Hotărîre nr.11 din 03.06.2003 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia legilor nr.146-XIV din 30 septembrie 1998, nr.367-XIV din 29 aprilie 1999, nr.795-XIV din 10 februarie 2000 şi nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice"* în redacţia legilor nr.146-XIV din 30 septembrie 1998**, nr.367-XIV din 29 aprilie 1999***, nr.795-XIV din 10 februarie 2000**** şi nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice" ***** Nr.11 din 03.06.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.123-125/12 din 20.06.2003 * * * ------------------------ *M.O., 1991, nr.11-12, art.106. **M.O., 1998, nr.100-102, art.613. ***M.O., 1999, nr.53-54, art.247. ****M.O., 2000, nr.39-41, art.284. *****M.O., 2002, nr.185-189, art.1406. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte, judecător-raportor Mircea IUGA - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Maiei Ţurcan, grefier, deputatului în Parlament Mihai Petrache, autorul sesizării, Ion Mîţu, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia legilor nr.146-XIV din 30 septembrie 1998, nr.367-XIV din 29 aprilie 1999, nr.795-XIV din 10 februarie 2000 şi nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice". Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache, depusă la 5 februarie 2003, în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 februarie 2003 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond. În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Procurorului General, Institutului de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de participanţii la şedinţă, Curtea Constituţională a constatat: La 17 septembrie 1991 Parlamentul a adoptat Legea nr.718-XII "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" (în continuare - Legea nr.718-XII), care ulterior a fost modificată şi completată prin: Legea nr.146-XIV din 30 septembrie 1998 "Pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice" (în continuare - Legea nr.146-XIV), Legea nr.367-XIV din 29 aprilie 1999 "Pentru modificarea articolului 5 din Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice" (în continuare - Legea nr.367-XIV), Legea nr.795-XIV din 10 februarie 2000 "Pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice" (în continuare - Legea nr.795-XIV) şi Legea nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice" (în continuare - Legea nr.1534-XV). Prin sesizarea depusă la Curtea Constituţională autorul contestă unele prevederi din legile citate pentru motivul că acestea contravin principiilor şi normelor cuprinse în art.1 alin.(3), art.5 alin.(1), art.7, 8 şi 41 din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, la cererea autorului sesizării, Curtea a reţinut spre examinare următoarele dispoziţii legale: 1. Art.I pct.4 lit.a) din Legea nr.146-XIV, prin care art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII a fost modificat şi expus astfel: "Statutul partidului sau al altei organizaţii social-politice se înregistrează dacă: a) are cel puţin 5000 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puţin de 150 în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate." Ulterior, prin Legea nr.367-XIV, legislatorul a substituit în acest text cifra "150" cu "600". Autorul sesizării consideră că modificările operate în art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII contravin dispoziţiilor art.1 alin.(3), art.5 alin.(1) şi art.41 alin.(2) din Constituţie. În opinia autorului sesizării, prevederile menţionate ale legii condiţionează dreptul cetăţeanului la asociere liberă, limitează aplicarea practică a pluralismului politic ca principiu constituţional. Raportînd dispoziţiile legale contestate la normele constituţionale, Curtea relevă că anterior, prin Hotărîrea nr.3 din 29 ianuarie 1999 "Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.146-XIV din 30 septembrie 1998 "Pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice"* (în continuare - Hotărîrea nr.3), s-a pronunţat asupra constituţionalităţii art.I pct.4 lit.a) din Legea nr.146-XIV. Pentru acest motiv, în baza art.60 lit.e) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea consideră necesar de a sista procesul pentru controlul constituţionalităţii art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII în redacţia art.I pct.4 lit.a) din Legea nr.146-XIV. -------------------------- *M.O., 1999, nr.16-18, art.7. Referitor la modificarea, prin Legea nr.367-XIV, a numărului minim de membri ai partidului din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea necesar pentru înregistrarea partidului, asupra căreia Curtea nu s-a pronunţat, Curtea reiterează concluziile expuse în Hotărîrea nr.3 şi invocă suplimentar Hotărîrea nr.37 din 10 decembrie 1998 "Privind interpretarea art.41 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova"** (în continuare - Hotărîrea nr.37). Prin relevanţa enunţurilor expuse în hotărîrile nr.3 şi nr.37 Curtea apreciază drept constituţională sintagma "600" din art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII în redacţia Legii nr.367-XIV. -------------------------- **M.O.,1999, nr.1-2, art.1. 2. Art.I pct.1, 2, 3 şi 4 din Legea nr.1534-XV, prin care au fost operate următoarele modificări în Legea nr.718-XII: Art.15 alin.2 a fost completat cu litera e), care stipulează că cererea de înregistrare a statutului se depune la Ministerul Justiţiei, însoţită de: "e) actele de constituire a organizaţiilor teritoriale ale partidului sau ale altei organizaţii social-politice, în conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul 3 litera a) şi ale articolului 20 alineatul 1." Art.18 alin.3 a fost completat cu subalin.4, conform căruia partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate: "să prezinte Ministerului Justiţiei anual, în perioada 1 ianuarie - 1 martie, listele membrilor săi pentru reconfirmarea numărului lor minim, în conformitate cu Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice, aprobat de Guvern." Art.20 alin.1 a fost expus în următoarea redacţie: "Partidele şi alte organizaţii social-politice trebuie să aibă, în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, organizaţii teritoriale cu numărul de membri prevăzut de prezenta lege. Raportul privind numărul de membri ai partidului sau ai altei organizaţii social-politice, cu indicarea unităţilor administrativ- teritoriale, va fi prezentat Ministerului Justiţiei anual, în perioada 1 ianuarie - 1 martie". La 27 februarie 2003, prin Legea nr.64-XV "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice"* (în continuare - Legea nr.64-XV), Parlamentul a substituit în acest articol textul "în perioada 1 ianuarie - 1 martie" cu textul "pînă la 1 decembrie". -------------------------- *M.O., 2003, nr.46-47, art.180. Art.21 alin.1, după prima propoziţie, a fost completat cu următorul text: "Calitatea de membru se consemnează în listele membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice". În opinia subiectului sesizării, aceste norme contravin art.5 alin.(1) şi art.41 alin.(1) din Constituţie pentru că: - sînt obligatorii pentru toate partidele, indiferent de data constituirii lor şi de faptul dacă au subdiviziunile teritoriale respective; - impun efectuarea unor acţiuni organizatorice şi de evidenţă, care, în opinia sa, echivalează cu reînregistrarea anuală a partidelor politice şi le distrag de la îndeplinirea programelor de activitate; - impun interogarea membrului de partid şi reconfirmarea anuală a opţiunii sale politice la iniţiativa organului de partid din care face parte, ignorîndu-se astfel norma constituţională privind dreptul persoanei la libera asociere şi retragere din partidul politic. Recunoscînd constituţionale prevederile art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII prin Hotărîrea nr.3 şi prezenta hotărîre şi în conformitate cu enunţurile expuse în Hotărîrea nr.37, Curtea apreciază drept constituţionale prevederile art.15 alin.2 lit.e) din Legea nr.718-XII în redacţia art.I pct.1 din Legea nr.1534-XV, care se află în corelaţie directă cu acestea şi sînt subsecvente lor prin caracterul şi specificările pe care le conţin. Dispoziţiile art.18 alin.3 subalin.4, art.20 alin.1 şi art.21 alin.1 din Legea nr.718-XII în redacţia Legii nr.1534-XV sînt determinate de comportamentul legal impus de legislator prin dispoziţiile art.5 alin.3 lit.a) precitate. Un partid politic este o asociaţie care poate fi structurată atît pe verticală, cît şi pe orizontală, avînd scopul de a implementa o ideologie referitoare la guvernarea societăţii. El are o conducere, alcătuită din persoane responsabile, alese din rîndurile membrilor săi, care poartă răspundere în faţa colegilor de partid şi a societăţii în ansamblu pentru activitatea organelor de conducere ale partidului, pentru disciplină şi evidenţă atît în cadrul partidului, cît şi în raport cu alte instituţii din societate. Astfel, Curtea consideră că măsurile de evidenţă şi responsabilităţile impuse factorilor de decizie din cadrul partidului, prezentarea de rapoarte de către aceştia unor instituţii publice, precum şi colectarea semnăturilor membrilor săi, nu sînt de natură să îngrădească dreptul la libera asociere în partide, garantat de art.41 alin.(1) din Constituţie. Necesitatea consemnării calităţii de membru al partidului sau al altei organizaţii social-politice, reglementată de art.21 alin.1 din Legea nr.718-XII, este dictată şi de art.3 din aceeaşi lege, conform căruia partidele şi alte organizaţii social-politice consemnează calitatea de membru a aderenţilor lor. În baza constatărilor expuse, Curtea Constituţională apreciază drept constituţionale prevederile art.18 alin.3 subalin.4, art.20 alin.1 şi art.21 alin.1 din Legea nr.718-XII în redacţia art.I pct.2, 3 şi 4 din Legea nr.1534-XV. Prin Legea nr.64-XV, care nu a fost contestată, au fost operate modificări în dispoziţiile art.20 alin.1, dar numai în sensul termenelor prezentării anuale a listelor şi rapoartelor, fără a se schimba esenţial conţinutul. 3. Curtea reţine spre examinare şi art.I pct.6 din Legea nr.1534-XV, prin care art.32 alin.1 din Legea nr.718-XII a fost expus în următoarea redacţie: "Curtea Supremă de Justiţie, în baza cererii Ministerului Justiţiei, va constata încetarea activităţii partidului sau a altei organizaţii social-politice şi va dispune procedura de lichidare a acesteia în cazul în care: partidul sau altă organizaţie social-politică nu a convocat nici un congres sau nici o conferinţă timp de 4 ani; partidul sau altă organizaţie social-politică nu a prezentat, în termenul stabilit de lege, listele membrilor săi, reînnoite anual, pentru reconfirmarea numărului minim de membri stabilit de lege; la data verificării listelor membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice, se constată că numărul de membri a scăzut sub limita stabilită de prezenta lege pentru înregistrarea statutului; nu sînt respectate condiţiile prevăzute la art.20 alin.1". Curtea relevă că după natura lor juridică prevederile art.32 alin.1 din Legea nr.718-XII în redacţia art.I pct.6 din Legea nr.1534-XV comportă un caracter sancţionar, stipulînd condiţiile în care intervine lichidarea partidului sau a altei organizaţii social-politice. Potrivit art.41 alin.(4) din Constituţie, partidele şi alte organizaţii social-politice pot fi dizolvate numai dacă sînt declarate neconstituţionale şi numai în cazul în care acestea, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Curtea menţionează că această normă constituţională reglementează expres şi exhaustiv condiţiile de lichidare sancţionară a partidelor politice, neadmiţînd extinderea lor. Totodată, potrivit art.72 alin.(3) din Constituţie, prin lege organică se poate stabili numai modul de organizare şi funcţionare a partidelor politice, nu însă şi temeiurile de lichidare sancţionară a lor. Pentru considerentele expuse Curtea subliniază că Parlamentul nu a fost în drept să extindă condiţiile de lichidare ca formă de sancţionare a partidelor politice peste limitele constituţionale strict delimitate în art.41 alin.(4). Prin urmare, lichidarea partidelor politice şi a altor organizaţii social-politice poate fi exercitată numai în cazurile expres prevăzute de art.41 din Constituţie şi numai cu avizul Curţii Constituţionale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărîrile sale a enunţat că, reieşind din importanţa democraţiei în sistemul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (în continuare - Convenţia)* , partidele politice ţin de domeniul articolului 11, stabilind că dizolvarea acestora de către autorităţile de stat trebuie să satisfacă cerinţele art.11 alin.2 din Convenţie. -------------------------- *Tratate internaţionale, vol.I, p.341-358. În opinia Curţii Europene, imixtiunea în exercitarea drepturilor prevăzute de articolele 8, 9, 10 şi 11 ale Convenţiei trebuie să fie evaluată cu standardul al ceea ce constituie "măsuri necesare într-o societate democratică". Prin urmare, excepţiile stabilite în articolul 11, în ceea ce priveşte partidele politice, trebuie să fie interpretate în mod strict; numai motive convingătoare şi impunătoare pot justifica restricţiile libertăţii de asociere în partide. Determinînd dacă există o necesitate în sensul art.11 alin.2, statele contractante dispun numai de o limitată marjă de apreciere, care merge de mînă cu o supraveghere europeană riguroasă, ce cuprinde atît legea, cît şi deciziile ce o aplică, inclusiv cele date de instanţe de judecată. În aceeaşi ordine de idei, Comisia de la Veneţia, la cea de-a 41-a sesiune a sa din 10-11 decembrie 1999, a adoptat şapte principii călăuzitoare privind interzicerea şi desfiinţarea partidelor politice şi altor măsuri analogice. Prin aceste principii Comisia de la Veneţia a reiterat concluziile expuse de Curtea Europeană, stabilind suplimentar că interzicerea sau desfiinţarea unui partid politic trebuie să fie rezervată Curţii Constituţionale sau unui alt organ judiciar adecvat, într-o procedură ce oferă toate garanţiile unui proces echitabil, într-un termen rezonabil şi ale transparenţei. În acest context Curtea observă că, şi în cazul încălcării dispoziţiilor art.41 alin.(4) din Constituţie, măsurile legale luate pentru interzicerea sau desfiinţarea forţată a partidelor politice vor fi considerate de natură excepţională şi guvernate de principiul proporţionalităţii în conformitate cu art.54 alin.(4) din Constituţie. În baza celor expuse, Curtea Constituţională apreciază că prevederile art.32 alin.1 din Legea nr.718-XII în redacţia art.I pct.6 din Legea nr.1534-XV sînt neconstituţionale. Pentru motivele arătate, conducîndu-se după prevederile art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.60 lit.e), art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂŞTE: 1. Recunoaşte constituţionale: - sintagma "600" din art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.367-XIV din 29 aprilie 1999 "Pentru modificarea articolului 5 din Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice"; - dispoziţiile art.15 alin.2 lit.e), art.18 alin.3 subalin.4, art.20 alin.1 din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice"; - sintagma: "Calitatea de membru se consemnează în listele membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice" din art.21 alin.1 din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice". 2. Declară neconstituţionale prevederile art.32 alin.1 din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice". 3. Sistează procesul pentru controlul constituţionalităţii prevederilor art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.146-XIV din 30 septembrie 1998 "Pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social- politice". 4. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedintele Curţii Constituţionale Victor PUŞCAŞ Chişinău, 3 iunie 2003. Nr.11. OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.67 din Codul jurisdicţiei constituţionale Prin hotărîrea pronunţată la 3 iunie 2003 Curtea a recunoscut constituţională sintagma: "Calitatea de membru se consemnează în listele membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice" din art.21 alin.1 din Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" în redacţia Legii nr.1534-XV din 13 decembrie 2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice". Nu sîntem de acord cu decizia Curţii asupra acestor prevederi pentru următoarele considerente. 1. Prin dispoziţiile menţionate legiuitorul a impus partidelor şi organizaţiilor social-politice condiţii suplimentare de evidenţă. Astfel, potrivit legii şi Regulamentului cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice, conducerea partidului anual va prezenta Ministerului Justiţiei lista membrilor partidului, cu consemnarea calităţii de membru, pentru reconfirmarea numărului minim necesar de membri. În opinia subsemnaţilor, persoana care aderă la un partid va depune doar cerere de înscriere, credibilitatea căreia se menţine pe durata cît nu este substituită de cererea de retragere din partid, precum şi cît nu este întreruptă de deces sau suspendată pe cale sancţionară de ceilalţi membri ai partidului conform statutului sau prin lege (una din prevederile sancţionare fiind cuprinsă în art.2 alin.3 din Legea nr.718-XII). Considerăm că reconfirmarea periodică prin semnătură a apartenenţei la partid îngrădeşte dreptul persoanei la libera asociere în partide, la identitatea politică şi, tangenţial, dreptul la libera circulaţie, persoana fiind nevoită să se afle în unitatea administrativ-teritorială în perioada colectării semnăturilor. Prin urmare, în opinia noastră, cererea de asociere la partid este actul doveditor cu deplină credibilitate de apartenenţă a persoanei la partid. 2. Conform art.10 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, dreptul la libertatea de exprimare, garantat de această normă internaţională, cuprinde "libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice". În sensul acestei norme, autorităţile publice nu pot obliga persoana să prezinte informaţii despre opţiunea sa pentru un program politic. Cu atît mai mult, persoanei nu i se poate impune obligaţia de a consemna în liste suplimentare calitatea de membru al unui partid politic. Credem că trebuie luată în considerare şi eventualitatea intimidărilor la care poate fi supusă persoana de către membrii altor formaţiuni politice, cu superioritate numerică în localitatea respectivă, în perioada colectării semnăturilor, pentru a-l determina să se retragă din partid sau, în anul scrutinului, din cursa electorală. Pentru motivele arătate, considerăm neconstituţionale prevederile art.1 pct.4 din Legea nr.1534-XV din 13 decembrie 2002. Preşedintele Curţii Constituţionale, Judecător-raportor Victor PUŞCAŞ Judecătorul Curţii Constituţionale Mircea IUGA Chişinău, 3 iunie 2003. ADRESA CURŢII CONSTITUŢIONALE La sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache, la 3 iunie 2003 Curtea Constituţională a exercitat controlul constituţionalităţii unor prevederi din legile nr.146-XIV din 30.09.1998, nr.367-XIV din 29.04.1999, nr.795-XIV din 10.02.2000 şi nr.1534-XV din 13.12.2002 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr.718-XII din 17.09.1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice". Art.5 alin.3 lit.a) din Legea nr.718-XII din 17.09.1991 "Privind partidele şi alte organizaţii social-politice" stipulează următoarele: "Statutul partidului sau al altei organizaţii social-politice se înregistrează dacă: a) are cel puţin 5000 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puţin de 600 în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate". Avînd în vedere că după intrarea în vigoare a ultimei redacţii a Legii nr.764-XV din 27.12.2001 "Privind organizarea administrativ- teritorială" numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea a crescut considerabil (de la 12 la 35), este necesar să se modifice expresiile numerice din prevederile precitate, care, în redacţia actuală, se contrazic, determinînd creşterea componenţei numerice a partidului de la 5000 la 10800 de membri. Pentru motivele arătate, în temeiul art.79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională atrage atenţia Parlamentului asupra oportunităţii lichidării lacunelor semnalate. Parlamentul, în termen de 3 luni, va informa Curtea Constituţională asupra rezultatelor examinării prezentei adrese. Victor PUŞCAŞ Preşedintele Curţii Constituţionale PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA 3 iunie 2003