Hotărîre nr.14 din 12.03.2013 cu privire la aprobarea Raportului de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2012

nr. 14  din  12.03.2013

 (în vigoare 12.04.2013) 

Monitorul Oficial nr.75-81 art.12 din 12.04.2013

* * *

În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2012 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2012 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.14 din 12 martie 2013

RAPORTUL DE ACTIVITATE

al Curţii de Conturi pe anul 2012

Lista abrevierilor

MISIUNE ŞI OBIECTIVE

Misiune

Exercitarea misiunilor de audit independente, credibile, transparente şi profesioniste asupra administrării resurselor financiare şi patrimoniului public, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar spre beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.

Viziune

Un audit mai bun asigură o responsabilitate mai mare şi o gestionare eficientă a finanţelor publice.

Valori

Independenţă – Transparenţă – Integritate – Competenţă – Tenacitate – Dinamism – Cooperare – Învăţare de la alţii – Eficacitate – Respectul faţă de persoană – Legalitate.

Principii

Obiective strategice de dezvoltare

• Maturitate instituţională

• Profesionalism mai mare

• Să facem mai multe la un cost mai mic

• Consolidarea unei mai mari răspunderi şi transparenţe interne şi externe

Obiective generale de activitate

• Evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public

• Promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice

• Asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice şi societăţii despre planurile strategice şi anuale, despre constatări şi recomandări

• Certificarea personalului cu atribuţii de audit public

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Care este statutul Curţii de Conturi?

Curtea de Conturi a Republicii Moldova este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public.

Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică.

Ce tipuri de audit efectuează Curtea de Conturi?

• Auditul regularităţii

• Auditul performanţei

• Alte tipuri de audit (auditul TI ş.a.)

Care sînt domeniile supuse auditului?

Curtea de Conturi efectuează anual auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

• a bugetului de stat;

• a bugetului asigurărilor sociale de stat;

• a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Curtea de Conturi poate să verifice utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Domenii supuse auditului:

• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:

- formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;

- utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului;

• administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

• procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

• administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;

• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Care sînt entităţile supuse auditului?

• autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

• instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;

• agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%;

• alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

Cum sînt desfăşurate misiunile de audit?

Auditul public extern se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu actele interne, cu standardele proprii de audit, adoptate pe baza standardelor internaţionale de audit (INTOSAI).

Cum sînt prezentate rezultatele activităţii de audit?

Aprobarea: Rapoartele de audit se examinează în şedinţele publice ale Plenului. Rapoartele şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data aprobării/adoptării.

Remiterea: Rapoartele de audit se remit entităţii auditate, organelor ierarhic superioare, inclusiv Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Guvernului, organelor de urmărire penală.

Monitorizarea: Hotărîrile Curţii de Conturi asupra rapoartelor de audit sînt oficiale şi executorii pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele fizice şi juridice. Entităţile verificate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor în termenul stabilit.

Cum este organizată Curtea de Conturi?

Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparat. Curtea de Conturi, la necesitate, poate avea subdiviziuni în unităţile teritoriale autonome cu statut special, determinat conform Constituţiei Republicii Moldova.

Conducerea

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei Preşedintelui Curţii de Conturi, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Preşedintele

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Vicepreşedintele

Vicepreşedintele Curţii de Conturi se desemnează de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, din numărul membrilor acesteia.

Plenul

Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Aparatul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de specialitate şi personalul tehnic. Personalul de specialitate acordă asistenţă personalului cu atribuţii de audit public în exercitarea competenţei Curţii de Conturi. Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de Parlament.

Organigrama

ACTIVITATE DE AUDIT

Performanţe obţinute

Potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi, în perioada raportată, au fost realizate 35 de misiuni de audit la 369 de entităţi, finalizate cu aprobarea a 51 de Rapoarte de audit, din care:

♦ 44 de rapoarte de audit al regularităţii, care conţin rezultatele atestării situaţiei financiare a entităţii supuse auditului, ce include examinarea şi evaluarea rapoartelor financiare şi exprimarea opiniilor referitor la aceste rapoarte; atestarea situaţiilor financiare ale administrării mijloacelor publice în ansamblu; auditul sistemelor şi tranzacţiilor financiare, inclusiv evaluarea conformităţii cu statutul şi regulamentele aplicabile;

♦ 5 rapoarte de audit al performanţei, care reflectă rezultatele evaluării independente a activităţii entităţii supuse verificării şi/sau a unui program, abordarea fiind orientată atît pe rezultatele obţinute, în contextul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor, cît şi pe abordarea privind problemele identificate;

♦ 2 rapoarte de audit TI, care conţin rezultatele evaluării sistemelor TI privind protejarea activelor entităţii şi a utilizării acestora pentru asigurarea securităţii şi integrităţii datelor, precum şi pentru realizarea eficientă a obiectivelor operaţionale.

Deşi în anul 2012 numărul de rapoarte aprobate de Curtea de Conturi a fost în diminuare, comparativ cu anul 2011, aria de auditare a fost extinsă, astfel numărul entităţilor supuse verificării fiind în creştere cu 20% faţă de anul precedent. Cele expuse denotă o abordare mai complexă a unor audituri realizate.

Ca şi în anul precedent, în numărul total al entităţilor verificate, ponderea cea mai semnificativă revine autorităţilor publice locale – 52%, fiind urmate de instituţiile publice din subordinea autorităţilor publice centrale – 27%.

Din numărul total de entităţi verificate în anul 2012, au fost supuse auditului regularităţii 329 de entităţi, auditului performanţei – 35 de entităţi, şi auditului TI – 5 entităţi.

De menţionat că, din numărul total al misiunilor de audit, la solicitarea fracţiunilor parlamentare, s-au efectuat 2 misiuni de audit, iar potrivit angajamentelor asumate faţă de donatori – 2 misiuni de audit.

◊ Opinii de audit

În urma realizării misiunilor de audit al regularităţii, auditorii au exprimat 45 de opinii asupra conformităţii situaţiilor financiare şi 46 de opinii asupra regularităţii gestionării mijloacelor publice şi administrării patrimoniului public. Concomitent, în funcţie de tematica şi scopul auditului, au fost formulate 28 de concluzii.

Abateri şi iregularităţi

Constatările de audit au scos în evidenţă o tendinţă negativă în gestionarea mijloacelor şi patrimoniului public, dar şi la raportarea financiară. Valoarea neregulilor şi abaterilor constatate a însumat 7,7 mld.lei, majorîndu-se de 2,3 ori, comparativ cu perioada anterioară.

Analogic perioadei precedente, preponderente sînt neregulile ce ţin de organizarea şi raportarea financiară, acestea constituind 44,3% din totalul abaterilor, fiind urmate de abaterile de ordin legislativ-normativ (procedurale) – 34,4%. Încălcările generatoare de prejudicii au însumat 568,2 mil.lei (7,4%), inclusiv constatate la administrarea veniturilor bugetare – de 461,3 mil.lei.

În perioada menţionată, entităţile supuse auditului au remediat deficienţe şi nereguli la gestionarea patrimoniului în valoare de 328,4 mil.lei, precum şi în evidenţa contabilă – de 97,6 mil.lei.

Implementarea recomandărilor

În anul 2012, Curtea de Conturi a înaintat 3818 recomandări, la 57% dintre care nu a expirat termenul de executare. Nivelul de executare a recomandărilor înaintate pe parcursul anului 2012, cu termenul de executare în perioada de referinţă, este de 46,6%. Concomitent, nu au fost executate/implementate 875 de cerinţe/ recomandări (53,4%), procesul de executare fiind monitorizat în continuare de Curtea de Conturi. Astfel, situaţia constatată la capitolul executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor rămîne a fi îngrijorătoare.

◊ Monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor

Este evident că neexecutarea cerinţelor şi neimplementarea recomandărilor compromite responsabilitatea şi corectitudinea de care urmează să dea dovadă conducerea entităţilor la capitolul utilizarea fondurilor publice, dar şi reduce rolul Curţii în promovarea bunelor practici de guvernare.

Nivelul relativ redus de executare a hotărîrilor îngrijorează nu numai Curtea de Conturi, dar şi partenerii strategici externi, precum şi societatea civilă din ţară.

În pofida situaţiei constatate, chiar şi executarea parţială a cerinţelor şi implementarea recomandărilor au contribuit la consolidarea cadrului legislativ-normativ în domeniile: bugetar-fiscal, de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice, precum şi a prestaţiilor în sistemul de asigurări sociale. De asemenea, au fost operate completări şi modificări în mai multe acte normative, care urmează să asigure o mai bună gestiune a patrimoniului public.

Audituri semnificative

◊ Efectuarea auditurilor obligatorii

Similar anilor precedenţi, în anul 2012, Curtea de Conturi şi-a direcţionat activitatea de audit primordial asupra efectuării auditului rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

1) a bugetului de stat;

2) a bugetului asigurărilor sociale de stat;

3) a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În urma efectuării auditului execuţiei celor două bugete (BS şi BASS), fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi la unele instituţii publice implicate în execuţia bugetară a acestora, au fost aprobate 23 de rapoarte de audit.

Principalele concluzii de audit, care se regăsesc în rapoartele menţionate, sînt:

♦ Rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară la 31 decembrie 2011, precum şi rezultatele operaţiunilor conturilor şi fluxurilor de numerar pentru exerciţiul încheiat la această dată. Prin urmare, Curtea de Conturi a exprimat opinii fără rezerve cu privire la conturile de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

♦ În exerciţiul bugetar expirat, execuţia principalilor indicatori bugetar-fiscali relevă indici încurajatori referitor la activitatea economiei interne, fiind în creştere veniturile la bugetul public naţional. Deficitul bugetar şi datoria publică, deşi au crescut în valoare nominală, au scăzut ca pondere în PIB. Cu toate acestea, problemele constatate de audit evidenţiază necesitatea:

• armonizării cadrului legal în materie de proces bugetar, îmbunătăţirii capacităţilor de planificare bugetară a veniturilor şi cheltuielilor;

• consolidării continue a capacităţilor de administrare fiscală şi vamală, în vederea acumulării eficiente a veniturilor la bugetul public naţional, inclusiv la componenta reducerea restanţelor la bugetul public naţional, ţinîndu-se cont de faptul că acestea au o tendinţă de majorare;

• eficientizării procedurilor de estimare a riscurilor în cadrul organelor fiscale, care ar elimina caracterul subiectiv şi lipsa de substanţă a unor controale, dar ar duce şi la identificarea faptelor de evaziune fiscală;

• eficientizării activităţii principalelor instituţii abilitate de lege în lupta contra evaziunii fiscale şi în activitatea de descoperire a cazurilor de evaziune fiscală;

• accelerării procesului de implementare a sistemului de management financiar şi control, care ar asigura buna guvernare a banilor publici.

• Auditul gestiunii financiare în cadrul UAT

O altă activitate de audit semnificativă o reprezintă gestiunea fondurilor publice în cadrul UAT. Abordarea de audit a fost orientată spre evaluarea conformităţii procesului bugetar, inclusiv: elaborare, aprobare, executare şi raportare.

Strategia Curţii de Conturi a fost axată pe extinderea atît a ariei entităţilor locale supuse auditului, cît şi a tematicii, prin cuprinderea a mai multor APL (de nivelul întîi). Rezultatele auditurilor efectuate denotă că Curtea de Conturi a avut o preocupare şi o abordare corectă, cele mai multe deficienţe fiind constatate anume la aceste autorităţi. Auditurile realizate, inclusiv o misiune de audit la solicitarea unei fracţiuni parlamentare, s-au finalizat cu aprobarea a 12 rapoarte de audit¹.

____________________

¹ Rapoartele auditurilor bugetelor UAT din raioanele: Briceni; Edineţ; Ştefan Vodă; Cahul; Basarabeasca; Străşeni; Glodeni; Rîşcani; Dubăsari; UTA Găgăuzia şi mun.Chişinău.

Concluzia principală cuprinsă în rapoartele de audit constă în faptul că gestiunea finanţelor publice locale se efectuează cu abateri şi iregularităţi, ceea ce se confirmă prin următoarele:

• procesul de evaluare şi prognozare bugetară este periclitat de o identificare neconformă şi o subestimare a materiei/bazei impozabile şi, respectiv, a veniturilor formate de APL. Nu întrunesc credibilitatea suficientă şi nu sînt fundamentate pe măsură şi cheltuielile bugetelor respective, acestea fiind, de regulă, în mărimi suprasolicitate. Consecinţele acestor slăbiciuni instituţionale, în urma nevalorificării potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de venituri şi, respectiv, diminuării indicilor fiscal-bugetari, precum şi cheltuielile exagerate determină autorităţile centrale, mai cu seamă Ministerul Finanţelor, să sprijine financiar bugetele locale din contul bugetului de stat. Acest flagel, implicit, amplifică dezechilibrele bugetare per ansamblu;

• factorii responsabili din cadrul APL nu au fost preocupaţi de o administrare riguroasă a veniturilor proprii, astfel auditul constatînd că doar la circa 1/3 din bugetele locale, mai cu seamă în cadrul bugetului mun.Chişinău taxele/impozitele suplimentare constituind peste 0,4 mld.lei;

• gestiunea cheltuielilor şi managementul financiar-contabil continuă să fie afectate de imprudenţă şi iregularităţi.

În contextul politicilor de descentralizare şi regionalizare, Curtea de Conturi se pronunţă pentru consolidarea continuă a autonomiei decizionale şi financiare în cadrul autorităţilor publice locale în spiritul standardelor eurocomunitare.

• Audituri, efectuate în cadrul angajamentelor internaţionale

Pentru implementarea reformelor structurale, bugetul de stat beneficiază anual de asistenţă financiară din partea partenerilor străini. În conformitate cu prevederile unor acorduri de finanţare, încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi donatori, Curtea de Conturi are obligaţia să supună auditului fondurile respective, cu efectuarea auditurilor performanţei acestora.

Astfel, potrivit Matricei de politici a Programului de susţinere a politicilor în domeniul aprovizionării cu apă, în anul 2012, Curtea de Conturi a realizat două misiuni de audit, finalizate cu aprobarea a două rapoarte:

1. Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse, sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”.

2. Raportul auditului în domeniul mediului “Aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor”.

Mesajul-cheie al acestor două rapoarte de audit este că incapacitatea de absorbţie a fondurilor în cadrul proiectelor investiţionale, precum şi managementul ineficient al acestora rămîn a fi problemele actuale la nivelul tuturor actorilor implicaţi în acest proces, dar şi în general pentru societate, ţinîndu-se cont de faptul că nu se beneficiază de produsul final preconizat.

Totodată, în anul 2012, Curtea de Conturi, în calitatea sa de membru al Grupului de lucru EUROSAI, a aprobat:

“Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale pe exerciţiul bugetar 2011 la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine”.

Raportul conţine o imagine a problemelor şi deficienţelor cu care se confruntă sistemul protecţiei civile din Republica Moldova.

◊ Efectuarea auditului gestionării patrimoniului public

O direcţie importantă în activitatea Curţii de Conturi o constituie efectuarea auditului gestionării patrimoniului public. Pe parcursul perioadei raportate, Curtea de Conturi a aprobat 10 rapoarte de audit care vizau acest subiect, din care 3 rapoarte de audit al performanţei.

Aspectul privind gestionarea patrimoniului public a fost abordat în cadrul auditurilor efectuate la autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi la autorităţile administraţiei publice locale.

Principalele constatări au relevat necesitatea:

• înregistrării la organul cadastral a patrimoniului proprietate publică;

• îmbunătăţirii managementului:

- la gestionarea patrimoniului în cadrul Î.S., Î.M. şi S.A.;

- la transmiterea în locaţiune a patrimoniului public;

- la înstrăinarea/privatizarea patrimoniului public;

• sporirii aportului membrilor Consiliilor de administraţie ale Î.S. şi al reprezentanţilor statului în S.A.

Un domeniu semnificativ, supus auditului Curţii de Conturi la capitolul gestionarea patrimoniului public, a fost cel al aviaţiei civile, domeniu relevant atît pentru dezvoltarea economiei naţionale, cît şi pentru cetăţenii ţării în parte.

Rapoartele de audit privind gestionarea patrimoniului public la cele 6 entităţi din domeniul aviaţiei civile relevă existenţa dificultăţilor:

• la nivel de politici privind tarifele/taxele pentru serviciile prestate în domeniul respectiv, condiţionînd majorarea nejustificată a acestora. Este necesară armonizarea cadrului legislativ-normativ ce reglementează aspectul respectiv, dar şi o implicare activă în soluţionarea problemei a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;

• în managementul entităţilor, în special în domeniul achiziţionării şi instalării unor echipamente, care reprezintă riscuri majore de disfuncţionalitate şi, în final, nu sînt sau nu pot fi utilizate conform destinaţiei.

Ţinînd cont de multiplele iregularităţi, legate de darea/luarea în locaţiune a patrimoniului, Curtea de Conturi a iniţiat şi a efectuat un audit al performanţei patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public. Pe lîngă constatarea în cadrul auditului a carenţelor de ordin legislativ-normativ, legate de modul de transmitere în locaţiune a patrimoniului public, lipsa unor politici tarifare corespunzătoare la entităţile verificate, multiplele abateri de la prevederilor legale, Curtea de Conturi a depistat şi cazuri cu suspiciuni de fraudă.

Misiunile de audit în domeniul gestionării patrimoniului la entităţile economice relevă probleme majore legate de salarizarea top-managementului şi membrilor consiliilor societăţilor pe acţiuni. Ca urmare, Curtea de Conturi a iniţiat şi a efectuat auditul performanţei privind eficienţa activităţii reprezentanţilor statului în societăţile economice şi salarizarea lor.

Constatările Curţii de Conturi la acest capitol au dezvăluit că metodele de stimulare şi de motivare a managerilor, reprezentanţilor statului şi ai autorităţilor administraţiei publice centrale, membrilor consiliilor societăţilor nu sînt justificate şi ajustate la performanţele de activitate economico-financiară a entităţilor economice.

La acest capitol, Curtea de Conturi salută reacţia Guvernului, care a propus Parlamentului, spre aprobare, modificări ale cadrului legal privind salarizarea managerilor entităţilor.

În acelaşi timp, Curtea de Conturi relevă necesitatea stringentă a ajustării cadrului legal, pentru a reglementa cerinţe bine definite faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor şi structurilor executive, sistemul lor de recompensă, dar şi ar limita participarea concomitentă a unora şi aceloraşi persoane în calitate de membri ai consiliilor societăţilor pe acţiuni şi de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat.

◊ Efectuarea auditurilor TI

Auditul diferitelor sisteme TI în sectorul public este important, necesar şi tot mai solicitat, reieşind din obiectivele majore ale Guvernului privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii guvernării prin intermediul tehnologiilor informaţionale. În perioada raportată, Curtea de Conturi a aprobat 2 rapoarte de audit, în cadrul cărora a evaluat realizările implementării, în anii 2005-2010, a Strategiei “Moldova Electronică”, precum şi realizarea agendei de “e-Transformare a Guvernării”. În urma efectuării misiunilor de audit, Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice centrale le-au fost înaintate recomandări de soluţionare a unor probleme şi riscuri identificate în cadrul misiunilor de audit.

◊ Efectuarea auditurilor comune

Pentru prima dată în practica Curţii de Conturi, în anul 2012 s-a efectuat un audit paralel cu o instituţie omoloagă – Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse – asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între ambele state, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova.

Reieşind din obiectivul auditului paralel, s-a efectuat un lucru important ce ţine de evaluarea executării prevederilor Programului, a actelor legislative şi normative ale Republicii Moldova din domeniul reglementării de stat a exportului de produse alimentare în Federaţia Rusă, eficacităţii activităţii organelor de control fitosanitar, asigurării calităţii şi inofensivităţii producţiei livrate, identificarea factorilor care afectează exporturile de produse alimentare în Federaţia Rusă.

În urma auditului comun, au fost identificaţi factorii care au influenţat asupra restricţionării exportului de produse agricole în Federaţia Rusă, ulterior, de către instituţiile abilitate fiind iniţiate procese de înlăturare. Ca rezultat, a crescut numărul potenţialilor exportatori de produse alcoolice şi de produse de origine animală, acreditaţi cu dreptul de export.

ACTIVITĂŢI CONEXE

Activitate juridică

• Cooperarea cu organele de drept

Pe parcursul anului 2012, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 16 materiale, în urma examinării cărora au fost pornite 7 cauze penale, iar 9 materiale se află în proces de examinare. Situaţiile, precum şi reacţia organelor de drept, sînt expuse detaliat în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

◊ Reprezentarea intereselor Curţii de Conturi în instanţele de judecată

În anul 2012, angajaţii Direcţiei juridice au reprezentat interesele Curţii de Conturi în instanţele de judecată în 7 litigii, dintre care:

• 5 litigii în contencios administrativ;

• 1 litigiu în care Curtea de Conturi a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu;

• 1 litigiu de muncă.

Totodată, în această perioadă, nici o decizie judecătorească definitivă nu a fost adoptată contra intereselor Curţii de Conturi.

◊ Avizarea şi expertiza juridică a proiectelor de acte legislative şi normative în domenii de interes pentru Curtea de Conturi

Curtea a contribuit la îmbunătăţirea managementului financiar şi prin intermediul avizelor sale, care privesc propunerile normative şi legislative noi, sau cele de modificare. Aceste avize sînt solicitate de Parlament, Guvern, APC, fiind utilizate de autorităţile respective la definitivarea şi aprobarea cadrului normativ-legislativ. Printre cele mai importante au fost:

• avizul la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008;

• avizul la proiectul Legii pentru completarea Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;

• avizul la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

• avizul la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22.12.2006 “Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”;

• avizul la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului privind salarizarea personalului ce efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea, evidenţa, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la aprobarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012-2015”;

• avizul la proiectul Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Strategiei de dezvoltare în domeniul managementului finanţelor publice 2013-2020.

Resurse umane

◊ Informaţie generală

Baza activităţii Curţii de Conturi o reprezintă capitalul uman. Acesta înglobează resurse strategice, prin intermediul cărora instituţia îşi realizează obiectivele. La 31 decembrie 2012, schema de încadrare aprobată pentru Curtea de Conturi cuprindea 160 de posturi permanente de funcţionari, cu un raport de încadrare de 93%, majorînd-se cu 8,6 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în anul precedent. Pe parcursul anului 2012, au fost recrutate 35 de persoane şi au demisionat 21 de persoane.

Indicatorul privind fluctuaţia cadrelor a constituit 14,2%, din care 4,75% – în urma pensionării.

Gradul de acoperire cu personal în ultimii 3 ani

Capitalul uman în cadrul Curţii de Conturi este divizat în mai multe categorii de angajaţi, ponderea cea mai semnificativă deţinînd-o personalul de audit (72%). Pentru anul 2012, se prezintă următoarea configuraţie a divizării pe funcţii a personalului Curţii de Conturi:

Distribuţia pe categorii de funcţii a numărului efectiv de angajaţi (pers.)

Diferenţierea pe funcţii de management şi de execuţie este prezentată în figura de mai jos.

Personal angajat în anul 2012, pe categorii de activităţi (%)

◊ Echilibrul de gen

Curtea de Conturi ţine cont de principiul egalităţii şanselor, oferind tuturor angajaţilor săi perspective egal dimensionate de dezvoltare în toate activităţile instituţiei. Ponderea cea mai mare o deţine sexul feminin (60,1%). Astfel, distribuţia de gen înregistrează următoarea configuraţie:

Raporturile de gen în cadrul instituţiei (pers.)

Diagrama prezentată în continuare indică procentajul personalului de sex masculin şi de sex feminin, pe niveluri de responsabilitate, la 31 decembrie 2012.

Distribuţia pe gen a categoriilor de funcţii (pers., %)

◊ Profilul de vîrstă pe categorii de angajaţi

În procesul desfăşurării activităţii, Curtea de Conturi pune accentul pe profesionalism şi experienţă, dar si pe valorificarea potenţialului tinerilor specialişti. Astfel, personalul instituţiei numără atît persoane cu experienţă, cît şi tineri, angajaţi recent în cîmpul muncii. Distribuţia personalului pe profil de vîrstă este relativ uniformă. O imagine detaliată a distribuţiei pe vîrste în dinamică în ultimii 3 ani este prezentată în tabelul de mai jos.

Profilul de vîrste pe categorii (pers.)

◊ Dezvoltare profesională

Profesia de auditor necesită o formare continuă, personalul urmînd să fie iniţiat cu evoluţiile din domeniu şi să poată dobîndi noi competenţe. În conformitate cu Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Curtea de Conturi oferă anual, în medie, 40 de ore (cinci zile) de formare profesională pentru fiecare auditor.

Curtea de Conturi a depăşit pragul stabilit pentru formarea profesională a personalului de audit, ceea ce indică importanţa acordată dezvoltării profesionale a colaboratorilor instituţiei.

Astfel, în perioada de raportare, personalul de conducere din cadrul subdiviziunilor de audit a beneficiat, în medie, de 80 de ore de formare profesională pe an, iar personalul de execuţie – de 52 de ore. Accentul principal a fost pus pe instruirea tinerilor angajaţi, astfel încît aceştia să-şi poată dezvolta capacităţile profesionale.

Alte activităţi

◊ Patronarea şcolii-internat

În conformitate cu Lista nominală a patronilor instituţiilor rezidenţiale de întreţinere şi educaţie a copiilor şi instituţiilor sociale, aprobată de către Guvern la 28.06.2005, Curtea de Conturi patronează Şcoala-internat auxiliară din or.Bălţi – internat ce găzduieşte copii cu dezabilităţi. Pe parcursul anului 2012, Curtea de Conturi a continuat să întreprindă, în măsura posibilităţilor, acţiuni de caritate.

Tradiţional, în anul 2012 colaboratorii Curţii de Conturi au venit cu donaţii benevole, colectînd fonduri pentru a procura cadouri destinate elevilor Şcolii-internat auxiliare din or.Bălţi, cu ocazia festivităţilor de început şi de încheiere a anului şcolar, sărbătorilor de Crăciun.

◊ Spartachiada angajaţilor în serviciul public

În luna iunie 2012, reprezentanţii Curţii de Conturi au participat la ediţia a IX-a a Spartachiadei Asociaţiei Sindicale Teritoriale Chişinău, organizată de Federaţia SINDASP, care reprezintă un centru sindical naţional ramural, ce reuneşte 41 de organizaţii-membre: 35 de asociaţii sindicale teritoriale şi 6 asociaţii sindicale ramurale. Numărul membrilor de sindicat constituie 33786, întruniţi în 1416 organizaţii sindicale primare. Federaţia SINDASP promovează principiile fundamentale ale mişcării sindicale: unitate în acţiuni, solidaritate, democraţie.

Spartachiadele anuale ale lucrătorilor din serviciul public au tradiţii frumoase, iar ca scop – menţionarea celor mai activi participanţi. Curtea de Conturi a fost premiată cu distincţia celor mai organizaţi şi disciplinaţi sportivi din serviciul public – Statuia de cristal, în memoria dlui Nicolae Barbieru, fondatorul acestor reuniuni sportive. Rezultatele probelor sportive ale Spartachiadei au poziţionat echipa Curţii de Conturi pe locul de vîrf la proba ridicarea greutăţilor.

◊ Acţiunea de înverzire a plaiului

Curtea de Conturi a participat, în luna octombrie 2012, la acţiunea naţională “Un arbore pentru dăinuirea noastră”. Colaboratorii instituţiei au plantat pe teritoriul Gospodăriei silvice Călăraşi circa 10000 de puieţi de stejar, pe o suprafaţă de 2 ha.

Acţiunea naţională “Un arbore pentru dăinuirea noastră” a fost lansată în anul 1995, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova de atunci dl Mircea Snegur. Conform Hotărîrii Guvernului nr.1469 – 1059/3 din 15.10.2012 şi în baza Planului de acţiuni privind desfăşurarea Zilei naţionale de înverzire a plaiului, la 27 octombrie 2012, în republică au fost organizate lucrări de plantare şi înverzire a terenurilor, salubrizare a parcurilor, scuarurilor, zonelor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice.

COLABORARE INTERNAŢIONALĂ

Organizaţii de profil

Potrivit legii organice, Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al acestora. În context, pe plan internaţional, în anul 2012, Curtea de Conturi a desfăşurat activităţi în calitate de membru al următoarelor organizaţii, asociaţii şi consilii profesionale internaţionale de profil:

Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (membru din 1994);

Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (membru din 1994);

Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit, care au în comun utilizarea limbii franceze (membru din 2008);

Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI (membru din 2000).

În cadrul schimbului de experienţă şi bune practici în domeniul auditului extern, reprezentanţii Curţii de Conturi au participat la evenimentele internaţionale organizate de:

INTOSAI

♦ Reuniunea anuală a Grupului de lucru privind indicatorii-cheie naţionali (ICN), organizată de Instituţia Supremă de Audit a Letoniei la Riga;

♦ Reuniunea anuală a subcomitetului cu genericul “Promovarea activităţilor de consolidare a capacităţilor ISA” (Tokyo, Japonia);

♦ Congresul internaţional privind justiţia, guvernarea şi legea pentru asigurarea durabilităţii mediului” (La Rio, Brazilia);

♦ Întrunirea anuală a Grupului de lucru privind datoria publică (Helsinki, Finlanda);

♦ Seminarul cu tema “Auditul parteneriatului public privat” (Haga, Olanda).

EUROSAI

♦ Conferinţa internaţională cu genericul “Managementul eficient în sectorul public: rolul ISA” (Tbilisi, Georgia);

♦ Reuniunea Grupului operativ privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamităţilor naturale sau a dezastrelor (Wroclaw, Polonia);

♦ Seminarul “Auditul de mediu privind pescuitul durabil şi gestionarea pădurilor” (Oslo, Norvegia);

♦ Seminarul “Aplicarea instrumentelor software în audit” (Praga, Cehia);

♦ Întrunirea anuală a Grupului de lucru privind auditul de mediu (Ayia Napa, Cipru).

Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI:

♦ Reuniunea anuală a Grupului de lucru pentru elaborarea standardelor de control financiar de stat pentru organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI (Astana, Kazahstan);

♦ Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor în domeniul auditului financiar public pentru statele membre ale CSI (Bişkek, Kîrgîzstan);

♦ Sesiunea XII a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI (Cholpon-Ata, Kîrgîzstan);

♦ Şedinţa Grupului de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali de pe lîngă Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI (Chişinău, Moldova).

Un eveniment aparte la acest capitol a fost cea de-a cincea şedinţă a Grupului de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali de pe lîngă Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţilor Statelor Independente. Evenimentul, care a avut loc în luna mai 2012, a fost găzduit de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova. La şedinţă au fost prezenţi reprezentanţii instituţiilor supreme de audit din Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Belarus, Republica Kîrgîzstan, Republica Kazahstan şi Republica Tadjikistan.

Reprezentanţii Curţii de Conturi au participat, de asemenea, la un şir de întruniri internaţionale:

♦ Atelierul de lucru “Audit al Performanţei”, organizat de către Centrul de Excelenţă în Finanţe (Ljubljana, Slovenia);

♦ Seminarul internaţional cu genericul “Relaţiile dintre instituţia supremă de audit şi Parlament – modalităţi de îmbunătăţire a performanţei”, organizat de ISA a Armeniei (Erevan, Armenia);

♦ Vizita de lucru la Parlamentul Suediei, în cadrul deplasării delegaţiei CCRM la Stockholm (Stockholm, Suedia).

♦ Vizita de lucru la Oficiul Suprem de Audit al Republicii Polonia (Varşovia, Polonia).

Pe parcursul anului 2012, Curtea de Conturi a prezentat rapoarte naţionale, informaţie pentru diverse chestionare, remise către organizaţiile internaţionale INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF şi Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, pe următoarele subiecte: guvernarea naţională şi auditul naţional; rolul ISA privind protejarea durabilităţii pe termen lung a politicilor de finanţare, indicatorii-cheie.

Cooperare bilaterală

◊ Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS)

În perioada 24-27 septembrie 2012, la Stockholm, Suedia, a avut loc ultima şedinţă a Comitetului de coordonare privind implementarea celui de-al II-lea Acord de cooperare CCRM – ONAS, evenimentul fiind organizat şi în contextul negocierii unui nou Proiect de cooperare.

În cadrul şedinţei a fost făcut bilanţul activităţilor realizate în cadrul Proiectului de cooperare CCRM – ONAS pentru anii 2010-2012, precum şi al succeselor înregistrate.

La finele anului 2012 a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2012 – semnarea Memorandumului privind noul Proiect de cooperare (sub formă de asistenţă tehnică) între CCRM şi ONAS pentru anii 2013-2015.

Scopul general al proiectului este obţinerea sustenabilităţii în calitate de instituţie supremă de audit şi a unui audit al regularităţii în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI).

Viitoarea cooperare este axată pe suportul ONAS în domeniul efectuării auditurilor financiare/ale regularităţii, în conformitate cu standardele ISSAI. În premieră, în cadrul noului Proiect de cooperare, Curtea de Conturi îşi va asuma rolul de lider şi promotor, participînd activ la planificarea şi implementarea activităţilor planificate.

◊ Lansarea Proiectului de înfrăţire (Twinning)

Un alt eveniment important al anului 2012 a fost lansarea negocierilor cu privire la semnarea unui acord de colaborare în cadrul unui viitor Proiect Twinning, cu suportul Comisiei Europene. În cadrul Proiectului, Curtea de Conturi va beneficia de suport în consolidarea performanţei şi impactului activităţii instituţiei, în conformitate cu scopurile şi obiectivele stipulate în PDS pentru anii 2011-2015.

Obiectivul general constă în “îmbunătăţirea responsabilităţii şi managementului finanţelor publice în Republica Moldova prin consolidarea capacităţii de audit extern, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute şi cu cele mai bune practici europene”.

Pe parcursul anului 2012 a fost elaborată Fişa Proiectului de înfrăţire (Twinning), aceasta fiind remisă Comisiei Europene pentru examinare şi lansare a procedurii de selectare a instituţiilor care vor acorda asistenţă tehnică Curţii de Conturi.

◊ Cooperarea cu Banca Mondială

În vederea consolidării funcţiei de audit public extern în Republica Moldova, în perioada anului 2012, Curtea de Conturi a lansat către Banca Mondială solicitarea de Finanţare prin grant (GFR). Similar altor proiecte, scopul viitoarei cooperări este de a susţine Curtea de Conturi în implementarea obiectivelor Planului de Dezvoltare Strategică pe anii 2011-2015.

În context, obiectivul grantului urmează a fi realizat prin activităţile care vizează:

• dezvoltarea şi implementarea noilor metodologii pentru auditurile financiare şi ale performanţei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în urma mai multor reforme realizate recent de către Guvern;

• consolidarea resurselor umane şi sistemelor de performanţă pentru dezvoltarea eficientă şi antrenarea resurselor umane în misiuni de audit;

• sporirea capacităţii de a realiza un audit eficient al sistemelor de tehnologii informaţionale (IT) şi obţinerea competenţelor specializate pentru a efectua alte tipuri de audit în domeniul IT;

• dezvoltarea Sistemelor de control al calităţii.

◊ Cooperarea cu SIGMA şi TAIEX

În anii de referinţă, Curtea de Conturi a avut comunicări cu experţii SIGMA, organism internaţional care este interesat în acordarea de asistenţă Curţii privind consolidarea capacităţilor instituţionale, în perioada de pînă la lansarea Proiectului Twinning. De asemenea, cu suportul TAIEX, reprezentanţi ai Curţii de Conturi, în comun cu funcţionari ai Parlamentului RM, urmează să efectueze vizite de studiu în vederea acumulării bunelor practici existente în alte ţări dezvoltate privind relaţiile dintre Instituţia Supremă de Audit şi Parlament.

ASIGURAREA TRANSPARENŢEI

O democraţie funcţională nu poate fi asigurată fără două elemente-cheie: accesul la informaţiile de interes public şi transparenţa decizională. Prin transparenţă putem înţelege furnizarea în mod deschis, explicit şi oportun, de către autorităţile publice, a tuturor informaţiilor privind strategiile, procedeele de evaluare, procedurile şi deciziile de politică, în vederea informării publicului larg. Accesul la informaţia de interes public este parte integră dintr-un “aquis” democratic, pe care orice ţară care tinde spre o guvernare responsabilă îl aplică într-o măsură cît mai mare. Definiţia de acces la informaţie de interes public poate fi formulată drept posibilitatea oricărei persoane de a obţine informaţii aflate în posesia instituţiilor statului.

Promovarea dreptului de acces la informaţie şi transparenţa activităţii CCRM este unul din obiectivele-cheie ale instituţiei, realizat în practică prin intermediul Serviciului relaţii publice şi imagine, prin diferite modalităţi de cooperare cu societatea civilă şi mass-media.

Consiliul consultativ

Consiliul consultativ pe lîngă Curtea de Conturi este organul consultativ permanent, instituit la 10.03.2009 şi format din specialişti calificaţi, savanţi din diferite domenii, din cadrul administraţiei publice de profil, precum şi din domeniul academic, care are rolul de a interveni prin consultanţă din exterior în domeniile, principiile şi metodele de activitate a Curţii.

La finele anului 2012 s-a desfăşurat şedinţa Consiliului consultativ, în cadrul căreia au fost discutate unele subiecte de o importanţă majoră pentru activitatea Curţii de Conturi. Problemele abordate s-au referit la “Conceptul programului activităţii de audit a Curţii de Conturi”, făcîndu-se detalieri privind procedura de elaborare a Programului pe anul 2013, precum şi activităţile de audit planificate pentru perioada respectivă.

De asemenea, în cadrul şedinţei s-a analizat procesul de “Asigurare a transparenţei în procesul decizional; promovare a dreptului de acces la informaţie în cadrul activităţii Curţii de Conturi”, cu referire la succesele înregistrate de instituţie în domeniul transparenţei şi cooperării cu diferiţi membri ai societăţii civile, reprezentanţi mass-media.

Un alt subiect abordat în cadrul şedinţei Consiliului a fost “Aspectele privind procesul de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi”, fiind expuse problemele cu care se confruntă CCRM în procesul de monitorizare a implementării recomandărilor de audit. De asemenea, în cadrul şedinţei a fost aprobată redacţia nouă a Regulamentului Consiliului consultativ pe lîngă Curtea de Conturi.

Cooperarea cu societatea civilă

La 5 martie 2008 a fost semnat Memorandumul privind cooperarea între Curtea de Conturi şi organizaţiile societăţii civile în domeniul implementării prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, ale Acordurilor de cooperare încheiate între Curtea de Conturi şi instituţiile similare din statele membre ale UE; prevenirii şi combaterii eficiente a fraudelor şi a altor infracţiuni ce afectează fondurile naţionale şi internaţionale; asigurării transparenţei activităţii de control/audit public extern al Curţii de Conturi; creării unui mecanism eficient de susţinere de către societatea civilă a politicii de stat, orientată spre perfecţionarea sistemului unic al controlului financiar în Republica Moldova.

◊ Centrul analitic independent Expert-Grup

Centrul analitic independent Expert-Grup, cu suportul CCRM, a elaborat în anul 2012 două sinteze:

♦ “Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2012”;

♦ “Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul III, anul 2012”.

Obiectivul acestor rapoarte a fost de a sensibiliza opinia publică referitor la nivelul scăzut de implementare a recomandărilor CCRM, de a impulsiona organele responsabile de managementul entităţilor verificate să reacţioneze la concluziile alarmante, prezentate în rapoartele Curţii de Conturi.

◊ Institutul de Politici Publice

În anul 2012 au demarat negocierile privind lansarea unei colaborări a Curţii de Conturi cu Institutul de Politici Publice în cadrul Proiectului “Recomandările Curţii de Conturi – instrument de eficientizare a utilizării banilor publici”, cu suportul Fundaţiei Soros – Moldova. Scopul Proiectului este de a contribui la creşterea eficienţei utilizării mijloacelor financiare publice prin sporirea nivelului de implementare a recomandărilor CCRM şi responsabilizarea instituţiilor şi persoanelor vizate în rapoartele Curţii de Conturi.

◊ Parlamentul Tinerilor

Un grup al Forumului naţional legislativ de tineret – Parlamentul Tinerilor a efectuat o vizită de studiu la Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în iulie 2012. Vizita tinerilor parlamentari a demarat cu o excursie informativă prin sediul instituţiei supreme de audit din ţară.

În sala de şedinţe a CCRM, tinerii parlamentari au avut ocazia să “intre în pielea” membrilor Plenului, ocupîndu-le fotoliile timp de cîteva ore. La şedinţa de studiu comună Curtea de Conturi – Parlamentul Tinerilor au participat membrii CCRM, şefii Direcţiilor şi Serviciilor Curţii de Conturi. Tinerii vizitatori au avut ocazia să pună întrebări, cele mai discutate teme fiind atribuţiile instituţiei, aplicarea acestora în practică, activitatea de audit, soarta hotărîrilor CCRM etc. Un capitol aparte al comunicării în cadrul vizitei tinerilor parlamentari l-a constituit discuţiile despre importanţa colaborării dintre Legislativ şi Curtea de Conturi.

Parlamentul Tinerilor este coordonat de Institutul Tineretului Guvernator în parteneriat cu Parlamentul RM şi activează în baza unui regulament propriu de autoguvernare.

Accesul la informaţie

◊ Promovarea hotărîrilor şi rapoartelor

Programul de activitate a Curţii de Conturi pe anul curent şi documentele pe anii precedenţi sînt amplasate, pentru accesare publică, pe pagina electronică oficială a CCRM. De asemenea, la începutul anului, pe pagina electronică se face publică lista şedinţelor Curţii de Conturi, care este actualizată în caz de modificare.

Conform Legii Curţii de Conturi, art.34 alin.(7), “Rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data aprobării/ adoptării.” Concomitent, toate hotărîrile şi rapoartele CCRM, după publicarea în Monitorul Oficial, sînt amplasate pe pagina electronică a Curţii de Conturi, în două limbi – română şi rusă. Pe pagina electronică, în cazul fiecărei hotărîri, este afişată situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate după examinarea raportului de audit respectiv.

Lista actualizată a hotărîrilor Curţii de Conturi, adoptate în ultimele 3 luni, este amplasată, de asemenea, în revista specializată – Buletinul trimestrial al Curţii de Conturi. Revista este remisă tuturor autorităţilor publice centrale, reprezentanţilor societăţii civile etc.

◊ Şedinţe plenare deschise

Legea privind transparenţa în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008 prevede în art.13 alin.(1): “Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sînt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.”

În Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Plenului Curţii de Conturi se prevede că “Şedinţele Plenului sînt publice, la şedinţe pot participa reprezentanţii mass-media, cu excepţia şedinţelor la care se examinează materiale cu caracter secret”.

Anunţul despre desfăşurarea şedinţelor se amplasează pe pagina web, la sediul instituţiei şi, de asemenea, se remite reprezentanţilor mass-media şi societăţii civile. La şedinţe sînt prezenţi în permanenţă reprezentanţii posturilor TV, de radio, agenţiilor de ştiri, ziarelor şi revistelor (de la 5 pînă la 15 surse mass-media, în dependenţă de interesul manifestat faţă de subiectul abordat).

◊ Transmiterea în direct a şedinţelor plenare

Curtea de Conturi promovează o politică de transparenţă şi de deschidere maximală către societatea civilă şi reprezentanţii mass-media. Pe parcursul ultimului an au fost şi sînt întreprinse continuu acţiuni în scopul extinderii arealului de răspîndire a informaţiei rezultate din activitatea nemijlocită a instituţiei.

Din luna septembrie 2011, şedinţele plenare ale CCRM sînt transmise în eter direct prin intermediul reţelei Internet, pe portalul www.privesc.eu. În aşa mod au fost transmise peste 30 de şedinţe. De regulă, fiecare şedinţă plenară este privită în regim on-line, în medie, de 7-8 mii de utilizatori Internet. Înregistrările şedinţelor sînt stocate pe site-ul www.privesc.eu., în compartimentul “Arhivă”, şi pot fi vizualizate de orice doritor şi după desfăşurarea şedinţei.

Sînt utilizate pe larg şi reţelele de socializare, sursele Internet populare, cum ar fi www.facebook.com, www.youtube.com, unde se plasează înregistrările video complete ale şedinţelor Curţii de Conturi sau comunicatele şi anunţurile pentru reprezentanţii mass-media şi societatea civilă.

◊ Conlucrarea cu mass-media

Transparenţa activităţii Curţii de Conturi este asigurată prin mai multe metode şi surse disponibile. Reprezentanţii mass-media recepţionează informaţia oficială despre şedinţele, hotărîrile, rapoartele, noutăţile şi evenimentele de interes public ale instituţiei prin intermediul poştei electronice. Informaţiile menţionate, de asemenea, sînt plasate cu regularitate pe pagina electronică a instituţiei şi pot fi accesate de orice doritor.

Instituţia supremă de audit conlucrează eficient cu toate sursele mass-media, delegînd frecvent şi operativ, la solicitare, reprezentanţi pentru a participa la diferite mese rotunde, dezbateri, interviuri, alte emisiuni informativ-analitice la posturile TV şi de radio. De asemenea, instituţia oferă în permanenţă informaţia solicitată de presa scrisă şi electronică, în cadrul realizării interviurilor şi diferitor materiale analitice.

◊ Pagina electronică

Varianta nouă a paginii electronice a Curţii de Conturi a fost lansată la începutul anului 2012. Proiectul s-a realizat în conformitate cu prevederile şi cerinţele faţă de paginile electronice ale autorităţilor publice, stipulate în Hotărîrea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet nr.668 din 19.06.2006.

Pagina electronică a instituţiei este menţinută şi actualizată în permanenţă. Pe ea sînt plasate Hotărîrile şi Rapoartele CCRM, aprobate în cadrul şedinţelor. De asemenea, pagina web conţine toată informaţia necesară: telefoanele de contact, zilele de audienţă, comunicatele şi ştirile oficiale ale instituţiei, cadrul legal etc.

◊ Panoul informativ electronic

Printre inovaţiile de ultimă oră în domeniul transparenţei şi accesului la informaţii este şi utilizarea unui panou informativ de tip nou, digital – proiect realizat cu suportul Băncii Mondiale. Panoul informativ electronic, amplasat în faţa sediului Curţii de Conturi, reprezintă un ecran de tip “touchscreen”, care conţine informaţie utilă pentru utilizatori în trei limbi – română, rusă, engleză. Acest mijloc de informare facilitează accesul la informaţie pentru cetăţeni.

◊ Editarea publicaţiilor specializate

Cu suportul partenerului extern pentru dezvoltarea internaţională (Oficiul Naţional de Audit al Suediei), Curtea de Conturi a editat revista de specialitate Buletinul Informativ. Revista inserează materiale informative, analitice din domeniul auditului, noutăţi ale CCRM, evenimente, decizii etc. Buletinul Informativ a fost remis autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice, instituţiilor de învăţămînt superior, reprezentanţilor societăţii civile, ambasadelor şi consulatelor străine etc.

Anual, Curtea de Conturi scoate de sub tipar Raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat. Materialul prezentat în revistă este o sinteză analitică a constatărilor şi recomandărilor de audit aferente exerciţiului bugetar expirat şi se remite autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice, reprezentanţilor societăţii civile.

◊ Colaborarea cu publicaţiile internaţionale de profil

În calitate de membru al INTOSAI, Curtea de Conturi a colaborat, pe parcursul anului 2012, cu publicaţiile de profil ale acestei structuri, plasînd ştiri, fotografii, articole tematice în revista International Journal of Government Auditing, precum şi în Publicaţia Aniversară dedicată jubileului de 60 de ani de la fondarea INTOSAI.

Experienţa Curţii de Conturi în domeniul promovării transparenţei şi accesului la informaţii este înalt apreciată de diverse organisme internaţionale. În cadrul vizitei de lucru efectuate în octombrie 2012 la Curtea de Conturi de către delegaţia de parlamentari suedezi, reprezentanţii Parlamentului Suediei au apreciat înalt activitatea Curţii de Conturi în domeniul asigurării transparenţei şi accesului la informaţie.

GESTIUNE FINANCIARĂ

◊ Execuţia bugetului Curţii de Conturi

În conformitate cu Legea Curţii de Conturi, Curtea îşi estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual, acesta fiind remis pentru aprobare Parlamentului, care, la rîndul său, după aprobare, îl transmite Guvernului, pentru includerea în proiectul legii bugetare anuale.

Potrivit art.8 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat, aprobat, este prezentat Parlamentului.

Pentru anul 2012, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011, Curţii de Conturi i-au fost aprobate 27057,8 mii lei, care, în rezultatul rectificării bugetului, s-au diminuat pînă la 23937,8 mii lei.

Evoluţia cheltuielilor de la componenta de bază

pentru întreţinerea instituţiei (mii lei)

În anul 2012, rata globală de execuţie a bugetului a fost de 23811,0 mii lei, ceea ce constituie 99,5%, sau cu o diminuare de 126,8 mii lei faţă de bugetul rectificat.

Structura cheltuielilor pentru întreţinerea Curţii de Conturi (mii lei)

Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetului Curţii de Conturi o deţin cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patroni – 72%, fiind urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 16,4%.

COOPERAREA CU PARLAMENTUL

Activitatea de audit a Curţii de Conturi are drept scop oferirea de informaţii obiective şi independente, pentru a sensibiliza Parlamentul, Guvernul, organele abilitate şi societatea civilă asupra momentelor vulnerabile şi iregularităţilor sistemice, care periclitează stabilitatea şi bunăstarea fiecărui cetăţean în parte şi ale statului per ansamblu. În calitate de auditor extern, Curtea de Conturi joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Republicii Moldova şi contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a ţării.

La etapa actuală de dezvoltare a Republicii Moldova, reformele preconizate oferă oportunităţi deosebite de perfecţionare a gestiunii financiare. În acest context, dialogul deschis şi transparent între actorii implicaţi în proces este de o importanţă majoră, pentru a aprecia just obiectivele şi acţiunile preconizate.

◊ Interacţiunea dintre CCRM şi Parlament

♦ Numirea Preşedintelui şi a membrilor Curţii de Conturi de către Parlament

♦ Solicitarea de către Parlament a efectuării unor audituri

♦ Aprobarea bugetului independent al Curţii de Conturi de către Parlament

♦ Raportarea Curţii de Conturi către Parlament

♦ Studierea Rapoartelor anuale şi a Rapoartelor separate de către Parlament

♦ Comunicarea continuă dintre ISA şi Parlament

◊ Rapoarte prezentate de către Curtea de Conturi Parlamentului

♦ Anual, către 15 martie – Raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

♦ Anual, către 10 octombrie – Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în comisie şi în şedinţa plenară a Parlamentului.

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului şi alte rapoarte pe care le consideră oportune pentru examinare.

În termen de 3 zile lucrătoare din momentul semnării hotărîrii, rapoartele de audit şi hotărîrile Curţii de Conturi se remit în adresa entităţilor supuse auditului, instituţiilor indicate în hotărîre la capitolul monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi.

Astfel, în anul 2012 au fost semnate 35 de hotărîri şi aprobate 51 rapoarte de audit, remise – 824 de scrisori, inclusiv 42 de scrisori – Parlamentului.

◊ Preluarea bunelor practici de cooperare ISA – Parlament

Vizita delegaţiei CCRM la Stockholm

O delegaţie a Curţii de Conturi a Republicii Moldova a vizitat Oficiul Naţional de Audit al Suediei în septembrie 2012. La Stockholm a avut loc şedinţa Comitetului de coordonare pentru implementarea Proiectului de cooperare pentru dezvoltare instituţională dintre CCRM – ONAS. Evenimentul a fost organizat în contextul negocierii noului Proiect de cooperare dintre ISA ale celor două state.

În cadrul vizitei efectuate la Stockholm, delegaţia CCRM a fost invitată la sediul Parlamentului Suediei, unde a avut întrevederi cu membrii Comisiei parlamentare pentru cooperare cu Parlamentul Moldovei. Au fost puse în discuţie modalităţile de cooperare parlamentară dintre Moldova şi Suedia, precum şi de dezvoltare a relaţiilor, comunicării şi colaborării dintre Parlament şi ISA.

Delegaţia Parlamentului suedez la Curtea de Conturi

În luna octombrie 2012, o delegaţie de parlamentari suedezi a efectuat o vizită de lucru la Curtea de Conturi a Republicii Moldova. Delegaţia Parlamentului (Riksdag) Regatului Suediei a fost condusă de Gunnar Andren, membru al Parlamentului Suediei. Vizita s-a efectuat în cadrul Programului de cooperare parlamentară între Regatul Suediei şi Republica Moldova.

În cadrul vizitei la Curtea de Conturi, parlamentarii suedezi au pus în discuţie diverse subiecte axate pe activitatea instituţiilor supreme de audit şi a Legislativelor celor două state, modalităţile de cooperare dintre ISA şi Parlament, transparenţa şi mediatizarea activităţii ISA.

Întrevederea delegaţiei CCRM-ONAS cu conducerea Parlamentului

În luna decembrie 2012, o delegaţie comună a Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi a Oficiului Naţional de Audit al Suediei a avut o întrevedere cu Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova dl Marian Lupu şi cu preşedinţii unor comisii parlamentare permanente.

În cadrul întrevederii s-au discutat un şir de subiecte, printre care cooperarea de durată dintre cele două instituţii supreme de audit ale Republicii Moldova şi Suediei, modalităţile de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi comunicare dintre CCRM şi Parlament etc.

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a subliniat importanţa relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări, atît la nivelul instituţiilor supreme de audit, cît şi la cel al Legislativelor celor două state, apreciindu-le drept prioritare, productive şi foarte eficiente. Marian Lupu a apreciat profesionalismul şi dedicaţia colectivului CCRM şi a Preşedintelui instituţiei, reiterînd importanţa asigurării continuităţii activităţii instituţiei supreme de audit din ţară. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a solicitat sugestii şi propuneri din partea experţilor suedezi în domeniul îmbunătăţirii relaţiilor de colaborare dintre Legislativ şi Curtea de Conturi, pentru a spori impactul şi eficienţa activităţii instituţiei supreme de audit. De asemenea, dl Marian Lupu a salutat ideea parvenită din partea celor două instituţii supreme de audit de a elabora un Regulament de colaborare dintre CCRM şi Parlament, cu proceduri şi detalieri concrete, pentru a spori eficienţa conlucrării, acest obiectiv fiind inclus, spre realizare, în Fişa Twinning.

PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI

Pentru anul 2013, Curtea de Conturi îşi propune să asigure continuitate eforturilor de implementare a obiectivelor prevăzute în Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2011-2015, în vederea consolidării instituţiei şi creşterii nivelului de profesionalism şi competenţă a ISA, conformării la standardele internaţionale şi preluării celor mai bune practici din domeniul auditului public extern.

Realizarea acestor deziderate va fi facilitată de implementarea obiectivelor şi activităţilor prevăzute în proiectele de colaborare cu trei parteneri de dezvoltare: ONAS, Banca Mondială, Comisia Uniunii Europene. Cu suportul experţilor internaţionali, vor fi efectuate audituri-pilot ale performanţei/ de sistem în domenii semnificative, cum ar fi performanţa administrării veniturilor publice, investiţiilor capitale, sistemului de stat de pensionare etc.

O altă provocare pentru anul 2013 este elaborarea de către Curtea de Conturi a bugetului fundamentat pe program, care include indicatori de performanţă. Prin instituirea acestora, vor putea fi măsurate rezultatele obţinute de CCRM întru realizarea obiectivelor strategice ale instituţiei şi a obiectivelor stabilite în programul anual de activitate, precum şi pentru a asigura principiul cost-eficienţei în exercitarea auditului extern.

Prin intermediul indicatorilor de performanţă, se va asigura:

♦ Informarea Parlamentului despre raportul dintre realizările efective ale Curţii de Conturi şi realizările planificate, precum şi furnizarea către părţile interesate a informaţiilor privind performanţele Curţii de Conturi;

♦ Acordarea suportului conducerii instituţiei în procesul decizional, cu atenţionarea asupra aspectului eficienţei.

La capitolul provocări de viitor urmează a fi menţionată definitivarea implementării şi utilizarea datelor/rapoartelor din Sistemul de înregistrare a timpului, în scopul îmbunătăţirii organizării resurselor umane şi financiare, necesare pentru desfăşurarea activităţii de audit.

Pentru a-şi exercita cu succes atribuţiile şi întreg mandatul de audit, Curtea de Conturi depune eforturi susţinute întru eficientizarea şi sporirea eficacităţii activităţii sale, prin dezvoltarea personalului şi asigurarea profesionalismului, însă insuficienţa de personal se resimte din ce în ce mai mult.

Suplimentar timpului dedicat activităţii de audit în vederea realizării Programului anual de audit, auditorii Curţii de Conturi sînt antrenaţi în activităţile de dezvoltare strategică (în cadrul grupurilor de lucru pentru implementarea activităţilor din cadrul PDS, instruiri în domeniul auditului etc.), care se realizează din contul timpului destinat auditurilor, iar pentru finalizarea în termen a misiunilor de audit şi pentru definitivarea materialelor de audit angajaţii muncesc peste program.

Situaţia ar putea fi ameliorată prin majorarea etapizată a numărului de auditori, precum şi prin motivarea personalului.

Curtea de Conturi va continua procesul de consolidare instituţională şi de sporire a impactului asupra societăţii, prin aplicarea standardelor internaţionale în domeniul auditului şi preluarea celor mai avansate practici ale instituţiilor internaţionale similare.

Anexa nr.1

LISTA

materialelor remise organelor de drept în baza auditurilor

Curţii de Conturi în anul 2012