Hotărîre nr.1344 din 12.01.2018 cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă

pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

nr. 1344  din  12.01.2018

 (în vigoare 12.01.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 40-47 art. 186 din 09.02.2018

* * *

La data de 29 decembrie 2017, reprezentanţii grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ au depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă cu următoarele documente anexate: procesul-verbal al adunării de constituire a grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului republican legislativ, autentificat de Primăria municipiului Chişinău; dovada de comunicare autorităţii publice locale despre organizarea adunării de constituire a grupului de iniţiativă; lista participanţilor înregistraţi la adunarea cetăţenilor; textul proiectului de lege; lista membrilor grupului de iniţiativă în număr de 732 de persoane declarate, precum şi declaraţiile acestor membri privind consimţămîntul lor de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului.

Conform documentelor prezentate, adunarea cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican a avut loc la data de 17 decembrie 2017, în municipiul Chişinău. La adunare au participat 735 de persoane din municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi din alte raioane ale ţării.

În cadrul adunării au fost aprobate, cu votul majorităţii participanţilor, formularea întrebării preconizate a fi supuse referendumului şi proiectul de lege.

Potrivit procesului-verbal din 17 decembrie 2017 al adunării de constituire a grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului legislativ, grupul de iniţiativă a fost constituit din 718 persoane.

Tot la 17 decembrie 2017, în cadrul adunării de constituire a grupului de iniţiativă, participanţii au ales din rîndul lor biroul executiv. Preşedinte al biroului a fost ales Ştefan Gligor, vicepreşedinte Stella Uţica şi secretar Valeriu Paşa.

La aceeaşi şedinţă a fost aprobat şi textul proiectului de lege privind abrogarea Legii nr.154 din 20 iulie 2017, ce va fi propus spre adoptare în cadrul referendumului republican legislativ, cu următorul cuprins:

"Legea

Poporului Republicii Moldova nr.1 privind abrogarea modificărilor

 şi completărilor adoptate prin Legea nr.154/2017 pentru

modificarea şi completarea unor acte legislative

(publicată în Monitorul Oficial nr.253-264, art.422)

Articol unic.

(1) Se abrogă modificările şi completările adoptate prin Legea nr.154/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial nr.253-264, art.422).

(2) Prezenta lege intră în vigoare la data validării de către Curtea Constituţională a rezultatelor referendumului republican legislativ."

Din conţinutul documentelor depuse, Comisia reţine că acestea vizează iniţierea unui referendum naţional legislativ, în sensul prevederilor constituţionale, conform cărora referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranităţii naţionale, prin care corpul electoral este chemat să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-şi exprime voinţa în alte probleme de interes naţional. Potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), recurgerea la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu. Este necesar să fie respectate garanţiile procedurale şi regulile privind formularea textelor proiectelor de lege sau a unor prevederi ale acestora de importanţă deosebită, fiind condiţii în funcţie de care Curtea Constituţională, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, examinează validarea şi confirmă rezultatele referendumului, şi care nu sînt un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci unul de esenţă, pentru clarificarea căruia este necesară determinarea intenţiei legiuitorului constituant.

În vederea elucidării corespunderii procedurii de iniţiere a referendumului legislativ cu normele juridice, Comisia va opera cu prevederile Constituţiei, Codului electoral, Legii privind actele legislative, Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, jurisdicţia constituţională, precum şi la actele internaţionale în domeniu.

I. În cadrul examinării documentelor prezentate, Comisia constată următoarele:

1. Potrivit art.163 alin.(1) din Codul electoral, "Cu cel puţin 10 zile înainte de adunare, iniţiatorii sînt obligaţi să comunice în scris autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea timpul, locul şi scopul acesteia".

Comisia observă că notificarea privind intenţia de a constitui grupul de iniţiativă pentru iniţierea referendumului republican legislativ la data de 17 decembrie 2017 pe str. Mitropolit Varlaam 78, mun. Chişinău, sala Filarmonicii Naţionale, a fost înregistrată la Primăria mun. Chişinău sub nr.COL-9575/17 din 7 decembrie 2017.

Potrivit art.261 alin.(1) din Codul civil, "Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului". Conform art.264 alin.(4) din Codul civil, "Termenul expiră la ora 24 a ultimei zile a termenului".

Astfel, Comisia constată că termenul de 10 zile nu a fost respectat, întrucît adunarea de constituire a grupului de iniţiativă urma să înceapă nu mai devreme de data de 18 decembrie 2017.

2. Potrivit art.163 alin.(2) din Codul electoral, înainte de a începe adunarea, se face înregistrarea participanţilor la adunare, întocmindu-se o listă în care se indică numele, prenumele şi domiciliul acestora. Astfel, în debutul adunării a fost declarată prezenţa a 639 de persoane. Totodată, conform procesului-verbal al adunării de constituire a grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului legislativ, la adunare au participat în total 735 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce înseamnă că înregistrarea participanţilor la adunare s-a desfăşurat în decursul întregii şedinţe. Din conţinutul procesului-verbal reiese că cele 5 chestiuni incluse pe ordinea de zi au fost votate în mod diferit, pentru unele este consemnat votul "majorităţii", pentru altele s-au dat "733" sau "735" de voturi, constatîndu-se în acest fel viciul neuniformităţii la numărarea voturilor.

Comisia menţionează că în lista participanţilor la adunarea de constituire a grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului legislativ, prezentată concomitent cu setul de documente în vederea înregistrării grupului de iniţiativă, sînt înscrise în total 737 de persoane, dintre care o persoană cu aceleaşi nume şi prenume figurează de 2 ori, o dată pe pagina 19 şi a doua oară pe pagina 21, fără a fi indicat IDNP-ul şi domiciliul, însă cu semnătura identică. Prin urmare, se constată neconcordanţa între cifra indicată în procesul-verbal (735 de persoane) şi cifra totală din lista participanţilor (737, sau 736 dacă aceeaşi persoană a semnat de două ori). Mai mult, persoana respectivă este inclusă şi în lista membrilor grupului de iniţiativă, însă fără a fi anexate declaraţia de consimţămînt şi copia actului de identitate, ceea ce, în afară de faptul că lipseşte IDNP-ul şi domiciliul, este contrar art.163 alin.(5) din Codul electoral şi pct.2 lit.c), h) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4315 din 20 noiembrie 2015.

3. În conformitate cu art.163 alin.(4) din Codul electoral, "Membrii grupului de iniţiativă vor alege din rîndul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui".

Potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, "Actele enumerate la pct.2 lit.c) - e), h) se contrasemnează de preşedintele şi secretarul adunării de constituire a grupului de iniţiativă, iar cele indicate la pct.2 lit.a), f) şi g) se semnează de către preşedintele biroului executiv".

Pct.2 lit.f) din regulamentul sus-vizat prevede documentele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea grupului de iniţiativă, printre care şi "decizia grupului de iniţiativă privind alegerea biroului executiv al acestuia, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui".

Prin urmare, se constată că, potrivit actului nr.1 de predare-recepţionare din 29 decembrie 2017, încheiat între reprezentantul Comisiei şi cel al grupului de iniţiativă, lipseşte decizia grupului de iniţiativă privind alegerea biroului executiv, contrasemnată de preşedintele ales.

De asemenea, lipseşte decizia biroului executiv al grupului de iniţiativă privind desemnarea trezorierului în relaţiile cu Comisia Electorală Centrală în domeniul finanţării campaniei de iniţiere a referendumului, - act prevăzut la pct.2 lit.g) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican.

4. Art.163 alin.(4) din Codul electoral, de asemenea, stabileşte că "În cazul în care propunerea de desfăşurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanţilor la adunare, se alege grupul de iniţiativă, care va colecta semnăturile susţinătorilor referendumului". Totodată, la pct.4 din ordinea de zi a procesului-verbal al adunării de constituire a grupului de iniţiativă se indică un număr imprecis de persoane (cca. 653) propuse în componenţa grupului de iniţiativă şi se stabileşte, fără un temei legal, că numărul total se va definitiva la finalul şedinţei, propunerea în cauză fiind votată cu 735 de voturi "pentru", după cum este scris în procesul-verbal.

Totodată, procesul-verbal mai conţine o notă la subsol, cu nr.1, conform căreia în lista nominală a membrilor grupului de iniţiativă sînt incluse 718 persoane. În acelaşi timp, Comisiei i-a fost prezentată, spre înregistrare, lista membrilor grupului de iniţiativă în care se indică numărul de 732 de persoane că ar conţine în total, însă efectiv cuprinde 744 de persoane, iar declaraţii de consimţămînt şi copii de pe actele de identitate au fost depuse de 726 de persoane.

Prin urmare, Comisia remarcă abateri de la prevederea legală de a alege în componenţa grupului de iniţiativă persoane concrete, fiind votat un număr imprecis, de asemenea constată date contradictorii ce rezultă din procesul-verbal şi din anexa la procesul-verbal (lista nominală). Mai mult, se constată că lista nominală a grupului de iniţiativă nu a fost supusă votului după cum este reglementat în art.163 alin.(4) din Codul electoral.

5. La art.163 alin.(4) din Codul electoral se stabileşte expres că preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului executiv se aleg dintre membrii grupului de iniţiativă. Totodată, în procesul-verbal lipsesc dovezi că la alegerea biroului executiv au participat numai membrii aleşi ai grupului de iniţiativă, ba mai mult, este consemnat că au votat 735 de persoane, adică toţi participanţii la adunarea de constituire. Faptul alegerii biroului executiv este consemnat în procesul-verbal al adunării de constituire a grupului de iniţiativă, ceea ce demonstrează în plus că aceştia au fost aleşi de adunarea întreagă, şi nu exclusiv de grupul de iniţiativă format, care numeric nu coincide cu numărul participanţilor la adunare, chiar cu toate discrepanţele în cifre remarcate mai sus.

6. În procesul-verbal (la pct.4 din ordinea de zi) este indicat că textul proiectului de lege propus spre referendum este redat în anexa nr.2 pentru varianta în limba română şi în anexa nr.3 pentru varianta în limba rusă. Textul proiectului de lege din anexa nr.2 la procesul-verbal (este reprodus mai sus) diferă de cel citit de raportor la adunare. Astfel, raportorul dă citire participanţilor următorului conţinut al alin.(1) din articolul unic al proiectului de lege propus spre referendum: "Se abrogă Legea nr.154/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial nr.253-264, art.422".

Aşadar, Comisia constată discrepanţe între textul proiectului de lege votat de către participanţii la adunare şi cel prezentat Comisiei, fiind, de asemenea, un fapt inadmisibil de substituire a datelor iniţiale.

Mai mult, în conformitate cu art.III alin.(2) lit.d) din Legea nr.154 din 20 iulie 2017 (propusă spre abrogare), s-a dispus republicarea Codului electoral, care s-a făcut prin publicarea variantei ajustate, cu o nouă numerotare a articolelor, în Monitorul Oficial nr.451-463/768 din 29 decembrie 2017.

Potrivit art.41 alin.(5) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, "Actele legislative prin care s-a modificat ori completat actul legislativ se consideră abrogate la momentul republicării acestuia şi pot servi doar pentru evidenţă".

Art.39 alin.(4) din aceeaşi lege stabileşte că "În cazul abrogării unui act legislativ modificat sau completat, se abrogă şi actele legislative de modificare sau completare dacă acestea nu au fost abrogate în condiţiile art.41 alin.(5)".

Prin urmare, se constată că prevederile Legii nr.154 din 20 iulie 2017 ce ţin de modificările operate în Codul electoral, abrogarea căreia s-a propus participanţilor la adunare, deja sînt abrogate, fapt care duce la imposibilitatea desfăşurării unui referendum la acest subiect.

Totodată, Comisia reţine că potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 52-a reuniune plenară (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decăt cel al unei legi ordinare.

Recomandarea respectivă este formulată şi în Avizul comun pe marginea proiectelor de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (sistemul electoral pentru alegerile parlamentare), adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul celei de-a 59-a Reuniuni (Veneţia, 15 iunie 2017) şi de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 111-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 16-17 iunie 2017).

Pornind de la cele expuse şi luînd în considerare toate neconformităţile evidenţiate supra, în special înregistrarea continuă a participanţilor în timpul desfăşurării adunării, viciul neuniformităţii la numărarea voturilor şi la adoptarea deciziilor, alegerea grupului de iniţiativă fără adoptarea listei nominale a membrilor acestuia, necorespunderea dintre textul proiectului de lege prezentat Comisiei şi textul citit şi votat la adunare, precum şi propunerea abrogării unei legi fără a propune reglementări noi, în consecinţă creînd un vid legislativ de organizare a alegerilor parlamentare ordinare, Comisia Electorală Centrală ajunge la concluzia că cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă şi documentele anexate la aceasta nu sînt conforme prevederilor Codului electoral, ale Legii nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, fiind pasibilă de respingere.

II. Totodată, Comisia relevă că în cadrul examinării cererii de înregistrare a grupului de iniţiativă au fost constatate ambiguităţi în actele legislative, ce ţin de procedura iniţierii referendumului, fapt pentru care urmează consultată poziţia legiuitorului prin interpretarea prevederilor respective, astfel cum se va arăta în cele ce urmează.

1. La art.154 alin.(3) din Codul electoral se stabileşte că "Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită".

Totodată, art.157 din Codul electoral prevede:

"Articolul 157. Problemele supuse referendumului republican

(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova;

b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;

c) demiterea Preşedintelui Republicii Moldova;

d) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.

(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt obligatorii".

Deci, prin coroborarea normelor citate nu este clar dacă poate fi organizat un referendum legislativ care nu se referă la aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament, după cum se dispune la art.157 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, or acest articol, care stabileşte exhaustiv problemele ce pot fi supuse referendumului republican, nu prevede posibilitatea organizării unui referendum legislativ, altul decît cu privire la aprobarea legilor adoptate de Parlament, sau se prezumă că "alte probleme importante ale societăţii şi statului" prevăzute la art.157 alin.(1) lit.d) încorporează atît referendumul consultativ, cît şi cel legislativ.

Mai mult, incertitudinea asupra dreptului cetăţenilor de a iniţia un referendum legislativ decurge şi din pct.2 din Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.24 din 27 iulie 2017 privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.105-VIII din 28 martie 2017 privind desfăşurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes naţional, prin care s-a declarat neconstituţional alin.(2) al articolului 144 din Codul electoral (după ultima republicare este art.155), avînd următoarea redacţie la data examinării sesizării de către Curtea Constituţională:

"Articolul 144. Iniţierea referendumului republican

(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:

a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;

c) Preşedintele Republicii Moldova;

d) Guvern.

(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143".

2. Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative stabileşte mai multe cerinţe obligatorii pentru elaborarea unui act legislativ, fiind necesare avizele asupra acestuia din partea instituţiilor de resort, expertiza juridică şi anticorupţie şi avizul Guvernului, inclusiv prin prisma art.131 alin.(4) din Constituţie care statuează că "Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern".

Astfel, în cazul în care se dă curs unui referendum republican legislativ în conformitate cu reglementările prezente, există riscul ca proiectul de lege poate să nu corespundă cerinţelor aferente unui act legislativ. Prin urmare, eventual, în cazul în care Comisia Electorală Centrală înregistrează prin hotarîrea sa grupul de iniţiativă, persoanele care se consideră lezate de această iniţiativă o pot contesta în instanţa de judecată invocînd viciile expuse mai sus, iar verificarea respectării procedurii privind elaborarea unui act legislativ, precum şi a conţinutului acestuia, poate fi privită drept competenţă improprie instanţei de judecată.

Comisia relevă că necesitatea avizării prealabile este stabilită şi pentru iniţiative populare de revizuire a Constituţiei. Astfel, conform art.5 alin.(2) din Legea nr.387 din 19 iulie 2001 cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei, "În decurs de 10 zile după prezentarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei, Ministerul Justiţiei efectuează expertiza juridică preliminară a acestuia. Dacă titlul proiectului de lege induce în eroare, conţine elemente de publicitate comercială sau personală ori produce confuzii, Ministerul Justiţiei îl modifică cu acordul autorilor".

Deşi prevederea sus-menţionată întră în contradicţie cu art.135 alin.(1) lit.c) din Constituţie şi art.159 alin.(2) din Codul electoral, fiind competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale de avizare a proiectelor de legi pentru revizuirea Constituţiei prin referendum, fapt ce se atestă prin acceptarea sesizării Comisiei Electorale Centrale şi emiterea de către Curte a avizului din 10 noiembrie 2015 asupra iniţiativei civice de revizuire a articolelor 60, 70, 78 şi 89 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican (sesizarea nr.45c/2015), aceasta urmează a fi privită drept intenţie a legiuitorului de a stabili filtre suplimentare înainte de a supune votului popular un proiect de lege pentru ca acesta să corespundă deja rigorilor tehnicii legislative.

În acelaşi timp, de reţinut şi recomandările internaţionale expuse în pct.6 din capitolul III al Codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a Sesiune Plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), şi anume: "Atunci când se supune la vot un text la cererea unui segment din electorat sau a unei autorităţi publice, alta decât Parlamentul, acesta [Parlamentul] trebuie să îşi poată da avizul consultativ asupra textului în cauză. În cazul iniţiativelor populare, poate avea dreptul de a opune o contrapropunere faţă de textul propus, care să fie supusă concomitent votului popular. Trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să îşi dea avizul consultativ; dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului".

Este de menţionat că aceste raţionamente au fost formulate şi în pct.77 din partea motivantă a Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.24 din 27 iulie 2017.

Suplimentar, Curtea, la pct.95 din partea motivantă a hotărîrii în cauză, mai invocă: "dreptul constituţional al Preşedintelui de a recurge la referendum nu îi poate conferi însă acestuia posibilitatea legiferării, întrucât, în conformitate cu prevederile Constituţiei, Preşedintele nu poate iniţia un "referendum legislativ", ci numai un "referendum consultativ". Aceasta rezultă cu claritate din prevederile art.60 alin.(1) din Constituţie, or, Parlamentul este unica autoritate legislativă în stat. În caz contrar, acest fapt ar reprezenta o recunoaştere a competenţei de legiferare a Preşedintelui".

Deci, pentru aplicarea corectă a normelor sus-indicate şi în lipsa unor reglementări univoce, este necesară interpretarea art.157 din Codul electoral în sensul posibilităţii desfăşurării referendumului legislativ iniţiat de cetăţeni privind aprobarea unei legi de nivelul celor organice/ordinare şi, în cazul în care acest exerciţiu este posibil, a se interpreta aplicabilitatea cerinţelor vizavi de un proiect de lege şi organele abilitate de a-l aviza, inclusiv prin prisma valabilităţii proiectului.

3. Prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017, s-a dat într-o nouă redacţie art.42 din Codul electoral (după republicare acesta este art.47 "Colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor, inclusiv a candidaţilor independenţi, şi pentru iniţierea referendumului") care a exclus necesitatea autentificării listelor de subscripţie, însă nu au fost introduse modificările corespunzătoare în art.156 din Codul electoral (actualmente art.167) care prevede că "Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective". Aceleaşi prevederi conţine şi art.194 din Codul electoral (art.184 în varianta de pînă la republicare).

Prin urmare, Comisia consideră necesar a se da interpretare aplicabilităţii noilor prevederi ale art.47 din Codul electoral, în sensul dacă acestea se referă la toate tipurile de scrutine sau, nefiind efectuate modificări în articolele speciale ce se referă la desfăşurarea referendumurilor, autentificarea semnăturilor de către administraţia publică locală rămîne una obligatorie.

Acestea fiind relevate, Comisia consideră necesar să se adreseze Parlamentului pentru interpretarea prevederilor menţionate, Parlamentul fiind unica autoritate abilitată cu acest drept în condiţiile art.43 alin.(2) din Legea privind actele legislative.

În temeiul art.1, art.18, art.163, art.164 alin.(2) din Codul electoral, art.39 alin.(4), art.41 alin.(5) din Legea privind actele legislative, pct.2 lit.c), h), f), pct.3 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4315 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.