Hotărîre nr.11 din 01.03.2012 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

al Curţii de Conturi pe anul 2011

nr. 11  din  01.03.2012

 (în vigoare 23.03.2012) 

Monitorul Oficial nr.54-59 art.5 din 23.03.2012

* * *

În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2011 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2011 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.11 din 1 martie 2012

RAPORTUL DE ACTIVITATE

al Curţii de Conturi pe anul 2011

Lista abrevierilor

CUVÎNT ÎNAINTE

Curtea de Conturi, confruntîndu-se cu o nouă provocare pentru anii 2011-2015 – consolidarea unei instituţii mai puternice şi mai competente care să facă faţă noilor exigenţe, îşi desfăşoară activitatea pentru cost-eficienţă, prin exercitarea unor audite independente, credibile, transparente şi profesioniste asupra administrării resurselor financiare şi patrimoniului public, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi prin informarea mai completă a Parlamentului despre eficienţa de executare a bugetului public naţional.

Unul din obiectivele principale ale instituţiei este de a apropia Curtea de Conturi de cetăţenii Republicii Moldova, aceasta făcînd parte din misiunea de promovare a transparenţei şi de asumare a responsabilităţii Curţii, contribuind la îmbunătăţirea gestiunii financiare şi la îndeplinirea rolului de gardian independent al intereselor financiare ale statului.

Raportul privind activitatea Curţii de Conturi a fost elaborat în vederea aplicării principiului 2 din Standardul INTOSAI ISSAI 21 “privind transparenţa şi responsabilitatea” şi vine cu informaţii către Parlament, Guvern, societatea civilă, precum şi către entităţile auditate asupra mandatului, competenţei, atribuţiilor şi rezultatelor activităţii desfăşurate pentru îndeplinirea acestora.

Sper ca informaţiile cuprinse în acest raport să vă ofere o imagine de ansamblu privind activitatea desfăşurată şi realizările obţinute de către Curtea de Conturi în anul 2011.

Cu respect,

Serafim URECHEAN,

Preşedintele Curţii de Conturi

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUŢIEI

MANDATUL, COMPETENŢA ŞI ATRIBUŢIILE

□ Care este statutul Curţii?

Curtea de Conturi a Republicii Moldova este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public.

Curtea de Conturi dispune de independenţă organizatorică, funcţională, operaţională şi financiară şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică.

□ Care sînt obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi?

• evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;

• promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;

• asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;

• certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii:

• legalitate; obiectivitate; independenţă; transparenţă.

□ Care sînt domeniile auditate?

Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

• a bugetului de stat;

• a bugetului asigurărilor sociale de stat;

• a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:

- formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;

- utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului;

• administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

• procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

• administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;

• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Curtea de Conturi auditează următoarele entităţi:

• autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

• instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;

• agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%;

• alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

□ Cum îşi prezintă Curtea rezultatele?

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat, precum şi pune la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice şi a cetăţenilor rapoarte de audit privind utilizarea şi administrarea conformă, economă, eficientă şi eficace a banului public şi patrimoniului naţional.

□ Cum îşi desfăşoară Curtea auditele?

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, aceasta realizîndu-se prin proceduri de audit public extern, prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele internaţionale de audit.

Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparat.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei Preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Aparatul se constituie din 5 departamente, 4 direcţii de suport şi 5 servicii, atribuţiile şi răspunderile cărora sînt stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare prin regulamentele fiecărei subdiviziuni structurale, aprobate de Preşedintele Curţii de Conturi. Funcţionarea Aparatului Curţii de Conturi este asigurată de şeful Aparatului.

Departamentele din cadrul Curţii de Conturi sînt conduse de către directori de departamente, aceştia fiind numiţi în funcţie prin Hotărîrea Plenului Curţii de Conturi. Activitatea departamentelor este patronată de cîte un membru al Curţii de Conturi.

RESURSE UMANE

Resursele umane reprezintă cele mai valoroase resurse strategice ale Curţii de Conturi, prin intermediul cărora au fost şi continuă să fie realizate obiectivele instituţiei. Personalul Curţii de Conturi constituie elementul creator, activ si coordonator al activităţii instituţiei, influenţînd decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi informaţionale.

La 01.01.2012, statele de personal ale Curţii de Conturi includeau 160 de unităţi, iar numărul efectiv de personal încadrat constituia 135 de angajaţi. În medie, pe parcursul anului, instituţia a dispus de 19 unităţi vacante şi de 6 unităţi temporar vacante.

În anul 2011, Curtea a recrutat 13 angajaţi: 8 – personal cu atribuţii de audit, 3 – cu atribuţii de specialitate şi 2 – cu atribuţii de suport. În următoarea diagramă este prezentat gradul de acoperire a Curţii de Conturi cu personal, care în anul 2011, comparativ cu anul 2010, s-a redus cu 8%, cauza fiind demisionarea a circa 20 de angajaţi.

Gradul de acoperire cu personal în ultimii 2 ani (%)

Diagrama prezentată în continuare indică raporturile de gen în cadrul instituţiei. Astfel, personalul Curţii de Conturi este format, în mare majoritate, din femei, care constituie 61,7% din totalul angajaţilor, acest fapt fiind rezultatul creşterii progresive în ultimii doi ani a procentajului de angajaţi-femei.

Raporturile de gen în cadrul instituţiei (unităţi)

Conform profilului de vîrstă al personalului, care activa efectiv la data de 31.12.2011, 61,5% constituie personalul cu vîrsta pînă la 50 de ani.

Profilul de vîrstă pe categorii de angajaţi (unităţi)

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A AUDITORILOR

Personalul de audit necesită o instruire continuă pentru a fi la curent cu evoluţiile din domeniu şi pentru a putea dobîndi noi competenţe. Angajaţii Curţii de Conturi beneficiază anual de instruiri atît interne, cît şi externe, astfel încît aceştia sînt instruiţi în mod permanent pentru dezvoltarea continuă a abilităţilor, capacităţilor şi aptitudinilor profesionale.

Pe parcursul anului 2011, angajaţii Curţii de Conturi au participat la următoarele instruiri:

◊ 6 seminare de instruire internă privind profesionalismul în auditul financiar, organizate de către ONAS, la care au participat 83 de persoane;

◊ 9 cursuri de instruire realizate de Compania “DAAC-System” întru implementarea şi aplicarea sistemelor informatice automatizate – 112 persoane;

◊ 15 seminare organizate de către Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

◊ 16 delegări externe pe plan internaţional (seminare, ateliere de lucru, conferinţe şi vizite de studiu la ISA) la care au participat 14 persoane:

• Atelier specializat în auditul performanţei, Ljubljana, Slovenia;

• Atelier specializat privind automatizarea auditului fiscal şi analiza datelor, Ljubljana, Slovenia;

• Centrul de Instruire al ISA a Indiei;

• Seminar privind rolul ISA în lupta împotriva fraudei şi corupţiei, Budapesta, Ungaria;

• Seminar la Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse;

• Seminar privind introducerea standardelor internaţionale pentru ISA, Tallinn, Estonia.

BUGETUL CURŢII DE CONTURI

Potrivit statutului său de instituţie independentă din punct de vedere organizatoric, funcţional, financiar şi operaţional faţă de entităţile auditate, Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi îşi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Parlamentului, spre aprobare, care, la rîndul său, după aprobare, îl transmite Guvernului, pentru includerea în proiectul Legii bugetului de stat pe anul bugetar următor.

În conformitate cu art.8 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat, aprobat, este prezentat Parlamentului.

Evoluţia cheltuielilor, de la componenta de bază,

pentru întreţinerea Curţii de Conturi (mii lei)

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2011, pentru finanţarea bugetului Curţii de Conturi de la componenta de bază a bugetului de stat au fost alocate iniţial 22926,0 mii lei. Pe parcursul anului 2011 au fost executate cheltuieli în sumă de 21421,3 mii lei, sau 93,4 la sută din volumul de mijloace precizate pe an. Cheltuielile efective au constituit 20508,6 mii lei, sau cu 4579,3 mii lei mai mult faţă de anul precedent.

Evoluţia şi structura cheltuielilor pentru

întreţinerea Curţii de Conturi (%)

ACTIVITATEA CURŢII DE CONTURI ÎN ANUL 2011 PROGRESELE

ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII STRATEGICE

În ianuarie 2011, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a aprobat un nou Plan de Dezvoltare Strategică pe anii 2011-2015 în vederea asigurării continuităţii priorităţilor stabilite în anul 2006. Noul Plan Strategic conţine 4 scopuri de bază:

Pe parcursul anului 2011, în conformitate cu obiectivele PDS, Curtea de Conturi, cu susţinerea Oficiului Naţional de Audit al Suediei şi Băncii Mondiale, a realizat următoarele activităţi:

Scopul 1. Maturitate instituţională:

• La auditarea anuală obligatorie a rapoartelor Guvernului privind executarea BS, BASS, FAOAM de către ONAS a fost oferită asistenţă în vederea consolidării capacităţii profesionale a personalului CCRM.

• Elaborarea şi testarea în cadrul a două audite-pilot (auditul bugetului municipal Bălţi şi auditul bugetului raionului Hînceşti) a Ghidului privind auditul autorităţilor locale şi instruirea a circa 30 de angajaţi ai Curţii de Conturi în domeniul auditului autorităţilor locale.

• În ce priveşte compartimentul “Auditul intern al Curţii de Conturi”, în anul 2011, suportul ONAS a vizat expunerea comentariilor asupra unui proiect de raport de audit intern.

• Familiarizarea de către ONAS a noului Plen al Curţii de Conturi cu subproiectele Auditul financiar, Cadrul calităţii, Înregistrarea timpului de lucru, precum şi munca efectuată în cadrul acestora.

Scopul 2. Profesionalism mai mare

• Oferirea instruirilor practice echipelor de monitorizare a calităţii cu privire la toate aspectele de control al calităţii.

• Revizuirea “la rece” a 10 rapoarte de audit al regularităţii din 4 preconizate, rezultatele acestor revizuiri fiind discutate în prealabil cu echipele de audit şi fiind formulate propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii de audit. Totodată, cu suportul experţilor certificaţi în domeniu, a fost efectuată revizuirea unui raport de audit TI, rezultatele fiind prezentate conducerii şi auditorilor publici ai Curţii de Conturi.

• Instruirea a 112 angajaţi (conducerea, utilizatorii şi administratorul) pentru utilizarea sistemelor informatice automatizate: “Documentarea şi managementul procesului de audit”, “Analiza datelor”, “Managementul resurselor umane” şi “Sistemul integrat de evidenţă a timpului de lucru şi de calculare a costurilor”.

• Instruirea a circa 30 de angajaţi din oficiile teritoriale ale Curţii de Conturi în domeniul auditului regularităţii.

• Participarea, cu susţinerea donatorilor externi, inclusiv ai ONAS, a 6 angajaţi ai Curţii de Conturi la instruiri privind: Programul transregional privind auditul datoriei publice – 1, Introducerea standardelor internaţionale pentru ISA – 2, Centrul de Instruire al ISA a Indiei – 3.

• Organizarea vizitelor de studiu pentru 12 angajaţi ai Curţii de Conturi la Oficiul Naţional de Audit al Danemarcii şi la Oficiul Naţional de Audit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în scopul cunoaşterii rolului şi funcţiilor unei ISA moderne şi ale Comisiei parlamentare responsabile de finanţe, economie şi buget.

Scopul 3. Facem mai multe la un cost mai mic

• În anul 2011, la Curtea de Conturi, cu suportul ONAS, a fost finalizată a III-ea etapă privind implementarea propriului sistem de înregistrare a timpului.

• Cu suportul Băncii Mondiale, a fost procurat echipamentul tehnic necesar automatizării activităţii bibliotecii şi arhivei, precum şi îmbunătăţirii capacităţii audio şi video a sălii de şedinţe.

• Au fost instalate, testate şi date în exploatare 4 subsisteme informaţionale: “Analiza datelor”, “Documentarea şi managementul procesului de audit”, “Managementul resurselor umane” şi “Sistemul integrat de evidenţă a timpului de lucru şi de calculare a costurilor”.

Scopul 4. Consolidarea răspunderii şi transparenţei

• ONAS a susţinut financiar Curtea de Conturi la: publicarea a două Buletine Informative; editarea a 120 de exemplare de Manual de audit al regularităţii şi a 75 de exemplare de Raport anual de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2010.

• A susţinut financiar participarea Curţii de Conturi la: Congresul VIII EUROSAI, Lisabona, Portugalia; şedinţa Subcomitetului Dezvoltarea capacităţii ISA, Londra, Marea Britanie; Conferinţă internaţională XXV a Consorţiului privind Managementul Financiar (ICGFM), Miami, SUA; Şedinţa a VII-ea a Comitetului de Coordonare CCRM-ONAS, Stockholm, Suedia.

FINALIZAREA PROIECTULUI ÎNCHEIAT ÎNTRE

BANCA MONDIALĂ ŞI CURTEA DE CONTURI

Curtea de Conturi, în parteneriat cu Banca Mondială, a încheiat Proiectul de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi. Valoarea proiectului a fost de 3,16 mil. dolari SUA, acesta fiind destinat pentru: instruirea angajaţilor Curţii de Conturi în domeniul auditului performanţei şi auditului TI; dotarea Curţii de Conturi cu laptopuri, camerei de servere; amenajarea sălii de instruire, arhivei; implementarea programelor pentru resursele umane; înregistrarea timpului.

Preşedintele Curţii, Serafim Urechean, a venit cu un cuvînt de salut, exprimîndu-şi regretul pentru finalizarea acestui proiect, totodată fiind încrezut în identificarea de noi donatori şi de noi proiecte pentru Curtea de Conturi. În aceeaşi ordine de idei, ex-preşedintele Curţii, dna Ala Popescu, a declarat că dezideratul principal de la care a pornit acest proiect era ca instituţia – Curtea de Conturi să devină un model, scop care la etapa actuală a fost atins doar graţie parteneriatului cu Banca Mondială.

La eveniment au fost prezenţi William L.Dorotinsky, manager pentru sectorul public şi reforme instituţionale, Regiunea Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale, care a remarcat progresele înregistrate de Curtea de Conturi şi a consemnat că vor putea fi identificate modalităţi pentru a colabora şi în cadrul altor proiecte.

Oskar Karnebek, manager de proiect al Oficiului Naţional de Audit al Suediei, şi-a reiterat admiraţia pentru schimbările vizibile pe care le-a suportat Curtea de Conturi.

Richard Maggs, consultantul strategic în cadrul proiectului, a remarcat sporirea autorităţii şi prestigiului Curţii de Conturi în aceşti 5 ani de transformări şi a subliniat necesitatea continuităţii acestui proces prin instruirea personalului.

TRANSPARENŢA INSTITUŢIEI

Transparenţa este unul dintre principiile fundamentale ale activităţii Curţii de Conturi, iar “o mai mare răspundere şi transparenţă internă şi externă pentru a genera un impact mai semnificativ şi a mări eficienţa activităţii de audit” este unul din cele 4 scopuri stabilite în Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2011-2015.

În scopul asigurării transparenţei, Curtea plasează pe pagina web rapoartele de audit, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, raportul privind activitatea Curţii de Conturi şi raportul financiar de executare a bugetului propriu, precum şi alte rapoarte.

De asemenea, se publică informaţii, cum sînt: activitatea internaţională, întîlnirile bilaterale, instruirile interne, activităţile grupurilor de lucru, comunicatele de presă, funcţiile vacante etc.

Pentru a aduce mai multă transparenţă în gestionarea bugetului public, Curtea de Conturi a conlucrat cu Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP la lansarea proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”, în cadrul căruia au fost discutate constatările din rapoartele de audit ale Curţii de Conturi aprobate în trimestrul III al anului 2011.

Au fost stabilite parteneriate cu posturi TV, media tipărită, nu doar prin transmiterea comunicatelor de presă, ci şi prin prezenţa în cadrul şedinţelor. Din totalul celor circa 40 de şedinţe ale Plenului privind examinarea materialelor de audit, instituţiile media au fost prezente la toate, astfel fiind difuzate peste 60 de comunicate de presă. Mai mult decît atît, începînd cu semestrul II al anului 2011, şedinţele Plenului sînt transmise în direct, prin intermediul unui portal on-line, acumulînd astel circa 7000 de vizualizări în direct.

Totodată, angajaţii Curţii au fost prezenţi în platourile de filmare la cele mai cotate emisiuni TV şi radio, la posturi precum: Publika TV, TV 7, Jurnal TV, Europa Liberă, Radio-Moldova etc.

În scopul transparentizării procesului decizional şi informării publicului, Curtea de Conturi a reeditat pagina web, încercînd să o facă mai accesibilă şi mai dinamică. În contextul procesului de e-guvernare, Curtea de Conturi întreţine pagina de profil pe una din cele mai importante reţele de socializare, încercînd să-şi sporească imaginea şi să devină deschisă, transparentă şi raliată la noile tehnologii web. Pe parcursul anului 2011, pagina web a fost accesată de 1246000 de ori.

COOPERAREA DINTRE CURTEA DE CONTURI ŞI PARLAMENT

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova, în cadrul Proiectului “Suport pentru dezvoltarea Parlamentului Republicii Moldova”, în cooperare cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei şi Curtea de Conturi, a organizat un atelier de lucru privind cooperarea între Parlament şi o Instituţie Supremă de Audit.

Atelierul de lucru şi-a propus să ofere cadrul unor dezbateri relevante şi interactive privind comunicarea dintre o instituţie supremă de audit şi Parlament şi impactul asupra unei bune guvernări.

În acest context, dna Ecaterina Paknehad, membru al Curţii de Conturi, s-a concentrat asupra problemelor ce ţin de menirea auditului public extern, care contribuie la îmbunătăţirea Managementului Finanţelor Publice, promovează transparenţa şi răspunderea, raportarea privind conformitatea şi eficienţa utilizării banilor publici, acordînd o atenţie deosebită interacţiunii dintre ISA şi Parlament, prin solicitarea unor audite de către Parlament; aprobarea bugetului propriu al Curţii de Conturi; raportarea ISA către Parlament; examinarea rapoartelor anuale şi a rapoartelor separate de către Parlament; comunicarea continuă dintre ISA şi Parlament.

În cadrul atelierului de lucru, a fost încurajat atît schimbul de informaţii privind rolul unei ISA într-un sistem democratic, cît şi discuţiile pe marginea cooperării şi susţinerii ISA de către politicieni, reprezentanţii mass-media şi ai societăţii civile, asigurării impactului activităţii unei ISA prin recomandări utile pentru entităţile auditate, consultări şi implicare în dezvoltarea unui management financiar sănătos, prin efectuarea unor audite ale performanţei şi auditarea sistemelor “anticorupţie” şi “antifraudă”.

ACTIVITATEA JURIDICĂ

□ Cooperarea cu organele de drept

Pe parcursul anului 2011, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 21 de materiale, în urma examinării cărora au fost pornite 6 cauze penale şi emise 3 ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale, iar 14 materiale se află în proces de examinare. Situaţiile, precum şi reacţia organelor de drept sînt expuse detaliat în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

□ Reprezentarea intereselor Curţii de Conturi în instanţele de judecată

În anul 2011, angajaţii Direcţiei juridice au reprezentat interesele Curţii de Conturi in instanţele de judecată în 17 litigii, dintre care: 10 litigii în contencios administrativ, 6 litigii în care Curtea de Conturi este atrasă în calitate de intervenient accesoriu şi 1 litigiu de muncă. Totodată, în această perioadă, nici o decizie judecătorească definitivă nu a fost adoptată contra intereselor Curţii de Conturi.

□ Avizarea şi expertiza juridică a proiectelor de acte legislative şi normative în domenii de interes pentru Curtea de Conturi

În anul 2011, Curtea de Conturi a supus avizării proiecte de legi şi acte normative, printre cele mai importante fiind:

• avizul la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Codului fiscal;

• avizul la proiectul Legii privind modificarea termenului de prezentare către Parlament a Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare;

• avizul la proiectul Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

• avizul la proiectul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii cu privire la aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice.

ACTIVITĂŢILE DE AUDIT

AUDITELE EFECTUATE

Potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011, în perioada de referinţă s-au desfăşurat 57 de misiuni de audit la 323 entităţi, fiind aprobate 65 rapoarte de audit, din care 57 sînt rapoarte de audit al regularităţii (sau 87,7%), 6 – rapoarte de audit al performanţei (sau 9,2%), 2 – rapoarte TI (sau 3,1%). Lista Hotărîrilor adoptate de către Curtea de Conturi în anul 2011 şi a entităţilor supuse auditului este prezentată în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Evoluţia rapoartelor de audit aprobate în ultimii doi ani este prezentată în următoarea diagramă:

Structura rapoartelor de audit în dependenţă de tipurile de audit

Structura auditelor regularităţii efectuate

Structura auditelor regularităţii efectuate atestă că ponderea semnificativă – 45 rapoarte (sau 78,9%) o deţin auditele privind executarea bugetului public naţional; 5 rapoarte (sau 8,8 %) – auditele conform Matricelor de politici şi auditele unor proiecte/programe; 4 rapoarte (sau 7%) – auditele privind gestionarea patrimoniului public; 3 rapoarte (sau 5,3%) – auditele cu scop special (efectuate la Î.S.“Registru”, Serviciul Stare Civilă şi S.A.“Moldtelecom”).

Categoriile de entităţi supuse auditului

În anul 2011, Curtea de Conturi a supus auditării 323 entităţi, ponderea cea mai semnificativă – de 50,1% revenind autorităţilor publice locale, 19,8% – instituţiilor publice din subordinea APC, 10,5% – întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni, 10,2% – altor entităţi (societăţi obşteşti, instituţii nonprofit), şi 9,3% – autorităţilor publice centrale.

Din numărul total de entităţi verificate, pe parcursul anului, au fost supuse auditului regularităţii 285 entităţi, auditului performanţei – 36 entităţi, şi auditului TI – 2 entităţi. Categoriile de entităţi verificate, în dependenţă de tipul auditului, sînt reprezentate în următoarea diagramă:

În urma desfăşurării misiunilor de audit s-au identificat un şir de nereguli şi deficienţe, care au fost determinate de încălcarea legislaţiei privind finanţele publice, gestionarea patrimoniului public, evidenţa contabilă etc. Prezentăm în continuare unele nereguli, în funcţie de importanţa acestora.

PRINCIPALELE ABATERI ŞI NEREGULI

Ponderea cea mai semnificativă în totalul neregulilor depistate o reprezintă neregularităţile ce ţin de gestionarea patrimoniului public în sumă de 1261,5 mil.lei, fiind urmate de cele ce ţin de denaturarea rapoartelor financiare şi de neautenticitatea sistemului de evidenţă contabilă, estimate în valoare de 1062,95 mil.lei.

De menţionat faptul că au fost identificate şi cazuri în care entităţile nu au întreprins măsurile necesare privind acumularea veniturilor la buget, astfel nefiind acumulate 696,83 mil.lei, au efectuat cheltuieli ineficiente în valoare de 142,0 mil.lei, au admis neregularităţi la efectuarea cheltuielilor – de 49,2 mil.lei, efectuarea de cheltuieli peste limita stabilită – în sumă de 36,2 mil.lei, precum şi cazuri de prejudiciere a statului – în valoare de 14,1 mil.lei.

Pe parcursul misiunilor de audit, entităţile auditate au luat la evidenţă patrimoniu public în valoare totală de 139,6 mil.lei, au restituit la bugetul de stat 3,8 mil.lei, au restabilit în evidenţa contabilă bunuri materiale şi financiare în valoare de 1076,7 mil.lei.

OPINIILE DE AUDIT

În rezultatul misiunilor de audit efectuate, auditorii îşi exprimă în scris opiniile asupra situaţiilor financiare referitoare la realitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile în domeniul respectiv.

La aspectul ce ţine de exactitatea şi obiectivitatea rapoartelor financiare, din 61 de opinii formulate, 8 sînt opinii contrare, 23 – opinii cu rezerve, şi 30 – opinii fără rezerve.

Opinii privind rapoartele financiare

Exprimarea opiniilor contrare privind rapoartele financiare a fost determinată de nerespectarea regulilor generale de contabilizare a elementelor patrimoniale, prin neînregistrarea în evidenţa contabilă a unor operaţiuni, contabilizarea eronată a unor active şi datorii, neevaluarea elementelor contabile, fapt ce a cauzat denaturarea semnificativă a situaţiilor patrimoniale şi a celor financiare la unele entităţi auditate

De asemenea, au fost formulate 62 opinii referitoare la regularitatea gestionării mijloacelor publice şi administrării patrimoniului public, din care 4 sînt opinii contrare, 44 – opinii cu rezerve, şi 14 – opinii fără rezerve.

Opinii privind regularitatea

Exprimarea opiniilor contrare privind regularitatea este rezultatul gestionării neconforme a mijloacelor publice şi a patrimoniului public, fapt caracterizat prin realizarea neregulamentară a achiziţiilor publice; efectuarea neconformă a inventarierii patrimoniului aflat în gestiune; neînregistrarea la organele cadastrale a drepturilor asupra unor imobile/terenuri etc.

Pe lîngă opiniile de audit, în funcţie de tematica şi scopul auditului, au fost formulate şi 28 de concluzii.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR DE AUDIT

În anul 2011, numărul cerinţelor şi recomandărilor de audit

a crescut, faţă de anul 2010, cu 49,1%.

** Analizînd informaţia privind numărul cerinţelor şi recomandărilor înaintate în anul 2011, precum şi executarea şi implementarea acestora de către entităţi, menţionăm că au fost executate şi implementate 44,7% din totalul de 779 cerinţe şi recomandări cu termenul de executare expirat, restul 1186 cerinţe şi recomandări al căror termen de executare încă nu a expirat se monitorizează în continuare.

În urma înaintării recomandărilor, au fost operate modificări la: Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (referitor la extinderea atribuţiilor organelor de control ale Ministerului Finanţelor); Legea privind Codul contravenţional; Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii (referitor la stabilirea tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare în instituţiile publice şi cele private); Codul electoral (referitor la modalitatea de calculare a sporului funcţionarilor electorali). S-au aprobat Nomenclatorul şi tarifele la serviciile prestate de către Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă, precum şi Regulamentul cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale.

Totodată, în scopul păstrării regulamentare a materialelor de construcţie aflate în stoc, destinate, dar nefolosite la construcţia caselor de locuit pentru persoanele sinistrate din satele Cotul Morii, Sărăteni, Nemţeni şi Obileni din raionul Hînceşti, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului cu privire la transmiterea materialelor de construcţie.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ

Curtea de Conturi este membră a următoarelor organizaţii, asociaţii şi consilii profesionale internaţionale de profil:

Activitatea internaţională a Curţii de Conturi s-a axat, în special, pe:

• participarea activă ca membru cu drepturi depline al organizaţiilor internaţionale de profil INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF şi al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI;

• cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei şi cu Banca Mondială în cadrul Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi;

• colaborarea cu instituţiile similare din alte state, îndeosebi din statele membre ale Uniunii Europene, şi realizarea Acordurilor bilaterale de cooperare cu instituţiile supreme de audit de peste hotare.

Cooperarea internaţională la nivel multilateral

În organizaţiile internaţionale de profil, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a participat, în calitate de expert, la o serie de evenimente:

în cadrul INTOSAI, la:

• Reuniunea a IV-a a Grupului de lucru INTOSAI privind indicatorii-cheie naţionali, în calitate de observator (Helsinki, Finlanda);

• Programul transregional privind auditul datoriei publice (Manila, Filipine);

• Reuniunea anuală a Grupului de lucru privind datoria publică (Vilnius, Lituania);

• Şedinţa de lucru a Subcomitetului privind dezvoltarea capacităţii ISA (Londra, Marea Britanie);

în cadrul EUROSAI, la:

• Şedinţa ordinară a Grupului operativ EUROSAI privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamităţilor naturale sau a dezastrelor (Moscova, Federaţia Rusă);

• Seminarul Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mediului “Auditul gestiunii deşeurilor”(Oslo, Norvegia);

• Seminarul cu tema “Cele mai bune practici în domeniul auditului de mediu” şi Reuniunea anuală a Grupului de lucru privind auditul mediului (Stockholm, Suedia);

în cadrul Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, la:

• Reuniunea a IV-a a Grupului de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali pe lîngă Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI (Moscova, Federaţia Rusă);

• Reuniunea Grupului de lucru privind elaborarea standardelor de control financiar de stat pentru ISA din statele membre ale CSI ( Astana, Kazahstan) ;

• Sesiunea a XI-ea a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, cu genericul “Rolul şi locul organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI în controlul utilizării fondurilor alocate de stat pentru prevenirea şi atenuarea dezastrelor naturale” (Kiev, Ucraina);

• Conferinţa consacrată aniversării a 15 ani de la crearea ISA din Kazahstan;

• Conferinţa internaţională consacrată aniversării a 15 ani de la crearea Curţii de Conturi a Republicii Kîrgîzstan;

• Evenimentele organizate cu prilejul aniversării a 10 ani de la crearea Curţii de Conturi a Azerbaidjanului (Bacu, Azerbaidjan).

Pe parcursul anului 2011, Curtea de Conturi a prezentat rapoarte naţionale, informaţii şi răspunsuri la Chestionare către INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF şi Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, pe următoarele subiecte: suport pentru dezvoltarea capacităţilor ISA din ţările în curs de dezvoltare; obiectivul de gestionare a datoriei publice, evaluarea îndeplinirii obiectivului şi auditul evaluării; îmbunătăţirea site-ului EUROSAI; auditul mediului; necesităţi şi priorităţi de instruire; responsabilitatea ordonatorilor în caz de litigiu; indicatorii-cheie naţionali.

Participarea la reuniuni internaţionale

Congresul VIII EUROSAI (Lisabona, Portugalia), la care au participat 47 Instituţii Supreme de Audit membre ale EUROSAI, precum şi reprezentanţi ai altor organizaţii regionale de profil, precum AISCCUF, ARABOSAI, ASOSAI, OLACEFS, şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a două sesiuni, fiind audiate:

Raportul ex-Preşedintelui EUROSAI privind deţinerea preşedinţiei organizaţiei în perioada anilor 2008-2011 şi Raportul Secretariatului General privind activităţile EUROSAI în perioada respectivă. În cadrul Congresului, au fost aprobate Concluziile şi recomandările finale ale Congresului; Planul strategic EUROSAI pe anii 2011-2017.

Au fost audiate, de asemenea, rapoartele auditorilor EUROSAI, precum şi rapoartele Grupurilor de lucru EUROSAI privind următoarele direcţii de activitate: Auditul tehnologiilor informaţionale, Auditul mediului, Auditul fondurilor alocate pentru lichidarea urmărilor catastrofelor şi calamităţilor naturale, Auditul calităţii. ISA a Poloniei a prezentat Raportul auditului coordonat “Programele/măsurile destinate creşterii angajării în cîmpul muncii a persoanelor cu handicap”, iar ISA a Ucrainei – Raportul auditului paralel “Protecţia Mării Negre împotriva poluării”.

În timpul Congresului au avut loc mai multe întîlniri bilaterale ale dlui Serafim Urechean cu preşedinţi ai ISA membre ale EUROSAI, în urma cărora s-a convenit asupra consolidării relaţiilor deja stabilite, prin organizarea unor vizite oficiale în scopul schimbului de experienţă şi informaţii în domeniul auditului.

Cooperarea internaţională la nivel bilateral

◊ Vizita oficială la Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse

În zilele de 25-26 iulie 2011, Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova dl Serafim Urechean a efectuat o vizită oficială la Moscova, la invitaţia Preşedintelui Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse Serghei Stepaşin.

Vizita desfăşurată în cadrul Acordului de cooperare dintre cele două instituţii a dat loc unui amplu schimb de experienţă privind preocupările actuale ale celor două Curţi, fiind subliniate unele aspecte practice ce vizează auditul public extern.

Părţile au convenit să efectueze un audit paralel privind punerea în aplicare a Planului de cooperare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020, inclusiv în ce priveşte livrarea în Federaţia Rusă a produselor alimentare din Republica Moldova.

A fost exprimată dorinţa comună de a continua schimbul practic de experienţă în domeniile efectuării controlului financiar de stat/auditului public extern, organizării unor seminare ştiinţifico-practice bilaterale, instruirii şi perfecţionării auditorilor.

Agenda internaţională a Curţii de Conturi a cuprins şi vizitele de documentare la Oficiul Naţional de Audit al Danemarcii (ONAD) şi la Oficiul Naţional de Audit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În cadrul vizitelor de documentare, delegaţiile Curţii de Conturi au avut întrevederi cu Auditorul General al Danemarcii şi cu şefii de oficii de la ONAD, cu Controlorul şi Auditorul General al Marii Britanii, cu responsabilii pentru relaţiile cu Parlamentul, precum şi cu membrii Comisiei de conturi publice şi ai Comitetului de finanţe din Parlamentul Danemarcii. Discuţiile s-au axat, în special, pe rolul şi statutul ISA şi cadrul legislativ relevant; procesul de reformare a ISA; auditul fondurilor europene; cooperarea cu auditul intern etc..

◊ Vizita delegaţiei din partea Instituţiei Supreme de Audit a Slovaciei la Curtea de Conturi a RM

În zilele de 18-19 octombrie 2011, Curtea de Conturi a fost gazda unei delegaţii a ISA a Slovaciei. În cadrul vizitei s-a discutat despre rolul şi locul Curţii de Conturi în sistemul organelor de stat din Republica Moldova şi Slovacia, direcţiile principale de acţiune ale celor două instituţii, precum şi despre misiunea acestora la asigurarea utilizării corecte şi eficiente a fondurilor publice. Preşedinţii celor două instituţii şi-au exprimat interesul pentru identificarea domeniilor de interes comun, în vederea lansării unor proiecte de cooperare practică între cele două autorităţi responsabile de activitatea de audit. Delegaţia ISA a Slovaciei a avut o întrevedere cu preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe dl Veaceslav Ioniţă.

Întrevederi la Curtea de Conturi

Pe parcursul perioadei de referinţă, Preşedintele, membrii şi angajaţii Curţii de Conturi au avut întrevederi cu reprezentanţi şi experţi ai Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Corporaţiei “Provocările Mileniului” din SUA, Consiliului Europei, precum şi cu expertul internaţional IBTCI dl James Bonnell, consultant pentru Curtea de Conturi în perioada octombrie 2008 – iulie 2011.

Integrarea europeană

Pe parcursul anului 2011, Curtea de Conturi a continuat să contribuie la procesul de integrare europeană, prin participarea la: prezentarea detaliată de către reprezentanţii Comisiei Europene a instrumentului TAIEX, precum şi a posibilităţilor de valorificare a acestuia; elaborarea, cu sprijinul expertului Comisiei Europene în Twinning dl Rolf Reichert şi al expertului pentru implementarea PDS a Curţii de Conturi dl Richard Maggs, a fişei de Twinning, în scopul susţinerii implementării Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2011-2014; Reuniunea de consolidare a reţelei Twinning, TAIEX, SIGMA, CIB în Republica Moldova, dat fiind că Curtea de Conturi a primit aprobarea proiectului conceptului fişei Twinning, care, la momentul actual, este prezentată, spre examinare, delegaţiei Uniunii Europene, în vederea elaborării termenilor de referinţă pentru contractarea unui expert internaţional la elaborarea fişei Twinning; conferinţele video privind negocierile la capitolul Cooperare Financiară al Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

ALTE ACTIVITĂŢI

Ediţia a Vlll-a a Spartachiadei angajaţilor

în serviciul public din municipiul Chişinău

Conform Programului naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015, la Tabăra de odihnă “Campingul din Vadul lui Vodă” a avut loc Spartachiada (ediţia a VIII-a) a Asociaţiei Sindicale Teritoriale Chişinău a Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor Serviciilor Publice din Republica Moldova, la care au participat şi angajaţi ai Curţii de Conturi.

La ceremonia de deschidere au fost prezenţi: dl Oleg Budza – preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova; dl Serafim Urechean – Preşedintele Curţii de Conturi; dl Ştefan Ciorici – directorul general al Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, care le-au dorit participanţilor la Spartachiadă victorii în competiţii.

În cadrul competiţiilor, angajaţii Curţii de Conturi au dat dovadă de sîrguinţă şi dîrzenie, ocupînd locul III la haltere (echipa bărbaţi) şi locul IV la volei (echipa bărbaţi), din cele şase genuri de sport desfăşurate: dame, şah, tenis de masă, volei, mini-fotbal, haltere.

Şcoala-internat auxiliară din or.Bălţi

Curtea de Conturi, în calitate de patron responsabil de asigurarea activităţii eficiente a Şcolii-internat auxiliare din or.Bălţi – internat ce găzduieşte copii cu dezabilităţi (handicap), continuă să întreprindă, în măsura posibilităţilor, acţiuni de minimalizare a situaţiei dificile cu care se confruntă instituţia dată, precum şi de îmbunătăţire a condiţiilor sociale de trai al copiilor.

În urma demersurilor înaintate de Curtea de Conturi, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace financiare şi s-au reparat blocul de studii, dormitoarele pentru copii, sistemul de aprovizionare cu apă, blocurile sanitare, încăperile administrative etc. Sala de mese a fost reparată cu suportul unei fundaţii de caritate din Germania.

De asemenea, cu ocazia sărbătorilor de Anul Nou şi “Ultimul sunet”, reprezentanţii Curţii de Conturi au vizitat Şcoala-internat din or.Bălţi. Copiii au primit cadouri (maiouri, dulciuri, sucuri), procurate din donaţiile benevole ale angajaţilor şi Comitetului sindical al Curţii de Conturi.

PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI

În cadrul procesului de reformare, Curtea de Conturi şi-a stabilit o serie de priorităţi, care ar asigura continuitatea realizării activităţilor prevăzute în Planul de Dezvoltare Strategică, punînd accentul pe calitate, profesionalism şi impact, mizînd mult pe puterile proprii, sprijinul Parlamentului şi al altor autorităţi interesate, precum şi pe suportul donatorilor şi al partenerilor de cooperare.

Curtea de Conturi continuă procesul de armonizare cu cele mai înalte standarde şi practici de specialitate, realizînd reforme în domeniile: consolidarea instituţională, dezvoltarea personalului şi asigurarea unei comunicări eficiente în activităţile sale.

În anul 2012, Curtea de Conturi va pune în aplicare 4 sisteme informatice automatizate, care vor contribui la îmbunătăţirea calităţii lucrului, respectarea procedurilor şi proceselor, planificarea corectă a activităţilor şi la uşurarea muncii auditorilor.

La categoria provocări, e necesar de menţionat şi realizarea primului program de activitate multianual, care prevede auditarea de către Curtea de Conturi, pe parcursul anilor 2011-2013, a domeniilor, entităţilor, proiectelor şi programelor investiţionale în contextul priorităţilor stabilite de Guvern, în aspectul regularităţii şi eficienţei utilizării mijloacelor publice. Pe lîngă auditele obligatorii, care rezultă din mandatul legal, Curtea de Conturi va efectua audite conform angajamentelor internaţionale, audite privind administrarea şi gestionarea patrimoniului public, precum şi audite asupra diferitor domenii de importanţă majoră.

Una din priorităţile Curţii de Conturi este promovarea abordării de audit în conformitate cu standardele internaţionale de audit şi cu bunele practici europene în domeniul auditului public extern şi îmbunătăţirea calităţii rapoartelor de audit. Aceasta se va realiza prin instruirea continuă a angajaţilor Curţii de Conturi pentru dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor practice de a efectua audite calitative. Dezvoltarea capacităţii şi profesionalismului Curţii de Conturi va oferi multe beneficii societăţii, deoarece un audit mai bun condiţionează o responsabilitate mai mare a executorilor de buget, a conducătorilor de entităţi şi o gestionare mai eficientă a finanţelor publice.