Hotărâre nr.9 din 28.03.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare

ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului

la 31 decembrie 2017

nr. 9  din  28.03.2018

 (în vigoare 11.05.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 150-155 art. 16 din 11.05.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dl Dragoş Vicol; membrului Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dl Iurie Colesnic; şefului Serviciului economie, finanţe şi evidenţa contabilă, dna Svetlana Lucinscaia, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţii vizate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului la 31 decembrie 2017.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018², având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situaţiile financiare ale Consiliului, la 31 decembrie 2017, nu conţin, în ansamblul lor, denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum şi emiterea unei opinii de audit.

Auditul public extern a fost planificat şi desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi (ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999)³.

__________________________

¹Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi nr.260 din 07.12.2017 ( în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

³Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

sistemul de management financiar şi control este implementat în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului la nivelul unor elemente fragmentare, neintegrate într-un sistem unitar şi funcţional, fiind constatate rezerve semnificative în acest sens. Circumstanţele respective au generat deficienţe, care au afectat veridicitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare privind exerciţiul bugetar al anului 2017.

Activităţile desfăşurate în scopul colectării unor probe suficiente şi adecvate, precum şi constatările expuse în Raportul de audit au determinat echipa de audit să exprime o opinie de audit cu rezerve aferentă situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, întocmite la 31 decembrie 2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Parlamentului, pentru informare, şi Comisei parlamentare permanente cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, pentru o posibilă audiere privind situaţiile financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din prezenta Hotărâre, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.10 lit.a) din Legea nr.260 din 07.12.2017.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.9 din 28 martie 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Coordonator

al Audiovizualului la 31 decembrie 2017

I. OPINIE CU REZERVE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2017

Auditul public extern a auditat situaţiile financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanţul; raportul privind veniturile şi cheltuielile; raportul privind executarea bugetului; raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale; informaţia operativă privind starea creanţelor şi datoriilor cu termen de achitare expirat, formate în instituţie.

În opinia auditului, cu excepţia efectelor descrise în Capitolul II. Baza pentru opinie cu rezerve din cadrul prezentului Raport de audit, situaţiile financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, la situaţia din 31 decembrie 2017.

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Auditul a fost desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit: ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 1000-2999.¹ Responsabilităţile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secţiunea “Responsabilităţile auditorului” din acest Raport.

Auditorii sunt independenţi faţă de entitatea auditată şi au îndeplinit responsabilităţile de etică conform Codului etic al Curţii de Conturi. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opiniile de audit.

În vederea fundamentării probelor de audit şi afirmaţiilor testate relevante pentru rapoartele financiare, auditul a solicitat şi a recepţionat Declaraţia conducerii Consiliului².

Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia cu rezerve, determinată de efectul denaturărilor aferente:

i) informaţiilor privind situaţiile patrimoniale urmare a neconfirmării valorii iniţiale şi calculării eronate a uzurii mijlocelor fixe, precum şi rezultate din raportarea existenţei bunurilor care lipsesc;

ii) situaţiei reale ale elementelor de activ şi obligaţiunilor financiare;

iii) informaţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii;

iv) nefuncţionalităţii sistemului de management financiar şi control aferent gestionării patrimoniului public.

Observaţiile şi constatările care nu au afectat opinia de audit şi recomandările rezultate din acestea au fost comunicate conducerii Consiliului Coordonator al Audiovizualului pe parcursul misiunii de audit.

__________________________

¹Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999)” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014).

²ISSAI 1580 “Declaraţiile scrise”.

III. PREZENTAREA ENTITĂŢII AUDITATE

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (în continuare – CCA, după caz, Consiliul) este autoritate publică autonomă care reprezintă şi garantează interesul public în domeniul audiovizualului, fiind responsabilă pentru implementarea şi respectarea legislaţiei naţionale şi a tratatelor internaţionale în domeniul audiovizualului la care Republica Moldova este parte³. Informaţii succinte privind CCA, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a mijloacelor financiare, precum şi evidenţa contabilă) sunt rezumate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Situaţiile financiare ale CCA la finele anului 2017 se prezintă în tabelul ce urmează.

Informaţiile ce atestă situaţia veniturilor şi cheltuielilor ale CCA pe anul 2017 se prezintă în modul următor.

__________________________

³Art.39 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27.07.2006 (în continuare – Codul nr.260-XVI din 27.07.2006).

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Deşi deficienţele constatate privind calcularea veniturilor nu au denaturat semnificativ rapoartele financiare la 31 decembrie 2017, unele nereguli au influenţat regularitatea şi plenitudinea taxelor încasate în a.2017.

Bugetul CCA executat în anul 2017 a fost format din mijloacele finanţate de la bugetul de stat (7 138,7 mii lei); venituri ce provin din taxele anuale de compensare a cheltuielilor de reglementare, achitate de radiodifuzori, în marime de 1% din cifra de afaceri anuală (2 141,8 mii lei); venituri ce provin din taxele pentru licenţiere (139,4 mii lei). Veniturile ce provin din taxele nominalizate sunt gestionate de Consiliu.

Urmare a procedurilor de audit asupra veniturilor nominalizate, s-au constatat unele deficienţe care au compromis afirmaţiile entităţii privind plenitudinea şi regularitatea acestei clase de tranzacţii, după cum urmează în continuare.

4.1.1. Plenitudinea veniturilor încasate a fost denaturată urmare a stabilirii nejustificate a cuantumului taxei de licenţă.

Potrivit prevederilor legale⁴, taxa pentru eliberarea licenţei aferente activităţii de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe se stabileşte prin legea care reglementează genul de activitate licenţiat. Totodată, Codul nr.260-XVI din 27.07.2006 nu reglementează exhaustiv cuantumul taxei de licenţă. Auditul relevă că numai începând cu 26 octombrie 2017, urmare a modificărilor cadrului legal, a fost stabilită expres taxa de licenţă de emisie în cuantum de 3 250 lei. Astfel, în lipsa prevederilor exhaustive privind stabilirea cuantumului taxei de licenţă, CCA a perceput venituri în sumă de 54,3 mii lei⁵.

__________________________

⁴Art.18 alin.(5) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001 (abrogată din 27.10.2017 prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în continuare – Legea nr.451-XV din 30.07.2001).

⁵Veniturile efective pentru perioada 01.01.2017 – 26.10.2017. CCA a aplicat taxa de licenţă în cuantum de 3250 lei analogic taxei stabilite în Legea nr.451-XV din 30.07.2001 pentru alte genuri de activitate licenţiate.

4.1.2. Plenitudinea calculării veniturilor din taxa de reglementare a fost afectată urmare a nestabilirii/nefuncţionalităţii procedurilor de control intern.

Potrivit normelor privind plata taxei de reglementare⁶, radiodifuzorii prezintă către CCA raportul trimestrial privind calcularea acesteia. Deşi auditul a relevat lipsa denaturărilor semnificative aferente veniturilor la nivel de existenţă, exactitate, departajare şi clasificare, CCA nu a asigurat plenitudinea şi regularitatea calculării taxei de reglementare. Astfel, urmare a lipsei de comunicare între subdiviziunile Consiliului şi a insuficenţei activităţilor de control instituite în entitate, nu s-a efectuat reconcilierea listei radiodifuzorilor luaţi în evidenţă ca plătitori de taxă cu registrul licenţelor eliberate/prelungite de drept/cesionate şi corectarea ulterioară a neregulilor. În consecinţă, deşi numai 90 din 124 de titulari de licenţă (cca 73%) au prezentat rapoartele financiare, managementul Consiliului nu a luat măsuri de responsabilizare a radiodifuzorilor. Mai mult decât atât, CCA nu deţine pârghii de responsabilizare a radiodifuzorilor în caz dacă aceştia nu-şi onorează atribuţiile regulamentare privind prezentarea rapoartelor.

__________________________

⁶Decizia CCA despre Regulamentul privind gestionarea Fondului de susţinere a radiodifuzorilor nr.125 din 04.12.2007 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Decizia nr.125 din 04.12.2007).

4.1.3. Situaţia creanţelor pentru taxele gestionate de CCA nu prezintă o imagine fidelă, fiind cauzată de controlul intern insuficient.

Creanţele ce provin din taxele gestionate de CCA sunt evaluate în raportul financiar la valorile corespunzătoare evidenţei contabile, în sumă de 1146,4 mii lei (la 31.12.2016) şi de 1108,4 mii lei (la 31.12.2017). Totodată, prin nerespectarea prevederilor regulamentare⁷ atât în perioadele precedente, cât şi în anul auditat, nu s-a efectuat inventarierea creanţelor, astfel nefiind confirmată de către debitori existenţa, plenitudinea şi drepturile entităţii la nivel de solduri contabile. De asemenea, auditul remarcă că, deşi creanţele pentru taxele nominalizate⁸ au fost înregistrate în anii 2016-2017 la nivel de 45-50% în raport cu valoarea veniturilor inregistrate, CCA nu a întreprins măsurile de rigoare privind colectarea creanţelor. Mai mult decât atât, CCA nu poate justifica termenul de apariţie a creanţelor, respectiv, perspectiva încasării acestora pe calea judiciară fiind dubioasă.

__________________________

⁷Art.24 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi Ordinul ministrului finanţelor “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea” nr.60 din 29.05.2012.

⁸1146,4 mii lei în a.2016; 1108,4 mii lei în a.2017.

4.2. Înregistrarea şi raportarea eronată a unor cheltuieli a condiţionat denaturarea situaţiilor financiare la situaţia din 31 decembrie 2017.

4.2.1. Tranzacţiile financiare aferente retribuirii muncii nu conţin denaturări.

Analiza datelor raportate pe anul 2017 denotă că volumul total al fondului de salarizare a constituit 4497,4 mii lei, înregistrând o creştere faţă de anul 2016 (3 723,7 mii lei) cu 773,7 mii lei, sau cu 18%. În mare parte, creşterea cheltuielilor a fost condiţionată de majorarea sumelor pentru plata premiilor (125,0 mii lei), sporurilor (190,0 mii lei), cumulării de funcţii (259,7 mii lei) şi indemnizaţiilor (70,0 mii lei).

Urmare a verificărilor efectuate, auditul nu a constatat denaturări privind stabilirea categoriilor de salarizare, grilelor de salarii, precum şi privind plata premiilor şi calcularea indemnizaţiei de concediu.

4.2.2. Raportul financiar la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost denaturat nesemnificativ urmare a înregistrării necorespunzătoare a tranzacţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

Procedurile efectuate de audit denotă că tranzacţiile (la începutul şi finele anului de gestiune) privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii nu corespund cu datele CNAS. Deşi declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (formularul BASS) a fost întocmită şi prezentată regulamentar, indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) (pentru perioada mai mare de 5 zile) au fost contabilizate în conturi necorespunzătoare pe o perioadă de mai mulţi ani. Astfel, prin nerespectarea normelor legale⁹, managerul contabil precedent a înregistrat plata indemnizaţiilor nominalizate prin dublarea cheltuielilor privind contribuţiile la BASS şi nu prin scăderea datoriilor faţă de CNAS. Se relevă că, deşi managerul contabil actual a efectuat unele corectări în sumă de 24,3 mii lei aferente tranzacţiilor care au avut loc în a.2017, denaturarea soldului înregistrat în evidenţa contabilă, respectiv, în raportul financiar, la 31 decembrie 2017, constituie 17,2 mii lei. Corectarea tranzacţiilor nu a fost efectuată, dat fiind faptul că, în perioadele de gestiune precedente anului auditat, nu au fost verificate decontările cu CNAS, ceea ce a compromis existenţa, drepturile şi obligaţiile, precum şi exactitatea şi evaluarea informaţiilor financiare prezentate în raportul financiar.

__________________________

⁹Art.4 alin.(21) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr.289-XV din 22.07.2004.

4.2.3. Exactitatea şi plenitudinea tranzacţiilor financiare aferente cheltuielilor pentru susţinerea radiodifuzorilor nu au fost asigurate prin reglementări exhaustive.

Potrivit Regulamentului privind gestionarea Fondului de susţinere a radiodifuzorilor¹⁰, veniturile acestuia sunt constituite din taxele percepute de CCA şi din granturi.

Cele mai semnificative cheltuieli ale Fondului constituie cheltuielile de finanţare a producerii emisiunilor de interes social de către radiodifuzori. În pofida naturii sensibile a domeniului, reglementările privind utilizarea cheltuielilor nu sunt clare şi exhaustive, lăsând loc pentru interpretări. Astfel, alocarea mijloacelor se efectuează în baza deciziei CCA, nefiind reglementate criteriile de departajare a beneficiarilor de finanţări, nefiind stabilite modul de evaluare a volumului cheltuielilor ce urmează a fi finanţate şi justificarea utilizării mijloacelor alocate. Aceste circumstanţe au compromis echitatea alocaţiilor.

Totodată, în lipsa reglementărilor în politica de contabilitate, mijloacele alocate în anul auditat în sumă de 1523,1 mii lei au fost transferate şi înregistrate în contul de cheltuieli “Subsidii acordate instituţiilor private financiare”, documentul primar constituind Decizia CCA privind acordarea finanţării. Prin urmare, auditul denotă că lipsa reglementărilor la acest capitol, precum şi lipsa contractelor încheiate cu beneficiarii mijloacelor financiare care ar stabili drepturile şi obligaţiunile părţilor, nu asigură exactitatea şi plenitudinea tranzacţiilor financiare aferente cheltuielilor executate în valoare de 1523,1 mii lei. În context, auditul relevă că lipsa instrumentelor de verificare şi de recuperare a mijloacelor în caz de neîndeplinire a obligaţiunilor de către radiodifuzori nu poate asigura continuitatea procesului de executare a cheltuielilor la acest capitol.

__________________________

¹⁰Regulamentul aprobat prin Decizia nr.125 din 04.12.2007.

4.2.4. Lipsurile semnificative ale bunurilor au condus la denaturarea situaţiei patrimoniale, acestea fiind condiţionate de gestionarea neconformă.

CCA nu a stabilit proceduri de control intern privind buna gestionare şi asigurare a integrităţii bunurilor entităţii, inclusiv prin neaplicarea fizică a numerelor de inventar pe mijloacele fixe, neîntocmirea actelor de predare-primire a bunurilor, prezenţa bunurilor care nu se utilizează şi/sau nu sunt funcţionale, efectuând inventarierea formală a fondurilor fixe în anii precedenţi anului auditat. Ca rezultat al inventarierii realizate la situaţia din 01.12.2017, au fost depistate lipsuri în sumă de 691,7 mii lei şi surplusuri în sumă de 14,6 mii lei. Urmare a inventarierii încheiate în ianuarie 2018, CCA a dispus efectuarea unei anchete de serviciu privind stabilirea persoanelor gestionare responsabile de bunurile constatate lipsă. Respectiv, raportul financiar pentru anul 2017 conţine denaturări semnificative ale situaţiei financiare privind mijloacele fixe, luând în considerare lipsa reală a acestora.

4.2.5. Raportarea adecvată a situaţiilor mijloacelor fixe este denaturată de iregularităţile privind integritatea acestora.

În cadrul inventarierii selective a mijloacelor fixe efectuate la iniţiativa echipei de audit, au fost depistate unele bunuri, constatate lipsă în cadrul inventarierii din a.2017, precum şi a fost constatată nefuncţionalitatea unor bunuri. Astfel, inventarierea repetată a stabilit existenţa a unui CD de instalare a modulelor “Mediamon”¹¹ şi a unui procesor pe care acestea au fost înregistrate (valoarea totală a sistemelor fiind de 415,0 mii lei), constatate lipsă în cadrul inventarierii anterioare. Totodată, modulele nu sunt funcţionale şi nu prezintă un bun util în activitatea entităţii. O situaţie similară de neutilizare/nefuncţionalitate a bunurilor s-a constatat şi în cazul SI “Baza de date a radiodifuzorilor”, cu valoarea de 24,0 mii lei.

Totodată, deşi au fost constatate surplusuri de bunuri, acestea pot fi identificate doar la număr, dat fiind faptul că în evidenţă nu este specificată denumirea şi marca utilajului, precum şi lipsesc numerele de inventar pe bunuri, prin ce nu au fost asigurate claritatea şi transparenţa evidenţei contabile a mijloacelor fixe, fiind create oportunităţi pentru gestionarea frauduloasă a bunurilor. Mai mult decât atât, o parte din bunurile prezente¹² nu se utilizează din motive neexplicate de entitate.

Aceleaşi iregularităţi în evidenţa contabilă nu au permis auditului să se expună asupra autenticităţii a 2 calculatoare depistate la inventariere, ale căror denumiri nu se regăsesc în facturile fiscale privind furnizarea bunurilor. Totodată, calculatoarele cu denumirile respective au fost casate în a.2017. Procedura de casare cu multiple abateri de la norme este descrisă în subcapitolul 4.2.6. al Raportului de audit. Faptele consemnate mai sus creează, per ansamblu, suspecţii privind posibila substituire a calculatoarelor la valoarea iniţială de 31,5 mii lei.

Rezumând cele menţionate mai sus, auditul denotă lipsa unor proceduri clare de distribuire în folosinţa angajaţilor a bunurilor şi a justificării răspunderii materiale asupra acestora. Prin urmare, deficienţa sistemului de management financiar şi control privind gestionarea bunurilor nu a permis verificarea, fiind pusă la îndoială veridicitatea şi credibilitatea situaţiilor financiare aferente mijloacelor fixe, la 31.12.2017, precum şi nu a asigurat integritatea acestora.

__________________________

¹¹Sistemele informaţionale sunt destinate monitorizării emisiunilor audiovizuale.

¹²Bunurile care sunt în evidenţă în comun cu cele constatate ca surplus.

4.2.6. Tranzacţiile de casare a mijloacelor fixe nu au fost conforme procedurilor regulamentare, ceea ce creează premise pentru utilizarea neîntemeiată a bunurilor casate.

Se relevă că modul existent de casare a mijloacelor fixe este afectat de abateri şi iregularităţi. În acest sens, lipsa procedurilor de control intern, inclusiv a metodelor de monitorizare a continuităţii procesului, au avut ca impact lipsa de asigurare rezonabilă precum că bunurile casate nu au fost substituite cu bunuri care funcţionează.

Astfel, deşi în cadrul inventarierii efectuate la finele anului 2016, 4 calculatoare (din a.2011) nu s-au constatat drept defectate/nefuncţionale, acestea au fost casate în ianuarie 2017. Testând procedura de casare aplicată, auditul accentuează abaterile substanţiale de la cadrul legislativ-normativ. Cu toate că auditul nu a obţinut probe care ar indica expres asupra fraudei în cazul dat, procesul neconform de casare a bunurilor în sumă de 63,0 mii lei a generat pentru entitate oportunităţi de utilizare neregulamentară a bunurilor după casarea acestora.

4.2.7. CCA nu a respectat regulile şi normele privind calcularea uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale, denaturând datele privind valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe şi suma uzurii calculate.

Astfel,

√ pentru un activ nematerial neutilizat de către entitate din momentul procurării, la valoarea de 72,6 mii lei, a fost calculată amortizarea în sumă totală de 58,2 mii lei; iar

√ pentru un mijloc fix cu valoarea de 48,0 mii lei, pus în funcţiune din a.2013, nu s-a calculat uzura în sumă de 48,0 mii lei.

4.2.8. Deficienţele în managementul gestionării clădirii CCA nu au asigurat exactitatea şi evaluarea prezentării activului în raportul financiar.

CCA deţine în gestiune o clădire, proprietate a statului, cu valoarea iniţială de 12608,8 mii lei (uzura de 33%) şi un teren aferent cu valoarea de 11 272,3 mii lei. Potrivit Registrului bunurilor imobile, asupra imobilelor este aplicat sechestrul din a.2010¹³. Deşi obiectul litigiului între CCA şi un agent economic, proprietar al unor încăperi din clădirea nominalizată a constat în restabilirea unor spaţii cu suprafeţe mici, sechestrul a fost înregistrat integral pe imobilele gestionate de CCA. Se menţionează că, potrivit Codului civil¹⁴, dreptul de proprietate asupra bunului este garantat, iar acesta poate fi cedat numai pentru utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Astfel, circumstanţele create generează neasigurarea integrităţii patrimoniului public şi poate implica cheltuieli suplimentare.

Auditul accentuează că Nota explicativă la Raportul financiar nu conţine menţiuni despre sechestrul aplicat asupra bunurilor deţinute în gestiune, fapt ce nu a asigurat raportarea veridică a drepturilor asupra bunului gestionat. Mai mult decât atât, neraportarea informaţiilor privind restricţiile aplicate asupra patrimoniului statului afectează continuitatea activităţii instituţiei, în special în cazurile de rotaţie regulată a factorilor de decizie.

Totodată, valoarea clădirii de 12608,8 mii lei, înregistrată în evidenţa contabilă din 01 ianuarie 2013, nu este confirmată prin documente justificative. Testările de audit denotă că, urmare a evaluării clădirii efectuate de un evaluator în a.2013, valoarea clădirii a constituit 19257,6 mii lei, inclusiv TVA. Însă, din motive neexplicate de entitate, valoarea clădirii nu a fost ajustată în evidenţa contabilă, prezentarea în raportul financiar fiind denaturată în aspectul exactităţii şi evaluării situaţiei patrimoniale.

__________________________

¹³În baza Încheierii Judecătoriei economice de circumscripţie din a.2010.

¹⁴Art.316 din Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002

V. MENŢIUNI PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

5.1. Continuitatea activităţii Consiliului poate fi afectată de existenţa diferitor reglementări ale cuantumului taxei de autorizare, deşi acestea nu au avut impact asupra exactităţii raportării veniturilor.

La acest paragraf auditul relevă asupra stabilirii diferitor cuantumuri ale taxei de autorizare de retransmisie în mai multe acte legislativ-normative. Astfel, deşi potrivit reglementărilor legale¹⁵ cuantumul taxei de autorizaţie de retransmisie a fost stabilit expres de 2500 lei şi, respectiv, de 5000 lei¹⁶, reglementările din domeniu¹⁷ egalează cuantumul taxei de autorizare cu taxa de licenţiere (în prezent de 3250 lei)¹⁸. Astfel, prevederea ambiguă a diferitor cuantumuri ale taxei de autorizaţie poate afecta pe viitor constituirea veniturilor Consiliului.

__________________________

¹⁵Anexa la Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160 din 22.07.2011.

¹⁶Până la 26.10.2017 – în sumă de 2500 lei, şi după 26.10.2017 – în sumă de 5000 lei.

¹⁷Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, aprobat prin HP nr.433-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HP nr.433-XVI din 28.12.2006).

¹⁸Art.31 din Regulamentul aprobat prin HP nr.433-XVI din 28.12.2006.

5.2. CCA nu a asigurat proceduri de gestionare conformă a automobilelor de serviciu care ar asigura integritatea lor.

Auditul, analizând modul de gestiune şi evidenţă a 4 automobile, cu valoarea totală de 1 296,0 mii lei, uzura de 100%, relevă că CCA nu a stabilit proceduri de primire-predare a automobilului de la un şofer la altul, iar cu 2 persoane care au condus automobilele nu au fost încheiate contracte de răspundere materială.

În acelaşi timp, fişa de evidenţă a unui automobil este întocmită neregulamentar, iar foile de parcurs nu conţin informaţia cu privire la ruta şi kilometrajul parcurs, nefiind justificate în măsura deplină cheltuielile pentru combustibilul utilizat.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. La implementarea sistemului de Management Financiar şi Control în cadrul CCA se constată rezerve, acesta fiind doar la etapa de implementare.

Conducerea CCA este responsabilă¹⁹ de implementarea sistemului de MFC, aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu, elaborarea Raportului privind organizarea şi funcţionarea sistemului de MFC, precum şi de emiterea Declaraţiei privind buna guvernare. Cu toate că este interesat de implementarea procedeelor moderne de gestionare a proceselor operaţionale, Consiliul nu a implementat o serie de cerinţe obligatorii privind sistemul de MFC intern. Astfel, autoritatea auditată:

ˇ nu a asigurat gestionarea şi monitorizarea adecvată a riscurilor care ar avea impact negativ în atingerea obiectivelor şi realizarea performanţelor stabilite;

ˇ nu a cartografiat integral procesele de bază din cadrul autorităţii;

ˇ nu a îmbunătăţit sistemul existent de informare, comunicare şi documentare internă.

__________________________

¹⁹Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

6.2. Mijloacele publice alocate pentru deplasările peste hotarele ţării nu au fost cheltuite în mod econom, ceea ce a generat majorarea valorii contului de cheltuieli.

Auditul public extern relevă că nu toate mijloacele bugetare au fost cheltuite în mod econom, cu respectarea principiului performanţei²⁰ de utilizare a resurselor bugetare. Astfel,

√ în cadrul deplasării în or.Bacu pentru doi angajaţi ai CCA, a fost selectat un hotel de lux, costul cazării (de 115 şi 217 euro/zi pentru o persoană) fiind de 3-4 ori mai mare decât la hotelurile situate în raza de 4 kilometri de la hotelul respectiv. Deşi normativul cheltuielilor²¹ pentru cazare nu a fost depăşit, în cazul selectării prudente a locului de cazare a persoanelor delegate entitatea putea economisi circa 14,0 mii lei;

√ persoanele delegate în or.Geneva pentru participare la o conferinţă, au plecat în deplasare cu o zi mai înainte de data iniţierii conferinţei, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare pentru cazare şi diurna de circa 11,9 mii lei. Explicaţiile entităţii precum că reprezentanţii CCA au avut întâlniri neformale cu reprezentanţii ţării-gazde nu au fost justificate documentar.

__________________________

²⁰Art.11 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

²¹Anexa nr.2 la HG nr.10 din 05.01.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova”.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Consiliul Coordonator al Audiovizualului:

1. să dispună/implementeze acţiuni de remediere a disfuncţionalităţilor controlului intern, cu identificarea şi descrierea proceselor operaţionale, stabilirea activităţilor de comunicare internă, evaluarea şi monitorizarea sistematică a performanţelor aferente proceselor operaţionale privind exerciţiul bugetar (pct.4.1.2, 4.1.3, 4.2.3., 4.2.4., 4.2.6. 6.1, 6.2 din prezentul Raport de audit);

2. să asigure verificarea şi, după caz, corectarea înregistrărilor contabile aferente: (i) cheltuielilor privind contribuţiile de asigurări sociale cu atribuirea acestora în conturile corespunzătoare, (ii) uzurii mijloacelor fixe, în vederea raportării veridice a situaţiilor financiare şi (iii) integrităţii bunurilor gestionate de angajaţii CCA (pct.4.2.2., 4.2.4., 4.2.6., 4.2.7., 5.2. din prezentul Raport de audit);

3. să actualizeze politica de contabile astfel încât aceasta să asigure reglementarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare pentru susţinerea radiodifuzorilor (pct.4.2.3. din prezentul Raport de audit);

4. să asigure reglementarea procedurii de acordare a mijloacelor bugetare pentru susţinerea radiodifuzorilor, inclusiv evaluarea adecvată a cheltuielilor care va asigura claritatea şi transparenţa utilizării acestora (pct.4.2.3. din prezentul Raport de audit);

5. să restabilească evidenţa contabilă a bunurilor în materie de denumiri ale acestora, precum şi evidenţa primară a bunurilor la locurile de păstrare (pct.4.2.5 din prezentul Raport de audit);

6. să asigure aplicarea fizică a numerelor de inventar pe mijloacele fixe, în scopul asigurării evidenţei conforme a acestora după persoane gestionare (pct.4.2.5 din prezentul Raport de audit);

7. să întreprindă măsuri pentru responsabilizarea radiodifuzorilor în materie de prezentare conformă a rapoartelor, precum şi pentru recuperarea creanţelor (pct.4.1.2, 4.1.3 din prezentul Raport de audit);

8. să asigure conformitatea înregistrării valorii clădirii administrative gestionate de CCA (pct.4.2.8. din prezentul Raport de audit);

9. să întreprindă măsuri pentru remedierea restricţiilor aplicate asupra imobilelor gestionate de CCA, în scopul asigurării integrităţii şi inalienabilităţii acestora (pct.4.2.8. din prezentul Raport de audit).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Managementul autorităţii este responsabil de pregătirea şi prezentarea fidelă a rapoartelor/situaţiilor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii²² şi cu Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015²³, precum şi de implementarea MFC, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative cauzate de fraudă sau eroare. La întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă de evaluarea capacităţii entităţii de a continua activitatea, dezvăluind, după caz, aspectele legate de activitatea continuă.

__________________________

²²Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

²³Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

IX. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Scopul auditului public extern constă în emiterea unei opinii, cu oferirea asigurării rezonabile precum că situaţiile financiare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului sunt întocmite şi prezentate, la 31.12.2017, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, prezintă o imagine fidelă şi veridică şi nu conţin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor.

Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când aceasta există. Denaturările pot fi datorate fraudei sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.

O informaţie mai detaliată privind responsabilităţile auditorilor este prezentată în Anexa nr.2. Metodologia şi sfera de abordare a auditului.

Responsabilii de elaborarea Raportului de audit:

Antonina Caramilea, _______________

controlor de stat principal,

şef al echipei de audit

Natalia Apostol, __________________

controlor de stat principal

Responsabil de monitorizarea misiunii de audit:

Vasile Moşoi, ____________________

şeful Direcţiei Generale Auditul

Gestiunii Economice Corporative,

Tehnologiilor Informaţionale şi

Autorităţilor de Reglementare