Hotărîre nr.05a-00 din 17.12.2001 cu privire la aprobarea şi implementarea "Regulilor şi a normelor sanitare privind aditivii alimentari"

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea şi implementarea "Regulilor

şi a normelor sanitare privind aditivii alimentari"

nr.05a-00  din  17.12.2001

 (în vigoare 11.04.2002) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-52 art.123 din 11.04.2002

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.52 din 18.01.2007 privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale prin divizare în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii în Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, cu preluarea funcţiilor ce ţin de domeniul protecţiei sociale, în urma divizării Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale)

În scopul perfecţionării supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat în baza alineatului (2) al articolului 33 al Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, nr.1513-XII din 16 iunie 1993,

APROB:

1. Regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari (se anexează).

2. Se abrogă ordinul Ministerului Sănătăţii nr.232 din 2 iulie 1992 în partea referitoare la aprobarea "Regulilor sanitare privind utilizarea aditivilor alimentari", nr.1923-78,

HOTĂRĂSC:

1. A considera în vigoare şi a pune în aplicare în Republica Moldova "Normele şi regulile sanitare privind aditivii alimentari", nr.06.10.3.46 din 17 decembrie 2001.

2. Conducătorii de ministere, departamente, persoanele fizice şi juridice, implicate în circuitul alimentelor, inclusiv al aditivilor alimentari vor asigura îndeplinirea întocmai a cerinţelor Normelor şi regulilor sanitare date.

3. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă (director general M.Magdei), centrele de medicină preventivă judeţene şi filialele lor, centrul municipal de medicină preventivă Chişinău vor asigura controlul îndeplinirii prezentelor Norme şi reguli sanitare.

4. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă (vicedirector V.Calmîc) va asigura publicarea prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi va asigura multiplicarea şi distribuirea documentului dat.

5. Responsabilitatea pentru îndeplinirea întocmai a prezentelor Norme şi reguli sanitare o poartă conducătorii (patronii) sau persoanele cu funcţii de răspundere ale unităţilor economice respective, precum şi persoanele fizice implicate în circuitul alimentar, inclusiv cel al aditivilor alimentari.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Controlul îndeplinirii prezentei hotărîri mi-l asum personal.

NORME ŞI REGULI SANITARE

PRIVIND ADITIVII ALIMENTARI

Capitolul 1

CERINŢE GENERALE

1. Prezentele Norme şi reguli sanitare stabilesc:

a) felurile de aditivi alimentari, care pot fi utilizaţi în producerea şi tratarea alimentelor, normele de igienă şi cerinţele faţă de ei;

b) informaţia care trebuie să fie scrisă pe ambalajul aditivilor alimentari, în documentele de însoţire şi pe alimentele, în care ei se adaogă;

c) condiţiile şi cerinţele de avizare sanitară (certificare igienică), (în continuare după text avizare sanitară) a producerii, importului, utilizării, comercializării aditivilor alimentari şi, de asemenea, de extindere a felurilor de alimente, în care se admite utilizarea aditivilor alimentari avizaţi sanitar;

d) controlul de producţie în unităţile alimentare şi supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra producerii, importului, depozitării, comercializării şi utilizării aditivilor alimentari.

2. Aditiv alimentar înseamnă orice substanţă, care nu este folosită în mod obişnuit ca produs alimentar sinestătător sau ca component obişnuit tipic al alimentelor, care are sau nu valoare nutritivă, adăugarea intenţionată a căruia în aliment în scopuri tehnologice (inclusiv organoleptice) la diverse etape a procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, manipulare, transportare sau depozitare a alimentelor, rezultă sau poate rezulta (direct sau indirect) în prezenţa sa sau a produselor sale auxiliare în alimentele finale, devenind component sau afectînd caracteristicile alimentelor. Termenul nu include "contaminanţii" sau substanţele adăugate alimentelor pentru menţinerea sau sporirea calităţilor nutritive (de ex.: vitamine, oligoelemente, aminoacizi ş.a.).

3. La fabricarea şi tratarea alimentelor se utilizează următoarele clase funcţionale de aditivi alimentari:

conservanţi – substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor, protejîndu-le împotriva alterărilor cauzate de microorganisme;

coloranţi – substanţe care dau, măresc sau restabilesc culoarea alimentului şi includ componenţi naturali ai alimentelor şi surse naturale, care în mod obişnuit nu sînt consumate ca alimente ca atare şi nu sînt utilizate ca ingrediente caracteristice ale alimentelor;

îndulcitori – substanţe, altele decît zahărul, care se utilizează la prepararea alimentelor pentru a le reda gust dulce;

antioxidanţi – substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor, protejîndu-le împotriva alterărilor cauzate de oxidare, asemenea ca rîncezirea grăsimilor, schimbarea culorii;

substanţe suport, dizolvanţi – substanţe utilizate pentru a dizolva, dilua, dispersa sau altfel modifica un aditiv alimentar fără a-i modifica funcţia tehnologică (şi fără a influenţa alte efecte tehnologice însele), pentru a facilita manipularea, aplicarea sau utilizarea lor;

acidifianţi – substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru;

antiaglomeranţi – substanţe care reduc tendinţa particulelor din alimente de a se lipi una de alta;

antispumanţi – substanţe care previn sau reduc formarea spumei;

agenţi de afînare – substanţe care contribuie la mărirea volumului alimentelor fără a contribui semnificativ la modificarea valorii lor energetice;

emulgatori – substanţe care fac posibilă formarea sau menţinerea omogenităţii amestecului a două sau mai multe faze imiscibile, astfel ca uleiul şi apa în alimente;

săruri emulgatoare – substanţe care transformă proteinele ce se conţin în brînzeturi într-o formă dispersată şi în acest mod determină distribuţia omogenă a grăsimilor şi a altor componente;

agenţi de solidificare – substanţe care fac sau menţin ţesuturile fructelor sau legumelor rezistente sau dure, sau interacţionează cu agenţii de gelificare pentru a produce sau a consolida gelul;

spumanţi – substanţe care fac posibilă formarea unei dispersii omogene a fazei gazoase în alimentul lichid sau solid;

agenţi de gelificare – substanţe care dau alimentului textura prin formarea gelului;

agenţi de glazurare – substanţe, care sînt aplicate pe suprafaţa externă a alimentului, îi redau o înfăţişare strălucitoare sau îi asigură un înveliş protector;

umectanţi – substanţe care împiedică alimentele a se usca prin contractivarea efectului unei atmosfere cu un grad redus de umiditate sau contribuie la dizolvarea unui praf într-un mediu apos;

amidon modificat – substanţa obţinută prin una sau mai multe prelucrări chimice a amidonului comestibil, care a fost supus unei prelucrări fizice sau enzimatice şi diluat sau albit cu acizi sau baze;

gaze de împachetare – alte gaze decît aerul, introduse în container înainte, pe parcursul sau după plasarea alimentului în container;

propulsanţi – alte gaze decît aerul, care elimină alimentul din container;

sechestranţi – substanţe care formează complexe chimice cu ionii metalici;

stabilizatori – substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentului, menţinînd omogenitatea dispersiei a două sau mai multe substanţe imiscibile în aliment şi includ de asemenea substanţele care stabilizează, menţin sau intensifică culoarea existentă a alimentului;

îngroşători – substanţe care măresc viscozitatea alimentului;

agenţi pentru tratarea făinii – substanţe, altele decît emulgatorii, care se adaogă în făină sau aluat pentru a ameliora calităţile lor de panificaţie;

arome naturale şi substanţe aromatice naturale – produse şi respectiv substanţe singure, acceptabile pentru consumul uman, obţinute exclusiv prin procese fizice din materii prime de origine vegetală sau animală;

substanţe aromatice identic naturale – substanţe chimic identice substanţelor prezente în produsele naturale prelucrate sau neprelucrate, destinate consumului uman, izolate chimic din materii prime aromatice sau obţinute sintetic şi care au caracteristici toxicologice identice celor naturale;

substanţe aromatice artificiale – acele substanţe care nu au fost identificate în produsele naturale destinate consumului uman, prelucrate sau neprelucrate şi se obţin prin sinteză;

potenţiatori de aromă – substanţele care intensifică gustul şi/sau mirosul existent al alimentului;

asistenţi tehnologici – orice substanţă sau material, care nu includ aparatele şi ustensilele, şi nu sînt consumate ca ingredient alimentar sinestătător, intenţionat utilizate în prelucrarea materiilor prime, produselor alimentare sau ingredientelor lor, pentru a îndeplini careva scopuri tehnologice pe parcursul tratării sau prelucrării şi care pot rezulta în prezenţa neintenţionată, dar inevitabilă a reziduurilor sau derivaţilor în alimentul final, ce nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorului.

4. În contextul acestor Norme şi reguli sanitare nu se consideră aditivi alimentari:

• substanţele folosite pentru protecţia plantelor;

• substanţele adăugate pentru sporirea valorii nutritive (vitamine, minerale);

• concentratele naturale (deshidratate sau sub altă formă) încorporate în aliment în timpul procesului tehnologic, datorită aromei specifice, proprietăţilor nutritive sau puterii lor de colorare;

• substanţele utilizate pentru tratarea apei potabile;

• produsele care conţin pectină şi produse obţinute prin acţiunea acidului diluat, urmat de neutralizarea parţială cu săruri de sodiu sau potasiu (pectină lichidă) a merelor deshidratate presate, cojii de citrice sau amestecului ambelor;

• bazele pentru guma de mestecat;

• dextrina albă sau galbenă, amidonul calcinat sau dextrinat, amidonul modificat prin tratare acidă sau alcalină, amidonul albit, amidonul fizic modificat şi amidonul tratat cu enzime amilolitice;

• clorura de amoniu;

• plasma sanguină, gelatina comestibilă, proteinele hidrolizate şi sărurile lor, proteinele de lapte şi glutenul;

• aminoacizii şi sărurile lor, alţii decît acidul glutaminic, glicina, cisteina şi cistina şi sărurile lor, care nu au funcţii de aditivi alimentari;

• cazeinaţii şi cazeina;

• inulina.

5. Prezentele Norme şi reguli sanitare nu se extind asupra contaminanţilor, care nimeresc neintenţionat în aliment pe parcursul cultivării plantelor, creşterii animalelor sau măsurilor veterinare, tratării, preparării, ambalării, depozitării şi transportării alimentelor, în rezultatul contactului cu utilajele, ambalajele, mediul ambiant şi, de asemenea, microorganismele vii şi impurităţile mecanice.

6. În conformitate cu articolele 11, 12 ale Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, nr.1513-XII din 16 iunie 1993, alineatul (5) al articolului 10 al Legii nr.652-XIV din 28 octombrie 1999 "Cu privire la certificare", producerea, importul, utilizarea aditivilor alimentari şi a asistenţilor tehnologici în unităţile alimentare, precum şi comercializarea unor aditivi alimentari şi asistenţi tehnologici către populaţie pentru utilizare în condiţii casnice, trebuie să se efectueze după obţinerea avizului sanitar (certificatului igienic), eliberat de către Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

7. În conformitate cu articolul 3 al Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, nr.1513-XII din 16 iunie 1993, respectarea prezentelor Norme şi reguli sanitare de către toate persoanele fizice şi juridice indiferent de subordonare şi de forma de proprietate este obligatorie.

Capitolul 2

PRINCIPII GENERALE PRIVIND UTILIZAREA ADITIVILOR ALIMENTARI

8. În alimente pot fi utilizaţi numai aditivii alimentari enumeraţi în anexele nr.1-9 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

9. Toţi aditivii alimentari, atît cei utilizaţi actual, cît şi cei care urmează să fie propuşi pentru utilizare, trebuie să fie supuşi testărilor toxicologice şi evaluărilor sanitare necesare. Aceste evaluări trebuie să ţină cont, pe lîngă altele, de efectele cumulative, de sinergism sau potenţare a efectelor rezultate din utilizarea lor.

10. Vor fi autorizaţi numai acei aditivi alimentari, care pînă la luarea deciziei în baza argumentelor actuale valabile, nu prezintă risc pentru sănătatea consumatorilor la nivelele de utilizare propuse.

11. Toţi aditivii alimentari se vor afla sub supraveghere continuă şi vor fi reevaluaţi de fiecare dată, cînd este necesar, în condiţii neesenţial modificate de utilizare şi noi informaţii ştiinţifice.

12. Aditivii alimentari trebuie să fie conformi permanent cu specificaţiile aprobate şi coordonate cu Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova, specificaţiile de identitate şi puritate recomandate de Comisia Codex Alimentarius.

13. Utilizarea aditivilor alimentari este justificată numai atunci, cînd ei servesc unul sau mai multe din scopurile menţionate la subpunctele a-d din acest punct şi, numai atunci, cînd scopurile propuse nu pot fi atinse prin alte mijloace economic şi tehnologic practicabile şi nu prezintă riscuri pentru sănătatea consumatorilor:

a) conservarea proprietăţilor naturale şi a valorii nutritive a alimentelor; reducerea intenţionată a valorii nutritive trebuie să fie justificată în circumstanţele examinate în subpunctul b) al punctului 13 din prezentele Norme şi reguli sanitare şi, de asemenea, în alte circumstanţe, cînd alimentul nu constituie o componentă semnificativă a dietei normale;

b) reducerea sau mărirea valorii nutritive a unor ingrediente sau constituenţi necesari în alimentele destinate pentru grupuri de consumatori cu necesităţi dietetice speciale, sau cînd alimentul nu constituie o componentă semnificativă a dietei normale;

c) sporirea calităţii şi stabilităţii alimentelor sau îmbunătăţirea proprietăţilor organoleptice a lor, asigurînd că aceştia nu vor schimba natura, baza sau calitatea alimentului, încît să inducă în eroare cumpărătorul;

d) facilitarea fabricării, procesării, preparării, tratării, ambalării, transportării sau depozitării alimentelor, asigurînd că aditivii nu vor fi utilizaţi pentru a masca efectele utilizării materiilor prime alterate, practicilor sau tehnicilor indezirabile, inclusiv neigienice pe parcursul unora din aceste activităţi.

14. Nu se admite utilizarea aditivilor alimentari care:

a) afectează valoarea nutritivă, cu excepţia cazurilor prevăzute în subpunctul b) al punctului 13 din prezentele Norme şi reguli sanitare;

b) induc în eroare consumatorul referitor la calitatea şi provenienţa alimentului;

c) ascund modificările sau alterările în alimente provenite în rezultatul încălcării Bunei practici de producere sau a Normelor şi regulilor sanitaro-igienice de fabricare şi comercializare a alimentelor;

d) afectează sănătatea consumatorului sau sporesc riscul acţiunii nefavorabile posibile asupra sănătăţii consumatorului.

15. Aditivii alimentari trebuie să fie introduşi în alimente în cantităţi minime necesare pentru atingerea efectului tehnologic, dar nu mai mari decît cele stabilite în prezentele Norme şi reguli sanitare:

a) dozele maxime ale aditivilor alimentari (coloranţi, îndulcitori, conservanţi etc.) specificate în prezentele Norme sanitare înseamnă cantitatea maximă de aditiv alimentar, care poate fi adăugată sau care poate să se conţină în alimentul gata pentru întrebuinţare, indiferent de faptul dacă acesta a fost adăugat direct sau în componenţa altui produs (semipreparat), introdus conform reţetei sau instrucţiunii de utilizare;

b) dozele maxime de aditivi alimentari în aliment se referă la cantităţile şi principiile de colorare, îndulcire, conservare sau altele, conţinute în preparatele respective şi sînt date în mg (ml) per kg (dm³) de produs gata sau semifabricat (dacă este special menţionat);

c) pentru aditivii alimentari care nu prezintă pericol pentru sănătate chiar şi în doze mari şi, de asemenea, pentru aditivii alimentari, adăugarea cărora, în doze supralimită în aliment în cantităţi inofensive pentru sănătatea consumatorului, duce la alterarea tehnică a produsului nu sînt stabilite doze maxime. Aceşti aditivi se adaugă conform principiului "quantum satis" (q.s.) (cantitatea necesară pentru obţinerea efectului tehnologic).

16. Cantităţile de aditivi alimentari utilizaţi nu trebuie să inducă în eroare consumatorul.

17. Prezenţa unui aditiv alimentar în alimente, cu excepţia celor menţionate în punctul 18 şi anexa nr.2 la prezentele Norme şi reguli sanitare, este permisă conform principiului "rămăşiţe" (rezultate din introducerea aditivului în aliment cu ingredientul alimentar) în cazurile cînd:

a) aditivul este permis de către Normele şi regulile sanitare în materiile prime sau alte ingrediente (inclusiv aditivi);

b) cantitatea aditivului în materia primă sau alt ingredient (inclusiv aditivi) nu depăşeşte doza maximă admisă;

c) alimentul, în care sînt "rămăşiţe" de aditiv, nu va conţine aditivul într-o cantitate mai mare, decît ar putea fi introdusă prin utilizarea ingredientelor în condiţii tehnologice şi de igienă adecvate;

d) rămăşiţele de aditiv sînt prezente la un nivel care nu este funcţional sau la un nivel semnificativ mai mic, decît cel necesar normal pentru atingerea eficientă a funcţiei tehnologice în aliment conform destinaţiei sale.

18. Lista aditivilor alimentari care pot fi utilizaţi în alimente, inclusiv cele provenite din import în Republica Moldova este dată în anexa nr.1 la prezentele Norme şi reguli sanitare. Aditivii alimentari menţionaţi cu asterisc (*) pot fi utilizaţi în toate alimentele conform principiului quantum satis.

Nu se admite utilizarea aditivilor alimentari, inclusiv a celor menţionaţi cu asterisc în anexa nr.1 la prezentele Norme şi reguli sanitare, în următoarele grupuri de alimente:

• alimente netransformate (alimente, cărora nu li s-a aplicat nici un tratament, ce are ca rezultat o schimbare substanţială a naturii originale a lor).

Nu se iau în considerare: divizarea, tăierea, dezosarea, mărunţirea, depelarea, măcinarea, spălarea, congelarea, împachetarea, răcirea, cojirea);

• miere;

• uleiuri şi grăsimi de origine animală şi vegetală neemulsionate;

• unt;

• lapte, lapte semiecremat şi ecremat, pasteurizat sau sterilizat (inclusiv sterilizat UHT);

• produse lactate viu fermentate nearomatizate, inclusiv iaurturi;

• apă minerală naturală şi apă de izvor (spring);

• cafea (cu excepţia cafelei instant aromatizată) şi extracte de cafea;

• ceai de frunze nearomatizat;

• zahăr;

• terciuri deshidratate;

• lapte pentru unt nearomatizat (cu excepţia laptelui pentru unt sterilizat).

Limitările de utilizare a coloranţilor sînt expuse în punctul 25 al prezentelor Norme şi reguli sanitare.

19. Limitările menţionate în punctul 18 din prezentele Norme şi reguli sanitare nu se referă la utilizarea dioxidului de carbon E 290, argonului E 938, heliului E 939, azotului E 941, oxidului de azot E 942, oxigenului E 948.

20. Aditivii alimentari: gumă de caruba E 410, gumă de guar E 412, gumă de xantan E 415, gumă tara E 417 nu vor fi utilizaţi la fabricarea alimentelor deshidratate destinate a fi rehidratate pentru ingestie.

21. Lista alimentelor în care poate fi folosit un număr limitat de aditivi alimentari este dată în anexa nr.2 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

Capitolul 3

CERINŢE SPECIALE PRIVIND ADITIVII ALIMENTARI

A. COLORANŢII

22. Pentru colorarea alimentelor se utilizează coloranţi naturali (care conţin pigmenţi naturali de origine vegetală sau animală) şi sintetici (care conţin pigmenţi sintetizaţi chimic, ce nu se întîlnesc în natură). Coloranţii pot fi utilizaţi numai în alimentele enumerate în anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare şi în condiţiile specificate acolo.

23. Produsele obţinute prin extracţia fizică sau chimică din alimente şi alte materiale sursă naturală, rezultînd în extracţia selectivă a pigmenţilor din constituenţii nutritivi sau aromatici respectivi, se consideră coloranţi.

24. Nu se consideră coloranţi:

a) alimentele în formă deshidratată sau concentrată şi aromatizanţii incorporaţi pe parcursul procesului tehnologic de fabricaţie a alimentului, datorită proprietăţilor lor aromatice, energizante sau nutritive împreună cu efectul de colorare asemenea ca paprica, curcuma, şofran;

b) coloranţii, utilizaţi pentru colorarea părţii externe necomestibile a alimentului, asemenea ca învelişul (pelicula de suprafaţă) brînzeturilor, salamurilor.

25. Nu se admite utilizarea coloranţilor în următoarele grupuri sau feluri de alimente (cu excepţia prevederilor speciale din anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare):

• alimente netransformate (alimente cărora nu li s-a aplicat nici un tratament, ce are ca rezultat o schimbare substanţială a naturii originale a lor).

Nu se iau în considerare: divizarea, tăierea, dezosarea, mărunţirea, depelarea, măcinarea, spălarea, congelarea, împachetarea, răcirea, cojirea);

• apă îmbuteliată;

• lapte, lapte semiecremat şi ecremat, pasteurizat sau sterilizat (inclusiv sterilizat UHT);

• lapte cu cacao şi ciocolată;

• lapte fermentat nearomatizat;

• lapte concentrat nearomatizat;

• lapte pentru unt, iaurt, iaurt dulce nearomatizat şi alte produse lactate fermentate nearomatizate;

• frişcă, frişcă pudră, smîntînă;

• uleiuri şi grăsimi de origine animală şi vegetală;

• ouă şi produse de ouă;

• făină şi alte produse de morărit, amidon şi fecule;

• pîine şi produse similare;

• paste făinoase;

• zahăr, inclusiv mono- şi dizaharide;

• pastă, piureuri şi conserve de tomate, sosuri în bază de tomate;

• sucuri şi nectare de fructe şi legume;

• fructe, legume (inclusiv cartofi) şi ciuperci conservate sau deshidratate; fructe, legume (inclusiv cartofi) transformate;

• dulceţuri şi îngheţată de calitate extra, cremă de castane, cremă de prune;

• peşte, moluşte şi crustacee, carne de animale, păsări şi vînat, precum şi preparate din ele;

• produse de cacao şi componente, în care produsul de bază este ciocolata;

• cafea prăjită, ceai, cicoare; extracte de ceai şi cicoare; preparate din ceai, din plante, din fructe şi cereale pentru infuzie; amestecuri şi preparate instant din aceste produse;

• sare, substituenţi ai sării, condimente şi amestecuri de condimente;

• vinuri şi alte produse din vin;

• băuturi spirtoase din fructe, rachiu, ţuică, gin şi alte băuturi similare;

• distilate de vin (cu excepţia caramelului);

• oţet de vin, de mere;

• alimente pentru sugari şi copii;

• miere de albine;

• malţ şi produse din malţ;

• brînzeturi maturate şi nematurate (nearomatizate);

• unt.

26. Coloranţii admişi numai pentru unele utilizări sînt enumeraţi în anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare, partea A.

27. Coloranţii: riboflavine E 101, clorofilă E 140, complexe de cuproclorofilă E 141, caramel E 150 a, b, c, d, caroteni E 160a, capsantină E 160c, betaină E 162, antociani E 163, carbonaţi de calciu E 170, dioxid de titan E 171, oxizi de fier E 172 pot fi utilizaţi quantum satis în alimentele enumerate în anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare, partea B şi în alte alimente cu excepţia celor enumerate în punctul 25 şi anexa nr.2 (referitor la coloranţi) la prezentele Norme şi reguli sanitare.

28. Coloranţii curcumine E 100, tartrazină E 102, galben de quinoleină E 104, sunset yellow FCF E 110, carmine E 120, azorubină E 122, ponceau 4R E 124, alura red AC E 129, albastru patent V E 131, indigotină E 132, albastru de briliant FCF E 133, verde S E 142, negru de briliant E 151, brun HT E 155, licopen E 160d, beta-apo-caroten E 160e, esterii etilic şi metilic ai acidului beta-apo-carotenic E 160f, luteină E 161 pot fi utilizaţi singuri sau în amestec în alimentele enumerate în anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare partea B în cantităţi, care să nu depăşească doza maximă specificată acolo. În acelaşi timp, coloranţii pot fi adăugaţi în băuturile nealcoolice aromatizate, îngheţate, deserturi şi produse de cofetărie pînă la limita maximă indicată în anexa nr.3 la prezentele Norme şi reguli sanitare, partea B, dar cantitatea fiecărui colorant E 110, E 122, E 124 şi E 155 nu trebuie să depăşească 50 mg/kg.

29. Pentru marcarea cărnii referitor la starea de sănătate a animalelor de la care aceasta provine, pot fi utilizaţi numai coloranţii fast green FCF E 143, brun HT E 155, albastru de briliant FCF E 133, alura red AC E 129 sau amestecul corespunzător al albastrului de briliant FCF E 133 şi alura red AC E 129.

30. Pentru colorarea decorativă a cojii ouălor sau pentru marcarea cojii ouălor pot fi utilizaţi numai coloranţii enumeraţi în anexa nr.1 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

31. Se admite vinderea directă consumatorilor numai a coloranţilor enumeraţi în anexa nr.1 la prezentele Norme şi reguli sanitare cu excepţia anato E 160b, cantaxantinei E 161g, aluminiului E 173.

B. CONSERVANŢII ŞI ANTIOXIDANŢII

32. Dozele maxime de conservanţi şi antioxidanţi şi condiţiile în care ei pot fi utilizaţi sînt arătate în anexa nr.4 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

C. ÎNDULCITORII

33. Îndulcitorii, care pot fi utilizaţi la fabricarea alimentelor, condiţiile în care ei pot fi utilizaţi sau vînduţi consumatorului final, sînt arătate în anexa nr.5 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

34. În scopul prezentelor Norme şi reguli sanitare termenii "fără adaos de zahăr" şi "cu valoare energetică redusă" au următoarele definiţii:

a) fără adaos de zahăr – fără adaosul oricăror mono- sau dizaharide cu excepţia fructozei sau a altor produse alimentare utilizate pentru proprietăţile lor îndulcitoare; în alimentele pentru diabetici;

b) cu valoare energetică redusă – cu valoarea energetică redusă cu minim 30% în comparaţie cu alimentul original sau un aliment similar.

35. Îndulcitorii sorbitol E 420, manitol E 421, isomalt E 953, maltitol E 965, lactitol E 966, xilitol E 967 pot fi utilizaţi quantum satis în următoarele grupuri de alimente:

- deserturi cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr: aromatizate în bază de apă, din lapte, de fructe şi legume, de ouă, de zahăr, de cereale, de grăsimi, îngheţate; gemuri, jeleuri, marmelade şi fructe cristalizate; preparate de fructe;

- produse de cofetărie cu valoare energetică redusă sau fără adaos de zahăr: din fructe deshidratate, din amidon, din cacao, produse fine de panificaţie;

- produse de cofetărie şi guma de mestecat fără adaos de zahăr;

- sosuri, muştar, produse destinate pentru scopuri dietetice speciale, suplimente nutritive solide.

36. Nu se admite utilizarea îndulcitorilor în alimentele pentru sugari şi copii sănătoşi, fără indicaţii medicale speciale.

D. ALŢI ADITIVI ALIMENTARI ADMIŞI

PENTRU UTILIZARE ÎN ALIMENTE

37. Dozele şi condiţiile de utilizare a altor aditivi alimentari sînt arătate în anexa nr.6 la prezentele Norme şi reguli sanitare. Dozele maxime se referă la alimentele gata pentru întrebuinţare, fabricate în conformitate cu instrucţiunile tehnologice coordonate cu Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

E. AROMATIZANŢII

38. Condiţiile de utilizare a aromatizanţilor sînt arătate în anexa nr.7 la prezentele Norme şi reguli sanitare. Dozele de utilizare a aromatizanţilor vor fi cele recomandate de firma producătoare şi avizate de Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

39. Nu se admite folosirea aromatizanţilor în alimente netransformate, făină, amidon, zahăr, conserve sterilizate din fructe şi legume, fructe deshidratate, cafea, ceai, vin.

40. Aromele utilizate nu trebuie să depăşească doza maximă admisă pentru componentele specificate în anexa nr.7 la prezentele Norme şi reguli sanitare, partea A.

41. Aromele naturale trebuie să fie libere de microorganisme semnificative pentru sănătatea publică capabile să se dezvolte în condiţii normale de depozitare a aromelor naturale, alimentelor, inclusiv băuturilor; nu trebuie să conţină careva substanţe provenite din microorganisme în cantităţi care să prezinte pericol pentru sănătate.

42. Aromatizanţii enumeraţi în anexa nr.7 la prezentele Norme şi reguli sanitare, partea B pot fi utilizaţi în toate grupurile de alimente conform principiului quantum satis cu următoarele excepţii:

a) diacetilul poate fi folosit numai în uleiuri şi grăsimi, q.s.;

b) doza maximă pentru vanilină, etilvanilină şi metilvanilină nu trebuie să depăşească 500 mg/kg în toate grupurile de alimente.

F. ADITIVII ALIMENTARI CARE POT FI UTILIZAŢI

ÎN ALIMENTELE PENTRU SUGARI ŞI COPII

43. Aditivii alimentari care pot fi utilizaţi în alimentele pentru sugari şi copii sînt arătaţi în anexa nr.8 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

44. La fabricarea laptelui acidulat pot fi utilizate culturile nepatogene producătoare de acid lactic L (+)-.

45. Dacă aditivii, lecitine E 322 şi mono- şi digliceridele acizilor graşi E 471, sînt adăugaţi împreună în aliment, doza maximă stabilită pentru fiecare din ei în aliment este micşorată în funcţie de proporţia altuia, prezente în el.

46. Preparatele şi alimentele pentru sugari şi copii pot conţine gumă arabică E 414 şi dioxid de silicon amorf E 551, rezultate din adăugarea preparatelor nutritive, conţinînd maxim 10 g/kg de fiecare din aceste substanţe, şi de asemenea manitol E 421, care este utilizat ca suport pentru vitamina B12 (nu mai mult decît una parte de vitamina B12 la 1000 părţi de manitol).

47. Dozele maxime indicate se referă la alimentele gata pentru consum preparate conform instrucţiunilor producătorului avizate de Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

G. ENZIMELE

48. Lista enzimelor care pot fi utilizate în industria alimentară este arătată în anexa nr.9 la prezentele Norme şi reguli sanitare.

Capitolul 4

CERINŢE PRIVIND AMBALAREA ŞI ETICHETAREA

49. Aditivii alimentari trebuie să intre în unităţile alimentare şi să se păstreze acolo în ambalajul original (cel al producătorului). Aditivii alimentari pot fi comercializaţi en gros şi cu amănuntul numai în ambalaje originale.

50. Aditivii alimentari trebuie să fie ambalaţi în ambalaje autorizate sanitar pentru contact cu alimentele.

51. Informaţia pe eticheta sau ambalajul aditivilor alimentari, alimentelor în care ei au fost adăugaţi trebuie să fie scrisă clar, să nu fie eronată şi să nu inducă în eroare cumpărătorul.

52. Eticheta aditivilor alimentari ambalaţi, destinaţi pentru comerţul cu amănuntul (destinat consumatorului final) trebuie să conţină următoarea informaţie obligatorie, prezentată în limba de stat a Republicii Moldova:

a) denumirea specifică a aditivului alimentar în conformitate cu lista aditivilor alimentari dată în anexa nr.1 la prezentele Norme şi reguli sanitare sau lista Codex şi care să indice natura exactă a aditivului alimentar. Dacă sînt prezenţi doi sau mai mulţi aditivi alimentari, denumirile lor vor fi date în formă de listă în ordine descrescîndă a proporţiei lor.

Pentru amestecurile de aromatizanţi va fi utilizată denumirea generică "aromă" sau "aromatizant" urmată de cuvintele "natural", "identic natural", "artificial" sau combinaţia lor corespunzătoare;

b) cuvintele "Pentru utilizare în alimente" scrise pe partea proeminentă a etichetei;

c) termenul de valabilitate;

d) instrucţiuni privind păstrarea şi utilizarea;

e) conţinutul net va fi declarat în felul următor:

pentru aditivii alimentari lichizi, prin volum sau masă;

pentru aditivii alimentari solizi, alţii decît cei comercializaţi în bucăţi, prin masă;

pentru aditivii alimentari semisolizi sau vîscoşi, fie prin volum, fie prin masă;

pentru aditivii alimentari comercializaţi în bucăţi, prin greutate, întotdeauna însoţită de numărul bucăţilor în unitatea de ambalaj;

f) denumirea, adresa, telefonul, faxul producătorului, ambalatorului, distribuitorului, importatorului, exportatorului sau a vînzătorului aditivului alimentar;

g) ţara de origine;

h) codul de identificare a fabricii producătoare şi a lotului;

i) pentru aditivii alimentari limitaţi cantitativ în alimentele gata pentru consum va fi indicată cantitatea sau proporţia lor. Ingredientele alimentare care sînt parte a aditivului vor fi declarate în lista ingredientelor în ordine descrescîndă a proporţiei;

j) eticheta aditivilor alimentari – îndulcitori, trebuie să conţină suplimentar următoarea informaţie:

denumirea îndulcitorului;

atenţionarea că consumul sporit de îndulcitori din grupul alcoolilor polivalenţi poate avea acţiune purgativă;

atenţionarea că îndulcitorul aspartam este sursă de fenilalanină;

atenţionarea că produsele, care conţin îndulcitori nu sînt recomandate sugarilor şi copiilor sănătoşi.

53. Eticheta aditivilor alimentari comercializaţi, altfel decît cu amănuntul, va purta informaţia prevăzută de subpunctele a-h ale punctului 52 din prezentele Norme şi reguli sanitare. Dacă aditivii alimentari sînt destinaţi exclusiv pentru prelucrare industrială ulterioară, informaţia prevăzută, în subpunctele a-c ale punctului 52 poate fi dată în documentele de însoţire.

54. Formulările cerute să apară pe etichetă în baza acestor Norme sanitare sau a altor norme Codex trebuie să fie clare, vizibile şi clar citabile de către consumator în condiţii normale de cumpărare şi utilizare. Din informaţie trebuie să fie excluse neclarităţile din cauza desenului sau a altor informaţii scrise sau grafice. Literele în denumirea aditivului alimentar trebuie să fie de dimensiuni rezonabile pentru a fi citite pe cea mai proeminentă parte scrisă a etichetei. Cînd recipientul este acoperit de înveliş, acesta trebuie să poarte informaţia necesară, sau eticheta recipientului trebuie să fie clar citabilă prin învelişul exterior. Denumirea şi conţinutul net al aditivului alimentar trebuie să apară pe acea porţiune a etichetei, normal destinată a fi prezentată consumatorului în timpul comercializării.

55. Fiecare ambalaj de desfacere a alimentelor, în care au fost adăugaţi aditivi alimentari, va avea înscrise vizibil pe etichetă denumirile şi/sau E numerele aditivilor alimentari, care au fost introduşi în aliment şi după caz funcţiile tehnologice. Eticheta alimentelor în care se adaogă aditivi alimentari va fi avizată de Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

56. Aditivii alimentari care au fost trataţi cu radiaţii ionizante, trebuie să fie marcaţi cu semnul respectiv.

Capitolul 5

CONDIŢIILE DE AVIZARE SANITARĂ (CERTIFICARE IGIENICĂ) A FABRICĂRII,

IMPORTULUI, COMERCIALIZĂRII ŞI UTILIZĂRII ADITIVILOR ALIMENTARI

57. Avizarea sanitară (certificarea igienică) a fabricării, importului, comercializării şi utilizării aditivilor alimentari trebuie:

a) să specifice alimentele în care aceşti aditivi alimentari pot fi adăugaţi şi condiţiile specifice a acestor adăugări;

b) să fie limitată la doza minimă necesară pentru a atinge efectele dorite;

c) să nu inducă în eroare consumatorul;

d) să ţină cont de doza zilnică acceptabilă, sau date echivalente, stabilite pentru aditivul alimentar şi consumul zilnic probabil al lui cu toate sursele. În cazul, cînd aditivul alimentar urmează a fi utilizat în alimentele consumate de grupuri speciale de consumatori, trebuie să se ţină cont de consumul zilnic probabil al aditivului alimentar de către consumatorii din aceste grupuri.

58. Avizarea sanitară a fabricării unor noi aditivi alimentari, precum şi extinderea ariei de întrebuinţare a aditivilor autorizaţi se efectuează de către Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătăţii (CNŞPMP).

59. Avizul sanitar (certificatul igienic) se eliberează producătorului sau importatorului aditivului alimentar şi este valabil 3 ani de la data emiterii. În cadrul perioadei de 3 ani el poate fi retras, dacă se constată că este folosit necorespunzător sau dacă, aditivul avizat are efecte adverse asupra sănătăţii necunoscute la data emiterii avizului. Pentru obţinerea avizului este necesar a prezenta:

a) cererea în adresa Ministerului Sănătăţii – CNŞPMP;

b) argumentarea detaliată a scopului şi a necesităţii producerii şi utilizării noului aditiv alimentar, avantajele;

c) specificaţia completă privind identificarea şi puritatea aditivului alimentar şi metodele de determinare a lor;

d) proiectul de document normativ de produs (pentru aditivii alimentari care urmează a fi fabricaţi în Republica Moldova) e) evaluarea inofensivităţii, efectuată de organisme competente (la nivel naţional – CNŞPMP);

f) certificatul privind comerţul liber în ţara de origine (pentru aditivii importaţi);

g) certificatul eliberat de organul oficial de control al alimentelor, inclusiv aditivilor alimentari, din ţara de origine, referitor la aflarea sub control a întreprinderii producătoare (pentru aditivii importaţi);

h) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii producătoare/importatoare în Republica Moldova;

h) copia certificatului de conferire a codului fiscal.

60. Producţia, importul, vînzarea sau folosirea aditivilor alimentari care nu sînt cuprinşi în prezentele Norme sanitare şi care nu au fost avizaţi sanitar este interzisă. În cazul amestecurilor de aditivi alimentari importaţi, care au diferite denumiri comerciale, aceştia de asemenea, trebuie să fie avizaţi sanitar pentru a verifica dacă compoziţia, cît şi doza de utilizare recomandată sînt corespunzătoare.

61. Aditivii care sînt folosiţi în hrana animalelor trebuie să fie avizaţi de Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

Capitolul 6

CONTROLUL DE PRODUCŢIE ŞI SUPRAVEGHEREA SANITARO-

EPIDEMIOLOGICĂ DE STAT ASUPRA FABRICĂRII, IMPORTULUI,

COMERCIALIZĂRII ŞI UTILIZĂRII ADITIVILOR ALIMENTARI

62. Producătorii/importatorii de aditivi alimentari trebuie să asigure calitatea şi inofensivitatea lor în conformitate cu specificaţiile şi documentele normative de produs coordonate cu Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova şi specificaţiile de identitate şi puritate Codex şi să asigure controlul lor.

63. Producătorii de alimente trebuie să asigure controlul de producţie (pe fluxul tehnologic) asupra utilizării aditivilor alimentari, inclusiv prin determinări cantitative a conţinutului acestora (conservanţi, îndulcitori, coloranţi etc.) în alimentele, în care ei au fost adăugaţi. Ordinea şi periodicitatea investigaţiilor trebuie să fie coordonate cu Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova.

64. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra fabricării, importului, comercializării şi utilizării aditivilor alimentari se efectuează de către instituţiile Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova în conformitate cu Legea nr.1513-XII din 16 iunie 1993 "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei", Legea ocrotirii sănătăţii, nr.411-XIII din 28 martie 1995.

65. Supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat sînt supuse:

a) materia primă, fluxul tehnologic şi condiţiile de fabricare a aditivului alimentar şi a alimentelor în care ei se adaugă, ambalajele;

b) aditivii alimentari, utilizaţi la fabricarea alimentelor şi cei propuşi pentru comercializare în reţeaua comercială;

c) alimentele în care sînt utilizaţi aditivii alimentari;

d) etichetarea aditivilor alimentari şi a alimentelor, în care ei se adaugă.

66. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat a aditivilor include una sau mai multe din următoarele operaţii:

a) evaluarea aditivilor alimentari, a alimentelor în care ei se adaugă (inclusiv proiectele de documente normative pentru aceştia) şi avizarea lor sanitară în vederea fabricării, importului, utilizării în alimente, comercializării;

b) controlul întreprinderilor de fabricare a aditivilor alimentari şi a celor care îi utilizează, importă, comercializează, depozitează;

c) recoltarea probelor de aditivi alimentari, alimente, în care aceştia au fost adăugaţi şi efectuarea analizelor;

d) estimarea corespunderii identităţii şi purităţii aditivului alimentar specificaţiilor aprobate de Ministerul Sănătăţii – Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al Republicii Moldova sau specificaţiilor Codex Alimentarius;

e) controlul alimentelor privind prezenţa aditivilor alimentari autorizaţi, cantitatea lor.

67. Recoltarea probelor de aditivi alimentari şi alimente în care aceştia au fost utilizaţi, se efectuează în conformitate cu Normele sanitare şi standardele în vigoare, inclusiv cele ale Comisiei Codex Alimentarius.

68. Aditivii alimentari şi alimentele ofensive, în care au fost introduşi aditivi alimentari neavizaţi sanitar sau cu conţinut, care depăşeşte doza maximă stabilită, se supun prevederilor articolului 12 al Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, nr.1513-XII din 16 iunie 1993.

69. Pentru încălcarea prezentelor Norme şi reguli sanitare se aplică măsuri în conformitate cu legislaţia în vigoare în Republica Moldova.

De la 01.06.2002 se interzice producerea, importul, utilizarea şi comercializarea aditivilor alimentari şi a alimentelor în care ei au fost utilizaţi, neconformi cu prezentele Norme şi reguli sanitare. Pînă la 01.06.2002 documentele normative pentru aditivii alimentari, precum şi pentru alimentele, care prevăd utilizarea aditivilor alimentari, trebuie să fie aduse în conformitate cu aceste Norme şi reguli sanitare.

Notă: Anexele nr.1-9 au fost publicate în Monitorul Oficial nr.5-8/12 din 13.01.2006, pag.75