Hotărîre nr.12 din 28.05.2003 privind rezultatele controlului tematic asupra corectitudinii formării şi utilizării mijloacelor speciale şi mijloacelor unor fonduri extrabugetare în perioada anilor 2001-2002

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind rezultatele controlului tematic asupra corectitudinii formării şi utilizării mijloacelor speciale şi mijloacelor unor fonduri extrabugetare în perioada anilor 2001-2002 Nr.12 din 28.05.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.149-152/32 din 18.07.2003 * * * Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului culturii dl V.Madan, viceminiştrilor ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului dna S.Dohotaru şi dl N.Stratan, viceministrului sănătăţii dl Gh.Ţurcanu, reprezentanţilor direcţiilor de ramură ale Ministerului Finanţelor, reprezentantului Ministerului Educaţiei dna S.Bogatu, viceprimarului mun.Chişinău dl M.Furtună, precum şi reprezentanţilor Consiliilor judeţene Chişinău, Ungheni, Soroca şi ai Fondului de susţinere socială a populaţiei din jud.Lăpuşna şi Taraclia, a examinat rezultatele controlului tematic asupra corectitudinii formării şi utilizării mijloacelor speciale şi mijloacelor unor fonduri extrabugetare în perioada anilor 2001-2002 şi a constatat : Potrivit art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24 mai 1996, instituţiile publice finanţate de la buget, în afara alocaţiilor bugetare, beneficiază de mijloace speciale şi alte mijloace extrabugetare. În anul 2001, instituţiilor bugetare finanţate de la bugetul de stat le-au fost prevăzute astfel de mijloace în sumă de 592,5 mil.lei, iar în anul 2002 - 914,0 mil.lei, în realitate fiind acumulate 402,6 mil.lei şi, respectiv, 653,7 mil.lei, ceea ce constituie 17-18 la sută faţă de veniturile aprobate în bugetul de stat. În această perioadă, cheltuielile din contul mijloacelor speciale şi extrabugetare, prevăzute în devizele instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, au constituit 587,9 mil.lei şi, respectiv, 805,7 mil.lei, efectiv fiind executate în mărime de 351,0 mil.lei şi 557,2 mil.lei. Sume mai esenţiale de mijloace speciale au fost încasate de către instituţiile din sfera învăţămîntului - 158,8 mil.lei (45,2 la sută), după care urmează ocrotirea sănătăţii - 55,5 mil.lei (15,8 la sută), organele apărării, menţinerii ordinii publice şi securităţii - 25,1 mil.lei (7,1 la sută). Planificarea, acumularea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare în ministere şi instituţiile din subordinea lor, precum şi în instituţiile publice din unităţile administrativ-teritoriale (UAT) se efectuează cu multiple încălcări ale legislaţiei în vigoare. Executorii de buget nu respectă actele normative la prestarea serviciilor contra plată, încasarea mijloacelor băneşti, ţinerea evidenţei contabile. La formarea şi utilizarea mijloacelor speciale, factorii de decizie ai instituţiilor bugetare au încălcat prevederile Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99, Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, Legii contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95, Hotărîrii Guvernului "Cu privire la aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova" nr.764 din 25.11.92, Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.96 (în continuare Instrucţiunea nr.85 din 09.10.96) etc. Încălcînd Regulamentul cu privire la mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.43 din 11.04.01 (în continuare Regulamentul nr.43), Direcţia generală finanţe şi Departamentul cultură ale Primăriei mun.Chişinău, Primăria mun.Chişinău, instituţiile din învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii din judeţele Chişinău şi Orhei, Consiliul judeţean Chişinău au format şi utilizat mijloace speciale şi extrabugetare fără regulamente proprii, iar instituţiile din subordinea Ministerului Culturii, Ministerului Apărării, precum şi Direcţiile şi Departamentele Primăriei mun.Chişinău au elaborat şi înaintat spre aprobare regulamentele cu întîrziere de la 3 pînă la 11 luni. Regulamentele unor instituţii medicale şi de învăţămînt din mun.Chişinău sînt necalitative (în ele lipseşte modalitatea de formare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare). În mod flagrant este încălcată modalitatea stabilită de aprobare a tarifelor la serviciile prestate de instituţiile bugetare. Astfel, Centrul naţional practico-ştiinţific de medicină de urgenţă al mun.Chişinău prestează servicii de transport medical (salvarea) în baza tarifelor neaprobate de Consiliul municipal Chişinău, calculele fiind întocmite arbitrar şi fiind majorate de 3,9 ori faţă de normele în vigoare. Aceasta a dus la obţinerea nejustificată a veniturilor şi la efectuarea cheltuielilor care nu corespund normelor stabilite. Unele mijloace acumulate pentru retribuirea muncii au fost utilizate pentru procurarea produselor petroliere. Tarifele utilizate de şcolile de muzică şi de artă, de asemenea, n-au fost aprobate de Consiliul municipal Chişinău, ci de şeful Departamentului cultură, nerespectîndu-se prevederile Hotărîrii Guvernului nr.76 din 02.02.99. Fără aprobarea tarifelor de către Consiliul municipal, Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău acumulează mijloace speciale de la realizarea biletelor de repartizare în baza de odihnă "Popasul haiducului" în or.Vadul lui Vodă. Lipsa unor prevederi normative a condiţionat faptul că instituţiile bugetare nu includ în executarea de casă veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate prin diferite bunuri materiale, lucrări şi servicii, denaturînd volumul mijloacelor speciale acumulate în mod real şi dările de seamă prezentate Ministerului Finanţelor. Din această cauză, în perioada supusă controlului, veniturile instituţiilor din subordinea Ministerului Apărării au fost diminuate cu 6615,6 mii lei; spitalului jud.Bălţi - cu 962,1 mii lei; Muzeului naţional de istorie a Moldovei - cu 137,5 mii lei, Universităţii Tehnice a Moldovei (UTM) - cu 291,5 mii lei etc. Ministerul Finanţelor n-a soluţionat chestiunea privind gestionarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor speciale din teritoriu, care neîntemeiat nu se realizează prin sistemul trezorerial, ci prin intermediul băncilor comerciale. Astfel, executarea cheltuielilor instituţiilor respective cade de sub controlul Ministerului Finanţelor, prin ce se încalcă art.12 şi 33 din Legea nr.847-XIII/96 şi pct.28 din Regulamentul nr.43 din 11.04.01. Numai Ministerul Apărării, pe parcursul anului 2001, a efectuat cheltuieli neîntemeiate din contul mijloacelor speciale (fără devize) în mărime de 3576,8 mii lei. Nerespectînd Hotărîrea Guvernului nr.749 din 04.08.99 şi particularităţile repartizării alocaţiilor aprobate în bugetul de stat pe anii 2001 şi 2002, elaborate de Ministerul Finanţelor, atît factorii de decizie ai Ministerului Sănătăţii, cît şi cei din instituţiile subordonate Ministerului, la planificarea mijloacelor speciale în partea de cheltuieli, n-au respectat prevederile actelor normative, condiţionînd faptul ca o parte din cheltuielile efectuate pentru acumularea veniturilor de mijloace speciale neîntemeiat să fie atribuite la cheltuielile bugetare. În ansamblu, pe Minister, suma cheltuielilor, atribuită incorect la mijloacele bugetare, în a.2001 a constituit 12016,6 mii lei, iar în a.2002 - 12438,8 mii lei. Cazuri de atribuire a cheltuielilor efectuate pentru obţinerea mijloacelor speciale în contul cheltuielilor finanţate din buget în sumă de 57,4 mii lei s-au depistat şi în cadrul Consiliului judeţean Ungheni. Unele instituţii medicale nu execută comanda de stat în mod proporţional cu finanţarea cheltuielilor din contul bugetului de stat, şi anume: Centrului republican de diagnostică medicală în anul 2001 i-au fost alocaţi 1600,0 mii lei, pentru efectuarea a 10860 de vizite, în realitate fiind efectuate numai 8348 de vizite. Astfel, suprafinanţarea faţă de normativele aprobate a constituit 370,2 mii lei. Lipsa metodologiei corespunzătoare a Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor a condiţionat mărirea neîntemeiată a veniturilor şi cheltuielilor în devizele farmaciilor din cadrul instituţiilor medicale, care în loc de rabat comercial şi cheltuieli de circulaţie includ şi valoarea medicamentelor realizate populaţiei. Prin decizia Consiliului municipal Chişinău, în a.2002 nejustificat au fost aprobate devize de venituri şi cheltuieli pe mijloacele speciale pentru teatrele municipale "Guguţă" şi "Satiricus", care au statut de agenţi economici în suma totală de 139,0 mii lei. Multiple încălcări au fost depistate la formarea şi acumularea mijloacelor speciale. Ministerul Culturii, DGF a Primăriei mun.Chişinău, DGF jud.Taraclia, Consiliul jud.Chişinău etc., nerespectînd art.34 din Legea contabilităţii, pct.9 şi 10 din Instrucţiunea nr.85 din 09.10.96, n-au asigurat în instituţiile subordonate controlul asupra înregistrării corecte şi în termen a veniturilor calculate. Instituţiile bugetare reflectă veniturile în evidenţa contabilă nu la momentul prestării serviciilor, ci la momentul încasării costului lor. Ca urmare, datoriile debitoare şi creditoare se diminuează, iar la elaborarea devizelor pe mijloace speciale se denaturează părţile de venituri şi cheltuieli. În majoritatea cazurilor, la planificarea părţilor de venituri şi cheltuieli nu se ţine cont de soldurile formate în realitate în perioadele precedente. În perioada controlului, a fost mărită partea de venituri pe mijloace speciale: la Academia de muzică, teatru şi arte plastice - cu 726,3 mii lei şi la Departamentul arhitectură şi urbanism al Primăriei mun.Chişinău - cu 620,7 mii lei. Departamentul, încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.98, nu acumulează mijloacele extrabugetare prin maşinile de casă şi control cu memorie fiscală. Încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.728 din 24.07.2000 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de acumulare şi utilizare a Fondului extrabugetar al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt", în anul 2001, instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei n-au efectuat defalcările de la instruirea cadrelor prin contract. Universitatea Tehnică a Moldovei n-a transferat 245,0 mii lei, Universitatea de Stat din Tiraspol - 24,6 mii lei, Şcoala profesională polivalentă nr.8 (ŞPP nr.8) - 8,7 mii lei. Nerespectînd art.4 din Legea privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat nr.267-XIV din 03.02.99, pct.8 (c) din Regulamentul cu privire la prestarea către populaţie a serviciilor medicale contra plată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.749 din 04.08.99, unele categorii de pacienţi, nelegitim au fost eliberate de plata serviciilor medicale. În perioada supusă controlului, nu s-au încasat venituri de la mijloacele speciale în sumă totală de 6004,1 mii lei, din care pe Direcţiile sănătăţii: jud.Bălţi (dl Gh.Chetrari) - 1174,2 mii lei, jud.Edineţ (dl S.Rotari) - 800,7 mii lei, jud.Soroca (dl A.Rusnac) - 2645,9 mii lei, la spitalul de sector Floreşti (dl V.Nichiforciuc) - 1302,2 mii lei; la spitalele de sector Ştefan Vodă, Ialoveni, Străşeni şi spitalul judeţean Ungheni, respectiv - 28,3 mii lei, 26,7 mii lei, 8,0 mii lei şi 18,1 mii lei (în temeiul ordinelor Ministerului Sănătăţii nr.164 din 19.04.95 şi nr.242 din 25.10.99). În afară de aceasta, printr-un control selectiv, efectuat la spitalul judeţean Bălţi, au fost depistate cazuri de acordare a ajutorului medical gratuit la 142 de persoane, în baza adeverinţelor fictive despre invaliditate, ca rezultat nefiind încasat venit în sumă de 10,0 mii lei. Contrar Regulamentului nr.43 din 11.04.01 şi pct.2.1 din Regulamentul cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice pentru studiile pe bază de contract, Universitatea de Stat din Tiraspol (UST) acumulează de la studenţii cu o frecvenţă şi reuşită nesatisfăcătoare mijloace sub formă de sancţionări (fapt neprevăzut în contractele încheiate cu aceştia), precum şi penalităţi, pentru neachitarea în termenele stabilite a taxelor de studii. Astfel, în a.2001, din sursele respective s-au încasat venituri de 2,1 mii lei, iar în a.2002 - de 21,6 mii lei. Instituţiile bugetare beneficiază de un tip de mijloace speciale obţinute de la darea în arendă a suprafeţelor temporar libere. Acumularea acestui tip de mijloace speciale se efectuează cu un şir de abateri de la actele normative în vigoare. Biblioteca Naţională, la încheierea contractelor de arendă cu agenţii economici, neîntemeiat, numai în 2 cazuri, a diminuat mărimea plăţii pentru arendă cu suma de 93,1 mii lei. Cazuri de diminuare a plăţilor pentru arendă au fost stabilite şi la Muzeul naţional de arte plastice, care la darea în arendă a suprafeţelor n-a ţinut cont de destinaţia reală a suprafeţelor şi de mărimea lor integrală. Direcţia generală economie, agricultură şi reformă a jud.Chişinău, la calcularea plăţii pentru arenda spaţiului din incinta Consiliului judeţean, transmis în folosinţă agenţilor economici, de asemenea a micşorat neîntemeiat veniturile pe acest tip de mijloace speciale cu 6,9 mii lei. Deşi contractul cu Î.I. "Izvoraş-Bivol" a fost încheiat pe un termen de 12 ani, el n-a fost înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Chişinău. În cadrul Ministerului Educaţiei, cazuri de diminuare neîntemeiată a plăţilor de arendă au admis: Colegiul industrial şi de construcţii - cu 220,1 mii lei, Şcoala profesională polivalentă nr.8 - cu 7,7 mii lei etc. În contractul de dare în arendă a bazei de odihnă, Universitatea Tehnică a Moldovei n-a prevăzut condiţiile şi termenul de restituire a datoriei bazei faţă de Universitate (62,9 mii lei), care nu este achitată pînă în prezent. La formarea devizului de mijloace speciale de la exploatarea bazei de odihnă, UTM nu ţine cont de toate veniturile şi cheltuielile reale. Lipsesc dările de seamă şi rapoartele financiare privind activitatea de bază. În evidenţa contabilă sînt reflectate numai veniturile şi cheltuielile ce ţin de realizarea biletelor de odihnă UTM. Un şir de încălcări ale actelor normative în vigoare au fost comise la utilizarea mijloacelor speciale. Un şir de instituţii bugetare au utilizat o parte din mijloacele extrabugetare direct din casierii, fără depunerea lor la conturile trezoreriale, prin ce s-au eschivat de la controlul organelor trezoreriale asupra corectitudinii folosirii acestora. Aşa încălcări au fost depistate la spitalul de sector Ştefan Vodă (dl I.Golovcenco, dna E.Pruteanu) - 48,5 mii lei, Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" (dl Gh.Perju) - 553,9 mii lei; Colegiul republican de arte plastice "A.Plămădeală" (dl I.Svernei) - 386,0 mii lei; Biblioteca Naţională (dl A.Rău) - 200,0 mii lei; Muzeul naţional de istorie a Moldovei (dl N.Răileanu) - 104,5 mii lei; Muzeul naţional de arte plastice (dl T.Zbîrnea) - 39,3 mii lei; Muzeul naţional de etnografie şi istorie naturală (dl M.Ursu) - 105,9 mii lei; Liceul coregrafic republican - 86,7 mii lei. Majoritatea acestor mijloace sînt utilizate la procurarea diferitor mărfuri şi servicii neprevăzute de devizele de cheltuieli, achitarea deplasărilor, stabilirea salariilor, premiilor şi adaosurilor. Încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 nr.1400-XIV din 07.12.2000, ultimele plăţi s-au efectuat fără achitarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat. Astfel, în anul 2001, Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" n-a calculat contribuţiile asigurărilor sociale de stat din suma de 206,2 mii lei, neincluzînd, totodată, în darea de seamă prezentată Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat (CNAS) suma de 63,9 mii lei. La 01.01.03, datoria totală a instituţiei respective pentru salariul achitat (cu sumele calculate pe parcursul controlului) faţă de CNAS a constituit 127,0 mii lei. UTM, de asemenea, n-a achitat la termen contribuţiile asigurărilor sociale de stat şi la aceeaşi dată a înregistrat o datorie faţă de CNAS în mărime de 252,3 mii lei, inclusiv la salariul achitat - 200,6 mii lei. Din contul mijloacelor acumulate şi utilizate direct din casieriile instituţiilor au fost executate cheltuieli de casă cu depăşirea limitelor aprobate, înregistrînd supracheltuieli în sumă totală de 713,0 mii lei, inclusiv: Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" - 422,5 mii lei; Colegiul republican de arte plastice "A.Plămădeală" - 202,5 mii lei; Muzeul naţional de istorie a Moldovei - 78,5 mii lei; Biblioteca Naţională - 9,5 mii lei. În a.2001, Departamentul arhitectură şi urbanism şi Departamentul cultură ale Primăriei mun.Chişinău au efectuat cheltuieli de mijloace speciale, fără decizia Consiliului municipal, în mărime de 2308,3 mii lei şi, respectiv, de 388,5 mii lei. Departamentul arhitectură şi urbanism, în perioada anilor 2001-2002, a efectuat neîntemeiat, din contul mijloacelor speciale, cheltuieli la plata salariilor şi premiilor în sumă de 2049 mii lei, inclusiv 1951,7 mii lei - colaboratorilor departamentului şi 97,3 mii lei - lucrătorilor netitulari. Neexecutînd timp de 6 ani decizia Consiliului municipal privind luarea la balanţa sa a Bibliotecii municipale "B.P. Haşdeu", conducerea Departamentului cultură suportă cheltuielile pentru serviciile comunale ale acesteia din contul mijloacelor speciale proprii. În cadrul Consiliului judeţean Chişinău, în anii 2001-2002, din contul donaţiilor agenţilor economici din judeţ, a fost format un fond de mijloace băneşti în mărime de 123 mii lei, care nu este reflectat în evidenţa contabilă, la părţile de venituri şi cheltuieli ale devizelor pe mijloace speciale şi în bugetul judeţean, din care erau finanţate un şir de cheltuieli neîntemeiate. Astfel, din acest fond au fost finanţate cheltuielile pentru studii ale dlor P.Buciumaş şi A.Dumitru, procurate foi de odihnă, efectuate diferite sponsorizări, organizată sărbătoarea "Ziua businessmanului", editat ghidul jud.Chişinău. Din fondul nominalizat S.R.L. "Civitas" i-au fost transferaţi 63,1 mii lei, în afară de 105 mii lei transferaţi din fondul de rezervă al bugetului judeţean, pentru editarea ghidului jud.Chişinău. Firma respectivă a dezafectat mijloacele bugetului în mărime de 58,4 mii lei pe o perioadă de 166 de zile, iar în sumă de 97,9 mii lei - timp de 35 de zile, încălcînd termenele stabilite de legile bugetare anuale. De asemenea, n-au fost luate la intrări mijloacele băneşti, acumulate în casierie de la serviciile prestate de către Oficiile stării civile, în mărime de 11,8 mii lei, acestea fiind atribuite la micşorarea cheltuielilor bugetare. Contabilitatea Consiliului judeţean Chişinău, din contul mijloacelor speciale, neîntemeiat a achitat datoriile creditoare faţă de S.A. "Vinuri-Ialoveni" în sumă de 9,6 mii lei, inclusiv 5,7 mii lei - indemnizaţii de concediu şi premii dlui P.Buciumaş, şoferul automobilului care-l deserveşte pe preşedintele Consiliului judeţean. Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău, din contul realizării biletelor la baza de odihnă din Vadul lui Vodă în anul 2002, a recuperat numai costul energiei electrice în sumă de 12,3 mii lei, celelalte cheltuieli de întreţinere a bazei fiind suportate de către regia "Autosalubrizare". Controlul nesatisfăcător din partea Direcţiei generale finanţe a Primăriei mun.Chişinău a cauzat faptul că în anul 2002 depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor, planificată în mărime de 3474,3 mii lei, a fost executată parţial - numai în sumă de 3260,8 mii lei, fiind, totodată, incorect reflectată în evidenţă şi în darea de seamă. Departamentul arhitectură şi urbanism (dl V.Modîrcă, dna C.Şaragova) n-a ţinut evidenţa analitică corectă a cheltuielilor de casă, ceea ce a condiţionat diminuarea depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor cu 2425,0 mii lei - în a.2001 şi cu 42,2 mii lei - în a.2002. Pe parcursul efectuării controlului, în urma restabilirii evidenţei, s-a constatat că în anul 2001 au fost încasate venituri de 481,1 mii lei, iar cheltuielile au fost efectuate cu 2811,1 mii lei mai mult faţă de sumele reflectate în darea de seamă, astfel încălcîndu-se art.15 din Legea contabilităţii. Nerespectîndu-se Legea contabilităţii, ordinul Ministerului Sănătăţii nr.78 din 18.03.99, la spitalul judeţean Soroca (V.Trofimov) au fost depistate cazuri de evidenţă neveridică la eliberarea medicamentelor din farmacia extrabugetară farmaciei bugetare. Ca rezultat, au fost stabilite lipsuri în sumă totală de 18,9 mii lei şi surplusuri de 3,3 mii lei. Controlul la Clinica stomatologică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" a stabilit că decontarea materialelor stomatologice, medicamentelor şi instrumentelor se efectuează în baza Normelor aprobate prin ordinul Ministerului Sănătăţii al fostei U.R.S.S. nr.670 din 12.06.84, astfel nerespectîndu-se pct.7 din Regulamentul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.759 din 06.08.99. În anul 2001, UST a achitat 19,9 mii lei pentru serviciile de telecomunicaţie, majoritatea din care au fost efectuate în scopuri personale. Astfel, numai pentru 10 luni ale a.2002, colaboratorii Universităţii urmau să restabilească în casă 12,5 mii lei. În conturile de plată pentru telefoane este inclus şi telefonul de la domiciliu al prorectorului pe studii dl I.Postolachi. Instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei utilizează mijloacele extrabugetare contrar prevederilor planificate. Astfel, în anul 2001, ŞPP nr.8 a procurat aparatură muzicală de 9,3 mii lei, iar în anul 2002, din contul mijloacelor prevăzute la procurarea maşinilor de cusut pentru atelierul şcolii, a procurat mobilă de oficiu pentru cabinetul directorului în sumă de 16,4 mii lei. Colegiul industrial şi de construcţii, de asemenea, a efectuat cheltuieli contrar prevederilor planificate în sumă totală de 180,8 mii lei. În contradicţie cu prevederile art.3 şi 18 din Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.97, au fost contractate procurări de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului. Astfel, majoritatea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor achiziţionate de către 42 de instituţii bugetare din mun.Chişinău, Departamentul dotări al Ministerului Apărării şi Spitalul clinic republican au fost contractate cu încălcarea procedurii de achiziţie. Instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei încalcă în mod flagrant termenele de încasare a plăţilor pentru arendă de la agenţii economici şi a plăţilor pentru chirie de la locatarii căminelor, aflate la balanţa instituţiilor. Aceste datorii faţă de UST constituiau 297,5 mii lei, faţă de UTM - 1217,2 mii lei, faţă de Colegiul industrial şi de construcţii - 238,1 mii lei. În pofida faptului că o parte considerabilă a cheltuielilor pentru serviciile comunale sînt suportate din contul cheltuielilor bugetare, iar costul real de întreţinere a căminelor este diminuat, numai datoriile locatarilor din căminele instituţiilor de învăţămînt nominalizate constituiau 1347,0 mii lei. O parte din agenţii economici şi locatari au părăsit spaţiile ocupate, neonorîndu-şi obligaţiunile de plată (Colegiul industrial şi de construcţii - 85,7 mii lei etc.). Instituţiile bugetare din subordinea acestui minister, încălcînd prevederile contractuale, nu calculează şi nu încasează penalităţile respective. Încălcări analogice au fost comise şi de instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii. Datoriile agenţilor economici şi ale locatarilor faţă de Spitalul clinic republican constituie 81,8 mii lei, iar faţă de Universitătea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - 195,1 mii lei, din care 110,4 mii lei - datoria S.R.L. "Belde Company Internaţional", pentru serviciile comunale utilizate la întreţinerea spaţiilor arendate. Ordonatorii de credite ai spitalelor din or.Drochia şi or.Floreşti încalcă prevederile ordinului Ministerului Sănătăţii nr.78 din 18.03.99, admiţînd cazuri de încheiere a contractelor de arendă cu farmacii private amplasate pe teritoriul spitalelor. În incinta clădirii Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT), gestionată de Direcţia generală administrativă şi protocol de pe lîngă MECDT, sint amplasate un şir de proiecte finanţate de către instituţii financiare internaţionale. Unele din ele, conform clauzelor acordurilor încheiate cu Guvernul Republicii Moldova, beneficiază gratis de oficii, inclusiv de serviciile comunale, iar altele - numai de oficii, astfel neachitînd serviciile comunale. Numai Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii (dl Ig.Goraşov), care administrează 2 proiecte, din proprie iniţiativă, la 03.12.01, a încheiat un contract de arendă, potrivit căruia a închiriat 7 birouri cu suprafaţa de 198,0 m² pe un termen de 6 ani, cu plata anuală pentru arendă de 100,9 mii lei. Două din aceste birouri sînt ocupate de angajaţii unuia din cele 2 proiecte - "Control al Poluării în Agricultură" (dl A.Jolondcovschi). La 01.02.03, Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii înregistra o datorie pentru arendă în sumă de 25,3 mii lei faţă de Direcţia generală administrativă şi protocol de pe lîngă MECDT. Prin legile bugetare anuale şi alte acte legislative, a fost prevăzută formarea unui şir de fonduri extrabugetare cu destinaţie specială de utilizare a mijloacelor acumulate. Unul din cele mai importante fonduri extrabugetare, care are sarcina de asigurare financiară a măsurilor ecologice de rang naţional şi local, este Fondul Ecologic Naţional (FEN). Consiliul de administrare al FEN şi MECDT n-au elaborat un program strategic bine determinat de importanţă naţională de finanţare a măsurilor ecologice, ceea ce a cauzat utilizarea neraţională a mijloacelor financiare acumulate, precum şi folosirea lor pentru finanţarea unor măsuri de importanţă minoră. Conform legilor bugetare pe anii 2001 şi 2002, mărimea FEN a fost prevăzută în sumă de 7889,4 mii lei şi, respectiv, 9546,9 mii lei. În realitate, au fost acumulate venituri în sumă de 7239,5 mii lei şi, respectiv, 8928,7 mii lei, la finele anilor respectivi rămînînd în sold mijloace neutilizate în sumă de 2046,9 mii lei şi 4332,4 mii lei. Lipsa controlului asupra utilizării mijloacelor FEN a dus la utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor alocate. Astfel, Institutul Naţional de Ecologie (director dl A.Begu), neprezentînd darea de seamă despre utilizarea mijloacelor în sumă de 107,8 mii lei, alocate pentru editarea revistei ecologice bilunare de opinie şi atitudine ştiinţifică şi de popularizare, a mai beneficiat de 78,3 mii lei pentru realizarea altui proiect, din care 11,3 mii lei le-a folosit contrar destinaţiei. Primăria s.Mîndîc (S.Lupaşcu), judeţul Soroca, în decursul a 11 luni, n-a folosit 15,0 mii lei, alocaţi din FEN pentru paza monumentelor arhitecturii şi care la momentul controlului se aflau la contul primăriei. În anul 2002, primăriile com.Răspopeni şi Suhuluceni din jud.Orhei au transferat mijloacele extrabugetare primite din FEN în sumă de 80,0 mii lei ca plată prealabilă firmelor "Drenaj" S.A. (40,0 mii lei) şi "Eco-Cris" S.A. (40,0 mii lei) pentru lucrările de stopare a alunecărilor de teren. Conform art.36 (5) din Legea bugetului de stat pe anul 2002, pentru utilizarea mijloacelor extrabugetare sub formă de plată prealabilă pe o perioadă ce depăşeşte termenul prevăzut de legislaţie, pe parcursul controlului la buget s-a calculat suma de 4,2 mii lei, echivalentă cu rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei. În contradicţie cu pct.12 din Regulamentul privind fondurile ecologice, în a.2002 s-au admis cazuri de transferuri ale mijloacelor FEN contrar destinaţiei FEN, şi anume: S.R.L. "ATAIX-GRUP" -15,0 mii lei; S.R.L. "VEC"- 98,3 mii lei; PB "Constructorul" - 98,6 mii lei. Contractele de utilizare a mijloacelor FEN contrar destinaţiei au fost semnate de ministrul dl Gh.Duca şi viceministrul dl N.Stratan. Primăriei s.Sadova, jud.Chişinău, pentru realizarea proiectului "Combaterea alunecărilor şi eroziunii de teren...", la 18.09.2000 i-au fost alocate mijloace în sumă de 90,0 mii lei, care ulterior au fost transferate S.R.L "Omega Star". Potrivit condiţiilor contractuale, S.R.L "Omega Star" urma să execute lucrările respective pînă la 31.12.2001, dar pînă în prezent firma n-a executat nimic din lucrările contractate, beneficiind de mijloacele în cauză mai mult de 2 ani. Primăriile Clocuşna (jud.Edineţ) şi Stoicani (jud.Soroca) au utilizat contrar destinaţiei mijloacele primite din FEN, respectiv, în sumă de 82,1 mii lei şi 108,2 mii lei. Ultima, în baza contractelor de muncă, a achitat persoanelor fizice în numerar 25,2 mii lei, nereţinînd impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 2,1 mii lei şi necalculînd cotele de asigurări sociale de stat în sumă de 7,8 mii lei. Timp de un an au fost imobilizate mijloacele FEN în sumă de 99,2 mii lei, alocate în noiembrie 2001 pentru crearea Centrului de perfecţionare şi reciclare a cadrelor. Primele procurări în sumă de 51,9 mii lei, din care 28,1 mii lei - neprevăzuţi de proiect, au fost efectuate cu o întîrziere de 4 luni. În pofida încălcărilor comise la utilizarea banilor alocaţi din FEN, ministrul dl Gh.Duca, în decembrie 2002, a aprobat antedatat (18.12.2001) un nou deviz de cheltuieli, prin ce a justificat încălcările menţionate. Deşi managerul proiectului dl A.Teleuţă n-a asigurat utilizarea în termenele stabilite şi la destinaţie a mijloacelor primite, în anul 2002 a mai beneficiat de mijloace în sumă de 29,5 mii lei, alocate din FEN pentru realizarea unui alt proiect. Consiliul de administrare al FEN şi MECDT (dnii Gh.Duca, N.Stratan) n-au întreprins acţiunile necesare pentru organizarea corectă a evidenţei contabile privind formarea şi utilizarea mijloacelor FEN, cu reflectarea justă în dările de seamă a părţilor de venituri şi cheltuieli. Astfel, mijloacele Fondurilor Ecologice Locale (FEL), destinate pentru transfer în FEN, au fost lăsate la dispoziţia acestora pentru utilizare în diferite scopuri, fără reflectarea lor în părţile de venituri şi cheltuieli ale FEN. Ca rezultat, în Raportul anual al Ministerului Finanţelor, prezentat Guvernului şi Parlamentului, nu se reflectă veridic executarea de casă a FEN. Numai prin Agenţia municipală ecologică Chişinău (AME Chişinău), părţile de venituri şi cheltuieli ale FEN s-au diminuat cu 478,4 mii lei, care au fost lăsaţi la dispoziţia AME Chişinău pentru realizarea a 4 proiecte şi din care 98,0 mii lei s-au utilizat contrar destinaţiei. În ultimii 3 ani mijloacele FEN au fost prevăzute pentru utilizare la 14 compartimente, însă lipsa comenzii de stat care ar prevedea utilizarea concretă şi eficace a acestora a condiţionat irosirea mijloacelor la executarea diferitor proiecte, care apar haotic, la propunerile instituţiilor, persoanelor fizice, autorităţilor publice locale, asociaţiilor obşteşti şi conducerii MECDT. Consiliul de administrare al FEN şi MECDT, în rapoartele prezentate Guvernului, nu indică datele despre cheltuielile efectuate şi rezultatele obţinute în urma implementării proiectelor, aportul lor la îmbunătăţirea situaţiei ecologice din ţară. La nivel nesatisfăcător sînt formate şi utilizate mijloacele financiare ale FEL. Consiliile de administrare ale acestora n-au întreprins măsurile necesare pentru acumularea deplină şi în termenele stabilite de actele normative în vigoare a veniturilor, admit cazuri de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor FEL, nu asigură evidenţa corectă a acestor mijloace şi controlul utilizării lor. Astfel, în municipiul Chişinău circa 70 de agenţi economici, încălcînd Legea nr.1540-XIII/98, nu achită plata pentru poluarea mediului. AME Chişinău, ATE Lăpuşna etc., la întocmirea listelor plătitorilor în FEL, n-au inclus în ele un şir de agenţi economici, astfel permiţîndu-le ultimilor să se eschiveze de la achitarea plăţilor pentru poluarea mediului. La majoritatea agenţiilor teritoriale ecologice nu este organizată evidenţa plăţilor pentru poluarea mediului, inclusiv a datoriilor agenţilor economici faţă de FEL. În a.2001, ATE Lăpuşna i-au prezentat calculele privind poluarea mediului numai 116 agenţi economici (38 la sută din cei luaţi la evidenţă), din care doar 95 au achitat plata pentru poluarea mediului. În a.2002 au prezentat calculele 118 agenţi (din 342 luaţi la evidenţă). Un şir de primării din jud.Orhei n-au reflectat în evidenţa contabilă mijloacele extrabugetare în sumă totală de 29,6 mii lei, primite pentru executarea lucrărilor de înverzire şi creare a spaţiilor verzi în cadrul lunarului ecologic. ATE jud.Orhei reflectă veniturile din perioada de gestiune în evidenţa contabilă la momentul achitării, dar nu la momentul prestării serviciilor. Mijloacele financiare încasate de către colaboratorii posturilor de control ecologic şi diagnosticare, amplasate pe teritoriul ATE jud.Orhei, nu se depun zilnic la contul deschis în Trezoreria teritorială Orhei, astfel, încălcîndu-se prevederile Legii 426-XIII/95 şi Instrucţiunii nr.85 din 09.10.96. Consiliile de administrare ale FEL din jud.Edineţ şi jud.Bălţi în anii 2001-2002 au admis utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor administrate în mărime, respectiv, de 127,4 mii lei şi 146,0 mii lei, inclusiv pentru acordarea de premii membrilor Consiliului de administrare al FEL jud.Bălţi - 9,4 mii lei. Primăria or.Sîngerei şi A.P. "Apă-Canal" or.Rîşcani, profitînd de lipsa controlului din partea Consiliului de administrare al FEL jud.Bălţi, au utilizat contrar destinaţiei mijloacele extrabugetare în sumă totală de 25,0 mii lei. Modalitatea actuală de tragere la răspundere a persoanelor care au încălcat legislaţia ecologică este neefectivă, majoritatea acestora rămînînd nepedepsite. Astfel, în perioada anilor 2001-2002, ATE Lăpuşna a întocmit 1063 de procese-verbale administrative, care reflectau un prejudiciu de 223,6 mii lei. În realitate, s-au achitat numai 4,4 mii lei. Analogic sînt achitate şi amenzile respective pentru poluarea mediului. Fondul extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii (în continuare FBNC). Încălcînd art.37 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.96, prevederile Legilor bugetului pe anii 2001 şi 2002, precum şi Hotărîrea Guvernului nr.216 din 20.03.2001, atît Consiliul de administrare al FBNC (dl Gh.Duca, dna S.Dogotaru), cît şi MECDT, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat n-au asigurat încasarea integrală a veniturilor în FBNC, prevăzute în Legea bugetului pe anul 2001 în mărime de 3200,0 mii lei şi în Legea bugetului de stat pe anul 2002 - de 3500,0 mii lei. Veniturile reale au constituit, respectiv, 445 7 mii lei (13,9%) şi 2312,1 mii lei (66,1%). Contrar pct.23 din Regulamentul cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, planurile tematice anuale privind elaborarea bazei normative în construcţii atît în anul 2001, cît şi în anul 2002, nefiind coordonate cu Ministerul Finanţelor, au fost aprobate de către ex-ministrul mediului şi amenajării teritoriului dl I.Răileanu (a.2001) şi prim-viceministrul ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului dna Svetlava Dogotaru (a.2002). În planul tematic pe anul 2001 au fost aprobate 51 de teme, pentru care s-au prevăzut cheltuieli în sumă de 1054,0 mii lei. În realitate, au fost finanţate 8 teme în sumă de 99,0 mii lei şi elaborate 8 documente normative în sumă de 93,9 mii lei. Conform planului tematic, pentru anul 2002 s-au prevăzut 78 de teme în sumă de 2669,0 mii lei, din care s-au finanţat 56 de teme în sumă de 1424,5 mii lei (53,4%). Consiliul de administrare al FBNC şi MECDT nu asigură controlul asupra utilizării mijloacelor fondului, alocate pentru fiecare temă în parte. Uniunea Inginerilor - Constructori (UIC) din Republica Moldova (dl I.Răileanu) şi MECDT (dna S.Dogotaru) au încheiat contractul nr.1/02 privind editarea Culegerii "Comentarii la Legea privind calitatea în construcţii" la preţul contractual de 62,0 mii lei. Conform procesului-verbal nr.1 din 19.06.2002 al şedinţei Consiliului de administrare al FBNC, la 03.07.2002 UIC i s-au transferat 18,6 mii lei. Pînă la momentul controlului UIC n-a prezentat nici o dare de seamă financiară referitor la utilizarea mijloacelor băneşti din FBNC. În evidenţa contabilă a MECDT la 01.01.2003 suma de 18,6 mii lei era înregistrată ca datorie debitoare. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei (FRSSP) şi fondurile respective locale sînt formate şi utilizate conform Legii Fondului republican şi a fondurilor de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000, legilor bugetare anuale şi Hotărîrii Guvernului nr.1083 din 26.10.2000 "Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei". În anul 2002, în FRSSP au fost acumulate mijloace extrabugetare în sumă de 13,7 mil.lei, sau 91,3 la sută din cele preconizate spre acumulare, din care 12,0 mil.lei s-au repartizat fondurilor locale. În a.2002, în fondurile locale de susţinere socială a populaţiei (FLSSP), ţinîndu-se cont de transferurile din FRSSP, s-au acumulat mijloace băneşti în sumă de 19,5 mil.lei. Majoritatea resurselor acumulate în acest fond sînt distribuite ca ajutoare materiale sub formă bănească persoanelor socialmente vulnerabile. Pe parcursul a.2002 persoanele menţionate au beneficiat de ajutoare materiale din FRSSP şi FLSSP în sumă de 21,2 mil.lei, sau 81,8 la sută faţă de cele preconizate. În pofida faptului că mijloacele acestor fonduri sînt prevăzute pentru ajutorarea materială a persoanelor din teritorii concrete, unele Consilii judeţene şi primării nu-şi onorează obligaţiunile legale. Astfel, Consiliile judeţene Ungheni şi Chişinău, în anii 2001-2002, au aprobat şi au transferat în fondurile menţionate, respectiv, cu 2151,9 mii lei şi 463,7 mii lei mai puţin. Analogic, primăriile or.Cimişlia şi or.Basarabeasca n-au transferat în FSSP jud.Lăpuşna, respectiv, 49,7 mii lei şi 8,6 mii lei. FSSP jud.Orhei (dl M.Lazari) şi FSSP jud.Lăpuşna (dl N.Cămila), încălcînd art.12 (3) din Legea nr.847 din 24.05.96 şi pct.28 al Regulamentului nr.43 din 11.04.2001, n-au administrat mijloacele băneşti prin Trezoreriile teritoriale, ci prin filialele Orhei şi Hînceşti ale BC "Moldova Agroindbank" S.A.. FSSP jud.Lăpuşna, la depozitarea mijloacelor extrabugetare, n-a ales banca care acordă cele mai favorabile dobînzi pentru mijloacele depozitate, dar a depus mijloacele băneşti la conturile depozitare ale altei bănci, unde rata anuală a dobînzii este mai mică cu 2,1%, prin ce a ratat veniturile respective. Mai mult decît atît, în perioada anilor 2001-2002 conducerea FSSP jud.Lăpuşna n-a respectat cuantumul sumelor depozitate. Astfel, încălcîndu-se pct.25 din Regulamentul nr.1083 din 26.10.2000, în a.2001 s-au depozitat cu 16,7 mii lei mai mult, îar în a.2002 - cu 55,1 mii lei. Angajaţilor FSSP jud.Lăpuşna, în perioada anilor 2001-2002, neîntemeiat le-au fost calculate şi achitate salarii în sumă de 14,1 mii lei, prin ce s-a încălcat Hotărîrea Guvernului nr.286/93. Conducerea fondului a admis utilizarea contrar destinaţiei a sumei de 10,9 mii lei, acumulată de la agenţii economici ai judeţului ca ajutor material destinat lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28.11.2000 în jud.Soroca. În perioada supusă controlului devizele de venituri şi cheltuieli ale FSSP jud.Lăpuşna n-au fost aprobate de Consiliul de administrare şi coordonate cu Direcţia generală finanţe jud.Lăpuşna, fapt care a determinat apariţia divergenţelor în părţile de venituri şi cheltuieli (transferuri de la bugetul local) în mărime, respectiv, de 14,9 mii lei şi 111,8 mii lei. În acest judeţ nu este organizată evidenţa şi controlul agenţilor economici în ce priveşte efectuarea defalcărilor respective în fond. Ca rezultat, în FSSP jud.Lăpuşna n-au fost acumulate mijloace băneşti în sumă de 521,0 mii lei. Titularii de avans ai FSSP jud.Ungheni, încălcînd pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.92, nu prezintă la timp dările de seamă privind utilizarea mijloacelor băneşti. La momentul efectuării controlului datoria acestora constituia 251,0 mii lei. FSSP jud.Taraclia, încălcînd prevederile Legii 426-XIII/95, n-a ţinut evidenţa sintetică, n-a întocmit bilanţul privind rezultatele activităţii economice şi n-a prezentat dări de seamă la Direcţia generală finanţe. În contabilitatea fondului lipseşte evidenţa analitică a mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi de scurtă durată. La distribuirea ajutorului material din mijloacele FLSSP nu se respectă prevederile Regulamentului nr.1083 din 26.10.2000. În cazul invocării motivului de boală, la cerere nu se anexează certificatul eliberat de instituţia medicală; o parte din mijloacele extrabugetare nu sînt prevăzute pentru situaţii excepţionale; nu se întreprind măsuri pentru asigurarea transferării de către agenţii economici a plăţilor suplimentare de comunicaţie şi defalcărilor caselor de schimb valutar. Încălcările depistate sînt o consecinţă a nerespectării de către instituţiile publice a legislaţiei şi actelor normative în vigoare; nivelului redus al lucrului explicativ şi metodologic din partea serviciului contabil al ministerelor şi Direcţiilor generale finanţe cu executorii secundari de credite; controlului nesatisfăcător exercitat de către direcţiile de ramură ale Ministerului Finanţelor asupra gestionării mijloacelor extrabugetare de către instituţiile patronate. Mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare finanţate de la bugetele UAT sînt incluse în componenţa acestor bugete şi, prin intermediul lor, în componenţa bugetului consolidat, iar cele ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat nu sînt incluse în componenţa bugetului de stat şi, respectiv, în bugetul consolidat. Posibilităţile tehnice actuale ale Ministerului Finanţelor nu permit prelucrarea şi includerea informaţiei privind executarea devizelor pe mijloacele extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat în Raportul despre executarea bugetului consolidat, care, în rezultat, nu reflectă integral situaţia vizînd formarea şi utilizarea mijloacelor financiare publice. Modalitatea stabilită de planificare, acumulare şi utilizare a mijloacelor speciale permite ordonatorilor principali şi secundari de credite să decidă asupra modului de utilizare a mijloacelor în cauză la propria viziune. Ordonatorii de credite planifică exagerat partea de cheltuieli a devizelor pe mijloacele extrabugetare, ceea ce le permite să nu preconizeze depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor, care ar urma să fie transferată la bugetul de stat. Deşi în ultimii ani la conturile trezoreriale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat sînt înregistrate sume considerabile de mijloace extrabugetare neutilizate rămase în sold, devize cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor ale instituţiilor practic nu se întocmesc. În anul 2002 depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor planificată şi transferată la bugetul de stat a constituit doar 35,0 mii lei, sau 0,005% din veniturile de mijloace extrabugetare încasate în total. Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului şi în baza art.25 şi 26 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, hotărăşte: 1. Se menţionează prezenţa multiplelor încălcări ale legislaţiei în vigoare la formarea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare şi se cere de la Ministerul Culturii (dl V.Madan), Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (dl Gh.Duca), Ministerul Educaţiei (dl Gh.Sima), Ministerul Sănătăţii (dl A.Gherman), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (dl V.Revenco), Primăria mun.Chişinău: - examinarea materialelor controlului şi aplicarea unor sancţiuni disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele vinovate de comiterea încălcărilor la planificarea, încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare; - întreprinderea unor măsuri pentru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor comise la formarea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare, inclusiv excluderea cazurilor de utilizare contrar destinaţiei, de încasare neintegrală şi nu în termenele stabilite a acestora; - aprobarea devizelor de venituri şi cheltuieli, reflectarea în evidenţa contabilă şi în dările de seamă a operaţiunilor de acumulare şi utilizare a mijloacelor speciale şi extrabugetare în strictă conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare. 2. Se cere de la Ministerul Sănătăţii (dl A.Gherman): - anularea ordinelor nr.164 din 19.04.95 şi nr.242 din 25.10.99, care contravin Legii nr.267-XIV din 03.02.99 şi Hotărîrii Guvernului nr.749 din 04.08.99; - elaborarea şi aprobarea unor tarife bazate pe normative noi de utilizare şi casare a materialelor stomatologice conform tehnologiilor avansate, practicate pe teritoriul republicii; - asigurarea, de comun acord cu instituţiile din subordine, a încasării de la agenţii economici şi locatarii căminelor a datoriilor debitoare; - excluderea cazurilor de atribuire de către instituţiile subordonate a cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu plată la cheltuielile finanţate din bugetul de stat. 3. Se cere de la Consiliul de administrare al FEN (dl Gh.Duca): - elaborarea unui program de acţiuni strategice privind utilizarea integrală şi eficientă a resurselor financiare ale FEN, pentru întreprinderea măsurilor ecologice de importanţă naţională; - întreprinderea, conform legislaţiei în vigoare, a măsurilor pentru restituirea în FEN a mijloacelor extrabugetare utilizate contrar destinaţiei, inclusiv de către Institutul Naţional de Ecologie (11,3 mii lei), Primăria Clocuşna (82,1 mii lei), Primăria Stoicani (108,2 mii lei), Primăria Mîndîc (15,0 mii lei), Primăria Răspopeni (80,0 mii lei); - excluderea pe viitor a finanţării proiectelor care prevăd utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare ale FEN şi a cazurilor de legalizare antedatată a cheltuielilor deja efectuate; - întreprinderea, de comun acord cu Consiliile de administrare ale fondurilor locale, a măsurilor pentru utilizarea efectivă şi în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare a mijloacelor FEN. 4. Se cere de la Consiliul municipal Chişinău şi Primarul general al Primăriei mun.Chişinău: - elaborarea şi aprobarea Regulamentelor respective pentru fiecare tip de mijloace speciale, precum şi a tarifelor la toate serviciile prestate contra plată de către instituţiile bugetare din subordinea mun. Chişinău; - asigurarea unui control strict asupra formării şi utilizării mijloacelor speciale de către instituţiile bugetare subordonate, inclusiv a mijloacelor speciale acumulate de la darea în arendă a suprafeţelor temporar libere; transferarea deplină şi oportună în bugetul municipiului Chişinău a sumelor depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor, aprobate în devize; - excluderea cazurilor de reflectare incorectă în evidenţa contabilă şi în dările de seamă a operaţiunilor de acumulare şi utilizare a mijloacelor speciale; - neadmiterea cazurilor de încheiere a contractelor privind efectuarea lucrărilor care intră în atribuţiile colaboratorilor departamentelor şi instituţiilor subordonate şi achitarea costului lor lucrătorilor netitulari; - încasarea la bugetul municipiului Chişinău a mijloacelor speciale în sumă de 542,3 mii lei (526,7 + 15,6), utilizate pe parcursul a.2002 de către Departamentul arhitectură şi urbanism cu încălcarea actelor normative în vigoare; - acumularea mijloacelor extrabugetare prin maşinile de casă şi control cu memorie fiscală, conform Hotărîrii Guvernului nr.474 din 28.04.98; - examinarea oportunităţii ţinerii la balanţa Direcţiei generale finanţe a Primăriei mun.Chişinău a bazei de odihnă "Popasul haiducului" din or.Vadul lui Vodă. 5. Se cere de la Ministerul Educaţiei (dl Gh.Sima): - întreprinderea măsurilor respective pentru respectarea întocmai de către instituţiile subordonate a cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.728 din 24.07.00 în ce priveşte efectuarea deplină şi în termenele stabilite a defalcărilor la contul extrabugetar al ministerului, inclusiv UTM, UST ŞPP nr.8 din mun.Chişinău etc.; - asigurarea, de comun acord cu instituţiile din subordine, a încasării de la agenţii economici şi locatarii căminelor a datoriilor debitoare; - excluderea cazurilor de atribuire de către instituţiile subordonate a cheltuielilor legate de prestarea serviciilor cu plată la cheltuielile finanţate din bugetul de stat. 6. Se aplică sancţiuni faţă de: directorul Colegiului republican de muzică "Ştefan Neaga" dl Gh.Perju, directorul Colegiului republican de arte plastice "A.Plămădeală" dl I.Svernei, directorul Bibliotecii Naţionale dl A.Rău, directorul Muzeului naţional de istorie a Moldovei dl N.Răileanu, directorul Muzeului naţional de arte plastice dl T.Zbîrnea, directorul Muzeului naţional de etnografie şi istorie naturală dl M.Ursu, medicul-şef al spitalului jud.Bălţi dl Gh.Chetrari, medicul-şef al spitalului de sector Glodeni dl M.Popa, medicul-şef al spitalului de sector Rîşcani dl I.Pîrţac şi medicul-şef al spitalului de sector Făleşti dl P.Antohii, pentru încălcările comise, conform art.162/12 CCA. 7. Se ia act că: - institutul Consiliilor judeţene, inclusiv Chişinău, Bălţi, Ungheni, prevăzut de Legea nr.186-XIV din 06.11.98, a fost anulat prin Legea privind administraţia publică locală nr.123-XV din 18.03.03; - în timpul controlului au fost achitate parţial lipsurile depistate la farmacia pe lîngă spitalul jud.Soroca în sumă de 5,2 mii lei; - acţiunea privind rezilierea contractului de arendă între Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" şi "Belde Company Internaţional" S.R.L. se află în instanţa de judecată; - datoria în sumă de 25,3 mii lei pentru arenda birourilor a fost achitată de către Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii. 8. Se cere de la Ministerul Finanţelor (dna Z.Grecianîi): - elaborarea bazei metodologice privind reflectarea în dările de seamă despre executarea devizelor pe mijloacele extrabugetare a veniturilor obţinute prin mărfuri şi servicii, cu oglindirea lor corectă în executarea de casă la Trezoreria de Stat; - soluţionarea problemei privind trecerea obligatorie a instituţiilor speciale la deservirea prin sistemul trezorerial; - elaborarea, de comun acord cu MECDT, a bazei metodologice de reflectare corectă în evidenţă şi în rapoartele Ministerului Finanţelor a veniturilor FEL, destinate pentru transfer în FEN, dar lăsate la dispoziţia FEL pentru utilizare în diferite scopuri; - modificarea Regulamentului nr.43 din 21.04.01 şi introducerea unor norme care să prevadă elaborarea şi aprobarea devizelor de venituri şi cheltuieli pe mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice deservite de la bugetul de stat, cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor; - elaborarea mecanismului de încasare silită de către Trezorerii a depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor, prevăzută în devizele de cheltuieli, precum şi a mecanismului de reflectare corectă a depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor în extrasul trezorerial şi în fişa privind executarea repartizării lunare a mijloacelor speciale; - efectuarea unui studiu şi înaintarea în Guvern a propunerilor respective privind înzestrarea Centrului de calcul al Ministerului Finanţelor cu utilaj şi tehnologii de performanţă, care ar permite soluţionarea problemei gestionării mijloacelor bugetare şi extrabugetare de către instituţiile cu deservire specială (actualmente se soluţionează prin intermediul băncilor comerciale), precum şi includerea mijloacelor speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat în darea de seamă privind executarea bugetului consolidat. 9. Se informează Guvernul despre rezultatele controlului şi se propune înaintarea în Parlament, conform procedurii stabilite, pentru examinare, a următoarelor: - modificarea Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, prin completarea ultimei propoziţii din art.12 alin.(3) cu sintagma "conform Regulamentelor şi devizelor aprobate de Ministerul Finanţelor"; - modificarea Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.93, prin includerea normei care ar prevedea responsabilitatea pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor fondurilor extrabugetare, precum şi pentru încasarea la bugetul de stat a mijloacelor alocate contrar destinaţiei; - modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative, şi anume: a) substituirea sintagmei "sancţiunile se aplică nu mai tîrziu de un an de la data comiterii contravenţiei" din art.37 alin.(2) cu sintagma "sancţiunea se aplică nu mai tîrziu de doi ani de la data comiterii contravenţiei"; b) includerea normei care ar prevedea responsabilitatea pentru utilizarea mijloacelor din fondurile extrabugetare contrar actelor legislative şi normative în vigoare; c) substituirea sintagmei "contrar legislaţiei" din art.162/12 cu sintagma "contrar modului stabilit". 10. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine. 11. Despre executarea cerinţelor pct.1-6, 8 şi examinarea propunerilor din pct.9 ale prezentei hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni. Preşedintele Curţii de Conturi Vasile Pentelei Chişinău, 28 mai 2003. Nr.12.