Hotărîre nr.11 din 30.08.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul acordat

beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general

nr. 11  din  30.08.2013

 (în vigoare 01.11.2013) 

Monitorul Oficial nr.243-247 art.1655 din 01.11.2013

* * *

În temeiul art.41 alin.(1) lit.c) şi art.46 alin.(6) lit.g) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.667), art.5 alin.(2), art.23 alin.(5) lit.c) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169, art.565), Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.11 din 30 august 2013

REGULAMENT

privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează

servicii de interes economic general

Prezentul Regulament transpune parţial Decizia Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 7 din 11 ianuarie 2012; parţial Comunicarea Comisiei 2012/C 8//02 privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materia de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 8 din 11 ianuarie 2012 şi Comunicarea Comisiei 2012/C 8/03 – Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensaţiilor pentru obligaţia de serviciu public, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 8 din 11 ianuarie 2012 şi criteriile în baza cărora compensaţiile pentru obligaţia de serviciu public nu constituie un ajutor de stat în sensul art.107 din Tratat din Hotărîrea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Cauza C-280/00, Almark Trans şi Regierungsprasidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark din 24 iulie 2003.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.f) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat acordate beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general.

2. Prezentul Regulament stabileşte condiţiile ce trebuie respectate la acordarea ajutoarelor beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general (în continuare – SIEG).

3. Prezentul Regulament se aplică ajutorului de stat sub forma compensaţiilor acordate beneficiarilor cărora le-a fost încredinţată prestarea unor SIEG-uri, inclusiv în domeniul transportului aerian şi al celui maritim.

4. Prezentul Regulament nu se aplică sectorului transportului terestru, sectorului serviciului public de radiodifuziune şi sectorului agricol.

5. Ajutorul de stat acordat beneficiarilor prestatori de SIEG aflate în dificultate va fi evaluat în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de stat acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate.

Secţiunea 2

Noţiuni

6. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:

compensaţie – sprijinul acordat din resurse publice pentru acoperirea costurilor nete suportate de un beneficiar pentru îndeplinirea obligaţiilor de SIEG, inclusiv un profit rezonabil;

costul net necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de SIEG – diferenţa dintre costurile suportate pentru efectuarea SIEG şi veniturile provenite din SIEG, aşa cum sînt precizate şi estimate în actul/actele de atribuire a prestării serviciului. Alternativ, costul net poate fi calculat ca diferenţă dintre costul net suportat de beneficiar pentru îndeplinirea obligaţiei de SIEG şi costul net sau profitul aceluiaşi beneficiar funcţionînd fără îndeplinirea obligaţiei de SIEG;

rata de rentabilitate a capitalului permanent – rata internă de rentabilitate pe care întreprinderea ar obţine-o din capitalul său investit pe durata actului de atribuire a SIEG-ului, adică rata internă de rentabilitate raportată la fluxurile de trezorerie ale contractului.

Secţiunea 3

Sprijinul statului ce nu constituie ajutor de stat

7. Compensaţiile acordate beneficiarilor pentru prestarea SIEG-urilor nu constituie ajutor de stat, dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) întreprinderea beneficiară trebuie să fie efectiv însărcinată cu executarea unor obligaţii de SIEG, iar aceste obligaţii trebuie să fie clar definite;

2) parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia trebuie să fie stabiliţi în prealabil, în mod obiectiv şi transparent, pentru a evita conferirea unui avantaj economic care poate favoriza întreprinderea beneficiară faţă de întreprinderile concurente. Plata unei compensaţii de către stat pentru pierderile suferite de o întreprindere fără ca parametrii acestei compensaţii să fie stabiliţi în prealabil, atunci cînd se constată ulterior că prestarea SIEG-ului nu a fost viabilă din punct de vedere economic, reprezintă ajutor de stat;

3) compensaţia nu poate depăşi ceea ce este necesar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor ocazionate de executarea obligaţiei de SIEG, ţinînd cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi un profit rezonabil;

4) atunci cînd alegerea întreprinderii, care urmează să fie investită cu obligaţia de prestare a SIEG-ului, nu se face în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, care permite selectarea ofertantului capabil să furnizeze serviciile respective la cele mai mici preţuri, nivelul compensaţiei trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere bine administrată şi dotată corespunzător, le-ar fi suportat pentru a presta acea obligaţie de SIEG, ţinînd cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi un profit rezonabil.

8. Întreprindere bine administrată presupune respectarea de către aceasta a standardelor contabile în vigoare. Furnizorul de ajutor de stat îşi poate baza analiza calităţii administrării întreprinderii pe rate analitice reprezentative pentru productivitate (de exemplu, cifra de afaceri raportată la capitalul utilizat, costul total raportat la cifra de afaceri, cifra de afaceri pe angajat sau costurile de personal raportate la valoarea adăugată), de asemenea, poate folosi, în acest sens, rate analitice referitoare la calitatea ofertei în raport cu aşteptările utilizatorilor.

Întreprindere dotată corespunzător este întreprinderea care dispune de resursele necesare pentru a-şi îndeplini fără întîrziere obligaţiile de prestare a SIEG-ului.

Secţiunea 4

Ajutorul de stat compatibil

9. În cazul în care nu sînt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în pct.7 din prezentul Regulament, compensaţiile acordate beneficiarilor pentru prestarea SIEG-ului se evaluează conform Secţiunii 11 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat şi pot constitui ajutor de stat compatibil cu mediul concurenţial normal, dacă se respectă următoarele condiţii:

a) ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

b) ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificat concurenţa.

10. Ajutorul de stat trebuie acordat pentru un SIEG corect definit, fiind supus obligaţiei de notificare la Consiliul Concurenţei. Notificarea ajutorului de stat acordat pentru prestarea SIEG-ului se efectuează prin intermediul completării Formularului general de notificare prevăzut în Anexa 2 la Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat şi a Formularului special de notificare a ajutorului de stat pentru SIEG, prevăzută în Anexa 1 la prezentul Regulament.

Secţiunea 5

Condiţiile de acordare a ajutorului pentru beneficiarii ce prestează SIEG

11. Prestarea SIEG se încredinţează întreprinderii beneficiare în temeiul unuia sau a mai multor acte juridice.

12. Actul sau actele de atribuire trebuie să cuprindă:

a) conţinutul şi durata obligaţiilor de SIEG;

b) denumirea întreprinderii şi teritoriul pe care urmează a fi prestat SIEG-ul;

c) natura drepturilor exclusive acordate beneficiarilor de către furnizorul care acordă aceste drepturi;

d) o descriere a mecanismului de compensare şi a parametrilor aplicaţi pentru calculul, controlul şi reexaminarea compensaţiei;

e) obligaţia beneficiarului desemnat de a ţine evidenţa contabilă separată, astfel încît să prezinte costurile şi veniturile aferente SIEG-ului şi cele aferente altor activităţi, şi să permită verificarea existenţei supracompensării la nivelul fiecărui SIEG, dacă natura acestora este diferită sau furnizorul care a încredinţat SIEG-ul este diferită;

f) modalităţile de evitare a supracompensării şi metodele de recuperare a eventualelor supracompensaţii.

13. Perioada de valabilitate a actului de atribuire trebuie să fie justificată prin criterii obiective, cum este necesitatea amortizării (uzurii) activelor netransferabile. Perioada de valabilitate a actului de atribuire nu trebuie să depăşească perioada necesară pentru amortizarea (uzurii) celor mai importante mijloace fixe şi active nemateriale necesare pentru prestarea SIEG-ului.

14. Statul nu poate să impună obligaţii specifice de SIEG pentru serviciile care sînt prestate deja sau care pot fi prestate satisfăcător şi în condiţii, cum ar fi preţul, caracteristici în materie de calitate obiective, continuitatea şi accesul la serviciul respectiv, coerent cu interesul public, astfel cum este definit de stat, de către întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă.

15. Valoarea compensaţiei nu poate depăşi ceea ce este necesar pentru a se acoperi costurile nete suportate pentru îndeplinirea obligaţiilor de SIEG, inclusiv un profit rezonabil.

16. Parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia trebuie să fie stabiliţi în prealabil, în mod obiectiv şi transparent.

17. În cazul în care un furnizor atribuie prestarea aceluiaşi SIEG mai multor beneficiari, compensaţia trebuie calculată pe baza aceleiaşi metode pentru toţi aceşti beneficiari.

18. Valoarea compensaţiei poate fi stabilită pe baza costurilor şi veniturilor estimate, pe baza costurilor şi veniturilor efective sau pe baza celor două, în funcţie de stimulentele privind eficienţa pe care statul doreşte să le furnizeze de la bun început, în conformitate cu pct.29 din prezentul Regulament.

19. În cazul în care calculul compensaţiei se bazează, total sau parţial, pe costurile şi veniturile estimate ele trebuie să fie specificate în actul de atribuire. Acestea trebuie să se bazeze pe parametrii reali, măsurabili şi observabili privind mediul economic în care este furnizat SIEG-ul.

20. Costurile şi veniturile estimate trebuie să se bazeze, după caz, pe expertiza autorităţilor de reglementare în domeniu sau a altor entităţi independente de beneficiar. În ambele cazuri, trebuie să se indice sursele pe care se bazează aceste estimări.

21. Estimarea costurilor trebuie să reflecte şi creşterile de eficienţă obţinute de prestatorul SIEG-ului pe perioada de valabilitate a actului de atribuire.

22. Costurile care sînt luate în considerare la calculul compensaţiei, cuprind toate costurile suportate pentru prestarea SIEG-ului. Acestea se calculează după cum urmează:

a) atunci cînd activităţile beneficiarului în cauză se limitează la SIEG, se iau în calcul toate costurile acesteia;

b) atunci cînd beneficiarul desfăşoară şi activităţi care nu se încadrează în domeniul de aplicare a SIEG-ului, se iau în calcul numai costurile legate de SIEG. Costurile aferente SIEG-ului se constituie din consumuri directe suportate pentru îndeplinirea SIEG-ului şi contribuţia proporţională la costurile comune atît SIEG-ului, cît şi altor activităţi. Contribuţia corespunzătoare la costurile comune se stabileşte în funcţie de nivelul profitului rezonabil, estimat a fi realizat de întreprindere prin activităţi care nu fac obiectul de aplicare a SIEG-ului sau, dacă se dovedeşte mai oportun, prin utilizarea altor metode;

c) costurile legate de investiţii, cu precădere cele privind infrastructura, pot fi luate în calcul atunci cînd aceste investiţii sînt necesare pentru îndeplinirea SIEG-ului.

23. Veniturile care trebuie luate în considerare la calculul compensaţiei cuprind cel puţin totalitatea veniturilor obţinute din prestarea SIEG-ului.

24. În cazul în care beneficiarul respectiv deţine drepturi exclusive asociate altor activităţi decît SIEG-ul pentru care se acordă ajutoare, care generează profituri ce depăşesc profitul rezonabil, sau beneficiază de alte avantaje oferite de stat, acestea se includ în cadrul veniturilor. Furnizorul ajutorului de stat în cauză poate decide ca profiturile provenite din alte activităţi decît cele care intră în domeniul de aplicare al SIEG-ului respectiv, să fie alocate în totalitate sau în parte pentru finanţarea SIEG-ului.

25. Profit rezonabil este rata rentabilităţii capitalului permanent pe întreaga perioadă de valabilitate a actului de atribuire, care ar fi cerută de o întreprindere obişnuită, care analizează dacă să presteze sau nu SIEG-ul, ţinînd seama de nivelul de risc. Nivelul de risc depinde de sectorul vizat, de natura serviciului şi de caracteristicile compensaţiei.

26. În cazuri temeinic justificative, se pot utiliza alţi indicatori pentru a se stabili care ar trebui să fie profitul rezonabil, cum ar fi rentabilitatea medie a capitalurilor proprii pe durata de valabilitate a actului de atribuire, rentabilitatea capitalului angajat, rentabilitatea activelor sau rentabilitatea vînzărilor.

27. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să prezinte Consiliului Concurenţei dovezi din care să rezulte că profitul nu depăşeşte valoarea de care ar avea nevoie o întreprindere obişnuită ce analizează dacă să furnizeze sau nu serviciul, făcînd trimitere la rentabilitatea obţinută în cadrul unor tipuri de contracte similare, atribuite în condiţii concurenţiale.

28. În calculul compensaţiei pot fi introduse şi stimulente pentru prestarea eficientă a SIEG-ului. Mecanismul de stimulare a îmbunătăţirii eficienţei trebuie să se bazeze pe criterii obiective şi măsurabile stabilite în actul de atribuire a SIEG-ului.

29. Stimulentele în ceea ce priveşte eficienţa pot fi concepute în moduri diferite pentru a corespunde cel mai bine particularităţilor fiecărui caz sau sector. Astfel, în actul/actele de atribuire poate fi definit:

a) un nivel fix al compensaţiei care include creşterile de eficienţă ce se preconizează a fi obţinute de beneficiar pe durata de valabilitate a actului de atribuire, sau

b) pot fi definite obiective de eficienţă de a căror îndeplinire depinde acordarea compensaţiei. Dacă beneficiarul nu îndeplineşte obiectivele, compensaţia ar trebui redusă conform unei metode de calcul precizată în actul/actele de atribuire. În schimb, dacă beneficiarul depăşeşte obiectivele, compensaţia ar trebui majorată, aplicîndu-se o metodă precizată în actul/actele de atribuire.

Secţiunea 6

Categoriile de beneficiari ai ajutorului de stat

30. Normele privind ajutorul de stat se aplică numai dacă prestatorul SIEG-ului este o întreprindere, definită conform art.4 din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012.

31. O entitate care desfăşoară atît activităţi economice cît şi activităţi neeconomice este considerată ca fiind o întreprindere numai în partea ce priveşte activităţile economice.

32. Dacă o autoritate publică nu permite terţilor să furnizeze un anumit serviciu (de exemplu, deoarece doreşte să-l furnizeze prin forţe proprii) acest fapt nu exclude existenţa unei activităţi economice. Dacă există întreprinderi dispuse şi capabile să furnizeze serviciul respectiv pe piaţă, acel serviciu are caracter economic.

33. Prezentul Regulament nu se aplică atunci cînd statul acţionează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.

34. Se poate considera că o entitate acţionează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică în cazul în care furnizarea serviciului respectiv este o sarcină care face parte din funcţiile esenţiale ale statului sau este legată de acele funcţii, prin natura sa, prin obiectivul său şi prin normele care se aplică în acest caz. În general, activităţile care fac parte în mod intrinsec din prerogativele autorităţilor publice şi care sînt exercitate de stat nu sînt activităţi economice, cu excepţia cazului în care statul a decis să introducă mecanisme de piaţă. Astfel, activităţi cum sînt cele legate de securitatea naţională sau poliţie, siguranţa şi controlul navigaţiei aeriene, controlul şi siguranţa traficului maritim, supravegherea antipoluare, organizarea, finanţarea şi executarea pedepselor cu închisoarea, nu sînt activităţi economice.

35. Activităţile din domeniul securităţii sociale au caracter economic în funcţie de modul în care acestea sînt instituite şi structurate şi anume:

1) Criteriile în funcţie de care se determină dacă sistemul securităţii sociale este bazat pe principiul solidarităţii şi nu implică o activitate economică sînt următoarele:

a) dacă afilierea la sistem este obligatorie;

b) dacă sistemul urmăreşte un obiectiv exclusiv social sau nu;

c) dacă sistemul are sau nu un scop lucrativ;

d) dacă prestaţiile acordate depind sau nu de contribuţiile făcute;

e) dacă prestaţiile acordate nu sînt neapărat proporţionale cu cîştigurile salariale ale persoanelor asigurate;

f) dacă sistemul este supus sau nu controlului statului.

2) Sistemele securităţii sociale au caracter economic dacă sînt caracterizate prin:

a) caracterul opţional al afilierii;

b) principiul capitalizării (corelarea drepturilor cu contribuţiile plătite şi cu rezultatele financiare ale sistemului);

c) caracterul lor lucrativ;

d) acordarea unor drepturi care sînt în plus faţă de cele acordate de un sistem de bază.

3) Dacă sistemul securităţii sociale combină caracteristici ale ambelor categorii, clasificarea sistemului se face în urma unei analize a elementelor de la subpunctul 1) şi 2) şi a importanţei acestora.

36. Dacă spitalele publice sînt parte integrantă a unui serviciu naţional de sănătate şi sînt bazate aproape în totalitate pe principiul solidarităţii, sînt finanţate direct din resurse de stat şi furnizează serviciile respective gratuit, pe baza principiului acoperirii universale, organizaţiile în cauză nu acţionează în calitate de întreprinderi.

37. În cazul prevăzut la pct.36 din prezentul Regulament, chiar şi acele activităţi care în sine ar putea avea un caracter economic, dar care se desfăşoară doar cu scopul de a furniza un alt serviciu neeconomic, nu au un caracter economic. O organizaţie care achiziţionează bunuri – chiar şi în cantităţi mari – cu scopul de a furniza un serviciu neeconomic, nu acţionează ca întreprindere, doar pentru că este un cumpărător pe o anumită piaţă.

38. În cazul cînd, spitalele şi alţi furnizori de servicii medicale oferă serviciile contra unei remuneraţii obţinute fie direct de la pacienţi, fie de la societatea de asigurări la care sunt afiliaţi aceştia, atunci există un anumit grad de concurenţă între spitale în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor medicale. Acolo unde se întîmplă acest lucru, faptul că un serviciu medical este furnizat de un spital public, nu este suficient pentru ca activitatea respectivă să fie clasificată ca fiind neeconomică.

39. Serviciile medicale pe care le prestează medicii independenţi şi alţi practicieni privaţi contra cost şi pe propriul risc, trebuie considerate ca reprezentînd o activitate economică.

40. Învăţămîntul public organizat în cadrul sistemului naţional de învăţămînt, finanţat şi controlat de stat, poate fi considerat o activitate neeconomică. Caracterul neeconomic al învăţămîntului public nu este, în principiu, afectat de faptul că elevii şi părinţii lor sînt nevoiţi uneori să plătească taxe de înscriere sau de studii, care contribuie la cheltuielile de funcţionare ale sistemului, dacă aceste contribuţii financiare reprezintă doar o fracţiune din costurile reale ale serviciului şi, prin urmare, ele nu afectează caracterul neeconomic al unui serviciu de învăţămînt general finanţat, în principal, din fonduri publice.

41. Dacă serviciile de învăţămînt sînt finanţate, în principal, de către părinţi, elevi sau din venituri comerciale, avînd în vedere natura lor, structura lor financiară şi existenţa unor organizaţii private concurente, aceste servicii de învăţămînt trebuie considerate ca avînd un caracter economic.

Secţiunea 7

Ajutor de stat incompatibil

42. Compensaţia acordată pentru furnizarea unui SIEG, dar folosită de beneficiarul în cauză pentru a acţiona pe o altă piaţă în alte scopuri decît cele stabilite prin actul/actele de atribuire, constituie ajutor de stat incompatibil, care trebuie rambursat.

43. Supracompensarea este suma pe care o primeşte beneficiarul în plus faţă de valoarea compensaţiei stabilită conform pct.15 din prezentul Regulament.

44. Întrucît supracompensarea nu este necesară pentru îndeplinirea obligaţiei de SIEG, aceasta poate constitui ajutor de stat incompatibil.

45. În cazul în care beneficiarul a primit o compensaţie care depăşeşte valoarea stabilită conform pct.15 din prezentul Regulament, şi nu se respectă condiţiile stabilite la pct.9 din prezentul Regulament, beneficiarul în cauză trebuie să ramburseze supracompensaţia de care a beneficiat. Parametrii de calcul al compensaţiei se actualizează pentru viitor.

46. Dacă supracompensarea nu depăşeşte 10% din valoarea compensaţiei anuale medii, supracompensaţia respectivă poate fi raportată pentru perioada următoare şi poate fi dedusă din valoarea compensaţiei datorată pentru perioada respectivă.

47. Întru asigurarea că beneficiarul nu primeşte o compensaţie care depăşeşte suma stabilită în pct.15 din prezentul Regulament, furnizorul de ajutor de stat efectuează controale periodice, cel puţin la fiecare trei ani pe durata de valabilitate a actului/actelor de atribuire şi la încetarea acestuia/acestora.

Secţiunea 8

Condiţiile de monitorizare a ajutorului de stat

48. Monitorizarea ajutorului de stat acordat beneficiarilor ce prestează SIEG se efectuează în conformitate cu Secţiunea 14 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 9

Punerea la dispoziţie a informaţiilor

49. Furnizorul ajutorului de stat păstrează, pe perioada de încredinţare şi pentru 6 ani de la data încheierii perioadei de valabilitate a actului/actelor de atribuire, toate informaţiile necesare pentru a se stabili compatibilitatea compensaţiei acordate, cu prevederile prezentului Regulament.

50. La cererea înaintată de către Consiliul Concurenţei, furnizorii ajutorului de stat prezintă Consiliului Concurenţei toate informaţiile pe care acesta din urmă le consideră necesare pentru a stabili dacă compensaţia în vigoare este compatibilă cu prevederile prezentului Regulament.