Hotărîre nr.13 din 16.04.2009 privind Raportul auditului performanţei "Sînt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Sînt necesare schimbări majore

pentru a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea Instituţiei Medico-Sanitare

Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului”

nr. 13  din  16.04.2009

 (în vigoare 26.06.2009) 

Monitorul Oficial nr.106 art.13 din 26.06.2009

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dna N.Lupan, viceministrului sănătăţii dl M.Buga, şefului Direcţiei economie, finanţe, evidenţă contabilă şi gestiune a Ministerului Sănătăţii dl V.Stasiuc, directorului interimar al Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic dl V.Cernat, vicedirectorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic dl S.Ştepa, vicedirectorului pe ştiinţă al Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic dl Gh.Ţîbîrnă, contabilului-şef al Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic dna L.Covbasa, directorului general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină dl Gh.Russu, vicepreşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl T.Furdui, directorului Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate dna M.Bolocan, şefului secţiei Achiziţii medicamente, alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice a Agenţiei Medicamentului dna S.Cibotari, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Sînt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului”.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Sînt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului”, anexat la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit autorităţilor indicate în prezentul punct şi se cere să se ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Oncologic să informeze Consiliul administrativ al instituţiei şi să întreprindă măsurile necesare privind implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul anexat.

2.2. Ministerul Sănătăţii să intensifice monitorizarea exercitării atribuţiilor şi respectării prevederilor legale de către instituţiile din subordine, cu întreprinderea măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei şi, respectiv, să asigure implementarea recomandărilor auditului.

2.3. Compania Naţională de Asigurări în Medicină să intensifice verificările privind corespunderea clauzelor contractuale de acordare a asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu volumul, termenele, calitatea şi costul asistenţei medicale acordate în mod real persoanelor asigurate de către prestatorii de servicii, precum şi privind gestionarea de către aceştia a mijloacelor provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

2.4. Agenţia Medicamentului să intensifice exercitarea controlului de stat în domeniul medicamentelor în conformitate cu prevederile legale.

2.5. Academia de Ştiinţe a Moldovei să intensifice monitorizarea organizării şi desfăşurării activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării din punct de vedere al performanţelor obţinute şi al eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, cu întreprinderea măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei, şi, respectiv, să asigure implementarea recomandărilor auditului.

2.6. Ministerul Finanţelor să acorde Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală ajutorul metodologic necesar în aspectele problematice ale evidenţei contabile şi raportării financiare, ţinînd cont de specificul activităţii şi statutul lor, în scopul elaborării de către acestea a politicilor de contabilitate oportune şi complete.

3. Se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procuraturii Generale materialele auditului, pentru examinare după competenţă în condiţiile legii.

4. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit, pentru informare, Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului.

5. Despre executarea cerinţelor din pct.2 al prezentei hotărîri şi despre implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

APROBAT:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.13 din 16 aprilie 2009

RAPORT

al auditul performanţei"Sînt necesare schimbări majore pentru

a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea Instituţiei Medico-Sanitare

Publice Institutul Oncologic în lupta împotriva cancerului"

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanţei la Institutul Oncologic (în continuare – IO), pentru a determina dacă acesta îşi gestionează eficace personalul, materialele, echipamentul şi resursele financiare. Au fost identificate probleme serioase în sistemele de gestionare a resurselor, probleme care trebuie corectate, pentru a îmbunătăţi economia, eficienţa şi eficacitatea eforturilor IO în lupta împotriva cancerului, precum:

IO activează în baza unui statut şi a unei structuri învechite (de peste 10 ani). Organigrama nu este reglementată de nici un act normativ, nu conţine informaţie despre numărul şi nivelul de dotare cu secţii, laboratoare şi personal. Lipsa unei structuri organizatorico-funcţionale aprobate şi a setului corespunzător de acte normative a dus la ineficienţe în activitatea instituţiei. Astfel, utilizînd normativele aprobate de Ministerul Sănătăţii şi statele de personal aprobate de Consiliul administrativ al IO, instituţia nu dispune de suficient personal medical, ducînd lipsă de circa 284 de unităţi de personal medical, din care 97 – medici. În acelaşi timp, optimizarea structurii poate micşora aceste cifre.

IO nu dispune de acreditarea necesară, o procedură prin care Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate recunoaşte oficial că o instituţie medicală şi personalul acesteia întrunesc standardele profesionale medicale şi este competentă de a acorda servicii medicale. În cadrul evaluării pentru acreditare din anul 2005 au fost identificate probleme serioase şi acestea încă trebuie corectate.

Cele mai mari cheltuieli ale IO o constituie cele pentru medicamente. Controlul asupra tuturor aspectelor, de la determinarea necesităţilor pînă la distribuirea şi utilizarea medicamentelor, trebuie îmbunătăţit semnificativ. În particular, s-a identificat un control neadecvat asupra distribuirii şi utilizării acestora. În urma solicitării Curţii de Conturi, Ministerul Sănătăţii a creat o comisie pentru evaluarea corectitudinii administrării a 3 preparate chimioterapeutice costisitoare. Comisia a constatat probleme grave la administrarea acestor preparate. Trecerea nejustificată la cheltuieli, în perioada anilor 2008-ianuarie 2009, a fost estimată la circa 2,3 mil.lei. Unele secţii ale IO folosesc metode proprii, iar altele nu au făcut nici un efort pentru a ţine evidenţa medicamentelor recepţionate de la farmacia instituţiei şi distribuite pacienţilor.

IO nu dispune de o evaluare a stării tehnice a echipamentului inventariat, care ar trebui să indice dacă echipamentul este complet funcţional, necesită reparaţie sau nu este funcţional, precum şi să includă perioada de exploatare a acestuia. Fără această informaţie, IO nu poate planifica adecvat înlocuirea echipamentului vital pentru diagnosticarea şi tratamentul cancerului. Circa 70% din aparatajul blocului operator au fost utilizate de 1,5-2,5 ori mai mult decît prevede perioada de exploatare. Suplimentar la aceasta, IO a pus în funcţiune cu întîrziere echipament medical performant, din motiv că încăperile şi reţelele inginereşti nu au fost pregătite la timp pentru a face posibilă utilizarea lui.

Staţionarul IO are o capacitate de 1005 paturi în care anual se tratează peste 22500 de pacienţi (cazuri). Cu un număr de pacienţi în continuă creştere, este important ca IO să utilizeze în cel mai eficace mod posibil capacitatea de paturi şi personalul Staţionarului. S-a constatat, însă, că în unele secţii cu profil terapeutic, în anul 2008, media a constituit 1,2 pacienţi per pat, datorită utilizării aceloraşi paturi pentru staţionarul de zi. Ca urmare, în secţiile cu profil terapeutic numărul de pacienţi per medic a fost de două ori mai mare decît normativul aprobat de Ministerul Sănătăţii. În acelaşi timp, în alte secţii numărul de paturi nu este utilizat pe deplin. Depăşirea intensităţii utilizării patului spitalicesc, precum şi a numărului de pacienţi care revin unui medic, faţă de normativele stabilite, ar putea afecta calitatea asistenţei medicale acordate.

IO n-a respectat întocmai prevederile legale din domeniul achiziţiilor publice. Astfel, IO nu ţine o evidenţă a achiziţiilor publice; nu are întocmite dosarele achiziţiilor publice; deseori a contractat bunuri şi mărfuri în lipsa unei concurenţe; nu a monitorizat adecvat executarea contractelor etc. Urmare acestor deficienţe, procesul de achiziţii nu este transparent, este mai vulnerabil la fraudă, risipă şi abuz şi a rezultat în costuri adiţionale prin competiţie limitată, eliminînd neîntemeiat ofertele cu preţuri mai mici. Monitorizarea inadecvată a contractelor a cauzat întîrzieri în recepţionarea bunurilor şi serviciilor necesare şi a dus la ratarea veniturilor, din motiv că nu au fost aplicate penalităţi faţă de operatorii economici care n-au respectat clauzele contractului.

IO nu dispune de norme metodologice aprobate pentru elaborarea business-planului, iar politica de contabilitate nu este conformată la Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007. IO foloseşte o politică de contabilitate incompletă, care nu asigură o raportare corectă a veniturilor şi cheltuielilor anuale. IO n-a format rezerve în mărime de 5% din volumul total al veniturilor, care puteau constitui circa 12447,0 mii lei, în perioada anilor 2006-2008, cu direcţionarea lor pentru soluţionarea unor probleme prioritare. IO n-a îndeplinit indicii planificaţi la partea de venituri în sumă de circa 26,0 mii lei în anul 2006, de circa 871,3 mii lei – în anul 2007 şi de 1064,6 mii lei – în anul 2008.

Activitatea Policlinicii IO a înregistrat tendinţe pozitive în depistarea precoce a cancerului. Cu toate acestea, există oportunităţi de îmbunătăţire semnificativă a activităţii ei. S-a constatat, de exemplu, că programul Policlinicii de depistare precoce a cancerului sau screening-ul este limitat din cauza insuficienţei echipamentului. Totodată, trecerea Policlinicii la alocarea unui buget per serviciu va crea condiţii pentru monitorizarea activităţilor, în scopul asigurării că serviciile sînt acordate în volumul contractat, precum şi aprecierii costeficacităţii şi eficienţei. Staţionarul de zi al Policlinicii nu este utilizat la întreaga capacitate, însă acest lucru se poate îmbunătăţi dacă se vor transfera serviciile acordate de staţionarul de zi din cadrul sectorului spitalicesc al IO. Policlinica activează în baza unei structuri a statelor de personal şi a unui cadru organizaţional învechite. Această structură a statelor de personal trebuie să fie actualizată, pentru a asigura mai bine utilizarea de către Policlinică în cel mai eficient mod posibil a resurselor limitate.

În cadrul programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării, IO, la compartimentul ştiinţă, beneficiază de finanţare din partea Guvernului, pentru ca cercetătorii ştiinţifici de la IO să efectueze cercetări ştiinţifice în domeniul cancerului, dacă proiectele propuse de aceştia sînt aprobate de Academia de Ştiinţe a Moldovei. S-a constatat, însă, că programul pentru aranjamentele de finanţare este ineficient. Deşi legea prevede cofinanţarea proiectelor aprobate, IO nu a oferit cofinanţare. În perioada anilor 2006-2008, în contul pentru compartimentul ştiinţă s-au acumulat fonduri excesive, din care IO a procurat echipament la finele anilor. Cu toate că Guvernul a autorizat majorarea salariilor pentru angajaţii din sfera ştiinţei şi inovării, IO, cu acceptul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a utilizat mijloace din aceste fonduri pentru procurarea echipamentului. De asemenea, deşi legislaţia prevede evaluarea rezultatelor proiectelor finalizate de cercetări ştiinţifice, pentru a determina modul de utilizare al rezultatelor cercetărilor, IO nu a făcut acest lucru. Urmare acestor părţi slabe, nu există nici o asigurare că fondurile alocate pentru realizarea proiectelor de cercetări ştiinţifice sînt folosite în scopurile prevăzute şi că rezultatele lor vor fi utilizate şi vor aduce beneficii în combaterea cancerului.

IO nu dispune de norme naturale actualizate de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor, dată fiind lipsa acestora şi a unei modalităţi unice de înlocuire a produselor, precum şi a unei modalităţi de documentare a procesului de alimentare a pacienţilor, neexistînd siguranţa unui proces eficient şi transparent de alimentaţie a bolnavilor.

Evaluarea sistemului de control intern la IO atestă un nivel scăzut de organizare a acestuia, fiind necesară o îmbunătăţire considerabilă. Lipsa unui sistem eficient de control intern a dus la apariţia multiplelor probleme descrise pe tot cuprinsul prezentului Raport.

Problemele sus-menţionate, identificate pe parcursul auditului, sînt extrem de serioase şi multe din ele persistă ani de zile. Deoarece IO raportează şi se subordonează Ministerului Sănătăţii, acesta, în calitatea sa de Fondator al IO, ar trebui să poarte o anumită responsabilitate pentru problemele respective. Ministerul Sănătăţii trebuie să îmbunătăţească supravegherea IO, pentru a asigura corectarea problemelor identificate.

Prezentul Raport conţine o serie de recomandări de îmbunătăţire a eficacităţii activităţii IO, a gestionării personalului, materialelor, echipamentului şi a resurselor financiare.

INFORMAŢIE GENERALĂ

De ce cancerul reprezintă o îngrijorare majoră pentru Republica Moldova?

Combaterea cancerului pentru Republica Moldova este o problemă stringentă atît medicală, cît şi socială, care se manifestă prin sporirea numărului de bolnavi cu patologii oncologice, tendinţa de afectare a persoanelor de vîrstă tînără. Cancerul este o tumoare malignă, formată prin înmulţirea dezordonată a unui ţesut organic.

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii şi ale specialiştilor IO, în structura generală a maladiilor înregistrate în republică cancerul se plasează pe locul 12. În acelaşi timp, în structura generală a mortalităţii decesele provocate de tumorile maligne ocupă locul II, după afecţiunile cardiovasculare. În structura invalidităţii primare ocupă locul II, iar în unele unităţi teritoriale ale republicii – locul I (mun.Chişinău – sectoarele Ciocana, Rîşcani, Botanica; raioanele: Cimişlia, Orhei, Ştefan Vodă; Comrat). Mortalitatea prin cancer în Republica Moldova este marcată printr-o sporire consecutivă: de la 139,8 la 100000 de locuitori în anul 2004 pînă la 151,7 – în anul 2006 şi la 154,9 la 100000 de locuitori – în anul 2008. Ritmul înalt de creştere a mortalităţii prin cancer, remarcat în Republica Moldova, este cauzat de diagnosticul tardiv al tumorilor. Astfel, la finele anului 2008, în stadiul IV au fost depistaţi şi luaţi la evidenţă 28% de bolnavi din numărul total al bolnavilor depistaţi primar. La sfîrşitul anului 2008, potrivit statisticii, la IO erau înregistrate 41943 de persoane cu diferite patologii oncologice, ceea ce este cu 1902 persoane mai mult decît la finele anului 2007 (40041 de persoane bolnave).

Institutul Oncologic

Caracteristici generale

Institutul Oncologic a fost fondat în anul 1960 şi este unica instituţie curativ-profilactică din Republica Moldova care acordă asistenţă medicală specializată spitalicească şi de ambulator populaţiei în domeniul oncologiei, precum şi desfăşoară activităţi ştiinţifice în acest domeniu. IO este o unitate medicală independentă, deţine statut de persoană juridică subordonată Ministerului Sănătăţii, dispune de fonduri, de mijloace financiare şi materiale, activează pe principiul autofinanţării, nonprofit, fiind încadrată în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

IO dispune de un Staţionar (sectorul spitalicesc) cu 1005 paturi (în 3 blocuri curative) şi de o Policlinică oncologică. În cadrul instituţiei activează 74 de secţii şi 9 laboratoare, din care Policlinicii îi revin 9 secţii şi 2 laboratoare, iar Staţionarului – 43 de secţii şi 7 laboratoare. Pentru perioada auditată, statele de personal au fost aprobate de către Consiliul administrativ, după cum urmează: anul 2006 – 1697,8 funcţii; anul 2007 – 1732,5 funcţii; anul 2008 – 1738 de funcţii.

În afară de acestea, în cadrul IO îşi desfăşoară activitatea 10 laboratoare ştiinţifice, cu un personal ştiinţific în medie de 80 de unităţi.

Tipurile de tratament şi de asistenţă medicală prestate

Tratamentul cancerului în cadrul IO depinde de tipul de cancer, de stadiul în care se află şi de o serie de factori individuali, cum ar fi vîrsta, starea generală. Există patru tipuri majore de tratament în cancer: chirurgia, radioterapia, chimioterapia şi terapia biologică (imunoterapia), care sînt administrate prin acordarea asistenţei medicale spitaliceşti şi de ambulator.

IO acordă asistenţă medicală spitalicească specializată în cazul maladiilor şi stărilor oncologice prin spitalizare integrală în staţionar şi parţială în condiţii de ambulator. În perioada anilor 2006-2008, IO a acordat asistenţă medicală spitalicească la 76458 de pacienţi, cu finanţarea costurilor din sursele care garantează drepturile şi acoperirea financiară a acestora. Numărul bolnavilor trataţi şi perioada de funcţionare a unui pat, în anii 2006-2008, în aspectul tipurilor de spitalizare (integrală şi parţială), a evoluat în modul prezentat în Tabelul nr.1:

Asistenţa medicală de ambulator se acordă de Policlinica oncologică – una din componentele structurale ale Institutului Oncologic. În calitatea sa de instituţie curativ-profilactică, Policlinica oncologică asigură asistenţa medicală specializată, consultativă, de diagnostic, depistare precoce a afecţiunilor pretumorale şi tumorale, tratament ambulator, dispensarizare şi reabilitare pentru toţi pacienţii trimişi de către instituţiile curativ-profilactice din oraşele şi raioanele Republicii Moldova. În perioada anilor 2006-2008, Policlinica oncologică a asigurat prezenţa populaţiei la medici în număr de 321515 vizite, inclusiv în anii: 2006 – 108465 de vizite; 2007 – 108905 de vizite şi 2008 – 104145 de vizite. În cadrul Policlinicii funcţionează un staţionar de zi cu o capacitate de 20 de paturi şi un normativ de tratament anual de 3800 de pacienţi, reieşind din durata medie a unei proceduri de pînă la 3 ore, administrate pacientului în medie 3 zile. Staţionarul de zi, de fapt, nu este valorificat destul de eficace în comparaţie cu capacităţile normative. În realitate, în anii 2006-2008, aici s-au tratat circa 4235 de persoane, din care: 772 – în anul 2006; 1672 – în anul 2007 şi 1791 de persoane în anul 2008.

Bugetul şi componenţa resurselor

Pentru a-şi îndeplini funcţiile delegate, IO trebuie să colecteze resurse suficiente prin metodele prevăzute de cadrul legal, precum şi să aloce şi să utilizeze aceste resurse în mod eficient, eficace şi cu toată răspunderea. Bugetul este instrumentul de bază prin care aceste tranzacţii sînt planificate şi efectuate pentru atingerea obiectivelor instituţionale. În anii 2006-2008, resursele obţinute de IO au evoluat într-o creştere permanentă, de la 85,1 mil.lei în anul 2006 şi 106,3 mil.lei în anul 2007 pînă la 154,2 mil.lei – în anul 2008. În aspectul surselor de formare, acestea includ: mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM), obţinute de la acordarea serviciilor medicale incluse în Programul unic, prestate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM); mijloacele obţinute în urma acordării serviciilor medicale neprevăzute în Programul unic, altor servicii şi activităţi prestate contra plată, admise de actele legislative; mijloacele provenite din granturi, sponsorizări, acorduri de cooperare şi alte donaţii de la persoane fizice şi juridice, ce nu contravin legislaţiei; mijloacele băneşti alocate de Fondator pentru completarea capitalului statutar al instituţiei; credite bancare; alte surse de venituri ce corespund legislaţiei în vigoare. Ponderea majoră în totalul veniturilor obţinute revine mijloacelor FAOAM, obţinute de la prestarea serviciilor medicale persoanelor asigurate, care sînt în creştere de la 77,1% (51,3 mil.lei) în anul 2006 pînă la 93,3% (88,8 mil.lei) – în anul 2008. Acestea sînt urmate de veniturile obţinute de la Fondator - Ministerul Sănătăţii, care, respectiv, sînt finanţate de la bugetul de stat.

Relaţia cu Ministerul Sănătăţii şi rolul acestuia

Ministerul Sănătăţii este organul central de specialitate al administraţiei publice şi Fondatorul Institutului Oncologic. Ministerul Sănătăţii a delegat IO responsabilitatea pentru organizarea profilaxiei şi depistării precoce, tratamentului maladiilor oncologice, acordarea suportului organizatoric şi metodic etc. în întreaga republică.

La nivel central, rolul Ministerului Sănătăţii se axează pe formularea politicilor şi pe asigurarea planificării strategice a sistemului; crearea unui mediu de reglementare adecvat şi asigurarea corespunderii cu obiectivele politicii: organizarea, finanţarea şi gestionarea mijloacelor sistemului; aprobarea standardelor, definirea priorităţilor şi abordarea lor în cadrul pachetului unic de servicii; reglementarea şi monitorizarea calităţii serviciilor.

OBIECTIVUL AUDITULUI

Deoarece cancerul este o problemă serioasă de sănătate în Republica Moldova, Curtea de Conturi a decis să includă evaluarea realizărilor IO în lupta împotriva cancerului în unul dintre primele audite-pilot ale performanţei. Obiectivul auditului a fost de a răspunde la următoarea întrebare:

Gestionează oare Institutul Oncologic resursele umane, materialele, echipamentul şi resursele financiare într-un mod eficace?

Anexa nr.1 descrie domeniul de aplicare a auditului şi metodologia.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Gestionează oare Institutul Oncologic resursele umane, materialele, echipamentul şi resursele financiare într-un mod eficace?

Institutul Oncologic nu gestionează în mod eficace resursele de care dispune. Auditul performanţei a identificat probleme în toate aspectele ce ţin de sistemele de gestionare a personalului, materialelor, echipamentului şi a resurselor financiare, probleme care dacă nu vor fi corectate vor limita grav eficacitatea activităţii instituţiei în lupta împotriva cancerului. Aceste probleme, împreună cu recomandările noastre pentru îmbunătăţire, sînt prezentate în secţiunile următoare.

INSTITUTUL ONCOLOGIC TREBUIE SĂ-ŞI ELABOREZE O STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ ACTUALĂ ŞI SĂ-ŞI ALINIEZE ACTIVITĂŢILE LA PREVEDERILE LEGALE

Instituţiile medicale trebuie să activeze în baza Regulamentelor aprobate de Ministerul Sănătăţii. IO, însă, activează în baza statutului neajustat la prevederile legale şi a unei structuri mai vechi, de peste 10 ani, care nu este reglementată de nici un act normativ. Organigrama, de exemplu, nu conţine informaţie despre numărul şi nivelul de dotare cu secţii, laboratoare şi personal din cadrul Institutului. De asemenea, nu este reglementată şi determinată poziţia funcţională a compartimentului ce ţine de cercetările ştiinţifice. Lipsa unei structuri organizatorico-funcţionale elaborate în baza unor state de personal, norme de organizare şi funcţionare a IO aprobate regulamentar de Ministerul Sănătăţii în corespundere cu atribuţiile delegate acesteia, a dus la ineficienţa activităţii IO. De exemplu, utilizînd statele de personal aprobate de Consiliul administrativ al IO, instituţia nu dispune de suficient personal medical, ducînd lipsă de circa 284 de unităţi de personal medical, din care 97 – medici. În acelaşi timp, o optimizare a structurii poate micşora aceste cifre. Deficienţele legate de personal sînt în continuare complementate de vîrsta personalului medical; un număr impunător de medici face parte din grupul de vîrstă de 50-60 de ani, cu pensionarea obligatorie la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani – pentru bărbaţi. Dacă IO nu va elabora şi nu va implementa politici de planificare, formare şi înlocuire a medicilor, atunci situaţia deja îngrijorătoare a personalului medical se va înrăutăţi şi va împiedica sporirea eficienţei în lupta împotriva cancerului în Republica Moldova. IO, de asemenea, poate îmbunătăţi eficacitatea personalului medical prin facilitarea obţinerii instruirilor medicale în străinătate.

Institutul Oncologic trebuie să elaboreze un Regulament corespunzător şi o structură organizatorică în baza căreia să-şi ghideze activităţile

Conform Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.03.1995, IO trebuie să activeze în baza Regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a elaborat în anul 2006 un Regulament cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, pe care instituţiile medicale trebuiau să-l utilizeze pentru elaborarea regulamentelor proprii. Cu toate acestea, IO nu a elaborat un asemenea Regulament. În schimb, Institutul activează în baza statutului aprobat în anul 2003, în care nu sînt determinate activităţile specifice IO legate de bolile oncologice, precum şi de responsabilităţile atribuite de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul nr.142 din 03.04.2006. Deşi Ministerul Sănătăţii a aprobat în anul 2006 o organigramă a IO, aceasta nu conţine informaţia necesară. Astfel, ea nu conţine referinţă la nominalizarea şi numărul de secţii şi de laboratoare din cadrul instituţiei. Nu există un act normativ al Fondatorului, prin care să fie reglementate normativele de personal, structura organizatorică, normele de organizare şi funcţionare a IO, reieşind din funcţiile şi responsabilităţile atribuite, precum şi din necesităţile reale şi specifice de secţii, laboratoare şi de personal. Pînă în prezent, IO funcţionează în baza unei structuri elaborate pentru fostul Institut Oncologic în anul 1991, care de fapt avea alte sarcini.

La momentul actual, IO dispune de 74 de secţii şi 9 laboratoare, componenţa cărora nu este reglementată şi aprobată de către Fondator în modul stabilit. Acest lucru face să fie imposibil de apreciat dacă Instituţia dispune de numărul necesar de secţii, laboratoare şi de personal. De exemplu, potrivit statelor de personal aprobate de Consiliul administrativ al IO, Institutul, după cum se arată în Tabelul nr.2, în anul 2008 a dus lipsă de aproximativ 284 de unităţi de personal medical, inclusiv 97 – medici.

Astfel, nivelul asigurării cu cadre a numărului de funcţii aprobate pe perioada auditată variază de la 67% în anul 2006 pînă la 66,8% – în anul 2008. Deşi IO dispunea de 93 de funcţii vacante de medici în anul 2006, de 101 medici – în a.2007, de 97 medici – în a.2008, administraţia IO în aceste perioade a solicitat de la Ministerul Sănătăţii specialişti cu studii superioare în medicină: în a.2006 – 10 persoane; în a.2007 – 7 persoane, în a.2008 – 6 persoane. Totodată, în aceste perioade, IO a cumulat unele funcţii de medici, respectiv, în a.2006 – 52,0 funcţii, în a.2007 – 53,0 funcţii şi în a.2008 – 48,5 funcţii.

În unele secţii lipsa medicilor este critică, deoarece completarea necesităţilor aprobate (fără cumularea funcţiilor) este la nivel de pînă la 50%, cum ar fi Secţiile: Hematologie nr.1 – 25%; Terapie intensivă – 33%; Patomorfologie – 46%; Radioterapie nr.2 – 50%; Grupa consultativă – 17,0%; Laboratorul biochimic – 50%; Centrul radiologic – 50%.

În acelaşi timp, chestionarea pacienţilor (Anexa nr.2) denotă că pacienţii în majoritatea cazurilor nu au menţionat insuficienţa acută a personalului.

Din analiza unui eşantion de 116 angajaţi din categoriile de personal medical rezultă că 57,8% cumulează mai mult de o funcţie, inclusiv 12,2% mai mult de 2 funcţii. Analogică este şi situaţia privind personalul administrativ: din 57 de persoane examinate, 100% cumulează mai mult de o funcţie, iar din acestea 86,0% – mai mult de 2 funcţii.

Este necesar de abordat problemele legate de îmbătrînirea forţei de muncă şi de instruire

Deficienţele legate de personal sînt în continuare complementate de vîrsta personalului medical. De exemplu, după cum se vede din Figura nr.1, 23,1% din medici fac parte din grupul de vîrstă de 50-60 de ani. Cu problema pensionării la vîrsta de 57 ani pentru femei şi 62 ani – pentru bărbaţi IO se va confrunta în următorii ani, pierzînd medici experimentaţi. Avînd în vedere cele menţionate, IO, însă, nu a elaborat un plan pentru a înlocui medicii pe care îi va pierde din motivul pensionării.

Sursă: Datele privind statele de personal ale Institutului Oncologic la 31.12.2008

Managementul IO monitorizează încontinuu ca personalul medical să obţină numărul necesar de ore, pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele în republică, însă întreprinde mai puţin pentru a ajuta medicii să obţină instruire în străinătate, ceea ce ar facilita implementarea mai rapidă a noilor practici medicale în combaterea cancerului.

Concluzii:

Institutul Oncologic nu şi-a ajustat prevederile sale statutare la Regulamentul aprobat de Ministerul Sănătăţii în anul 2006, continuînd să activeze în baza prevederilor statutului aprobat în anul 2003, în care nu sînt determinate activităţile specifice ale instituţiei, avînd în vedere responsabilităţile delegate acesteia pentru ameliorarea asistenţei medicale specializate oncologice acordate populaţiei în întreaga republică. Deşi Ministerul Sănătăţii a aprobat în anul 2006 o organigramă a IO, aceasta nu determină structura organizatorico-funcţională a Institutului, reieşind din responsabilităţile atribuite. IO nu abordează problemele de gestionare a cadrelor medicale, provocate de mişcările de intrare şi ieşire a personalului medical calificat de profil şi de importanţa perfecţionării lui, inclusiv prin însuşirea practicilor medicale în străinătate.

Recomandări Institutului Oncologic:

1. În decurs de trei luni, să elaboreze Regulamentul propriu în baza Regulamentului cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, aprobat de Ministerul Sănătăţii în anul 2006.

2. În decurs de trei luni, să elaboreze o structură organizatorică care să corespundă responsabilităţilor delegate, asigurînd o planificare reală a necesităţilor de funcţii în statele de personal, care să conţină toată informaţia necesară, şi să o prezinte Ministerului Sănătăţii, spre aprobare.

3. Să elaboreze o strategie pentru planificarea, formarea, dezvoltarea şi înlocuirea/succesiunea personalului medical calificat.

4. Să planifice în business-plan mijloace financiare pentru ca medicii să obţină instruirea necesară, inclusiv prin însuşirea în străinătate a practicilor performante în combaterea cancerului.

5. Să examineze rezultatele chestionării pacienţilor pentru întreprinderea măsurilor care se impun pentru redresarea situaţiei.

INSTITUTUL ONCOLOGIC NU DISPUNE DE ACREDITAREA NECESARĂ

Începînd cu anul 2001, Parlamentul Republicii Moldova a reglementat ca activităţile ce ţin de serviciile medicale să fie evaluate de Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate (în continuare – CNEAS), în scopul acreditării. Acreditarea este o procedură prin care CNEAS recunoaşte în mod oficial că o unitate medico-sanitară publică, personalul acesteia sînt competente să execute activităţile specifice profilului ei în conformitate cu standardele medicale. IO a fost supus evaluări de către CNEAS pentru prima dată în decembrie 2005. În urma evaluării, CNEAS a identificat probleme majore care nu au permis acreditarea IO. Aceste probleme ţin de necesitatea de: a înlocui utilajul medical şi instrumentele chirurgicale învechite în blocurile operatoare şi în alte secţii; a achiziţiona o sursă autonomă de curent electric în caz de pană de curent; a respecta normativele de suprafaţă pentru un pat staţionar; a completa funcţiile vacante etc. Deşi IO i s-au oferit două perioade pentru a corecta deficienţele identificate, iniţial – de şase luni, iar mai apoi de trei luni, IO încă nu este acreditat. De fapt, IO nu a făcut eforturi esenţiale din decembrie 2005, de cînd a fost efectuată evaluarea, pînă în octombrie 2008, pentru a soluţiona problemele, drept motiv fiind invocată lipsa surselor financiare, deşi auditul a determinat un şir de probleme soluţionarea cărora nu necesită resurse financiare considerabile. Abia recent IO a început să abordeze problemele care împiedică acreditarea. IO consideră că eforturile întreprinse sînt suficiente pentru a asigura obţinerea acreditării pe parcursul anului 2009. Întîrzierile în corectarea acestor deficienţe supune riscului capacitatea IO de a acorda servicii medicale de calitate şi de a dispune de o procedură eficientă de diagnosticare şi de tratament al pacienţilor.

Informaţii succinte cu privire la procedura de acreditare

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate populaţiei de către instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice, Parlamentul a adoptat Legea nr.552-XV din 18.10.2001 “Privind evaluarea şi acreditarea în sănătate”, conform căreia în Republica Moldova au dreptul să desfăşoare activitate medico-sanitară şi farmaceutică unităţile care au obţinut acreditarea şi cărora li s-a eliberat certificat de acreditare de către CNEAS.

Evaluarea şi acreditarea a fost pusă în sarcina CNEAS, acestea efectuîndu-se în baza Standardelor elaborate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii.

IO a fost supus evaluării pentru prima dată în decembrie 2005. În rezultatul evaluării s-a constatat că activitatea instituţiei nu corespunde Standardelor de evaluare şi acreditare din domeniu. Pentru înlăturarea deficienţilor constatate, IO i s-au oferit două perioade de prelungire a termenului de evaluare: iniţial de 6 luni şi ulterior – încă 3 luni.

Astfel, în procesul de evaluare s-au constatat o serie de deficienţe majore care nu au permis acreditarea IO. Pînă la urmă, prin procesul-verbal nr.30 din 19.10.2006, CNEAS a adoptat decizia de a nu acredita Staţionarul IO, ci doar Policlinica şi staţionarul de zi din cadrul acesteia. Neracordarea la Standardele de evaluare şi acreditare a fost motivată de către conducerea IO prin lipsa de mijloace financiare.

Însă, analizînd recomandările formulate de CNEAS în urma procedurii de evaluare, s-a constatat că din cele 26 de recomandări formulate circa 46% nu necesită surse financiare considerabile (cum ar fi completarea documentaţiei medicale de evidenţă a pacienţilor; completarea funcţiilor vacante; instalarea indicatoarelor despre amplasarea secţiilor; supunerea personalului medical atestării în cunoaşterea cerinţelor sanitaro-igienice; organizarea monitorizării bacteriologice a mediului spitalicesc etc.).

Cu toate acestea, în baza informaţiei prezentate de IO şi a examinărilor efectuate de către auditori, s-a constatat că în perioada anilor 2006-2008 a fost îmbunătăţită situaţia prin următoarele măsuri: achiziţionarea de utilaj medical în proporţie de 6,9% în a.2006; 4,1% – în a.2007; 8,2% – în a.2008 din valoarea totală a mijloacelor fixe ale IO; reparaţia capitală a apeductului de apă rece şi a sistemului de aprovizionare cu agent termic; aprovizionarea cu inventar moale (seturi de pat, perne, plapumi) etc.

Deşi IO mai are încă multe de făcut, totuşi oficialii consideră că vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a obţine acreditarea pe parcursul anului 2009.

Concluzii:

Conform Legii privind evaluarea şi acreditarea în sănătate, în Republica Moldova au dreptul să desfăşoare activitate medico-sanitară şi farmaceutică unităţile care au obţinut acreditarea şi cărora li s-a eliberat certificat de acreditare.

CNEAS, în decembrie 2005, a organizat evaluarea IO, în rezultatul căreia s-a constatat că activitatea nu corespunde, în majoritatea cazurilor, Standardelor de evaluare şi acreditare. Pe parcursul a 3 ani, IO nu a înlăturat neregulile, iar din motiv că activitatea instituţiei nu corespunde Standardelor de evaluare şi acreditare în domeniu, Staţionarul instituţiei nu este acreditat pînă în prezent.

Soluţionarea problemelor şi înlăturarea neregulilor identificate în cadrul evaluării necesită un plan de acţiuni structurat în aspectul priorităţilor, cu monitorizarea continuă de către administraţia IO a implementării lui.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

6. Ministerul Sănătăţii să monitorizeze şi să ofere asistenţă în urgentarea procedurii de evaluare şi acreditare a IO.

Recomandări Institutului Oncologic:

7. Conducerea IO să elaboreze şi să implementeze, în termene rezonabile, un plan concret de acţiuni pentru înlăturarea neregulilor depistate de către CNEAS.

8. Conducerea IO să desemneze o persoană responsabilă pentru asigurarea implementării pe deplin a planului elaborat.

EXISTĂ OPORTUNITĂŢI PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI SEMNIFICATIV CONTROLUL ASUPRA MEDICAMENTELOR FOLOSITE DE INSTITUTUL ONCOLOGIC

Cele mai mari cheltuieli ale IO ţin de procurarea medicamentelor. IO foloseşte o cantitate mare de diferite tipuri de medicamente, unele extrem de scumpe. În timp ce Agenţia Medicamentului este responsabilă de organizarea achiziţiilor publice de medicamente, IO este responsabil de determinarea necesităţilor de medicamente şi de monitorizarea executării contractelor de achiziţii. IO nu şi-a determinat regulamentar necesităţile săptămînale şi lunare, ci doar necesităţile anuale. Atribuirea contractelor în baza necesităţilor anuale, în loc de cele săptămînale şi lunare, a creat ineficienţe în cadrul sistemului de achiziţii ale medicamentelor. La evaluarea stocurilor de medicamente s-a constatat că există stocuri care depăşesc norma şi altele care sînt disponibile în cantitate limitată. IO s-a confruntat cu probleme suplimentare după încheierea contractelor pentru medicamente. Din cauza monitorizării neadecvate a realizării contractelor, unii operatori economici nu au furnizat medicamentele conform comenzii IO, fiind recepţionate şi acceptate medicamente care nu corespundeau cerinţelor contractuale (termenul de valabilitate expirat şi lipsa instrucţiunilor de utilizare/dozare în limbile stabilite în legislaţie). Problema cea mai serioasă constă în lipsa unui sistem unic reglementat şi eficient de control asupra distribuirii şi utilizării medicamentelor. Secţiile IO folosesc un sistem propriu de evidenţă, iar unele secţii nu au făcut nici un efort pentru a ţine evidenţa medicamentelor recepţionate de la farmacia IO şi distribuite pacienţilor. Controlul este limitat de semnarea de către pacienţi a bonurilor de comandă-livrare, în care ar trebui să fie indicate data şi cantitatea de medicamente primită de pacient, însă acestea nu conţin nici o informaţie. Nu există transparenţă în deciziile IO, în baza cărora se selectează pacienţii pentru a primi medicamente chimioterapeutice şi, contrar regulamentului, Institutul nu raportează la Agenţia Medicamentului asupra efectelor adverse ale medicamentelor. Şi, în cele din urmă, IO, abia în timpul auditului, a început să prezinte la Agenţia Medicamentului rapoartele trimestriale necesare privind utilizarea medicamentelor primite din asistenţa umanitară.

Informaţie generală despre medicamentele utilizate de IO

IO utilizează la tratamentul pacienţilor trei tipuri de medicamente: preparate de tratament general, preparate oncologice ieftine şi preparate oncologice costisitoare de ultima generaţie. Se menţionează lacune la întocmirea, aprobarea şi executarea contractelor de achiziţii ale medicamentelor.

În totalul cheltuielilor instituţiei, cheltuielilor pentru medicamente le revine o cotă considerabilă, acestea evoluînd de la 31,4% în anul 2006 la 39,1% în anul 2008. Volumul total al medicamentelor este în creştere. Medicamentele se achiziţionează din mijloacele FAOAM; ale bugetului de stat (prin intermediul Ministerului Sănătăţii) şi din mijloacele provenite de la acordarea serviciilor contra plată. De asemenea sînt şi intrări sub formă de ajutor umanitar. Partea preponderentă a medicamentelor este achiziţionată din contul mijloacelor FAOAM, care reprezintă circa 70%-76% din cheltuielile totale pentru medicamente pe parcursul ultimilor 3 ani. Volumele de medicamente procurate în anii 2006-2008, în aspectul surselor de finanţare, se prezintă în Figura nr.2.

Sursă: Datele jurnalului-order al contului 211.1 “Medicamente” pe anii 2006-2008

În acelaşi timp se menţionează şi creşterea considerabilă a cantităţii de medicamente intrate sub formă de ajutor umanitar: de la 1352,0 mii lei – în a.2006, pînă la 4295,3 mii lei – în a.2007 şi 11389,9 mii lei – în a.2008, precum şi a celor procurate din contul mijloacelor bugetului de stat: de la 5205,1 mii lei – în a.2006 şi 6666,4 mii lei – în a.2007, pînă la 7844,6 mii lei – în a.2008.

Institutul stabileşte necesităţile anuale de medicamente, dar nu săptămînale şi lunare şi acest lucru creează ineficienţe

Potrivit Regulamentului “Asistenţa cu medicamente a bolnavilor spitalizaţi”, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.322 din 22.11.2002, promovarea medicamentelor esenţiale şi vital necesare constituie principiul general de creare a sortimentului de medicamente. Întru respectarea modalităţii de formare a sortimentului şi comenzii de medicamente, prin Ordinele directorului Institutului Oncologic nr.86 din 29.11.2005 şi nr.27 din 18.03.2008, a fost format Comitetul Farmacoterapeutic al IMSP IO, care trebuie să determine necesităţile de medicamente. Însă, Comitetul Farmacoterapeutic al IO, contrar normelor stabilite, n-a determinat, în perioada anilor 2006-2008, necesarul săptămînal sau cel puţin lunar de medicamente.

Din cauza că IO nu a determinat necesităţile săptămînale şi lunare, ci doar cele anuale, s-au creat ineficienţe în cadrul sistemului de achiziţii ale medicamentelor întru asigurarea continuităţii şi evitării neaprovizionării secţiilor instituţiei cu medicamentele necesare. Astfel, s-a identificat că estimările în unele medicamente importante nu acoperă necesarul anual nici în proporţie de 50%, unele stocuri de medicamente depăşesc norma de 45 de zile, prevăzută de Ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii nr.75 din 30.11.2004 şi nr.354 din 26.11.2004 “Cu privire la aprobarea normativelor stocurilor de valori materiale ale instituţiilor medico-sanitare şi de învăţămînt”. De exemplu, necesitatea lunară în medicamentul “Dexorubicin”, pe parcursul anului 2008, a fost de 3750 de unităţi, în realitate IO a dispus de cantităţi de la 4135 pînă la 22732 de unităţi. În alte cazuri disponibilităţile lunare de medicamente în farmacie erau sub nivelul necesităţilor stabilite sau lipseau totalmente. De asemenea, medicamentul “Vincristin” fiind necesar în număr de 500 de unităţi, în realitate asigurarea a fost la nivel de 139 de unităţi (sau 27,8%). Necesitatea medie lunară în medicamentul “Cyclofosfan” a fost asigurată la nivel de 57,4%, pe cînd la finele anului 2008 (noiembrie-decembrie) şi la începutul anului 2009 (ianuarie-februarie) acest medicament a lipsit totalmente, deşi aceste două preparate sînt prevăzute practic în majoritatea schemelor de tratament.

Urmare acestor ineficienţe în sistemul farmacoterapeutic al IO, stocurile anuale ale unor medicamente au depăşit limita stabilită la finele anului 2006 – cu 3468,0 mii lei, a.2007 – cu 3293,9 mii lei şi a.2008 – cu 5988,9 mii lei, imobilizîndu-se, astfel, mijloacele financiare ale instituţiei.

În rezultatul chestionării medicilor, s-a constatat că din numărul de medici care au răspuns la întrebarea “Cum procedaţi în lipsa medicamentelor necesare tratamentului?”, 44,0% au afirmat că medicamentele le procură pacientul, 5,0% – că informează rudele despre lipsa medicamentelor, 17,0% din medici substituie medicamentele necesare cu cele existente. E de menţionat faptul că din totalul de medici chestionaţi, 51,0% au preferat să nu răspundă la asemenea întrebare (Anexa nr.3).

Realizarea contractelor de achiziţie a medicamentelor nu este monitorizată adecvat. Achiziţia de medicamente chimioterapeutice costisitoare efectuată la finele anului 2008 nu denotă caracterul urgent de efectuare a acesteia.

IO nu monitorizează adecvat realizarea contractelor pentru a asigura îndeplinirea clauzelor contractuale. De exemplu, pe lîngă faptul neasigurării în mărime deplină a necesităţilor IO în medicamente, volumele contractate nu sînt livrate la timp, iar în unele cazuri termenul de garanţie nu corespunde clauzelor contactuale. Astfel, în anul 2007 n-au fost respectate clauzele contractuale de către Î.M. “Farmaco” S.A. în partea ce se referă la termenul şi volumele de livrare a medicamentelor. În perioada anilor 2007-2008, s-a constatat nerespectarea de către unii furnizori (“Dita-Estfarm” S.R.L., “Farmaservice” S.R.L.) a clauzelor contractuale referitor la termenul de valabilitate a medicamentelor livrate. În anii 2007-2008, de către agenţii economici menţionaţi au fost livrate medicamente, termenul de valabilitate a cărora nu corespunde clauzelor contractuale: în a.2007 în sumă de circa 2389,7 mii lei (“Dita-Estfarm” S.R.L.); în a.2008 – de circa 11912,8 mii lei, din care de către “Dita-Estfarm” S.R.L. – 11870,3 mii lei şi “Farmaservice” S.R.L. – 42,5 mii lei.

Potrivit Acordului adiţional nr.5 din 24.12.2008 la Contractul de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţa medicală pentru anul 2008, IO a primit de la CNAM suma de 20444,5 mii lei, pentru procurarea medicamentelor chimioterapeutice.

În baza scrisorii directorului Institutului Oncologic nr.583 din 10.10.2008, cu indicarea medicamentelor specifice suplimentare necesare tratamentului gratuit al bolnavilor oncologici şi hematologici pentru trimestrul IV al anului 2008, adresată Agenţiei Medicamentului, ultima, la 05.12.2008, a anunţat licitaţia publică în vederea achiziţionării medicamentelor oncologice. Deşi Legea privind achiziţiile publice prevede termenul de depunere a ofertelor nu mai mic de 10 zile, în cazul respectiv a fost stabilit termenul de doar 5 zile, ca urmare fiind desemnaţi 4 agenţi economici: “Dita-Estfarm” S.R.L., “Gantala” S.R.L., “Tetis International Co” S.R.L., Î.M. “Vinamex” S.R.L. Analizînd executarea contractelor de livrare a medicamentelor de către furnizorii menţionaţi, s-a constatat că în perioada 23.12.2008 – 30.12.2008 IO i-au fost livrate medicamente chimioterapeutice în sumă de 19457,1 mii lei, sau la nivel de 95,2% din volumul contractat. La 30.12.2008, instituţia a achitat pentru medicamentele achiziţionate suma de 19457,1 mii lei.

Din volumul total al medicamentelor achiziţionate de la “Dita-Estfarm” S.R.L., 39,9% (7329,9 mii lei) o constituie medicamentele livrate cu termenul restant de valabilitate mai puţin de 50% şi 70%, ceea ce nu corespunde clauzelor contractuale, precum şi prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.479 din 27.03.2008, “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţionarea de medicamente pentru necesităţile sistemului de sănătate”.

La 27.01.2009, de către echipa de audit în depozitul farmaciei IMSP IO a fost verificat soldul de medicamente achiziţionate în baza contractelor respective, precum şi utilizarea acestora, constatîndu-se următoarele.

Soldul de medicamente menţionate constituia suma 18962,6 mii lei, sau 93% din volumul achiziţionat şi nu confirmă caracterul urgent al achiziţiei respective.

Nerespectarea de către furnizori a clauzelor contractuale şi, totodată, faptul că aceştia anual devin participanţi permanenţi şi cîştigători la licitaţii evidenţiază problema netransparenţei şi neechităţii procedurii de achiziţii.

Aceste probleme apar din cauza că IO nu a delegat adecvat responsabilităţile privind monitorizarea realizării contractelor. De exemplu, farmacia IO nu verifică corespunderea termenului de valabilitate a medicamentelor cu cel stabilit în contract.

De asemenea, s-a constatat că grupul de lucru pentru procurarea medicamentelor, materialelor de pansament şi remediilor medicale al IO nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea asigurării recepţionării medicamentelor livrate în corespundere cu prevederile stipulate de cadrul legal în domeniul achiziţiilor publice, precum şi cu clauzele contractuale. Astfel, este evidentă situaţia că nu este delegată nimănui responsabilitatea pentru monitorizarea corespunderii medicamentelor clauzelor contractuale.

Potrivit art.4 alin.(4) şi alin.(5) din Legea “Cu privire la medicamente”, informaţia de pe ambalajele medicamentelor de import se expune în limba de stat sau în limba de stat şi în una din limbile de circulaţie internaţională, iar instrucţiunile de utilizare a medicamentelor urmează să fie expuse în limba de stat sau în limba de stat şi în limba rusă. În urma examinării vizuale a unor medicamente chimioterapeutice costisitoare de import (Herceptin, Tarceva, Xeloda), procurate în decembrie 2008, s-a constatat că atît informaţia de pe ambalaje, cît şi instrucţiunile de utilizare a acestor medicamente sînt expuse numai în limba engleză. Astfel, pacientul nu poate să se familiarizeze cu medicamentul administrat, ca urmare nu se respectă nici art.18¹ din Legea “Cu privire la activitatea farmaceutică”. Totodată, acest fapt poate provoca riscuri şi deficienţe în procesul de administrare a medicamentului.

Institutul Oncologic nu dispune de un sistem integrat şi eficient de evidenţă a utilizării medicamentelor

Medicamentele livrate se recepţionează şi se păstrează în farmacia IO, în care funcţionează un program informaţional de evidenţă a medicamentelor, care înregistrează toate intrările şi ieşirile de medicamente din farmacie. În acelaşi timp, programul nu are interconexiuni cu sistemul de evidenţă contabilă şi cu evidenţa ţinută în cadrul secţiilor. Distribuirea medicamentelor din farmacia IO este prezentată în Schema nr.1.

În secţiile IO asistentele medicale superioare ţin manual evidenţa medicamentelor în registre. Secţiile instituţiei prezintă lunar în contabilitate Rapoartele privind cheltuielile de medicamente, separat pe sursele de achiziţie, însă fără specificarea denumirii şi a cantităţii de medicamente consumate, în special pentru efectuarea tratamentului cu utilizarea medicamentelor costisitoare. S-a constatat că nu există o modalitate-standard de ţinere a evidenţei medicamentelor. De exemplu, într-un caz, ilustrat de fotografia de mai jos, o asistentă superioară ţinea evidenţa medicamentelor în mai mult de 170 de registre, iar în altă secţie evidenţa medicamentelor lipsea.

Sursă: Fotografie făcută de echipa de audit a Curţii de Conturi

Această problemă este în continuare complementată de semnarea de către pacienţi a bonurilor de comandă-livrare, în care ar trebui să figureze data şi cantitatea de medicamente primită de pacient, însă acestea nu conţin nici o informaţie. De exemplu, în cazul utilizării preparatului Glivec au fost examinate fişele a 7 pacienţi, selectaţi aleatoriu din cei 42 de pacienţi care folosesc acest preparat, primit prin intermediul unui proiect de asistenţă umanitară. În fişele verificate s-a stabilit că bonul de comandă-livrare personal pentru medicamente nu era completat, dar era semnat de pacient fără unele înscrieri (foaia curată). Totodată, în unele foi de prescripţii medicale a fost înregistrat că pacientului i-a fost administrat preparatul pentru următoarele 2 zile. În alte cazuri, în foaia de prescripţii medicale preparatul era prescris, dar nu era indicat dacă i s-a administrat pacientului, pe cînd bonul de comandă-livrare deja era semnat de pacient, nefiind arătată cantitatea medicamentului livrat. Bonul de comandă-livrare personal este documentul care justifică administrarea şi trecerea la cheltuieli a medicamentului. Asistentele superioare au susţinut că în toate cele 7 cazuri pacienţii au semnat din greşeală bonul de comandă-livrare personal.

Selectarea pacienţilor pentru administrarea medicamentelor costisitoare nu este transparentă

În perioada anilor 2006-2008, se menţionează creşterea valorii medicamentelor chimioterapeutice costisitoare în totalul medicamentelor intrate la IO: de la 16,3% (4508,9 mii lei) – în a.2006, la 31,0% (11688,0 mii lei) – în a.2007 şi pînă la 59,1% (39052,0 mii lei) – în a.2008.

IO administrează medicamente chimioterapeutice costisitoare neţinînd cont de prevederile Legii “Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului”, potrivit cărora în cazul în care prestatorii de servicii de sănătate sînt obligaţi să recurgă la selectarea de pacienţi pentru anumite tipuri de tratament disponibile în număr limitat, selectarea se va face numai în bază de criterii medicale aprobate de Ministerul Sănătăţii.

La prescrierea, evidenţa şi administrarea preparatelor chimioterapeutice costisitoare, IO urmează să se conducă de Ordinul directorului Institutului Oncologic nr.155 din 25.12.2008 şi de criteriile elaborate de instituţie, dar care nu sînt coordonate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii. Contrar ordinului menţionat, la IO nu există un plan de includere a pacienţilor în efectuarea tratamentului chimioterapeutic costisitor, care să cuprindă numărul de pacienţi selectaţi, diagnosticul morfologic, numărul curelor de tratament prescrise, vîrsta pacienţilor etc. Prescrierea acestor medicamente se efectuează în baza proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru repartizarea medicamentelor costisitoare în cadrul Programului special, forma şi conţinutul căruia poartă un caracter formal. Prin procesele-verbale existente, este imposibil de determinat numărul de pacienţi examinaţi la şedinţe, cărora le-a fost acceptat sau refuzat tratamentul, precum şi cauza refuzului. Nu se ţine registrul şedinţelor comisiei pentru repartizarea medicamentelor costisitoare, conform căruia s-ar putea monitoriza numărul de şedinţe care au avut loc şi data acestora, astfel asigurîndu-se, într-un mod, transparenţa procesului.

Din analiza documentelor primare ale farmaciei IO rezultă că în decembrie 2008 la opt pacienţi le-a fost administrat tratament chimioterapeutic costisitor din contul mijloacelor FAOAM în sumă de 239,6 mii lei. O cură de tratament pentru un pacient variază de la 5,2 mii lei pînă la 57,6 mii lei. În ianuarie 2009 au fost trataţi 57 de pacienţi, cărora li s-au administrat preparate costisitoare în valoare de 1133,2 mii lei.

Potrivit informaţiei Institutului Oncologic, costul mediu al unui tratament (care include pînă la 6 cure de terapie) constituie circa 185,0 mii lei. Astfel, din mijloacele în sumă totală de 20444,5 mii lei, contractată cu CNAM, pot fi asiguraţi cu medicamente chimioterapeutice costisitoare circa 110 pacienţi, pe cînd de acest tratament au nevoie aproximativ 3850 de potenţiali pacienţi.

În opinia noastră, achiziţionarea preparatelor chimioterapeutice costisitoare pentru un număr restrîns de pacienţi impune selectarea acestora în baza criteriilor aprobate de Ministerul Sănătăţii, cu condiţia asigurării necesităţilor cu preparate de bază incluse în toate schemele de tratament.

Contrar prevederilor Ordinului CNAM “Cu privire la aprobarea unor formulare tipizate”, IO n-a prezentat dările de seamă la CNAM (nr.1-28/d şi nr.27/d) cu privire la administrarea de medicamente persoanelor asigurate la efectuarea tratamentului chimioterapeutic costisitor. E de menţionat că tratamentul chimioterapeutic costisitor a fost administrat în anul 2006 în sumă de 3481,2 mii lei, în a.2007 – 9648,9 mii lei, în a.2008 – 27009,2 mii lei, medicamentele necesare fiind procurate din contul mijloacelor FAOAM în valoare totală de 40139,3 mii lei, care se atribuie la costul cazului tratat.

O comisie specială a Ministerului Sănătăţii, CNAM şi Centrului Naţional de Management în Sănătate a identificat că preparatele costisitoare prescrise depăşesc limitele recomandate în instrucţiunea producătorului

IO utilizează în tratamentul chimioterapeutic preparate destul de costisitoare. Urmare analizei procesului de evidenţă şi circulaţie a acestora în cadrul IO, s-au stabilit unele deficienţe. La solicitarea Curţii de Conturi, Ministerul Sănătăţii a creat un grup de lucru specializat, care a examinat 170 de fişe medicale ale pacienţilor cărora le-a fost administrat tratament cu chimiopreparate costisitoare, ca Avastin; Herceptin; Mabthera.

În ce priveşte administrarea preparatului Avastin, comisia a informat Curtea de Conturi că, în conformitate cu Standardele medicale de diagnostic şi tratament, aprobate prin Ordinele Ministerului Sănătăţii nr.235 din 13.08.2004 şi nr.235 din 09.06.2008, preparatul Avastin nu este prevăzut în schemele de tratament. În fişele medicale prezentate pentru evaluare, administrarea preparatului nu este argumentată prin decizia Consiliului Medical Consultativ. În toate cele 40 de fişe medicale evaluate este specificat diagnosticul, stadiul procesului în conformitate cu clasificaţiile clinice acceptate, prezenţa şi localizarea metastazelor. Însă în 13 cazuri (32,5%) nu este stabilită masa corpului, iar în prezenţa masei, ea nu este luată în consideraţie la stabilirea dozei. Doza administrată nu este argumentată de medicul curant conform formelor nozologice şi stadiului procesului. Dozele administrate sînt stabilite de medicul curant în mod empiric, fără a lua în consideraţie stadiul bolii şi masa corpului: în 10 cazuri (25,0%) ea este insuficientă, în 16 cazuri (40,0%) ea nu poate fi apreciată obiectiv; în 22 de cazuri (55%) au avut loc corectări ale dozei administrate, divergenţe ale dozelor din foaia de prescripţii medicale şi epicriza de externare.

În ce priveşte administrarea preparatului Herceptin, comisia a informat că în 46 de cazuri (79,3%) doza administrată depăşeşte doza prevăzută de instrucţiune. În toate cazurile evaluate n-au putut fi stabilite cert indicaţiile pentru administrarea remediului, calculul dozei de iniţiere şi de administrare ulterioară a medicamentului. În fişele medicale prezentate pentru evaluare administrarea preparatului nu a fost argumentată prin decizia Consiliului Medical Consultativ. De asemenea, fişele medicale nu conţin informaţia necesară (masa corpului) pentru calcularea dozei de Herceptin (doar în 2 fişe medicale (3,4%) este indicată masa corpului). În 8 cazuri (13,8%) au avut loc corecţii ale dozei administrate, divergenţe ale dozelor din foaia de prescripţii medicale şi epicriza de externare. Comisia a menţionat faptul admiterii unor neglijenţe în întocmirea documentaţiei medicale, care se manifestă prin multiple ştersături şi corectări în fişele medicale, precum şi necorespunderea dozelor din foile de prescripţii medicale, indicaţiile zilnice ale medicului şi extrasele de externare.

Referitor la administrarea preparatului Mabthera, comisia a informat că în cele 38 de fişe medicale evaluate (ale 15 pacienţi) administrarea preparatului a fost argumentată prin deciziile Consiliului Medical Consultativ. În toate cazurile evaluate s-a constatat administrarea a cîte 1000 mg Mabthera, doza recomandată fiind în medie de 800 mg. Schema de administrare a preparatului prevăzută în Standardele medicale condiţionează pierderea a 200 mg de medicament la fiecare cură de tratament, ambalajul fiind de 500 mg.

Astfel, în urma examinării a 170 de fişe medicale ale pacienţilor cărora le-a fost administrat tratament chimioterapeutic costisitor, a fost estimată trecerea nejustificată la cheltuieli a sumei de circa 2311,2 mii lei, din care pentru preparatele Avastin – 613,3 mii lei, Herceptin – 839,3 mii lei, Mabthera – 858,6 mii lei.

Rapoartele privind efectele adverse ale medicamentelor nu sînt elaborate

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.20 din 12.01.2006 “Cu privire la monitorizarea reacţiilor adverse ale medicamentelor şi altor produse farmaceutice în Republica Moldova”, IO urmează să asigure înregistrarea reacţiilor adverse ale medicamentelor şi altor produse farmaceutice depistate la utilizarea lor, cu comunicarea în mod obligatoriu în adresa secţiei “Autorizare medicamente, evaluare clinică şi farmacovigilenţă” a Agenţiei Medicamentului, precum şi controlul prezentării la timp a informaţiei despre reacţiile adverse ale medicamentelor şi altor produse farmaceutice, depistate în instituţie, cu includerea lor în darea de seamă anuală. Lipsa înregistrărilor privind reacţiile adverse la medicamentele administrate o confirmă şi unii medici din secţiile Hematologie, Chimioterapie, cu care s-au purtat discuţii la această temă. Un astfel de registru există, însă nu sînt înregistrate reacţii adverse. Pe de altă parte, potrivit informaţiei obţinute de la secţia “Autorizare medicamente, evaluare clinică şi farmacovigilenţă” a Agenţiei Medicamentului, în anul 2007, IO a raportat două cazuri de reacţii adverse la un anumit tip de medicament, dar care în registrul Institutului n-au fost înregistrate în modul stabilit.

Asistenţă umanitară

Abia în cadrul auditului, şi anume la 29.01.2009, IO a început să prezinte la Agenţia Medicamentului rapoarte cu privire la medicamentele intrate sub formă de ajutor umanitar.

Întru executarea Ordinului ministrului sănătăţii nr.367 din 26.09.2007 “Cu privire la ajutoare umanitare acordate instituţiilor medico-sanitare publice”, în cadrul IO, prin ordinul directorului, urmează să fie creată Comisia pentru ajutoare umanitare, responsabilă pentru recepţionarea, păstrarea, evidenţa şi utilizarea medicamentelor oferite ca ajutor umanitar, precum şi pentru efectuarea controlului asupra modului de păstrare, prescriere, livrare şi evidenţă a medicamentelor în farmacie şi secţiile IO, cu întocmirea notei informative respective. Prin Ordinul directorului Institutului Oncologic nr.116 din 04.12.2007 “Cu privire la ajutoarele umanitare acordate IMSP Institutul Oncologic”, a fost aprobată componenţa şi responsabilităţile Comisiei pentru ajutoare umanitare. În baza ordinului directorului, comisia urmează să prezinte dările de seamă trimestriale la Agenţia Medicamentului în termenul stabilit. La data verificării (27.01.2009), dările de seamă pentru anul 2008 nu erau întocmite şi, respectiv, nu erau prezentate la Agenţia Medicamentului. După ce echipa de audit a solicitat aceste rapoarte, la 29.01.2009 a primit rapoartele pentru perioada anului 2008, însă acestea nu corespundeau formei aprobate.

Concluzii

Neplanificarea necesităţilor săptămînale, lunare de medicamente condiţionează unele probleme privind asigurarea ritmică cu medicamentele necesare în volum deplin şi potrivit specificaţiei pentru tratamentul bolnavilor.

Nemonitorizarea procesului de executare a contractelor de achiziţie a medicamentelor (termenul de livrare, termenul de valabilitate a medicamentelor) a condiţionat executarea unor contracte cu încălcarea clauzelor contractuale. IO acceptă unele medicamente care nu corespund clauzelor contractuale. Această deficienţă îi supune riscului pe pacienţi de a nu obţine tratament la timp şi eficient.

Sistemul de control asupra distribuirii şi utilizării medicamentelor denotă deficienţe. Sistemul de evidenţă a ieşirilor de medicamente din farmacia IO nu are interconexiuni cu sistemul de evidenţă contabilă şi cu cel ţinut în cadrul secţiilor, fapt ce duce la un mod diferit de evidenţă a medicamentelor şi la lipsa transparenţei în procesul de mişcare a acestora.

Lipsa aprobării modului de programare şi evidenţă, a criteriilor de selectare a pacienţilor pentru administrarea tratamentului chimiotrapeutic cu folosirea medicamentelor costisitoare nu asigură un proces transparent. Există riscul ca procesul de selectare să fie predispus la alţi factori de selectare nedoriţi.

Comisia specială a Ministerului Sănătăţii, CNAM şi a Centrului Naţional de Management în Sănătate a identificat că preparatele costisitoare prescrise unor pacienţi depăşesc limitele recomandate în instrucţiunile de utilizare a medicamentelor respective, în tratament fiind utilizat un preparat care nu este prevăzut în schemele de tratament aprobate. Diferenţele stabilite pe parcursul anilor 2008-ianuarie 2009 la 3 preparate costisitoare examinate au cauzat trecerea la cheltuieli a sumei de circa 2,3 mil.lei.

IO trebuie să ia o atitudine imediată pentru a asigura raportarea asupra efectelor adverse ale medicamentelor. Faptul că IO nu raportează asupra efectelor adverse ale medicamentelor îi supune riscului pe pacienţi.

Conducerea IO trebuie să ia atitudine faţă de nivelul de exercitare a responsabilităţilor delegate membrilor Comisiei pentru ajutoare umanitare, pentru a asigura recepţionarea, păstrarea, evidenţa şi utilizarea medicamentelor oferite ca ajutor umanitar, precum şi controlul asupra modului de păstrare, prescriere, livrare şi evidenţă în farmacie şi în secţiile IO, cu întocmirea rapoartelor respective potrivit modalităţilor stabilite.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

9. Să intensifice monitorizarea controlului de stat exercitat de Agenţia Medicamentului în domeniul medicamentelor în conformitate cu prevederile legale.

10. Să asigure elaborarea şi aprobarea criteriilor de selectare a pacienţilor la tratamentul cu administrarea medicamentelor costisitoare, a modului de programare şi evidenţă a pacienţilor, precum şi a schemelor de tratament ce includ preparate chimioterapeutice costisitoare.

11. Să asigure elaborarea şi aprobarea Instrucţiunii de ţinere şi completare a Fişei medicale a bolnavului staţionar.

Recomandări Institutului Oncologic:

12. Să elaboreze planuri săptămînale şi lunare pentru necesităţile de medicamente, care să servească ca bază la achiziţia acestora.

13. Să desemneze persoanele responsabile de monitorizarea executării contractelor de achiziţie a medicamentelor.

14. Să elaboreze şi să aprobe o metodă unică de ţinere a evidenţei medicamentelor în subdiviziunile structurale, reieşind din cadrul regulamentar şi bunele practici în domeniu.

15. Să asigure elaborarea şi aprobarea unui plan de includere a pacienţilor pentru tratament costisitor.

16. Să asigure monitorizarea exercitării în modul stabilit de către Comisia pentru ajutoare umanitare a IO a atribuţiilor sale, precum şi prezentarea rapoartelor necesare.

17. Să desemneze o persoană responsabilă pentru asigurarea înregistrării, monitorizării şi raportării reacţiilor adverse ale medicamentelor administrate de IO.

18. Să asigure, la contractarea şi achiziţionarea preparatelor chimioterapeutice costisitoare, elaborarea şi prezentarea necesităţilor în ambalaje diferite, combinaţia cărora ar permite selectarea şi administrarea dozei optimale.

19. Să examineze rezultatele chestionării medicilor, pentru întreprinderea măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei.

INSTITUTUL ONCOLOGIC FUNCŢIONEAZĂ CU ECHIPAMENT MEDICAL ÎNVECHIT;

INSTITUTUL ONCOLOGIC NU DISPUNE DE O EVALUARE A STĂRII TEHNICE REALE A ECHIPAMENTULUI MEDICAL

Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din 28.04.2004, prevede ca fiecare organizaţie de stat să efectueze o inventariere anuală, pentru a stabili starea tehnică reală a echipamentului. Deşi IO a efectuat anual inventarierea, nu a indicat starea echipamentului (dacă este pe deplin funcţional, necesită reparaţie, este nefuncţional sau că a depăşit perioada de exploatare). Astfel, conducerea IO nu cunoaşte starea tehnică reală a echipamentului şi nu dispune de informaţia esenţială necesară pentru a planifica adecvat înlocuirea echipamentului uzat şi nefuncţional.

Ca rezultat, IO nu dispune de un plan prioritar de înlocuire a utilajului medical, a cărui uzură este de 72,0% (conform datelor contabile). De menţionat că în blocul chirurgical nivelul de uzură a utilajului medical este în medie de 82,2%, din care 69,0% a fost utilizat de la 1,5 pînă la 2,5 ori mai mult decît prevede perioada de exploatare a acestuia. Totodată, remarcăm că la IO utilajele performante care necesită condiţii speciale de instalare sînt puse în funcţiune cu întîrziere. Astfel, în perioada anilor 2006-2008, trei unităţi de echipament medical performant n-au fost puse în funcţiune, din motiv că încăperile şi condiţiile inginereşti necesare instalării echipamentului nou nu au fost pregătite la timp.

Inventarierea echipamentului se efectuează, însă starea tehnică reală a acestuia nu se reflectă

Deşi Regulamentul privind inventarierea prevede că obiectivul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a patrimoniului întreprinderii, comisia de inventariere a IO, creată prin Ordinul directorului Institutului Oncologic nr.101 din 07.10.2008, nu a stabilit starea tehnică reală a echipamentului, ci doar a inspectat şi a înregistrat dacă echipamentul există în realitate.

Cu asistenţa inginerului-şef al IO, din numărul total de 1340 de unităţi de echipament medical, a fost inspectat un eşantion din 52 de unităţi de echipament medical, selectat în baza celui mai mare preţ de intrare, constatîndu-se următoarele:

• aproximativ 58% din echipamentul inspectat (36 de unităţi) este uzat complet;

• aproximativ 30% (15 unităţi) din echipamentul analizat nu funcţionează;

• aproximativ 2% (1 unitate) nu funcţionează din anul 2006, dar, deşi nu este complet uzat şi nici conservat, acestuia i se calculează uzura.

Din utilajul defectat (16 unităţi de echipament), doar 26,7% (4 unităţi) s-au defectat pe parcursul anului 2007, restul 73,3% (12 unităţi) sînt defectate începînd cu anul 1994.

De asemenea, cu asistenţa inginerului-şef al IO, au fost inspectate toate sălile de operaţie şi s-a constatat că circa 82,2% din echipamentul în funcţiune este cu termenul de exploatare expirat.

Constatările au fost confirmate şi de rezultatele chestionării medicilor IO. Aproape 60% din medicii care au completat chestionarele au indicat că sălile de operaţii ale IO nu sînt dotate cu echipament în conformitate cu standardele Ministerului Sănătăţii. De asemenea, 80% din medici au menţionat că echipamentul tehnic, aparatele şi instrumentele chirurgicale sînt învechite şi trebuie înlocuite.

După cum s-a menţionat mai sus, IO, în multe cazuri, activează cu echipament medical depăşit. Totodată, IO dispune de echipament care nu funcţionează, dar care este reflectat în evidenţa contabilă ca fiind funcţional. Institutul trebuie să elaboreze un plan pentru înlocuirea echipamentului medical învechit şi nefuncţional, în baza unei informaţii ce reflectă evaluarea stării tehnice reale a echipamentului medical disponibil.

Trei unităţi primite de echipament performant au fost puse în funcţiune cu întîrziere

În anii 2006-2008, Institutul a primit trei unităţi de echipament medical performant în valoare totală de circa 21,0 milioane lei. Acestea au fost puse în funcţiune cu o întîrziere de la 4 pînă la 11 luni de la livrare. Aşa, aparatul radioterapeutic Teragam K-01, în valoare de 6101,3 mii lei, nu a putut fi instalat din cauza nepregătirii înainte de livrare a reţelelor inginereşti şi a încăperilor destinate aparatajului nou, astfel amînîndu-se utilizarea acestuia cu 4 luni. Din aceleaşi motive, sistemul radiologic Duo Diagnost Digital a fost pus în funcţiune cu 11 luni mai tîrziu, iar Acceleratorul Liniar, livrat în septembrie 2008, a fost pus în funcţiune la finele lunii martie 2009, cu o întîrziere de 6 luni.

Întîrzierile la pregătirea încăperilor şi la asigurarea cu reţelele inginereşti necesare pentru punerea în funcţiune a echipamentului a determinat faptul că pacienţii oncologici nu au putut beneficia de diagnosticare şi tratament, făcute cu ajutorul acestor aparate. De exemplu, aparatul radioterapeutic Teragam K-01 are o capacitate de aproximativ 200 de proceduri pe zi. Astfel, pe parcursul perioadei în care echipamentul nu a funcţionat, pacienţii oncologici ar fi putut efectua circa 16800 de proceduri. În mod similar, sistemul radiologic Duo Diagnost Digital are o capacitate de aproximativ 40 de proceduri pe zi şi în perioada în care nu a fost folosit pacienţii oncologici ar fi putut efectua 12000 de proceduri.

Concluzii:

La IO funcţionează un număr mare de unităţi de echipament medical depăşit. În blocul operator al Institutului 82,2% din echipament este complet uzat. O parte din echipament nu este funcţional. Institutul trebuie să facă o inventariere completă a stării tehnice a echipamentului, în scopul elaborării unui plan real de înlocuire a echipamentului medical uzat şi nefuncţional. Totodată, IO urmează să îmbunătăţească procedura de pregătire a încăperilor, pentru ca echipamentul medical primit de instituţie să fie pus în funcţiune cît de repede posibil.

Recomandări Institutului Oncologic:

20. Să efectueze inventarierea utilajului medical, cu stabilirea stării tehnice reale a acestuia, totodată ţinînd cont de prevederile regulamentare.

21. Să elaboreze un plan de înlocuire a echipamentului medical învechit şi nefuncţional, cu prioritizarea necesităţilor pe un termen mediu, şi să-l prezinte Ministerului Sănătăţii, spre examinare şi aprobare.

22. Să pregătească încăperile destinate instalării noului utilaj medical, pînă la livrarea acestuia, astfel ca echipamentul să fie pus în funcţiune în termen cît mai scurt posibil.

STAŢIONARUL INSTITUTULUI ONCOLOGIC POATE UTILIZA MAI EFICACE RESURSELE DISPONIBILE

În Staţionarul IO, cu o capacitate de 1005 paturi, se tratează anual peste 22500 de pacienţi (cazuri). Dat fiind că numărul pacienţilor creşte permanent, este important ca Institutul să utilizeze cît mai eficace capacitatea sa de paturi, precum şi personalul medical. Dar, s-a constatat, că în timp ce în unele secţii cu profil terapeutic, în anul 2008, s-au înregistrat în medie 1,2 pacienţi per pat, astfel fiind depăşită capacitatea acestora, în alte secţii numărul de paturi nu este pe deplin utilizat.

Numărul de pacienţi per medic în secţiile cu profil terapeutic a fost de două ori mai mare decît prevăd normativele aprobate de Ministerul Sănătăţii. Dacă se depăşeşte capacitatea de paturi şi dacă numărul de pacienţi care revin unui medic va fi şi în continuare mai mare decît normativele stabilite, va persista pericolul acordării necalitative a asistenţei medicale.

Deşi în cadrul IO există un sistem de programare a activităţilor chirurgicale, s-a stabilit că numărul acestora variază destul de semnificativ la medicii-chirurgi datorită faptului că nu este determinat modul respectiv de repartizare a acestor activităţi personalului calificat.

Volumul de lucru în unele secţii ale Staţionarului depăşeşte normativele, pe cînd în alte secţii există capacităţi neutilizate pe deplin

Staţionarul dispune de 43 de secţii şi de 7 laboratoare. În cadrul auditului au fost selectate aleatoriu, pentru a fi analizate, 9 secţii. S-a constatat că, pe parcursul anului 2008, în 4 din cele 9 secţii analizate s-a utilizat de la 45% pînă la 67% din capacitatea totală de paturi, în celelalte 5 secţii – de la 115% pînă la 132,5%. Conducerea IO a recunoscut existenţa problemei atunci cînd i-au fost prezentate rezultatele analizei. Ratele de utilizare a patului în secţiile analizate, în perioada anilor 2006-2008, se prezintă în Tabelul nr.3.

Situaţia respectivă este determinată de lipsa analizei şi monitorizării intensităţii de utilizare a capacităţilor Staţionarului, cu înaintarea propunerilor de optimizare a capacităţilor existente. Totodată, elaborarea şi aprobarea unei noi structuri organizaţionale, ajustată la activităţile actuale, în funcţie de categoriile de îmbolnăviri şi tipurile de tratament, ar putea elucida problema respectivă şi ar asigura o utilizare mai eficace a capacităţilor instituţiei.

Activităţile chirurgicale în IO nu sînt repartizate uniform la toţi medicii

Numărul activităţilor chirurgicale variază destul de semnificativ la medicii-chirurgi, deşi salarizarea nu este direct proporţională volumului de intervenţii chirurgicale. Acest fapt conturează lipsa criteriilor de repartizare a serviciilor prestate, ceea ce condiţionează riscul nedezvoltării nivelului de calificare a personalului şi inechitatea în intensitatea muncii, cu toate că în cadrul IO este stabilit modul de programare din timp a intervenţiilor chirurgicale.

Analiza activităţii chirurgicale în anul 2008 a relevat un decalaj mare între numărul de intervenţii chirurgicale efectuate de către diferiţi medici. Cu toate că cel puţin 85% din intervenţiile chirurgicale sînt programate, distribuirea lor către medici este neuniformă. Astfel, în secţia Oncologie Generală, un medic a realizat un număr maxim de 216 intervenţii, pe cînd alt medic – 38 de intervenţii; în secţia Urologie, trei medici au efectuat în medie cîte 230 de intervenţii chirurgicale, iar alţi trei medici – în medie cîte 28 de intervenţii; în secţia Ginecologie, numărul maxim de intervenţii este de 140, iar numărul minim – de 26; în secţia Gastrologie, respectiv, 127 şi 19 intervenţii; în secţia Mamologie nr.1, trei medici au efectuat în medie cîte 219 intervenţii chirurgicale, iar alţi trei medici – cîte 65. În acelaşi timp, în secţiile Proctologie şi Toracală numărul de intervenţii chirurgicale este distribuit proporţional medicilor-chirurgi.

Concluzii:

IO nu utilizează eficace toate resursele disponibile în sectorul spitalicesc. IO ar trebui să determine criteriile şi modul respectiv de repartizare a activităţilor chirurgicale personalului calificat.

Recomandări Institutului Oncologic:

23. Să efectueze analiza volumului de lucru al secţiilor din Staţionar, pentru utilizarea mai eficace a capacităţii de paturi şi a resurselor de personal, asigurînd ajustarea acestora la normativele Ministerului Sănătăţii.

24. Să determine criteriile şi modul respectiv de repartizare a activităţilor chirurgicale personalului calificat.

ACTIVITĂŢILE DE ACHIZIŢII ALE INSTITUTULUI ONCOLOGIC NU ÎNTOTDEAUNA S-AU CONFORMAT PREVEDERILOR LEGALE ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR; ESTE NECESAR UN SISTEM MAI EFICACE PENTRU MONITORIZAREA CONTRACTELOR

Evaluarea procedurilor de achiziţii desfăşurate în perioada anilor 2006-2008, selectate de echipa de audit, a relevat faptul că IO nu a respectat întocmai prevederile legale în domeniul achiziţiilor. Astfel, IO nu ţine o evidenţă a achiziţiilor publice şi a contractelor de achiziţie, nu are întocmite regulamentar dosarele achiziţiei publice şi a contractat bunuri şi mărfuri dintr-o singură sursă, neasigurînd participarea pe larg a agenţilor economici la procedura de licitaţie publică. De asemenea, s-au identificat (1) două cazuri în care Institutul a respins neadecvat ofertele, ceea ce a dus la selectarea operatorilor economici care au oferit cel mai mare preţ; (2) o achiziţie de utilaj medical nu a fost efectuată potrivit cerinţelor Regulamentelor Centrului Naţional de Management în Sănătate; (3) nici un contract de achiziţii în sumă mai mare de 50,0 mii lei nu a fost aprobat de Consiliul administrativ al IO, după cum este prevăzut. Institutul, de asemenea, nu a monitorizat adecvat executarea contractelor. Ca urmare a acestor deficienţe, procesul de achiziţii la IO nu este transparent, este mai vulnerabil la fraudă, pierderi şi abuz şi a rezultat în costuri adiţionale prin competiţie limitată, eliminînd neadecvat ofertele cu preţuri mai mici. Monitorizarea inadecvată a contractelor cauzează întîrzieri la recepţionarea bunurilor şi serviciilor necesare şi a dus la neobţinerea veniturilor, pentru că nu au fost impuse penalităţi operatorilor economici care nu respectă clauzele contractului.

Institutul Oncologic nu respectă toate prevederile legale în domeniul achiziţiilor

IO nu a prezentat auditului planurile anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, nu execută şi nu gestionează contractele de achiziţii publice în termenele şi condiţiile stabilite, prin ce se constată nerespectarea prevederilor Legii privind achiziţiile publice.

Membrii grupurilor de lucru ale IO, în anul 2008, nu au semnat pînă la momentul deschiderii ofertelor nici o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, nerespectîndu-se prevederile art.14 alin.(3) din Legea menţionată şi pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii.

Contrar prevederilor statutului propriu şi ale pct.7 din Regulamentul cu privire la instituţiile medicale încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, nici un contract de achiziţii în sumă ce depăşeşte 50,0 mii lei nu este aprobat de Consiliul administrativ al instituţiei.

Nu este ţinută evidenţa licitaţiilor şi nu sînt întocmite dosarele de achiziţii publice

Deşi Legea privind achiziţiile publice prevede obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice şi de a-l păstra în decurs de 5 ani, s-a constatat că grupurile de lucru din cadrul IO (grupul de lucru pentru procurarea medicamentelor, materialelor de pansament şi remediilor medicale; grupul de lucru pentru procurarea produselor alimentare; grupul de lucru pentru procurarea materialelor de construcţie, reparaţii capitale şi a utilajului medical), responsabile de supravegherea procesului de achiziţii, nu ţineau o evidenţă a licitaţiilor publice şi nu întocmeau dosarele achiziţiilor publice. Cu toate că responsabilii de procesul de achiziţii ale IO au afirmat că cunosc prevederile legale în acest domeniu, ei nu au putut argumenta de ce ele nu au fost respectate. Nerespectarea cerinţelor cu privire la achiziţii limitează transparenţa procesului de achiziţii ale Institutului; complică verificarea deciziilor luate de membrii grupului de lucru şi face ca întregul proces de achiziţii să fie mai vulnerabil la fraudă, pierderi şi abuz.

Competiţie limitată neîntemeiat pentru unele tipuri de bunuri şi servicii

Pe parcursul anilor 2006-2008, de către IO au fost încheiate 18 contracte în sumă totală de 6220,0 mii lei în urma depunerii unei singure oferte, deşi Legea privind achiziţiile publice prevede că una din principalele atribuţii ale grupului de lucru este asigurarea participării pe larg a operatorilor economici la procedurile de achiziţii publice. Din cele 18 contracte menţionate, 2 contracte au fost pentru achiziţionarea produselor petroliere în sumă de 781,8 mii lei şi 16 – pentru produse alimentare în sumă de 5438,2 mii lei. Fiind întrebaţi de ce Institutul achiziţiona produse petroliere şi produse alimentare fără a asigura participarea pe larg a operatorilor economici la procedurile de achiziţii publice, membrii grupului de lucru au susţinut că anunţurile privind achiziţiile au fost publicate, însă au primit doar o ofertă. Examinarea anunţurilor a stabilit că acestea nu specificau exact ce urma a fi achiziţionat, ci doar era indicat în termeni generali, “produse alimentare, produse petroliere”. Anunţurile direcţionau potenţialii ofertanţi să contacteze Institutul în vederea obţinerii unei informaţii mai detaliate, astfel auditul consideră că organizarea unei singure licitaţii pentru întreg spectrul de produse alimentare nu putea asigura participarea largă a operatorilor economici la procedurile de achiziţii publice, aşa cum prevede cadrul legal în domeniul achiziţiilor publice.

Bunurile procurate, cum sînt produsele petroliere, produsele lactate, de panificaţie etc. sînt disponibile pe larg pe piaţa Republicii Moldova. Fără competiţie, Institutul, se prea poate, nu a obţinut cel mai bun preţ pentru aceste bunuri. Ca argument menţionăm că, în a doua jumătate a anului 2008, la achiziţia de produse lactate, au concurat 2 oferte, agentul economic furnizor permanent de produse lactate a pierdut 4 poziţii din cele 6 poziţii licitate.

Grupul de lucru a respins neîntemeiat ofertele cu preţuri mai mici pentru două achiziţii

În două cazuri s-a stabilit că grupul de lucru a respins neîntemeiat ofertele cu preţuri mai mici decît ofertele cîştigătorilor procedurilor de achiziţie. În primul caz de achiziţie a inventarului moale, grupul de lucru a pretins că mostrele participanţilor cu cel mai mic preţ nu corespundeau specificaţiilor. Cu toate acestea, în loc să solicite informaţie suplimentară de la participanţi pentru a clarifica situaţia, grupul de lucru a respins oferta şi a selectat drept ofertă cîştigătoare unica ofertă rămasă a agentului economic, care a fost cu 64,5 mii lei mai mare decît oferta cu cel mai mic preţ.

În al doilea caz de achiziţionare a produselor petroliere, grupul de lucru a respins o ofertă cu un preţ mai mic din cauza că agentul economic nu dispunea de staţii de alimentare pe întreg teritoriul ţării. Echipa de audit nu consideră că aceasta ar trebui să fie o cerinţă pentru procedura de achiziţii, deoarece activităţile IO sînt desfăşurate în mun.Chişinău. Pe parcursul anului 2008, de exemplu, IO a efectuat doar 23 de vizite în afara Chişinăului, respingînd oferta cu un preţ de 36,7 mii lei mai mic decît preţul agentului economic declarat cîştigător.

Drept rezultat al respingerii neîntemeiate a ofertelor cu preţuri mai mici în aceste două cazuri, Institutul a suportat cheltuieli de 101,2 mii lei în costuri adiţionale prin selectarea unor oferte cu preţuri mai mari.

A fost achiziţionat echipament medical fără permisiunea necesară

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.359 din 12.09.2008, în scopul prevenirii cheltuielilor financiare nejustificate, prevede ca Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii să organizeze examinarea demersurilor primite de la instituţiile medicale la procurarea echipamentului medical. Însă, contrar reglementării, Institutul a procurat echipament medical de 1,2 mil.lei. Deşi cunosc aceste reglementări, membrii grupului de lucru nu au putut prezenta echipei de audit, în cadrul realizării auditului, dovezi că au solicitat permisiunea Centrului Naţional de Management în Sănătate la procurarea acestui echipament.

Doar la etapa examinării materialelor auditului a fost prezentată o astfel de permisiune. Cu toate acestea, neţinînd cont de recomandările Centrului Naţional de Management în Sănătate, Institutul a procurat echipament medical cu depăşirea preţurilor recomandate, ca rezultat, utilajul achiziţionat la 4 poziţii contractuale a adus costuri suplimentare în sumă de 296,7 mii lei. Deşi recunosc recomandările referitor la faptul că preţurile de achiziţie nu trebuie să fie mai mari de 10% faţă de cele recomandate, Institutul a efectuat achiziţii pe 2 poziţii, depăşind aceste limite cu 23,6% la procurarea aparatului “Microton” şi cu 53,2% – la procurarea aparatului “Electrocoagulator combinat cu argon”.

Sistemul de monitorizare a contractelor necesită îmbunătăţire

IO nu dispune de un sistem eficient de executare şi gestionare a contractelor de achiziţii publice, ca rezultat fiind stabilite un şir de deficienţe. Astfel, examinarea selectivă a executării unor contracte a stabilit că IO a efectuat plăţi în avans în mărimi mai mari decît clauzele contractuale: întreprinderii “GBG-MLD” S.R.L. – 972,0 mii lei; S.R.L. “Intermed” – 978,3 mii lei; S.R.L. “Draur-Grup” – 627,0 mii lei.

De asemenea, s-a constatat că IO nu a impus sancţiunile prevăzute pentru agenţii economici care nu-şi realizau obligaţiile contractuale, precum nelivrarea în termen a bunurilor contractate (GBG-MLD” S.R.L. – 15,2 mii lei; S.R.L. “Intermed” – 1040,7 mii lei; S.R.L. “Sanrecons” – 170,6 mii lei; S.A. “Incomaş” – 1823,0 mii lei).

IO a primit de la S.R.L. “Draur-Grup”, conform facturilor fiscale, mărfuri în cantităţi şi specificaţie diferită faţă de clauzele contractuale.

Grupul de lucru a acceptat condiţii contractuale ce fac imposibilă penalizarea operatorilor economici care nu-şi îndeplinesc obligaţiile în termen. Astfel, contractul cu S.R.L. “Mihcons-Plus” a fost prolongat după o perioadă de 5 luni de la expirarea termenului de executare a lucrărilor de reparaţie; contractul cu S.R.L. “Inovatec” în sumă de 409,0 mii lei, pentru lucrări de reparaţie a apeductului de apă rece, nu prevede sancţiuni pentru neexecutarea la timp a clauzelor contractuale; un contract cu “GBG-MLD” S.R.L. nu conţine menţiuni cu privire la termenul de livrare, iar graficul de livrare a bunurilor achiziţionate nu a fost completat.

Concluzii:

Deoarece Institutul nu a respectat reglementările în domeniul achiziţiilor, a suportat costuri adiţionale din motivul competiţiei limitate şi respingerii neîntemeiate a ofertelor. Astfel, întregul proces de achiziţii a fost mai vulnerabil la fraudă, pierderi şi abuz. IO trebuie să îmbunătăţească activităţile de monitorizare a realizării contractelor, pentru a se asigura că bunurile şi serviciile sînt livrate la timp şi că pentru nerealizarea contractelor se aplică sancţiuni.

Recomandări Institutului Oncologic:

25. Să aprobe, în modul stabilit, la Consiliul administrativ contractele de achiziţii cu valoarea mai mare de 50,0 mii lei.

26. Să ţină evidenţa procedurilor de achiziţii publice şi să întocmească dosarele acestora în modul stabilit.

27. Să asigure participarea largă a operatorilor economici la procedurile de achiziţii publice, prin specificarea pe grupuri a produselor solicitate.

28. Să ţină cont de recomandările Centrului Naţional de Management în Sănătate pentru orice achiziţie preconizată de echipament medical.

29. Să solicite în procesul de evaluare a ofertelor probe suplimentare, pentru a obţine cel mai bun raport preţ-calitate.

30. Să asigure faptul că contractele nu conţin clauze care limitează abilitatea de a impune sancţiuni faţă de operatorii economici care nu-şi îndeplinesc obligaţiile contractuale.

31. Să asigure instruirea corespunzătoare în domeniul achiziţiilor publice a membrilor grupurilor de lucru pentru achiziţii.

32. Să aplice penalităţile prevăzute în contracte faţă de operatorii economici care nu au respectat clauzele contractuale.

INSTITUTUL ONCOLOGIC TREBUIE SĂ-ŞI APROBE NORME METODOLOGICE PENTRU ELABORAREA BUSINESS-PLANULUI ŞI SĂ-ŞI ALINIEZE POLITICA DE CONTABILITATE LA PREVEDERILE LEGALE ACTUALE

IO nu dispune de norme metodologice aprobate pentru elaborarea business-planului şi de o politică de contabilitate în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007. Deşi noua Lege a contabilităţii prevede, IO nu a implementat o politică de contabilitate aprobată de Ministerul Finanţelor şi activează în baza unei politici de contabilitate învechite şi incomplete. De asemenea, deoarece nu dispune de o metodologie pentru elaborarea business-planului, IO îşi planifică cheltuielile pentru anul care vine doar în baza cheltuielilor din anul precedent, fără a face o analiză adecvată a posibilelor eficientizări operaţionale sau a domeniilor în care pot fi reduse cheltuielile. Nu este reglementată modalitatea de atribuire la venituri a bunurilor primite de instituţie în mod centralizat de la Ministerul Sănătăţii, din ajutoare umanitare şi din alte surse, precum şi de atribuire a acestora la cheltuieli. IO nu repartiza adecvat uzura pentru mijloacele fixe şi echipament.

IO nu dispune de norme metodologice aprobate pentru elaborarea business-planului

Conducerea IO nu a putut oferi vreo explicaţie de ce IO nu dispune de norme metodologice pentru elaborarea business-planului, pe care să le prezinte, spre examinare, Consiliului administrativ şi, spre aprobare, Ministerului Sănătăţii.

Conform Regulamentului cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, planurile de activitate economico-financiară a instituţiei urmează a fi aprobate de Ministerul Sănătăţii.

IO, pe anii 2006-2008, nu are aprobate de Ministerul Sănătăţii planurile de venituri şi cheltuieli pe mijloacele din serviciile contra plată.

Institutul îşi elaborează bugetul în baza cheltuielilor din anul precedent, fără a face o analiză adecvată a posibilelor eficientizări operaţionale sau a domeniilor în care pot fi reduse cheltuielile. Ulterior, s-a identificat că Institutul îşi planifica veniturile provenite din serviciile prestate contra plată, iar executarea acestora este mai mică decît nivelul aprobat. Astfel, IO n-a îndeplinit indicii planificaţi la partea de venituri în sumă de circa 26,0 mii lei în anul 2006, de circa 871,3 mii lei – în a.2007 şi de 1064,6 mii lei – în a.2008.

IO, conform prevederilor regulamentare, urma să-şi creeze rezerve în mărime de 5% din suma totală a veniturilor, constituirea cărora este o măsură de asigurare a desfăşurării normale a activităţii instituţiei în situaţii ce nu pot fi prognozate şi planificate anticipat, precum şi a consolidării continue a bazei tehnico-materiale. Însă, în perioada auditată, IO n-a format aceste rezerve, care puteau constitui circa 3427,0 mii lei în anul 2006, circa 4198,4 mii lei – în a.2007 şi 4822,4 mii lei – în a.2008.

Ulterior, bazîndu-se, în principal, pe informaţia privind cheltuielile din anul precedent, IO a ratat oportunităţile de a-şi optimiza cheltuielile. De exemplu, au fost comparate cheltuielile pentru serviciile comunale ale IO cu cele ale altor instituţii medicale din Republica Moldova şi s-a identificat că în timp ce ponderea cheltuielilor pentru servicii comunale ale altor instituţii medicale era în descreştere, pe perioada anilor 2006-2008, ponderea acestora în cheltuielile IO era în creştere.

Cheltuielile pentru serviciile comunale ale altor instituţii medicale au constituit 6,4% din totalul de cheltuieli în anul 2006 şi au scăzut la 5,7% – în a.2007. Institutul, pe de altă parte, a înregistrat cheltuieli pentru servicii comunale de 6,2% din totalul de cheltuieli pe anul 2006, ajungînd la 6,9% în anul 2008. Conducerea Institutului recunoaşte că ar putea exista oportunităţi pentru a reduce aceste cheltuieli, însă a subliniat că nu toate blocurile IO, precum şi spaţiile arendate dispun de contoare separate, ceea ce face dificil controlul asupra utilizării serviciilor comunale, cum ar fi agentul termic şi consumul de apă. Problemele Institutului privind reducerea sau controlul unor asemenea cheltuieli se complică şi prin instalarea unei cazangerii autonome. Noua cazangerie autonomă nu funcţionează la capacitatea deplină din motivul unor defecţiuni tehnice, ceea ce împiedică utilizarea a două din cele trei cazane. IO ar trebui să-şi optimizeze cheltuielile pentru apă caldă şi aburi, ce ar putea fi produse de cazanele care nu funcţionează.

Institutul activează în baza unei politici de contabilitate învechite şi incomplete

Conform noii Legi a contabilităţii, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, politica de contabilitate a IO trebuie să fie elaborată şi aprobată de Ministerul Finanţelor. Pentru anul 2008 şi pînă în martie 2009, IO nu dispunea de o politică de contabilitate şi activează în baza unei politici pe care auditul o consideră învechită şi incompletă. De exemplu, politica de contabilitate nu reglementează modalitatea de atribuire la venituri a bunurilor primite de instituţie în mod centralizat de la Fondator, a ajutorului umanitar, a donaţiilor din partea rudelor pacienţilor şi a pacienţilor, din alte surse etc., precum şi trecerea acestora la cheltuieli.

Astfel, verificarea efectuată în secţia Mamologie nr.1 a depistat organizarea neregulamentară a încasării de la rude şi pacienţi a donaţiilor în numerar în sumă de 15 lei de la fiecare persoană. Unele înscrieri privind încasarea şi utilizarea acestor mijloace sînt făcute în registre neoficiale. Banii încasaţi nu sînt predaţi în casa instituţiei şi nu sînt reflectaţi în evidenţa contabilă.

IO nu are stabilită modalitatea de repartizare a uzurii pentru mijloacele fixe şi echipament în aspectul serviciilor prestate. Ministerul Sănătăţii abia recent a prezentat Ministerului Finanţelor, spre revizuire şi aprobare, o nouă politică de contabilitate pentru IO.

Concluzii:

IO nu a asigurat constituirea tuturor resurselor, precum şi nu monitorizează cheltuirea acestora, în scopul posibilelor optimizări ale cheltuielilor.

IO nu dispune de norme metodologice pentru elaborarea business-planului, limitîndu-se la planificarea cheltuielilor pe anul următor doar în baza cheltuielilor din anul precedent, fără a evalua toate aspectele financiare ale instituţiei.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

33. Să elaboreze propuneri referitor la normele metodologice pentru elaborarea business-planului al IO.

Recomandări Institutului Oncologic:

34. Să asigure respectarea prevederilor regulamentare la perceperea plăţilor pentru serviciile medico-sanitare acordate populaţiei, precum şi să examineze executarea indicilor planificaţi.

35. Să identifice oportunităţile de optimizare şi prioritizare a cheltuielilor pentru o perioadă curentă şi/sau pentru o perioadă medie de timp.

36. Să examineze constituirea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor neprevăzute, cu înaintarea, spre aprobare, de către Consiliul administrativ al Institutului Oncologic.

37. Să asigure implementarea politicii de contabilitate elaborate de Ministerul Sănătăţii şi aprobate de Ministerul Finanţelor.

ÎN DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI SÎNT ÎNREGISTRATE TENDINŢE POZITIVE. EXISTĂ OPORTUNITĂŢI PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI EFICACITATEA ACTIVITĂŢII POLICLINICII

Activităţile de depistare precoce a cancerului au înregistrat tendinţe pozitive. Cu toate acestea, există oportunităţi pentru a îmbunătăţi semnificativ activitatea Policlinicii. S-a constatat, de exemplu, că programul Policlinicii de depistare a cancerului sau screening-ul este limitat din cauza insuficienţei de echipament. Trecerea Policlinicii la alocarea unui buget per serviciu va crea condiţii pentru monitorizarea activităţilor, în scopul asigurării că serviciile sînt acordate în volumul contractat, precum şi pentru a aprecia costeficacitatea şi eficienţa. Staţionarul de zi al Policlinicii nu este utilizat la întreaga capacitate, însă acest lucru poate fi îmbunătăţit dacă se vor transfera serviciile de staţionar de zi acordate de către Staţionarul IO. Policlinica activează în baza unei structuri de planificare a statelor de personal şi a unui cadru organizaţional învechite. Această structură a statelor de personal trebuie să fie actualizată, pentru a asigura mai bine faptul că Policlinica utilizează în cel mai eficient mod posibil resursele limitate.

Informaţie generală privind activitatea Policlinicii

Policlinica Oncologică este una din componentele structurale ale IO, care în calitate de instituţie curativ-profilactică asigură asistenţă medicală specializată, consultativă, de diagnostic, depistare precoce a afecţiunilor pretumorale şi tumorale, tratament ambulator, dispensarizare şi reabilitare pentru toţi pacienţii trimişi de către instituţiile curativ-profilactice din oraşele şi raioanele Republicii Moldova. Policlinica Oncologică este constituită din 9 secţii şi 2 laboratoare, cu un număr de personal de 90,0 unităţi.

Depistarea precoce a cancerului înregistrează tendinţe pozitive.

Insuficienţa echipamentului limitează eficacitatea

Activităţile de depistare precoce a cancerului au înregistrat tendinţe pozitive pe parcursul anilor 2006-2008. De exemplu, depistarea precoce pentru toate tipurile de cancer din stadiile I şi II a crescut cu 3,1 puncte procentuale în comparaţie cu anul 2007. Cu toate acestea, nivelul eficacităţii depistării precoce rămîne încă limitat, inclusiv din motiv că Policlinica nu dispune de echipament suficient şi necesar.

Dinamica rezultatelor pozitive ale screening-ului timpuriu de depistare precoce a cancerului, potrivit datelor statistice de distribuţie a bolnavilor de tumori maligne pe stadiile de îmbolnăvire, este reprezentată în Figura nr.3.

Sursă: Datele statisticii medicale ale Institutului Oncologic pe anii 2006-2008

În anul 2008, faţă de anul 2007, depistările precoce la tipul de localizări ale cancerului glandei mamare, la stadiile I-II s-au majorat cu 8,5%, totodată micşorîndu-se cu 6,8% la stadiile III-IV. La nivelul localizării cancerului la colul uterin, la stadiile I-II, depistările precoce s-au majorat cu 3,1%, iar la stadiile III-IV s-au micşorat cu 4,9%.

Sînt binevenite şi activităţile consultative acordate populaţiei în rezultatul deplasărilor în teritoriu ale lucrătorilor medicali ai IO, fiind constatate şi depistate diferite cazuri de îmbolnăvire. Aceste activităţi, în anul 2006, au cuprins 15 raioane şi municipiul Chişinău, în rezultatul cărora au fost consultate 3731 de persoane şi stabilite patologii precanceroase la 255 de persoane; în anul 2008 – în 12 raioane ale republicii au fost consultate 2778 de persoane, din care depistările precancer au constituit 170 de cazuri, tumorile benigne – 86 şi cancerul cu suspecţie – 103.

Tot mai des sînt desfăşurate Campaniile “Anticancer”. În rezultatul organizării şi desfăşurării Campaniei “Anticancer”, în perioada 16.06.2008-30.06.2008, au fost acordate 1766 de consultaţii, din care depistările precancer au constituit 111 cazuri, tumorile benigne – 129, cancerul cu suspecţii – 83. În comparaţie cu anul 2007, conform rezultatelor depistărilor în săptămîna “Anticancer”, în anul 2008 depistările precancer s-au diminuat cu 16,4%, iar ale tumorilor benigne au fost în creştere cu 20,5%. Astfel, deşi depistările precoce ale cancerului au înregistrat tendinţe pozitive, acestea rămîn a fi încă la un nivel scăzut.

Policlinica dispune de trei aparate USG, din care 2 sînt utilizate mai mult de 15 ani (perioada de exploatare fiind de 10 ani) şi de un mamograf, care este folosit pentru tot IO. Conform personalului Policlinicii, acest lucru limitează capacitatea de desfăşurare a programelor de screening, deoarece echipamentul nu poate fi luat în teritoriu. De exemplu, Policlinica dispune doar de un mamograf. Perioada de aşteptare pentru investigaţiile efectuate cu ajutorul acestui aparat poate dura uneori mai mult de două luni.

Sistemul actual de bugetare a Policlinicii trebuie modificat

Deşi în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru plata serviciilor medicale de asistenţă medicală de ambulator acordate de medicii specialişti, investigaţiilor de laborator şi instrumentale prestate în condiţii de ambulator sau de secţiile consultative ale spitalelor, Asociaţiilor Medicale Teritoriale, Centrului Republican de Diagnosticare etc. se aplică sistemul de plată per serviciu, Policlinicii IO volumul anual de servicii medicale i se achită din FAOAM în sumă totală (buget global), deoarece contractele încheiate cu CNAM nu specifică tipul de asistenţă în funcţie de profilul specialistului, numărul de servicii medicale şi preţul unui serviciu medical. Acest lucru se datorează faptului că IO, în calitate de prestator de servicii medicale în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, nu prezintă CNAM, la etapa contractării volumului de servicii prestate, calculele privind indicatorii de bază ai instituţiei, pentru argumentarea criteriilor de contractare în aspectul diferitor tipuri de asistenţă medicală. Iar pentru aceasta, IO trebuie să stabilească spectrul de servicii prestate în cadrul Policlinicii, cu înaintarea propunerilor de completare a Catalogului de tarife unice pentru serviciile medico-sanitare pe instituţie, calculate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1128 din 28.08.02 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare şi Metodologiei stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare”.

Acest lucru este necesar şi din considerente că un buget global face foarte dificilă monitorizarea activităţilor Policlinicii, în scopul asigurării că serviciile sînt acordate în volumul contractat, precum şi pentru a aprecia costeficacitatea şi eficienţa. Managerii Policlinicii au recunoscut că un buget per serviciu le va oferi o privire de ansamblu mai bună asupra activităţii şi o bază pentru monitorizarea serviciilor. Conducerea IO nu a putut oferi vreo explicaţie de ce nu este stabilit şi nu este aprobat de către Ministerul Sănătăţii spectrul de servicii prestate şi de ce Policlinica nu a trecut la negocierea contractării cu CNAM şi la aplicarea sistemului de plată pentru serviciile acordate, cu alocarea unui buget per serviciu.

Staţionarul de zi nu este utilizat în măsură deplină

Policlinica dispune de un staţionar de zi, cu o capacitate de 20 de paturi, potenţialul de deservire fiind de 3800 de pacienţi pe an, reieşind din durata medie a unei proceduri administrate pacientului de 8,8 ore pe parcursul a 3 zile. În perioada anului 2008, staţionarul de zi a activat la capacitatea de 47,1% în baza normelor stabilite de Policlinică, iar în anii 2006 şi 2007 chiar la o capacitate de 20,3% şi, respectiv, de 44%.

Policlinica a stabilit de sine stătător normativul pentru staţionarul de zi. Astfel, aici pe an trebuiau să se trateze 3800 de pacienţi. Acest normativ nu a fost coordonat şi nu a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii.

În timp ce staţionarul de zi al Policlinicii este subutilizat, s-a constatat că IO foloseşte paturi din Staţionar pentru a acorda pacienţilor servicii de staţionar de zi. Medicii din Staţionarul IO au recunoscut că ar fi mai bine ca pacienţii care solicită servicii de staţionar de zi să fie transferaţi la Policlinică, aceasta dispunînd de condiţii mai bune pentru a acorda asemenea servicii.

Planificarea statelor de personal şi structura organizatorică a Policlinicii sînt învechite

Policlinica activează în baza unei structuri învechite a statelor de personal, elaborată în anul 1991. Analiza efectuată asupra volumului de lucru al unui eşantion din 29 de medici, folosind pentru comparaţie Normativele de personal medical recomandate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii, a demonstrat că unii medici deservesc un număr mai mare de pacienţi pe oră decît prevăd normativele, în timp ce alţii – mai puţini. Deoarece planificarea structurii statelor de personal nu a fost revizuită din anul 1991, este dificil de a evalua dacă Policlinica utilizează în cel mai eficace mod resursele sale de personal.

Analizînd intensitatea de lucru a medicilor specialişti, ţinînd cont de numărul vizitelor pe o oră de primire (pentru oncologie – 3 vizite pe oră), recomandate prin Normativele aprobate de Ministerul Sănătăţii, s-a constatat că la 29 de medici intensitatea muncii a depăşit normativul recomandat şi a variat: de la 3,3 pînă la 7,7 vizite pe oră, în anul 2007 – la 8 medici (27 la sută), iar în anul 2008 – la 18 medici (62 la sută).

Din funcţiile planificate, peste 20% nu au fost suplinite niciodată în perioada anilor 2006-2008. Ca rezultat, Policlinicii i s-au aprobat şi i-au fost alocate fonduri în baza unei planificări ireale.

Concluzii:

În depistarea precoce a cancerului sînt înregistrate tendinţe pozitive, însă insuficienţa de echipament limitează eficacitatea acesteia. Structura organizatorică şi structura statelor de personal ale Policlinicii sînt învechite, iar ajustarea lor ar putea îmbunătăţi funcţionarea şi eficienţa acesteia.

IO n-a stabilit spectrul de servicii prestate în cadrul Policlinicii şi n-a înaintat propuneri de completare a Catalogului de tarife unice pentru serviciile medico-sanitare pe instituţie, calculate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare şi Metodologiei stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare”. Ca rezultat, contractarea şi achitarea serviciilor prestate se efectuează de către CNAM în sumă totală.

Recomandări Institutului Oncologic:

38. Să stabilească priorităţi la achiziţionarea echipamentului adiţional necesar pentru screening şi depistarea cancerului care (1) ar permite ca o parte din echipament să fie utilizat în activităţile consultative şi în Campaniile “Anticancer”, organizate în localităţile ţării, şi (2) ar scurta perioada de timp necesară pentru programarea vizitelor în vederea efectuării testelor şi investigaţiilor cu ajutorul echipamentului.

39. Să stabilească spectrul de servicii prestate în cadrul Policlinicii, cu înaintarea propunerilor de completare a Catalogului de tarife unice pentru serviciile medico-sanitare pe instituţie şi să înceapă contractarea cu CNAM a asistenţei medicale prestate de Policlinică în aspectul tipurilor de servicii, cu aplicarea la achitarea acestora a sistemului de plată per serviciu.

40. Să analizeze statele de personal încadrate în activitatea Policlinicii şi să elaboreze un plan de optimizare a acestora şi o structură organizatorică, care să corespundă exercitării responsabilităţilor delegate.

41. Să examineze oportunitatea trecerii serviciilor de staţionar de zi acordate în cadrul sectorului spitalicesc în staţionarul de zi al Policlinicii, pentru a asigura o mai bună utilizare a capacităţilor Policlinicii.

EFICACITATEA CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢITĂ

În cadrul programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării, cercetătorii ştiinţifici care activează la IO pot beneficia de finanţare din partea Guvernului, pentru a efectua cercetări ştiinţifice în domeniul cancerului, dacă proiectele propuse sînt aprobate de Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare – AŞM). Deşi cadrul legal prevede cofinanţarea proiectelor aprobate, IO nu a oferit cofinanţare. În anul 2008, IO a planificat să ofere cofinanţare în mărime de circa 700,0 mii lei, însă nu a transferat această sumă, argumentînd că resursele prevăzute erau necesare pentru alte activităţi. În acelaşi timp, s-a identificat că în perioada auditată în contul bancar pentru ştiinţă lunar se acumulau solduri de mijloace băneşti. Soldurile anuale se utilizau pentru procurarea de echipament. Ulterior, deşi Guvernul a autorizat majorarea salariilor pentru lucrătorii din domeniul cercetărilor ştiinţifice, IO a utilizat mijloace din aceste fonduri şi în alte scopuri, respectînd nivelul de mărire a salariilor. Evaluarea rezultatelor proiectelor de cercetări ştiinţifice urmează a fi îmbunătăţită. Ca urmare a acestor părţi slabe, se impun măsuri de asigurare că fondurile alocate pentru cercetări ştiinţifice sînt utilizate în scopurile prevăzute şi că rezultatele acestora vor fi folosite în combaterea cancerului.

Informaţie generală privind cercetările ştiinţifice

Institutul Oncologic, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005 “Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”, este inclus în componenţa organizaţiilor şi instituţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării în cadrul secţiei de ştiinţe medicale a AŞM. În calitatea sa de membru de profil al AŞM, IO are subordonare funcţională organului central de specialitate – Ministerul Sănătăţii, iar la componenta ştiinţifică – Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În baza certificatului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, IO este confirmat ca organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării în rezultatul acreditării de stat cu titlu de membru de profil al AŞM, în timp ce instituţia respectivă nu este acreditată în condiţiile Legii privind evaluarea şi acreditarea în sănătate.

Tematicele proiectelor de cercetări ştiinţifice au fost direcţionate, în special, pentru cercetările ştiinţifice aplicate. În condiţiile legislaţiei, acestea prevăd finanţare de la bugetul de stat prin intermediul AŞM şi cofinanţare din mijloacele speciale sau din alte surse ale IO. În perioada anilor 2006-2008, în aceste scopuri, cu AŞM au fost contractate mijloace bugetare în sumă de 14201,4 mii lei, cheltuielile efective constituind 12708,5 mii lei (89,5%).

IO, pe perioada anilor 2006-2008, a stabilit şi a aprobat structura pentru sfera ştiinţei şi inovării, constituită din 10 laboratoare ştiinţifice şi un grup ştiinţific (radioterapie şi imagistică), însă n-a determinat reglementările necesare privind activitatea şi competenţele lor în cadrul activităţii de bază a IO, precum şi criteriile de repartizare a personalului în aspectul proiectelor de cercetări ştiinţifice desfăşurate de acestea. Statele de funcţii au fost aprobate de directorul IO. Proiectele ştiinţifice din cadrul IO au fost realizate în medie de 80,8 unităţi, din care pentru anul 2006 – 79,5 (vacante 4); pentru anul 2007 – 80,5 (vacante 4) şi pentru anul 2008 – 82,5 (vacante 5) unităţi. Unităţile de funcţii au fost selectate şi repartizate în dependenţă de tematica proiectelor ştiinţifice.

Supravegherea fondurilor alocate pentru cercetările ştiinţifice necesită consolidare

Deşi Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova prevede cofinanţarea cercetărilor ştiinţifice, IO n-a oferit cofinanţări. De exemplu, în anul 2008, IO a planificat acordarea a circa 700,0 mii lei în calitate de cofinanţare, însă acest lucru nu a fost realizat. Menţionăm că, pe parcursul anilor 2006-2008, IO a dispus de mijloace speciale în sumă totală de circa 18,1 mil.lei. Conducerea IO a afirmat că aceste fonduri au fost necesare pentru alte activităţi.

În acelaşi timp, s-a identificat că, în perioada auditată, IO a acumulat fonduri excesive pe contul prevăzut pentru cercetările ştiinţifice, care au fost utilizate de Institut la finele fiecărui an la procurarea echipamentului. Conform prevederilor legale, Institutul nu ar trebui să acumuleze astfel de solduri. De exemplu, în lunile decembrie 2006 şi 2007, IO a transferat din soldurile acumulate 1,9 mil.lei pentru achiziţionarea de echipament. Deşi conducerea IO susţine că echipamentul procurat este preconizat pentru proiectele de cercetări ştiinţifice, aceste procurări nu au fost preconizate în planul-comandă, în aspectul proiectelor.

Cu toate că IO, din contul alocaţiilor bugetare primite în contul bancar pentru ştiinţă, achita lunar salariile şi plăţile obligatorii la buget, efectuînd şi alte cheltuieli în mărimi neesenţiale, în cont, totuşi, rămîneau solduri neutilizate. Astfel, în contul bancar pentru ştiinţă soldul mediu neutilizat în anul 2006, timp de 3 luni consecutive, a fost de 1,1 mil.lei, iar în anul 2007, timp de 8 luni consecutive – de 2 mil.lei.

IO, pentru mărirea salariului angajaţilor din domeniul ştiinţific, în anul 2006 a primit 612,0 mii lei, iar în anul 2007 – circa 1,0 mil.lei, din care în acest scop şi în limitele majorării efective au fost direcţionate sumele de 383,4 mii lei şi, respectiv, 384,1 mii lei, restul mijloacelor fiind utilizate la procurarea echipamentului. Institutul a adresat un demers AŞM, solicitînd redistribuirea volumelor de finanţare destinate majorării salariilor în scopul achiziţionării de echipament pentru cercetările ştiinţifice. Conducerea IO a explicat că a avut aceste necesităţi prioritare, precum procurarea echipamentului, deoarece el urmează a fi utilizat pentru cercetările ştiinţifice.

Problemele expuse mai sus referitor la nerespectarea prevederilor legate de cofinanţare, folosirea fondurilor acumulate în conturi şi a celor destinate majorării salariilor lucrătorilor ştiinţifici şi în alte scopuri (procurarea echipamentului) ridică semne de întrebare cu privire la caracterul adecvat al procesului de finanţare a cercetărilor ştiinţifice şi al supravegherii întregului proces.

Evaluarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice urmează a fi îmbunătăţită

Potrivit obligaţiunilor funcţionale ale colaboratorilor ştiinţifici, la finalizarea proiectelor de cercetări ştiinţifice, responsabilii IO (directorul-adjunct pentru problemele ştiinţei şi şeful secţiei de laborator), trebuie să evalueze rezultatele şi să determine ce urmează a fi implementat. Din 11 proiecte de cercetări finalizate în anul 2005, nici unul nu a fost evaluat corespunzător. Ca urmare, nu se cunoaşte dacă rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost utilizate şi care este impactul şi oportunitatea acestora în diagnosticarea, tratamentul şi supravegherea medicală a pacienţilor cu cancer. Neefectuarea unor asemenea evaluări ar putea priva pacienţii de metode de tratament noi şi mai eficiente.

Concluzii:

IO are subordonare funcţională organului central de specialitate – Ministerul Sănătăţii, iar la componenta ştiinţifică – Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

IO a fost acreditat ca organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării în medicină, pe cînd activitatea lui de bază nu este acreditată.

Nu sînt determinate reglementările necesare privind activitatea şi competenţele componentei cercetărilor ştiinţifice în cadrul activităţii de bază a IO.

O parte din resursele alocate pentru majorarea salariilor au fost utilizate contrar destinaţiei, iar evaluarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice urmează să se efectueze în conformitate cu prevederile legale.

Recomandări Ministerului Sănătăţii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

42. Să efectueze o evaluare amplă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, pentru a determina dacă proiectele realizează scopurile preconizate.

43. Să elaboreze proceduri pentru conformarea IO la cerinţele de cofinanţare şi să asigure monitorizarea utilizării fondurilor alocate în scopurile prevăzute.

44. Să asigure monitorizarea utilizării alocaţiilor, cu aprobarea modificărilor de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în modul stabilit.

45. Să se determine asupra stabilirii reglementărilor necesare privind activitatea şi competenţele componentei ştiinţifice în cadrul IO, cu determinarea interferenţelor activităţii acesteia în procesul activităţii de bază a IO.

Recomandări Institutului Oncologic:

46. Să elaboreze şi să implementeze proceduri în vederea asigurării că evaluările cerute sînt efectuate pentru toate proiectele de cercetări realizate, iar rezultatele sînt furnizate Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

ALTE PROBLEME

IO nu dispune de norme naturale actualizate de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor

În procesul de alimentaţie a pacienţilor, IO se ghidează de Normele naturale de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor, aprobate prin Ordinele Ministerului Sănătăţii al fostei URSS nr.540 din 23.04.1985 şi nr.369 din 14.06.1989. În prezent, instituţiile medicale nu dispun de o modalitate unică de întocmire şi de documentare a procesului de alimentaţie a pacienţilor. Din această cauză, procesul de alimentaţie a pacienţilor se efectuează în bază de meniuri pe 7 zile, aprobate de vicedirectorul IO, în care se indică doar valoarea energetică a raţiei alimentare în calorii, dar nu şi componenţa chimică (cantitatea de proteine, glucide şi lipide). Meniurile se aprobă la finele săptămînii, după alimentaţia pacienţilor. Bucatele incluse în meniu se prepară în baza cartelelor de repartiţie, care nu în toate cazurile includ calculul valorii energetice şi componenţa chimică a seturilor de produse indicate şi nu sînt aprobate de medicul-dietolog şi de administraţia IO. Registrul în care se ţine evidenţa componenţei chimice a produselor alimentare poartă un caracter formal.

Ca urmare a lipsei normelor naturale actualizate de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor şi a modalităţilor de înlocuire a acestora, aprobate în modul stabilit, precum şi a unei modalităţi unice de întocmire şi documentare a procesului de alimentaţie nu se asigură alimentaţia eficientă a bolnavilor.

Informaţie despre procesul de alimentaţie a bolnavilor la IO

Organizarea alimentaţiei curative (dietice) în secţiile spitaliceşti ale instituţiilor medico-sanitare publice este o componentă importantă în terapia completă a pacienţilor. În prezent, IO nu dispune de norme naturale de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor şi de modalităţile de înlocuire a acestora, aprobate în modul stabilit, conducîndu-se de norme învechite. Aceste norme recomandau produse alimentare hipercalorice, care potrivit Ministerului Sănătăţii provoacă cheltuieli pentru instituţiile medicale.

Alimentarea pacienţilor în cadrul IO se efectuează în bază de meniuri-model pentru 7 zile, elaborate pe anotimpuri şi aprobate de vicedirectorul instituţiei, în care se indică doar valoarea energetică a raţiei alimentare în calorii, dar nu şi cantitatea de proteine, glucide şi lipide; meniurile de repartiţie se aprobă de vicedirectorul instituţiei la finele săptămînii, adică după ce pacienţii au fost deja alimentaţi.

Prepararea bucatelor incluse în meniul de repartiţie se efectuează în baza cartelelor de repartiţie. Verificarea unui eşantion din 37 de cartele a constatat că acestea nu au fost aprobate de medicul-dietolog, în 8 cazuri – de administraţia IO, în 4 cazuri nu este calculată valoarea energetică şi componenţa chimică a seturilor de produse indicate. Registrul în care se ţine evidenţa componenţei chimice a produselor alimentare poartă un caracter formal, nu conţine menţiuni despre corespunderea componenţei chimice şi valorii energetice a produselor alimentare eliberate pacienţilor, normativelor utilizate de IO, precum şi despre motivele abaterilor.

Ca urmare a lipsei normelor actualizate naturale de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor şi a modalităţilor de înlocuire a acestora, aprobate în modul stabilit, precum şi a unei modalităţi unice de întocmire şi documentare a procesului de alimentaţie, nu se asigură eficienţa şi transparenţa alimentaţiei bolnavilor.

Concluzii:

IO nu dispune de normele naturale actualizate de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor şi de modalităţile de înlocuire a acestora, aprobate de Ministerul Sănătăţii în modul stabilit.

Meniurile cuprind doar valoarea energetică a raţiei alimentare în calorii, fără indicarea cantităţii de proteine, glucide şi lipide, acestea fiind aprobate de vicedirectorul instituţiei la finele săptămînii, după alimentarea pacienţilor. Cartelele de repartiţie nu sînt elaborate şi aprobate în modul stabilit. Astfel, se constată că procesul de alimentaţie a pacienţilor IO nu este unul eficient şi transparent şi poate duce la micşorarea efectului tratamentului administrat.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

47. Să înainteze Guvernului, spre aprobare, normele naturale actualizate de asigurare cu produse alimentare a pacienţilor (în special a celor din secţiile Hematologie şi Copii, care necesită o alimentaţie specială) şi modalităţile de înlocuire a acestora.

48. Să stabilească o modalitate unică de întocmire şi de documentare a procesului de alimentaţie a pacienţilor.

Recomandări Institutului Oncologic:

49. Să întocmească şi să aprobe în mod regulat meniurile şi cartelele de repartiţie, înainte de procesul de alimentaţie a pacienţilor.

50. Să întocmească Registrul de evidenţă a componenţei chimice a produselor alimentare în conformitate cu cerinţele stabilite.

IO nu dispune de un sistem de control intern funcţional

Evaluarea sistemului de control intern la IO a fost efectuată în baza componentelor stabilite în Cadrul COSO. Rezultatele obţinute atestă un nivel scăzut de organizare a sistemului de control intern, fiind necesară o îmbunătăţire considerabilă. Lipsa unui sistem eficient de control intern a dus la apariţia multiplelor probleme descrise pe tot cuprinsul prezentului Raport.

Deficienţele stabilite în sistemul de control intern al IO

Evaluarea sistemului de control intern la IO a fost efectuată în baza componentelor stabilite în Cadrul COSO pentru controalele interne. Rezultatele obţinute atestă un nivel scăzut de organizare a sistemului de control intern, fiind necesară o îmbunătăţire considerabilă a acestuia.

Referitor la prima componentă a sistemului de control intern “Mediul de control”, aceasta se realizează la un nivel redus din lipsa actelor normative relevante pentru desfăşurarea obiectivă şi transparentă a activităţii. IO nu dispune de o organigramă actualizată. Angajaţii IO nu au fişe ale postului şi îşi exercită atribuţiile în baza unui regulament al funcţiei; nu sînt definite politici pentru recrutarea personalului etc.

În ceea ce priveşte “Evaluarea riscurilor”, IO nu ţine registrul de evidenţă a riscurilor, nu sînt stabilite metodele de administrare, precum şi pragul de risc acceptabil etc., fapt ce duce la obţinerea unui impact negativ asupra realizării principalelor obiective.

Componenta “Activitatea de control” se confruntă cu deficienţe serioase în domeniul achiziţiilor, planificării cheltuielilor, fondului de salarii, resurselor umane, evidenţei medicamentelor etc.

“Informarea şi Comunicarea” poartă un caracter formal şi cel mai des acestea au loc în cadrul şedinţelor oficiale organizate în mod periodic în cadrul IO. Nu există o modalitate bine stabilită de recepţionare a mesajelor din partea angajaţilor.

Întru realizarea procesului de “Monitorizare”, conducerea Institutului întreprinde măsurile de monitorizare, care se realizează prin intermediul comisiilor şi grupurilor de lucru instituite, cărora, însă, nu în toate cazurile le sînt atribuite clar drepturile şi obligaţiunile, precum şi delegate atribuţiile.

Concluzii: IO are un nivel scăzut de organizare a sistemului de control intern la toate componentele stabilite în Cadrul COSO.

Recomandări Institutului Oncologic:

51. Să asigure îmbunătăţirea sistemului de control intern la toate componentele.

Anexa nr.1

DOMENIU DE APLICARE ŞI METODOLOGIE

Domeniu de aplicare

Curtea de Conturi a planificat exercitarea auditului performanţei la Institutul Oncologic, în vederea determinării faptului dacă acesta îşi gestionează eficace personalul, materialele, echipamentul şi resursele financiare. Auditul a fost efectuat şi a acoperit activităţile Institutului Oncologic pentru perioada anilor 2006-2008.

Metodologie

În scopul realizării obiectivului auditului, (1) a fost examinat cadrul legislativ în baza căruia activează Institutul Oncologic; (2) a avut loc o întrevedere cu conducerea IO, în vederea obţinerii unei înţelegeri asupra structurii Institutului, activităţilor şi responsabilităţilor IO; (3) s-au contactat factorii decizionali de la Ministerul Sănătăţii, pentru a discuta rolul Ministerului în asigurarea supravegherii activităţilor IO; şi, (4) au avut loc întrevederi cu conducerea AŞM, pentru a discuta programul de cercetări ştiinţifice în cadrul cărora participă lucrătorii ştiinţifici de la IO.

În vederea evaluării aspectelor specifice ale activităţii IO, s-au efectuat următoarele:

• Pentru a evalua dacă statutul şi structura organizatorică ale IO sînt adecvate, a fost analizată structura organizatorică actuală şi s-a identificat orice act normativ care reglementează activitatea IO, acestea fiind analizate şi comparate cu normele Ministerului Sănătăţii.

• În scopul determinării faptului de ce Institutul nu a obţinut acreditare de la CNEAS, (1) s-a analizat raportul elaborat de CNEAS, pentru a identifica deficienţele care împiedică acreditarea; (2) cu conducerea IO s-au discutat aceste deficienţe şi de ce problemele nu au fost corectate; şi (3) au avut loc întîlniri cu conducerea CNEAS, pentru a discuta procesul de acreditare, de a afla care este viziunea acesteia cu privire la caracterul adecvat al eforturilor întreprinse de Institut în vederea corectării problemelor, opiniile lor asupra celor mai serioase probleme identificate în cadrul evaluării pentru acreditare, care au fost motivele de neacreditare ale IO, precum şi perspectivele ca IO să fie acreditat.

• Pentru a evalua dacă sistemul de control asupra medicamentelor utilizate de IO este adecvat, a fost intervievată conducerea, mai multe persoane cu funcţii de răspundere din cadrul IO, în vederea obţinerii înţelegerii privind politicile şi procedurile urmate de IO de la stabilirea necesităţilor de medicamente pînă la recepţionarea şi distribuirea acestora către pacienţi. În particular, au fost intervievate mai multe persoane cu funcţii de răspundere din cadrul IO, în scopul identificării faptului cum îşi determină IO cererile de medicamente şi odată ce este stabilit, cum se utilizează procesul de achiziţii pentru a suplini aceste cereri. S-a analizat dacă controlul asupra recepţionării şi distribuirii medicamentelor este adecvat, în special cum diferite secţii ale IO ţin evidenţa recepţionării medicamentelor şi distribuţiei finale către pacienţi. Au fost examinate diferite documente, cum ar fi registrele ţinute în secţii, în vederea controlului asupra recepţionării şi distribuirii medicamentelor, fiind evaluat şi faptul dacă pacienţii au semnat adecvat sau nu au semnat pentru primirea medicamentelor. De asemenea, s-a evaluat sistemul de selectare a pacienţilor pentru primirea medicamentelor costisitoare şi sistemul folosit la controlul asupra medicamentelor primite prin programul de asistenţă umanitară.

• În scopul stabilirii faptului dacă Staţionarul IO funcţionează eficient şi eficace, au fost intervievate mai multe persoane cu funcţii de răspundere din categoria personalului medical al IO, pentru a determina standardele care au fost utilizate la evaluarea activităţii Staţionarului. De asemenea, au fost comparate cu normele stabilite diferite informaţii legate de activitatea Staţionarului, cum ar fi numărul de pacienţi per pat şi numărul de pacienţi care revine la un medic.

• În vederea verificării faptului dacă achiziţiile IO şi procesele de monitorizare a contractelor sînt adecvate, au fost intervievaţi şi membrii grupului de lucru al IO, pentru a stabili dacă aceştia sînt familiarizaţi cu responsabilităţile lor şi cu prevederile Legii privind achiziţiile publice. Pentru a evalua acţiunile separate de achiziţii, au fost oferite toate mapele ce ţin de achiziţii din anul 2008, deoarece IO nu ţine un registru al achiziţiilor. Din aceste mape, multe dintre care erau incomplete, au fost examinate detaliat 20 de achiziţii, selectîndu-se contractele cu cea mai înaltă valoare şi contractele de cea mai mare importanţă pentru IO, cum ar fi achiziţionarea produselor alimentare şi echipamentului, pentru a determina dacă achiziţiile s-au conformat Legii privind achiziţiile publice. Aceste contracte au fost discutate cu conducerea IO şi cu responsabilii de achiziţii. De asemenea, s-a evaluat şi faptul cum monitorizează IO executarea contractelor şi dacă se impun sau nu sancţiuni împotriva agenţilor economici care nu-şi onorează obligaţiunile contractuale.

• Pentru a determina dacă IO îşi gestionează eficace echipamentul, s-a evaluat cum IO şi-a efectuat inventarierea anuală a echipamentului şi dacă acest proces s-a conformat cu Regulamentele Ministerului Finanţelor. Din studiul preliminar al echipamentului IO, a fost selectat un eşantion din 52 de unităţi de echipament, cu valoarea de intrare mai mare de 150,0 mii lei. Cu asistenţa inginerului-şef al IO, a fost inspectată fiecare unitate de echipament din cele 52 selectate, pentru a determina starea echipamentului, rezultatele inspecţiei echipei de audit fiind comparate cu inventarierea făcută de IO. S-a analizat, de asemenea, situaţia privind punerea în funcţiune a trei unităţi de echipament medical performant.

• În scopul determinării faptului dacă IO dispune de norme metodologice pentru elaborarea business-planului şi dacă a implementat prevederile noii Legi a contabilităţii din anul 2007, au fost intervievaţi oficialii corespunzători ai IO. S-a analizat faptul cum îşi elaborează IO bugetul său sau business-planul şi s-a comparat acest proces cu cerinţele Ministerului Sănătăţii. De asemenea, s-a stabilit dacă IO activează în baza unei politici de contabilitate în conformitate cu prevederile noii Legi a contabilităţii.

• Pentru a evalua activitatea Policlinicii IO, au fost evaluate staţionarul de zi al IO, în vederea stabilirii faptului dacă capacitatea acestuia s-a folosit pe deplin şi cum Policlinica şi-a elaborat bugetul şi statele de personal.

• În vederea evaluării eficacităţii programului de cercetări ştiinţifice, au fost intervievaţi oficialii corespunzători din cadrul Institutului, Ministerului Sănătăţii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, responsabilii de proiect, analizîndu-se aranjamentele de finanţare a cercetărilor ştiinţifice, pentru determinarea faptului dacă finanţarea este monitorizată adecvat şi dacă fondurile au fost utilizate în scopurile preconizate, precum şi dacă IO se conformează cerinţelor de evaluare a rezultatelor proiectelor finalizate de cercetări ştiinţifice.

• Pentru a determina unele aspecte şi a identifica unele probleme în cadrul IO, a fost aplicată chestionarea medicilor şi pacienţilor.

• Sistemul de control intern a fost evaluat în baza chestionarelor de autoevaluare şi conform Metodologiei de evaluare a sistemului de control intern în sectorul public, aprobată de Curtea de Conturi prin Hotărîrea nr.13 din 17.03.2007.

• Pentru a determina dacă preparatele chimioterapeutice costisitoare sînt administrate în mod adecvat şi în conformitate cu standardele de diagnostică şi tratament, a fost solicitat aportul Ministerului Sănătăţii.

La efectuarea auditului echipa de audit a fost asistată de un consultant, expert în auditul performanţei, din cadrul International Business & Technical Consultants, Inc., contractat de Curtea de Conturi.

Anexa nr.2

REZULTATELE CHESTIONĂRII PACIENŢILOR

Informaţie generală

În cadrul auditului performanţei efectuat la Institutul Oncologic, cu scopul de a obţine anumite date şi informaţii şi de a colecta unele opinii despre gradul de satisfacţie a pacienţilor, a fost utilizată metoda chestionării.

Metoda chestionării a fost aplicată în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.70 din 16.10.2006, “Despre aprobarea Standardelor de audit aplicabile la etapa procedurilor de audit”.

Avantajul aplicării chestionării în cadrul prezentului audit a constat în obţinerea informaţiilor de la un număr de persoane relativ mare într-un timp relativ scurt. Astfel, reieşind din lipsa suficientă de timp şi din complicitatea de administrare a chestionarelor la locul de tratament al pacienţilor, chestionarea a fost efectuată în 9 secţii din cele 43 ale Staţionarului, selectate aleatoriu. În aşa mod, chestionarea a fost efectuată pe data de 9 decembrie 2008, la 86 de pacienţi din cei 1043 internaţi în acea zi.

Obiective şi metodologie

Chestionarea a avut ca scop cunoaşterea unor probleme şi aşteptări ale pacienţilor internaţi în Institutul Oncologic.

Principalele obiective ale chestionării au fost:

• Obţinerea unor informaţii despre gradul de satisfacţie a pacienţilor referitor la metoda şi durata procedurii de internare în spital, investigaţiile executate, precum şi eventualele costuri ale acestora.

• Identificarea duratei de timp pentru examinarea şi internarea pacienţilor.

• Poziţia pacienţilor asupra tratamentului administrat şi gradului de asigurare cu medicamente incluse în programul de tratament.

• Identificarea opiniei pacienţilor referitor la condiţiile în Staţionarul IO (igienă – condiţii sanitare, alimentaţie).

Volumul eşantionului:

Respondenţi, total: 86 de pacienţi.

1. Adresarea la medic a fost:

Din numărul total de 86 de chestionare ale pacienţilor, 64,0% (55 de persoane) au declarat că adresarea la medic a fost provocată, în primul rînd, de durere; 22,1% (19 persoane) au declarat că s-au adresat din proprie iniţiativă; doar la 12,7% (11 persoane) prioritară a fost iniţiativa altor persoane.

2. Cine v-a recomandat tratamentul?

Din totalul de 86 de pacienţi chestionaţi, circa 51% au declarat că tratamentul a fost recomandat de medicul specialist, circa 41% – de medicul de familie, circa 6% – de medicul de la urgenţă, iar circa 2% nu au dat un răspuns la această întrebare.

3. Cît timp aţi aşteptat pentru a primi îndreptarea în spital?

La întrebarea cu referire la perioada de aşteptare pentru a primi îndreptarea în spital, 48,8% din cei chestionaţi au afirmat că nu au aşteptat deloc, 31,4% – au aşteptat cîteva zile, 14% – cîteva săptămîni, 2,3% – mai mult de o lună, 1,2% – mai mult de 2 luni, 2,3% nu au dat răspuns. Din analiza datelor se poate constata că durata de aşteptare a îndreptării în spital este relativ scurtă.

4. Pînă la trimiterea în spital aţi fost examinat(ă) în policlinică?

În privinţa examinării în policlinică pînă la trimiterea în spital, din totalul de pacienţi chestionaţi, 82,5% au afirmat pozitiv, 14% – negativ şi 3,5% nu au răspuns.

5. În policlinică aţi plătit pentru:

La întrebarea dacă au plătit în policlinică pentru consultaţii, analize, investigaţii majoritatea pacienţilor au menţionat că nu au plătit; pentru consultaţii – 65,1% (56 de persoane); pentru analize – 64% (55 de persoane); pentru investigaţii – 62,8% (54 de persoane). Totodată, e de remarcat, în acest context, şi numărul mare din cei chestionaţi al persoanelor care nu au dorit să răspundă la această întrebare: 18,6% – referitor la analize şi 30,2% – referitor la investigaţii.

6. Dacă aţi plătit măcar pentru unul din servicii, ce sumă aţi dat?

7.1. La spital în secţia de internare aţi fost primit/ă:

7.2. La spital în secţia de internare aţi fost examinat/ă:

8. Cît timp aţi aşteptat în secţia de internare pînă aţi primit patul?

9. Care documente vi s-au cerut la momentul internării?

În ceea ce priveşte actele cerute de la pacienţi, se constată că la 84,7% din pacienţi, la momentul internării, li s-a cerut să prezinte poliţa de asigurare, la 85,9% – buletinul de identitate, la 85,9% – îndreptarea şi la 70,7% – fişa medicală.

10. De la intrarea în salon, cînd aţi fost examinat/ă de medicul dvs.?

Chestionarea pacienţilor cu privire la perioada de aşteptare pentru a fi examinaţi a arătat că 84,8% din cei chestionaţi au fost examinaţi în ziua internării, 9,3% – a doua zi, 4,7% – mai tîrziu, iar 1,2% au refuzat să răspundă.

11. În spital aţi fost nevoiţi să plătiţi?

Fiind întrebaţi dacă au plătit în spital, afirmativ au răspuns doar 4 persoane, din care 2 persoane au spus că au plătit la casă pentru unele servicii. Majoritatea celor chestionaţi – 82 de persoane au afirmat că nu au plătit în perioada în care s-au aflat în spital.

12. Dacă aţi plătit, atunci pentru ce?

13. Dacă aţi plătit măcar pentru unul din servicii, ce sumă aţi dat?

14. Pe timpul şederii v-aţi alimentat în spital?

Întrebarea referitor la alimentaţia pacienţilor în spital a relevat că din cei 86 de pacienţi chestionaţi, 89,6% s-au alimentat zilnic, fiind internaţi în IMSP IO, 1,2% au afirmat că au mîncat doar cîteva zile pe săptămînă, 4,6% nu s-au alimentat niciodată în spital, iar 4,6% au refuzat să răspundă.

15. Aflat(ă) în salonul de tratament, aţi procurat medicamentele incluse în tratament?

Medicamentele sînt factorul esenţial în tratamentul bolnavilor oncologici. La întrebarea privind procurarea medicamentelor de către pacienţi, 66,3% dintre respondenţi au declarat că nu au procurat medicamente, 31,4% au afirmat că au cumpărat medicamente din cont propriu, 2,3% s-au abţinut de la răspuns.

15.1. Dacă da, de unde?

16. Cum credeţi, medicul v-a acordat timp?

17. Apreciaţi cu o notă, pe scara de la 1 la 10, amabilitatea, bunăvoinţa şi modalitatea de comunicare a personalului medical

18. Aţi fost informat(ă) de medic despre tratamentul care vi se administrează?

Pacientul are dreptul să cunoască tratamentul care i se administrează. Respectiv, 76,7% din pacienţi au afirmat că medicul întotdeauna îi informează despre tratamentul ce îl urmează, 14,0% au răspuns că au fost informaţi despre tratament, ponderea cea mai mică o ocupă însă cei care niciodată nu au fost informaţi despre tratamentul care îl urmau, 7,0% din respondenţi nu au răspuns.

19. Personal, ce impresie vi s-a creat?

Din totalul de respondenţi chestionaţi, condiţiile de igienă şi sanitare au fost apreciate ca foarte bune de 9,3%, ca bune – de 67,5%, rele – de 11,6% şi foarte rele – doar de 2,3%. Alimentaţia, ca factor important în tratamentul pacienţilor, a fost apreciată ca foarte bună doar de 9,3%, bună – de 76,7%, rea – de 1,2%. Comportamentul personalului este apreciat ca fiind unul bun de 71,0%, foarte bun – de 15,1%, rău şi foarte rău – de 2,3%. Pacienţii au apreciat rezultatul tratamentului ca bun – 55,8%, ca foarte bun – doar 7,0%, rău – 4,7%. E de menţionat că 32,5% din pacienţii chestionaţi nu s-au putut pronunţa privind rezultatele tratamentului.

20. Cît timp v-aţi aflat în spital?

21. În decursul spitalizării, după părerea dvs., numărul de medici de gardă/asistente medicale era suficient pentru îngrijirea bolnavilor?

22. Mediu de reşedinţă a pacienţilor chestionaţi:

Analizîndu-se eşantionul selectat, s-a constatat că din totalul de 86 de persoane chestionate, 68,6% (59 de persoane) sînt din mediul rural, celelalte 31,4% (27 de persoane) sînt din oraş.

23. Sînteţi asigurat(ă)?

Din totalul populaţiei analizate, 87,2% (75 de persoane) sînt persoane asigurate şi doar 12,8% (11 persoane) nu sînt asigurate. Analizîndu-se persoanele neasigurate în profilul reşedinţei, s-a constatat că din cei neasiguraţi 54,5% sînt din mediul rural şi, respectiv, 45,5% – din mediul urban. Din cei asiguraţi majoritatea – 70,7% din cei asiguraţi sînt din mediul rural.

Anexa nr.3

REZULTATELE CHESTIONĂRII MEDICILOR

Informaţie generală

În cadrul auditului performanţei efectuat la Institutul Oncologic, în scopul obţinerii unor date/informaţii şi colectării unor opinii referitor la unele procese de activitate a entităţii, a fost utilizată metoda chestionarelor.

Metoda chestionarelor a fost folosită în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.70 din 16.10.2006 “Despre aprobarea Standardelor de audit aplicabile la etapa procedurilor de audit”.

Avantajul aplicării chestionării în cadrul prezentului audit a constat în abordarea unei populaţii numeroase în vederea obţinerii răspunsurilor într-un timp relativ scurt. Astfel, reieşind din limitarea în timp a auditului şi din complicitatea administrării chestionarelor la locul de muncă a medicilor, datorită faptului că la momentul actual numărul total al acestora constituie 219 medici angajaţi, iar numărul total al subdiviziunilor structurale ale instituţiei – 74 de secţii şi 9 laboratoare, precum şi luînd în consideraţie şi alţi factorii ce ţin de diversele contexte de lucru (în schimburi, operaţii planificate şi urgente, alte urgenţe medicale etc.), chestionarea medicilor a fost aplicată la finalul şedinţei de lucru, desfăşurată de administraţia entităţii cu medicii în ziua de 31 ianuarie 2009.

În aşa mod, a fost asigurată transparenţa administrării chestionarelor şi fiecare din cei 180 de medici prezenţi la şedinţă au avut posibilităţi egale de a fi respondenţi ai chestionării aplicate în cadrul auditului.

Cu toate acestea, nu toţi au dorit să fie chestionaţi. Astfel, din numărul total de medici prezenţi, 157 au înapoiat chestionarele, însă, ca rezultat al verificării plenitudinii completării cu răspunsuri, au fost validate, pentru formarea bazei de date, 126 de chestionare.

Rezultatele răspunsurilor la întrebările din chestionar sînt reflectate în formă de tabele şi grafice, reprezentînd generalizarea răspunsurilor formulate de către respondenţi, iar reieşind din aceasta Curtea de Conturi nu este responsabilă de conţinutul răspunsurilor.

Misiunea de audit a Curţii de Conturi, prin intermediul acestei chestionări, a dorit doar de a contribui activ la identificarea problemelor şi aşteptărilor medicilor angajaţi la Institutul Oncologic de care, considerăm, că conducerea instituţiei urmează să ţină cont pentru îmbunătăţirea managementului instituţional.

Obiective şi metodologie

Chestionarea a avut drept scop de a cunoaşte unele probleme şi aşteptări ale medicilor angajaţi la Institutul Oncologic.

Principalele obiective ale chestionării au fost:

- aprecierea condiţiilor de activitate şi oportunităţilor de perfecţionare a medicilor în cadrul Institutului Oncologic;

- evaluarea gradului de satisfacţie a medicilor privind condiţiile de muncă la Institutul Oncologic;

- stabilirea problematicilor cu care se confruntă medicii;

- identificarea consecinţelor asupra actului medical, condiţionate de utilajul şi echipamentul învechit;

- evaluarea gradului de satisfacţie a medicilor de activitatea managementului superior al Institutului Oncologic;

- cunoaşterea indicatorilor de performanţă ai entităţii şi calităţii lucrului;

- identificarea respectării regimului referitor la administrarea medicamentelor costisitoare şi modului de procedare în lipsa medicamentelor necesare;

- definirea altor probleme care condiţionează afectarea calităţii serviciilor prestate pacienţilor de către instituţie.

Volumul eşantionului:

Respondenţi, total – 126 de medici.

1. De cît timp lucraţi la Institutul Oncologic?

Din 126 de respondenţi ai chestionării, 74,6% (94 de persoane) sînt angajaţi ai Institutului Oncologic mai mult de 10 ani, iar 15,1% (19 persoane) – pînă la 5 ani. Relativ mai mic este procentul respondenţilor din rîndul celor angajaţi de la 5 la 10 ani. Această diversificare a respondenţilor în dependenţă de perioadele de activitate la entitate a evidenţiat în cadrul chestionării diferite problematici, pe care le consideră importante şi cu care s-au confruntat pe parcurs.

2. După părerea dvs., condiţiile de muncă sînt:

Nivelul de calitate a serviciilor medicale acordate populaţiei depinde şi de condiţiile în care acestea sînt prestate de către medici nemijlocit pacienţilor. Astfel, fiind întrebaţi cum sînt condiţiile de muncă, aceştia au răspuns că le consideră satisfăcătoare – 42,9%, nesatisfăcătoare – 37,3%, bune – 17,5% şi insuportabile – 2,4%.

3. În cazul în care condiţiile sînt nesatisfăcătoare, cine se face responsabil?

În privinţa cine se face responsabil de condiţiile nesatisfăcătoare, 39,7% din totalul respondenţilor consideră că responsabilitatea revine Ministerului Sănătăţii, 38,2% – administraţiei Institutului Oncologic şi 22,1% – altor structuri.

4. Aţi mai vizitat şi alte spitale din Republica Moldova?

Institutul Oncologic este unica instituţie din ţară care prestează servicii medicale specializate oncologice, iar vizitele în alte spitale ar permite compararea cu condiţiile de muncă şi cu calitatea serviciilor de asistenţă medicală în alte spitale. Peste 70% din respondenţi au declarat că nu au vizitat alte spitale din Republica Moldova.

4.1. Dacă aţi vizitat alte spitale, cum aţi compara Institutul Oncologic cu alte spitale în care aţi lucrat/aţi fost, din punct de vedere al condiţiilor de muncă şi al calităţii asistenţei medicale?

5. Care sînt răspunsurile dvs. privind următoarele probleme:

Valorile succesului în atingerea performanţelor instituţionale sînt condiţionate şi de capacitatea administraţiei de a evidenţia domeniile care necesită a fi îmbunătăţite, pentru a obţine rezultate maxime, utilizînd resursele disponibile în mod eficient şi econom.

Peste 56% din respondenţi nu sînt satisfăcuţi de activitatea managementului superior (administraţia), iar 34,9% – sînt satisfăcuţi.

Consideraţii privind necorespunderea salariului cu nivelul muncii prestate au invocat 98,4% şi numai 1,6% au afirmat că salariul este corespunzător.

Problematica înlocuirii aparatajului şi utilajului medical învechit a fost evidenţiată de 80,2%, iar necesitatea eficientizării procesului de ţinere a diferitor caiete şi registre – de 91,3%.

Întrebaţi dacă blocurile operatorii sînt dotate conform standardelor, au răspuns că nu sînt dotate – 58,7%, că sînt dotate – 15,9% şi au refuzat să răspundă – 25,4% din respondenţi. Aceste răspunsuri confirmă că nu toate blocurile au aceleaşi condiţii pentru activitatea de bază.

De asemenea, 67,5% din respondenţi afirmă că la procurarea echipamentelor nu li se iau în consideraţie necesităţile şi doleanţele, iar 29,4% au afirmat că li se iau în consideraţie.

La întrebarea dacă sînt create oportunităţi de avansare, promovare şi autodezvoltare în cadrul instituţiei, 50% au afirmat că sînt create, iar 46% – că nu sînt create. Acest fapt permite observarea unei probleme semnificative în oportunităţile create pentru dezvoltarea profesională a medicilor din cadrul instituţiei.

6. Care, după părerea dvs., sînt problemele majore cu care se confruntă Institutul Oncologic?

Variantele răspunsurilor prezentate de către 126 de respondenţi la întrebarea deschisă au accentuat un şir de probleme prezentate în Tabela de mai jos.

7. V-aţi confruntat cu probleme în utilizarea echipamentului medical?

Referitor la problemele cu care s-au confruntat în utilizarea echipamentului medical, 50% din respondenţi n-au dat nici un răspuns, 28,6% au afirmat că s-au confruntat cu probleme şi 21,4% – că nu au avut probleme.

7.1. Dacă da, aţi putea descrie aceste probleme?

Analiza frecvenţei, în aspectul problemelor cu care s-au confruntat cei 36 de respondenţi care au afirmat acest lucru, denotă că doar 27 din ei au definit concret problema. Astfel, 23, sau 85,2% din 27 de persoane au definit ca problemă vechimea utilajului existent, iar 3 respondenţi –necunoaşterea utilajului modern.

8. Dvs. lucraţi în alte locuri (de ex., clinici private, alte spitale, instituţii)?

Lucrul în alte clinici, spitale, instituţii, altele decît Institutul Oncologic, a fost enunţat de 21, sau 16,7% din toţi respondenţii. Numărul de persoane care nu sînt încadrate în lucru în alte locuri constituie 94, sau 74,6% din totalul respondenţilor.

8.1. Dacă da (adică lucraţi în alte locuri), de ce?

Din 16,7% care au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, 72,2% au argumentat munca lor în alte instituţii prin necesitatea în bani.

9. În instituţia dvs. se respectă prevederile Ordinului directorului IMSP IO nr.102 din 25.10.2006 referitor la administrarea medicamentelor costisitoare?

Analiza statistică a răspunsurilor primite la întrebarea cum se respectă prevederile regulamentare privind administrarea medicamentelor costisitoare în instituţie relevă următoarele. 49,2% revin respondenţilor care afirmă că “da, întotdeauna” se respectă prevederile regulamentare, peste 34% afirmă respectarea prevederilor cu excepţii, 5,6% – au negat respectarea lor, iar 3,2%, în general, “prima dată aud” de ele. S-au abţinut de la răspuns 10 persoane, sau 7,9% din respondenţi.

10. Cunoaşteţi care sînt indicatorii anuali de performanţă în instituţia dvs.?

Analizarea răspunsurilor primite de la respondenţi cu referire la identificarea şi cunoaşterea indicatorilor de performanţă ai Institutului Oncologic denotă că 31,7% nu cunosc care sînt aceştia, 5,6% că “prima dată aud”, 21,4% n-au prezentat nici un răspuns, iar 41,3% din respondenţi au afirmat despre cunoaşterea acestora.

Varietatea răspunsurilor denotă faptul că instituţia nu are determinat şi aprobat setul de indicatori pentru aprecierea şi evaluarea performanţelor instituţionale.

11. Cum se apreciază calitatea lucrului dvs.?

Mai mult de 70% din respondenţi au indicat că calitatea lucrului este apreciată prin atestare, 7,9% au răspuns că “în nici un fel”, 3,2% - “prima dată aud” şi 6,3% n-au dat nici un răspuns.

12. Cum procedaţi în lipsa medicamentelor necesare pacienţilor?

Analiza frecvenţei cum se procedează în cazul lipsei de medicamente necesare pacienţilor denotă că cei mai mulţi respondenţi, 51 de persoane, sau 40,5% s-au abţinut de la răspuns, iar numai 2 din 126 au informat despre situaţie administraţia IMSP IO.

34,9% de respondenţi indică că în lipsa medicamentelor necesare acestea sînt procurate de pacienţi.

13. Aţi contribuit la reparaţie în cabinete sau secţie prin:

Este foarte semnificativă contribuţia la reparaţiile din secţii şi cabinete prin utilizarea mijloacelor proprii, care constituie 82,5% (104 din 126 de medici), fiind urmată de poziţia “atragerea sponsorilor” – cu 11,1% (14 din 126 de medici).

14. Cît de des mergeţi la specializări, perfecţionări sau schimb de experienţă în alte ţări?

La întrebarea privind specializările, perfecţionările sau schimbul de experienţă în alte ţări, pentru cunoaşterea practicilor medicale, 48,4% din respondenţi au afirmat că merg “rar”, 27% – “des”, iar 23% – “niciodată”.

15. Dacă mergeţi la perfecţionări, cine suportă cheltuielile?

Răspunsurile la această întrebare au relevat faptul că majoritatea respondenţilor suportă cheltuielile din cont propriu.