Hotărîre nr.111 din 24.01.96 cu privire la controlul constituţionalităţii Decretelor nr.nr.162,166,193,216 şi 262 ale Preşedintelui Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Cu privire la controlul constituţionalităţii Decretelor nr.nr.162,166,193,216 şi 262 ale Preşedintelui Republicii Moldova Nr.111 din 24.01.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.10/111 din 15.02.1996 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională a Republicii Moldova în componenţa: Pavel Barbalat - preşedinte Nicolae Chiseev - judecător Nicolae Osmochescu - judecător-raportor Gheorghe Susarenco - judecător Ion Vasilati - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi - grefier şi părţilor 1) domnului Victor Cecan, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedintele Comisiei permanente juridice, pentru numiri şi imunităţi - subiectul sesizării, şi 2) reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova:dna Olga Poalelungi, director al serviciului acte prezidenţiale şi domnul Anatol Ciobanu, consilier prezidenţial în probleme de drept, conducîndu-se de articolul 131 alineatul (1) litera a) din Constituţia Republicii Moldova, articolul 4 alineatul (1) litera a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 16 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă sesizările domnului V.Cecan, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova: nr. 162 din 27 mai 1995 nr. 166 din 1 iunie 1995 nr. 193 din 19 iunie 1995 nr. 216 din 17 iulie 1995 nr. 262 din 15 august 1995, prin care sînt decretate instituirea zilelor profesionale ale: grănicierului, lucrătorului bancar, inventatorului şi raţionalizatorului financiarului şi lucrătorilor serviciului vamal. Sesizările menţionate sînt făcute conform articolului 25 litera g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi cer, în baza articolului 4 a aceleeaşi legi şi a articolului 4 şi articolului 62 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, Curţii Constituţionale exercitarea controlului constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, enumerate mai sus,şi să se pronunţe prin hotărîre asupra constituţionalităţii acestora. Prin decizia Curţii Constituţionale din 24 noiembrie 1995 sesizările au fost acceptate, în baza avizului examinării prealabile, spre examinare în fond şi conexate, în baza articolului 44 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, într-un singur dosar, fiind inclus pe ordinea de zi a Curţii Constituţionale pentru examinare în fond. Examinînd sesizările în cauză şi analizînd materialele suplimentare solicitate direcţiei juridice a aparatului Parlamentului Republicii Moldova, secţiei analiză şi avizare juridică a Guvernului Republicii Moldova, audiind argumentele părţilor expuse în şedinţa plenară şi analizînd compatibilitatea prevederilor Decretelor cu dispoziţiile constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: 1. În perioada 25 mai-15 august 1995 Preşedintele Republicii Moldova a emis Decretele: nr. 162 din 27 mai 1995 nr. 166 din 1 iunie 1995 nr. 193 din 19 iunie 1995 nr. 216 din 17 iulie 1995 nr. 262 din 15 august 1995, prin care au fost instituite zilele profesionale ale grănicierului, lucrătorului bancar, inventatorului şi raţionalizatorului, a financiarului şi lucrătorilor serviciului vamal. În sesizările sale domnul V.Cecan consideră că Decretele Preşedintelui sînt emise cu încălcarea prevederilor articolelor 82-88 din Constituţie, care stabilesc funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova şi care nu atribuie în mod explicit Preşedintelui Republicii Moldova o asemenea atribuţie ca instituirea zilelor profesionale. Domnul V. Cecan consideră că nici articolul 88 litera j) care stabileşte că Preşedintele "...exercită şi alte atribuţii stabilite prin Lege" nu prevede o aşa atribuţie a Preşedintelui din motivul că aşa Lege sau legi nu există. Pentru considerenţele expuse în sesizări domnul V.Cecan cere Curţii Constituţionale să se pronunţe prin hotărîre asupra constituţionalităţii acestor Decrete, obligînd Preşedintele Republicii Moldova, în caz de neconstituţionalitate a decretelor, să înlăture consecinţele juridice ale acestora. 2. În prezent în sistemul de drept al Republicii Moldova nu există nici o lege sau alt act normativ special, care ar concretiza litera j) a articolului 88 din Constituţie şi care alte atribuţii, stabilite prin lege, exercită Preşedintele Republicii Moldova. Principalele atribuţii ale Preşedintelui ca şef al statului, care reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării (articolul 77 alineatele (1) şi (2) din Constituţie), sînt stabilite în articolele 82-87 conform domeniilor fundamentale de activitate cu Guvernul şi Parlamentul,atribuţiile în domeniul politicii externe şi apărării. Articolul 88 literele a) şi i) stabileşte alte atribuţii ale Preşedintelui necesare pentru asigurarea unei bune şi operative rezolvări a problemelor care pot apărea frecvent în diverse domenii de activitate ale instituţiilor de stat şi persoanelor fizice şi juridice, problemelor ce ţin de statutul juridic al funcţionarilor publici şi al unor categorii de cetăţeni al Republicii Moldova şi cetăţeni străini: Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă şi Fundamentală a statului. Ea,ca Lege Supremă, nu poate şi nici nu e necesar să reglementeze în detaliu toate atribuţiile posibile ale instituţiilor de stat, inclusiv ale şefului statului. Anume de aceste considerente şi tehnicii juridice s-a condus legiuitorul, stabilind atribuţiile Preşedintelui în articolul 88 nu în mod respectiv, ci în mod extensiv prin formula stabilită în litera j) "exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege", care oferă posibilitatea de a cuprinde şi o altă situaţie, care pentru reglementarea sa necesită emiterea unui Decret prezidenţial. Aşadar litera j) face trimitere la condiţiile ce pot fi prevăzute în viitor prin Lege şi prin care vor fi extinse unele atribuţii ale Preşedintelui Republicii Moldova. 3. Este evident că adoptarea legilor este un proces de durată, determinat de mai mulţi factori şi, nu în ultimul rînd, de importanţa legilor în sistemul ierarhic al dreptului naţional. Anume aceste fapte explică, dar şi justifică pentru moment, lipsa unei legi speciale în materia de instituire a zilelor sărăbătorilor naţionale, zilelor de odihnă, comemorative şi profesionale. Actualmente, după proclamarea în 23.06.90 a Declaraţiei privind Suveranitatea, iar în 29.08.91 a independenţei Republicii Moldova zilele de sărbătoare, odihnă, comemorative şi profesionale au fost stabilite prin acte normative adoptate la trei niveluri: Parlament: Prin hotărîrea nr. 433-XII a Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 26.12.1990 "Cu privire la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova" şi Hotărîrea nr. 195-XII din 27.-8.91 au fost consfinţite:sărbătorile naţionale, zilele comemorative; sărbătorile tradiţionale şi zilele de odihnă, completate ulterior prin Decretul Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova nr. 1549-XII din 13.07.93, care declară ziua de 3 septembrie - ziua Armatei, sărbătoare profesională a Forţelor Armatei ale Republicii Moldova. După adoptarea şi întrarea în vigoare a Constituţiei Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărîrea sa nr. 298-XIII din 25.11.1994, stabileşte că a patra duminică a lunii noiembrie se consfinţeşte ca "Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare". Guvern: Pentru prima dată a adoptat Hotărîrea nr. 65 din 20.10.93 prin care se solicită Parlamentului (nr. 0905-413) instituirea "Zilei feroviarului", anexînd şi proiectul de hotărîre a Parlamentului. Avizele date de către comisia pentru problemele economiei şi privatizării (nr. CEP-210) din 24.12.1993, semnat de preşedintele comisiei, domnul T.Macrinici) a Parlamentului şi a derecţiei juridice a Secretariatului Parlamentului (nr. 716 din 04.11.93, semnat de B.Negru), ambele reieşind din faptul că instruirea sărbătorilor profesionale ţine de competenţa Preşedintelui şi Guvernului Republicii Moldova. La solicitarea Guvernului, domnul V. Puşcaş prin demersul său nr. CEP din 27 decembrie 1993 către Ministrul de Stat domnul Gh. Gusac, aduce la cunoştinţa Guvernului că Parlamentul Republicii Moldova "socoate că pentru stabilirea sărbătorii "Ziua feroviarului" este suficientă Hotărîrea Guvernului din 20.10.93 nr. 657" iar întreprinderilor şi organizaţiilor conform articolului 5 din Hotărîrea Parlamentului nr. 433-XII din 26.12.1990 "se dă posibilitate de a marca sărbători ale profesiilor". Apreciind demersul domnului V.Puşcaş ca o înterpretare oficială a Hotărîrii Parlamentului, Guvernul a adoptat în condiţii legale pe parcursul perioadei septembrie 1994-octombrie 1995 zece hotărîri cu privire la instituirea zilelor profesionale ale lucrătorilor: aviaţiei civile - nr.656 din 02.09.94; energeticianului - nr. 908 din 10.12.94; pedagogului - nr. 691 din 16.09.94; actorului - nr. 949 din 27.12.94; din gospodăria de locuinţe şi deservire comunală - 139 din 1.03.95; din industria uşoară - 163 din 10.03.95; din comerţ - nr. 386 din 09.06.95; din telecomunicaţii şi poştei (separate respectiv 17 mai şi 9 octombrie) - nr. 387 din 09.06.95; silvicultură - nr. 405 din 19.06.95; şi a automobilistului - nr. 703 din 20.10.95. Preşedintele Republicii Moldova: Pe parcursul anului 1995 au fost emise, după cum este arătat anterior, şase Decrete. Toate Decretele au fost emise din iniţiativa şi la propunerile concrete ale conducătorilor instituţiilor de stat respective, coordonate şi susţinute de Comitetul republican al sindicatelor de ramură şi prezentate Preşedintelui în baza articolului 5 al Hotărîrii nr. 433-XII din 26.12.90, originalele păstrîndu-se la Secretariatul Preşedintelui. 4. Astfel, s-a creat o practică cînd pînă la 01.01.96 au fost instituite 40 de zile de sărbătoare, de odihnă, zile naţionale, comemorative şi profesionale: 23 - de către Parlament, 11 - de Guvern şi 6 - de Preşedinte. Toate actele normative au fost publicate în Monitorul Oficial, sînt în vigoare, se comemorează şi sărbătoresc de către populaţie şi lucrătorii din diverse ramuri ale economiei naţionale. 5. Analiza Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, supuse controlului constituţional, compatibilitatea lor cu Constituţia, funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui stabilite de articolul 88 al Constituţiei, impune ferma convingere că ele în nici un caz nu vin în contradicţie cu articolul 6 din Constituţie. Separaţia şi colaborarea puterilor nu afectează atribuţiile de bază ale Parlamentului, stabilite în articolul 66 din Constituţie, ale Guvernului stabilite prin Legea nr. 64-XII din 31.05.90 cu modificările ulterioare inclusiv prin Legea nr. 413-XIII din 29.03.95, sînt în opinia Curţii Constituţionale în deplină conformitate cu prevederile articolului 88 din Constituţie, iar obiectul propriu-zis al reglementării - substituirea zilelor profesionale - este obiect de reglementare, problema de dpept ce ţine de competenţa Preţedintelui Republicii Moldova Pentru considerentele expuce mai sus şi în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională plenul Curţii Constituţionale, H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova nr. 162 din 27.05.95; nr. 166 din 01.06.95; nr. 193 din 19.06.95; nr. 216 din 17.07.95 şi nr. 262 din 15.08.95 privind instituirea sărbătorilor profesionale ale grănicerului, lucrătorului bancar, inventatorului şi raţionalizatorului, financiarului şi lucrătorilor serviciului vamal nu vin în contradicţie cu Constituţia Republicii Moldova şi sînt constituţionale. 2. Hotărîrea nu poate fi supusă nici unei căi de atac, este definitivă şi intră în vigoare la data adoptării. 3. Hotărîrea se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" în termen de 10 zile de la data adoptării. 4. Hotărîrea se comunică Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova şi domnului V.Cecan, deputat în Parlamentul Republicii Moldova - subiectul sesizării. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT