Hotărîre nr.1480 din 23.10.2012 cu privire la contestaţiile nr.CEC-7/5214 din 12 octombrie 2012 a dnei Irina Romaniuc, reprezentantul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Consiliul electoral de circumscripţie electorală comunală Danu nr.8, raionul Glodeni, şi nr.CEC-7/5238 din 19 octombrie 2012 a dlui Iurie Mazur, candidat din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova la funcţia de primar al comunei Albina, raionul Cimişlia

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la contestaţiile nr.CEC-7/5214 din 12 octombrie 2012 a dnei Irina Romaniuc,

reprezentantul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Consiliul electoral

de circumscripţie electorală comunală Danu nr.8, raionul Glodeni, şi nr.CEC-7/5238

din 19 octombrie 2012 a dlui Iurie Mazur, candidat din partea Partidului Comuniştilor

din Republica Moldova la funcţia de primar al comunei Albina, raionul Cimişlia

nr. 1480  din  23.10.2012

 (în vigoare 23.10.2012) 

Monitorul Oficial nr.234-236 art.1372 din 09.11.2012

* * *

La 12 şi, respectiv, 19 octombrie 2012 dna Irina Romaniuc, reprezentantul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (în continuare – PCRM) în Consiliul electoral de circumscripţie electorală comunală Danu nr.8, raionul Glodeni (în continuare – CECEC Danu nr.8), şi dl Iurie Mazur, candidat la funcţia de primar al comunei Albina, raionul Cimişlia, au depus la Comisia Electorală Centrală cîte o contestaţie, înregistrate sub nr.CEC-7/5214 şi CEC-7/5238, prin care solicită examinarea acestora şi obligarea consiliilor electorale de circumscripţie respective de a înregistra simbolul PCRM format din seceră, ciocan şi o carte deschisă.

În motivarea contestaţiilor se arată că la 5 şi, respectiv, 11 octombrie 2012, la CECEC Danu nr.8, raionul Glodeni, şi la CECEC Albina nr.2, raionul Cimişlia, au fost prezentate toate documentele necesare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de primar din partea PCRM, inclusiv simbolul electoral cu secera, ciocanul şi o carte deschisă.

Consiliile electorale de circumscripţie sus-indicate au acceptat înregistrarea candidaţilor la funcţia de primar din partea PCRM, prin adoptarea unei hotărîri în acest sens, însă au refuzat înregistrarea simbolului electoral prezentat de formaţiunea politică respectivă.

În opinia contestatarilor, consiliile electorale de circumscripţie au adoptat hotărîri parţial ilegale în partea ce ţine de refuzul înregistrării simbolului electoral al PCRM.

Prin urmare, autorii contestaţiilor califică refuzul organelor electorale de a înregistra simbolul electoral drept intenţie de a reduce ponderea PCRM în cadrul alegerilor locale noi din 11 noiembrie 2012, prin inducerea în eroare a electoratului PCRM, care accidental ar vota pentru un alt candidat la funcţia de primar în localităţile respective.

În acelaşi timp, contestatarii afirmă că Legea nr.192 din 12 iulie 2012, care a stat la baza hotărîrilor contestate ale consiliilor electorale de circumscripţie, este neconstituţională şi vine în contradicţie cu prevederile art.1 alin.(1), (3), art.2, art.4, art.5, art.6, art.8, art.16, art.32, art.41, art.54, art.114, art.115 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, art.10, art.11, art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art.2, art.19, art.20 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art.19, 20 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art.1, 3, 4 din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

În urma examinării contestaţiilor şi a materialelor anexate la acestea, Comisia Electorală Centrală a constatat următoarele.

În conformitate cu prevederile Hotărîrii Parlamentului nr.191 din 12 iulie 2012 privind aprecierea istorică şi politică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, se condamnă regimul comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care a comis crime împotriva umanităţii şi este interzisă utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice şi de propagandă a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare.

În acelaşi timp, în temeiul Legii nr.192 din 12 iulie 2012, pentru completarea unor acte legislative, au fost amendate mai multe acte legislative în sensul stabilirii prohibiţiilor ce vizează propagarea şi/sau utilizarea simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu acest simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare.

Prin urmare, potrivit art.4 alin.(5) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, se interzice utilizarea de către partidele politice a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare.

În temeiul art.3 alin.(4¹) al Legii nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, se interzice, în condiţiile alin.(3) al aceluiaşi articol, propagarea şi/sau utilizarea în scopuri politice a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare, acţiuni care se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Prin urmare, partidelor politice le este interzisă utilizarea simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), inclusiv în calitate de simbol electoral în cadrul oricărui tip de alegeri, iar organele electorale nu sînt în drept să accepte şi să înregistreze simbolurile electorale prezentate contrar rigorilor legislaţiei în vigoare.

Reieşind din normele legale sus-citate, Comisia Electorală Centrală constată că hotărîrile nr.4 din 9 octombrie 2012 şi nr.8 din 15 octombrie 2012 ale CECEC Danu nr.8 şi, respectiv, CECEC Albina nr.2 au fost adoptate în strictă conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare.

Comisia Electorală Centrală apreciază ca nefondate argumentele expuse de contestatari privind neconstituţionalitatea actului legislativ, potrivit căruia se interzice propagarea şi/sau utilizarea în scopuri politice a simbolurilor regimului comunist totalitar. Or unica autoritate abilitată cu competenţa de legiferare este Parlamentul Republicii Moldova, care are prerogativa de adoptare a legilor constituţionale, legilor organice şi celor ordinare. Astfel, legile adoptate de către Parlament capătă forţă juridică odată cu publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, fiind supuse, la sesizare, controlului constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.

În context, potrivit art.140 din Legea Supremă a ţării, legile pot fi declarate neconstituţionale şi se declară nule din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii Constituţionale, şi nicidecum din momentul depunerii sesizării în acest sens.

Din considerentele expuse şi în conformitate cu art.18, 26, 65-67 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, Legea nr.192 din 12 iulie 2012 pentru completarea unor acte legislative, Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se resping ca fiind nefondate contestaţiile nr.CEC-7/5214 din 12 octombrie 2012 a dnei Irina Romaniuc, reprezentantul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Consiliul electoral de circumscripţie electorală comunală Danu nr.8, raionul Glodeni, şi nr.CEC-7/5238 din 19 octombrie 2012 a dlui Iurie Mazur, candidatul din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova la funcţia de primar al comunei Albina, raionul Cimişlia.

2. Se menţin în vigoare hotărîrile nr.4 din 9 octombrie 2012 şi nr.8 din 15 octombrie 2012 ale Consiliului electoral de circumscripţie electorală comunală Danu nr.8 şi, respectiv, Consiliului electoral de circumscripţie electorală comunală Albina nr.2.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

expusă la Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu privire la examinarea contestaţiilor

nr.CEC-7/5214 din 12 octombrie 2012 şi nr.CEC-7/5238 din 19 octombrie 2012 depuse

de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

În temeiul pct.25 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC) expun opinie separată la Hotărîrea cu privire la examinarea contestaţiilor nr.CEC-7/5214 din 12 octombrie 2012 şi nr.CEC-7/5238 din 19 octombrie 2012 depuse de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), reieşind din următoarele considerente:

În cadrul şedinţei CEC reprezentantul PCRM Serghei Sîrbu a invocat în susţinerea contestaţiilor jurisprudenţa CEDO, în special acesta referindu-se la cauzele Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României, Partidul Comunist Unit din Turcia şi alţii împotriva Turciei, Vajnai împotriva Ungariei ş.a.

În acest context consemnez că în conformitate cu pct.15 din Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.3353 din 20 iulie 2010, la elaborarea proiectului de hotărîre cu privire la contestaţie se va ţine cont de faptele invocate de către contestatar şi probele anexate.

Contrar acestui fapt, în prezenta hotărîre nu se combat în nici un fel argumentele cu referire la jurisprudenţa CEDO invocate de către contestatar. Or, deciziile CEDO fac parte din aşa-numitul "bloc de constituţionalitate" (noţiunea vine din dreptul francez), ele fiind obligatorii ca şi textele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (inclusiv protocoalele la aceasta), texte care, aşa cum rezultă din art.4 alin.(2) şi respectiv art.8 din Constituţia Republicii Moldova, fac parte din dreptul intern, iar în cazul în care legile interne ale Republicii Moldova ar fi contrare Convenţiei sau jurisprudenţei CEDO, acestea din urmă ar avea prioritate la aplicare.

Prin urmare, în opinia mea, este inadmisibilă neglijarea jurisprudenţei CEDO la examinarea acestor două contestaţii. Examinarea atentă a jurisprudenţei CEDO ar fi impus o altă soluţie din parte CEC vizavi de aceste două contestaţii, or speţelor în cauză nu le sînt străine prevederile art.10 şi art.11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire şi de asociere.

Spre exemplu, în cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României, Guvernul statului reclamat a susţinut în apărarea sa că mai multe ţări ex-comuniste, prin care Republica Cehă, Polonia şi Lituania, au adoptat măsuri legislative menite să împiedice renaşterea formaţiunilor politice care ar prelua ideile regimurilor totalitare. El consideră că reclamanţii nu s-ar desolidariza de doctrina comunistă şi de SIMBOLURILE fostului partid comunist, ci doar de conducătorii lor (a se vedea paragraful 42). Însă, în aprecierea sa, CEDO a menţionat că în pofida rolului autonom, cît şi a specificităţii sferei de aplicare, art.11 trebuie privit, de asemenea, în raport cu art.10. Protecţia opiniilor şi a libertăţii de a le exprima constituie unul dintre obiectivele libertăţii de reuniune şi de asociere consacrate prin art.11 (a se vedea paragraful 44 şi 45). Contextul istoric nu poate justifica necesitatea ingerinţei, cu atît mai mult cu cît partide comuniste există în cîteva ţări semnatare ale Convenţiei (a se vedea paragraful 58).

Un alt aspect de care s-a făcut abstracţie la adoptarea acestei hotărîri este şi faptul că atît în cadrul şedinţei CEC cît şi în textul contestaţiei, reprezentantul contestatarilor a invocat faptul că potrivit statutului în vigoare al PCRM, înregistrat de Ministerul de Justiţie al Republicii Moldova, emblema PCRM este Secera, Ciocanul şi o Carte deschisă.

Aşadar, în virtutea libertăţii de exprimare garantate de art.11 din Convenţie, unui concurent electoral trebuie să i se permită să participe la scrutin, avînd ca simbol electoral emblema oficială a partidului din partea căruia candidează pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile.

OPINIE SEPARATĂ

pe marginea examinării contestaţiilor depuse de candidaţii la funcţia de primar

din localităţile Danu, raionul Glodeni şi Albina, raionul Cimişlia

privind refuzul de înregistrare a simbolului electoral

Pe data de 12 octombrie 2012 candidatul la funcţia de primar al satului Danu, raionul Glodeni Timinscaia Zinovia, prin reprezentantul său Romanciuc Irina şi pe data de 19 octombrie 2012, candidatul la funcţia de primar al comunei Albina, raionul Cimişlia, Mazur Iurie, au depus contestaţii la Comisia Electorală Centrală prin care contestă hotărîrile Consiliilor electorale de circumscripţie Danu şi respectiv Albina privind refuzul de a înregistra simbolul concurentului electoral.

În fapt, articolul 44 alin.(1), lit.h) prevede că pentru înregistrare candidatul prezintă de rînd cu alte documente pentru înregistrare şi simbolul electoral, fapt realizat de către candidaţi. art.48 alin.(2) prevede doar o singură restricţie şi anume că "Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale".

Art.41 alin.(1) al Constituţiei Republicii Moldova prevede că cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri, ori anume Codul Electoral reglementează condiţiile de participare la alegeri.

Art.32 alin.(1) al Constituţiei Republicii Moldova garantează oricărui cetăţean libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

Art.46 alin.(1) din Codul Electoral prevede că "concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală.".

Concurentul electoral, în cazul dat Partidul Comuniştilor din Republica Moldova are simbol (emblemă) stabilit în statutul său, care este înregistrat la Ministerul Justiţiei. Este evident că candidaţii acestei formaţiuni sînt în drept să utilizeze simbolul (emblema) în cadrul campaniei electorale. Este incontestabilă importanţa simbolului, fiind un element important într-o campanie electorală, punînd în condiţii egale cu alţi concurenţi electorali din partea altor partide. Ori prin interzicerea folosirii simbolului formaţiunii pe care o reprezintă în campania electorală se încalcă o prevedere constituţională şi anume libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil, precum şi prevederile Codului Electoral enunţate mai sus.

Este de remarcat că, Curtea Constituţională prin Hotărîrea nr.55 din 14.10.99 (publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.118-119/64 din 28.10.1999) privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova a stabilit că "prin art.4 din Constituţie se garantează nu numai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, consacrate de Constituţie, dar şi principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional". Mai mult ca atît, Înalta Curte relevă că în cazul existenţei neconcordanţei între pactele şi tratatele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului şi legile interne ale Republicii Moldova, potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(2) din Constituţie, organele de drept sînt obligate să aplice reglementările internaţionale.

Astfel, Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 1997 în Articolul 10 prevede că "orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Articolul 11 prevede că "orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi de asociere.". Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărîrea sa în Cazul Partidului Socialist şi alţii împotriva Turciei (1998) para. 41, a stabilit că "Fără a aduce atingere rolului său autonom şi sfera specială de aplicare, articolul 11 trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare în lumina articolului 10. Protecţia opiniilor şi libertatea de a le exprima este unul din obiectivele libertăţii de întrunire şi de asociere cum sînt consacrate la articolul 11. Acest lucru este valabil cu atît mai mult, în ceea ce priveşte partidele politice, avînd în vedere rolul lor esenţial în asigurarea pluralismului şi a bunei funcţionări a democraţiei". Prin urmare CEDO a stabilit legătura directă dintre aceste două articole. Mai mult ca atît, CEDO în Hotărîrea enunţată mai sus, a relevat că "Nici un stat nu poate să impună limitări bazîndu-se doar pe legislaţia sa internă, ignorînd obligaţiunile sale internaţionale".

De asemenea, este de remarcat faptul că în practica judiciară a CEDO sînt cîteva cazuri cînd statele au fost condamnate pentru interzicerea folosirii simbolurilor care au fost interzise prin lege de către state.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) în Liniile directorii privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice şi măsurile similare, aprobate în cadrul cele de-a 41 Şedinţe plenare din 10-11 decembrie 1999 (http://www.venice.coe.int/docs/2000/CDL-INF(2000)001-e.asp#_ftnref5) a stabilit că "Statele ar trebui să recunoască dreptul oricărei persoane de a se asocia în partide politice. Acest drept include libertatea de a avea opinii politice şi de a primi sau de a comunica informaţii fără amestecul autorităţilor publice şi indiferent de frontiere". Precum şi faptul că "Orice restrîngere a exerciţiului drepturilor fundamentale ale omului de mai sus, prin intermediul partidelor politice trebuie să fie făcută în concordanţă cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a altor acorduri internaţionale."

Astfel prin refuzul de a înregistra simbolurile candidaţilor pentru alegerile locale noi din partea concurentului electoral Partidul Comuniştilor vin să limiteze drepturile prevăzute în documentele menţionate mai sus.

Totodată, este necesar a releva faptul că în cadrul examinării contestaţiilor, raportorul nu s-a adus nici un contra argument în ceea ce priveşte încălcările drepturilor concurenţilor electorali specificate de contestatari.

Consider că Comisia Electorală Centrală prin respingerea contestaţiilor încalcă drepturile concurenţilor electorali.