Hotărâri

Hotărîre nr.1450 din 12.03.2018 cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 12.03.2018

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă

pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

nr. 1450 din 12.03.2018

(în vigoare 12.03.2018)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-166 art. 675 din 18.05.2018

* * *

La data de 23 februarie 2018, reprezentanţii grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ au depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă cu următoarele documente anexate: procesul-verbal al adunării cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican legislativ, autentificat de Primăria municipiului Chişinău; dovada de comunicare autorităţii publice locale despre organizarea adunării de constituire a grupului de iniţiativă; lista participanţilor înregistraţi la adunarea cetăţenilor; actul ce conţine problema preconizată a fi supusă referendumului; proiectul de lege; decizia grupului de iniţiativă privind alegerea biroului executiv şi decizia biroului executiv al grupului de iniţiativă privind desemnarea trezorierului; lista membrilor grupului de iniţiativă în număr de 791 de persoane declarate, precum şi declaraţiile membrilor grupului de iniţiativă privind consimţămîntul lor de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului.

Conform documentelor prezentate, adunarea cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican legislativ a avut loc la data de 11 februarie 2018, în municipiul Chişinău. La adunare au participat 822 de persoane din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi din alte raioane ale Republicii Moldova.

În cadrul adunării au fost aprobate, cu votul majorităţii participanţilor, oportunitatea iniţierii referendumului republican legislativ, formularea întrebării preconizate a fi supuse referendumului şi proiectul de lege. Problema preconizată a fi supusă referendumului republican legislativ se referă la adoptarea legii cu privire la sistemul electoral, care stabileşte că alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot proporţional.

Potrivit procesului-verbal din 11 februarie 2018 al adunării cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican legislativ, grupul de iniţiativă a fost constituit din 791 de persoane.

Tot la 11 februarie 2018, membrii grupului de iniţiativă au ales din rîndul lor biroul executiv. Preşedinte al biroului a fost ales Gligor Ştefan, vicepreşedinte Uţica Stella şi secretar Paşa Valeriu. Biroul executiv al grupului de iniţiativă l-a desemnat pe dl Tofilat Sergiu în calitate de persoană cu atribuţii de gestionare a mijloacelor financiare ce pot fi acumulate în procesul de colectare a semnăturilor susţinătorilor referendumului republican, precum şi de raportare la Comisia Electorală Centrală a rulajului financiar aferent acestor proceduri.

Comparînd numeric declaraţiile şi copiile de pe actele de identitate ale membrilor desemnaţi în grupul de iniţiativă cu lista membrilor, Comisia a constatat că au fost prezentate 791 de declaraţii şi tot atîtea copii de pe actele de identitate, în listă figurînd, de asemenea, 791 de persoane.

La verificarea corespunderii datelor de identitate înscrise în lista membrilor grupului de iniţiativă cu cele din declaraţiile şi actele de identitate prezentate în copie, în 126 de cazuri au fost constatate abateri, precum: date incomplete sau eronate (IDNP-ul nu este corect în lista membrilor grupului de iniţiativă; declaraţia este scrisă neciteţ; actul de identitate prezentat în copie este incomplet/ilizibil; în declaraţie semnatarul scrie cu greşeli numele/prenumele) – 71 cazuri; semnăturile din listă, din buletinul de identitate şi din declaraţie nu corespund – 47 cazuri; acte de identitate prezentate în copie cu termenul de valabilitate expirat – 2 cazuri; declaraţii de consimţămînt semnate la o altă dată (17.12.2017) decît data la care a avut loc adunarea grupului – 6 cazuri.

În acelaşi timp, Comisia relevă importanţa respectării nu doar a normelor de procedură cu privire la constituirea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ, ci şi a competenţei desfăşurării unui asemenea tip de referendum, precum şi a conţinutului proiectului de lege supus acestuia.

Grupul de iniţiativă a propus să fie supus referendumului legislativ următorul proiect de lege:

"Lege cu privire la sistemul electoral

Noi, Poporul Republicii Moldova, exercitînd-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul nostru de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, exprimîndu-ne voinţa asupra problemei ce ţine de sistemul electoral, in temeiul art.1 alin.(3), art.2, art.7, art.38 alin.(1), art.39 alin.(1), şi art.75 din Constituţie, adoptăm prezenta lege organică.

Art.1 - Alegerile Parlamentului

Alegerile Parlamentului se efectuează, în baza unui sistem de vot proporţional.

Art.2 - Dispoziţii tranzitorii

(1) În termen de cel mult 30 de zile de la confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională, Parlamentul va adopta modificările şi completările necesare pentru aducerea legislaţiei în vigoare in concordanţă cu prezenta lege.

(2) Guvernul şi Comisia Electorală Centrală vor întreprinde toate măsurile necesare pentru pregătirea şi organizarea alegerilor parlamentare pentru Parlamentul de legislatura a XXI-a în baza sistemului electoral de vot proporţional".

Comisia reţine că, în conformitate cu prevederile constituţionale, referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranităţii naţionale, prin care corpul electoral este chemat să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-şi exprime voinţa în alte probleme de interes naţional. Potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), recurgerea la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu. Este necesar să fie respectate garanţiile procedurale şi regulile privind formularea textelor proiectelor de legi sau unor prevederi ale acestora de importanţă deosebită, fiind condiţii în funcţie de care Curtea Constituţională, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, examinează validarea şi confirmă rezultatele referendumului, şi care nu sînt un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci unul de esenţă, pentru clarificarea căruia este necesară determinarea intenţiei legiuitorului constituant.

În vederea elucidării corespunderii procedurii de iniţiere a referendumului legislativ cu normele juridice, Comisia va opera cu prevederile Constituţiei, ale Codului electoral, ale Legii privind actele legislative, ale Regulamentului cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, ale jurisdicţiei constituţionale, precum şi ale actelor internaţionale în domeniu.

La examinarea unei cereri similare, Comisia, prin hotărîrea nr.1344 din 12 ianuarie 2018, a respins cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ pe motiv că a constatat neconformităţi, printre care necorespunderea iniţiativei cu prevederile Codului bunelor practici în materie electorală, de asemenea prevederi care prezintă neclarităţi capabile să blocheze desfăşurarea unor astfel de iniţiative.

Este de remarcat faptul că mandatul actualului Parlament expiră pe data de 30 noiembrie 2018, iar alegerile, în conformitate cu art.61 alin.(3) din Constituţie, urmează a fi desfăşurate în cel mult 3 luni de zile de la expirarea mandatului. Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 52-a reuniune plenară (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decît cel al unei legi ordinare. Astfel, Comisia de la Veneţia a explicat că stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul, mai cu seamă este necesară stabilitatea unor reguli mai speciale ale dreptului electoral, în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor. Respectiv, Comisia observă că iniţierea modificării sistemului electoral are loc cu mai puţin de un an de zile pînă la termenul de organizare a alegerilor parlamentare ordinare, ceea ce duce la neglijarea prevederilor internaţionale în domeniu.

În conformitate cu art.155 alin.(1) din Codul electoral, referendumul republican poate fi iniţiat de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern. Prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.24 din 27 iulie 2017 privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.105-VIII din 28 martie 2017 privind desfăşurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes naţional, a fost declarat neconstituţional alin.(2) al art.155 din Codul electoral (în HCC art.144), care stabilea că subiecţii cu drept de a iniţia referendumul republican pot iniţia orice tip de referendum, statuînd că această normă contravine art.141 din Constituţie.

Astfel, menţionăm constatările Curţii la pct.95 din partea motivantă a hotărîrii că "…dreptul constituţional al Preşedintelui de a recurge la referendum nu îi poate conferi însă acestuia posibilitatea legiferării, întrucât, în conformitate cu prevederile Constituţiei, Preşedintele nu poate iniţia un "referendum legislativ", ci numai un "referendum consultativ". Aceasta rezultă cu claritate din prevederile art.60 alin.(1) din Constituţie, or, Parlamentul este unica autoritate legislativă în stat. În caz contrar, acest fapt ar reprezenta o recunoaştere a competenţei de legiferare a Preşedintelui".

De asemenea, în conformitate cu Hotărîrea nr.15 din 27 mai 1998 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărîrii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998, s-a stabilit că "Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămîne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporţional sau mixt […]. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate.

[…] Statul aplică legal un anumit tip de scrutin pornind de la nivelul dezvoltării sistemului politic al societăţii, de la problemele pe care şi le propune pentru soluţionare şi de la alte circumstanţe. Aceasta este o chestiune de oportunitate politică.".

Acelaşi raţionament, referitor la dreptul exclusiv al Parlamentului de a stabili sistemul electoral, a fost susţinut şi în alte decizii ale Curţii:

- pct.34 din Decizia nr.51 din 6 iunie 2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.73b/2017: "Potrivit articolului 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, Parlamentul, prin lege organică, urmează să reglementeze sistemul electoral. Astfel, în sensul în care, potrivit normei constituţionale, de competenţa Parlamentului ţine reglementarea prin lege organică a sistemului electoral…";

- pct.35 din Decizia nr.124 din 15 decembrie 2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.117a/2017: "…constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie".

Relevantă pentru prezenta speţă este şi poziţia Curţii Constituţionale subliniată în Hotărîrea nr.15 din 27 mai 2014, unde a fost statuat că: "[…] deşi Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta nu poate excede spiritului şi literei Constituţiei. Astfel, Parlamentul, la adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, urmează să acţioneze în conformitate cu un şir de principii constituţionale, cum ar fi: statul de drept, dreptul la vot, egalitatea, libertatea opiniei şi a exprimării, dreptul la administrare, dreptul la informaţie, libertatea întrunirilor etc. Or, Curtea urmează să reacţioneze de fiecare dată în cazul în care, la sesizare, va constata că legiuitorul a deviat de la aceste principii."

Este de remarcat faptul că pe lîngă lipsa reglementării legale exhaustive aferente dreptului cetăţenilor de a iniţia un referendum legislativ, nu este stabilită nici procedura de avizare a unor asemenea iniţiative, or cerinţele de formă şi de conţinut sînt obligatorii faţă de un act legislativ, inclusiv din punctul de vedere al corespunderii acestuia tehnicii legislative, fiind imperative în acest sens. În context, conform pct.51 din Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.26 din 27 septembrie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă, "...Curtea reţine că la elaborarea unui act normativ legiuitorul trebuie să respecte normele de tehnică legislativă pentru ca acesta să corespundă exigenţelor de calitate", ceea ce impune obligativitatea expertizării/avizării unui proiect înainte ca acesta să fie votat şi să devină lege.

Potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificîndu-se cu acesta. Respectiv, intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază.

Prin urmare, propunerea autorilor de a obliga Parlamentul să adopte o anumită lege într-un anumit termen nu se încadrează în conceptul constituţional al parlamentarismului.

Totodată, în vederea asigurării aplicării uniforme a normelor art.154 şi art.157 din Codul electoral, Comisia s-a adresat Parlamentului Republicii Moldova solicitîndu-i interpretarea acestora. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a emis un aviz consultativ nr.CJ-10/74 din 7 martie 2018, prin care şi-a expus opinia potrivit căreia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legislativă a statului, abilitată cu dreptul de a decide asupra sistemului electoral, dreptul cetăţenilor de a decurge la referendum legislativ nefiind reglementat de Constituţie.

Pornind de la cele expuse şi avînd în vedere practica jurisdicţiei constituţionale în materie de iniţiere a referendumului republican legislativ, în lipsa normelor de tehnică legislativă cu referire la iniţierea referendumului de către cetăţeni, precum şi prin prisma reglementarilor internaţionale de a nu modifica sistemul electoral decît cel puţin cu un an înainte de alegerile ordinare, Comisia ajunge la concluzia privind imposibilitatea de a înregistra cererea în cauză.

În temeiul art.1, art.18 alin.(2), art.155, art.157, art.164 alin.(2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ, înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr.CEC-7/6876 din 23 februarie 2018.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE COMISIEI
ELECTORALE CENTRALE	Alina RUSSU
Secretar	Veaceslav Agrigoroae
Nr.1450. Chişinău, 12 martie 2018.

Opinie separată

(expusă în corespundere cu art.18 alin.(3) din Codul electoral

şi pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea

Comisiei Electorale Centrale)

1. Subsemnaţii, membri ai Comisiei Electorale Centrale, nu suntem de acord cu Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1450 din 12.03.2018 cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ (în continuare – "hotărîrea adoptată", "HCEC nr.1450/2018"), deoarece considerăm că hotărîrea în cauză a fost adoptată cu interpretări cazuistice ale normelor constituţionale / legale şi cu abateri de la procedura jurisdicţiei electorale, pentru care motiv expunem prezenta opinie separată, bazată pe următoarele considerente.

2. În primul rînd, este de subliniat că în textul hotărîrii adoptate este inclusă o frază care a creat premisele pentru majoritatea membrilor CEC să respingă cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ, şi anume:

"În acelaşi timp, Comisia relevă importanţa respectării nu doar a normelor de procedură cu privire la constituirea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ, ci şi a competenţei desfăşurării unui asemenea tip de referendum, precum şi a conţinutului proiectului de lege supus acestuia."

3. În opinia noastră, anume prin acest alineat majoritatea membrilor CEC şi-au arogat atribuţii improprii autorităţii electorale centrale şi în contradicţie cu cadrul legal existent. Or, potrivit Codului electoral care este legea de bază în această speţă, Comisia Electorală Centrală este organul de stat independent, creat pentru realizarea politicii electorale în scopul organizării şi desfăşurării, din punct de vedere tehnic, a alegerilor şi/sau referendumurilor, şi în nici într-un caz în scopul deciderii asupra oportunităţii acestora.

4. Astfel, analizând în ansamblu conţinutul textului HCEC nr.1450/2018, putem constata din punctul nostru de vedere următoarele fapte axiomatice şi realităţi juridice:

- în materia organizării şi desfăşurării referendumurilor republicane Comisia Electorală Centrală are rolul şi doar atribuţii de verificare a respectării procedurilor prescrise de Codul electoral şi dezvoltate în regulamentele sale;

- la etapa iniţierii referendumurilor republicane de către subiecţii abilitaţi de lege cu acest drept, Comisia are atribuţia doar de a înregistra grupul de iniţiativă în cazul în care au fost respectate prevederile ce ţin de constituirea grupului de iniţiativă şi nu are atribuţii legale de a se expune asupra competenţei de a iniţia referendumuri, obiectului propus de a fi supus referendumului, precum şi asupra oportunităţii iniţierii referendumului legislativ, precum şi a problemei propuse de a fi supuse referendumului republican;

- potrivit normelor Codul electoral, Comisia are un singur temei legal pe care îl poate aplica, şi anume: în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican;

- declararea referendumului este atribuţia exclusivă a Parlamentului, iar rolul Curţii Constituţionale este de a veghea, la orice etapă, asupra respectării garanţiilor procedurale, verificării îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei referendare şi formularea textelor supuse referendumului, atribuţii ce rezultă atît din normele constituţionale, cît şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale;

- recomandările / observaţiile Comisiei de la Veneţia trebuie să fie respectate şi luate în considerare în egală măsură, atît recomandările generale care se conţin în Codul bunelor practici în materie electorală, cît şi recomandările speciale pentru Republica Moldova care se regăsesc în alte documente ale Comisiei de la Veneţia;

- din corespondenţa între Comisia Electorală Centrală şi reprezentanţii grupului de iniţiativă, rezultă cu certitudine că Comisia a creat o "speranţă legitimă" că grupul de iniţiativă va putea fi înregistrat dacă vor fi respectate condiţiile procedurale prevăzute de Codul electoral, fără a menţiona nici o condiţie de tehnică legislativă sau de altă natură prevăzută de lege care ar trebui să o parcurgă un proiect de lege propus a fi supus referendumului republican;

- la momentul actual există lacune legislative precum şi reglementări insuficiente pentru Comisia Electorală Centrală în materia referendumului republican, care se datorează organului legislativ şi/sau prin neexecutarea adreselor Curţii Constituţionale;

- cu referire la problema / proiectul de lege propus de grupul de iniţiativă pentru a fi supus referendumului republican, se observă că grupul de iniţiativă a luat în calcul prin analogie toate etapele şi/sau condiţiile care au fost respectate de iniţiativa civică din anul 2015 şi care a obţinut aviz pozitiv de la Curtea Constituţională;

- în această speţă, Comisia Electorală Centrală trebuia să se conducă de principiul fundamental statuat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind interpretarea normelor constituţionale, şi anume că o normă trebuie interpretată în sensul în care permite aplicarea ei şi nu în sensul în care se exclude aplicarea acesteia;

- la fel, în această problemă, în cazul nereglementării prin lege a unor asemenea situaţii juridice, Comisia Electorală Centrală urma să aplice norma legislaţiei civile care reglementează raporturi similare (principiul analogiei legii);

- în hotărîrea adoptată nu se regăsesc referinţe exacte la articolele din Codul electoral şi alte legi, care nu au fost respectate de grupul de iniţiativă;

- avizul consultativ al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, care a stat la baza hotărîrii adoptate, reprezintă doar o opinie consultativă care nu are forţă juridică obligatorie şi nu pot servi drept probă, nici pentru Comisia Electorală Centrală, nici pentru puterea judecătorească cu atît mai mult;

- lipsa reglementărilor legale în materia instituţiei referendare, nu pot servi drept argument pentru neînregistrarea grupului de iniţiativă, deoarece o iniţiativă civică pentru a supune voinţei poporului o problemă importantă, nu poate excede spiritul şi litera normelor din Legea Supremă, care reprezintă intenţia şi voinţa Constituantei originare.

Cu referire la respectarea normelor de procedură cu privire la constituirea şi înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ

5. La data de 23.02.2018, reprezentanţii grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ au depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă, anexând şi documentele prevăzute de normele electorale.

6. La acest aspect, este de menţionat că reprezentanţii grupului de iniţiativă au solicitat suportul Comisiei Electorale Centrale şi a Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, în pregătirea şi perfectarea actelor necesare pentru înregistrarea grupului de iniţiativă şi au cerut autorităţii electorale să prezinte informaţii şi modele de acte, spre exemplu: care este cadrul legal aplicabil, ce aspecte de procedură sunt necesare pentru iniţierea referendumului republican legislativ, orice alte informaţii sau proceduri legale relevante procesului de iniţiere a referendumului legislativ de către cetăţeni.

7. Prin scrisoarea cu nr.CEC 8/1980 din 30.01.2018, semnat de dna Alina Russu, reprezentanţii grupului de iniţiativă au primit răspunsul autorităţii electorale centrale, unde au fost enumerate prevederile din Codul electoral şi din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, aprobat prin HCEC nr.4315/2015, ce urmează a fi respectate de grupul de iniţiativă.

8. În continuare, potrivit procesului-verbal din 11.02.2018 al adunării cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican legislativ, grupul de iniţiativă a fost constituit din 791 de persoane, iar problema preconizată a fi supusă referendumului republican legislativ se referă la adoptarea de către popor a sistemului electoral al Republicii Moldova, ce se va aplica în cazul alegerilor parlamentare.

9. În textul HCEC nr.1450/2018, se spune că la verificarea corespunderii datelor de identitate înscrise în lista membrilor grupului de iniţiativă cu cele din declaraţiile şi actele de identitate prezentate în copie au fost constatate 126 de mici abateri, cum ar fi: declaraţie scrisă neciteţ, semnatarul a scris cu greşeli numele/prenumele, actul de identitate prezentat în copie este incomplet / ilizibil etc.

10. Cu toate acestea, este de observat că în textul hotărîrii adoptate de majoritatea membrilor CEC nu există menţiuni că aceste mici abateri identificate nu constituie motive concludente pentru respingerea înregistrării grupului de iniţiativă, deoarece este respectată condiţia imperativă impusă de art.163 alin.(1) din Codul electoral care stipulează că pentru iniţierea referendumului republican de către cetăţeni se constituie un grup de iniţiativă la adunarea acestora, la care trebuie să participe nu mai puţin de 300 de persoane cu drept de vot.

11. Or, chiar şi dacă ar fi fost excluse cele 126 mici abateri depistate de raportorul proiectului de hotărîre, numărul de participanţi la adunarea cetăţenilor oricum este cel puţin de două ori mai mare decît numărul de 300 de persoane cerut de normele legale.

12. În lumina celor expuse, considerăm că în HCEC nr.1450/2018 Comisia Electorală Centrală urma să constate şi să sublinieze expres că cerinţele de procedură cu privire la constituirea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ, au fost respectate de către grupul de iniţiativă şi corespund condiţiilor stabilite de normele legale şi regulamentare, iar pe cale de consecinţă grupul de iniţiativă trebuia să fie înregistrat.

Cu privire la imperativele ce ţin de stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei electorale, aplicarea principiilor constituţionale în materia referendară şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor

13. La acest capitol, este de menţionat că în cazurile examinării cererii privind înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ, cu toate că în hotărîrea adoptată majoritatea membrilor au utilizat în mod selectiv unele statuări din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerăm că Comisia Electorală Centrală urma să aplice şi să ia în considerare următoarele interpretări şi concluzii relevante ale Curţii Constituţionale.

14. Astfel, în Hotărârea nr.8 din 19/2012, Curtea Constituţională a reiterat faptul că:

"În condiţiile statului de drept, puterea politică aparţine poporului. Dacă primele două elemente definitorii ale statului – teritoriul şi populaţia – au un caracter obiectiv-material, cel de-al treilea element esenţial – suveranitatea naţională – are un caracter subiectiv-voliţional şi înseamnă că dreptul de comandă aparţine poporului."

15. La fel, în jurisprudenţa constituţională (a se vedea HCC nr.15/2014), Înalta Curte de Jurisdicţie Constituţională a consfinţit şi a reiterat constant în hotărîrile / deciziile sale următoarele principii generale:

- Potrivit art.1 alin.(3) din Legea fundamentală, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

- Întru dezvoltarea conceptului statului de drept, art.2 alin.(1) din Legea Supremă dispune că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

- Curtea relevă că, în sensul art.2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic.

- Curtea reiterează că dispoziţiile constituţionale ale articolelor 1 alin.(3) şi 2 alin.(1) urmează a fi corelate cu prevederile art.38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

- Curtea reţine că, prin norma constituţională, legiuitorul a desemnat poporul drept unicul deţinător al suveranităţii naţionale.

16. În acest sens, prin Hotărîrea nr.16/2001, Înalta Curte a statuat că: "Suveranitatea naţională înseamnă, potrivit Constituţiei, puterea absolută şi perpetuă a poporului, pe care acesta o exercită prin organele reprezentative ale puterii de stat, al cărei titular suveran este. În acest sens, suveranitatea naţională este inalienabilă, întrucât ceea ce se transmite organelor reprezentative este doar exerciţiul acesteia. Exercitarea suveranităţii în mod direct de către popor se realizează prin participarea lui la referendumuri şi alegeri, precum şi prin luarea unor decizii de către acesta în mod direct."

17. Astfel, putem concluziona că, exercitarea suveranităţii în mod direct de către popor se realizează prin participarea lui la referendumuri şi alegeri. Referendumul a fost consacrat la nivel constituţional ca modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la probleme de interes general sau care au o importanţă deosebită în viaţa statului.

18. În context este de necesar de menţionat şi statuările Curţii Constituţionale din Decizia nr.124/2017:

"34. În corespundere cu articolul 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, Parlamentul, prin lege organică, urmează să reglementeze sistemul electoral.

35. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie.

36. În acest context, prin Hotărârea nr.15/1998, Curtea a subliniat că: "Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat."

19. La acest aspect, ţinem să precizăm că în percepţia noastră, Curtea Constituţională a statuat pe bună dreptate că Parlamentul este unicul organ abilitat de Constituţie să adopte sistemul electoral, însă acest lucru nu înseamnă excluderea poporului de a legifera prin intermediul instituţiei referendare sistemul electoral, deoarece Parlamentul este unicul organ din ansamblul celorlalte organe de stat, care toate împreună se subordonează voinţei supreme a suveranului puterii de stat – poporul.

20. În continuare, Curtea Constituţională a statuat că realizarea în practică a dreptului de vot are loc prin intermediul alegerilor. În acest sens, prin Hotărârea nr.15/1998, a reţinut că: "Alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată."

21. La fel, în jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale (a se vedea HCC nr.24/2017), Curtea a reţinut că "Suveranitatea naţională constă în dreptul poporului de a hotărî necondiţionat asupra intereselor sale şi de a le promova în formele stabilite de Legea Supremă. Acest principiu constituţional derivă din art.1 din Constituţie, care consacră caracterul suveran al statului.

Curtea menţionează că dacă prin intermediul alegerilor poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanţi, care pe durata mandatului acordat constituie factori de decizie în numele întregului popor, în cea de-a doua formă - referendumul, deţinătorul puterii de stat exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă de consultare a voinţei populare cu privire la probleme esenţiale. Astfel, Curtea relevă că referendumul constituie un instrument al democraţiei directe, prin intermediul căruia cetăţenii îşi exprimă opinia asupra unor probleme de interes naţional."

22. În corespundere cu art.75 din Constituţie, cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului iar hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. La fel, art.38 din Legea fundamentală dispune că, voinţa poporului constituie baza puterii de stat.

23. Iar potrivit art.1 din Codul electoral, referendumul este acel scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultare a cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.

24. Astfel, instituţia referendumului a fost consacrat la nivel constituţional şi legal ca modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la probleme de interes general sau care au o importanţă deosebită în viaţa statului.

25. Altfel spus, referendumul este cea mai importantă instituţie a democraţiei directe, ce permite participarea publicului larg la procesul de luare a deciziilor importante, atît pentru întregul stat, cît şi pentru fiecare cetăţean în parte.

26. Instrumentul constituţional de consultare a cetăţenilor este o instituţie de inspiraţie şi sorginte democratică, căci poporul, ca exponent al suveranităţii statale, este stăpîn al destinului său şi nici o schimbare fundamentală nu poate avea loc în afara voinţei lui. Or, referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – reprezintă o modalitate de exercitare directă a suveranităţii naţionale.

27. În acest context, art.153 din Codul electoral al Republicii Moldova pe bună dreptate stabileşte că:

"(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod.

(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova."

28. Astfel, din normele constituţionale şi legale enunţate rezultă că suveranitatea naţională exprimă voinţa Constituantei originare, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine, într-adevăr, în primul rînd - poporului şi abia în al doilea rînd, forma de exercitare a suveranităţii fiind cea indirectă, mijlocită, prin instrumentul - organelor reprezentative. Or, însăşi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa a ţinut să dezvolte conceptul statului de drept, al rolului primordial al poporului ca deţinător al suveranităţii naţionale şi a importanţei referendumurilor ca instrument al democraţiei directe prin care cetăţenii îşi exercită în mod direct suveranitatea.

29. Respectiv, în condiţiile în care Curtea a dispus că, potrivit normei constituţionale, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct prin participarea la referendumuri ori prin intermediul reprezentanţilor săi, putem concluziona că, chiar şi dacă Parlamentul este unicul organ reprezentativ şi unica autoritate legislativă, acesta nu poate substitui în totalitate poporul şi la fel nu poate să excludă dreptul cetăţenilor de a iniţia orice tip de referendum, în condiţiile în care potrivit art.75 din Constituţie, hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.

30. Plus la aceasta, precum s-a menţionat supra, suveranitatea naţională rezultă din faptul că poporul Republicii Moldova este unicul deţinător suveran al puterii. Puterea la rândul ei, fiind un termen destul de complex care cuprinde în sine mai multe elemente, unul dintre care este legiferarea.

În sistemul de guvernământ al democraţiei reprezentative, legiferarea este exercitată din numele poporului de către reprezentanţii aleşi. Totuşi, în condiţiile democraţiei directe legiferarea se produce direct de popor. În acest sens, nu putem ignora atribuţia indirectă şi implicită a poporului de a iniţia şi a aproba prin referendum acte cu putere de lege / hotărîre.

31. Nu în ultimul rînd, este necesar de menţionat că chiar şi în textul hotărîrii adoptate - HCEC nr.1450/2018 se face referinţă la faptul că relevantă pentru prezenta speţă, este şi poziţia Curţii Constituţionale subliniată în HCC nr.15/2014, unde a fost statuat că:

"[…] deşi Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta nu poate excede spiritului şi literei Constituţiei. Astfel, Parlamentul, la adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, urmează să acţioneze în conformitate cu un şir de principii constituţionale, cum ar fi: statul de drept, dreptul la vot, egalitatea, libertatea opiniei şi a exprimării, dreptul la administrare, dreptul la informaţie, libertatea întrunirilor etc.

Or, Curtea urmează să reacţioneze de fiecare dată în cazul în care, la sesizare, va constata că legiuitorul a deviat de la aceste principii."

32. În concluzie, chiar şi dacă Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul este unicul organ de stat din ansamblul celorlalte organe de stat existente, în opinia noastră acest fapt nu poate fi calificat / interpretat că doar Parlamentul poate să adopte schimbarea sistemului electoral şi astfel să excludă dreptul suveran al poporului de a decide inclusiv şi acest lucru.

Or, Curtea Constituţională a dispus că la adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi de modificare sau completare a acestuia, urmează să acţioneze în conformitate cu un şir de principii constituţionale, cum ar fi: statul de drept, dreptul la vot, şi dreptul la administrare, ceea ce înseamnă că la schimbarea sistemului electoral, organele / instituţiile statului, cel puţin urmau în mod obligatoriu să consulte iniţial poporul.

Cu privire la competenţa desfăşurării referendumului republican legislativ, precum şi a conţinutului proiectului de lege supus acestuia

33. La 06.03.2018, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea în cadrul examinării sesizării nr.10g/2018, prin care a statuat următoarele:

"Curtea a menţionat că dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale, consacrat în articolul 23 alin.(2) din Constituţie, implică adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile, previzibile şi clare, astfel încât principiul legalităţii şi al certitudinii juridice să nu fie unul iluzoriu.

Curtea a reţinut că principiul legalităţii şi al certitudinii juridice este esenţial pentru garantarea încrederii în statul de drept, consfinţit prin art.1 alin.(3) din Constituţie, şi constituie o protecţie împotriva arbitrarului."

34. La fel, prin HCC nr.2/2018 Înalta Curte, a stabilit că în acest sens, asigurarea şi respectarea principiului certitudinii juridice obligă statul să edicteze într-o manieră previzibilă normele adoptate. Curtea a reţinut că principiul certitudinii juridice este esenţial pentru garantarea încrederii în statul de drept.

35. În acest context, este de menţionat că problema existenţei lacunelor în legislaţia electorală cu referire la referendumuri este semnalată şi de Curtea Constituţională prin Hotărîrea nr.22/2010, Avizul nr.1/2014 şi Hotărîrea nr.24/2017 unde a emis trei adrese (dintre care una definitorie) privind lacunele legislative în materie de referendumuri.

36. Astfel, în partea ce ţine de lacunele şi neconcordanţele existente în legislaţia cu privire la referendumul legislativ iniţiat de cetăţeni, observăm că această realitate juridică se datorează inacţiunii organului legislativ, însă acest lucru nu poate obstrucţiona dreptul poporului de a iniţia referendumuri legislative.

37. În aceiaşi ordine de idei, precum şi în condiţiile de fapt şi de drept expuse supra, Comisia Electorală Centrală ţine cont şi se conduce de principiul fundamental statuat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind interpretarea normelor constituţionale, şi anume că o normă trebuie interpretată în sensul în care permite aplicarea ei, şi nu în sensul în care se exclude aplicarea ei (a se vedea pct.67 din HCC nr.21/2015).

38. Prin urmare, regulile inerente unui atare exerciţiu, în lipsa unor reglementări exprese, urmează a fi deduse din spiritul normelor constituţionale, în corespundere cu principiile fundamentale, precum şi urmează a fi deduse din textul legii, prin aplicarea principiului "efectului util minim".

39. Examinând în ansamblu prevederile constituţionale, observăm că un drept garantat al cetăţenilor de a iniţia un referendum nu este expres prevăzut de Constituţie. Totuşi, acest drept este dedus din principiile constituţionale şi din normele nominalizate supra. Astfel, prin aplicarea art.72 alin.(3) din Constituţie, dreptul nemijlocit al cetăţenilor de a iniţia un referendum a fost transpus într-o lege organică, adică în Codul electoral.

40. Or, potrivit art.155, alin.(1) din Codul electoral, referendumul republican poate fi iniţiat de a) un număr de cel puţin 200 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, iar în cazul referendumului constituţional, se va aplică art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie […].

41. Respectiv, în scopul dezvoltării şi asigurării transpunerii normei citate în practică, art.163 din Codul electoral reglementează deja unele condiţii generale şi aspecte de procedură ce ţin de iniţierea de către cetăţeni a unui referendum republican. Suplimentar, Comisia Electorală Centrală a aprobat şi unele regulamente care vin să detalieze procedurile de înregistrare a grupurilor de iniţiativă, colectare a semnăturilor, finanţare a grupurilor de iniţiativă, precum şi de anulare a înregistrării acestora şi respingere a iniţiativei de desfăşurare a referendumului, în special se menţionează Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, adoptat prin HCEC nr.4315/2015.

42. În această ordine de idei, prin definiţie este inadmisibilă situaţia cînd subiectul constituţional abilitat cu dreptul de a iniţia referendumuri constituţionale – 200 mii de cetăţeni, să fie privat de dreptul de a iniţia şi referendumuri legislative sau consultative. Or, în condiţiile în care poporul este unicul deţinător al suveranităţii naţionale şi voinţa poporului constituie baza puterii de stat, excluderea prin interpretarea arbitrară a acestuia din categoria subiecţilor ce au dreptul de a iniţia orice tip de referendumuri, nu este altceva decît încălcarea principiilor constituţionale ale statului de drept, precum şi a suveranităţii naţionale, dreptului la vot şi a dreptului la administrare.

43. Plus la aceasta, în această speţă urmează a fi luat în considerare şi faptul că în condiţiile în care Înalta Curte de Jurisdicţie Constituţională a admis deja modificarea Constituţiei prin referendum chiar şi dacă nu există proceduri şi norme legale expres reglementate, respectiv pe cale similară prin interpretarea coroborată a articolelor 2 şi 75 din Constituţie, precum şi statuările din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, se poate deduce că prin intermediul instituţiei referendare pot fi adoptate cu atît mai mult şi legi.

44. Mai mult decît atît, Curtea Cconstituţională în HCC nr.24/2017, a stabilit că: "Curtea reţine că adoptarea / abrogarea unei legi prin referendum poate constitui obiectul unui referendum legislativ şi nu poate fi supusă referendumului consultativ."

45. Pe cale de consecinţă, este de observat că proiectul de lege pentru adoptarea Legii cu privire la sistemul electoral, propus de grupul de iniţiativă, se conduce de modul cum au fost formulate întrebările în cadrul iniţiativei civice din anul 2015 de revizuire a unor articole din Constituţie, şi avizate pozitiv de Curtea Constituţională prin Avizul nr.2/2015.

46. Astfel, conform procesului-verbal al adunării de constituire, grupul de iniţiativă a decis de a aproba textul problemei supuse referendumului republican legislativ, exprimat prin următoarea întrebare / rezumat: "Susţineţi adoptarea Legii cu privire la sistemul electoral, care stabileşte că alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot proporţional?"

47. Totodată, grupul de iniţiativă a decis să aprobe şi textul proiectului de lege propus pentru referendumul legislativ, după cum urmează:

"Lege cu privire la sistemul electoral

Noi, Poporul Republicii Moldova, exercitînd-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul nostru de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, exprimîndu-ne voinţa asupra problemei ce ţine de sistemul electoral, in temeiul art.1 alin.(3), art.2, art.7, art.38 alin.(1), art.39 alin.(1), şi art.75 din Constituţie, adoptăm prezenta lege organică.

Art.1 - Alegerile Parlamentului

Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot proporţional.

Art.2 - Dispoziţii tranzitorii

(1) În termen de cel mult 30 de zile de la confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională, Parlamentul va adopta modificările şi completările necesare pentru aducerea legislaţiei în vigoare in concordanţă cu prezenta lege.

48. La fel, este de remarcat că referinţa în HCEC nr.1450/2018 precum că Comisia Electorală Centrală urma să ia în considerare şi prevederile Legii privind actele legislative este irelevantă, or în cazul iniţiativei civice din anul 2015 acest lucru nu a fost aplicat, chiar şi dacă pentru proiectele de legi de modificare a normelor constituţionale la fel nu există prevederi exprese ce urmează să le respecte grupul de iniţiativă a cetăţenilor.

49. În acest context, este de subliniat că cu privire la procedura de organizare şi desfăşurare a referendumului, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie care dispune că Curtea Constituţională confirmă rezultatele referendumurilor republicane, rolul Curţii Constituţionale este acela de a veghea la respectarea procedurii şi de a confirma rezultatele acestuia.

50. Astfel, în jurisprudenţa sa (HCC nr.24/2017) Curtea Constituţională a stipulat următoarele: "3.3. Reguli specifice referendumului

70. Cu privire la procedura de organizare şi desfăşurare a referendumului, rolul Curţii Constituţionale, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, este acela de a veghea la respectarea procedurii şi de a confirma rezultatele acestuia.

71. În acest sens, în jurisprudenţa sa Curtea a subliniat că instanţa constituţională trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei referendare şi trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituţie juridică esenţială într-un stat de drept - formă de participare directă a cetăţenilor la luarea deciziilor (Avizul nr.1/2014).

72. Potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16.12.2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17.03.2007), recurgerea la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu.

73. În Avizul nr.1/2014 Curtea a statuat că respectarea garanţiilor procedurale şi formularea textelor supuse referendumului, care este însăşi condiţia formală în funcţie de care Curtea Constituţională este îndreptăţită, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, să constate validitatea şi să confirme rezultatele referendumului, nu este un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci este un aspect substanţial, pentru clarificarea căruia este necesară determinarea intenţiei legiuitorului constituant, printr-o interpretare sistematică a Constituţiei."

51. Astfel, în condiţiile de fapt şi de drept nominalizate supra, precum şi avînd în vedere competenţa / atribuţiile Curţii Constituţionale care reies cadrul legal existent şi din jurisprudenţa Înaltei Curţi, considerăm că Comisia Electorală Centrală urma să sesizeze iniţial Curtea Constituţională pentru a verifica problema şi proiectul de lege propus pentru referendumul legislativ de către grupul de iniţiativă. Or, în situaţia adoptării unei legi prin referendum republican iniţiat de cetăţeni, Curtea Constituţională urmează să verifice şi îndeplinirea condiţiilor formale pentru exercitarea iniţiativei referendare.

52. Nu în ultimul rînd, este de menţionat că drept o consecinţă a obligativităţii respectării de către statul nostru a tratatelor internaţionale în general, Republica Moldova este ţinută în special şi de obligaţia de a respecta actele instituţiilor Consiliului Europei, implicit ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, GRECO etc.

53. Astfel, trebuie să menţionăm despre existenţa unei recomandări generale care se conţine în Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia la 52-a reuniune plenară (Veneţia, 18-19.10.2002), şi anume: elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în Constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decît cel al unei legi ordinare.

54. Totodată, în contextul subiectului examinat, Comisia Electorală Centrală era obligată să observe o altă constatare şi recomandare specială pentru Republica Moldova: "modificarea legislaţiei electorale a avut loc cu ignorarea principalei recomandări a Comisiei de la Veneţia, care a menţionat că, schimbarea sistemului de vot proporţional pe unul mixt, pentru Republica Moldova nu este recomandabilă" [a se vedea Opinia Comună pentru Republica Moldova privind proiectele legilor pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (sistemul electoral pentru alegerea Parlamentului), adoptată de Consiliul pentru alegeri democratice la cea de-a 59-a reuniune (Veneţia, 15.06.2017) şi de Comisia de la Veneţia la 111-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17.06.2017) CDL-AD (2017)012].

55. Este de remarcat că, în HCEC nr.1450/2018 se face referinţă la faptul că potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, recurgerea la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, însă acest lucru urmează a fi raportat în primul rînd la principiile şi drepturile fundamentale prevăzute de Legea Supremă cum ar fi statul de drept, suveranitatea naţională, dreptul de a alege, dreptul la administrare şi instituţia referendumului, şi abia în al doilea rînd la existenţa prevederilor legale de ordin procedural.

56. În concluzie, în partea ce ţine de cerinţele de formă faţa de proiectul de lege din punct de vedere al tehnicii legislative şi cerinţele privind competenţa iniţierii şi desfăşurării unui asemenea tip de referendum, Comisia Electorală Centrală urma să observe existenţa lacunelor legislative în reglementarea acestui subiect. La fel, Comisia urma să constate că potrivit Codului electoral are doar atribuţii de a verifica îndeplinirea cerinţelor de procedură cu privire la constituirea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ, şi nu are competenţe de a se expune asupra obiectului şi procedurilor aferente unui proiect de lege, cu atît mai mult nu poate să se pronunţe asupra competenţei desfăşurării unui asemenea tip de referendum la iniţiativa cetăţenilor. În caz contrar, ar fi împotriva spiritului şi literei Constituţiei de a folosi prevederile acesteia sau ale unor norme selective din legile la zi, pentru limitarea democraţiei sau pentru îndepărtarea de la esenţa statului de drept, or, neînregistrarea grupului de iniţiativă pentru iniţierea unui referendum republican legislativ, din punctul nostru de vedere conţine anume asemenea riscuri.

57. Finalmente, avînd în vedere că normele juridice din domeniul electoral constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit implicit, de art.7 din Constituţie, principiu care exprimă în esenţă faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului şi contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, în opinia noastră Comisia Electorală Centrală prin efectul normelor constituţionale şi legale existente era obligată să înregistrează grupul de iniţiativă şi urma să sesizeze Curtea Constituţională pentru a verifica respectarea garanţiilor procedurale şi formularea textelor propuse referendumului legislativ iniţiat de către grupul de iniţiativă al cetăţenilor.

Membri ai Comisiei Electorale Centrale:

Gafton Vasile

Gurduza Sergiu

Şarban Vladimir