.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost atrasă de carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii de înregistrare şi administrare a patrimoniului instituţiei cu legile şi reglementările aferente domeniului. Astfel, lipsa activităţilor aferente organizării şi implementării unui sistem de control intern adecvat, dar şi prezenţa unui management defectuos, au determinat:
• neînregistrarea drepturilor cadastrale asupra a 28 de bunuri imobile cu valoarea contabilă de 3,6 milioane lei;
• nevalorificarea investiţiilor aferente construcţiei unui bloc al Spitalului de Ftiziopneumologie din satul Vorniceni, raionul Străşeni în valoare de 81 milioane lei, imobilul fiind finisat în anul 2015, dar neutilizat până în prezent, situaţie generată de nerespectarea cerinţelor tehnice şi sanitare în procesul construcţiei, precum şi a proiectului construcţiei;
• probleme şi ambiguităţi la achiziţia caselor de locuit în procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Astfel,
• situaţia patrimonială, sub toate aspectele, este veridică şi fidelă;
• mijloacele băneşti au fost reflectate în evidenţa contabilă şi raportate conform regulilor stabilite;
• cheltuielile, sub toate aspectele, prezintă o imagine reală şi fidelă;
• tranzacţiile economice aferente evenimentelor au fost reflectate corespunzător;
• inventarierea a fost organizată în conformitate cu reglementările în vigoare.
Totodată, auditul a evidenţiat unele aspecte problematice, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, s-au materializat în:
• efectuarea unor proceduri de achiziţii publice cu nerespectarea principiului de transparenţă;
• nedezvăluirea în politica contabilă, reieşind din specificul instituţiei, a unor informaţii care se referă la veniturile încasate de instituţiile serviciului diplomatic şi la modalitatea de ţinere a evidenţei cauţiunilor.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Justiţiei
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Justiţiei nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• raportării eronate a informaţiilor din situaţiile financiare, prin contabilizarea cu abatere de la Clasificaţia bugetară, a cheltuielilor în valoare de 6,3 milioane lei şi a activelor nefinanciare în valoare de 9,9 milioane lei;
• deficienţelor elementelor patrimoniale rezultate din neînregistrarea în evidenţa contabilă a 17 bunuri imobile cu suprafaţa de 1 462,2 m2;
• deficienţelor valorii activelor nemateriale în procesul recunoaşterii şi contabilizării în anul 2014 a 6 sisteme informaţionale în valoare totală de 13,1 milioane lei, care nu au fost dezvoltate şi sunt nefuncţionale până la momentul actual.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată pe carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii entităţii cu legile şi reglementările în vigoare, în special se remarcă domeniul achiziţiilor publice. Astfel, în lipsa implementării unui sistem de control intern adecvat, se constată planificarea incompletă a valorii estimative a unor achiziţii publice, ceea ce a generat majorarea valorii achiziţiilor faţă de planul anual cu 10,9 milioane lei şi neasigurarea depunerii garanţiei de bună execuţie în valoare de 1,1 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Apărării nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• necontabilizării, în condiţiile unei inventarieri formale, a 28 de terenuri în valoare de 561,1 milioane lei;
• erorilor la recunoaşterea şi înregistrarea, respectiv, raportarea cheltuielilor aferente reparaţiilor capitale condiţionate de nerespectarea Clasificaţiei bugetare, fiind diminuate activele patrimoniale în valoare de 357,3 milioane lei;
• diminuării valorii aportului în capitalul social în cuantum de 91,4 milioane lei, ca rezultat al neînregistrării modificărilor în statutul ÎS “Aeroportul Internaţional Mărculeşti”;
• dublării veniturilor şi cheltuielilor urmare a recepţionării bunurilor cu titlu de ajutor material, în valoare de 113,9 milioane lei, în cadrul decontărilor reciproce în procesul consolidării între subdiviziuni;
• neînregistrării în evidenţa contabilă a veniturilor cu impact asupra cheltuielilor efective în materie de uzură a 12 mijloace de transport primite cu titlu de ajutor umanitar, în valoare de circa 15,0 milioane lei.
Pe parcursul misiunii, auditorii au examinat şi alte informaţii cu tangenţă la activitatea instituţiei, astfel fiind constatate carenţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările în vigoare, fiind subiecte de interes pentru utilizatorii raportului. Astfel, ignorând principiile de bună guvernare, Ministerul Apărării nu a asigurat înregistrarea drepturilor cadastrale asupra a 798 de bunuri imobile şi a 22 de terenuri.
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat exprimarea opiniei contrare privind rapoartele financiare consolidate ale ministerului la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată, în contextul unui management defectuos şi control intern nefuncţional, de efectul deficienţelor aferente:
• nerecunoaşterii şi necontabilizării, în condiţiile unei inventarieri formale, a unor terenuri în valoare de 3 414,5 milioane lei şi a bunurilor imobile în valoare de 11,8 milioane lei;
• erorii aferente raportării valorii bunurilor imobile în valoare de 3,3 milioane lei, în condiţiile necontabilizării şi înstrăinării acestora în perioadele precedente anului 2017, ca rezultat al comunicării defectuoase între instituţiile statului responsabile de gestionarea patrimoniului public;
• contabilizării necorespunzătoare a valorii cotei statului deţinute în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice din subordine în afara sistemului bugetar, ceea ce a determinat diminuarea elementelor patrimoniale cu 6 563,4 milioane lei;
• majorării valorii creanţelor cu 4,0 milioane lei, ca urmare a contabilizării neadecvate a acestora;
• contabilizării şi raportării neadecvate a deprecierii activelor, respectiv, denaturării informaţiilor din situaţiile patrimoniale (3,2 milioane lei), ca rezultat al aplicării neconforme a prevederilor cadrului normativ privind modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale;
• contabilizării necorespunzătoare şi nedezvăluirii în Nota explicativă a lipsurilor şi delapidărilor aferente Fondului Ecologic Naţional, în cuantum de 30,6 milioane lei.
Nefuncţionarea şi neimplementarea, în contextul reformei autorităţilor publice centrale, în cadrul ministerului şi instituţiilor din subordine a unui sistem de management financiar şi control viabil şi funcţional, ceea ce generează un cumul de deficienţe în gestiunea proceselor operaţionale şi care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările, inclusiv:
• neînregistrarea la Oficiile Cadastrale Teritoriale a drepturilor asupra a 306 bunuri imobile, cu valoarea contabilă de 127,5 milioane lei şi asupra a 5 terenuri cu suprafaţa de 55,7 hectare;
• prezentarea informaţiilor eronate la Agenţia Proprietăţii Publice, pentru includerea acestora în Registrul bunurilor proprietate publică a statului, cu suma de 91,8 milioane lei;
• clasificarea neregulamentară a tranzacţiilor între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi proiectele finanţate din surse externe, ceea ce a afectat consolidarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional cu suma de 10,2 milioane lei;
• neraportarea creanţelor şi datoriilor cu termen de achitare expirat, în valoare de 24,4 milioane lei (creanţe) şi, respectiv, de 32,2 milioane lei (datorii).
Autorităţi Publice Locale
Auditul situaţiilor financiare aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public ale municipiului Bălţi
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale municipiului Bălţi nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al entităţii, întocmit la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de managementul financiar-contabil neperformant, care a generat deficienţe aferente:
• recunoaşterii neconforme a mijloacelor fixe şi valorii acestora, în sumă de 0,87 milioane lei;
• necorespunderii datelor evidenţei analitice privind mijloacele fixe cu cele ale evidenţei sintetice, în valoare de 0,14 milioane lei;
• neajustării în cadrul inventarierii a valorii bunurilor imobile folosite în procesul de învăţământ la valoarea justă, în sumă de 67,1 milioane lei;
• nerecunoaşterii, nereflectării şi neraportării valorii restanţelor în valoare de 4,2 milioane lei şi avansurilor în valoare de 19,2 milioane lei aferente contribuţiilor privind impozitele şi taxele locale, urmare a lipsei unui cadru normativ-contabil explicit;
• majorării cheltuielilor aferente subsidiilor alocate, concomitent cu diminuarea cheltuielilor aferente prestaţiilor sociale în valoare 0,6 milioane lei, a creanţelor în valoare de 1,8 milioane lei, a valorii granturilor acordate organizaţiilor obşteşti în valoare de 0,15 milioane lei şi a serviciilor prestate în valoare de 13,8 milioane lei;
• majorării cheltuielilor aferente reparaţiilor curente, concomitent cu diminuarea valorii serviciilor (0,86 milioane lei) şi valorii mijloacelor fixe (4,7 milioane lei), ca urmare a efectuării reparaţiilor capitale;
• majorării neconforme a valorii tranzacţiilor privind lucrările de reparaţii capitale în valoare de 0,2 milioane lei.
Auditul, de asemenea, a identificat un şir de carenţe, care nu afectează opinia, dar au impact asupra gestiunii proprietăţii publice:
• prezenţa unui management nefuncţional, care menţine o gestiune imprudentă a patrimoniului municipal;
• efectuarea cheltuielilor ineficiente în cuantum de 0,14 milioane lei;
• la aprobarea transferurilor de la bugetul de stat destinate finanţării instituţiilor preşcolare nu se aplică principiul de calcul în bază de cost standard per copil, conform unei formule ca şi în cazul instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general, şi nu se operează cu aşa elemente de formare a costurilor, cum ar fi normativul valoric pentru un copil ponderat şi normativul valoric pentru o instituţie preşcolară;
• cheltuielile aferente remunerării muncii, în valoare de 0,9 milioane lei, au fost suportate neconform;
• neînregistrarea la organele cadastrale a drepturilor de proprietate şi de gestiune asupra bunurilor imobile în valoare totală de 63,8 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public de către unitatea teritorială autonomă Găgăuzia
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale UTA Găgăuzia nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei contrare privind raportul financiar al entităţii, întocmit la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată, în condiţiile unui management defectuos şi a unor controale interne nefuncţionale şi ineficiente, de efectul denaturărilor aferente:
• neconsolidării informaţiilor din situaţiile financiare ale unor entităţi, în valoare de 1,4 milioane lei, ceea ce compromite plenitudinea patrimoniului gestionat şi raportat de UTA Găgăuzia;
• modificării necorespunzătoare la finele perioadei a elementelor patrimoniale în valoare de 43,0 milioane lei;
• nerecunoaşterii şi necontabilizării patrimoniului transmis în valoare de 78,7 milioane lei şi primit în valoare de 221,2 milioane lei în folosinţă, respectiv, a terenurilor atât proprietate a UTA Găgăuzia, 20,5 ha în valoare de 26,5 milioane lei, cât şi a UAT de nivelul I, 41,3 mii ha în valoare de 4 696,5 milioane lei;
• neîregistrării corespunzătoare a valorii patrimoniului transmis în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice din subordine în afara sistemului bugetar, în valoare de 42,2 milioane lei, ceea ce a afectat plenitudinea şi veracitatea elementelor patrimoniale;
• necontabilizarea datoriilor, în valoare de 36,8 milioane lei, şi creanţelor, în valoare de 40,8 milioane lei, aferente împrumutului recreditat de Ministerul Finanţelor;
• executării cheltuielilor pentru reparaţii şi investiţii capitale printr-un intermediar şi neraportarea de către acesta a valorii lucrărilor nefinalizate în valoare de 55,7 milioane lei;
• menţinerii în evidenţă a bunurilor imobile, rezultat al neexcluderii din bilanţ a apartamentelor privatizate, cu valoarea de 310,7 milioane lei şi uzura de 36,3 milioane lei;
• nerecunoaşterii, necontabilizării valorii restanţelor în sumă de 87,2 milioane lei şi avansurilor în cuantum de 89,7 milioane lei ale contribuabililor, aferente impozitelor şi taxelor locale, urmare a lipsei unui cadru normativ-contabil explicit.
Cu referire la continuitatea activităţii, nu s-au identificat factori care ar determina, în viitor, survenirea unor evenimente care pot influenţa semnificativ capacitatea autorităţii auditate de a-şi continua activitatea şi de a întocmi rapoarte financiare. Totuşi, Comitetul executiv nu a implementat sistemul de management financiar şi control şi, în perioada auditată, nu a emis declaraţii privind buna guvernare. Astfel, se constată:
• reflectarea incorectă la cheltuieli a procurărilor de bunuri în valoare de 0,86 milioane lei;
• acordarea unui ajutor de stat în valoare de 10,3 milioane lei unor întreprinderi în lipsa acordului preventiv al Consiliului Concurenţei;
• neavizarea de către Cancelaria de Stat şi neînregistrarea la Ministerul Finanţelor a statelor de personal ale Aparatelor preşedinţilor raioanelor (“dolay”) Comrat, Ceadâr-Lunga şi Vulcăneşti, Curţii de Conturi a Găgăuziei şi Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, ceea ce determină suportarea unor cheltuieli neregulamentare pentru remunerarea muncii angajaţilor acestor entităţi, care în 2017 au constituit 4,8 milioane lei;
• că transferurile din bugetul de stat pentru întreţinerea instituţiilor preşcolare s-a efectuat de către Ministerul Finanţelor contrar prevederilor Codului educaţiei, în lipsa “formulei de alocare propusă anual de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi aprobată de Guvern”, precum şi fără a ţine cont de deficienţele menţionate în Raportul de audit precedent.
Autorităţi de reglementare
Auditul situaţiilor financiare ale Consiliului Concurenţei
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Consiliului Concurenţei, întocmite la situaţia din 31 decembrie 2017, nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind raportul financiar al entităţii.
Opinia de audit favorabilă a fost determinată de faptul că:
• situaţia patrimonială este, sub toate aspectele, veridică şi fidelă;
• mijloacele băneşti au fost reflectate în evidenţa contabilă şi raportate conform regulilor stabilite;
• cheltuielile prezintă, sub toate aspectele, o imagine reală şi fidelă;
• tranzacţiile economice aferente evenimentelor au fost reflectate corespunzător;
• inventarierea bunurilor a fost organizată în conformitate cu reglementările în vigoare.
În cadrul misiunii de audit, echipa de audit a identificat şi alte aspect care nu au afectat opinia asupra situaţiilor financiare, dar ar putea influenţa activitatea entităţii, şi anume:
• modul de evidenţă a formularelor cu regim special urmează a fi adus în concordanţă cu cadrul regulator în vigoare;
• controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită a fi fortificat.
Auditul situaţiilor financiare ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al entităţii, întocmit la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul unor deficienţe cu referire la:
• reglementările interne neexhaustive şi ambigue, procedurile neajustate şi imperfecte, controlul intern limitat care au permis organizarea evidenţei contabile după sistemul de casă, respectiv, probele obţinute compromit credibilitatea informaţiilor din situaţiile patrimoniale;
• neînregistrarea şi necontabilizarea veniturilor din vânzările ce provin de la titularii de licenţe în calitate de plătitori de plăţi regulatorii, ceea ce contravine principiilor de contabilitate bazată pe obligaţiuni şi compromite plenitudinea şi veracitatea veniturilor;
• limitarea auditului în obţinerea probelor aferente valorii recuperabile a creanţelor, ceea ce compromite credibilitatea, relevanţa şi fiabilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
• cheltuielile recunoscute de auditul public extern drept pertinente, în funcţie de activităţile desfăşurate, precum şi veridice din punct de vedere valoric.
În aspectul continuităţii activităţii, auditul relevă că Programul de activitate al Agenţiei nu a întrunit obiective prioritare de dezvoltare, cu instrumentele/activităţile necesare, termenele şi indicatorii de performanţă ce ţin de realizarea acestora, iar raportarea activităţii acesteia urmează a fi reabordată şi ajustată la exigenţele legale. Un alt aspect important este fortificarea controlului asupra respectării procedurilor de achiziţii publice, inclusiv prin suplinirea unităţii de audit intern.
Auditul situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar consolidat al Consiliului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul unor deficienţe aferente:
• limitării auditului în obţinerea probelor adecvate şi veridice la cuantificarea neregulilor privind neconfirmarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe, diminuarea cheltuielilor efective, condiţionate de erori la calcularea uzurii mijloacelor fixe, precum şi de necontabilizarea pierderilor de bunuri urmare a inventarierii formale, ceea ce compromite veracitatea informaţilor financiare;
• nerespectării normelor legale de către managerul contabil, fapt ce a condus la denaturarea datoriilor înregistrate în evidenţa contabilă, respectiv, în raportul financiar cu 17,2 mii lei a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
• necontabilizării corespunzătoare a rezultatelor inventarierii, în condiţiile unei inventarieri formale, ceea ce a generat lipsuri în valoare de 0,7 milioane lei şi surplusuri în valoare de 14,6 mii lei, compromiţând veracitatea informaţiilor din situaţiile financiare şi prezenţa unui management eficient;
• nerecunoaşterii valorii reale a creanţelor aferente taxelor gestionate de Consiliu, fiind contabilizate la nivel de 45-50%, situaţie condiţionată de nerespectarea principiilor de contabilitate, cu ulterioara compromitere a plenitudinii şi veracităţii lor.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată şi pe carenţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările în vigoare şi sunt subiecte de interes pentru utilizatorii raportului. Astfel, prezenţa unui sistem de management financiar şi control ineficient a cauzat:
• neorganizarea evidenţei analitice a subvenţiilor alocate beneficiarilor până la valorificarea definitivă;
• cheltuirea în mod neeconom a mijloacelor publice alocate pentru deplasările peste hotarele ţării, ceea ce a generat majorarea valorii cheltuielilor cu 25,9 mii lei;
• neasigurarea procedurilor de gestionare conformă a automobilelor de serviciu, ceea ce ar fi asigurat integritatea lor;
• prezenţa unui proces neconform de casare a bunurilor în valoare de 63,0 mii lei, ceea ce a determinat, pentru entitate, oportunităţi de utilizare neregulamentară a bunurilor după casarea acestora;
• existenţa diferitor reglementări ale cuantumului taxei de autorizare, fapt ce ar putea afecta continuitatea activităţii Consiliului.
Auditul situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Agenţiei Turismului nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei contare privind raportul financiar al entităţii la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul unor erori, condiţionate de prezenţa unui management defectuos şi de neinstituirea unui control intern funcţional şi eficient, în special cu referire la:
• deficienţele aferente valorii mijloacelor fixe cu cca 0,2 milioane lei, care au fost condiţionate de neelaborarea politicii contabile, ceea ce a compromis principiile de inteligibilitate, credibilitate şi plenitudine;
• contabilizarea necorespunzătoare şi, respectiv, neincluderea informaţiilor privind activele nemateriale gestionate în Notele informative, ceea ce a generat diminuarea veniturilor şi cheltuielilor în materie de amortizări provenite din surplusurile identificate la inventariere, ca rezultat al unei inventarieri formale, cu raportarea neveridică şi incompletă a situaţiilor patrimoniale;
• erorile la stabilirea duratei de funcţionare utilă şi la aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ-regulator aferent modului de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale, care au condiţionat denaturarea informaţiilor relevante ale situaţiilor financiare cu cca 0,2 milioane lei;
• aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor în vigoare privind compensarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu peste hotarele ţării, ceea ce a determinat suportarea unor cheltuieli nejustificate de cca 0,3 milioane lei.
În aspectul asigurării continuităţii activităţii şi asigurării conformării politicii contabile a entităţii la prevederile cadrului legal în vigoare, în cursul misiunii de audit au fost identificate carenţe privind:
• neasigurarea gestionării oportune şi adecvate a unor bunuri de valoare ale statului, ceea ce atentează la integritatea patrimoniului naţional-cultural;
• lipsa registrului patrimoniului turistic, fapt ce creează premise de ratare a oportunităţilor şi beneficiilor economice pasibile şi dezavantajează dezvoltarea ramurii propriu-zise;
• nerespectarea procedurilor în procesul de achiziţii publice.
Auditul situaţiilor financiare ale Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al entităţii, întocmit la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul unor deficienţe aferente:
• neînregistrării şi necontabilizării corespunzătoare a bunurilor în valoare de 0,8 milioane lei primite în gestiune economică, în special, neincluderea informaţiilor respective în Raportul narativ privind executarea bugetului, fapt ce a compromis autenticitatea şi veracitatea patrimoniului gestionat;
• majorării nejustificate a cheltuielilor cu 8,1 mii lei, ca rezultat al acordării neregulamentare a sporului pentru acces la secretul de stat, ceea ce a condiţionat raportarea neveridică a cheltuielilor în rapoartele financiare;
• prezentării neveridice a valorii uzuri mijloacelor fixe, urmare a aplicării eronate a algoritmului în sistemul informaţional, ceea ce a compromis prezentarea veridică a informaţiilor de rigoare.
În cadrul misiunii de audit au fost identificate şi alte aspecte privind activitatea entităţii, care însă nu au afectat exprimarea opiniei, dar reprezintă deficienţe cu care se confruntă entitatea şi pot oferi informaţii utile pentru utilizatorii rapoartelor financiare. Astfel, neimplementarea punctuală a sistemului de management financiar şi control a condiţionat nereguli şi denaturări ale datelor prezentate în situaţiile financiare aferente:
• deţinerii bunurilor neutilizate în valoare de 1,8 mii lei, urmare a efectuării unei inventarieri formale, ceea ce a limitat atingerea scopului principal privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor patrimoniale;
• imobilizării mijloacelor financiare în bunuri neutilizate pe parcursul mai multor ani, în valoare totală de 0,1 milioane lei, ceea ce compromite gestionarea optimă a finanţelor publice bazată pe principii de economicitate, eficienţă şi eficacitate;
• divizării achiziţiilor publice în scopul evitării procedurilor legale, în valoare totală de 0,2 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare ale entităţii, întocmite la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul denaturărilor aferente:
• casării mijloacelor fixe în valoare de 0,1 milioane lei în lipsa documentelor care justificativă starea bunurilor supuse casării, situaţie generată de nerespectarea prevederilor cadrului legal de către entitate, cu impact asupra integrităţii bunurilor;
• neclasificării corespunzătoare a mijloacelor fixe, ceea ce a condiţionat necalcularea uzurii în valoare de 0,2 milioane lei, implicit, compromiterea veracităţii informaţiilor aferente cheltuielilor efective şi valorii patrimoniului gestionat;
• emiterii facturilor fiscale anticipat livrării bunurilor, în scopul eludării restricţiilor cadrului regulator aferent responsabilităţii bugetar-fiscale, ceea ce a condiţionat prezenţa creanţelor eronate în valoare de 47,9 mii lei;
• recunoaşterii şi contabilizării valorii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu aplicarea neregulamentară a prevederilor cadrului legal, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate în sumă de 14,2 mii lei.
La fel, în cadrul auditului a fost constatată prezenţa unui sistem de management nefuncţional, care, deşi nu a afectat raportarea financiară, unele aspecte cauzate de această situaţie au avut impact asupra activităţii entităţii, şi anume:
• managementul neperformant a încurajat achiziţia serviciilor de mentenanţă şi deservire a sistemelor informaţionale în lipsa unei concurenţe loiale, în condiţiile în care contractele se semnează cu persoane fizice care nu sunt dezvoltatori şi nu dispun de calităţi profesionale necesare pentru asigurarea mentenanţei sistemelor informaţionale administrate, generând posibile riscuri aferente calităţii prestării serviciilor, precum şi asupra integrităţii şi securităţii datelor;
• clasificarea necorespunzătoare a mijloacelor fixe în valoare de 0,4 milioane lei, ceea ce a condiţionat afectarea plenitudinii şi veracităţii cheltuielilor şi a compromis inteligibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare;
• nerespectarea cadrului regulator aferent procesului de achiziţii publice.
Alte autorităţi şi instituţii publice
Auditul situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale, aferente exerciţiului bugetar 2016, sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, prezintă o imagine fidelă şi veridică, fiind lipsite de deficienţe.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar consolidat al entităţii la situaţia din 31 decembrie 2016.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• necontabilizării şi neraportării veniturilor şi cheltuielilor în valoare de 1,6 milioane lei, mijloace acordate de partenerii externi pentru campania de informare şi educare a cetăţenilor;
• necontabilizării unui imobil, în valoare de 0,8 milioane lei, şi a terenului aferent acestuia, în valoare de 5,9 milioane lei, ceea ce a condus la neajustarea valorii contabile, aceasta fiind diminuată cu 6,8 milioane lei şi având impact asupra cheltuielilor efective privind uzura;
• raportării neveridice a situaţiilor patrimoniale, datorată neînregistrării şi necontabilizării softului SIAS “Alegeri” şi a altor active materiale transmise cu titlu gratuit, în valoare de 6,4 milioane lei, ceea ce compromite veridicitatea veniturilor, cu efect asupra cheltuielilor privind amortizarea acestora;
• erorilor la contabilizarea activelor nemateriale, în valoare de 2,2 milioane lei, precum şi calculării amortizării acestora, în valoare de 0,5 milioane lei, cauzate de reglementările interne insuficiente şi irelevante privind ţinerea evidenţei contabile.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată pe carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările şi sunt subiecte de interes pentru utilizatorii raportului. Astfel, lipsa implementării unui sistem de control intern funcţional a condus la:
- neutilizarea mijloacelor financiare alocate în buget pentru instruirea funcţionarilor electorali (în cuantum de 70,8% din total);
- estimarea şi planificarea nerealistă a necesităţilor de resurse în vederea aprobării pentru o asigurare financiară optimă şi suficientă a procesului de organizare şi desfăşurare a activităţilor electorale.
Auditul situaţiilor financiare ale Oficiului Avocatului Poporului
Misiunea de audit a avut ca scop exprimarea unei opinii cu privire la faptul că situaţiile financiare ale Oficiului Avocatului Poporului prezintă o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aprobat.
Probele de audit obţinute au fost suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază la formularea opiniei cu rezerve asupra situaţiilor financiare ale Oficiului Avocatului Poporului, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• majorării cu 0,5 milioane lei a cheltuielilor efective aferente uzurii mijloacelor fixe, condiţionată de recunoaşterea şi menţinerea mijloacelor fixe neexploatate în valoare de 0,7 milioane lei, urmare a lipsei unui sistem de control fiabil;
• limitării auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate în cuantificarea şi determinarea mărimii şi formei de partajare a costurilor în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică, ceea ce compromite veracitatea creanţelor raportate, în valoare de 1,3 milioane lei;
• raportării eronate, în condiţiile unei inventarieri formale, a valorii bunurilor patrimoniale - mijloace fixe neutilizate, în valoare de 0,2 milioane lei.
De asemenea, pe parcursul misiunii de audit au fost constatate carenţe care nu au influenţat opinia de audit, dar pot servi ca subiect de interes pentru utilizatorii raportului. Astfel, cadrul regulator ambiguu şi lipsa prevederilor interne, precum şi controlul intern insuficient au generat:
• cheltuieli nejustificate la acordarea premiilor unice pentru zilele profesionale şi zilele nelucrătoare;
• depăşirea cu 42,8 mii lei a plafonului-limită al premiilor unice acordate Avocatului Poporului, urmare a prevederilor incerte aferente retribuirii muncii conducătorilor entităţilor bugetare cu funcţii de demnitate publică;
• nerespectarea prevederilor regulamentare privind procedurile de achiziţii publice.
Auditul situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei contrare privind raportul financiar al Serviciului la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• neevaluării şi necontabilizării terenurilor în valoare de 10,0 milioane lei, precum şi menţinerii în evidenţa contabilă a 2 imobile în valoare de 0,1 milioane lei, fiind privatizate în anul 2007, ceea ce compromite autenticitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
• necontabilizării, în contextul unui management imprudent şi aplicării defectuoase a cadrului normativ-metodologic, a lipsurilor şi delapidărilor constatate în urma inventarierii, în valoare de 0,2 milioane lei;
• prezentării neveridice, cu 0,3 milioane lei, a valorii mijloacelor fixe şi stocurilor de materiale circulante, din cauza nerespectării principiilor generale de contabilitate aferente clasificării şi gestionării stocurilor;
• determinării incorecte a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale şi, respectiv, a cheltuielilor aferente, astfel uzura mijloacelor fixe fiind majorată cu 2,4 milioane lei, iar amortizarea activelor nemateriale – diminuată cu 0,6 milioane lei;
• menţinerii în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe nefuncţionale şi neutilizate în procesul operaţional cu calcularea uzurii, ceea ce a condiţionat neveracitatea cheltuielilor efective;
• raportării necorespunzătoare a creanţelor cu termen de achitare expirat, în valoare de 0,1 milioane lei, determinată de organizarea unei inventarieri formale şi nefuncţionarea controlului intern.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor s-a axat şi pe carenţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, pot avea importanţă pentru decizia utilizatorilor raportului. Astfel, implementarea insuficientă a sistemului de management financiar şi control, neaplicarea cadrului legal şi a bunelor practici de gestionare a resurselor şi patrimoniului public, precum şi insuficienţa procedurilor interne de monitorizare şi evidenţă a patrimoniului gestionat au generat deficienţe în activitatea instituţiei, şi anume:
• înregistrarea întârziată în evidenţa contabilă a bunurilor şi serviciilor achiziţionate de către unitatea de implementare a unui proiect şi transmise Serviciului cu titlu gratuit;
• neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 2 clădiri amplasate pe teritoriul Transnistriei, în valoare de 0,1 milioane lei, şi neinventarierea anuală a acestora din cauza lipsei de acces la ele;
• neînregistrarea la oficiile cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra a 8 clădiri în valoare de 15,0 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale Biroului Relaţii Interetnice nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit obţinute au fost suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază la formularea opiniei cu rezerve privind situaţiile financiare ale Biroului la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• evaluării şi contabilizării terenului în valoare de 1,1 milioane lei şi a activului nematerial în valoare de 25,9 mii lei, în condiţiile nerespectării cadrului normativ, generând astfel reflectarea neexhaustivă şi neveridică a informaţiilor din situaţiile financiare.
Atenţia auditorilor a fost axată şi pe deficienţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii instituţiei cu legile şi reglementările în vigoare. În astfel de circumstanţe, existenţa carenţelor la implementarea sistemului de management financiar şi control, precum şi prezenţa unui management defectuos au condiţionat:
• nerespectarea cadrului regulator privind derularea procesului de achiziţii publice în condiţii de transparenţă;
• compromiterea încasării veniturilor, încurajând prezenţa creanţelor cu termen de achitare expirat, în valoare de 0,3 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare ale Biroului de Curieri Speciali
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale Biroului de Curieri Speciali nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind raportul financiar al Biroului de Curieri Speciali, la situaţia din 31 decembrie 2017.
Totodată, pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată pe carenţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, pot avea importanţă pentru decizia utilizatorilor raportului, şi anume:
• neînregistrarea, ca rezultat al nefuncţionării unor elemente ale controlului intern, a drepturilor de proprietate la organele cadastrale asupra bunurilor imobile, în valoare de 0,7 milioane lei;
• neînregistrarea, în contextul acţiunilor insuficiente din partea responsabililor, a dreptului de gestiune asupra terenului aferent clădirii cu suprafaţa de 0,1 ha, din cauză că terenul se află în proprietatea municipiului Chişinău;
• menţinerea, în condiţiile unei inventarieri formale, a bunurilor nefuncţionale, în valoare de 25,5 mii lei (sau 2% din totalul mijloacelor fixe), inteligibilitatea informaţiilor din rapoartele financiare nefiind afectată;
• prezentarea neveridică, cu 22,2 mii lei, a valorii mijloacelor fixe şi stocurilor de materiale circulante, în contextul nerespectării principiilor generale de contabilitate aferente clasificării şi gestionării stocurilor.
Auditul financiar privind gestiunea economico-financiară şi administrarea patrimoniului de către Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit obţinute au fost suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază la formularea opiniei contrare privind situaţiile financiare, la situaţia din 31 decembrie 2016.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor, în condiţiile unui management financiar şi control irelevant, aferente:
• nerecunoaşterii şi neînregistrării în evidenţa contabilă a terenurilor, ceea a condus la raportarea neveridică a acestora în situaţiile financiare, cu cca 9,8 milioane lei;
• admiterii unor carenţe la stabilirea duratei de utilizare a imobilizărilor corporale şi la calcularea amortizării acestora, ceea ce a determinat denaturarea cheltuielilor efective în materie de uzură a informaţiilor din situaţiile financiare cu cca 2,2 milioane lei;
• neajustării şi neevaluării integrale a mijloacelor fixe amortizate şi utilizate în continuare în procesul operaţional, ceea ce a condiţionat afectarea plenitudinii şi veracităţii informaţiilor aferente situaţiilor financiare cu cca 30,2 milioane lei;
• prezentării neveridice în situaţiile financiare a stocurilor de materiale cu mişcare lentă, în condiţiile unei inventarieri formale;
• limitării auditului în obţinerea probelor veridice şi adecvate privind creanţele, în valoare de 1,3 milioane lei, şi privind denaturarea prin nerecunoaşterea şi necontabilizarea valorii creanţelor cu minimum 3,0 milioane lei, ceea ce a condiţionat neveracitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
• compromiterii autenticităţii şi credibilităţii informaţiilor privind veniturile ce provin din darea în locaţiune a spaţiilor bunurilor imobile (neconfirmate – 0,6 milioane lei, denaturate – 0,1 milioane lei);
• necontabilizării veniturilor de cca 1,0 milioane lei, care provin din prestarea serviciilor de publicitate;
• înregistrării şi contabilizării necorespunzătoare a subvenţiilor alocate din bugetul de stat, în valoare de 90,7 milioane lei;
• deficienţelor identificate în procesul de efectuare a achiziţiilor, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor aferente achiziţionării unor bunuri cu cca 0,9 milioane lei;
• recunoaşterii şi înregistrării necorespunzătoare a grantului în valoare de 2,0 milioane lei destinat achiziţiilor de echipamente;
• neconstituirii şi necontabilizării provizioanelor aferente indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă nefolosite, în valoare de 0,8 milioane lei, ceea ce a condiţionat diminuarea cheltuielilor şi, respectiv, activelor nete;
• admiterii, în lipsa justificărilor de rigoare, a cheltuielilor aferente premiilor lunare, în valoare de 0,5 milioane lei, acordate personalului, fapt ce a generat majorarea cheltuielilor în condiţiile unei planificări nerealiste a resurselor necesare activităţii de bază.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată şi pe carenţe care au relevat unele domenii sensibile, care pot influenţa continuitatea activităţii entităţii, şi anume:
• necesitatea dotării tehnice a posturilor “Moldova 1”, “Radio Moldova” şi Departamentului multimedia. Astfel, uzura fizică şi morală a echipamentului din dotare poate reduce simţitor capacitatea difuzorului public de a-şi exercita misiunea în ce priveşte servirea intereselor informaţionale ale cetăţeanului şi societăţii, în ansamblu, precum şi oferirea produselor audiovizuale competitive (cca 43,8% din mijloacele fixe sunt cu gradul de uzură de 100%);
• necesitatea implementării tehnologiilor digitale, inclusiv a televiziunii digitale terestre, ceea ce va avea impact puternic asupra Companiei publice prin prisma competitivităţii.
Auditul situaţiilor financiare ale Internatului psihoneurologic, mun. Bălţi
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale Internatului psihoneurologic, mun. Bălţi nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei contare privind raportul financiar al Internatului psihoneurologic, mun. Bălţi.
Opinia de audit a fost determinată, în condiţiile unui management financiar şi control intern irelevant, de efectul unor nereguli aferente:
• denaturării cheltuielilor pentru remunerarea muncii (în valoare de 3,1 milioane lei), condiţionată de nerespectarea cadrului normativ, fapt ce compromite veracitatea procesului de planificare a necesitaţilor de resurse umane implicate în activitatea entităţii;
• nerecunoaşterii, necontabilizării şi, respectiv, neraportării valorii terenurilor şi mijloacelor fixe (3,7 milioane lei), ceea ce a afectat fidelitatea informaţiilor privind valoarea patrimonială, implicit, a influenţat veracitatea cheltuielilor efective aferente uzurii;
• necalculării şi neîncasării veniturilor ce provin din transmiterea în locaţiune a unor spaţii, în valoare de 14,2 mii lei, cu nerespectarea prevederilor cadrului legal, ceea ce compromite respectarea principiilor contabilităţii, cu efect asupra corectitudinii înregistrării veniturilor, respectiv, a rezultatului financiar;
• majorării cheltuielilor cu suma de 0,5 milioane lei, prin achitarea nejustificată a plăţii pentru energia electrică consumată de doi operatori economici;
• calculării incorecte a uzurii mijloacelor fixe, cu suma de 52,7 mii lei, cu efect asupra veracităţii cheltuielilor, respectiv, asupra rezultatului financiar;
• denaturării valorii datoriilor cu 59,0 mii lei şi a valorii creanţelor – cu 44,3 mii lei, generate de nerespectarea principiilor contabilităţii, ceea ce compromite fidelitatea informaţiilor colectate urmare a operaţiunilor economice.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată şi pe carenţe care au relevat unele domenii sensibile şi care pot influenţa activitatea entităţii, şi anume:
• planificarea neveridică a cheltuielilor entităţii, din cauza neestimării necesităţilor de resurse, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor de bunuri;
• nerespectarea prevederilor normative aferente procesului de achiziţii publice, ceea ce a condus la încheierea unor contracte de valoare mică şi, respectiv, favorizarea unor operatori economici, cu prezenţa indicilor de fraudă în valoare de 0,8 milioane lei;
• politica contabilă a entităţii nu cuprinde exigenţele cadrului de raportare aplicabil în sistemul bugetar.
Auditul situaţiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi şi pensionari, mun.Chişinău
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Azilului republican pentru invalizi şi pensionari, mun. Chişinău nu sunt afectate de deficienţe, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat imposibilitatea exprimării opiniei privind raportul financiar al entităţii.
Opinia de audit a fost determinată de prezenţa şi funcţionarea unui management defectuos, lipsa controalelor interne, organizarea inventarierii formale, ceea ce a cauzat deficienţe aferente:
• nerecunoaşterii, neînregistrării şi, respectiv, neraportării veniturilor încasate din prestarea serviciilor beneficiarilor de pensii, ceea ce a determinat denaturarea informaţiilor din situaţiile financiare, după cum urmează: în valoare de 0,2 milioane lei – la venituri, şi de 4,1 milioane lei – la cheltuieli;
• majorării cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, cu prezenţa indicilor de fraudă pentru 27 de contracte în valoare de 0,2 milioane lei;
• denaturării cheltuielilor de remunerare a muncii, ca rezultat al neconformităţilor în valoare de 0,4 milioane lei, precum şi al majorării nejustificate a plăţilor salariale, în sumă de 0,1 milioane lei, diminuării nejustificate a acestora în sumă de 0,3 milioane lei, condiţionată de prezenţa unei planificări nerealiste a necesităţilor de resurse umane implicate în activitatea entităţii;
• nerecunoaşterii, neînregistrării şi, respectiv, neraportării valorii terenului şi a mijloacelor fixe în valoare de 10,2 milioane lei, ceea ce a compromis autenticitatea elementelor patrimoniale şi cheltuielilor pentru acestea;
• denaturării valorii materialelor de uz gospodăresc şi a rechizitelor de birou, în valoare de 0,4 milioane lei, valorii accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei, în sumă de 1,1 milioane lei;
• suportării cheltuielilor în lipsa documentelor justificative privind repartizarea bunurilor beneficiarilor, în sumă de 0,1 milioane lei, situaţie condiţionată de lipsa controalelor interne asigurate de responsabilul de gestionarea bunurilor entităţii;
• lipsei de autenticitate a valorii creanţelor (0,3 milioane lei) şi datoriilor (10,3 mii lei), urmare a organizării unei inventarieri formale, cu compromiterea veridicităţii lor.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată pe neconformităţile şi deficienţele aferente procedurii de plasare a beneficiarilor, precum şi de prestare a serviciilor sub nivelul capacităţii maxime de locuri (210 paturi), sau la doar 65% din capacitatea stabilită.
La fel, auditorii au identificat şi carenţe în gestionarea ineficientă a patrimoniului, precum şi prezenţa unui control intern limitat asupra procesului de achiziţii, ceea ce a rezultat cu unele deficienţe, precum: aplicarea procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii; divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor distincte de achiziţii şi achiziţionarea bunurilor şi serviciilor fără încheierea contractelor, cu prezenţa indicilor de fraudă în valoare de 0,4 milioane lei.
Auditul situaţiilor financiare ale Centrului republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Centrului republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari, nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat exprimarea opiniei contrare privind raportul financiar al entităţii.
Opinia de audit a fost determinată de managementul financiar-contabil necorespunzător, care a cauzat deficienţe aferente:
• denaturării cheltuielilor de remunerare a muncii, în valoare de 2,0 milioane lei, condiţionată de nerespectarea cadrului normativ, fapt ce compromite veracitatea procesului de planificare a necesitaţilor aferente resurselor umane implicate în activitatea entităţii;
• majorării cheltuielilor privind bunurile şi serviciile, ca rezultat al casării materialelor de construcţie în lipsa documentelor justificative, în valoare de 0,1 milioane lei, şi în valoare de 83,8 mii lei – pentru alte materiale, fapt ce compromite autenticitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
• neînregistrării şi neraportării mijloacelor fixe, cu denaturarea elementelor patrimoniale în sumă de 16,5 milioane lei, generate de lipsa controlului intern şi de organizarea unei inventarieri formale, şi anume;
- clasificarea necorespunzătoare a mijloacelor fixe, ceea ce a condiţionat denaturarea datelor raportate cu 7,0 milioane lei;
- denaturarea creanţelor entităţii, rezultat al imobilizărilor neconforme a mijloacelor financiare în sumă de 0,6 milioane lei, inclusiv prezenţa creanţelor cu termenul expirat, în valoare de 0,2 milioane lei, ceea ce contravine exigenţelor legale de a obţine bunuri sau servicii;
- nerecunoaşterea şi necontabilizarea a 8 construcţii, în valoare de 0,1 milioane lei, şi a 51 de active, în sumă de 0,3 milioane lei, a condus la necalcularea valorii uzurii mijloacelor fixe în valoare de 14,1 mii lei, cu impact asupra cheltuielilor efective.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată şi pe carenţe care au relevat unele domenii sensibile, care pot influenţa continuitatea activităţii entităţii, şi anume:
• prezenţa unei planificări nerealiste şi neconforme a necesităţilor de resurse materiale, cauzată de managementul defectuos;
• lipsa unui control adecvat din partea factorilor responsabili a generat dificultăţi în procesul de trecere a informaţiilor din conturile contabile de mijloace fixe la noul sistem contabil;
• neasigurarea elaborării politicii contabile exhaustive, în scopul organizării evidenţei contabile conform cadrului de reglementare aplicabil.
Întreprinderi de stat
Auditul situaţiilor financiare ale Întreprinderii de stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi deservirea transportului aerian “MoldATSA”
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Întreprinderii de stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi deservirea transportului aerian “MoldATSA” nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al entităţii la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:
• contabilizării necorespunzătoare a terenurilor în valoare de 30,4 milioane lei, condiţionată de nefuncţionarea unor elemente ale controlului intern, cele existente fiind insuficiente;
• casării şi radierii a 3 clădiri cu valoarea totală iniţială de cca 1,0 milioane lei, care nu au fost demolate, fapt ce a compromis fidelitatea elementelor patrimoniale;
• neajustării valorii contabile a mijloacelor fixe amortizate integral şi utilizate în procesul tehnologic (1073 de unităţi, sau 79,4% din totalul acestora, cu valoarea iniţială de 37,1 milioane lei), ceea ce a condiţionat denaturarea prin diminuare a costurilor serviciilor prestate, fiind imposibilă evaluarea efectului cumulat, respectiv, asupra situaţiilor financiare auditate;
• constituirii provizionului pentru creanţele compromise, în valoare de 5,3 milioane lei, care nu a fost însoţit de criteriile respective stabilite în politica contabilă, ceea ce a generat denaturarea cheltuielilor operaţionale, precum şi a rezultatului financiar;
• provizionului constituit privind litigiile purtate, care nu prezintă situaţia reală a litigiilor aflate în derulare, în politica contabilă a întreprinderii nefiind definite criteriile privind formarea şi utilizarea acestui provizion, astfel că cele 13 procese de judecată aflate pe rol cu sume în litigii de cca 2,3 milioane lei nu sunt acoperite;
• contabilizării necorespunzătoare a cheltuielilor aferente remunerării muncii, ceea ce a condiţionat diminuarea cheltuielilor perioadei de gestiune şi, respectiv, majorarea profitului cu cca 1,2 milioane lei, ceea ce a influenţat asupra deciziilor economice;
• contabilizării necorespunzătoare şi diminuării cheltuielilor perioadei de gestiune aferente acordării de scutiri utilizatorilor serviciilor de navigaţie aeriană, în valoare de cca 0,3 milioane lei, fapt ce a condiţionat diminuarea directă a fondurilor ce aparţin fondatorului, urmând a fi utilizate doar în scopuri statutare.
Pe parcursul misiunii, atenţia auditorilor a fost axată şi pe carenţele atestate în gestionarea ineficientă a patrimoniului din gestiune, precum şi pe controlul intern limitat asupra procesului de achiziţii, fapt ce a provocat unele deficienţe, precum: aplicarea procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii; divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor distincte de achiziţii şi achiziţionarea bunurilor şi serviciilor fără încheierea contractelor.
Fonduri externe
Auditul privind autenticitatea situaţiilor financiare aferente implementării Proiectului “Fortificarea capacităţilor Sistemului Informaţional de Management în Educaţie”
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Proiectului “Fortificarea capacităţilor Sistemului Informaţional de Management în Educaţie” nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind raportul financiar al entităţii.
Opinia de audit favorabilă a fost determinată de faptul că:
• cheltuielile executate sunt în corespundere cu criteriile definite de Banca Mondială;
• rapoartele financiare interimare prezentate Băncii Mondiale nu conţin denaturări;
• inventarierea elementelor patrimoniale corespunde normelor legale şi este reflectată conform.
Auditul public extern a constatat şi aspecte problematice care însă nu au denaturat imaginea reală şi veridică a situaţiei financiare a Proiectului, dar sunt prezente în gestiunea acestuia şi necesită a fi remediate:
• Sistemul Informaţional de Management în Educaţie nu se regăsea ca activ nematerial în evidenţa contabilă a Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, deşi din mijloacele financiare provenite din Grant au fost utilizate 5,1 milioane lei pentru modernizarea acestuia;
• nu toate activităţile din Planul de achiziţii au fost realizate în cadrul Proiectului. Astfel, valoarea a trei activităţi nerealizate, care însumează 31,0 mii dolari SUA, a fost utilizată la îndeplinirea celorlalte opt activităţi planificate şi acceptate de Banca Mondială;
• urmare a reorganizării structurale a administraţiei publice centrale de specialitate, persoanele responsabile de implementarea Proiectului “Fortificarea capacităţilor Sistemului Informaţional de Management în Educaţie” nu au elaborat Rapoartele financiare privind executarea bugetului. În condiţiile în care termenul de prezentare a acestora nu este stabilit de către Ministerul Finanţelor, auditul nu a oferit opinie asupra acestor Rapoarte.
Auditul privind autenticitatea situaţiilor financiare aferente implementării Proiectului “Reforma învăţământului în Moldova”
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Proiectului “Reforma învăţământului în Moldova” nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve pentru rapoartele financiare interimare ale Proiectului.
Verificările auditului public extern au identificat unele aspecte problematice, care însă nu au denaturat imaginea reală şi veridică a situaţiei financiare a Proiectului, şi anume:
• neimplementarea Proiectului în termen, în perioada anilor 2013-2017 fiind debursate 60,01% din totalul mijloacelor financiare (40,0 milioane dolari SUA), cheltuielile efective atingând nivelul de doar 22,09% (8,8 milioane dolari SUA);
• până la situaţia din 31 decembrie 2017, au fost realizaţi 12 din cei 16 indicatori de debursare iniţial aprobaţi în Proiect, fiind debursate 59,8% din totalul planificat al suportului bugetar (38,5 milioane dolari SUA);
• la situaţia din 31 decembrie 2017, din suma aprobată de 110,0 milioane lei din bugetul de stat în scop de investiţii capitale, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a contractat lucrări de renovare în valoare de 70,5 milioane lei, sau 64,1% din resursele prevăzute. La momentul efectuării auditului, nicio instituţie de învăţământ nu era dată în exploatare finală;
• nerespectarea prevederilor din Hotărârile de Guvern, prin faptul că la 3 instituţii de învăţământ au fost contractate lucrări cu 12,4 milioane lei mai puţin (84,5%), iar la 3 instituţii – cu 12,7 milioane lei mai mult (126,3%) faţă de mijloacele prevăzute per instituţie;
• planul de achiziţii nu a fost definitivat după aprobarea bugetului propriu al Proiectului. Astfel, nu au fost planificate corespunzător achiziţiile de lucrări de reparaţie şi servicii, ca urmare, din totalul de 1,8 milioane lei aprobat pentru servicii, au fost planificate achiziţii în valoare de 0,6 milioane lei;
• deşi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, potrivit cadrului legal, urma să elaboreze Rapoarte trimestriale privind finanţarea resurselor alocate, cu informarea Guvernului şi plasarea acestora pe pagina sa web, auditul a constatat că ministerul nu a elaborat, nu a prezentat Guvernului şi nu a plasat aceste rapoarte pe pagina web.
Auditul programelor naţionale în ocrotirea sănătăţii
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că cheltuielile au fost înregistrate, recunoscute, contabilizate şi achitate regulamentar, precum şi raportate veridic, cu obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare prezintă o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aprobat.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve asupra informaţiilor financiare ale proiectului de asistenţă tehnică.
Pentru informaţiile financiare ale Raportului privind executarea bugetului Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve.
Opinia de audit a fost determinată de efectul denaturărilor aferente:
• cheltuielilor privind serviciile de locaţiune, cu suma de 0,2 milioane lei, urmare a achitării plăţilor în avans (50,7 mii lei), precum şi depăşirea sumelor contractuale (cu 0,2 milioane lei), care au fost determinate de nerespectarea prevederilor normative, cât şi de carenţele controlului intern;
• cheltuielilor pentru efectuarea achiziţiilor de bunuri şi servicii fără încheierea contractelor cu agenţii economici (10,1 mii lei), precum şi în lipsa contului de plată (98,0 mii lei), cauzate de nerespectarea cadrului normativ.
Auditul situaţiilor financiare ale Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”
Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că situaţiile financiare ale Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială” nu sunt afectate de denaturări, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.
Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al entităţii întocmit la situaţia din 31 decembrie 2017.
Opinia de audit a fost influenţată de efectul denaturării aferentă:
• informaţiilor eronate privind valoarea activelor, precum şi rezultatului financiar (cu 2,3 milioane lei), situaţie generată de nerespectarea Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar.
În cadrul misiunii au fost analizate şi alte aspecte, care nu au afectat opinia de audit, dar care pot avea importanţă pentru derularea Proiectului:
• managementul Proiectului nu a asigurat înregistrarea conformă în evidenţa contabilă a unor operaţiuni economice.
Misiuni de audit tematice
Misiuni de audit al conformităţii
Auditul conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile
Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile este un drept real ce conferă titularului, inclusiv statului Republica Moldova şi unităţilor administrativ-teritoriale, posibilitatea reală de a întrebuinţa bunul conform naturii sau destinaţiei sale, de a-l folosi şi a dispune de acesta în mod exclusiv şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Existenţa unei economii de piaţă funcţionale depinde de crearea infrastructurii eficiente a pieţei imobiliare. Baza acestei infrastructuri o constituie sistemele cadastral şi de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile.
Sarcina principală a sistemului cadastral constă în identificarea, estimarea, evidenţa bunurilor imobiliare şi prezentarea de informaţii despre aceste bunuri, iar a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare constă în efectuarea înscrierilor referitoare la apariţia, transmiterea drepturilor asupra imobilului şi furnizarea informaţiei din registrele speciale.
Cadastrul funciar este un sistem unitar, de sine stătător şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, prin care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaţie şi de tipul de proprietate. Unităţile de bază ale acestui sistem sunt terenul şi deţinătorul de teren.
Astfel, înregistrarea de stat a bunurilor imobile presupune crearea şi ţinerea Registrului bunurilor imobile, în care oficiile cadastrale teritoriale în a cărei rază de activitate se află bunul imobil efectuează înscrisuri cu privire la bunul imobil (inclusiv valoarea acestuia în scopul impozitării) şi la drepturile asupra lui (inclusiv dreptul de arendă/locaţiune, creanţă etc.).
Principalele neconformităţii aferente evidenţei şi înregistrării bunurile proprietate publică se rezumă la nedelimitarea patrimoniului public şi la neinventarierea bunurilor proprietate publică, respectiv, neasigurarea în mod plenar a înregistrării de stat a acestora şi utilizării lor la justa valoare.
În procesul administrării impozitului pe bunurile imobile se constată că nu a fost asigurată echitatea, stabilitatea şi transparenţa fiscală, inclusiv nu au fost identificaţi toţi subiecţii şi obiectele impunerii, situaţie condiţionată de lipsa procedurilor şi capacităţilor de implementare a cadrului legal-normativ. Situaţia expusă, de rând cu tergiversarea procesului de (re)evaluare a bunurilor imobiliare, au condus la neacumularea resurselor bugetare aferente impozitelor pe imobil, autorităţile centrale şi cele locale nedemonstrând o conlucrare eficientă pentru perfecţionarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul de identificare şi evidenţă a tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii, precum şi de evaluare adecvată (la preţul de piaţă) a bunurilor imobile.
De asemenea, managementul administrării patrimoniului public de toate nivelurile nu a întrunit criteriile şi rigorile cadrului legal, auditul neconstatând acţiuni credibile de remediere a situaţiei expuse.
Acest cumul de circumstanţe a favorizat gestiunea ineficientă a bunurilor imobile, deci, probabila ratare a unor venituri considerabile de către bugetele de toate nivelurile.
Auditul conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora”
Organizarea şi funcţionarea calitativă a serviciilor publice de transport urban este un element vital al unei economii prospere. De altfel, serviciul public de transport urban, ca parte indispensabilă a structurii strategice a infrastructurii, se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în baza unor principii bine stabilite, prin care urmează să se asigure: dezvoltarea durabilă a acestui serviciu prin administrarea eficientă a bunurilor proprietate publică; promovarea concurenţei loiale între operatorii de transport rutier şi garantarea accesului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport rutier la piaţa serviciilor de transport urban şi, nu în ultimul rând, satisfacerea prin servicii de calitate a necesităţilor de transport ale populaţiei.
Axându-se pe semnificaţia subiectului abordat, cu impact direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor, Curtea de Conturi şi-a propus să realizeze o misiune de audit prin care să evalueze conformitatea, calitatea şi eficienţa serviciilor publice de transport urban, inclusiv conformitatea şi eficienţa activităţii întreprinderilor ce prestează servicii de acest gen.
Misiunea de audit a scos în evidenţă un şir de carenţe şi neconformităţi, care fac domeniul respectiv vulnerabil şi ineficient. Astfel, necorelarea acţiunilor strategiilor naţionale şi celor locale în domeniul transportului public urban, precum şi capacităţile organizaţionale şi financiare reduse ale autorităţilor publice locale au generat lipsa la nivel local a unor strategii realiste, cu obiective clare şi etapizate privind dezvoltarea şi funcţionarea transportului public urban de pasageri susţinute cu surse financiare adecvate. Ca urmare, administraţia locală şi operatorii municipali de transport nu au realizat acţiunile stabilite în Strategiile municipale de dezvoltare a transportului urban de pasageri, cum ar fi: implementarea noilor tehnologii de plată a serviciilor de transport şi a sistemului de dirijare (control) al traficului, elaborarea şi aprobarea standardelor de calitate şi siguranţă în transportul public, precum şi a specificaţiilor tehnice pentru mijloacele de transport acceptate în transportul public, elaborarea schemei optime de rute, elaborarea politicii de stabilire a tarifelor la serviciile de transport, restructurarea întreprinderilor municipale de transport.
De asemenea, auditul relevă:
• nedeţinerea de către organele de resort a informaţiilor exhaustive şi complete privind activitatea operatorilor economici - prestatori ai serviciilor de transport public urban;
• lipsa unor indicatori relevanţi de măsurare a cererii şi ofertei serviciilor de transport urban;
• nerespectarea reglementărilor aferente serviciilor publice de transport urban de către persoanele juridice autorizate în domeniu, în special în cazul transportului în regim de taxi;
• imperfecţiunea cadrului normativ privind administrarea serviciului public de transport urban, acesta fiind unul complex şi dispersat;
• nerespectarea de către autorităţile locale a prevederilor legale în vederea atribuirii prin concurs a rutelor;
• monitorizarea neadecvată a respectării condiţiilor de autorizare şi executare conformă a programelor de transport;
• prestarea serviciilor de transport în regim de taxi în lipsa documentelor corespunzătoare, ceea ce determină desfăşurarea activităţi ilicite şi eschivarea de la plata impozitelor şi taxelor în buget etc.
În contextul celor expuse, concluzionăm că lacunele existente în cadrul normativ, lipsa unui flux continuu de informaţii între autorităţile responsabile de domeniu, lipsa unui control asupra prestării serviciilor, neasigurarea de către întreprinderile municipale a prestării cost-eficiente a serviciilor de transport au determinat prestarea unor servicii de transport urban necalitative; ratarea veniturilor în buget din taxe, impozite şi contribuţii; irosirea mijloacelor bugetare pentru subvenţionarea întreprinderilor municipale. Ca urmare, scopul privind oferirea unor servicii publice la cel mai bun raport preţ-calitate, prin modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii, nu este atins.
Auditul gestionării mijloacelor Fondului ecologic naţional
Protecţia mediului constituie o problemă de importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate ale populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii.
Dezvoltarea durabilă şi promovarea economiei “verzi” reprezintă priorităţi de dezvoltare pentru Republica Moldova. Acestea îşi găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului, în special în Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova-2020”, Strategia energetică-2030, Strategia de dezvoltare a sectorului Întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020, Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii, Strategia de dezvoltare a agriculturii 2013-2020 şi Proiectul Strategiei de mediu 2014-2023. Acestea sunt, totodată, parte a angajamentelor Republicii Moldova faţă de partenerii de dezvoltare. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană urmăreşte expres asigurarea dezvoltării durabile şi promovarea economiei “verzi” în ţara noastră. Prin semnarea Acordului, Republica Moldova se angajează să armonizeze legislaţia naţională cu cea europeană şi să asigure integrarea prevederilor de protecţie a mediului, utilizarea raţională a resurselor, eficienţa energetică în toate sectoarele economiei naţionale şi ale vieţii sociale.
Fondul ecologic naţional este instituit în scopul finanţării programelor în domeniul protecţiei mediului, al cărui volum se aprobă prin Legea anuală a bugetului de stat. Mijloacele Fondului ecologic naţional sunt principalele instrumente de implementare a politicilor de stat în domeniul ecologiei şi mediului.
În acest sens, pe parcursul anului 2017, a fost iniţiată implementarea a 345 de proiecte în valoare totală de 3,3 miliarde lei, contribuţia Fondului ecologic naţional constituind 1,1 miliarde lei.
În scopul identificării domeniilor sensibile şi prevenirii apariţiei deficienţelor în administrarea resurselor Fondului ecologic naţional, Instituţia Supremă de Audit şi-a propus şi a realizat două misiuni de audit în cadrul cărora a abordat, în egală măsură, conformitatea şi performanţa gestionării acestui Fond.
Constatările de audit au scos în evidenţă atât probleme de nerespectare a normelor în gestiunea Fondului ecologic, cât şi rezerve la capitolul performanţa administrării acestuia.
În context, se relevă:
• tergiversarea implementării proiectelor, motivată de finanţarea proiectelor în mai multe etape, fiecare etapă fiind înregistrată ca un proiect aparte, generează riscul nefinalizării lor. În acest sens, sunt necesare acţiuni urgente de revizuire a modului de finanţare a proiectelor din contul Fondului, astfel va fi asigurată finalizarea acestora în termen, va fi îmbunătăţită comunicarea între antreprenori, ceea ce va favoriza evitarea costurilor suplimentare ale proiectului;
• aprobarea proiectelor investiţionale în lipsa resurselor financiare. De exemplu, pe parcursul ultimilor 5 ani au fost aprobate proicte investiţionale fără acoperire financiară, în valoare de 289,0 milioane lei. Astfel, este absolut necesară revizuirea mecanismului de alocare a resurselor financiare din Fond, pe bază de priorităţi şi în funcţie de resursele disponibile;
• lipsa criteriilor de evaluare şi a mecanismelor de măsurare a rezultatelor, de rând cu disciplina slabă a beneficiarilor de proiect a condiţionat raportarea nereală a rezultatelor obţinute în implementarea proiectelor finanţate din Fondul ecologic naţional;
• monitorizarea neadecvată a procesului de selectare şi implementare a proiectelor de către Consiliul de administraţie şi ministerul de ramură, ceea ce a determinat aprobarea proiectelor care nu întrunesc criteriile de eligibilitate, precum şi unele care au fost respinse de către experţii în domeniu.
Menţinerea formulei existente de alocare a mijloacelor financiare ale Fondului, de rând cu neîncurajarea competitivităţii pentru aprobarea proiectelor fiabile menţin riscul major de nefinalizare a acestora şi neobţinerea rezultatelor scontate.
Pentru redresarea situaţiei create, în scopul alocării conforme şi eficiente a resurselor din Fondul ecologic naţional, este necesară revizuirea metodelor, mecanismelor şi instrumentelor folosite pentru gestionarea mijloacelor financiare destinate implementării proiectelor.
Auditul conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari
Autorităţile publice locale din raionul Dubăsari, conform legislaţiei, dispun de competenţele şi atribuţiile care le permit realizarea misiunii lor de bază pentru a rezolva şi administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei, o parte importantă din treburile publice. Autorităţile şi instituţiile publice din subordinea acestora îşi desfăşoară activitatea potrivit Legii nr.397-XV din 16.10.2003, în baza bugetelor de venituri şi cheltuieli, supuse analizei şi aprobării atât de conducerea executivă, cât şi de autorităţile deliberative ale acestora.
Conformitatea formării şi executării bugetelor în cadrul autorităţilor publice locale are ca scop consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării fondurilor publice. Auditul public extern al autorităţilor publice locale rămâne în continuare axat pe problemele ce ţin de relevanţa managementului resurselor publice, exercitat de autorităţile locale conform competenţelor şi responsabilităţilor atribuite prin lege. În acest sens, activitatea de audit a fost exercitată şi direcţionată pe aspectele ce ţin de: evaluarea respectării de către autorităţile publice locale a legalităţii şi regularităţii procesului bugetar, administrarea prudentă şi raportarea veridică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare etc.
În pofida evaluărilor precedente şi recomandărilor privind activitatea de gestionare a resurselor şi fondurilor publice, Curtea de Conturi constată că abaterile şi neregulile depistate anterior nu numai că persistă, ci şi rămân, practic, în toate autorităţile publice locale supuse auditului din raionul Dubăsari. Astfel, auditul public extern relevă că:
• abordările şi mecanismele manageriale neadecvate ale Serviciului Fiscal de Stat şi autorităţilor publice locale, precum şi lipsa informaţiilor şi metodologiilor necesare au afectat procesul de planificare şi executare a veniturilor bugetare;
• ponderea veniturilor ce provin din impozitul pe proprietate în totalul veniturilor a constituit doar 1,1%, lucru cauzat de faptul că doar 2,5% din bunurile imobile au fost evaluate şi participă la formarea bazei impozabile;
• consiliile locale nu au emis decizii prin care să stabilească plata pentru folosirea unor terenuri (30,9 ha) sau preţul normativ a fost aplicat neconform, ceea ce a condiţionat nerealizarea veniturilor bugetare estimate de audit în valoare de 3,8 milioane lei;
• neîncasarea veniturilor bugetare estimate de audit între 2,6 milioane lei şi 3,5 milioane lei, din cauza aplicării neconforme a preţului normativ şi nerespectării procedurilor stabilite de cadrul legal la vânzarea-cumpărarea terenurilor;
• nedispunerea de state de personal şi scheme de încadrare avizate de Cancelaria de Stat şi înregistrate la Ministerul Finanţelor;
• încheierea a 23 contracte de prestări servicii în scopul camuflării raporturilor de muncă şi de serviciu, inclusiv în funcţii publice, şi raportarea la alte articole de cheltuieli a cheltuielilor de retribuire a muncii în valoare de 0,4 milioane lei;
• desfăşurarea neregulamentară a achiziţiilor publice de bunuri;
• Consiliul raional nu a asigurat valorificarea veniturilor în valoare de 0,8 milioane lei din taxa pentru folosirea drumurilor, pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor;
• autorităţile publice locale nu au asigurat prezentarea la Ministerul Finanţelor a datelor veridice necesare calculării transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământul preşcolar, suplimentul la salariu de 1000 lei şi sporul la salariu de 30% personalului instituţiilor bugetare din partea stângă a Nistrului, ceea ce a cauzat neutilizarea a 2,25 milioane lei pentru sporurile şi suplimentele la salariu, în anii 2015-2016, din transferurile din bugetul de stat;
• managementul contabil defectuos a determinat: efectuarea necorespunzătoare a inventarierilor; necontabilizarea reţelelor de apă şi de canalizare aflate în gestiunea întreprinderilor municipale (26,2 milioane lei); necontabilizarea valorii bunurilor nou create (7,7 milioane lei), a terenurilor aferente clădirilor publice (2,5 milioane lei) şi altor bunuri (0,98 milioane lei), ceea ce nu asigură o raportare veridică a situaţiilor financiare, condiţionează deficienţe în prezentarea rezonabilă a informaţiilor pentru luarea deciziilor în scopul consolidării bazei fiscale.
Neîntreprinderea de către autorităţile publice locale din r-nul Dubăsari a unor măsuri sistemice în materie de identificare, evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar al teritoriului, utilizării regulamentare a mijloacelor bugetare şi gestiunii eficiente a patrimoniului public, precum şi neorganizarea şi neimplementarea sistemelor de control intern au determinat creşterea gradului de dependenţă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din r-nul Dubăsari de transferurile de la bugetul de stat.
Misiuni de audit al performanţei
Auditul performanţei “Funcţionalitatea şi rezultativitatea operaţională aferente administrării impozitelor şi taxelor”
Colectarea deplină şi în termen a impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, prin exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor de administrare fiscală şi vamală, reprezintă sarcina prioritară a Serviciului Fiscal de Stat şi a Serviciului Vamal, în scopul asigurării finanţării cheltuielilor statului şi consolidării bazei economice.
Pentru realizarea acestui deziderat strategic, organele fiscale şi vamale urmează să asigure un management instituţional adecvat, în vederea implementării obiectivelor şi atingerii performanţelor în administrarea impozitelor şi taxelor.
Activităţile desfăşurate de auditul public extern, orientate spre evaluarea managementului, dar şi a rezultatelor activităţii de administrare a impozitelor şi taxelor de către organele fiscale şi vamale relevă că funcţionalitatea şi rezultativitatea operaţională aferente administrării impozitelor şi taxelor au fost influenţate de nivelul redus de implementare şi funcţionare a sistemului de control intern al organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi vamală, care a determinat insuficienţa măsurilor administrative orientate spre obţinerea rezultatelor scontate în raport cu resursele bugetare alocate.
Astfel, în anul 2017 veniturile administrate de organele fiscale şi vamale în totalul veniturilor bugetului public naţional au constituit 50,3 miliarde lei (fără restituirea TVA), fiind în creştere cu 7,7 miliarde lei, faţă de anul 2016, şi cu 11,7 miliarde lei, faţă de anul 2015, ceea ce denotă o tendinţă pozitivă de majorare a veniturilor bugetare. În ansamblu, ponderea veniturilor administrate de organele fiscale şi vamale în totalul veniturilor bugetului public naţional este în creştere: de la 88,3% în anul 2015 până la 94,2% în anul 2017.
Deşi sarcina de colectare a veniturilor la bugetul public naţional, per ansamblu, a fost realizată integral de către organele fiscale şi vamale, fiind întreprinse măsuri în vederea promovării continue a conformării benevole la achitarea impozitelor şi taxelor şi încasării plăţilor restante, auditul relevă unele riscuri, vulnerabilităţi şi problematici care limitează eficienţa şi eficacitatea administrării fiscale şi vamale în colectarea impozitelor şi taxelor, şi se materializează prin:
• nerealizarea sau realizarea parţială a indicatorilor de performanţă stabiliţi de către Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal;
• lipsa unor caracteristici definitorii ale obiectivelor stabilite şi elaborarea unor indicatori fără o fundamentare a modalităţii de calcul şi a sursei de colectare a informaţiei;
• necorelarea în documentele de politici a unor indicatori de performanţă, precum şi neestimarea resurselor şi costurilor necesare în vederea realizării obiectivelor strategice;
• rezerve la fundamentarea indicatorilor planificaţi ai veniturilor bugetare, care au afectat acurateţea estimărilor elaborate;
• neîndeplinirea de către Serviciul Fiscal de Stat a sarcinii de colectare a taxei pe valoarea adăugată - cu 78,6 milioane lei (2015), precum şi a impozitului pe venit - cu 33,8 milioane lei (2016) şi, respectiv, cu 78,8 milioane lei (2017). Concomitent, se relevă neîndeplinirea de către Serviciul Vamal a sarcinii de colectare a taxei pe valoare adăugată - cu 387,1 milioane lei (2015) şi, respectiv, cu 44,7 milioane lei (2017);
• creşterea continuă la buget a restanţelor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, de la 1 844,6 milioane lei - în anul 2015, până la 2 182,0 milioane lei - în anul 2017, precum şi a celor administrate de către Serviciul Vamal, de la 307,2 milioane lei - în anul 2015, până la 385,8 milioane lei - în anul 2017;
• neîncasarea la buget a unor sume calculate suplimentar sau recalculate în baza controalelor efectuate, fiind încasate în anul 2017 de către Serviciul Fiscal de Stat doar 214,2 milioane lei, sau 10,5% din totalul sumelor calculate (2 045,6 milioane lei), iar de către Serviciul Vamal - 36,0 milioane lei, sau 44,2% din totalul sumelor calculate (81,4 milioane lei).
De asemenea, activităţile auditului au atestat riscuri, vulnerabilităţi şi problematici la aplicarea modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale şi vamale, în vederea încasării restanţelor la buget; executarea şi implementarea parţială a unor cerinţe şi recomandări ale auditurilor precedente ale Curţii de Conturi; rezerve în funcţionalitatea sistemului de control intern, care au avut impact asupra realizării obiectivelor şi atingerii performanţelor instituţionale în administrarea impozitelor şi taxelor.
În susţinerea celor consemnate, Curtea de Conturi, în baza constatărilor auditului, rezumă că managementul instituţional al organelor fiscale şi vamale a asigurat în mare parte realizarea obiectivelor şi atingerea unor performanţe în administrarea impozitelor şi taxelor în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate. Totodată, rezervele în activitatea sistemului de control intern au determinat riscuri, vulnerabilităţi şi situaţii problematice în sistemul de administrare fiscală şi vamală, influenţând direct atingerea unor rezultate planificate, contribuind la extinderea posibilităţilor de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor, precum şi la formarea restanţelor la bugetul public naţional. Aceste situaţii reduc semnificativ gradul de performanţă al administrării fiscale şi vamale, având impact direct asupra capacităţii de funcţionare şi de dezvoltare a statului în scopul acoperirii necesităţilor social-economice.
Cele menţionate determină necesitatea adoptării unor măsuri orientate spre sporirea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control intern din cadrul Serviciului Fiscal de Stat şi al Serviciului Vamal în activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor, în scopul realizării obiectivelor şi performanţelor stabilite, prin îmbunătăţirea politicilor, procedurilor şi instrumentelor de administrare fiscală şi vamală, remedierea unor deficienţe şi situaţii problematice, pentru consolidarea acestui sistem.
Auditul performanţei asupra Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei
Reducerea sărăciei şi asigurarea protecţiei sociale sunt priorităţile Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”. Astfel, protecţia socială a populaţiei este declarată prioritară în Cadrul de cheltuieli al statului. Aceasta se asigură din mai multe surse, printre care sunt şi fondurile de susţinere socială a populaţiei.
Fondul de susţinere socială a populaţiei este creat pentru finanţarea programelor cu destinaţie specială în domeniul asistenţei sociale, finanţarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, în condiţiile stabilite de Guvern, precum şi pentru finanţarea cantinelor de ajutor social.
Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus de a audita performanţa Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei. Misiunea de audit a stabilit:
• acordarea unor ajutoare o dată în an, în situaţia în care mijloacele financiare sunt limitate, în lipsa unor criterii de selectare echitabilă a beneficiarilor, în funcţie de gradul de vulnerabilitate şi a necesarului de mijloace, ceea ce nu asigură satisfacerea necesităţilor pentru care se solicită aceste ajutoare;
• neconcordanţa cuantumului ajutoarelor materiale cu nevoile reale ale beneficiarilor, prin ce se limitează satisfacerea acestora;
• potenţialii beneficiari au fost privaţi de dreptul de a obţine ajutoare materiale, deoarece organele competente nu au asigurat colectarea şi valorificarea integrală şi în termen oportun a surselor de venituri aferente (2,7 milioane lei);
•imposibilitatea valorificării mijloacelor disponibile în luna decembrie a fiecărui an (21,3 milioane lei), precum şi lipsa veniturilor în luna ianuarie, cauzată de faptul că Fondul republican nu reuşeşte să distribuie mijloacele intrate pentru acordarea ajutoarelor materiale;
• mijloacele nevalorificate sunt retrase în bugetul de stat, ceea ce creează imposibilitatea de acordare a ajutoarelor materiale pe parcursul a 2 luni;
• prevederile neunivoce şi imprecise nu oferă posibilitatea evaluării obiective şi imparţiale a posibililor beneficiari de ajutoare materiale;
• lipsa unor criterii de stabilire a cuantumului ajutoarelor materiale determină inechitatea între solicitanţi atât la nivel de fond, cât şi la nivel de ţară şi nu asigură obţinerea impactului semnificativ în susţinerea persoanelor socialmente vulnerabile.
Acordarea unor ajutoare o dată în an, în lipsa unor criterii definite, precum şi fără evaluarea vulnerabilităţii şi a necesarului real nu asigură satisfacerea necesităţilor pentru care se solicită aceste ajutoare, iar modul inconsecvent de formare şi administrare a fondurilor de susţinere socială a populaţiei determină neîncasarea deplină a mijloacelor financiare, prin ce nu se asigură disponibilitatea mijloacelor pentru acoperirea necesităţilor unor potenţiali beneficiari.
Auditul performanţei “Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?”
Protejarea sănătăţii cetăţenilor, la fiecare etapă a procesului de producţie, este o prioritate-cheie a politicilor economice şi de sănătate publică. Pornind de la bunele practici ale Uniunii Europene, guvernarea îşi doreşte să se asigure că cetăţenii au acces la alimente sigure, obţinute din plante şi animale sănătoase, în acest scop fiind creată Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
Curtea de Conturi a efectuat evaluarea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, pentru a determina dacă mecanismele existente în cadrul acesteia, precum şi acţiunile întreprinse de Agenţie garantează faptul că produsele alimentare provenite din import sunt, mai întâi de toate, sigure.
Analiza efectuată de audit denotă că, pe parcursul anilor 2016-2017, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a realizat unele progrese în vederea implementării măsurilor prevăzute în documentele de politici, care se exprimă prin:
• reconstrucţia a 4 puncte de control sanitar-veterinar şi fitosanitar, precum şi dotarea acestora cu echipamentul necesar, în scopul consolidării capacităţilor de gestionare a riscurilor aferente siguranţei alimentelor;
•implementarea Sistemului informaţional computerizat veterinar integrat TRACES pentru a urmări mişcarea tuturor produselor alimentare, hranei pentru animale şi animalelor vii, în vederea unei mai bune protecţii a consumatorilor;
• elaborarea unor proceduri operaţionale aferente controalelor efectuate la importul de mărfuri, menite să îmbunătăţească controalele inspectorilor din cadrul Agenţiei.
Totodată, auditul relevă că, de rând cu progresele înregistrate, persistă unele deficienţe şi problematici, şi anume:
• sistemul de control nu asigură pe deplin controlul sanitar-veterinar al alimentelor importate şi necesită îmbunătăţiri;
• neutilizarea echipamentelor şi utilajelor instalate la cele 4 posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar în care s-au investit mijloace în valoare de peste 60,0 milioane lei compromite investiţiile efectuate, încurajând pătrunderea pe piaţa internă a produselor nesigure, fapt ce pune în pericol sănătatea cetăţenilor;
• procedurile existente privind autorizarea operaţiunilor de import al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar nu garantează siguranţa produselor importate, iar realizarea neadecvată a planurilor de prelevare a probelor nu garantează siguranţa alimentelor provenite din import;
• loturile importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obţinerea rezultatelor de laborator, fapt ce de asemenea compromite siguranţa alimentelor importate şi are impact negativ asupra sănătăţii consumatorilor;
• lipsa accesului la Sistemul Integrat Vamal “Asycuda World” privind importul de mărfuri creează premise pentru a nu fi supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar toate loturile importate;
• Agenţia nu are stabilite activităţi eficiente de control la importul de produse care conţin organisme modificate genetic şi nu monitorizează utilizarea acestora în scopul detectării eventualelor efecte neprevăzute.
Neconformităţile constatate au fost determinate de lipsa de mecanisme eficiente pentru supravegherea strictă a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare la importul de produse alimentare, hrană pentru animale, animale şi furaje, în vederea inofensivităţii lor. Acest fapt afectează, per ansamblu, credibilitatea activităţii instituţiei în materie de garanţie că produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor.
Auditul performanţei Proiectului “Agricultura competitivă în Moldova”
Proiectul “Agricultura competitivă în Moldova” a fost conceput pentru a spori calitatea produselor agricole şi competitivitatea acestora pe piaţa internă şi cea externă, diversificarea pieţelor de desfacere şi creşterea exporturilor. În acest scop, Guvernul Republicii Moldova a contractat de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare un împrumut în valoare totală de cca 27,40 milioane DST şi de la GEF (Facilitatea Globală de Mediu), două granturi în valoare de 4,44 milioane dolari SUA, iar de la Agenţia Internaţională Suedeză de Cooperare în Dezvoltare – 18,77 milioane coroane suedeze.
Obiectivul principal al proiectului a constat în susţinerea agendei de reformă a Guvernului în domeniile privind siguranţa şi calitatea alimentelor; îmbunătăţirea oportunităţilor pe piaţă pentru agricultori prin oferirea suportului investiţional în modernizarea infrastructurii post-recoltă; dezvoltarea instituţională prin crearea şi consolidarea grupurilor de producători; implementarea bunelor practici agricole şi a managementului durabil al terenurilor.
Evaluările efectuate de audit denotă că, deşi indicatorii de rezultat ai Proiectului în mare măsură au fost îndepliniţi, impactul asupra modernizării sistemului de management al siguranţei alimentelor şi al creşterii competitivităţii produselor agroindustriale, urmare a investiţiilor în grupurile de producători, se produc cu întârziere şi nu este asigurată valorificarea deplină a acestora.
În context, auditul relevă carenţe în procesele de implementare, monitorizare, precum şi utilizarea lor în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a resurselor alocate, şi anume:
• neutilizarea echipamentelor procurate pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a perdelelor forestiere de protecţie şi dotarea a două puncte de inspecţie la frontieră în valoare de 3,7 milioane lei;
• suportarea cheltuielilor suplimentare în valoare de 2,0 milioane lei pentru ajustarea la condiţiile tehnice a echipamentelor destinate Agenţiei “Moldsilva”;
•supraestimarea cu cca 4,6 milioane dolari SUA a necesarului de mijloace financiare destinat acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli, resurse contractate prin acordul de finanţare, suma fiind ulterior realocată la alte componente ale Proiectului;
• majorarea cu cca 12,3 milioane lei a costurilor lucrărilor de renovare şi reconstrucţie a edificiilor Agenţiei, urmare a extinderii termenelor de executare a lucrărilor; majorarea cu cca 12,1 milioane lei a costurilor lucrărilor pentru construcţia şi reconstrucţia edificiilor Agenţiei, contractate în cadrul următoarelor licitaţii, ca urmare a rezilierii contractelor de antrepriză încheiate iniţial;
• finanţarea beneficiarilor neeligibili cu suma de 7,1 milioane lei, urmare a nerespectării criteriilor de eligibilitate la etapa de examinare a dosarelor de solicitare a compensaţiilor;
• irosirea mijloacelor băneşti în valoare de cca 0,9 milioane lei, urmare a nevalorificării lucrărilor de proiectare, precum şi a finalităţii reduse a activităţii de armonizare a cadrului regulator cu reglementările Uniunii Europene;
• neasigurarea de către Comisiile speciale locale şi centrale a procesului conform de examinare a dosarelor de solicitare a compensaţiilor, precum şi emiterea de către autorităţile administraţiei publice locale a actelor neveridice privind suprafeţele plantaţiilor multianuale, determinând acordarea de sprijin financiar beneficiarilor neeligibili;
• întârzierea cu peste 10 luni la obţinerea acreditării internaţionale pentru 2 laboratoare, ceea ce a limitat sporirea capacităţii de prevenire a riscurilor potenţiale care pot afecta sănătatea populaţiei.
În concluzie se relevă că neidentificarea corespunzătoare a necesităţilor, întârzierile, necoordonarea sau implementarea neadecvată a unor acţiuni, valorificarea necorespunzătoare a realizărilor afectează fiabilitatea rezultatelor obţinute şi pot periclita efectul acestora asupra modernizării sistemului de management al siguranţei alimentelor, precum şi asupra sporirii calităţii şi competitivităţii produselor agroindustriale. Astfel, în scopul atingerii integrale a obiectivelor Proiectului şi menţinerii efectelor acestora, sunt necesare acţiuni de consolidare a sistemului de control şi supraveghere în vederea realizării şi măsurării progreselor şi a impactului prin intermediul unor indicatori relevanţi şi date fiabile, precum şi asigurarea respectării principiilor bunei gestiuni financiare în implementarea acţiunilor Proiectului.
Auditul de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova
Dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, inclusiv dreptul de a respira aer curat, reprezintă incontestabil dreptul fundamental al omului prevăzut de Constituţie.
Protecţia aerului constituie un subiect de importanţă globală, care trebuie să devină o prioritate naţională, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate ale populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii. Într-o lume tot mai urbanizată, oamenii au nevoie de aer curat.
Asigurarea protecţiei aerului atmosferic este o parte indispensabilă a politicilor de mediu şi de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. În acest sens, pentru a dezvolta politici corespunzătoare, Republica Moldova s-a angajat să-şi apropie progresiv legislaţia naţională de cea a Uniunii Europene, în termenele stipulate în Acordul de Asociere.
În acest scop, misiunea de audit a identificat principalele vulnerabilităţi ce ţin de asigurarea calităţii aerului în Republica Moldova:
• lipsa unui sistem de management integrat al calităţii aerului, care ar asigura respectarea absolută a principiului “Poluatorul plăteşte”;
• neajustarea la cerinţele actuale a mecanismelor legale de gestionare a domeniului;
• ineficienţa sistemului actual de monitorizare a calităţii aerului;
• nerealizarea angajamentelor internaţionale din cauza raportării parţiale;
• accesibilitatea limitată la informaţiile privind calitatea aerului;
• cooperarea nerezultativă între responsabilii cu competenţe în domeniu;
• nealocarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea domeniului;
• neestimarea impactului poluării aerului asupra stării sănătăţii;
• neplafonarea emisiilor de poluanţi;
• informaţii nereale privind volumul emisiilor de poluanţi în aer atât de la sursele fixe, cât şi de la cele mobile;
• neasigurarea principiului de interzicere a poluării în condiţiile raportului “plata pentru poluare - impact provocat mediului”;
• nereglementarea exhaustivă a cuantumului amenzii aplicate în aceleaşi condiţii pentru depăşirea emisiilor admisibile;
• ineficienţa procedurilor existente de control al poluării în condiţii meteorologice nefavorabile;
• lipsa reţelei de automonitorizare şi înregistrare automată a emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic.
În concluzie, menţionăm că în Republica Moldova calitatea aerului este un motiv real de îngrijorare, îndeosebi în lipsa unui sistem de management integrat al aerului, care să asigure buna coordonare şi funcţionare atât a sistemului instituţional, în general, cât şi a sistemelor de monitorizare, informare şi responsabilizare a poluatorilor, ţinând cont de situaţia în domeniu, în special.
Sistemul actual de management al calităţii aerului este nefuncţional şi ineficace, fiind sensibil în ceea ce priveşte livrarea datelor veridice şi în timp real privind volumul emisiilor de poluanţi în aer, estimarea stării de sănătate în raport cu nivelul de poluare al aerului, coordonarea concentraţiilor de fond pentru evaluarea emisiilor limitat admisibile, atragerea finanţării pentru modernizarea sistemului de monitorizare şi a echipamentelor de control ecologic, organizarea controalelor privind echiparea staţiilor de testare tehnică cu utilaj care să determine indicatorii ecologici ai surselor mobile, raportarea la poziţiile “factorul ecologic”, stabilirea criteriilor privind cuantumul şi valoarea amenzii aplicate pentru responsabilizarea poluatorilor, determinarea cuantumului plăţii pentru poluare în diferite regiuni ale ţării, echilibrarea raportului “plată pentru poluare – prejudiciu provocat mediului”, plafonarea la nivel naţional a emisiilor de poluanţi, controlul nivelului de poluare a aerului în condiţii meteo nefavorabile, precum şi monitorizarea de la sursă a emisiilor de poluanţi în aer.
Astfel, se atestă necesitatea consolidării capacităţilor administrative în vederea soluţionării problemelor în domeniu, prin iniţierea acţiunilor cu scop reparatoriu şi preventiv privind poluarea aerului, precum şi transpunerea informaţiilor despre calitatea aerului în planuri de acţiuni naţionale, sustenabile din punct de vedere financiar.
Auditul performanţei “Sunt gestionate în mod eficient şi eficace mijloacele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?”
Drumurile publice reflectă artere importante, destinate nu numai să reducă distanţele dintre regiuni, ci şi să contribuie la reducerea costurilor transporturilor, precum şi să asigure interfuncţionalitatea sistemelor şi securitatea la trafic.
Printre cele patru probleme majore care împiedică activitatea investiţională în Republica Moldova, se regăseşte şi problema drumurilor. În acest sens, una dintre priorităţile de dezvoltare ale Guvernului, statuate în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, se axează pe sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.
Principalul instrument guvernamental prin care au fost mobilizate resursele financiare interne, în scopul asigurării finanţării activităţilor pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a fost formarea Fondului rutier. Fondul este parte integrantă a bugetului de stat, iar plafonul maxim anual al acestuia se aprobă de către Parlament. Repartizarea mijloacelor Fondului rutier se efectuează conform Programelor anuale ale lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, coordonate cu Consiliul Fondului rutier şi aprobate de către Guvern, în limitele concrete, pe obiective şi categorii de lucrări.
În fiecare an bugetar, odată cu aprobarea de către Parlament a Legii bugetului de stat, se stabilesc resursele Fondului, ca parte integrantă a acestui buget, mijloacele fiind alocate de Ministerul Finanţelor, pe măsura încasării resurselor la conturile bugetului de stat, în corespundere cu cererile de alocare a mijloacelor fondului.
Totodată, Guvernul şi-a stabilit ca prioritate strategică consolidarea capacităţilor Fondului rutier şi creşterea ponderii anuale a acestuia în produsul intern brut până la cel puţin 1,2%.
Analiza efectuată de către audit asupra dinamicii veniturilor precizate pentru Fond pe ultimii 3 ani constată un caracter de restrângere. Astfel, cuantumul pentru defalcările în Fondul rutier în anul 2017, aprobat în mărime de circa 80% din volumul total al accizelor la produsele petroliere, a fost diminuat la jumătate.
Funcţionalitatea eficientă a Fondului rutier, în contextul obţinerii progreselor în domeniu, a fost influenţată de neatingerea indicatorilor de rezultat stabiliţi.
Într-o altă ordine de idei, evaluările efectuate de către audit atestă prezenţa unor rezerve în procesul de estimare a resurselor de formare a Fondului rutier, care scot la iveală mecanisme nefuncţionale de obţinere a performanţei în constituirea adecvată a Fondului, acestea, în unele cazuri, fiind determinate de neargumentarea analitică şi documentară din partea Ministerului Finanţelor a deciziilor luate în aspectul plafonării mijloacelor destinate în acest scop.
Un alt aspect, identificat de audit, care a influenţat resursele acumulate în Fondul rutier este şi diminuarea indicatorilor bugetari, care au fost preponderent influenţaţi de neexecutarea veniturilor din: i) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate; ii) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiuni depăşesc limitele admise.
Auditul a constatat ineficienţa şi lipsa transparenţei decizionale la repartizarea resurselor Fondului, care subminează substanţial contribuţia utilizatorilor de drumuri publice.
Mecanismele privind acumularea, utilizarea şi monitorizarea întrebuinţării mijloacelor Fondului de către persoanele responsabile cu atribuţii în acest sens au derulat într-un mod ineficient, fără atingerea unui management performant, fiind constatate rezerve atât în procesul de administrare şi utilizare, cât şi în procesul de monitorizare a mijloacelor Fondului.
Gestionarea insuficientă a resurselor Fondului a afectat obţinerea rezultatelor scontate, inclusiv sustenabilitatea şi durabilitatea dezvoltării infrastructurii drumurilor.
Prin urmare, menţinerea unei astfel de abordări din partea factorilor de decizie vizavi de Fondul rutier compromite scopul pentru care a fost creat acesta, iar contribuabilii vor continua să achite accize şi taxe rutiere fără a beneficia de drumuri calitative.
Auditul performanţei “Performanţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu”
Sectorul feroviar se consideră un monopol natural şi este principala întreprindere de transport feroviar din ţară, care asigură în volum deplin necesităţile statului în transporturile de călători şi mărfuri în trafic local, interstatal şi internaţional. Transportul feroviar este considerat unul dintre cele mai ecologice moduri de transport şi este promovat de Uniunea Europeană drept unul dintre pilonii politicii europene în domeniul transporturilor în ultimele decenii.
Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus efectuarea auditului performanţei la Î.S. “Calea Ferată a Moldovei”, în vederea evaluării faptului dacă mecanismele de guvernanţă existente au asigurat gestionarea eficientă a fondurilor publice în perioada 2015-2016.
În context, o guvernanţă corporativă consolidată permite întreprinderii să fie gestionată în mod eficient şi în interesul social-economic al ţării. De regulă, o bună guvernanţă se obţine prin activităţi corespunzătoare desfăşurate de administratori şi de Consiliul de administraţie, printr-un sistem de control intern eficient, prin transparenţă şi sporire a gradului de conştientizare a impactului deciziilor adoptate şi propriilor activităţi întreprinse pentru dezvoltarea entităţii.
Mecanismul actual de guvernanţă corporativă instituit în cadrul Î.S. “CFM” nu a contribuit pe deplin la obţinerea performanţei aferente gestiunii entităţii în condiţii de eficienţă şi eficacitate. În acest sens, evidenţiem că, în perioada de gestiune 2015-2016, întreprinderea a înregistrat pierderi majore în valoare de 105,2 milioane lei şi, respectiv, de 53,2 milioane lei.
Printre deficienţele determinate de neimplementarea adecvată a principiilor de guvernanţă corporativă şi care au influenţat activitatea întreprinderii per ansamblu se enumeră:
• nedezvoltarea sistemelor de management orientate spre obiective şi neinstituirea controlului managerial asupra proceselor operaţionale şi gestionare a riscurilor ce pot afecta atingerea obiectivelor;
• neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de către Consiliul de administraţie compromite rolul şi contribuţia fondatorului în asigurarea integrităţii, eficienţei şi performanţei în gestionarea patrimoniului public privat;
• neefectuarea şi neplanificarea achiziţiilor în condiţii de eficienţă şi economicitate, au condiţionat crearea stocurilor cu mişcare lentă, menţinerea stocurilor depăşite şi inutile în detrimentul principiului cost-beneficiu;
• neelaborarea unui sistem amplu de calculare a costurilor, precum şi lipsa unui sistem complex de formare a tarifelor pentru serviciile de transport feroviar, care nu au permis optimizarea principalelor procese de afaceri şi generarea de noi oportunităţi economice;
• neajustarea şi neoptimizarea, la noile conjuncturi economice, a cheltuielilor aferente resurselor tehnice, umane, materiale etc. a determinat asumarea cheltuielilor de întreţinere a diferitor domenii nespecifice activităţii de bază (baze de odihnă, unităţi culturale, sociale, medicale, sportive etc.), menţinerea unui număr impunător de personal, sporind cheltuielile şi costurile serviciilor de transport prestate;
• neexecutarea lucrărilor de reparaţii a infrastructurii feroviare corespunzător standardelor în domeniu a condiţionat degradarea continuă a liniilor de cale ferată, defectarea a 800 de traverse şi mai multor bucăţi per km, cu impact asupra calităţii serviciilor prestate cetăţenilor în condiţiile reducerii vitezei de circulaţie a trenurilor;
• neîntreprinderea acţiunilor de rigoare privind extinderea bazei veniturilor aferente bunurilor imobile neutilizate care pot fi oferite în locaţiune a condus la gestionarea ineficientă şi suportarea cheltuielilor de întreţinere a acestora. De exemplu, cheltuielile de întreţinere pentru bazele de odihnă nefuncţionale au constituit 1,4 milioane lei;
• nedesfăşurarea adecvată a inventarierii patrimoniului a încurajat posibilele riscuri de fraudă, generând discrepanţe între lista activelor patrimoniale deţinute şi cele contabilizate;
• neeficienţa acţiunilor managementului nu au menţinut şi asigurat integritatea activelor corporale şi au condiţionat ne(re)evaluarea a 42 339 de bunuri în valoare de 2,1 miliarde lei;
• nerecunoaşterea şi nereflectarea veridică a informaţiilor aferente activelor corporale a cauzat denaturarea acestora în valoare de 704,3 milioane lei;
• calcularea amortizării activelor corporale neutilizate în procesul operaţional a generat majorarea cheltuielilor operaţionale în valoare de 3,3 milioane lei;
• caracterul neregulat şi neechitabil al deciziilor adoptate de către Comisia pentru probleme tarifare a condiţionat subestimarea şi ratarea potenţialelor venituri.
În contextul celor expuse, conchidem că în cadrul întreprinderii nu a fost instituit şi implementat pe deplin sistemul de management al calităţii, orientat spre administrarea eficientă şi gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu. Printre factorii care au generat situaţiile menţionate, se enumeră: neimplementarea bunei guvernanţe corporative; neasigurarea unei activităţi economico-financiare viabile în condiţii de eficienţă şi eficacitate; neasigurarea utilizării eficiente a capitalului propriu, nerespectarea coerenţei cost-eficientă a obligaţiunilor.
Consecinţele guvernanţei deficiente identificate în cadrul Î.S. “Calea Ferată a Moldovei” s-au manifestat prin performanţa redusă a acesteia, suportarea de pierderi, lipsa de uniformitate, iar gestionarea fondurilor s-a efectuat la un nivel redus. Acest fapt periclitează nu numai îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru anii 2014-2024 şi investiţiile care urmau a fi efectuate, ci şi modernizarea sectorului feroviar, unul dintre obiectivele majore ale întreprinderii. De asemenea, aceasta poate afecta negativ competitivitatea transportului feroviar în raport cu transportul rutier de pasageri şi mărfuri.
Auditul performanţei privind evidenţa sistemelor şi resurselor informaţionale de stat
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), economiei digitale, securităţii cibernetice şi guvernanţei Internetului constituie obiectivele prioritare ale statului, promovate prin politici orientate spre asigurarea unei creşteri durabile a sectorului. Politica privind resursele informaţionale este orientată spre crearea condiţiilor juridice, economice, organizatorice şi de altă natură, necesare asigurării unei dezvoltări armonioase a societăţii şi a statului. Totodată, implementarea şi funcţionarea Registrului resurselor şi sistemelor informaţionale de stat are ca scop asigurarea unei evidenţe la nivel naţional, a coordonării acţiunilor autorităţilor publice privind crearea resurselor şi sistemelor informaţionale integrate, conturarea tabloului informaţional al ţării prin excluderea dublării de soluţii TI, şi, nu în ultimul rând, prezentarea în mod complet şi veridic a dezvoltării resurselor şi sistemelor informaţionale în Republica Moldova.
Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus efectuarea auditului în vederea evaluării funcţionalităţii şi eficienţei sistemului de evidenţă a resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, determinării rezultatelor şi progreselor înregistrate, precum şi elucidarea problemelor şi riscurilor ce pot afecta impactul ulterior, cu determinarea oportunităţilor de îmbunătăţire în acest sens.
Rezultatele auditului relevă că, deşi a fost instituit un cadru normativ şi instituţional pentru dezvoltarea şi evidenţa resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat şi funcţional, necesitând a fi ajustat la realităţile tehnologice şi instituţionale actuale. Acest fapt generează riscul nerealizării politicii de stat în domeniu şi contribuie la creşterea discrepanţei între politicile promovate şi situaţia actuală. Totodată, deşi au fost înregistrate anumite progrese tangibile, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat, fiind identificate şi unele neajunsuri, şi anume:
• cadrul instituţional aferent dezvoltării, gestionării şi evidenţei resurselor şi sistemelor informaţionale de stat necesită a fi ajustat şi racordat la realităţile tehnologice şi instituţionale actuale;
• neutilizarea SI elaborate, inclusiv ca urmare a aplicării fragmentare a prevederilor legislaţiei în domeniul TIC, îndeosebi la crearea şi dezvoltarea tehnologiilor respective, fapt ce a condiţionat utilizarea ineficientă a resurselor alocate în acest scop;
• neînregistrarea SI în evidenţa contabilă a entităţilor, ceea ce afectează veridicitatea raportării elementelor patrimoniale reflectate în situaţiile financiare ale acestora, cât şi riscuri de utilizare ineficientă a resurselor;
• necorelarea capacităţilor instituţionale disponibile ale entităţilor cu sarcinile şi atribuţiile suplimentare delegate ca urmare a reorganizării acestora, fapt ce afectează atingerea rezultatelor scontate;
• promovarea şi monitorizarea insuficientă a aplicării prevederilor legale în domeniu, determinată de capacităţile instituţionale limitate şi de dispersarea competenţelor în domeniu;
• nepunerea în aplicare a SIA “Registrul Resurselor şi Sistemelor Informaţionale de Stat”, din cauza lipsei cadrului regulator necesar, precum şi implicării insuficiente a autorităţilor responsabile, ceea ce a condus la neatingerea scopurilor scontate ale acestuia, inclusiv utilizarea ineficientă a resurselor financiare în valoare de 1,1 milioane lei pentru achiziţia realizată;
• până în prezent lipseşte o evidenţă eficientă centralizată a resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, inclusiv ca urmare a neimplementării Registrului Resurselor şi Sistemelor Informaţionale de Stat, fapt ce condiţionează procesul haotic de informatizare (lipsa sau insuficienta coordonare, control şi monitorizare);
• o mare parte din SI create şi implementate pe parcursul perioadei auditate nu pot asigura schimbul de informaţii între ele, având în vedere incompatibilitatea platformelor, fapt condiţionat inclusiv de lipsa unui sistem de evaluare a conformităţii acestora, precum şi a unui mecanism eficient de monitorizare şi coordonare a activităţilor în conformitate cu direcţiile strategice prioritare în domeniul TIC;
• deficienţele constatate sunt cauzate de un cumul de factori sistemici, principalii constând în: necorelarea capacităţilor instituţionale disponibile cu atribuţiile şi sarcinile delegate, lipsa şi insuficienţa acută a capacităţilor instituţionale (resurse umane, financiare) în domeniul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat în majoritatea absolută a autorităţilor publice centrale, imperfecţiunea şi carenţele cadrului normativ-legislativ, inclusiv în aspectul delimitării clare a responsabilităţilor părţilor în domeniu, precum şi insuficienţa şi ineficienţa pârghiilor aplicate pentru asigurarea conformării entităţilor la crearea şi gestionarea resurselor şi sistemelor informaţionale de stat; implicarea insuficientă a autorităţilor responsabile în vederea impulsionării şi asigurării rezultatelor scontate; disfuncţionalitatea sistemului managerial pe dimensiunea de supraveghere şi control al aplicării cerinţelor cadrului normativ aferent creării şi gestionării resurselor şi sistemelor informaţionale de stat; neimplementarea şi nefuncţionarea Registrului Resurselor şi Sistemelor Informaţionale de Stat etc.
Altfel, auditul atestă că, per ansamblu, au fost asigurate unele condiţii pentru asigurarea evidenţei resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, fapt confirmat şi de instituirea unui cadru normativ relevant, desemnarea entităţilor publice responsabile de monitorizarea şi controlul aplicării acestora etc. Totodată, auditul relevă că până în prezent nu a fost asigurată o evidenţă eficientă şi exhaustivă a patrimoniului public în domeniul TIC (atât la nivel de entitate publică, cât şi la nivel naţional), ceea ce condiţionează utilizarea ineficientă şi ineficace a resurselor publice alocate în acest scop. În contextul misiunii de audit efectuate, Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate, precum şi îmbunătăţirii activităţilor relevante.
Auditul performanţei “Care sunt progresele şi impedimentele/riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului “e-Transformare a Guvernării”?”
Tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile (TIC) influenţează pozitiv asupra tuturor sferelor vieţii şi contribuie la dezvoltarea social-economică a statului, la producerea schimbărilor în viaţa populaţiei, constituind una din direcţiile strategice ale dezvoltării mondiale, în scopul integrării Republicii Moldova în spaţiul informaţional internaţional, edificării societăţii informaţionale în republică, fiind declarată drept una din priorităţile naţionale.
În acest scop, Guvernul Republicii Moldova, pe parcursul perioadei 2011-2016, a conceput şi implementat, cu asistenţa Băncii Mondiale, Proiectul “e-Transformare a Guvernării”. Bugetul Proiectului a însumat 23,1 milioane dolari SUA, din care contribuţia Guvernului Republicii Moldova a constituit 3,2 milioane dolari SUA.
Proiectul “e-Transformare a Guvernării” a fost realizat, având obiectivul general de a transforma furnizarea anumitor servicii publice selectate cu aplicarea TIC, fiind axat pe unele dintre noile abordări inovatoare în domeniul e-Guvernării: tehnologiile Cloud, aplicaţiile guvernamentale, iniţiativele de date deschise, guvernul ca platformă etc. Proiectul prevede elaborarea Platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, serviciilor electronice guvernamentale şi serviciilor electronice publice, ultimele fiind destinate cetăţenilor (G2C), mediului de afaceri (G2B) şi Guvernului (G2G).
Reieşind din importanţa domeniului auditat, a impactului acestuia, Curtea de Conturi şi-a propus evaluarea performanţelor Proiectului “e-Transformare a Guvernării” prin determinarea rezultatelor şi progreselor înregistrate, precum şi a riscurilor ce pot afecta impactul ulterior al acestuia.
Urmare a evaluărilor efectuate, auditul atestă realizarea obiectivelor aferente Proiectului, respectiv, a diversităţii activităţilor şi produselor implementate în cadrul acestuia, dar şi unele probleme, care au afectat eficienţa, eficacitatea şi durabilitatea acestuia, şi anume:
• sistemul managerial al Proiectului, care a inclus o multitudine de organe implicate în implementarea, monitorizarea şi coordonarea implementării acestuia, inclusiv în entităţile publice, a fost în mare parte nefuncţional şi ineficient, ceea ce a avut impact asupra sustenabilităţii Proiectului;
• impactul rezultatelor Proiectului asupra modernizării tehnologice a guvernării este unul modest, cauzat în mare parte de faptul că indicatorii de performanţă stabiliţi şi, după caz, metodele (procedurile) de colectare a datelor nu au fost destul de relevanţi/relevante pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivului general al Proiectului;
• platformele guvernamentale şi serviciile electronice implementate în cadrul Proiectului nu sunt valorificate în prezent în deplină măsură, fapt condiţionat de multiplele carenţe în materie de norme şi proceduri de reglementare, managementul deficient şi insuficienţa personalului competent, insuficienţa sau lipsa leadership-ului în entităţile publice, ceea ce diminuează eficienţa investiţiilor realizate;
• necoordonarea acţiunilor autorităţilor publice în domeniul creării/dezvoltării de noi infrastructuri, achiziţionării echipamentelor şi soluţiilor soft proprii, în modul stabilit, a cauzat limitarea impactului modernizării serviciilor publice, inclusiv valorificării produselor TI achiziţionate şi instituite din contul Proiectului;
• procesul de identificare şi selectare a unor servicii publice pentru digitizare nu a întrunit în totalitate normele stabilite, având un caracter sporadic şi netransparent. Astfel, au fost digitizate unele servicii utilizate de un număr relativ restrâns de beneficiari/cetăţeni;
• elaborarea serviciilor electronice publice nu a rezultat cu modernizarea tehnologică a tuturor proceselor interne, nefiind digitizate unele procese interne de importanţă majoră;
• deşi au fost realizate investiţii, 4 din cele 17 Sisteme Informaţionale, în valoare totală de circa 13 490 milioane lei, dezvoltate din contul Proiectului (SIGEDIA, Registrul digital agricol, e-Autorizaţie transport, e-Integritate) la momentul desfăşurării auditului nu erau puse în exploatare, nici utilizate corespunzător, iar perspectiva utilizării pe viitor a cel puţin 2 din ele (SIGEDIA şi Registrul digital agricol) este una incertă;
• nerespectarea în deplină măsură a normelor privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi insuficienţa cadrului normativ şi de reglementare a e-serviciilor dezvoltate etc.
Neajunsurile constatate sunt cauzate, în principal, de un cumul de factori sistemici şi sunt condiţionate, în principiu, de pregătirea insuficientă a Proiectului, care s-a amplificat, pe parcursul implementării acestuia, prin nerealizarea unor măsuri prevăzute în cadrul de reglementare şi absolut necesare pentru durabilitatea produselor create.
Concluzionând cele relatate, se relevă că, per ansamblu, cu unele rezerve de îmbunătăţire, au fost asigurate condiţiile necesare în vederea obţinerii rezultatelor scontate ale Proiectului e-Transformare a Guvernării, fapt reflectat şi de îndeplinirea obiectivelor aferente Proiectului, prin instituirea unui cadru normativ-legislativ relevant, desemnarea autorităţilor naţionale responsabile de monitorizarea şi controlul gestionării realizării acestuia; instituirea soluţiilor informatice etc. Totodată, deşi obiectivul Proiectului a fost realizat, fiind înregistrate anumite progrese tangibile, din cauza unui cumul de factori sistemici, la momentul auditului, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat privind impulsionarea procesului de modernizare tehnologică a guvernării. Or, implicarea eficientă a organelor responsabile şi asigurarea unei conlucrări eficiente între factorii implicaţi, inclusiv prin întreprinderea acţiunilor de rigoare în vederea eliminării carenţelor constatate de auditul Curţii de Conturi, vor contribui la consolidarea ulterioară a impactului scontat al Proiectului, a sustenabilităţii acestuia, precum şi la asigurarea condiţiilor necesare pentru implementarea cu succes a viitoarelor proiecte în domeniu.
Seria de factori consemnaţi în Raportul de audit urmează să motiveze Guvernul pentru intervenirea în timpul oportun prin examinări adecvate asupra noului model de furnizare a serviciilor TI, cu efectuarea, după caz, a ajustărilor/intervenţiilor necesare în acest sens.
Auditul performanţei “În ce măsură managementul Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay) asigură atingerea impactului scontat?”
Instituirea unui serviciu de plăţi electronice a fost o necesitate indispensabilă, dat fiind faptul că până la implementarea acestuia nu a existat o modalitate consistentă şi unificată în privinţa mecanismului de achitare a serviciilor publice. În majoritatea cazurilor, prestatorul de servicii decidea mecanismele acceptabile de plată, reieşind din capacitatea sa tehnică, financiară şi organizatorică. Evident, această dificultate producea un disconfort pentru cetăţeni. Astfel, pentru soluţionarea centralizată a problemei privind achitarea serviciilor publice electronice cu orice instrument de plată disponibil în Republica Moldova, Guvernul a decis instituirea Serviciului MPay.
Serviciul MPay a fost implementat în cadrul Proiectului e-Transformare a Guvernării în vederea asigurării unui mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi altor plăţi la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, cu ajutorul instrumentelor de plată legal disponibile.
Reieşind din importanţa domeniului auditat, a impactului acestuia, auditul a evaluat în ce măsură managementul Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay) asigură atingerea impactului scontat.
Deficienţele constatate sunt:
• Serviciul MPay nu este valorificat în deplină măsură, fapt determinat în mare parte de utilizarea fragmentară a acestuia de către autorităţi, instituţii publice, cetăţeni – potenţiali beneficiari ai Serviciului, ceea ce diminuează eficienţa şi eficacitatea investiţiilor realizate;
• numărul nesemnificativ al serviciilor publice pasibile de a fi achitate prin Serviciul MPay, ai căror beneficiari direcţi sunt cetăţenii, nu a fost influenţat de schimbări tangibile privind accesul şi utilizarea masivă de către populaţie a acestora, fapt ce diminuează eficacitatea Serviciului;
• entităţile/instituţiile beneficiare de servicii electronice nu dispun în totalitate de capacităţile necesare pentru asigurarea durabilităţii Serviciului MPay, astfel asimilarea acestuia rămâne a fi scăzută etc.;
• impactul scontat a fost diminuat de ambiguităţile şi carenţele cadrului normativ şi celui regulator aferent Serviciului MPay;
• activitatea insuficientă şi ineficientă a entităţilor responsabile de managementul şi utilizarea Serviciului MPay, amplificată de lipsa unui mecanism adecvat de monitorizare, control şi evaluare a eficienţei şi eficacităţii utilizării Serviciului, nu a asigurat în deplină măsură atingerea impactului scontat;
• diminuarea eficienţei şi eficacităţii Serviciului, prin utilizarea în paralel a modului tradiţional de achitare a serviciilor, impozitelor, taxelor, amenzilor şi altor plăţi la bugetul public naţional, condiţionată inclusiv de monitorizarea insuficientă şi ineficientă din partea Ministerului Finanţelor şi Centrului de Guvernare Electronică a executării contractelor de către prestatorii de servicii de plată;
• cuantumul comisioanelor percepute din achitările cu cardul împovărează bugetul de stat cu cheltuieli adiţionale şi conduc la faptul ca plăţile electronice să fie mult mai costisitoare faţă de cele efectuate în mod tradiţional, ceea ce limitează promovarea plăţilor fără numerar;
• controalele aferente asigurării securităţii şi integrităţii datelor procesate prin Serviciul MPay (inclusiv controalele de acces la Sistem de către utilizatorii cu rol de administrare şi cele ale aplicaţiei) nu sunt suficiente şi eficiente, iar lipsa unui mecanism eficient de monitorizare şi control al implementării acestora poate afecta atingerea obiectivului scontat al Serviciului.
Auditul conchide că, deşi au fost înregistrate anumite progrese tangibile, acestea nu au înregistrat în deplină măsură impactul scontat, fapt ce generează riscuri majore asupra sustenabilităţii şi durabilităţii Serviciului guvernamental.
De menţionat că deficienţele constatate se datorează unui cumul de factori sistemici, principalii constând în: necorelarea capacităţilor instituţionale şi financiare disponibile cu atribuţiile şi sarcinile delegate; pregătirea insuficientă a procesului de instituire a Serviciului MPay, exprimată prin neefectuarea unor analize exhaustive cu privire la evaluarea necesităţilor, respectiv, a capacităţii platformei aferente Serviciului MPay, precum şi a capacităţilor instituţionale ale autorităţilor implicate; neasigurarea condiţiilor suficiente pentru valorificarea Serviciului MPay; imperfecţiunea cadrului normativ în domeniu; ineficienţa activităţii unor organe implicate în implementarea Serviciului MPay, precum şi implicarea insuficientă a autorităţilor responsabile în vederea impulsionării şi asigurării rezultatelor scontate; managementul insuficient al riscurilor aferente etc.
În contextul misiunii de audit desfăşurate, Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea deficienţelor şi carenţelor constatate, precum şi îmbunătăţirea activităţilor relevante.
Anexă
Lista Hotărârilor adoptate de Curtea de Conturi în perioada
octombrie 2017 - septembrie 2018
| Nr. crt. | Denumirea hotărârii |
| 1. | Hotărârea nr.53-s din 10 octombrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului de Informaţie şi Securitate pe exerciţiul bugetar 2016” |
| 2. | Hotărârea nr.55 din 08 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului performanţei Proiectului “Agricultura competitivă în Moldova”” |
| 3. | Hotărârea nr.58 din 15 noiembrie 2017 “Cu privire la Raportul auditului privind autenticitatea situaţiilor financiare aferente implementării Proiectului “Fortificarea capacităţilor Sistemului Informaţional de Management în Educaţie”” |
| 4. | Hotărârea nr.60 din 21 noiembrie 2017 “Cu privire la Raportul de audit al performanţei/TI “Care sunt progresele şi impedimentele/riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului “e-Transformare a Guvernării”?”” |
| 5. | Hotărârea nr.61 din 27 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Internatului psihoneurologic, mun. Bălţi” |
| 6. | Hotărârea nr.62 din 27 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi şi pensionari, mun. Chişinău” |
| 7. | Hotărârea nr.63 din 28 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Centrului republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războiului, com. Cocieri, r-nul Dubăsari” |
| 8. | Hotărârea nr.64 din 29 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016” |
| 9. | Hotărârea nr.65 din 30 noiembrie 2017 “Privind Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova” |
| 10. | Hotărârea nr.66 din 05 decembrie 2017 “Cu privire la Raportul auditului performanţei “Sunt gestionate în mod eficient şi eficace mijloacele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?”” |
| 11. | Hotărârea nr.68 din 18 decembrie 2017 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială pe anul 2016”” |
| 12. | Hotărârea nr.69 din 19 decembrie 2017 “Cu privire la Raportul auditului performanţei “Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?”” |
| 13. | Hotărârea nr.71 din 20 decembrie 2017 “Privind Raportul auditului performanţei asupra gestionării Fondului ecologic naţional în exerciţiul bugetar 2016” |
| 14. | Hotărârea nr.72 din 20 decembrie 2017 “Privind Raportul auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei” |
| 15. | Hotărârea nr.2 din 13 februarie 2018 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile” |
| 16. | Hotărârea nr.3-s din 20 februarie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Rezerve Materiale la 31 decembrie 2016” |
| 17. | Hotărârea nr.5 din 12 martie 2018 “Privind Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016” |
| 18. | Hotărârea nr.6 din 20 martie 2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar privind gestiunea economico-financiară şi administrarea patrimoniului de către Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” pentru exerciţiul bugetar 2016” |
| 19. | Hotărârea nr.7-s din 20 martie 2018 “Privind Raportul de audit al situaţiilor financiare consolidate ale Departamentului Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei” |
| 20. | Hotărârea nr.8 din 26 martie 2018 “Privind Raportul auditului performanţei “Performanţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu”” |
| 21. | Hotărârea nr.9 din 28 martie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului la 31 decembrie 2017” |
| 22. | Hotărârea nr.11 din 11 aprilie 2018 “Privind Raportul auditului conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora”” |
| 23. | Hotărârea nr.17 din 03 mai 2018 “Privind Raportul auditului programelor naţionale în ocrotirea sănătăţii la 31.12.2017” |
| 24. | Hotărârea nr.18 din 14 mai 2018 “Cu privire la Raportul de audit al performanţei “Funcţionalitatea şi rezultativitatea operaţională aferente administrării impozitelor şi taxelor”” |
| 25. | Hotărârea nr.21 din 17 mai 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Agenţiei Turismului la 31 decembrie 2017” |
| 26. | Hotărârea nr.23 din 25 mai 2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat 2017” |
| 27. | Hotărârea nr.24 din 28 mai 2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017” |
| 28. | Hotărârea nr.25 din 28 mai 2018 “Cu privire la Raportul auditului performanţei managementului datoriei sectorului public pe anul 2017” |
| 29. | Hotărârea nr.26 din 29 mai 2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017” |
| 30. | Hotărârea nr.28 din 31 mai 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii la 31 decembrie 2017” |
| 31. | Hotărârea nr.29 din 12 iunie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestate încheiate la 31 decembrie 2017” |
| 32. | Hotărârea nr.30 din 19 iunie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Oficiului Avocatului Poporului la 31 decembrie 2017” |
| 33. | Hotărârea nr.32 din 21 iunie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Concurenţei la 31 decembrie 2017” |
| 34. | Hotărârea nr.35 din 22 iunie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017” |
| 35. | Hotărârea nr.38 din 25 iunie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public ale mun. Bălţi pe anul 2017” |
| 36. | Hotărârea nr.39 din 26 iunie 2018 “Privind Raportul auditului conformităţii gestionării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional în anul 2017” |
| 37. | Hotărârea nr.40 din 27 iunie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială pentru anul 2017”” |
| 38. | Hotărârea nr.42 din 28 iunie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică la 31 decembrie 2017” |
| 39. | Hotărârea nr.46 din 05 iulie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale la 31 decembrie 2017” |
| 40. | Hotărârea nr.50 din 23 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public de către Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia pe anii 2016-2017” |
| 41. | Hotărârea nr.51 din 23 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Economiei şi Infrastructurii la 31 decembrie 2017” |
| 42. | Hotărârea nr.52 din 24 iulie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Întreprinderii de Stat “MoldATSA” la 31 decembrie 2017” |
| 43. | Hotărârea nr.53 din 24 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Justiţiei la 31 decembrie 2017” |
| 44. | Hotărârea nr.54 din 25 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice încheiate la 31 decembrie 2017” |
| 45. | Hotărârea nr.55 din 25 iulie 2018 “Privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Biroului de Curieri Speciali la 31 decembrie 2017” |
| 46. | Hotărârea nr.56-s din 26 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne la 31 decembrie 2017”* |
| 47. | Hotărârea nr.57 din 30 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului privind autenticitatea situaţiilor financiare aferente implementării Proiectului “Reforma Învăţământului în Republica Moldova pe exerciţiul bugetar 2017”” |
| 48. | Hotărârea nr.58 din 31 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului performanţei “În ce măsură managementul Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay) asigură atingerea impactului scontat?”” |
| 49. | Hotărârea nr.59 din 31 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene la 31 decembrie 2017” |
| 50. | Hotărârea nr.60 din 01 august 2018 “Privind aprobarea Raportului auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor, încheiate la 31 decembrie 2017” |
| 51. | Hotărârea nr.61 din 01 august 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017” |
| 52. | Hotărârea nr.62 din 02 august 2018 “Cu privire la Raportul auditului performanţei privind evidenţa resurselor şi sistemelor informaţionale de stat” |
| 53. | Hotărârea nr.63 din 06 august 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului încheiate la 31 decembrie 2017” |
_______________________
*Hotărârea nr.56-s din 26 iulie 2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne la 31 decembrie 2017” poartă caracter secret şi nu se publică.
Noţiuni
Auditul financiar – activitate independentă realizată în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile cu privire la măsura în care situaţiile financiare, în ansamblu, nu conţin denaturări semnificative ca urmare a fraudei sau erorii, activitate ce se finalizează cu exprimarea unei opinii cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, conform cadrului normativ aplicabil de raportare financiară.
Auditul performanţei – activitate de evaluare independentă, obiectivă şi de încredere a modului în care entitatea auditată respectă principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Auditul conformităţii – activitate independentă realizată în vederea obţinerii asigurării că activităţile, tranzacţiile financiare efectuate sunt, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu reglementările aplicabile.
Opinia auditorului – concluzie clară a auditorului public, exprimată în scris într-o formă standardizată, bazată pe activităţile de audit asupra situaţiilor financiare şi referitoare la veridicitatea şi conformitatea acestora, sub toate aspectele semnificative, cu reglementările aplicabile în domeniul respectiv.
Opinia poate fi exprimată asupra situaţiilor financiare sau asupra conformităţii, în corespundere cu cadrul general de raportare financiară aplicabil. Opinia de audit poate fi favorabilă sau nefavorabilă.
Opinia favorabilă (fără rezerve) – opinia exprimată de auditor atunci când acesta ajunge la concluzia că situaţiile financiare sunt întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil.
Opinia nefavorabilă poate fi:
opinie cu rezerve - ca rezultat al obţinerii unor probe de audit suficiente şi adecvate, auditorul concluzionează că denaturările, individuale sau cumulate, sunt semnificative, dar nu pervazive sau auditorul nu este capabil să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pe care să-şi fundamenteze opinia, concluzionând că efectele posibile asupra situaţiilor financiare ale denaturărilor nedetectate, în cazul în care există, ar putea fi semnificative, dar nu pervazive;
opinie contrară – atunci când auditorul, după ce a obţinut probe de audit suficiente şi adecvate, concluzionează că denaturările, individuale sau cumulate, sunt atât semnificative, cât şi pervazive3 pentru situaţiile financiare.
______________________
3 Pervaziv – termen utilizat, în contextul denaturărilor, pentru a descrie efectele denaturărilor sau eventualele efecte asupra situaţiilor financiare ori, dacă este cazul, care nu pot fi detectate din cauza incapacităţii de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate. Efectele pervazive (omniprezente) asupra situaţiilor financiare sunt cele care, în opinia auditorului:
(i) nu se limitează la elemente specifice, conturi sau elemente ale situaţiilor financiare;
(ii) dacă sunt limitate, reprezintă sau ar putea reprezenta, o parte semnificativă din situaţiile financiare; sau
(iii) în ceea ce priveşte prezentarea informaţiilor, acestea sunt fundamentale pentru înţelegerea de către utilizatori a situaţiilor financiare.
Imposibilitatea de exprimare a opiniei – situaţia când auditorul nu este capabil să obţină probe de audit suficiente şi adecvate, pe care să-şi fundamenteze opinia, şi concluzionează că efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaţiilor financiare ar putea fi atât semnificative, cât şi pervazive. În situaţii extrem de rare, care implică incertitudini multiple, auditorul concluzionează că, deşi a obţinut probe de audit suficiente şi adecvate cu privire la fiecare din incertitudinile individuale, nu este posibil să-şi formeze o opinie asupra situaţiilor financiare din cauza eventualităţii interacţiunii incertitudinilor şi al posibilului lor efect cumulat asupra situaţiilor financiare.
Limitarea auditului - imposibilitatea efectuării în volum complet a procedurilor de audit considerate ca fiind necesare în circumstanţele create pentru realizarea obiectivului de audit.
Deficienţă - schimbarea sensului, naturii sau caracterului unor date, informaţii, cifre etc.
Eroare - reprezentare greşită asupra unei situaţii de fapt.
Situaţie financiară - set de rapoarte care caracterizează poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii aferente activităţii entităţii pentru o perioadă de gestiune.