Hotărâre nr.66 din 05.12.2017 cu privire la Raportul auditului performanţei "Sunt gestionate în mod eficient şi eficace mijloa-cele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului performanţei “Sunt gestionate

în mod eficient şi eficace mijloacele financiare ale Fondului

rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii

rutiere de calitate?”

nr. 66  din  05.12.2017

 (în vigoare 02.03.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 68-76 art. 11 din 02.03.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa Secretarului general adjunct al Guvernului dl Valentin Guznac, Secretarului de stat dl Anatol Usatîi, directorului Serviciului Fiscal de Stat dl Serghei Puşcuţa, directorului adjunct al Serviciului Vamal dl Iurie Ceban, directorului general al Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” dl Gheorghe Curmei, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Sunt gestionate în mod eficient şi eficace mijloacele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?”.

______________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi², Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, cadrul regulator intern, precum şi cu bunele practici în domeniu.

______________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.38 din 03.10.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Activitatea de audit a fost orientată spre realizarea obiectivului de audit: “Sunt mijloacele financiare ale Fondului rutier gestionate în mod eficient în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate, cu producerea impactului aşteptat?”, prin determinarea rezultatelor şi progreselor înregistrate, precum şi a problemelor care pot afecta impactul ulterior al acestora, cu identificarea metodelor şi căilor adecvate de optimizare a rezultatelor şi înaintarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea managementului Fondului rutier.

Probele de audit au fost colectate de la Cancelaria de Stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Agenţia Servicii Publice, Inspectoratul General al Poliţiei, Agenţia Naţională Transport Auto, Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” şi de la 8 Societăţi pe Acţiuni teritoriale⁴.

______________________________

⁴ S.A. “Drumuri Criuleni”, S.A. “Drumuri Soroca”, S.A. “Drumuri Edineţ”, S.A. “Drumuri Ialoveni”, S.A. “Drumuri Căuşeni”, S.A. “Drumuri Străşeni”, S.A. “Drumuri Orhei”, S.A. “Drumuri Râşcani”.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Pentru a asigura finanţarea activităţilor de dezvoltare a infrastructurii rutiere, a fost constituit, din impozite şi taxe rutiere, Fondul rutier, care este utilizat, preponderent, pentru întreţinerea periodică şi reconstrucţia drumurilor publice, cu asigurarea securităţii la trafic.

Astfel, în conformitate cu atribuţiile legale, au fost realizate următoarele acţiuni:

• elaborarea şi dezvoltarea conceptului de eficientizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale, prin aprobarea noii liste a reţelelor de drum regionale, precum şi a metodologiei de finanţare a acestora din Fondul rutier, cu transmiterea ulterioară către administraţiile publice locale;

• controlul sarcinii pe axă a unităţilor de transport, cu aplicarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiuni depăşesc limitele admise;

• aplicarea modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale, cu încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale restanţierilor şi efectuarea controalelor fiscale la faţa locului în scopul colectării taxelor rutiere;

• efectuarea activităţilor de control ulterior prin audituri post-vămuire, pentru reverificarea declaraţiilor vamale;

• asigurarea perceperii dreptului de import;

• desfăşurarea Campaniilor de redresare a situaţiei la compartimentul securitatea traficului rutier, în scopul reducerii numărului de accidente;

• realizarea măsurilor în aspectul prevenirii deteriorării îmbrăcămintei rutiere pe drumurile publice, precum şi al neadmiterii încălcării regulilor de folosire a drumurilor de către transportatorii autovehiculelor de mare tonaj;

• realizarea lucrărilor de întreţinere periodică prin restabilirea îmbrăcămintei rutiere (straturi de egalizare, restabilirea îmbrăcămintei din pietriş, tratament bituminos, aplicarea straturilor din beton asfaltic).

În pofida acţiunilor realizate de către entităţile implicate în procesul de formare şi utilizare a Fondului rutier, evaluările de audit au relevat unele deficienţe şi problematici, care limitează funcţionarea eficientă a acestuia pentru obţinerea progreselor în domeniu, şi anume:

√ neasigurarea de către organele responsabile (Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor) a activităţilor în estimarea exhaustivă a posibilelor resurse destinate fondului;

√ ineficienţa şi netransparenţa resurselor Fondului rutier repartizate de către factorii de decizie instituţionali;

√ neasigurarea unui schimb de date eficient în aspectul evidenţei exhaustive a taxelor fiscale, influenţat de ineficienţa sistemelor informaţionale existente;

√ neasigurarea obţinerii rezultatelor de progres în constituirea Fondului rutier, prin monitorizarea ineficientă a unităţilor de transport raportate;

√ neatingerea indicatorilor de rezultat, atestată prin monitorizarea inadecvată şi neeficace din partea subiecţilor responsabili;

√ achiziţionarea lucrărilor şi serviciilor de către Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” cu unele deficienţe şi nereguli, ceea ce afectează gestiunea eficientă a mijloacelor Fondului rutier (105,5 mil.lei);

√ stabilirea arbitrară de către beneficiar (Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor”) a perioadei de garanţie pentru lucrările de reparaţie executate, ceea ce a atestat ineficienţa utilizării banilor publici;

√ neasigurarea calităţii lucrărilor executate, în rezultatul recepţionării lucrărilor de reparaţie a drumurilor publice cu abateri de la prevederile legislaţiei în domeniul calităţii în construcţii (148,4 mil.lei);

√ ineficienţa managementului financiar al societăţilor pe acţiuni, care a generat cheltuieli suplimentare (47,4 mil.lei);

√ gestionarea neregulamentară a resurselor Fondului rutier, ceea ce a dus la utilizarea ineficientă a mijloacelor fondului pentru lucrările de întreţinere şi de reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală (2,4 mil.lei);

√ lipsa unui cadru normativ adecvat, care a determinat neatingerea rezultatelor scontate în termeni atât calitativi, cât şi cantitativi.

Astfel, se atestă că obţinerea eficienţei şi eficacităţii în aplicarea mecanismelor existente pentru funcţionarea Fondului rutier afirmă un sistem de fortificare continuă a proceselor privind administrarea şi gestionarea resurselor fondului.

Cu toate că la îndeplinirea atribuţiilor de către instituţiile vizate în Raportul de audit au fost obţinute rezultate în ce priveşte formarea şi utilizarea fondului, mecanismele existente de acumulare, utilizare şi monitorizare a mijloacelor fondului, implementate de către persoanele responsabile cu atribuţii în acest sens, au derulat într-un mod ineficient, fără atingerea unui management performant, fiind constatate rezerve atât în procesul de gestionare, cât şi în procesul de monitorizare a mijloacelor fondului.

Aşadar, evaluarea impactului produs în urma gestionării Fondului rutier a indicat că gestionarea insuficientă a resurselor fondului a afectat obţinerea rezultatelor scontate, inclusiv sustenabilitatea şi durabilitatea dezvoltării infrastructurii drumurilor.

Constatările auditului sunt expuse în Raportul de audit, prezentat în Anexa la prezenta Hotărâre, acestea fiind urmate de recomandări specifice de remediere a deficienţelor şi de îmbunătăţire a proceselor în domeniile auditate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Sunt gestionate în mod eficient şi eficace mijloacele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?”, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Agenţiei Servicii Publice, Agenţiei Naţionale Transport Auto, Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor, S.A. «Drumuri Criuleni”, S.A. «Drumuri Soroca”, S.A. «Drumuri Edineţ”, S.A. «Drumuri Ialoveni”, S.A. «Drumuri Căuşeni”, S.A. «Drumuri Străşeni”, S.A. «Drumuri Orhei”, S.A. «Drumuri Râşcani”, pentru întreprinderea măsurilor comune în vederea eliminării deficienţelor constatate şi implementarea recomandărilor înaintate;

2.2. Inspectoratului General al Poliţiei, pentru informare şi întreprinderea măsurilor conform competenţelor;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru documentare;

2.4. Cancelariei de Stat, pentru luare de atitudine şi examinarea situaţiilor constatate, cu întreprinderea măsurilor ce se impun;

2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi iniţierea operării modificărilor în Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996, în vederea stabilirii exprese şi exhaustive:

–a unei perioade de garanţie pentru lucrările de construcţie, reconstrucţie şi reparaţie a drumurilor publice, în scopul de a exclude practica efectuării reparaţiei aceloraşi porţiuni de drum peste 2-3 ani de exploatare;

– a unui termen de prezentare a concluziei Inspecţiei de Stat în Construcţii în cadrul procedurii de recepţie a lucrărilor de construcţie, reconstrucţie şi reparaţie a drumurilor publice;

2.6. Procuraturii Generale, pentru informare şi examinare, conform competenţelor, a cazului expus în pct.4.3.3. din Raportul de audit, ce vizează tratamentul bituminos al drumului local L88, la km 0-2, soldat cu suprapunerea lucrărilor executate, precum şi cu utilizarea iraţională şi ineficientă a resurselor fondului;

2.7. Parlamentului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.8. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1 şi 2.4 din prezenta Hotărâre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.66 din 05.12.2017

RAPORTUL

auditului performanţei “Sunt gestionate în mod eficient şi eficace

mijloacele financiare ale Fondului rutier în vederea asigurării

dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate?”

LISTA ACRONIMELOR

I. SINTEZA

Oportunităţile şi posibilităţile de dezvoltare durabilă a RM sunt strâns legate de infrastructura de drumuri disponibilă pentru a satisface nevoile economice ale populaţiei. Reţelele rutiere de transport susţin creşterea economică a unei regiuni şi creează condiţii pentru progresul social al cetăţenilor.

Principalul instrument prin care au fost mobilizate resurse financiare interne, în scopul asigurării finanţării activităţilor pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a fost formarea FR¹. Fondul este parte integrantă a BS şi plafonul maxim anual al acestuia se aprobă de către Parlament. Repartizarea mijloacelor FR urmează să fie efectuată conform Programelor anuale ale lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, coordonate cu CFR şi aprobate de către Guvern, în limitele concrete, pe obiective şi categorii de lucrări.

Pentru a determina funcţionalitatea mecanismelor existente, în vederea administrării şi gestionării eficiente a mijloacelor FR, Curtea de Conturi a realizat misiunea de audit al performanţei FR, corespunzător Programelor de activitate pe anii 2016 şi 2017². Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit, incluzând metode şi proceduri considerate necesare pentru formularea unei concluzii care ar răspunde la întrebarea generală de audit. Reieşind din importanţa funcţionării unor proceduri de gestiune a FR, care să asigure atingerea rezultatelor de performanţă în acest domeniu, auditul şi-a propus să examineze aspectele atât ale constituirii, cât şi ale utilizării mijloacelor acestuia, prin prisma responsabilităţilor urmărite de legiuitor, cu identificarea riscurilor şi impedimentelor, în vederea îmbunătăţirii procesului de gestiune/management al fondului.

Misiunea de audit a atestat că autorităţile participante în procesul de gestiune a FR au întreprins măsuri care urmau să asigure funcţionarea eficientă a fondului, cu impact de produs asupra dezvoltării infrastructurii moderne de drumuri publice. Astfel, în conformitate cu atribuţiile legale, au fost realizate următoarele acţiuni:

• elaborarea şi dezvoltarea conceptului de eficientizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale, prin aprobarea noii liste a reţelelor de drum regionale, precum şi a metodologiei de finanţare a acestora din Fondul rutier, cu transmiterea ulterioară către administraţiile publice locale;

• controlul sarcinii pe osie a unităţilor de transport, cu aplicarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise;

• aplicarea modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale, cu încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale restanţierilor şi efectuarea controalelor fiscale la faţa locului, în scopul colectării taxelor rutiere;

• efectuarea activităţilor de control ulterior prin audituri post-vămuire, pentru reverificarea declaraţiilor vamale;

• asigurarea perceperii dreptului de import;

• desfăşurarea campaniilor de redresare a situaţiei la compartimentul securitatea traficului rutier, în scopul reducerii numărului de accidente;

• realizarea măsurilor în aspectul prevenirii deteriorării îmbrăcămintei rutiere pe drumurile publice, precum şi al neadmiterii încălcării regulilor de folosire a drumurilor de către transportatorii autovehiculelor de mare tonaj;

• executarea lucrărilor de întreţinere periodică prin restabilirea îmbrăcămintei rutiere (straturi de egalizare, restabilirea îmbrăcămintei din pietriş, tratament bituminos, aplicarea straturilor din beton asfaltic).

Sarcinile îndeplinite sunt redate detaliat în Anexa nr.18 la prezentul Raport de audit.

În pofida acţiunilor realizate de către entităţile nominalizate în anexă, evaluările de audit denotă şi unele deficienţe şi problematici, care subminează funcţionarea eficientă a FR pentru obţinerea progreselor de domeniu, exprimate prin:

√ neasigurarea de către organele responsabile (Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor) a realizării acţiunilor în estimarea exhaustivă a posibilelor resurse destinate fondului;

√ ineficienţa şi netransparenţa resurselor Fondului rutier repartizate de către factorii de decizie instituţionali;

√ neasigurarea unui schimb de date eficient în aspectul evidenţei exhaustive a taxelor fiscale, influenţat de ineficienţa sistemelor informaţionale existente;

√ neasigurarea obţinerii rezultatelor de progres în constituirea Fondului rutier, prin monitorizarea ineficientă a unităţilor de transport raportate;

√ neatingerea indicatorilor de rezultat, atestată prin monitorizarea inadecvată şi neeficace din partea subiecţilor responsabili;

√ achiziţionarea lucrărilor şi serviciilor de către Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” cu unele deficienţe şi nereguli, ceea ce afectează gestiunea eficientă a mijloacelor Fondului rutier (105,5 mil.lei);

√ stabilirea arbitrară de către beneficiar (Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor”) a perioadei de garanţie pentru lucrările de reparaţie executate, ceea ce a atestat ineficienţa utilizării banilor publici;

√ neasigurarea calităţii lucrărilor executate, în rezultatul recepţionării lucrărilor de reparaţie a drumurilor publice cu abateri de la prevederile legislaţiei în domeniul calităţii în construcţii (148,4 mil.lei);

√ ineficienţa managementului financiar al societăţilor pe acţiuni, care a generat cheltuieli suplimentare (47,4 mil.lei);

√ gestionarea neregulamentară a resurselor Fondului rutier, ceea ce a dus la utilizarea ineficientă a mijloacelor fondului pentru lucrările de întreţinere şi de reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală (2,4 mil.lei);

√ lipsa unui cadru normativ adecvat a determinat neatingerea rezultatelor scontate în termeni atât calitativi, cât şi cantitativi.

Cele menţionate sunt susţinute de constatările prezentate detaliat în fiecare subcapitol din Raportul de audit. Concomitent, auditul, în vederea remedierii deficienţelor şi problemelor constatate, a înaintat recomandările de rigoare.

_________________________

¹ Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.38 din 03.10.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017”.

II. INTRODUCERE

Drumurile publice reflectă artere importante, destinate nu numai să reducă distanţele dintre regiuni, ci şi să contribuie la reducerea costurilor transporturilor, precum şi să asigure interfuncţionalitatea sistemelor si securitatea la trafic.

În RM, lungimea totală a drumurilor publice constituie 10586 km, sau cu 26 km mai mult faţă de anul 2014. Extinderea porţiunii de drumuri publice se datorează finanţării din sursele FR pentru construcţia acestora (în total, 203,8 mil.lei³). Până la finele anului 2016, din reţeaua totală de drumuri publice (10586 km), MTID a gestionat numai 9386 km, din care 3346 km (36%) – drumuri naţionale, şi 6040 km (64%) – drumuri locale. Diferenţa de 1200 km din lungimea totală a drumurilor se află în gestiunea administraţiei publice locale din partea stângă a râului Nistru. Începând cu anul 2017, urmare modificărilor cadrului regulator⁴, în gestiunea MTID au rămas drumuri publice naţionale cu lungimea de 5907 km (63%), iar 3500 km (37%) de drumuri publice locale (de interes raional) au fost transmise de către MTID în gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, cu finanţarea ulterioară din FR, în funcţie de numărul de kilometri echivalenţi administraţi.

Se menţionează că, printre cele patru probleme majore, identificate de către Guvern, care împiedică activitatea investiţională în RM, se regăseşte şi problema drumurilor. În acest sens, una dintre priorităţile de dezvoltare ale Guvernului, statuate în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”⁵, se focalizează pe sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.

Concomitent, Strategia naţională pentru siguranţă rutieră⁶ prevede ca obiectiv primordial crearea unei infrastructuri mai sigure în RM, prin: i) dezvoltarea infrastructurii de drumuri şi străzi, respectând parametrii de siguranţă; ii) implementarea unui management modern de trafic rutier; iii) alinierea standardelor naţionale la standardele europene în domeniul infrastructurii drumurilor.

În vederea susţinerii procesului continuu de armonizare a legislaţiei RM din sectorul transporturilor cu standardele, legislaţia şi reglementările corespunzătoare ale UE, MTID a elaborat Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022⁷, având drept scop asigurarea unui cadru care ar permite fiecărui tip de transport să contribuie la dezvoltarea economică a ţării, precum şi asigurarea transparenţei deciziilor cu privire la investiţiile şi cheltuielile de infrastructură.

Potrivit analizei efectuate de către Forumul Economic Mondial (WEF-World Economic Forum), pentru anii 2016-2017, fondat pe 12 piloni de competitivitate, inclusiv cel al infrastructurii, se atestă că RM, în ce priveşte calitatea drumurilor, se situează pe locul 132 din cele 138 de economii luate în calcul la nivel global⁸. Astfel, mijloacele financiare (FR) rezervate pentru drumuri sunt extrem de importante şi utilizarea lor urmează să fie eficientă şi transparentă.

Dat fiind faptul că FR are destinaţie specială, acesta nu poate fi supus confiscării sau cheltuit în alte scopuri decât cele prevăzute de Regulament⁹. Totodată, deşi evidenţa taxelor de constituire a FR se ţine separat pe fiecare tip de taxe, nu toate mijloacele acumulate la CUT al MF (312,7 mil.lei), în perioada anilor 2014-2016, au fost direcţionate şi virate conform scopului stabilit, şi anume - pentru reabilitarea şi reparaţia/întreţinerea drumurilor publice, situaţie care relevă lipsa de transparenţă în managementul decizional, precum şi administrarea ineficientă a taxelor şi impozitelor încasate destinate pentru formarea FR, care au determinat înregistrarea pe parcursul anului 2015 a datoriilor în sumă de 231,7 mil.lei pentru lucrările executate de antreprenori. Acestea, la rândul lor, în fiecare an gestionar, diminuează cuantumul financiar al FR, care ar putea fi utilizat pentru posibile necesităţi de lucrări de reabilitare sau de reparaţie/întreţinere a drumurilor publice. Prin urmare, rezervele existente în procesul de constituire şi utilizare a mijloacelor FR subminează în RM asigurarea calităţii drumurilor publice şi posibilitatea avansării circulaţiei rutiere.

RM, ca ţară-tranzit de mărfuri şi pasageri, se evidenţiază prin nivelul dominant de exploatare a drumurilor, ceea ce influenţează în mod indirect valorificarea potenţialului investiţional. În anul 2016, indicatorul “parcursul pasagerilor auto”¹⁰ a înregistrat un caracter de ascensiune, majorându-se cu 7,2 puncte procentuale faţă de anul 2015, în timp ce la indicatorul “parcursul mărfurilor auto” s-a atestat un trend oscilant, diminuându-se cu 6,7% în anul 2015, iar ulterior majorându-se cu 14,3% în anul 2016. Totodată, se menţionează că în RM prevalează transportarea la distanţe mari a mărfurilor, comparativ cu cea a pasagerilor, respectiv relevându-se şi creşterea preponderentă a volumului de mărfuri transportate/livrate de către agenţi economici, care în anul 2016 a însumat 10,0 mil. tone, sau cu 31,6 % mai mult faţă de anul 2015. În acest context, volumul de mărfuri transportate a crescut cu 17,3 puncte procentuale faţă de distanţa parcursă de acestea, ceea ce scoate în evidenţă însuşirea consecventă a drumurilor publice de către transportatori.

Comparativ cu unele ţări ale UE, aprecierea indicatorului “parcursul mărfurilor auto” prezumă un nivel subestimat al RM în aspectul transportării mărfurilor, situaţie redată schematic pe anul 2016 în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2

Sursă: Analiza efectuată de către audit în baza datelor statistice oficiale plasate pe pagina EUROSTAT.

Situaţia atestată, similar, accentuează importanţa perfecţiunii şi menţinerii drumurilor publice calitative per republică, astfel utilizarea eficientă şi eficace a resurselor FR urmând să reprezinte premisa primordială pentru atractivitatea favorabilă a RM pe plan european.

Se menţionează că la formarea cadrului instituţional în aspectul administrării şi gestionării FR participă mai mulţi actori, care reprezintă autorităţile publice centrale, instituţiile de profil (vezi Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit).

În acest context, Guvernul aprobă şi publică anual Programul de repartizare a mijloacelor fondului rutier, precum şi Raportul privind utilizarea fondului. Pe parcursul perioadei auditate (2014-2016), MTID a fost organul central de specialitate care a avut abilităţile de a elabora, a promova şi de a asigura realizarea politicii statului în domeniul infrastructurii drumurilor. Însă, pe parcursul realizării misiunii de audit, din anul 2017, au fost susţinute modificări legislative¹¹ de schimbare a structurii Executivului, MTID fiind reformat în MEI.

De asemenea, în aspectul asigurării transparenţei în utilizarea mijloacelor fondului, CFR îi revine sarcina de a coordona Programul anual de repartizare a mijloacelor fondului şi de a monitoriza şi a evalua periodic lucrările rutiere.

Controlul asupra virării integrale şi la timp a accizelor şi taxelor în FR se atribuie organelor Ministerului Finanţelor (SFS şi SV), iar responsabilitatea de administrare şi utilizare conform destinaţiei a fondului a fost acordată autorităţii administraţiei publice centrale în domeniul gospodăriei drumurilor¹². Însă, din anul 2002, drumurile publice se administrează de către Î.S. “ASD”, fondată de MTID, în vederea gestionării, întreţinerii, reparaţiei, modernizării şi dezvoltării drumurilor publice. Întreţinerea periodică şi de rutină a reţelelor rutiere, precum şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere (marcajul părţii carosabile, înlocuirea şi reparaţia indicatoarelor de circulaţie ş.a.) au fost atribuite contractual, de către Î.S. “ASD”, Societăţilor pe Acţiuni teritoriale, administrate de MTID, în care pachetele de acţiuni sunt preponderent ale statului (99%).

Reieşind din importanţa domeniului auditat, misiunea de audit a evaluat performanţa în aspectul funcţionalităţii mecanismelor existente la formarea şi utilizarea FR, care scot în evidenţă sursele de constituire, precum şi distribuirea mijloacelor fondului în scopul reabilitării şi reparaţiei/întreţinerii drumurilor publice, cu asigurarea securităţii la trafic. Constatările de audit vor fi prezentate în capitolele ce urmează.

_________________________

³ L568 Mingir-Tomai (40,6 mil.lei), 13 km, având următoarea structură rutieră: 1,8 km – îmbrăcăminte din beton asfaltic, şi 11,2 km – pietriş; R30 Anenii Noi – Căuşeni – Ştefan Vodă – frontiera cu Ucraina (128,6 mil.lei): 5,0 km – îmbrăcăminte din beton asfaltic; R42 Ungheni – Măcăreşti – Bărboieni (20,0 mil.lei): 2,5 km – îmbrăcăminte din beton asfaltic; drum de ocolire a com. Gangura, raionul Ialoveni (1,9 mil.lei): 0,5 km – pietriş; drumul Baccealia – Florica, raionul Căuşeni (12,7 mil.lei); 4,8 km, având următoarea structură rutieră: 3,4 km – îmbrăcăminte din beton asfaltic, şi 1,4 km – drum din pietriş.

⁴ Hotărârea Guvernului nr.1468 din 30.12.2016 privind aprobarea listelor drumurilor publice naţionale şi locale din Republica Moldova.

⁵ Legea nr.166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.

⁶ Hotărârea Guvernului nr.1214 din 27.12.2010 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră.

⁷ Hotărârea Guvernului nr.827 din 28.10.2013 cu privire la aprobarea Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022.

⁸ Raportul Global al Competitivităţii 2016-2017.

⁹ Hotărârea Parlamentului 893-XIII din 26.06.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier”.

¹⁰ Tabelul din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

¹¹ Legea cu privire la Guvern nr.136 din 07.07.2017.

¹² Art.8 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

III. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Pornind de la seriozitatea problemelor din domeniul infrastructurii rutiere, în aspectul finanţării coerente a drumurilor publice pentru reabilitarea, întreţinerea durabilă şi calitativă a acestora, precum şi pentru asigurarea securităţii la trafic, Curtea de Conturi a decis să efectueze auditul performanţei, pentru a determina funcţionalitatea capacităţilor de sistem managerial îndreptate spre obţinerea rezultatelor de progres în constituirea şi utilizarea mijloacelor FR format.

Auditul a avut drept scop evaluarea eficienţei şi eficacităţii în aplicarea mecanismelor existente de către părţile responsabile de exercitarea procesului de formare şi utilizare a mijloacelor FR, precum şi determinarea carenţelor, impedimentelor care influenţează atingerea performanţei în acest domeniu, cu înaintarea unor recomandări pentru înlăturarea acestora.

Misiunea de audit şi-a propus ca obiectiv să răspundă cu prioritate la următoarea întrebare generală: “Sunt mijloacele financiare ale Fondului rutier gestionate în mod eficient în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate, cu producerea impactului aşteptat?”

În acest sens, echipa de audit şi-a formulat 2 întrebări specifice:

1. Este asigurată constituirea mijloacelor FR prin mecanisme eficiente şi transparente?

2. Sunt mijloacele FR utilizate eficient şi eficace pentru reabilitarea, reparaţia/întreţinerea drumurilor publice?

Abordarea de audit este mixtă, bazată pe probleme (identificarea disfuncţionalităţilor existente în procesul de constituire şi funcţionare a FR, în vederea îmbunătăţirii gestiunii acestuia prin prisma performanţei instituţionale) şi pe rezultate (realizarea angajamentelor asumate în strictă corespundere cu obligaţiunile contractuale). Ca rezultat al desfăşurării misiunii de audit, au fost realizate activităţi orientate spre auditarea resurselor FR pe perioada anilor 2014-2016, în aspectul constituirii eficiente şi transparente a acestuia şi eficacităţii rezultatelor obţinute în urma utilizării mijloacelor FR. De asemenea, au fost evaluate procedurile de funcţionare a fondului, pentru a dovedi rolul actorilor implicaţi în formarea şi valorificarea FR prin prisma responsabilităţilor urmărite de legiuitor. Acest domeniu este unul deosebit de important pentru asigurarea RM cu drumuri publice calitative şi a securităţii la trafic.

Sfera auditului include realizarea atribuţiilor şi responsabilităţilor tuturor actorilor-cheie implicaţi în administrarea şi gestionarea FR, precum şi evaluarea proiectelor finanţate în corespundere cu Programele privind repartizarea mijloacelor FR cu referire la drumurile reparate şi executarea lucrărilor de proiectare. Totodată, activităţile de audit au fost orientate şi spre verificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul localităţilor, incluse în Programele pentru anii 2014-2015. Însă, având în vedere faptul că deja cheltuielile nominalizate nu se mai finanţează din anul 2016, auditul a auditat doar spectrul de drumuri locale conturate cu datorii.

În cadrul misiunii de audit, pentru a determina eficienţa şi transparenţa mecanismelor aplicate pentru constituirea FR, au fost colectate probe relevante de la MTID, ANTA, MF, SFS, SV, ASP, INP, precum şi s-au obţinut documente care au relevat activităţile realizate de către CFR, potrivit atribuţiilor asumate.

De asemenea, pentru a stabili eficienţa mijloacelor utilizate ale FR şi eficacitatea rezultatelor obţinute în urma realizării proiectelor de către beneficiari, au fost colectate probe concludente de la Î.S. “ASD” şi de la 8 Societăţi pe Acţiuni¹³, selectate din 12 existente, ţinându-se cont de materialitatea resurselor alocate pentru finanţarea întreţinerii drumurilor şi contractelor de achiziţii realizate. În acelaşi context, au fost colectate probe şi de la 2 primării¹⁴ care au înregistrat datorii faţă de antreprenori în sumă de 9,8 mil.lei, ca urmare a executării lucrărilor de menire socială.

Concomitent, pe parcursul auditului, au fost efectuate vizite în teren şi observaţii fizice la 21 de proiecte achiziţionate de către Î.S. “ASD”, inclusiv 15 proiecte privind reparaţia capitală a drumurilor în valoare totală de 416,1 mil. lei, ce constituie 63 % din suma realizată pe parcursul anilor 2014-2016, precum şi 6 proiecte de lucrări de reparaţie curentă în sumă de 103,8 mil.lei , sau 41% din cele realizate în perioada similară.

Echipa de audit a examinat şi a utilizat documente şi informaţii analitice şi regulatorii privind domeniul finanţării drumurilor publice în RM, cu înglobarea în unele aspecte a practicii internaţionale de domeniu.

Concluziile auditului derivă din constatările în urma procedurilor de audit efectuate, cele mai esenţiale fiind expuse în continuare în prezentul Raport de audit.

Domeniul de aplicare şi metodologia sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

_________________________

¹³ S.A. “Drumuri Criuleni”, S.A. “Drumuri Soroca”, S.A. “Drumuri Edineţ”, S.A. “Drumuri Ialoveni”, S.A. “Drumuri Căuşeni”, S.A. “Drumuri Străşeni”, S.A. “Drumuri Orhei”, S.A. “Drumuri Râşcani”.

¹⁴ Primăria or. Nisporeni; Primăria s. Moleşti, r-nul Ialoveni.

IV. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul general de audit: “Sunt mijloacele financiare ale Fondului rutier gestionate în mod eficient în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere de calitate, cu producerea impactului aşteptat?”

Nerealizarea adecvată a sarcinilor asumate potrivit prerogativelor normative şi insuficienţa atestată în comunicarea la nivelul autorităţilor responsabile de constituirea şi utilizarea mijloacelor FR au determinat atingerea neintegrală a obiectivelor scontate pentru asigurarea calităţii infrastructurii drumurilor. De asemenea, există rezerve de îmbunătăţire şi în cadrul proceselor de planificare şi de repartizare a resurselor fondului, precum şi în asigurarea eficienţei utilizării mijloacelor conform destinaţiei. Dacă nu vor fi întreprinse măsuri pentru eficientizarea proceselor de constituire, utilizare şi monitorizare a resurselor destinate FR, se va menţine riscul de neobţinere a progreselor în asigurarea RM cu drumuri calitative.

4.1. Volumul elocvent al resurselor Fondului rutier a fost influenţat de factori externi, determinaţi de ineficienţa mecanismelor aplicate.

În fiecare an bugetar, odată cu aprobarea de către Parlament a Legii bugetului de stat, se stabilesc resursele FR, ca fiind parte integrantă a acestui buget. Astfel, la partea de venituri, mijloacele fondului au fost aprobate în sumă de 1326,6 mil.lei – în anul 2014, 1523,6 mil.lei – în anul 2015, şi de 1400,0 mil.lei – în anul 2016, ulterior fiind rectificate anual şi precizate în mărime de 1326,6 mil.lei – în anul 2014, de 1038,6 mil.lei – în anul 2015, şi de 1000,0 mil.lei – în anul 2016. Mijloacele FR au fost alocate de către MF, pe măsura încasării resurselor la conturile BS, în corespundere cu cererile/informaţiile cu privire la alocarea mijloacelor fondului, parvenite din partea MTID şi Î.S. “ASD” (vezi Anexele nr.4 şi nr.5 la prezentul Raport de audit). Dinamica resurselor destinate FR este redată de către audit în Tabelul nr.1.

Analiza datelor din tabel atestă atenuarea lentă, an de an, a resursele destinate FR, cuantumul căruia, executat în anul 2016, a atins nivelul de 1015,0 mil.lei, sau cu 307,3 mil.lei (23,3%) mai puţin faţă de anul 2014. Analogic au fost diminuate şi transferurile de mijloace destinate FR - cu suma de 323,7 mil.lei, sau cu 24,5% faţă de perioada precedentă.

De asemenea, s-a relevat că, în anul 2015, MF, în calitate de administrator al BS, a urmărit prioritar finanţarea cheltuielilor de personal, a pensiilor etc.¹⁵, micşorând alocaţiile către FR cu 272,6 mil.lei, sau cu 26,3% comparativ cu cele aprobate (1038,5 mil.lei), astfel generând neexecutarea plăţilor bugetare destinate FR. Situaţia creată elucidează capacitatea redusă a FR în atingerea rezultatelor de progres, determinată de descreşterea condiţionată a volumului mijloacelor destinate modernizării involuntare a infrastructurii rutiere prin asigurarea cetăţenilor cu drumuri publice de calitate.

În vederea dezvoltării strategice de domeniu, Guvernul şi-a asumat, ca prioritate, consolidarea capacităţilor FR şi creşterea ponderii anuale a acestuia în PIB până la cel puţin 1,2%¹⁶. Însă, analiza efectuată de către audit asupra dinamicii veniturilor precizate pentru FR pe ultimii 3 ani atestă un caracter de restrângere, relevându-se în anul 2016 o descreştere a ponderii FR atât în PIB (cu circa 0,4% faţă de anul 2014), cât şi în BS (cu 1,5%). Evoluţia părţii de venituri ale FR, schematic, este redată în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3

Sursă: Analiza efectuată de către audit în baza datelor

statistice oficiale pentru anii 2014-2016, plasate pe pagina BNS.

Astfel, începând cu anul 2015, s-a atestat descreşterea ponderii FR în PIB, cu înregistrarea unui trend descendent continuu. Prin urmare, se rezumă ipoteza privind neasigurarea realizării prerogativelor asumate, exprimată prin ineficienţa mecanismelor de formare a mijloacelor FR.

_________________________

¹⁵ Art.67 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

¹⁶ Obiectivul nr.5 din Hotărârea Guvernului nr.1214 din 27.12.2010 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră.

4.2. Subobiectivul 1: Este asigurată constituirea mijloacelor Fondului rutier prin mecanisme eficiente şi transparente?

Deşi fondul rutier are o destinaţie specială, acesta nu a atins rezultate de progres în corelare cu mijloacele bugetare disponibile în acest sens. Autorităţile responsabile de control nu au demonstrat aplicabilitatea exhaustivă a măsurilor de rigoare asupra constituirii şi funcţionării fondului cu impact măsurabil. MTID nu a asigurat implementarea politicilor de competenţă privind fundamentarea criteriilor de referinţă destinate unui suport financiar sustenabil şi transparent la formarea eficientă a fondului. Prin urmare, mecanismele existente de constituire a fondului rutier necesită fortificare şi eficientizare, precum şi asigurarea transparenţei la aplicarea lor.

4.2.1. Planificarea incompletă de către MF şi MTID a mijloacelor Fondului rutier nu a asigurat eficienţa în estimarea exhaustivă a posibilelor resurse destinate fondului.

Aprecierea vădită a mijloacelor necesare pentru a asigura menţinerea de anvergură a drumurilor publice induce caracterul de determinare deplină a resurselor de constituire a FR. MF, având rolul de organizator al procesului de planificare şi elaborare a bugetului fondului, anual, a solicitat propunerile de proiect de la autorităţile antrenate în procesul de planificare a FR¹⁷.

Prin urmare, resursele de formare a FR au fost determinate cu aportul organelor subordonate MF¹⁸, care estimează încasările veniturilor administrate, şi anume: SFS – estimările privind taxele rutiere ce ţin de legislaţia fiscală; SV – estimările privind taxele rutiere pentru unităţile de transport neînmatriculate, iar MTID a participat cu estimările privind încasările în buget ale taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în RM, care deja din anul 2016 au fost planificate pe subprograme, cu stabilirea indicatorilor de performanţă, care au inclus indicatori de rezultat, de produs şi de eficienţă.

Ulterior, în cadrul şedinţelor comune¹⁹, organizate de MF, au fost examinate şi consultate cu MTID datele estimative aferente formării resurselor FR şi s-a constatat că, totuşi, sarcina decisivă în procesul de planificare a FR îi aparţine MF, accentul fiind pus preponderent pe veniturile reale încasate în anii precedenţi.

Evaluările efectuate de către audit atestă prezenţa unor rezerve în procesul de estimare/prognozare a resurselor de formare a FR, care scot la iveală mecanisme nefuncţionale de obţinere a performanţei în constituirea adecvată a fondului, acestea, în unele cazuri, fiind determinate de neargumentarea analitică şi documentară din partea MF a deciziilor luate în aspectul plafonării mijloacelor destinate FR. Astfel, în procesul de formare a fondului rutier, MF nu a solicitat/revizuit informaţii suplimentare privind formarea limitei de buget pentru ANTA, aflată în subordinea MTID.

În acest context, auditul a atestat că modificările regulamentare din anul 2015²⁰ prevăd că bugetul ANTA, pentru anul următor, se aprobă anual de Guvern, până la data de 15 noiembrie, în limitele necesităţilor de asigurare a unei activităţi conforme şi a independenţei financiare a entităţii publice. În acest sens, ANTA, din motive neîntemeiate, a tergiversat elaborarea proiectului său de buget pentru anul 2016, acesta fiind prezentat MTID pe parcursul anului de gestiune (23 mai 2016) şi ulterior aprobat de către Guvern în anul 2017.

Bugetul provizoriu pentru anul 2016 al entităţii a fost aprobat în sumă de 12,2 mil. lei (la nivelul anului 2015), iar în urma aprobării BS pe anul 2016, suma transferată la BS a constituit 9,1 mil. lei.

Astfel, se accentuează o planificare ineficientă a resurselor FR, fiind lipsă indicii bugetari privind mijloacele din sursa taxelor pentru autorizaţiile pentru transporturi internaţionale, ceea ce generează formarea incompletă a FR.

_________________________

¹⁷ Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

¹⁸ Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

¹⁹ Procesul-verbal nr.18 din 08.04.2016 al şedinţei privind consultările asupra propunerilor de buget pe anul 2016; Procesul-verbal al şedinţei privind consultările asupra propunerilor de buget pe anul.2015; Procesul-verbal nr.22 din 07.08.2013 al şedinţei privind consultările asupra propunerilor de buget pe anul 2014.

²⁰ Pct.9 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenţiei Naţionale Transport Auto.

4.2.2 . Repartizarea ineficientă şi netransparentă a resurselor Fondului rutier de către factorii de decizie instituţionali subminează substanţial contribuţia utilizatorilor de drumuri publice.

Misiunea de audit a atestat o ascensiune, pe parcursul a 3 ani, a resurselor acumulate în FR, care au înregistrat fluctuaţii faţă de nivelul precizat al fondului (în anul 2014 – 98,6%; în anul 2015 – 102,4%; în anul 2016 – 101,5%). Evoluţia resurselor de formare a FR în anii 2014-2016 este redată în Tabelul nr.2

Potrivit datelor, în anii 2014 şi 2016 s-a atestat o acumulare redusă a taxelor obligatorii corespunzător Codului fiscal, acestea constituind 2,1% şi, respectiv, 5,5 % sub nivelul precizat din anii de referinţă. Diminuarea indicatorilor bugetari a fost preponderent influenţată de neexecutarea veniturilor din următoarele taxe precizate: i) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate (-5,5% în anul 2014; -8,0% în anul 2016); ii) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiunile cărora depăşesc limitele admise (-7,9% în anul 2014; - 4,8% în anul 2016).

Urmare a analizei structurii resurselor de formare a FR, se relevă că ponderea semnificativă în constituirea acestuia revine defalcărilor din accizele la produsele petroliere (circa 70%), care în perioada auditată au înregistrat o diminuare de la 1010,3 mil.lei – în anul 2014, până la 651,0 mil.lei – în anul 2015, şi, respectiv, până la 531,1 mil.lei – în anul 2016 (vezi Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit).

Potrivit cadrului legal²¹, începând cu anul 2012, ca sursă de constituire a FR s-a stabilit cuantumul de 80% din volumul total al accizelor la produsele petroliere. Se relevă că, pe parcursul ultimilor 2 ani, indicele menţionat a fost diminuat prin derogare de la prevederile legilor anuale ale bugetului de stat²², constituind 46,05 % – în anul 2015, şi 56,80%, ulterior 31,39 % – în anul 2016. Drept rezultat, potrivit calculelor auditului, volumul mijloacelor nerepartizate pentru FR, în cazul aplicării cotei de 80 % din accize, a însumat circa 1301,6 mil.lei, din care: 479,2 mil.lei – în anul 2015, şi, respectiv, 822,4 mil. lei – în anul 2016.

De asemenea, s-a constatat că, pe parcursul anului 2016, deşi modificarea cuantumului defalcărilor la FR din accizele la produsele petroliere s-a efectuat abia în luna octombrie, MF a diminuat transferul de mijloace în FR cu 306,5 mil.lei, din cauza aplicării exigenţelor bugetare, retroactiv, de la începutul anului.

Auditul a atestat şi faptul că, în timp ce defalcările în FR din accizele la produsele petroliere s-au diminuat drastic, încasarea taxelor rutiere a înregistrat o creştere de circa 1,6 ori (483,9 mil.lei – în anul 2016; 413,2 mil.lei – în anul 2015, faţă de 298,1 mil.lei – în anul 2014). Dinamica defalcărilor din accizele la produsele petroliere în coraport cu încasările din taxele rutiere pe anii 2014-2016 este prezentată în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Sursă: Analiza sintetizată de către audit în baza informaţiei prezentate de către Ministerul Finanţelor.

Pe măsura acumulării accizelor şi taxelor la CUT al MF, pe fiecare tip de taxe separat, Trezoreria de Stat are obligaţiunea să prezinte lunar MTID informaţia privind mijloacele încasate. În acest context, s-a atestat că această acţiune a fost realizată numai urmare solicitării din partea MTID, prin intermediul Î.S. “ASD”, fapt ce invocă neasigurarea transparenţei în repartizarea resurselor destinate fondului.

Prin urmare, în opinia auditului, dacă se va menţine o astfel de abordare din partea factorilor de decizie menţionaţi, destinaţia FR se va compromite, iar contribuabilii vor achita în continuare accize şi taxe rutiere prestabilite de legiuitor nebeneficiind de drumuri calitative.

_________________________

²¹ Art.2 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

²² Art.5¹ din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015 şi art.5 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.

4.2.2.1. Vămuirea produselor petroliere, cu încasarea accizelor, indică unele rezerve privind determinarea eficientă a cantităţii carburanţilor importaţi.

Având în vedere influenţa prioritară în constituirea FR a defalcărilor din accizele la produsele petroliere, cu excepţia gazului lichefiat, auditul a evaluat eficienţa mecanismelor aplicate în colectarea acestora. Administrarea accizelor se efectuează de către SV, prin aplicarea acţiunilor de control asupra achitării accizelor, şi de către SFS, cu întreprinderea măsurilor de control deja la locul aflării/destinaţiei produselor accizate.

Aşadar, accizele se percep ca drepturi de import la trecerea produselor petroliere peste frontiera vamală²³, fiind impozite de stat, administrate ca venituri vamale la BS. Până la depunerea declaraţiei vamale, subiecţii impunerii²⁴ urmează să calculeze şi să achite accizele potrivit cotelor stabilite de legiuitor²⁵, în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii.

În anii 2014-2016, organele SV au colectat venituri vamale din accizele la produsele petroliere în sumă de 4366,3 mil.lei, din care, cele mai semnificative (97,0%) sunt reprezentate de accizele percepute de la benzină şi motorină. Dinamica veniturilor încasate în coraport cu volumul în expresie naturală impus ca bază impozabilă, cantitativ, este prezentată în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Sursă: Analiza efectuată de audit în baza datelor prezentate de Serviciul Vamal al RM.

Astfel, creşterea veniturilor vamale din accize la benzină şi motorină de la 1262,6 mil.lei – în anul 2014, până la 1560,1 mil.lei – în anul 2016 a fost condiţionată preponderent de majorarea volumului fizic importat. Totodată, auditul a relevat că în RM, pe parcursul ultimilor 3 ani, circa 23 de agenţi economici au importat 1434,4 mii tone de motorină, sau cu 950,9 mii tone (de 2 ori) mai mult comparativ cu benzina (483,5 mii tone).

De asemenea, s-a accentuat o majorare flotantă şi a cotelor accizelor (circa 31,3%), care, urmare a indexărilor efectuate pe parcursul anilor de referinţă, deja la 01.01 2017, pentru motorină s-au înscris 1926 lei/tonă, iar pentru benzină – 4560 lei/tonă, în coraport cu cuantumul stabilit la 01.01.2014 (motorina – 1455 lei/tonă, benzina – 3500 lei/tonă).

Evaluările efectuate de audit relevă că controlul vamal în aspectul perfectării declaraţiilor vamale, cu urmărirea achitării accizelor la produsele petroliere, se efectuează prin intermediul instrumentelor automatizate potrivit modulelor SI “Asycuda World”, ca parte integrantă a Sistemului Informaţional Integrat Vamal al SV.

Pentru a evalua eficienţa veniturilor vamale acumulate din accizele la produsele petroliere principale, auditul a selectat, prin eşantionare, 20 de declaraţii primare, cu documentele aferente acestora. Astfel, se rezumă că, deşi accizarea carburanţilor în RM se efectuează la tonă, realizarea/livrarea acestora de către furnizorii din România, Bulgaria, Federaţia Rusă ş.a. se efectuează la mia de litri, la temperatura de 15⁰ C. Prin calcule derivate în coraport cu densitatea produselor, măsurată prin intermediul laboratoarelor specializate ale ţărilor furnizoare de carburanţi²⁶, se stabileşte volumul fizic, exprimat în kilograme, al cantităţii importate²⁷. La rândul său, densitatea variază, în funcţie de tip, între limitele de 820-845 – la benzină, şi 720-775 – la motorină. Aşadar, pentru obţinerea eficienţei în cuantificarea produselor petroliere accizate prin stabilirea masei fizice, un rol important îl deţine măsurarea/identificarea densităţii carburanţilor.

De asemenea, se menţionează că, în scopul asigurării controlului calităţii şi cantităţii produselor petroliere importate în derularea procesului de vămuire, în corespundere cu normele regulamentare²⁸, transportatorii de produse petroliere au posibilitatea de a efectua pornirea mijloacelor de transport din locul staţionării, după prelevarea probelor de produse petroliere de către Departamentul Standardizare şi Metrologie. Astfel, urmare a evaluării Rapoartelor de identificare şi prelevare a probelor de produse petroliere din cisterne auto, eliberate de Organismul de certificare a produselor cu grad sporit de pericol din cadrul Î.S. “CT SIC”, auditul a constatat că acţiunea de expertizare a probelor este una formală, determinată, în unele cazuri, de eliberarea rapoartelor înainte de data intrării autovehiculelor în vamă.

Prin urmare, vămuirea produselor petroliere principale importate în RM conturează unele rezerve în aspectul fundamentării controlului privind cantitatea şi calitatea acestora.

Urmare analizei factorilor de risc interni şi externi, SV, anual, planifică şi realizează controale vamale, unul dintre acestea fiind controlul ulterior, efectuat prin audit post-vămuire, care are drept scop verificarea respectării legislaţiei în vigoare de către persoanele stabilite în RM la momentul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi plasării acestora sub o destinaţie vamală.

Astfel, evaluările efectuate de audit au relevat că, urmare a realizării în anii 2014-2016 a auditurilor post-vămuire la 4 plătitori vamali care importă produse petroliere, au fost calculate obligaţii vamale în sumă de 0,9 mil.lei şi aplicate penalităţi (majorări de întârziere) în sumă de 0,3 mil.lei. Însă, în unele cazuri, se accentuează înscrierea refuzurilor din partea plătitorilor vamali cu privire la achitarea obligaţiilor vamale calculate, situaţii care invocă neconformarea acestora la rigorile decizionale şi relevă aplicarea măsurilor de încasare silită de către organele SV.

În rezultatul auditurilor efectuate, Direcţia control ulterior a SV a rezumat constatări în aspectul atestării neajunsurilor referitor la cantitatea exhaustivă a carburanţilor depozitaţi în PIL Giurgiuleşti de către plătitorii vamali rezidenţi ai zonei economice libere. Această situaţie diminuează posibilele încasări din accize, ca urmare a importului produselor petroliere în scop de realizare la staţiile PECO.

_________________________

²³ Capitolul III din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000.

²⁴ Titlul IV, art.120 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (Subiecţi ai impunerii sunt persoane juridice şi fizice care importă mărfuri supuse accizelor).

²⁵ Titlul IV, Anexa nr.1, Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

²⁶ Rapoarte de încercări.

²⁷ Exemplu: 33603 MIL x 751,10 (Densitatea) = 25239 kg.

²⁸ Hotărârea Guvernului nr.476 din 17.04.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare a produselor petroliere importate.

4.2.2.2. Ineficienţa sistemelor informaţionale existente subminează posibilitatea asigurării unui schimb de date eficient în aspectul evidenţei exhaustive a taxelor fiscale. Aplicarea neeficace a măsurilor privind calcularea, colectarea taxelor nu a asigurat atingerea progreselor în aprecierea rezultatelor aşteptate.

Taxele rutiere²⁹, ca sursă de constituire a FR, sunt percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor. Acestea alcătuiesc veniturile BS, urmare achitărilor la conturile trezoreriale de către subiecţii impunerii.

Administrarea taxelor a fost atribuită SFS şi SV, cu exercitarea drepturilor în efectuarea controlului fiscal, vamal şi aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii, de răspundere şi de executare silită aferente obligaţiilor fiscale conform Codului fiscal. Obligativitatea de calculare, declarare şi/sau achitare a taxelor aferente FR se impune subiecţilor impunerii.

Auditul prezintă în Tabelul din Anexa nr.7 la prezentul Raport taxele rutiere pe tipuri şi ponderea acestora în totalul taxelor încasate.

♦ Aşadar, o pondere semnificativă de circa 71,1% în taxele rutiere destinate FR îi revine taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, care în anul 2016 a fost acumulată în FR în sumă de 331,9 mil.lei, sau cu 112,8 mil.lei (151,4%) mai mult comparativ cu anul 2014 (219,1 mil.lei).

În funcţie de obiectul impunerii³⁰ şi de cota impunerii³¹, persoanele fizice şi juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în RM urmează să calculeze de sine stătător taxa. De asemenea, se menţionează că încasările taxei nominalizate se consolidează urmare realizării testării tehnice obligatorii anuale a autovehiculelor, precum şi înmatriculării de stat sau curente a acestora.

Prin urmare, în scopul creării unui sistem unic centralizat de evidenţă a autovehiculelor şi remorcilor, cu susţinerea sistemului fiscal, a fost creat, prin Hotărârea Guvernului³², Registrul de stat al transporturilor, al cărui deţinător este Agenţia Servicii Publice.

Furnizarea datelor pentru actualizarea bazei informaţionale a RST urmează să se realizeze de către MTID, prin intermediul autorităţii din subordine - ANTA, cărora Guvernul le-a atribuit funcţiile de autorizare, gestionare, monitorizare şi control al staţiilor de inspecţie tehnică periodică şi al sistemului centralizat unic de inspecţie tehnică a autovehiculelor şi remorcilor acestora³³. Astfel, în scopul evidenţei unităţilor de transport supuse testării tehnice, ANTA, din anul 2012, a contractat servicii informaţionale³⁴ cu S.R.L. “Infosofteh”, selectată anterior de către MTID, pentru a asigura elaborarea, implementarea şi deservirea programului unic SIA “AutoTest”. Obligaţiunea de a transmite informaţia în bază de Web-servicii, pentru a fi integrată în Conturul “G” - “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al RST, îi revine ANTA³⁵ şi a fost îndeplinită cu susţinerea tehnică din partea agentului economic nominalizat, care deserveşte SIA “AutoTest”.

Evaluările efectuate de audit asupra datelor identificate prin eşantionare din SIA “AutoTest”, prezentate de 3 staţii de testare tehnică, au relevat, în unele cazuri, imposibilitatea generării sumelor de facto ale taxei achitate, cauza fiind înscrierea eronată a acestora de către experţii responsabili de testarea autovehiculelor, în procesul de eliberare a duplicatelor de rapoarte, ceea ce invocă neasigurarea concludentă şi eficientă a datelor procesate/stocate de către responsabilii de analiza, monitorizarea şi prelucrarea informaţiei (ANTA), în scopul transmiterii acestora către ASP.

SFS, în calitate de consumator al datelor RST, urma să beneficieze, în baza drepturilor contractuale³⁶, de informaţia zilnică privind realizarea testării tehnice, în vederea stabilirii integrale a bazei impozabile. Însă, auditul a constatat unele rezerve în asigurarea conlucrării eficiente între SFS şi Agenţia Servicii Publice cu privire la actualizarea necesităţilor în aspectul extragerii datelor/informaţiilor din RST, apelând şi în continuare către ANTA, pentru a dispune de informaţia privind testarea tehnică a autovehiculelor pentru examinare şi aplicarea măsurilor de rigoare.

Totodată, în aspectul utilizării RST, auditul a atestat că serviciile informaţionale prezentate contractual de către ASP, în regim on-line, prin SIC “Acces-Web”, SFS, SV, MTID, oferă posibilitatea doar a identificării vehiculului după unitatea de drept a acestuia, neoferind capacitatea pentru a genera rapoarte statistice privind starea tehnică a unităţii de transport, cu accesarea vizibilă a bazei impozabile a FR.

Odată cu crearea RST, prin reorganizarea SIA “Automobilul” în anul 1999, a rămas şi până azi nesoluţionată problema care vizează lipsa înscrierilor la unele autovehicule privind capacitatea motorului şi masa totală a acestora, datele fiind identificate doar de către experţi corespunzător certificatelor de înmatriculare şi înscrise manual în SIA “AutoTest” la derularea procesului de testare. Analiza numărului de autovehicule care nu au înscrise în RST capacitatea motorului şi masa totală a atestat diminuarea an de a acestuia de la 98680 u.t. - la situaţia din 31.12.2014, până la 95890 u.t. - la situaţia din 31.12.2016, sau cu 2790 u.t. (-2,8%), ca urmare a înmatriculării curente a acestora de către posesorii de autovehicule. Totodată, se menţionează că prevalează autovehiculele care nu au înscrise în RST date privind masa totală - 51398 u.t., faţă de 44492 u.t. la care nu este înscrisă capacitatea motorului. S-a atestat că problematicile elucidate de către audit au condiţionat procesul de transmitere a datelor din SIA “AutoTest”, prin determinarea rapoartelor cu statut de eroare, ceea ce invocă neasigurarea eficienţei la înscrierea informaţiei în RST.

Reieşind din modificările operate de către Guvern, în scopul transpunerii parţiale în cadrul normativ naţional ce ţine de domeniul înmatriculării şi evidenţei vehiculelor, cu aprobarea noilor tipuri de certificate de înmatriculare, s-a constatat problematica identificării obiectului impunerii pentru remorci potrivit certificatelor de înmatriculare eliberate după tipul elaborat în anul 1995 (în anul 2016 – 40807 remorci, sau 7,3% din 556855 u.t.), în temeiul cărora nu este posibilă stabilirea capacităţii de ridicare a acestora, nefiind înscrise în certificate datele privind masa proprie a lor.

De asemenea, se menţionează că existenţa autovehiculelor înmatriculate (195014 u.t.) fără înscrierea masei proprii în certificatele după tipul anului 1995, care reprezintă 21,8% din totalul u.t. înregistrate în RST, face imposibilă înscrierea acestui indice în SIA “Unipass” de către inspectorii vamali în urma cântăririi autovehiculelor. Astfel, în unele cazuri, persoanele responsabile de înmatriculare de la ASP, la cererea transportatorilor, au avizat mărimea masei proprii a autovehiculelor fără ca aceasta să fie înregistrată în RST. Situaţia creată invocă neasigurarea aprecierii coerente şi sigure a caracteristicilor tehnice ale vehiculelor, ceea ce induce ineficienţa în acumularea mijloacelor în FR.

În acest context, se relevă că Agenţiei Servicii Publice (DIÎMT, cu subdiviziunile teritoriale), prin utilizarea subsistemului SIA “Înmatricularea transportului”, i-a fost atribuită sarcina de actualizare a informaţiei din RST privind identificarea şi înregistrarea caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor, care, la rândul lor, determină obiectul impunerii pentru calcularea ulterioară a taxei.

Aşadar, corespunzător normelor regulamentare³⁷, vehiculele care nu au fost luate la evidenţă în RST se înmatriculează numai cu permisiunea scrisă a organelor vamale şi în baza certificatelor de corespundere şi/sau de omologare, eliberate de MTID, care urmează să rezume informaţia despre anul de fabricaţie şi parametrii tehnici ai unităţilor de transport. Evaluările efectuate de audit au atestat că ASP efectuează înmatricularea de stat a autovehiculelor doar în temeiul documentelor vamale şi rapoartelor de identificare a mijloacelor de transport, întocmite de experţii acesteia, în lipsa certificatelor de omologare (cartea de identitate a vehiculului).

Prin urmare, reieşind din atribuţiile MTID de elaborare şi de promovare a politicii statului în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, prin elaborarea principiilor, metodelor şi formelor de realizare a politicilor în domeniile de competenţă³⁸, organul de specialitate nu a realizat acţiuni pentru obţinerea performanţei la realizarea obiectivelor strategice privind omologarea vehiculelor prin identificarea coezivă a caracteristicilor tehnice ale acestora, care deţin un rol important în asigurarea acumulării eficiente a mijloacelor în FR din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate.

Auditul a constatat că numărul impunător de amenzi aplicate de către IGP pentru încălcarea regulilor de revizie tehnică a autovehiculelor indică faptul că pe drumurile publice continuă circulaţia unităţilor de transport nesupuse inspectării tehnice. Astfel, în anul 2014 au fost amendaţi conducători ai 18417 vehicule, în anul 2015 – ai 13816 u.t., şi în anul 2016 – ai 18051 u.t. Aşadar, acumularea mijloacelor din taxa nominalizată nu a atins performanţe în obţinerea rezultatelor aşteptate.

_________________________

²⁹ Sistemul taxelor rutiere include: a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova; b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, cu excepţia celor clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a remorcilor ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716; c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise; d) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj; e) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare; f) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere; g) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716 (vinieta).

³⁰ Obiect al impunerii sunt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze, tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie.

³¹ Titlul IX, Anexa nr.1, Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

³² Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare “Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora.

³³ Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare “Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora.

³⁴ Contractul nr.13 din 29 mai 2012 de acordare a serviciilor informaţionale, încheiat între Agenţia Naţională Transport Auto şi S.R.L. “Infosofteh”;

³⁵ Contractul Întreprinderii de Stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “REGISTRU” cu Agenţia Naţională Transport Auto nr.502-1 din 26.03.2012 privind prestarea serviciilor informaţionale prin intermediul Common Object Intreface (COI).

³⁶ Contractul Întreprinderii de Stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “REGISTRU” cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nr.540-1 din 28.05.2012 privind prestarea serviciilor informaţionale prin intermediul Common Object Intreface (COI).

³⁷ Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare “Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora.

³⁸ Hotărârea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

♦ Dat fiind că încasările din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate şi neînmatriculate ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiuni depăşesc limitele admise reprezintă o pondere de doar circa 1,7% în totalul taxelor rutiere, se relevă compensarea însemnată, în aspectul degradării premature a drumurilor publice, de către transportatorii care deplasează încărcături de mare tonaj.

Astfel, se menţionează că, în corespundere cu normele legale³⁹, pe drumurile publice din RM este interzisă transportarea cu vehiculele rutiere, înmatriculate sau neînmatriculate, ale căror masă totală, sarcină masică pe axă depăşesc limitele admise. Potrivit normelor regulamentare⁴⁰, MTID a stabilit limitele admise de greutăţi ale mijloacelor de transport, precum şi modul de autorizare a acestora, în vederea permisiunii de a transporta, ca excepţie, doar obiecte indivizibile, cu achitarea anterioară a taxei.

De asemenea, în scopul reglementării şi supravegherii administrative a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise, prin crearea unui sistem eficient în acest sens, MTID i-a fost atribuită sarcina de a implementa reţele de cântare staţionare la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi reţele de cântare mobile pe teritoriul RM⁴¹.

Prin urmare, 13 automobile specializate şi cântare mobile, în sumă de 3,6 mil.lei, achiziţionate de către Î.S. “ASD”, au fost distribuite în temeiul deciziilor MTID, cu titlu gratuit şi cu înscrierea acestora în capitalul social al S.A. “Drumuri teritoriale”. O situaţie similară s-a constatat şi la SV, care a transmis în capitalul social al Î.S. “Moldvama Grup” (actualmente Î.S. “Vamservinform”) cântare staţionare (1,7 mil.lei), primite gratuit în anul 2008 de la Î.S. AMTAI, în urma procesului de dizolvare a acesteia.

În acelaşi timp, se relevă că, deşi în anul 2014 ANTA a fost abilitată cu verificarea obligatorie a sarcinii pe axă, echipamentele mobile de cântărire s-au transmis, prin comodat, în folosinţă acesteia de către S.A. “Drumuri teritoriale” abia în anul 2016, în urma solicitărilor parvenite din partea societăţilor pe acţiuni privind modificarea modului de contractare a bunurilor, ANTA suportând cheltuieli suplimentare în sumă totală de 1,2 mil.lei, din care 0,8 mil.lei - pentru locaţiunea echipamentelor de cântărire, şi 0,4 mil.lei - pentru întreţinere şi dotare cu echipamente speciale.

Aşadar, s-a creat o situaţie incertă, care înglobează mecanisme ineficiente aplicate de către factorii de decizie, determinate de autorizarea contractelor de locaţiune din partea MTID în pofida propunerilor⁴² parvenite de la ANTA privind utilizarea prin comodat a utilajelor speciale şi pentru anul 2016. De asemenea, auditul a constatat că majorarea necondiţionată/iraţională a cheltuielilor ANTA pentru exercitarea atribuţiilor asumate duce la diminuarea posibilelor venituri în FR, mijloace utilizate pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice.

Datele obţinute în urma controalelor efectuate de către ANTA pe anii 2014-2016, în aspectul respectării de către transportatori a regulilor de deplasare a autovehiculelor cu greutăţi mari, au relevat că se menţine şi în continuare exploatarea defectuoasă a drumurilor publice din partea agenţilor nedisciplinaţi, care încalcă cerinţele legale. Astfel, a fost aplicată taxa pentru depăşirea limitelor admise în sumă de 9,3 mil.lei.

Un exemplar al procesului-verbal, precum şi darea de seamă privind sumele calculate şi achitate⁴³ urmează să fie prezentate, respectiv, în termen de 5 zile şi trimestrial SFS, pentru administrarea corectă şi eficientă a taxei la buget. Auditul a constatat că, în unele cazuri, ANTA a prezentat tardiv informaţia către SFS, ceea ce invocă unele rezerve admise din partea persoanelor competente pentru a-şi realiza sarcinile asumate, în aspectul obţinerii eficienţei în acumularea mijloacelor destinate FR.

Mai mult decât atât, potrivit cadrului legal⁴⁴, urmare a depistării încălcărilor menţionate, vehiculul rutier urmează să fie reţinut de către inspectorii Agenţiei, cu aplicarea măsurilor de suspendare până la diminuarea, de către transportator, a masei totale a vehiculului şi achitarea amenzilor şi taxelor indicate în procesele-verbale. S-a atestat că ANTA nu a asigurat cu certitudine îndeplinirea exigenţelor legale, consimţând transportatorilor permisiunea să parcurgă şi în continuare distanţa înscrisă în itinerar, cu neachitarea taxei stabilite şi deteriorarea continuă a drumurilor publice. Astfel, s-a relevat şi compromiterea reglementărilor existente⁴⁵ în ce priveşte aprobarea formularelor Proceselor-verbale, în care se precizează termenul de achitare a taxei de 5 zile. De asemenea, acestea nu conţin informaţia veridică privind distanţa dintre osii, care semnifică un indice de bază la determinarea depăşirii limitei admise.

Contrapunerea de către audit a datelor prezentate de ANTA şi SFS a scos în evidenţă divergenţe în aspectul sumelor calculate, ceea ce atestă neaplicarea măsurilor suficiente pentru a obţine o evidenţă coerentă a taxei, situaţie redată în Tabelul nr.3.

Analiza datelor din tabel relevă că, pe parcursul a 3 ani, taxa calculată potrivit proceselor-verbale întocmite (9,3 mil.lei) a fost raportată de către ANTA cu 1,7 mil.lei mai mult faţă de suma taxei înscrise în conturile curente ale contribuabililor, precum şi în fişele personale ale persoanelor fizice. Astfel, sunt necesare măsuri pentru a concorda datele privind calcularea taxei nominalizate, impusă pentru achitare ulterioară.

În acest context, se menţionează că pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice cu masa totală, sarcina masică pe axă depăşite cota taxei urmează să fie dublată⁴⁶, situaţie atestată în urma evaluărilor efectuate la SV, care, în unele cazuri, nu asigură aplicarea taxei duble prin intermediul subprogramului SIA “Unipass”.

SV îi revine sarcina de a efectua controlul sarcinii pe osie a autovehiculelor la intrarea şi la ieşirea lor din ţară, cu calcularea taxei pentru depăşirea greutăţii masice. Evaluările efectuate de audit asupra datelor din SIA “Unipass” denotă că, în unele cazuri, SV nu a asigurat cântărirea autovehiculelor cu greutăţi atât la intrarea, cât şi la ieşirea lor din ţară, admiţând deficienţe în detrimentul formării FR, determinate de iresponsabilitatea persoanelor competente.

_________________________

³⁹ Legea nr.150 din 17.07.2014 “Codul transporturilor rutiere”.

⁴⁰ Hotărârea Guvernului nr.1073 din 01.10 2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise.

⁴¹ Hotărârea Guvernului nr.1073 din 01.10 2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise.

⁴² Scrisoarea directorului Agenţiei Naţionale Transport Auto nr.11/1-1 857 din 22.02.2016.

⁴³ Titlul IX, art.352 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

⁴⁴ Art.151 din Legea nr.150 din 17.07.2014 “Codul transporturilor rutiere”.

⁴⁵ Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.69 din 17.04.2014 privind aprobarea formularelor Procesului-verbal cu privire la constatarea contravenţiei şi Procesului-verbal cu privire la controlul sarcinii pe osie.

⁴⁶ Titlul IX, art.351 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

♦ Urmare a evaluărilor efectuate de audit asupra taxei pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate clasificate la poziţia tarifară 8703 (vinieta), s-a atestat că, în pofida modificărilor⁴⁷, efectuate în anul 2013, în aspectul abrogării exigenţelor legale referitor la achitarea vinietei de către subiecţii impunerii, la posturile vamale, această taxă a continuat să fie percepută de către organele vamale şi în anii 2014-2016, în timpul efectuării controlului autovehiculelor neînmatriculate în RM, cu eliberarea Certificatelor (vinietelor). Astfel, în anii de referinţă, s-a înregistrat o ascensiune a încasărilor acestei taxe în FR (de la 51,6 mil.lei (450937 u.t.) – în anul 2014 până la 114,6 mil.lei (565919 u.t.) – în anul 2016).

Pentru a asigura încasarea vinietei la punctele autorizate de achitare, care urmau a fi desemnate de către MTID, a fost întocmit şi aprobat⁴⁸, în anul 2016, un Plan de acţiuni pentru elaborarea, definitivarea şi punerea în aplicare a mecanismului de calculare, încasare şi control al vinietei. Potrivit calculelor auditului, termenul pentru realizarea activităţilor indicate în Plan urma a fi stabilit luna septembrie 2017. Însă, din cauza tergiversării de durată de către Î.S. “ASD” a procesului de achiziţionare a serviciilor informaţionale pentru funcţionarea SIA e-vinieta⁴⁹, caracterizată prin neacceptarea câştigătorului, solicitându-se atât la prima licitaţie, cât şi la cea repetată modificarea ofertelor privind prelungirea duratei de valabilitate a acestora, respectiv, cu 10 zile şi cu 30 de zile, s-au diminuat posibilităţile acceptării operatorilor potenţiali contractării în baza selectării celui mai mic preţ.

Din cauza deficienţelor în materie de norme şi reguli, nesoluţionate în timp util, MTID nici până la finele anului 2017 nu a asigurat obţinerea performanţei de domeniu, astfel fiind limitat impactul scontat privind calcularea şi evidenţa taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate clasificate la poziţia tarifară 8703 (vinieta).

_________________________

⁴⁷ Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

⁴⁸ Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.162 şi Ordinul ministrului finanţelor nr.101 din 25 iulie 2016.

⁴⁹ Prima licitaţie publică din 06.12.2016 şi licitaţia publică repetată din 09.08.2017.

4.2.2.3. Este necesară îmbunătăţirea mecanismelor existente de acumulare şi monitorizare a taxei pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi auto internaţionale de mărfuri şi ocazionale de călători.

Nu mai puţin importante în constituirea FR sunt încasările de la taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi auto internaţionale de mărfuri şi ocazionale de călători, care, anterior virării la BS, au fost acumulate la contul bancar al ANTA.

Conform cadrului regulator⁵⁰, bugetul elaborat de către ANTA a fost coordonat cu MTID şi aprobat de Guvern. Mijloacele neutilizate din devizul aprobat în anul financiar curent se transferă în bugetul pe anul următor. De asemenea, veniturile acumulate din taxa nominalizată urmează să fie transferate, până la data de 20 decembrie a anului curent, în FR, în limita în care acestea nu formează bugetul entităţii publice⁵¹.

Verificările efectuate de audit denotă că, la finele anilor bugetari, în contul ANTA rămâneau ca netransferate la BS mijloace financiare acumulate în perioada 20 - 31 decembrie. De asemenea, au fost atestate situaţii când sumele care urmau a fi transferate la BS în anul bugetar următor ca datorii nu s-au transferat pe parcursul a 2 ani. Sinteza sumelor care urmau a fi transferate la bugetul de stat de către ANTA este prezentată în Tabelul din Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

Analiza efectuată de audit a relevat că datoriile pe anul 2014, în sumă de 0,4 mil.lei, au fost transferate la BS abia în anul 2016. Referitor la restanţele din anii 2014-2016, în sumă de 5,1 mil.lei, acestea au fost transferate la BS în ianuarie-februarie 2017, ceea ce indică neasigurarea eficienţei în acumularea mijloacelor FR.

De asemenea, se menţionează că MTID şi MF urmează să asigure monitorizarea activităţii economico-financiare a ANTA, care, potrivit normelor regulamentare⁵², anual, până la data de 30 martie, trebuie să prezinte acestora Raportul său de activitate şi Raportul financiar pe anul precedent, acestea urmând a fi publicate în MO al RM. Însă, s-a atestat că autoritatea administrativă şi-a îndeplinit parţial responsabilităţile atribuite, prezentând darea de seamă financiară pe anii 2014-2015 numai către MTID, iar despre situaţiile financiare pe anul 2016 a fost informat şi MF.

Prin urmare, auditul a constatat că măsurile posibile de monitorizare aplicate de către MTID şi MF indică unele rezerve în aspectul acumulării eficiente a resurselor potenţiale FR din taxa menţionată şi creează impedimente pentru gestionarea eficientă a fondului.

Verificările auditului în aspectul aprecierii eficienţei la acumularea veniturilor de la comercializarea autorizaţiilor pentru transporturi auto internaţionale de mărfuri şi pasageri denotă că acestea în anii 2014-2016 au avut un caracter de ascensiune. Aşadar, în anul 2016, veniturile din comercializarea autorizaţiilor unitare şi celor multilaterale ale CEMT au fost înregistrate în sumă de 57,8 mil.lei, sau cu 12,4 mil.lei (127,4%) mai mult faţă de anul 2015 (45,4 mil.lei) şi cu 26,1 mil.lei (182,4%) mai mult comparativ cu anul 2014 (31,7 mil.lei). Dinamica indicatorilor specificaţi este redată în Tabelul din Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit.

În rezultatul analizei efectuate, s-a constatat că ponderea semnificativă de 44,8% reprezintă veniturile acumulate de la eliberarea contra unei taxe a autorizaţiilor multilaterale ale CEMT. Sporirea elocventă a veniturilor din realizarea acestor autorizaţii a fost condiţionată de evoluţia cursului valutar, precum şi de majorarea an de an a cotei părţi atribuite RM, în corespundere cu decizia Secretariatului Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport de la Paris, care are ca scop facilitarea transporturilor auto internaţionale de mărfuri şi utilizarea mai eficientă a autovehiculelor. Ulterior, autorizaţiile CEMT primite urmau a fi repartizate în baza deciziilor Comisiei CEMT⁵³, constituită din 7 persoane, prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor⁵⁴.

De asemenea, potrivit normelor regulamentare⁵⁵, în caz dacă autorizaţiile CEMT utilizate au deteriorări, acestea se retrag, fără restituirea costului, de la agentul transportator, în baza deciziei Comisiei CEMT, care este abilitată cu dreptul de a propune înlocuirea cu alte autorizaţii ale CEMT, în limita rezervelor disponibile, cu condiţia demonstrării de către agentul transportator a lipsei premeditaţiei în acţiunile sale.

Auditul, urmare a verificării datelor prezentate de către ANTA, a constatat că o autorizaţie anuală a CEMT, din 4 autorizaţii înlocuite, a fost substituită unui agent transportator, ca fiind deteriorată, la decizia doar a conducerii Agenţiei⁵⁶, ceea ce generează neasigurarea realizării unui proces regulamentar adecvat situaţiei create.

De asemenea, se menţionează că I.P. “Centrul de Guvernare Electronică” şi ANTA, încă din anul 2013, au iniţiat proiecte comune, prin colaborare, în vederea implementării SIA “e-Autorizaţie transport”, care va conţine informaţia privind autorizaţiile eliberate etc. Sistemul a fost transmis spre utilizare şi administrare către ANTA abia la 12.10.2016 şi urmează să funcţioneze pentru utilizare parţială la repartizarea şi raportarea autorizaţiilor rutiere din 01.01.2018.

S-a relevat că, potrivit reglementărilor⁵⁷, SV, pentru a-şi administra riscurile în cadrul controalelor realizate, poate efectua schimb de informaţii privind trecerea peste frontiera de stat a mijloacelor de transport şi a persoanelor. Astfel, s-a atestat că organele vamale nu au efectuat înscrierea în SIA “Unipass” a datelor privind autorizaţiile pentru transporturi auto internaţionale, pentru a asigura evidenţa utilizării acestora de către transportatori la trecerea frontierei de stat. Totodată, se menţionează că, deşi SV, conform conceptului “ghişeul unic”, a realizat lucrări de optimizare a serviciilor de interconectare cu ANTA şi a altor servicii, prin oferirea posibilităţii de efectuare a unui schimb de informaţii în regim on-line prin SI “FRONTIERA”, acesta nu este funcţional.

Aşadar, s-a constatat lipsa unui schimb de informaţii automatizat între SV şi ANTA în aspectul diminuării riscurilor în asigurarea unui control vamal eficient şi în informarea privind acordurile bilaterale între ţări, inclusiv schimbul şi tipul autorizaţiilor transporturilor internaţionale.

_________________________

⁵⁰ Pct.9 din Hotărârea Guvernului nr.539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenţiei Naţionale Transport Auto.

⁵¹ Art.2 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

⁵² Pct.9 din Hotărârea Guvernului nr.539 din 23.04.2008 cu privire la crearea Agenţiei Naţionale Transport Auto.

⁵³ Pct.36 din Hotărârea Guvernului nr.1430 din 16.12.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de eliberare, utilizare şi retragere a autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport.

⁵⁴ Ordinele ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.210 din 10.11.2015 şi nr.173 din 10.11.2014.

⁵⁵ Pct.64 (9) din Hotărârea Guvernului nr.1430 din 16.12.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de eliberare, utilizare şi retragere a autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport.

⁵⁶ Nota informativă nr.07/5-21 din 23.02.2015 a Agenţiei Naţionale Transport Auto.

⁵⁷ Art.185 din Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 Codul vamal al Republicii Moldova.

4.2.3. Măsurile de executare silită a obligaţiei fiscale necesită a fi îmbunătăţite, pentru a atinge performanţă în diminuarea restanţelor formate.

În cazul nerespectării modului de calculare, declarare, achitare a taxelor aferente FR, SFS urmează să aplice măsurile de asigurare a stingerii, de răspundere şi de executare silită aferente obligaţiilor fiscale conform Codului fiscal. Evaluările efectuate de audit au relevat că, în pofida încasărilor realizate pe parcursul anilor 2014-2016, au fost înregistrate şi restanţe la taxele rutiere. Astfel, după o diminuare a acestora în anul 2015 (8,7 mil.lei) cu 0,6 mil. lei faţă de sumele înregistrate în anul 2014, s-a constatat că deja în anul 2016 restanţele au însumat 9,1 mil.lei, sau cu 0,4 mai mult faţă de perioada similară a anului precedent.

Urmare evaluării acţiunilor SFS, se denotă că acestea au fost realizate în corespundere cu condiţiile declanşării urmăririi silite a obligaţiei fiscale⁵⁸, prin metoda încasării mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului⁵⁹. Având în vedere faptul că, pe parcursul a 3 ani, încasările efectuate după aplicarea măsurilor de executare silită au înregistrat o creştere de la 0,5 mil.lei - în anul 2014, până la 1,5 mil.lei – în anul 2016, acestea au însumat în cuantum total doar 3,4 mil.lei, ca rezultat al executării ordinelor de incaso, sau cu 7,5 mil.lei (-69,0%) mai puţin faţă de cele înaintate (10,9 mil.lei). Situaţia creată indică că există unele rezerve în asigurarea eficienţei măsurilor aplicate de urmărire silită în scopul diminuării restanţelor acumulate aferente taxelor rutiere.

_________________________

⁵⁸ Titlul V, art.193 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

⁵⁹ Titlul V, art.194 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

4.2.4. Raportarea ineficientă a unităţilor de transport nu asigură obţinerea rezultatelor scontate.

Auditul a atestat că în conturile curente ale contribuabililor au fost înscrise sumele calculate ale taxelor rutiere doar la prezentarea de către agenţii economici a dărilor de seamă. Analiza datelor prezentate de SFS privind numărul de contribuabili care au prezentat dări de seamă cu referire la taxele rutiere a relevat că acesta an de an a înregistrat o diminuare lentă, de la 11153 de contribuabili - în anul 2014, până la 11046 de contribuabili – în anul 2016, ceea ce invocă aplicarea ineficientă de către SFS a măsurilor de rigoare pentru a atinge performanţă în aspectul responsabilizării agenţilor economici nedisciplinaţi.

Pentru a evalua eficienţa datelor înscrise în dările de seamă la taxa de folosire a drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, prezentate SFS de către contribuabili, auditul a selectat, prin eşantionare, 40 de agenţi economici care au raportat obiectul impunerii şi sumele achitate corespunzător cotelor stabilite.

În rezultatul analizei efectuate, s-a atestat că dările de seamă nu conţin date privind autovehiculele din proprietate şi locaţiune, ceea ce denotă imposibilitatea urmăririi de către SFS a unităţilor de transport care puteau fi taxate. Astfel, contrapunerea de către audit a datelor înregistrate în RST cu datele prezentate în dările de seamă privind autovehiculele care au fost supuse taxării de stat a scos la iveală divergenţe, determinate de achitarea parţială de către contribuabili a taxei pentru folosirea drumurilor (Diagrama nr.6).

Diagrama nr.6

Sursă: Analiza efectuată de audit în baza datelor prezentate

de către Serviciul Fiscal de Stat şi Agenţia Servicii Publice.

Datele din diagramă denotă că pe parcursul a trei ani s-a conturat o diferenţă de circa 20% între unităţile de transport raportate de către contribuabili şi cele din gestiune, fapt ce generează riscul de neacumulare a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor, cauza nefiind stabilită/justificată de către SFS.

De asemenea, auditul prezintă în Tabelul nr.4 dinamica unităţilor de transport ale persoanelor juridice înregistrate în RST în coraport cu numărul celor raportate la SFS.

Datele din tabel indică că autovehiculele agenţilor economici, în mare parte, sunt înregistrate după persoane fizice, ceea ce prezumă o activitate excesivă realizată de către transportatori prin evitarea înscrierii unităţilor de transport în proprietate.

Auditul nu a avut posibilitate să evalueze datele privind numărul total de autovehicule care au fost supuse testării tehnice, din motiv că SIA “Autotest” generează rapoartele tehnice, fără a oferi informaţia integrală privind numărul unităţilor de transport testate anual.

Ca urmare a identificării şi analizei riscurilor de neconformare a contribuabililor la legislaţia fiscală în aspectul verificării corectitudinii cu care plătitorul execută obligaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale⁶⁰, SFS a efectuat controale fiscale prin aplicarea metodei de verificare totală a taxelor rutiere. Astfel, auditul a atestat că, pe parcursul ultimilor 3 ani, din numărul total de controale prin metoda de verificare totală (5906), numai 10,6% - aferente taxelor rutiere (630). Drept rezultat, au fost calculate suplimentar taxe în valoare de 3,3 mil.lei, care au contribuit la formarea FR.

_________________________

⁶⁰ Art.214 din Codul fiscal.

4.2.5. Activitatea ineficientă a MF şi MTID a determinat diminuarea, an de an, până la lipsa mijloacelor în Fondul rutier din amenzile pentru deteriorarea drumurilor.

O situaţie incertă s-a atestat de către audit la evaluarea amenzilor aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor⁶¹, caracterizată prin neaplicarea măsurilor eficiente de către MF şi MTID pentru a asigura în anii 2014-2016 acumularea acestora în FR. Astfel, responsabilitatea de a aplica amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători îi revine ANTA, dar din cauză că aceasta în anul 2014 încă nu avea dreptul de a aplica măsuri procesuale de constrângere, procesele-verbale erau remise către IGP, pentru executare ulterioară.

Urmare a modificărilor legale⁶², deja în anul 2016 MF a oferit autorităţii administrative codul economic (114111), pentru a transfera amenzile, fără evaluarea, în comun cu MTID, a necesităţilor în vederea acumulării eficiente a mijloacelor în FR. Acest cod nu a coincis cu codul aprobat în normele metodologice (143440) al autorităţii centrale (MF).

De asemenea, în rezultatul aplicării contravenţiilor de către ANTA, s-au relevat dificultăţi în aspectul evidenţei sumelor achitate, exprimate prin imposibilitatea identificării tipului amenzii.

Astfel, urmare solicitării de către autoritatea administrativă a unui cod economic separat, MF a oferit oportunitatea deschiderii acestuia în anul 2017.

Prin urmare, eschivarea de la prerogativele stabilite de legiuitor a dus la neacumularea posibilelor resurse destinate FR, care urmau a fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor disponibile în vederea satisfacerii nevoilor economice ale populaţiei.

_________________________

⁶¹ Art.2 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

⁶² Legea nr.70 din 14.04.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

4.3. Subobiectivul 2: Sunt mijloacele Fondului rutier utilizate eficient şi eficace pentru reabilitarea, reparaţia/întreţinerea drumurilor publice?

Sistemul de management şi control insuficient menţinut în activitatea Î.S. “ASD” compromite implementarea în termen şi cu succes a obiectelor selectate pentru realizare. Deficienţele atestate în organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice, admise de către beneficiarii obiectelor impuse în Program, majorează riscul de neatingere a indicatorilor prestabiliţi. Realizarea performantă a măsurilor necesare pentru a obţine eficacitatea lucrărilor achiziţionate deduce necesitatea creării unui mecanism fiabil pentru monitorizarea activităţilor desfăşurate în procesul de achiziţii publice. De asemenea, capacitatea de valorificare a mijloacelor fondului poate fi îmbunătăţită prin responsabilizarea actorilor implicaţi în gestionarea şi monitorizarea resurselor destinate fondului rutier.

4.3.1. Monitorizarea inadecvată şi neeficace de către subiecţii responsabili a determinat neatingerea indicatorilor de rezultat.

În scopul finanţării activităţilor din domeniul drumurilor publice, a fost efectuată repartizarea anuală a resurselor FR potrivit Programului privind repartizarea mijloacelor FR, elaborat de către MTID, coordonat cu CFR şi aprobat de către Guvern.

Schematic, actorii implicaţi în elaborarea Programului anual sunt prezentaţi în Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit.

♦ O pondere semnificativă în sursele utilizate revine lucrărilor de întreţinere a drumurilor, aceasta constituind 98,1% – în anul 2014, 94,9% – în anul 2015, şi 97,4% – în anul 2016 (vezi Anexa nr.11 la Raport). Acest capitol cuprinde atât lucrările de întreţinere de rutină a drumurilor efectuate de S.A. “Drumuri teritoriale”, cât şi lucrările de construcţie/reparaţie a drumurilor publice, achiziţionate prin intermediul licitaţiilor publice, precum şi lucrările de gestiune a patrimoniului rutier executate nemijlocit de Î.S. “ASD” (vezi Anexa nr.12 la Raport).

Responsabilitatea de administrare şi întreţinere a drumurilor publice este pusă în sarcina atât a Î.S. “ASD”, cât şi a S.A. “Drumuri teritoriale”. Astfel, MTID, pe parcursul anilor 2012-2016, a administrat pachetele de acţiuni ale 38 de societăţi pe acţiuni, care, în cadrul reformei sistemului de întreţinere a drumurilor publice⁶³, au fost reorganizate, prin fuziune, iniţial în 14, iar ulterior în 12 societăţi pe acţiuni.

Lucrările de întreţinere de rutină a drumurilor, care cuprind lucrări de asigurare a esteticii rutiere, de întreţinere pe timp de vară/iarnă şi lucrări de asigurare a securităţii circulaţiei rutiere, se contractează direct de către Î.S. “ASD” de la S.A. “Drumuri teritoriale”. În acest sens, au fost valorificate 346,7 mil. lei – în anul 2014, 482,6 mil. lei – în anul 2015, şi 410,0 mil. lei – în anul 2016. Lucrările executate sunt recepţionate în baza dării de seamă lunare, fiind avizate de personalul calificat al Î.S. “ASD”, responsabilă de supravegherea tehnică a acestor lucrări. Eficienţa valorificării sumelor alocate S.A. “Drumuri teritoriale” va fi prezentată într-un capitol aparte din Raport.

De asemenea, pe parcursul perioadei auditate, nemijlocit de către Î.S. “ASD” au fost realizate activităţi legate de evidenţa tehnică a drumurilor, elaborarea documentelor normative şi colaborarea internaţională, susţinute financiar din mijloacele FR.

Astfel, prin intermediul laboratorului rutier, au fost realizate activităţi de evaluare a stării tehnice a drumurilor prin măsurarea planeităţii părţii carosabile, precum şi a intensităţii traficului rutier. În anii 2014-2016, Î.S. “ASD” a utilizat 102,2 mil. lei din mijloacele FR, pentru activităţile realizate atât în calitatea sa de gestionar al drumurilor publice – în sumă de 36,3 mil. lei, cât şi ca beneficiar al lucrărilor rutiere - 65,9 mil. lei. (vezi Anexa nr.13 la Raport).

_________________________

⁶³ Hotărârea Guvernului nr.244 din 19.04.2012 cu privire la reforma sistemului de întreţinere a drumurilor publice.

♦ Utilizarea resurselor Fondului rutier a vizat şi lucrările de proiectare, evaluare a drumurilor şi procurare a terenurilor, fiind îndreptate pentru finanţarea serviciilor de elaborare a proiectului, expertiză şi monitorizare a executării acestuia, precum şi a serviciilor cadastrale aferente lucrărilor de construcţie/reparaţie a drumurilor publice. În cadrul misiunii de audit s-a constatat utilizarea sumelor alocate la acest compartiment atât prin contractarea directă a serviciilor cadastrale şi de monitorizare a lucrărilor de construcţie/reparaţie de către autorul proiectului, cât şi prin organizarea licitaţiilor publice în vederea achiziţionării serviciilor de proiectare.

Din lipsa unor criterii de selecţie clare şi adecvate, s-a atestat imobilizarea mijloacelor financiare ale FR, determinată de acumularea documentaţiei de proiect şi de deviz a lucrărilor de construcţie/reparaţie (5741,5 mil.lei), achiziţionate de către Î.S. “ASD” în sumă de 49,0 mil. lei, în perioada anilor 2008-2016. Astfel, nerealizarea lucrărilor proiectate pe o durată nedeterminată a generat unele cheltuieli suplimentare, legate de necesitatea modificării documentaţiei de proiect şi de deviz.

Auditul exemplifică un proiect nerealizat din anul 2012 (“Reparaţia drumului L75 Târnova – Baraboi – Râşcani, km 12,0 – 23,7”), costul lucrărilor de deviz însumând 62,9 mil. lei. Actualmente, starea funcţională a drumului respectiv prezentă un pericol pentru siguranţa circulaţiei rutiere (Imaginile nr.1- nr.3).

Imaginile nr.1-nr.3

Imaginile privind starea drumului L75 Târnova – Baraboi – Râşcani

Sursă: Imagini efectuate de către audit (19.10.2017).

Aşadar, lipsa unor criterii clare de selecţie a proiectelor care urmează a fi incluse în Programele anuale privind repartizarea mijloacelor FR condiţionează degradarea stării drumurilor şi prezintă pericol pentru participanţii la trafic.

Auditul a constatat extinderea termenului de realizare a proiectelor de execuţie a lucrărilor de construcţie/reparaţie, ca rezultat al divizării pe etape a lucrărilor conţinute în acestea. Caietele de sarcini pentru fiecare contract în parte au fost elaborate de către specialiştii Î.S. “ASD”, prin extragerea tipului şi volumelor de lucrări din devizul expertizat de Î.S. “SSVEPC”. Această situaţie a fost atestată la auditarea unui drum naţional (R30 ocolirea or. Căuşeni) şi a unui drum regional (între satele Mingir (r-nul Hânceşti) – Tomai (r-nul Leova), ceea ce a relevat sporirea mijloacelor utilizate din FR cu suma de 46,9 mil lei.

♦ Doar în anul 2015 resursele FR au fost utilizate la procurarea tehnicii specializate pentru întreţinerea drumurilor publice. Astfel, în scopul executării calitative a lucrărilor de întreţinere a drumurilor în timpul iernii, din FR au fost direcţionate mijloace pentru procurarea autospecialelor în sumă de 18,0 mil. lei, achiziţionându-se 12 pluguri de zăpadă cu melci rotativi, care ulterior s-au distribuit cu titlu gratuit, ca aport în capitalul social, către S.A. “Drumuri teritoriale”.

Eficienţa utilizării tehnicii nominalizate urmează a fi constatată în capitolele ce urmează.

♦ O măsură însemnată la valorificarea mijloacelor FR o reprezintă contractarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor prin intermediul achiziţiilor publice. În acest mod au fost utilizate mijloace pentru servicii de proiectare, lucrări de reparaţie curentă şi capitală a drumurilor publice, precum şi pentru lucrări de asigurare a securităţii circulaţiei rutiere, care în anul 2014 au constituit 589,0 mil. lei (60%), în anul 2015 – 382,9 mil. lei (42%), şi în anul 2016 – 302,1 mil. lei (40%). Diminuarea achiziţiilor menţionate a fost condiţionată de restricţiile emise de MF în aspectul aplicării procedurii de suspendare a cheltuielilor bugetare.

În acest context, auditul a atestat că lucrările efectuate din contul FR, de către Î.S. “ASD”, au indicat o descreştere a lor an de an, cu valorificarea mijloacelor de la 952,3 mil. lei – în anul 2014, şi 911,2 mil. lei – în anul 2015, până la 755,2 mil. lei – în anul 2016.

Urmare evaluărilor efectuate de către audit, s-a constatat lipsa sustenabilităţii financiare a Programului privind repartizarea mijloacelor FR, datorită nealocării integrale şi în termen a mijloacelor FR pentru lucrările executate, ceea ce generează ineficienţa elaborării, aprobării şi utilizării mijloacelor acestui fond. Astfel, pentru perioada auditată, au fost caracteristice atât situaţii de nevalorificare deplină de către Î.S. “ASD” a surselor alocate (anul 2014), cât şi nealocarea integrală din BS a surselor aprobate iniţial (anii 2015 şi 2016). Datoriile debitoare şi creditoare ale Î.S. “ASD” fată de BS, pentru fiecare perioadă auditată, în baza calculelor auditului, sunt prezentate în Tabelul nr.5.

Misiunea de audit a relevat că, în perioada de referinţă, finanţarea lucrărilor preconizate în Program a fost efectuată din contul mijloacelor FR, atât pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice naţionale şi locale aflate în gestiunea MTID⁶⁴, cât şi pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală gestionate de administraţia publică locală. Însă, se menţionează că, în anul 2016, finanţarea drumurilor locale din intravilanul localităţilor administrate de APL a încetat, fiind efectuate doar achitări pentru lucrările executate în anii 2014-2015.

Pentru a asigura transparenţa şi eficienţa utilizării mijloacelor FR, în anul 2010, executivul a înfiinţat un consiliu⁶⁵, constituit din 11 persoane: 8 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale de specialitate şi 3 reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti şi ai patronatelor din domeniul transporturilor şi drumurilor, şi prezidat de Prim-ministru. (vezi Anexa nr.14 la Raport).

Conform Regulamentului CFR⁶⁶, acesta are atribuţiile de asistenţă la elaborarea Programului, coordonarea acestuia, precum şi de monitorizare a achiziţiilor publice desfăşurate (vezi Anexa nr.15 la Raport). Totodată, CFR este obligat să aprobe anual Planul său de activitate şi să raporteze despre realizarea acestuia.

Misiunea de audit a constat o indolenţă din partea membrilor CFR în aspectul executării atribuţiilor delegate. Astfel, sarcina privind elaborarea Planului anual de activitate a fost atribuită secretarului CFR, care, la rândul său, era obligat să elaboreze şi să prezinte pentru aprobare Planul anual de activitate al Consiliului, precum şi să întocmească rapoarte privind activitatea acestuia. Dar, din motive evidente ale fluctuaţiei persoanelor responsabile numite în calitate de secretar, nu s-a asigurat de către Cancelaria de Stat continuitatea cerinţelor regulamentare, nefiind prezentate auditului documentele solicitate (planul de activitate şi raportul de activitate), fără să se menţioneze motivul existenţei/inexistenţei acestora.

De asemenea, deşi legiuitorul a stabilit clar atribuţiile CFR, chestiunile expuse în procesele-verbale din anii 2015-2016 nu reflectă integral realizarea sarcinilor prestabilite, acesta limitându-se doar la audierea Raportului privind executarea FR pentru anul 2014 şi la aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor FR pentru anii 2015 - 2016. Situaţia constatată atestă că funcţionarea acestuia nu a înregistrat progrese în aspectul asigurării transparenţei şi eficienţei gestionării FR, precum şi al monitorizării mijloacelor utilizate din FR. De asemenea, activităţile realizate de către CFR au scos la iveală nerespectarea principiilor de conlucrare cu societatea civilă şi neasigurarea responsabilităţii membrilor Consiliului pentru exercitarea atribuţiilor care le revin în calitate de reprezentanţi ai organelor de competenţă şi de membri.

În acelaşi timp, auditul a atestat neasigurarea de către MTID a principiului transparenţei la etapa repartizării mijloacelor din FR. Astfel, în anii 2014, 2016, drumurile nominalizate pentru finanţare din FR, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală şi curentă, au fost aprobate doar la nivel de viceminiştri ai transporturilor şi infrastructurii drumurilor, acestea fiind incluse în Program numai pentru anul 2015.

Deşi numai în anul 2016 MTID a stabilit indicatori de rezultat, aceştia nu au fost realizaţi în coraport cu datele scontate. Astfel, comparativ cu anul 2015, s-a atestat o reducere cu 3,4% a calităţii drumurilor publice, prin menţinerea reţelelor rutiere într-o stare mediocră, la nivel de doar 34,7%, cea ce a subestimat indicatorii de performanţă propuşi spre realizare (38,9). De asemenea, nu a fost atins nivelul de descreştere a accidentelor rutiere, ci dimpotrivă, s-a înregistrat o majorare cu 143 de accidente faţă de numărul prestabilit. Evoluţia accidentelor rutiere pe anii 2014-2016 este prezentată în Diagrama nr.7.

Diagrama nr.7

Sursă: Analiza efectuată de către audit în baza datelor

prezentate de către Inspectoratul General al Poliţiei.

Mai mult decât atât, din anul 2010, RM a declarat “Decada acţiunilor în domeniul siguranţei rutiere”, prin semnarea rezoluţiei cu ONU, asumându-şi obiectivul de a reduce până în anul 2020 cu 50% numărul accidentelor.

Prin urmare, nerealizarea indicatorilor de rezultat atestă impactul negativ asupra progreselor scontate în privinţa alinierii la bunele practici internaţionale în aspectul dezvoltării infrastructurii drumurilor.

_________________________

⁶⁴ Hotărârea Guvernului nr.1323 din 29.12.2000 cu privire la aprobarea listei drumurilor publice naţionale şi locale (judeţene).

⁶⁵ Hotărârea Guvernului nr.300 din 21.04. 2010 pentru aprobarea componenţei nominale a Consiliului fondului rutier (cu modificările ulterioare).

⁶⁶ Anexa nr.4 la Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

4.3.2. Neasigurarea eficientă a obiectivelor în termeni calitativi şi cantitativi, prin utilizarea în lipsa unui cadru normativ adecvat a mijloacelor din Fondul rutier pentru gestionarea şi exploatarea patrimoniului rutier.

Auditul a constatat că, la elaborarea Programului de către MTID, precum şi la realizarea acestuia de către Î.S. “ASD”, au fost utilizate prevederile unui act normativ⁶⁷ care nu este publicat în MO⁶⁸ şi nu poate produce efecte juridice, fapt menţionat şi în rapoartele precedente ale Curţii de Conturi⁶⁹. Astfel, s-a atestat lipsa cadrului normativ privind delimitarea lucrărilor capitale şi curente în procesul de construcţie şi reparaţie a drumurilor, ceea ce invocă următoarele riscuri în gestionarea drumurilor:

- la proiectare – riscul de achiziţionare a lucrărilor de reparaţie fără a se ţine cont de starea reală a obiectului, cu determinarea necesităţilor de reparaţie, datorat erorilor de proiectare, reieşind din faptul că pentru reparaţiile curente se întocmeşte doar documentaţia de deviz de către serviciul specializat al Î.S. “ASD”, nefiind expertizată de către Î.S. “SSVEPC”, iar pentru reparaţiile capitale se elaborează proiectul, care ulterior este supus expertizei;

- la recepţia lucrărilor – riscul de recepţie a lucrărilor care nu corespund standardelor de calitate în construcţii, astfel pentru lucrările de reparaţie capitală recepţia fiind efectuată conform procedurii descrise de cadrul legal⁷⁰, iar pentru lucrările de reparaţie curentă utilizându-se o procedură simplificată, la care participă doar reprezentanţii beneficiarului şi ai antreprenorului, în lipsa ISC.

_________________________

⁶⁷ Ordinul ministrului transporturilor şi comunicaţiilor nr.01-266 din 18.08.1999 privind aprobarea Instrucţiunii ramurale privind clasificarea şi definirea lucrărilor de reconstrucţie, reparare şi întreţinere a drumurilor publice.

⁶⁸ Art.68 alin.(2) din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

⁶⁹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.25 din 20.05.2014 privind Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi unele entităţi subordonate.

⁷⁰ Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

4.3.3. La achiziţionarea lucrărilor şi serviciilor de către Î.S. “ASD” s-au admis unele deficienţe şi nereguli, care au afectat gestiunea eficientă a mijloacelor Fondului rutier.

Evaluarea eficienţei a 24 de proiecte (527,4 mil.lei), selectate de către audit, cu privire la achiziţionarea lucrărilor de reparaţie capitală şi curentă, precum şi a serviciilor de proiectare, care reprezintă 55,3% din totalul acestora, realizat în anii 2014-2015 de către Î.S. “ASD”, a relevat utilizarea inutilă a resurselor FR, determinată de următoarele:

1. Contrar prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare⁷¹, Î.S. “ASD” a admis divizarea achiziţiei de lucrări prin încheierea a 2 contracte în sumă totală de 27,5 mil. lei. Astfel, au fost contractate lucrări de aplicare a tratamentului bituminos în valoare de 22,7 mil. lei cu S.R.L.“Ecotehlider” şi lucrări de reparaţie curenta în valoare de 4,77 mil. lei cu S.R.L.“Gloria” pentru drumul R12 Donduşeni - Drochia - Pelinia - M14 , km 5-65.

2. Î.S. “ASD” nu a asigurat respectarea principiilor privind transparenţa achiziţiilor publice şi concurenţa loială în acest domeniu, prin admiterea la concurs a întreprinderilor interdependente în calitate de ofertanţi. Astfel, la achiziţionarea repetată a lucrărilor pentru “Amenajarea trotuarelor pe drumul M2 Chişinău-Soroca-frontiera cu Ucraina, prin s. Peresecina, s.Pelivan şi s.Zahareuca, a fost anunţată drept câştigătoare S.R.L.“Genesis Internaţional”, fondatorul căreia, potrivit informaţiei prezentate de Î.S.“CÎS”, şi administratorul celui de-al doilea ofertant au calitatea de fondator şi de administrator la S.R.L. “Tipografia din Bălţi”. O situaţie analogică a fost constatată şi în urma achiziţionării serviciilor de proiectare.

3. Anularea concursului prin descalificarea nejustificată a operatorilor participanţi care au propus un preţ mai mic (10,43 mil.lei şi 10,57 mil.lei) decât valoarea ofertelor maxim admisibilă (10,96 mil.lei).

4. Deşi garanţia de asigurare a executării lucrărilor urmează să cuprindă perioada până la recepţia finală⁷², aceasta, în unele cazuri (2,4 mil.lei), şi-a pierdut valabilitatea înainte de expirarea perioadei de garanţie, ceea ce a invocat imposibilitatea valorificării sumei garantate în situaţiile de neonorare a obligaţiilor contractuale ale antreprenorilor.

Detalierea unor constatări ale auditului este prezentată în Anexa nr.16 la Raport.

_________________________

⁷¹ Art..69 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁷² Pct.165 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

♦ Managementul gestionării mijloacelor fondului rutier nu a asigurat performanţă în utilizarea acestora.

Auditul, urmare evaluării eficacităţii lucrărilor contractate de către Î.S. “ASD”, a atestat nerealizarea calitativă şi în termen a obiectelor prevăzute în Program, exprimată prin următoarele:

1. Antreprenorii contractaţi nu au asigurat calitatea lucrărilor executate la unele obiecte în valoare de 75,4 mil.lei, nefiind efectuată recepţia atât la terminarea lucrărilor, cât şi la expirarea perioadei de garanţie, ceea ce atestă neatingerea eficacităţii la realizarea obiectivelor propuse. Aşadar:

- La executarea contractelor de reparaţie a drumului naţional (R12), 2 antreprenori nu au respectat consecutivitatea etapelor de executare a lucrărilor, fiind efectuate lucrări de plombare a gropilor, ca urmare a tratamentului bituminos efectuat anterior.

- Tratamentul bituminos (16,74 mil. lei) pe drumul public L88 a fost aplicat parţial de către S.R.L.“Ecotehlider”, ca urmare a apariţiei continue a fisurilor, crăpăturilor şi tasărilor. În pofida faptului că, pe parcursul misiunii de audit, pentru drumul nominalizat a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, observaţiile ulterioare ale auditului au relevat existenţa şi în continuare a gropilor şi a segmentelor întregi de drum măcinate. De asemenea, se menţionează că Comisia de recepţie a calificat lucrările executate ca fiind “îndeplinite complet şi calitativ, conform cerinţelor caietului de sarcini şi normativelor în vigoare”. Imaginile sunt prezentate în continuare.

Imaginile nr.1-nr.2

Starea drumului L88 la km.0-2 după recepţia la terminarea lucrărilor

Sursă: Imagini efectuate de către audit (25.09.2017).

Se relevă că deja în octombrie anul curent neajunsurile au fost remediate de către S.A. “Drumuri Râşcani”, cu executarea lucrărilor în sumă de 0,19 mil. lei din contul mijloacelor destinate întreţinerii de rutină a drumurilor, care, potrivit clauzelor contractuale, urmau a fi înlăturate de către antreprenor (Imaginile nr.3-nr.5).

Imaginile nr.3-nr.5

Remedierea de către S.A.“Drumuri Râşcani” a defectelor drumului L88 la km.0-2

Sursă: Imagini efectuate de către audit (20.10.2017).

Mai mult decât atât, urmare evaluării activităţii S.A. “Drumuri Râşcani”, s-a atestat că în aceeaşi perioadă de executare a lucrărilor de reparaţie şi aplicare a tratamentului pentru drumul nominalizat au fost încheiate, suplimentar, încă 6 contracte de subantrepriză, în valoare totală de 1,8 mil. lei, cu antreprenorul (S.R.L. “Ecotehlider”), contractat anterior şi de către Î.S. “ASD”. Aceste lucrări, la fel, au fost achitate din mijloacele destinate pentru întreţinerea de rutină a drumurilor publice din FR, în baza devizului întocmit doar de antreprenor, nevizat de beneficiar (S.A. “Drumuri Râşcani”), ceea ce a invocat suprapunerea lucrărilor executate pentru aceeaşi porţiune de drum, precum şi utilizarea iraţională şi ineficientă a resurselor fondului.

- Lucrările de reparaţie a drumului L442, executate de către S.C. “Delta A.C.M.93” S.R.L., în valoare de 26,6 mil.lei, care urmau a fi finisate în anul 2015, nu au fost recepţionate din cauza neremedierii de către aceasta a neajunsurilor constatate de ISC.

- Lucrările de reparaţie a drumului L394, executate de S.R.L.“Nirom Roz”, în valoare de 27,2 mil. lei, de asemenea, nu au fost recepţionate. Urmare deplasării de către audit, la data de 31.10.2017, cu responsabilul tehnic, au fost constatate un şir de nereguli suplimentare, nespecificate de către ISC, şi anume: la circa 400 m/l ai parapetului de protecţie lipsesc amortizatoarele; la podeţele de scurgere la intrarea în s. Bărboieni şi s.Grozeşti , unul dintre inele este instalat cu diametrul şi lungimea mai mici decât s-a proiectat. Situaţia dată este redată în imaginile care urmează.

Imaginile nr.1-nr.3

Neajunsurile identificate de către audit la drumul L394

Sursă: Imagini efectuate de către audit (31.10.2017).

2. Potrivit prevederilor legale⁷³, lucrările de construcţie, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Î.S. “SSVEPC”. Însă, Î.S. “ASD” a contractat lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 29,5 mil. lei⁷⁴ în lipsa proiectelor elaborate şi verificate în modul stabilit, ceea ce invocă majorarea volumului de lucrări, precum şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor investiţionale.

3. Nerecepţionarea obiectului, la executarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor L394 şi L442, în valoare de 50,4 mil.lei, a fost acceptată cu modificarea devizului (18,3 mil.lei), neexpertizat de către Î.S.“SSVEPC”.

4. Evaluarea subiectivă de către Î.S. “ASD” a ofertelor a creat premise de prejudiciere a FR cu suma de 2,84 mil. lei, fiind desemnaţi câştigători operatorii care au prezentat oferte cu preţuri mai mari. Având în vedere prevederile regulamentare⁷⁵, precum că grupul de lucru este obligat să examineze şi să verifice ofertele tuturor ofertanţilor declaraţi calificaţi şi să propună corectarea erorilor aritmetice, aceasta a respins ofertele ale căror erori puteau fi corectate.

5. Iresponsabilitatea membrilor grupului de lucru al Î.S. “ASD” a cauzat cheltuieli suplimentare în sumă de 0,15 mil. lei, în urma contractării unui volum de lucrări mai mare faţă de cel prevăzut în caietul de sarcini.

6. Î.S “ASD” a admis dezafectarea mijloacelor din FR în sumă de 16,5 mil. lei, determinată de achitarea neregulamentară⁷⁶ a unor plăţi înaintea executării lucrărilor de reparaţie a drumurilor R30 şi L649.

7. Lucrările de construcţie capitală a drumului local (L442), în valoare de 26,6 mil.lei, au fost proiectate ineficient de către autoritatea specializată, la solicitarea Consiliului raional Străşeni, fapt ce a generat cheltuieli suplimentare (0,16 mil.lei) pentru înlăturarea neajunsurilor din contul mijloacelor pentru întreţinerea drumurilor din FR. Astfel, S.A. “Drumuri Străşeni” a executat un şir de lucrări, şi anume: casiuri de scurgere a apelor pluviale în intravilanul s.Recea, s. Chirianca şi s.Voinova; grătare metalice la 11 fântâniţe de scurgere a apelor; aşternuturi din îmbrăcăminte din beton asfaltic în preajma podeţelor de scurgere a apelor. Auditul menţionează că documentaţia de proiect a fost expertizată şi aprobată spre executare de către Î.S.“SSVEPC” în pofida deficienţelor nominalizate (Imaginile nr.1-nr.6).

Imaginile 1-6

Neajunsurile înlăturate de către S.A. “Drumuri Străşeni” la

drumul L442 s. Recea, s. Chirianca şi s. Voinova

Sursă: Imagini efectuate de către audit (31.10.2017).

8. Majorarea neîntemeiată a volumului de lucrări (8,27 mil.lei) în documentaţia de deviz elaborată de către Î.S. “ASD” pentru un drum naţional a influenţat repartizarea anuală a obiectelor propuse în Program, prin amânarea altor proiecte posibile, ceea ce a invocat neasigurarea obţinerii eficienţei în utilizarea mijloacelor din FR.

9. Din mijloacele FR au fost achiziţionate lucrări ineficiente în sumă de 3,33 mil.lei pentru construcţia unui zid de protecţie împotriva zgomotului amplasat pe drumul R3 (intrarea în mun. Chişinău). Observaţiile directe la faţa locului au atestat că obiectul nominalizat, construit pe o lungime de 284 m., din material plastic, deja este deteriorat şi nu corespunde destinaţiei sale, fiind amplasat lângă o fâşie forestieră şi întreprinderi industriale (Imaginile nr.1- nr.4). Auditul a constatat lipsa unui studiu de fezabilitate care ar estima impactul social-economic al investiţiei, precum şi faptul că anterior nu au mai fost executate asemenea lucrări, cu toate că cartiere întregi din localităţi sunt amplasate în preajma drumurilor naţionale, cu intensitatea traficului şi mai avansată.

Prin urmare, nu este exclusă utilizarea mijloacelor publice pentru crearea unor bunuri de interes particular.

Imaginile nr.1-nr.4

Zidul de protecţie amplasat pe drumul R3 (intrarea în mun. Chişinău)

Sursă: Imagini efectuate de către audit (08.11.2017).

10. Î.S. “ASD” nu a aplicat penalităţi pentru neexecutarea în termen a lucrărilor de reparaţie şi a serviciilor de proiectare contractate, în valoare de 0,14 mil.lei (L649 şi L326).

11. Unele tipuri de lucrări executate pe acelaşi sector al drumului R7, în sumă de 1,8 mil. lei, nu au fost gestionate eficient de către Î.S. “ASD”, ceea ce a generat cheltuieli iraţionale, cu neasigurarea securităţii la trafic. Astfel, concomitent cu efectuarea tratamentului bituminos, au fost executate şi lucrări de aplicare a marcajului rutier, care în final pe unele sectoare nu se regăsesc (Imaginile nr.1- nr.3).

Imaginile nr.1-nr.3

Sectoarele fără marcaje pe drumulR7 la distanţa km.12,8; km.53,4 şi km.55,3

Sursă: Imagini efectuate de către audit (18.10.2017).

În acest context, se menţionează că, potrivit normelor regulamentare⁷⁷, INP, ca subdiviziune specializată a IGP, în scopul asigurării securităţii traficului rutier, îi revine sarcina de înaintare către organele competente a propunerilor privind instalarea, demontarea şi deservirea mijloacelor tehnice de organizare a circulaţiei rutiere, cu exercitarea controlului asupra îndeplinirii acestora. Astfel, la nivel naţional, s-a atestat sesizarea continuă din partea INP, către MTID, prin demersurile întocmite spre executare. Însă, evaluarea rapoartelor pe anii 2014-2016 privind controalele efectuate de către inspectorii/inginerii Inspectoratelor de Poliţie locale a relevat, în unele cazuri, rezerve privind depistarea defectelor care pot ameninţa securitatea la trafic, determinate prin verificarea secţionată a elementelor stabilite pentru efectuarea controlului, ceea ce indică aprecierea parţială a normelor de securitate a circulaţiei rutiere pe drumurile publice.

_________________________

⁷³ Art.13 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

⁷⁴ LP nr.14/01454 din 23.07.2014“Lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul L88 Drochia-Ţarigrad-Fântâniţa - L75, km 0-16,1”, executat de S.R.L.“Ecotehlider”, în valoare de 16737,7 mii lei; LP nr.14/01970 din 21.10.2014 “Lucrări de reparaţie a drumului public L647 R37 Joltai-Beşghioz –R36, km 17,51-18,08”, executat de S.R.L.“Irinda Prim”, în valoare de 7290,8 mii lei, şi LP nr.14/01455 din 24.07.2014“Lucrări de reparaţie curentă a drumului public L74 Târnova –Cupcini (prin s.Gaşpar), km 12,08-14,94”, executat de S.R.L.“Ecotehlider”, în valoare de 5456,9 mii lei.

⁷⁵ Pct.118 lit.e), lit.f) din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

⁷⁶ Art.20 lit.c) din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012 şi art.4.3 din Contractul nr.08-18/207 din 29.06.2012.

⁷⁷ Ordinul ministrului afacerilor interne nr.325 din 30.08.2002 cu privire la perfecţionarea Reglementării normativ-juridice a activităţii Inspectoratului Naţional de Patrulare al Inspectoratului General al Poliţiei.

4.3.4. Diminuarea eficienţei utilizării banilor publici la stabilirea garanţiei pentru lucrările executate, fixarea termenului fiind pe seama beneficiarului.

Potrivit prevederilor cadrului legal⁷⁸, perioada de garanţie reprezintă perioada de timp cuprinsă între data recepţiei şi terminării lucrărilor, a cărei durată se stabileşte prin contract şi în cadrul căreia executantul are obligaţia înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor defectelor şi nefinisărilor apărute datorită nerespectării clauzelor şi specificaţiilor contractuale sau a prevederilor documentelor tehnice aplicabile. Astfel, s-a constatat că durata perioadei de garanţie se stabileşte, nemijlocit, de către Î.S. “ASD”, în calitatea sa de autoritate contractantă, în clauzele contractuale.

Verificările auditului, în aspectul determinării eficiente a termenului de garanţie de către Î.S. “ASD”, au scos în evidenţă următoarele neajunsuri:

√ având în vedere faptul că lucrările deja au fost recepţionate, totuşi, se atestă defecţiuni, ca urmare a exploatării drumurilor publice pe o durată scurtă de timp de către utilizatori, ceea ce invocă necesitatea alocării de resurse financiare suplimentare pentru înlăturarea acestora. Astfel, lipsa în legislaţie a termenului minim aferent perioadei de garanţie pentru lucrările de reparaţie a drumurilor duce la stabilirea unui termen neargumentat şi insuficient pentru evidenţierea tuturor abaterilor datorate nerespectării specificaţiilor contractuale sau a prevederilor documentelor tehnice aplicabile, după cum se poate observa în imaginile ce urmează;

Imaginile nr.1-nr.3

Tratament bituminos cu defecţiuni după expirarea a 2 ani de exploatare

a drumului L315 Peresecina-Donici

Sursă: Imagini efectuate de către audit (06.10.2017).

Imaginile nr.1-nr.3

Tratament bituminos cu defecţiuni după expirarea a unui an de exploatare

a drumului R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni-frontiera cu România

Sursă: Imagini efectuate de către audit (25.10.2017).

√ recepţia finală a lucrărilor de reparaţie a drumului de acces spre satul Ciuciuleni a fost efectuată cu încălcarea prevederilor cadrului normativ⁷⁹, înainte de expirarea termenului de garanţie (iunie 2016), specificat în contract (noiembrie 2020). Astfel, această acţiune privează Î.S. “ASD” de dreptul la înlăturarea defectelor pe cheltuiala executantului.

_________________________

⁷⁸ Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

⁷⁹ Pct.36 din Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

4.3.5. Recepţia lucrărilor de construcţie/reparaţie a drumurilor publice este efectuată cu abateri de la prevederile legislaţiei în domeniul calităţii în construcţii, ceea ce subminează calitatea lucrărilor executate.

Evaluările efectuate de audit denotă că recepţia lucrărilor de construcţie/reparaţie a drumurilor a fost realizată, în unele cazuri (23,0 mil. lei), numai la terminarea lucrărilor, nefiind incluşi în comisia de recepţie reprezentanţii ISC, ceea ce a invocat nerespectarea prevederilor normative⁸⁰ (vezi Anexa nr.17 la Raport).

Se menţionează că, potrivit explicaţiilor entităţii, recepţia pentru obiectele nominalizate a fost realizată într-o singură etapă, din cauză că volumele de lucrări şi suma valorificată nu au fost considerabile. Însă, auditul a atestat nerespectarea de către Î.S. “ASD” a normelor legislaţiei în construcţii din motiv că, pentru lucrările realizate în baza autorizaţiei de construcţie⁸¹ şi a proiectului de execuţie, normele legale existente nu stabilesc un anumit plafon, în vederea efectuării recepţiei lucrărilor în două etape, ceea ce generează riscul imposibilităţii obligării antreprenorului la remedierea neajunsurilor apărute datorită nerespectării clauzelor contractuale sau a prevederilor documentelor tehnice de proiect.

În urma auditării drumului Baccealia - Florica, s-a constatat că, la recepţia de terminare a lucrărilor, comisia nu a depistat abateri, precum şi s-a atestat lipsa concluziei ISC, în pofida solicitărilor atât ale beneficiarului - Î.S. “ASD”⁸², cât şi ale executorului - S.A. “Drumuri Căuşeni”⁸³.

Notă: Urmare a activităţilor de audit realizate, ISC deja după expirarea a 1,5 ani şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, fiind depistate unele neajunsuri ce ţin de nerespectarea specificaţiilor contractuale, precum şi de factorii care acţionează asupra drumului în procesul de exploatare. Astfel, se atestă subminarea aprecierii obiective a neregulilor comise de antreprenor în procesul de executare a lucrărilor.

S-a relevat că recepţia la terminarea lucrărilor de aplicare a tratamentului bituminos a fost realizată fără depistarea abaterilor de la volumele contractate. Însă, în urma contrapunerii⁸⁴ de către audit a caietului de sarcini cu lucrările executate efectiv la 2 obiecte la drumul R1, s-a constatat efectuarea lucrărilor suplimentare de aplicare a tratamentului bituminos, în valoare de 0,09 mil. lei, datorită lucrărilor de terasament nerealizate, iar la drumul L315 s-a atestat îndeplinirea lucrărilor suplimentare de terasament în valoare de 0,02 mil. lei, în pofida lucrărilor neefectuate de montare a capetelor podeţului tubular.

_________________________

⁸⁰ Pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente: recepţia lucrărilor de construcţie se realizează în două etape: 1) recepţia la terminarea lucrărilor, şi 2) recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

⁸¹ Scrisoarea Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor nr.01-114 din 07.08.2017.

⁸² Solicitarea Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor” nr.14-01/1255 din 09.06.2016.

⁸³ Solicitările S.A. “Drumuri Căuşeni” nr.188 din 01.08.2016 şi nr.314 din 21.12.2016.

⁸⁴ “Lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni-frontiera cu România”, km 108-128,9; “Lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul L315 Peresecina - Donici, km 0-10”.

4.3.6. Ineficienţa sistemului de management şi control în cadrul Î.S. “ASD” a cauzat deficienţe, care zădărniceşte utilizarea în mod eficient şi eficace a resurselor Fondului rutier.

Auditul a atestat că Î.S. “ASD”, în calitatea sa de gestionar al reţelelor de drumuri publice, precum şi de beneficiar al lucrărilor rutiere, a realizat activităţile asumate în lipsa procedurilor scrise privind elementele controlului intern. Astfel, s-a relevat că întreprinderea a identificat, doar în anul 2011, riscurile inerente asociate activităţilor fiecărei subdiviziuni în parte, cu elaborarea ulterioară a Planului de acţiuni pentru minimizarea acestora, fără a fi actualizat pentru anii auditaţi, ceea ce a condiţionat deficienţe ale sistemului de management şi control, exprimate prin următoarele:

- Entitatea nu dispune de un sistem eficient de păstrare a datelor aferente lucrărilor de construcţie/reparaţie executate în cadrul mai multor contracte succesive în baza unui singur proiect, fiind stabilit termenul pentru arhivare de 5 ani, fără a se ţine cont de faptul că recepţia finală a lucrărilor executate nu a fost finalizată. Situaţia creată generează posibila finanţare dublă/repetată a aceluiaşi volum de lucrări, ca rezultat al procesului de păstrare ineficientă a documentaţiei lucrărilor executate.

- Din cauza unui control intern defectuos în aspectul procesului de elaborare a documentaţiei de deviz de către Serviciul proiectări şi devize din cadrul Î.S. “ASD”, au fost admise erori de proiectare, ceea ce a atestat, potrivit calculelor auditului, neefectuarea de către antreprenor a lucrărilor în volum de 0,02 mil. lei (tratament bituminos pe drumul L315 Peresecina - Donici).

4.3.7. Managementul financiar defectuos al societăţilor pe acţiuni generează cheltuieli suplimentare.

1. Unele societăţi pe acţiuni⁸⁵, pentru perioada anilor 2014-2016, au contractat lucrări pentru întreţinerea drumurilor în sumă de 425,1 mil.lei (84,1% din totalul lucrărilor de întreţinere), fără organizarea procedurilor de achiziţii⁸⁶, inclusiv 47,0 mil.lei – acorduri adiţionale la contracte.

2. Utilizarea ineficientă a mijloacelor din FR prin dezafectarea posibilelor resurse destinate gestionării fondului în sumă de 61,4 mii lei, ca urmare a livrării produselor din asfalt în cantitate de 1,2 mii tone, la preţ majorat cu 51,55 lei pentru o tonă, de către furnizorul contractat de S.A. “Drumuri Criuleni”.

3. Dat fiind că tehnica procurată de către Î.S. “ASD” a fost transmisă societăţilor pe acţiuni pentru utilizare în procesul tehnologic, acestea urmau să asigure îndeplinirea unui complex de măsuri în aspectul conservării bunurilor nefolosite temporar potrivit destinaţiei⁸⁷, pentru a evita deteriorarea şi distrugerea acestora. Astfel, observaţiile directe la faţa locului au atestat că la 7 societăţi pe acţiuni⁸⁸, din cele 8 selectate pentru auditare, autospecialele păstrate în încăperi separate nu au fost fixate pe suporturi, şi nici presiunea bandajelor pneumatice nu s-a redus până la 70-80%. Mai mult decât atât, S.A. “Drumuri Soroca” a admis păstrarea, în unele cazuri, a autospecialei sub cerul liber, din cauza influenţării factorilor exogeni şi a menţinerii procesului de corozie (Imaginile nr.1-nr.3).

Imaginile nr.1-nr.3

Modul de păstrare a automobilului de model Ural - 4320 de către S.A. “Drumuri Soroca”

Sursă: Fotografiile făcute de către audit în cadrul verificării la S.A. “Drumuri Soroca” (18.09.2017).

Aşadar, păstrarea neglijentă de către societăţile pe acţiuni a tehnicii din dotare a dus la neasigurarea integrităţii utilajelor speciale cu impact financiar asupra resurselor investite din FR.

4. Deşi, potrivit prevederilor regulamentare⁸⁹, amestecul de sare cu nisip urmează a fi păstrat în depozite acoperite şi închise, unele societăţi pe acţiuni (S.A. “Drumuri Orhei” şi S.A. “Drumuri Străşeni”) au evitat îndeplinirea responsabilităţilor asumate, prin depozitarea materialului antiderapant în locuri neamenajate potrivit cerinţelor (Imaginile nr.1-nr.2).

Imaginile nr.1-nr.2

Modul de păstrare a materialului antiderapant de către

S.A. “Drumuri Străşeni” S.A. “Drumuri Orhei”

Sursă: Fotografiile făcute de către audit în cadrul verificării la S.A. “Drumuri Orhei”

şi la S.A. “Drumuri Străşeni (24.10.2017).

În opinia auditului, situaţia creată generează cheltuieli ineficiente, determinate de necesitatea procurării de noi cantităţi de material antiderapant, care, urmare impactului factorilor climaterici, diminuează stocurile existente în gestiune la societăţile pe acţiuni.

5. Auditul a atestat problematica subcontractării de către S.A. “Drumuri teritoriale” a lucrărilor de reparaţie a drumurilor cu antreprenori deja contractaţi prin Licitaţie Publică de către Î.S. “ASD”. Astfel, se relevă că, în cadrul unui singur obiect de reparaţie, unii şi aceiaşi antreprenori au fost selectaţi pentru a executa lucrări, atât ca antreprenor direct, cât şi ca subantreprenor, la solicitarea societăţii pe acţiuni. Astfel, de către S.A. “Drumuri Orhei” şi S.A. “Drumuri Străşeni” au fost subcontractate lucrări în valoare de 0,3 mil.lei, pentru a executa lucrările adăugătoare de reparaţie la 2 obiecte⁹⁰ (aplicarea stratului de egalizare şi efectuarea marcajului rutier), prin finanţarea acestora din mijloacele FR destinate întreţinerii de rutină a drumurilor. Situaţia creată denotă planificarea ineficientă a lucrărilor la etapa de elaborare a documentaţiei de deviz, dar şi inexistenţa unui sistem viabil de management şi control, atât în cadrul Î.S. “ASD”, cât şi la S.A. “Drumuri teritoriale”.

_________________________

⁸⁵ S.A. “Drumuri Criuleni”, S.A. “Drumuri Râşcani”, S.A. “Drumuri Soroca”, S.A. “Drumuri Edineţ”, S.A. “Drumuri Orhei”, S,A“,Drumuri Ialoveni”, S.A. “Drumuri Străşeni”.

⁸⁶ Art.12 alin.(1) pct.1) şi pct.2) din Legea achiziţiilor publice nr.131 din 03.07.2015.

⁸⁷ Pct.4 din Regulamentul cu privire la conservarea şi deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic, aprobat prin Decizia ministrului privatizării şi administrării proprietăţii de stat nr.537/03 din 25 martie 1998.

⁸⁸ S.A. “Drumuri Criuleni”, S.A. “Drumuri Râşcani”, S.A. “Drumuri Soroca”, S.A. “Drumuri Edineţ”, S.A. “Drumuri Străşeni”, S.A. “Drumuri Orhei”, S,A“,Drumuri Ialoveni”.

⁸⁹ Pct.4 din Ordinul comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor şi ministrului afacerilor interne nr.11/21 din 26.01.2017 cu privire la aprobarea Ghidului privind întreţinerea drumurilor publice pe timp de iarnă.

⁹⁰ S.A. “Drumuri Orhei” - “Lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul L315 Peresecina - Donici, km 0-10”, S.A. “Drumuri Străşeni” - “Lucrări de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni-frontiera cu România”, km 108-128,9”.

4.3.8. Utilizarea ineficientă şi neregulamentară a mijloacelor din Fondul rutier pentru lucrări de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală.

√ Finanţarea datoriilor în valoare de 5,4 mil.lei la lucrările de menire socială din intravilanul localităţii s. Moleşi fără înregistrarea de către primărie a acordului adiţional la Agenţia Achiziţii Publice, în sumă de 0,4 mil.lei, a indicat neasigurarea respectării principiilor legalităţii şi transparenţei.

√ Grupul de lucru din cadrul primăriei or.Nisporeni a admis divizarea achiziţiei de lucrări, prin încheierea a 3 contracte, în sumă totală de 1,6 mil. lei, cu unul şi acelaşi antreprenor.

√ Primăriile or.Nisporeni, com.Truşeni şi s.Moleşti, în calitate de autorităţi contractante, au admis achiziţionarea lucrărilor în lipsa garanţiilor pentru buna execuţie în sumă de 0,44 mil. lei, ceea ce a atestat privarea dreptului autorităţii la impunerea antreprenorului să asigure executarea calitativă şi în termen a contractului.

√ Deşi responsabililor tehnici le revine sarcina de control şi de expertiză în scopul asigurării calităţii execuţiei lucrărilor de construcţie, unele administraţii publice locale (primăriile or.Nisporeni, com.Truşeni) au efectuat contractarea tardivă a serviciilor acestora, după recepţia la terminarea lucrărilor. Mai mult decât atât, lipsa verificării calităţii executării lucrărilor majorează riscul de îndeplinire a unor lucrări cu abateri de la prevederile legale privind calitatea în construcţii.

√ Neefectuarea eficientă de către primăria s. Moleşti a recepţiei lucrărilor executate, datorită lipsei recepţiei finale, precum şi a concluziei ISC, a afectat obţinerea lucrărilor calitative.

De asemenea, auditul, ţinând cont şi de unele adresări referitor la utilizarea mijloacelor din FR, a evaluat lucrările de reparaţie a drumului din s. Dumbrava⁹¹, finanţat din FR, prin intermediul primăriei com. Truşeni. Astfel, s-a constatat că drumul nominalizat a fost inclus de către MTID în Programul privind repartizarea mijloacelor FR pentru anul 2014, fără a evalua categoria drumului propus spre reparaţie. În aşa mod, Guvernul, în anul 2014, a aprobat drumul nominalizat, care nu făcea parte din căile de acces la instituţiile de menire social-culturală, dar era situat în intravilanul s. Dumbrava cu cale de acces către vilele din suburbia mun. Chişinău.

Analogic, primăria com. Truşeni a executat lucrări de reparaţie în valoare de 1,6 mil.lei pentru drumul nominalizat în Program. În rezultatul auditării lucrărilor menţionate, s-a constatat că S.A. “Edilitate”, în calitate de câştigător al concursului organizat şi desfăşurat de către primăria com. Truşeni, a subcontractat lucrări de antrepriză cu S.A. “Drumuri Străşeni”(antereor participant la licitaţie), care, la rândul său, a efectuat plăţi în mărime de 0,032 mil.lei (2% din valoarea achiziţionată), pentru cedarea contractului aşa-numitelor “servicii de marcheting”. Situaţia creată nu a asigurat obţinerea unei utilizări eficiente a mijloacelor FR.

_________________________

⁹¹ Anexa din Hotărârea Guvernului nr.168 din 11.03.2014 privind aprobarea programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014.

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări Ministerului Economiei şi Infrastructurii:

1. Să asigure elaborarea cadrului normativ necesar pentru atingerea obiectivelor naţionale în domeniul transporturilor, care ar asigura realizarea obiectivelor propuse în normele regulamentare privind omologarea autovehiculelor - (pct. 4.2.2.2).

2. Să asigure elaborarea, definitivarea şi punerea în aplicare a mecanismelor de evidenţă, calculare, încasare şi control al taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în RM, clasificate la poziţia tarifară 8703 (vinieta) - (pct. 4.2.2.2).

3. Să elaboreze criteriile de prioritizare la distribuirea mijloacelor fondului rutier - (pct. 4.3.1).

4. Să asigure publicarea în Monitorul Oficial a Instrucţiunii privind clasificarea şi definitivarea lucrărilor de reconstrucţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice conform modului stabilit, pentru asigurarea producerii efectelor juridice - (pct. 4.3.2).

Recomandări Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia Naţională de Transport Auto şi Societăţile pe acţiuni:

5. Să revizuiască oportunitatea dării în comodat a automobilelor şi cântarelor mobile, pentru reducerea costurilor de arendă suportate de A.A.“ANTA” şi sporirea încasărilor la BS - (pct.4.2.2.2.).

Recomandări Serviciului Fiscal de Stat:

6. Să revizuiască formularul dării de seamă la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (TFD 13), prin completarea acesteia cu următorii indicatori: (i) autovehiculele aflate la evidenţă, din care utilizate în proces de producere; (ii) autovehiculele din locaţiune, fapt care va spori încasările la BS şi va exclude divergenţele între datele declarate de agenţii economici şi datele RST - (pct.4.2.4).

7. Să întreprindă măsuri pentru consolidarea capacităţilor de colectare a restanţelor faţă de BS privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiuni depăşesc limitele admise, prin aplicarea măsurilor de rigoare pentru responsabilizarea contribuabililor - (pct.4.2.3).

Recomandări Serviciului Fiscal de Stat, în comun cu Agenţia Servicii Publice:

8. Să revadă serviciile informaţionale contractate în aspectul stabilirii clare şi sigure a situaţiei privind accesul la date concludente şi de beneficiu din Registrul de Stat al Transporturilor, inclusiv cu procesarea datelor privind autovehiculele supuse testării tehnice - (pct.4.2.2.2).

Recomandări Serviciului Fiscal de Stat, în comun cu Agenţia Naţională Transport Auto:

9. Să efectueze analiza factorială privind divergenţele aferente sumelor calculate ale taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculare ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau dimensiuni depăşesc limitele admise şi să întreprindă măsuri pentru aducerea în concordanţă a acestor date - (pct.4.2.2.2).

Recomandări Serviciului Vamal:

10. Să aplice algoritmul înscris în SIA “Unipass” în vederea implementării corespunzătoare a normelor stabilite privitor la taxarea transportatorilor care circulă cu autovehicule ce depăşesc limitele admise de greutăţi în RM - (pct.4.2.2.2).

Recomandări Serviciului Vamal, în comun cu Agenţia Naţională de Transport Auto:

11. Să negocieze şi să încheie un Acord de colaborare în aspectul asigurării schimbului informaţional în timp real, care va oferi posibilitatea realizării asistenţei informaţionale privind acordurile bilaterale între ţări, tipul autorizaţiei deţinute de transportatori şi alte aspecte din activitatea transporturilor auto internaţionale de mărfuri şi pasageri, prin utilizarea oportunităţilor informaţionale oferite de către I.P. “Centrul de Guvernare Electronică” - (pct.4.2.2.3).

Recomandări Agenţiei Naţionale de Transport Auto:

12. Să revizuiască formularul Procesului-verbal cu privire la contravenţie, cu indicarea codului unic, pentru a fi posibilă identificarea plăţilor efectuate de contravenienţi în urma adoptării deciziilor de aplicare a amenzilor - (pct.4.2.5).

Recomandări Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor”:

13. Să elaboreze un contract-standard, aprobat prin act normativ, cu privire la lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice efectuate de societăţile pe acţiuni, pentru a exclude suprapunerea obiectelor de investiţii aprobate de către acestea - (pct.4.3.3).

Recomandări Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”:

14. Să elaboreze proceduri de control intern cu descrierea operaţională a proceselor aferente sarcinilor deţinute de entitate în calitate de gestionar al reţelei de drumuri publice şi de beneficiar al lucrărilor rutiere - (pct.4.3.1).

15. Să elaboreze norme interne cu referire la actualizarea termenului de păstrare a documentelor de executare a lucrărilor efectuate în baza unui proiect în cadrul câtorva contracte succesive - (pct.4.3.6.).

Recomandări Societăţilor pe Acţiuni:

16. Să elaboreze descrierea operaţională a proceselor aferente lucrărilor de întreţinere de rutină finanţate din Fondul rutier - (pct.4.3.7.).

17. Să eficientizeze procesul de gestionare a patrimoniului (tehnicii şi materialului antiderapant) din dotare corespunzător normelor regulamentare - (pct.4.3.7).

Recomandări S.A. “Drumuri Criuleni”:

18. Să asigure restituirea în Fondul rutier a sumei de 61,4 mii lei aferentă majorării preţurilor pentru o tonă a produselor din asfalt - (pct.4.3.7).

VI. CONCLUZIA GENERALĂ DE AUDIT

Generalizându-se cele menţionate în prezentul Raport de audit, s-a atestă că obţinerea eficienţei şi eficacităţii în aplicarea mecanismelor existente pentru funcţionarea FR afirmă un sistem de fortificare continuă a proceselor privind administrarea şi gestionarea resurselor fondului.

Atribuţiile îndeplinite de către instituţiile vizate în Raport au fost accentuate prin rezultate în ce priveşte formarea, precum şi utilizarea fondului, care se caracterizează prin următoarele: aplicarea măsurilor de încasare şi control al impozitelor şi taxelor rutiere; construcţia şi reabilitarea a 26 km de drumuri publice; reparaţia curentă şi capitală a 1098,2 km de reţele de drumuri naţionale şi locale; efectuarea lucrărilor de asigurare a siguranţei la trafic prin montarea indicatoarelor rutiere şi a stâlpilor de ghidare în număr de 66328 unităţi, precum şi aplicarea marcajului rutier pe 5001,8 km de drum.

Dar, totuşi, mecanismele privind acumularea, utilizarea şi monitorizarea mijloacelor fondului, implementate de către persoanele responsabile cu atribuţii în acest sens, au derulat într-un mod ineficient, fără atingerea unui management performant, fiind constatate rezerve atât în procesul de administrare şi utilizare, cât şi în procesul de monitorizare a mijloacelor fondului. Dificultăţile, dar şi deficienţele expuse de audit în partea de constatări a Raportului de audit compromit atingerea eficienţei la formarea şi utilizarea fondului în scopul obţinerii rezultatelor aşteptate.

Aşadar, evaluarea impactului produs ca urmare a gestionării FR a atestat că gestionarea insuficientă a resurselor fondului a afectat obţinerea rezultatelor scontate, inclusiv sustenabilitatea şi durabilitatea dezvoltării infrastructurii drumurilor.