Hotărîre nr.16 din 03.05.2012 privind rezultatele auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către autorităţile şi entităţile din domeniul aviaţiei civile pe perioada anilor 2010-2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind rezultatele auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către

autorităţile şi entităţile din domeniul aviaţiei civile pe perioada anilor 2010-2011

nr. 16  din  03.05.2012

 (în vigoare 01.06.2012) 

Monitorul Oficial nr.104-108 art.10 din 01.06.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Boris Gherasim, viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, dnei Nina Lupan, directorul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor, dlui Roman Proca, consultant principal al Direcţiei economie, infrastructură şi mediu a Cancelariei de Stat, dlui Viorel Pană, şef-adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor, dlui Gheorghe Sîrcu, şeful Direcţiei politici salariale a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dlui Tudor Copaci, directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice, dlui Dumitru Buga, şeful Direcţiei Poliţiei Transporturi a Ministerului Afacerilor Interne, dlui Vladimir Cebotari, director interimar al Autorităţii Aeronautice Civile, dlui Iurie Zidu, prim-vicedirector general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, dlui Mircea Maleca, directorul Departamentului financiar al Î.S. Compania Aeriană “Air Moldova”, dlui Petru Jardan, director general interimar al Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, dlui Sorin Stati, directorul general al Î.S. “MoldATSA”, dlui Vladimir Gorincioi, directorul general al S.A. “Aeroport Handling”, dnei Ana Gavrilaşenco, contabil-şef al S.A. “Aeroport Catering”, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Rapoartele auditurilor regularităţii gestionării patrimoniului public de către autorităţile şi entităţile din domeniul aviaţiei civile pe perioada anilor 2010-2011.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunile de audit s-au desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², avînd ca scop obţinerea probelor de audit credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (în continuare – ASAC), Î.S. Compania Aeriană “Air Moldova” (în continuare – Î.S. C.A. “Air Moldova”), Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” (în continuare – Î.S. “AIC”), Î.S. “MoldATSA”, S.A. “Aeroport Handling”, S.A. “Aeroport Catering” pe perioada anilor 2010-2011.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Misiunile de audit s-au efectuat conform Standardelor Curţii de Conturi³; probele de audit au fost colectate atît în cadrul entităţilor auditate, cît şi de la terţe persoane, cu aplicarea procedurilor de fond.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele misiunilor de audit şi audiind rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Luînd în consideraţie dezvoltarea aviaţiei civile în calitate de ramură strategică a economiei naţionale, au fost auditate entităţile-cheie, care, în complex, asigură acordarea serviciilor aeronautice. Astfel, din totalul activelor aflate în gestiunea agenţilor economici ce activează în acest domeniu (2255,9 mil.lei), au fost supuse auditării şase entităţi care gestionează patrimoniul statului, valoarea căruia constituie 2202,3 mil.lei, sau 97,6% din totalul activelor din sectorul dat.

Sursă: Rapoartele financiare pe anii 2010-2011

Potrivit raportărilor financiare ale entităţilor din domeniul aviaţiei civile, supuse auditului pentru perioada de gestiune economică 2010-2011, patrimoniul public, la situaţia din 01.01.2010, constituia valoarea în mărime de 1636,7 mil.lei, iar la situaţia din 31.12.2011, respectiv, 2202,3 mil.lei. Majorarea valorii patrimoniului cu 565,6 mil.lei reprezintă rezultatul procurării mijloacelor fixe în sumă de 387,7 mil.lei, creşterii activelor financiare pe termen lung în valoare de 122,6 mil.lei, creanţelor pe termen scurt – 42,1 mil.lei, precum şi a altor active curente – 13,2 mil.lei.

Pentru perioada auditată, activitatea economico-financiară a entităţilor verificate a înregistrat un declin economic, astfel, ritmul de creştere a cheltuielilor depăşind ritmul de creştere a veniturilor cu 8,7%, fiind caracteristic pentru toate entităţile auditate. În aceste condiţii, rezultatul din activitatea operaţională a fost în descreştere în anul 2011, comparativ cu anul 2009, cu 68,5 mil.lei, iar profitul net, pentru aceeaşi perioadă, s-a diminuat cu 49,5 mil.lei.

În totalul cheltuielilor efectuate în domeniul vizat, o cotă semnificativă o deţin cele destinate remunerării muncii, care în anul 2010 au constituit 247,7 mil.lei, iar în anul 2011 – 255,1 mil.lei. Studiul componentelor acestor cheltuieli a evidenţiat că, pentru perioada auditată, din totalul acestora (496,0 mil.lei) doar 38,0% au constituit salariul tarifar şi 62,0% – suplimente şi premii.

Reieşind din specializarea pe piaţă în materie de servicii prestate de agenţii economici operatori din domeniul aeronauticii, care au în gestiune patrimoniu public, auditurile efectuate s-au axat pe evaluarea eficienţei utilizării patrimoniului, precum şi pe factorii ce au influenţat administrarea şi gestiunea necorespunzătoare.

Constatările rezultate din Rapoartele misiunilor de audit – peransamblu pe ramură, şi, în special, pe fiecare entitate – denotă indisciplină managerială şi financiară, care au condus la nereguli şi abateri semnificative în materie de gestionare a patrimoniului public, de achiziţionare de bunuri (lucrări şi servicii), de reglementări tarifare costuri/venituri, de administrare a cheltuielilor şi, mai cu seamă, a celor generate de practici voluntariste de remunerare economic nefundamentată a angajaţilor şi persoanelor cu funcţii reprezentative.

♦ Entităţile n-au asigurat o gestionare adecvată a patrimoniului public aflat în administrare, ceea ce reprezintă riscuri de neasigurare a integrităţii acestuia. Astfel,

• nu s-a asigurat înregistrarea dreptului asupra bunului la organele cadastrale şi, respectiv, înregistrarea conform rigorilor de evidenţă a mijloacelor fixe şi a valorii acestora, şi anume: bunuri imobile în număr de 87 de unităţi, cu valoarea de 46,6 mil.lei, şi terenuri de 51,93 ha, precum şi reflectarea în evidenţă fără valoare a terenului cu suprafaţa de 363,37 ha de către Î.S. “AIC”; 20 de terenuri de 16,2 ha de către Î.S. “MoldATSA”;

• s-a constatat necorespunderea datelor privind bunurile imobile, inclusiv terenuri, din evidenţa contabilă cu cele de la organele cadastrale şi din Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005⁴. Asemenea fapte au fost identificate la: Î.S. “AIC” – suprafaţa terenului atribuit, potrivit statutului, este de 480,0 ha, în evidenţa contabilă – 363,37 ha, iar la organele cadastrale – 309,24 ha; Î.S. “MoldATSA” – conform statutului, dispune de 21 de terenuri cu suprafaţa de 17,06 ha, în evidenţa contabilă – de bunuri imobile cu suprafaţa de 5746,2 m² şi de 20 de terenuri cu suprafaţa de 16,2 ha, iar la organele cadastrale – de bunuri imobile cu suprafaţa de 7947,6 m² şi de 20 de terenuri cu suprafaţa de 21,9 ha;

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”.

• entităţile nu dispun de strategii de renovare a echipamentelor, cu scopul asigurării durabile a activităţilor de exploatare;

• decizia fondatorului (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; în continuare – MTID) şi a Consiliului de administraţie al Î.S. C.A. “Air Moldova” privind majorarea în anul 2010 a capitalului social al acesteia, în lipsa surselor de finanţare, s-a soldat cu: (i) înregistrarea capitalului nevărsat în valoare de 568,9 mil.lei; (ii) înregistrarea valorii activelor proprii inferioare valorii capitalului social cu 406,8 mil.lei; (iii) beneficierea de facilităţi fiscale aferente scutirii de TVA (de circa 86,0 mil.lei) la importul aeronavei de către Companie;

• la formarea capitalului de rezervă, organele de conducere ale S.A. “Aeroport Handling” n-au ţinut cont de prevederile statutare, ca urmare fiind depăşit normativul de formare a acestuia (cu 685,2 mii lei);

• efectuarea neconformă a inventarierii de către Î.S. C.A. “Air Moldova” a condus la necorespunderea datelor contabile şi a celor din rezultatele inventarierii cu 3,8 mil.lei; de către Î.S. “MoldATSA” – lipsa confirmării şi delimitării mijloacelor fixe (43,8 mil.lei) cu uzura de 100%, din care o mare parte utilizate în procesul tehnologic (517 unităţi în valoare de 33,5 mil.lei).

♦ Politicile manageriale ce ţin de achiziţionarea bunurilor (lucrărilor şi serviciilor), precum şi atribuţiile personalului implicat în aceste procese denotă un nivel scăzut de responsabilitate. Nedispunerea de către întreprinderile auditate din domeniul aviaţiei civile de un cadru regulator relevant privind organizarea şi desfăşurarea adecvată a procedurilor de achiziţie a bunurilor şi serviciilor, precum şi nesubordonarea acestei activităţi prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” exclud buna administrare a acestor procese. Astfel,

• Î.S. “AIC” a admis contractarea, procurarea, instalarea, utilizarea şi înregistrarea în evidenţă a complexului patrimonial – sistemul integrat de securitate în sumă de 13,8 mil.dolari SUA, cu nereguli şi în condiţii dezavantajoase, care se exprimă prin: (i) admiterea încheierii contractului iniţial de leasing în valoare de 27,6 mil.dolari SUA, din care doar 13,8 mil.dolari SUA au constituit costul net al acestui complex, şi, respectiv, 13,8 mil.dolari SUA – costul ratei de leasing; (ii) nu au fost detaliate clar şi expres componentele complexului patrimonial, cu reflectarea denumirii echipamentului, mărcii, producătorului şi preţului fiecărui utilaj în parte; (iii) livrarea echipamentului a fost efectuată în perioada decembrie 2007 – iulie 2009, pe părţi, în lipsa paşapoartelor tehnice, întreprinderea achitîndu-le suma de 13,4 mil.dolari (137,6 mil.lei); (iiii) întreprinderea n-a recepţionat, potrivit clauzelor contractuale, complexul patrimonial în formă integrală; (iiiii) o parte din complexul patrimonial este exploatat de către Serviciul Grăniceri în lipsa reglementărilor privind responsabilizarea acestuia; (iiiiii) evidenţa sistemului integrat de securitate ca unic mijloc fix în valoare de 90,8 mil.lei nu asigură integritatea părţilor componente ale acestuia şi, respectiv, nu permite monitorizarea şi evaluarea costurilor de întreţinere; (iiiiiii) necorespunderea părţilor componente ale complexului patrimonial, indicate în anexa la contract, cu cele din actele de dare în exploatare şi cele amplasate în zonele Aeroportului determină un risc sporit de neasigurare a integrităţii acestui complex; (iiiiiiii) şi specialiştii în domeniu confirmă starea neintegrată cu disfuncţionalităţile de rigoare ale complexului vizat, ceea ce denotă o predispunere a acestei situaţii unui risc major. Achiziţionarea neregulamentară a utilajului în sumă de 2,2 mil.lei, neutilizat pînă în prezent, determină utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare de către întreprindere;

• Î.S. “MoldATSA”, pînă la 16.03.2011, n-a dispus de reglementări prescrise pentru efectuarea conformă a procedurilor de achiziţii, desfăşurînd unele acţiuni în mod netransparent şi ineficient, inclusiv, în unele cazuri, în lipsa paşapoartelor tehnice, cum ar fi: (i) sistemul de prelucrare a mesajelor (8,9 mil.lei) a fost transmis parţial în exploatare în trimestrul unu 2012 (termenul stabilit – finele anului 2009) numai la nivel local, ca urmare persistînd riscul ca acesta să nu dispună de posibilităţi de conectare la nivel internaţional, ceea ce va genera noi investiţii; (ii) achiziţia echipamentului de dirijare a traficului aerian cu abateri semnificative de la oferta iniţial cîştigătoare (2436,0 mii euro) şi admiterea majorării valorii acestuia pînă la 2575,8 mii euro determină nejustificarea majorării valorii acestuia cu 139,8 mii euro (2,3 mil.lei); (iii) potrivit opiniei specialiştilor din domeniu, condiţiile netransparente de achiziţii generează riscul de suportare de către entitate a unor costuri adiţionale în sumă de 11,9 mil.lei. Suplimentar, pentru achiziţia echipamentului de dirijare a traficului aerian, conducerea întreprinderii a contractat netransparent şi ineficient servicii de consultanţă de la o firmă străină, admiţînd majorarea valorii contractului cu 30,7 mii dolari SUA (336,5 mii lei) mai mult decît oferta acceptată iniţial;

• ASAC a efectuat achiziţii în sumă de 840,5 mii lei (65,5% din valoarea totală a achiziţiilor) cu nerespectarea prevederilor legale. Contractarea şi executarea, în anii 2007-2008, a lucrărilor de construcţie a pistei de decolare/aterizare pentru elicoptere, cu drum de acces în s.Giurgiuleşti, r-nul Cahul, în valoare de 689,1 mii lei, s-au realizat de către ASAC cu iregularităţi semnificative, ca rezultat, pînă în prezent nu s-a efectuat recepţia finală a construcţiei, care poate duce la: (i) utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare respective; (ii) costuri suplimentare estimate la circa 900,0 mii lei; (iii) restituirea inevitabila către investitor a mijloacelor (407,2 mii lei) investite în acest proiect;

• Situaţiile incerte şi impredictibile create la achiziţionarea lucrărilor de reconstrucţie a infrastructurii Aeroportului Internaţional Chişinău au cauzat neexecutarea acestora în termen şi, respectiv, nedebursarea creditului contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), destinat în scopurile date: (i) începînd cu a.2008 şi pînă în prezent, Î.S. “AIC” a încasat taxa de modernizare, destinată rambursării creditelor contractate de la BERD şi de la BEI în scopul modernizării infrastructurii Aeroportului, cele mai semnificative lucrări (37,0 mil.euro) nefiind iniţiate, iar mijloacele acumulate în aceste scopuri fiind depozitate la un cont special bancar al entităţii (soldul, la 31.12.2011 – 9,0 mil.euro);

• Î.S. “AIC”, pentru perioada auditată, a continuat încasarea taxei de modernizare, destinată achitării creditelor contractate pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Chişinău, iniţial fiind aprobată prin Ordinul ASAC din 29.12.1999, în mărime de 10 dolari SUA/pasager la plecare. Această taxă a avut ca scop rambursarea primului credit contractat de la BERD pentru modernizarea Aeroportului, care a fost achitat anticipat (ianuarie 2007). Urmare contractării unui nou credit în decembrie 2008, această taxă a fost percepută în mărime de 9 euro/pasager la plecare, în baza unui ordin al ASAC, autoritate care, conform prevederilor legale⁵, urma a fi reorganizată şi şi-a pierdut (iulie 2008) statutul de autoritate centrală de specialitate în domeniul aviaţiei civile. Astfel, Î.S. “AIC”, pînă în prezent, a încasat taxa de modernizare în sumă de 11,5 mil.euro (185,6 mil.lei). Potrivit Acordului tripartit dintre BERD, BEI şi Republica Moldova, împrumutaţi au fost Î.S. “AIC” şi Guvernul Republicii Moldova;

____________________

⁵ Legea nr.162-XVI din 09.07.2008 “Privind modificarea şi completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”.

• Litigiul iniţiat de părţi, în rezultatul derulării procesului de achiziţionare a lucrărilor de modernizare a infrastructurii Aeroportului Internaţional Chişinău, a determinat nefinalizarea acestor lucrări în termen, precum şi nedebursarea oportună a mijloacelor provenite din împrumut, costul comisionului achitat constituind 335,1 mii euro;

• Nereglementarea proceselor interne privind achiziţiile, contractele, achitările, executările şi primirile-predările lucrărilor de reparaţii ale Î.S. “AIC” a rezultat cu netransparenţă şi costuri supradimensionate.

♦ Un factor important ce influenţează situaţia patrimonială a entităţilor auditate este înregistrarea creanţelor şi datoriilor semnificative. Lipsa elementelor sistemului de control intern la acest capitol a determinat, pentru perioada auditată, menţinerea şi creşterea semnificativă a acestora, iar nemonitorizarea şi neelaborarea mecanismelor de redresare a situaţiei condiţionează neacumularea lor.

• Admiterea înregistrării creanţelor în sume semnificative la entităţile auditate, cu neimplementarea instrumentelor de încasare deplină şi în termen, predispune procesul în cauză unui risc de nerecuperare, şi anume: ASAC – 16,0 mil.lei, Î.S. “AIC” – 14,4 mil.lei, Î.S. “MoldATSA” – 2,6 mil.lei, S.A. “Aeroport Handling” – 0,4 mil.lei.

• ASAC, în comun cu Î.S. C.A. “Air Moldova”, a cesionat creanţa Î.S. “AIC” în sumă de 16,0 mil.lei, nerecunoscută şi nereflectată în evidenţa contabilă de către aceasta.

• Admiterea înregistrării datoriilor semnificative de către entităţile din domeniul aviaţiei civile (la 31.12.2011 – 861,8 mil.lei) ameninţă cu posibile încasări forţate ale patrimoniului statului. Ponderea cea mai semnificativă (76,0%) o constituie datoriile Î.S. C.A. “Air Moldova” în sumă de 656,3 mil.lei, fiind determinată, în fond, de obligaţiile întreprinderii faţă de băncile comerciale (338,0 mil.lei), ceea ce a condiţionat gajarea mijloacelor fixe în proporţie de 93,9%, precum şi costuri aferente plăţilor pentru dobînzile bancare (30,6 mil.lei – în anul 2010; 35,1 mil.lei – în anul 2011). Totodată, Î.S. “AIC” a înregistrat datorii în sumă de 189,8 mil.lei, sau 21,8% din valoarea acestora.

♦ Nereglementarea exhaustivă în materie de tarife/taxe pentru serviciile prestate de către entităţile din domeniul aviaţiei civile creează incertitudini şi premise pentru supradimensionarea nejustificată a costurilor, precum şi pentru generarea fenomenului de inechitate socială pentru diferite categorii de beneficiari.

• Pentru realizarea politicii statului într-un domeniu de importanţă naţională majoră cum este transportul aerian, cadrul legal în vigoare reglementează prestarea de către entităţile specializate a serviciilor de navigaţie aeriană şi de aeroport, conform rigorilor de calitate unanim recunoscute. Concomitent, prin ratificarea la 16.12.1999 de către Parlament a Acordului comunitar multilateral privind tarifele de rută aeriană din 12.02.1981, statul s-a alineat la politicile unanim recunoscute în materie de tarife/taxe pentru serviciile prestate în domeniul vizat. Reglementarea competenţelor respective: Guvern, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Autoritatea Aeronautică Civilă, EUROCONTROL este stabilită de cadrul naţional legal şi normativ în vigoare⁶.

____________________

⁶ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997; Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană din 12.02.1981, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.726-XIV din 16.12.1999; Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007; Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 etc.

• Totodată, la nivel naţional, lipsesc reglementările privind cadrul metodologic de calculare a costurilor incluse în tarifele pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, prestate de către Î.S. “AIC”, Î.S. “MoldATSA”, ceea ce a generat: (i) nedelimitarea competenţelor, precum şi lipsa de fundamentare şi de abordare, în spiritul competitivităţii, în materie de politici tarifare s-au soldat cu disfuncţionalităţi instituţionale, management contraperformant, mediu economic necompetitiv, precum şi inegalităţi sociale; (ii) Î.S. “MoldATSA” a majorat nejustificat tarifele la serviciile prestate cu circa 2,7 mil.lei, aferente uzurii Sistemului de prelucrare a mesajelor, care în anii 2010-2011 n-a fost utilizat în procesul tehnologic.

• Î.S. “Air Moldova” nu dispune de reglementări interne privind politica tarifară. Astfel, (i) tarifele pentru transportarea pasagerilor, bagajelor, mărfurilor şi poştei se aprobă administrativ, în baza devizelor perfectate de către Serviciul financiar; (ii) structura tarifelor formate în mod arbitrar de către întreprindere este foarte complexă şi nu reflectă transparenţă; (iii) în cuantumul tarifelor au fost incluse cheltuieli salariale, neţinîndu-se cont de cheltuielile real suportate la acest capitol, ceea ce a determinat majorarea acestuia cu 8,2 mil.lei, calculate pentru aeronave de tip Airbus A320, pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012.

• S.A. “Aeroport Handling” şi S.A. “Aeroport Catering” aplică tarife pentru serviciile prestate în lipsa cadrului regulator/metodologic.

• ASAC, pentru unele servicii prestate, n-a dispus, pentru perioada auditată, de modalitatea de formare a unor tarife, acestea fiind stabilite arbitrar şi percepute în baza ordinului directorului general din 2007, generînd, astfel, un profit supradimensionat, valoarea căruia a depăşit 17,5 mil.lei.

♦ MTID şi Agenţia Proprietăţii Publice – fondatori, din partea statului, ai unităţilor economice din cadrul domeniului aviaţiei civile – nu şi-au onorat cu prudenţă atribuţiile, n-au supravegheat în mod constant şi solidar implementarea de către entităţile auditate a unui management responsabil şi eficient. În consecinţă, administrarea patrimoniului şi gestiunea economică, în detrimentul intereselor publice, au fost realizate cu efecte păguboase, iar serviciile prestate au generat inegalităţi sociale.

Regularitatea gestionării veniturilor:

• Sistemul de control intern imprudent şi neimpunător asupra gestionării patrimoniului public transmis în locaţiune a generat neîncasarea integrală a veniturilor de la prestarea acestor servicii la Î.S. “AIC” în sumă de 4,8 mil.lei, condiţionînd şi apariţia litigiilor.

• Administrarea necorespunzătoare a evidenţei veniturilor şi cheltuielilor în procesul de transmitere-preluare în arendă/leasing a bunurilor (aeronavelor), conform principiilor generale, de către Î.S. C.A. “Air Moldova” nu permite evaluarea eficienţei acestor operaţiuni.

Regularitatea gestionării cheltuielilor:

• Sistemul practicat şi încetăţenit de prestare a serviciilor în Sala delegaţiilor oficiale nu acoperă nici 5,5% din cheltuielile suportate de Î.S. “AIC”, astfel, ani în şir statul suportă costuri nejustificate, în perioada auditată acestea constituind 8,1 mil.lei.

• Cadrul regulator confuz şi netransparent privind drepturile unor categorii de beneficiari privilegiaţi pentru serviciile prestate în Sala V.I.P. predispun acest gen de activitate unor riscuri constante. Astfel, numai în anii 2010-2011, în rezultatul aplicării irelevante a unor prevederi în cauză, costul nerambursabil al acestor facilităţi a constituit 1,1 mil.lei.

• În perioada auditată, în scopuri de binefacere, Î.S. “MoldATSA” a alocat mijloace financiare în sumă de 0,8 mil.lei, iar S.A. “Aeroport Catering”, respectiv, de 6,2 mil.lei.

• ASAC, în scopul majorării capitalului social al unor entităţi, fondator al cărora este MTID, în mod nelegitim a dispus alocarea a 2,1 mil.lei.

Regularitatea cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Materialele misiunilor de audit indică o practică, absolut iraţională şi intolerabilă, în materie de remunerare a muncii. Fără a fi prestabilite criteriile de evaluare a rezultatelor, inclusiv în aspect de eficienţă şi performanţă, agenţii economici operatori, în afară de salariile de bază, aplică diferite sporuri şi premii, valoarea cărora depăşeşte de 2-3 ori ponderea fondului (de bază) salarial de funcţie. Astfel, sporurile şi primele, inclusiv pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitate a muncii, au constituit la: Î.S. “MoldATSA” – 34,1 mil.lei (inclusiv prime pentru sărbători – 17,2 mil.lei); Î.S. C.A. “Air Moldova” – 32,2 mil.lei; Î.S. “AIC” – 23,4 mil.lei; S.A. “Aeroport Handling” – 7,0 mil.lei; S.A. “Aeroport Catering” – 5,6 mil.lei; ASAC – 0,6 mil.lei. Î.S. “AIC” a remunerat nejustificat angajaţii întreprinderii, suportînd cheltuieli în sumă de 0,9 mil.lei.

• Neţinînd cont de diminuarea veniturilor în 2011, faţă de perioada precedentă, Î.S. “MoldATSA” a admis creşterea nejustificată a cheltuielilor operaţionale cu 9,5 mil.lei, din care 6,8 mil.lei reprezintă majorarea nefundamentată şi nemotivată a fondului de remunerare a muncii.

♦ Alte constatări

• ASAC, în perioada de post-fondator al unor entităţi, n-a întreprins măsuri în vederea reflectării conforme în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare a situaţiei aferente faptelor de ordin economico-financiar, constatate de audit (valoarea investiţiilor pe termen lung – 113,9 mil.lei).

• La Î.S. “AIC”, Î.S. C.A. “Air Moldova” şi Î.S. “MoldATSA” lipseşte contractul încheiat între fondator şi administratorul entităţii, cu anexarea Listei bunurilor transmise în gestiune.

Nelegiferarea şi, respectiv, neinstituţionalizarea⁷ în anul 2009 a Autorităţii Aeronautice Civile cu prerogative de supraveghere şi certificare în domeniul aviaţiei civile, în mod nejustificat, a tergiversat implementarea oportună a strategiilor de dezvoltare a sectorului vizat.

____________________

⁷ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997; Legea nr.12-XVI din 03.02.2009 “Privind modificarea şi completarea unor acte legislative”; Legea nr.162-XVI din 09.07.2008 “Privind modificarea şi completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”.

MTID, în calitatea sa de organ central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, conform prevederilor legale⁸, avînd competenţe decizionale în materie de politici şi reglementări în domeniul aviaţiei civile, a manifestat o atitudine necorespunzătoare, creînd în aşa mod premise pentru subiecţii din antreprenoriat de a acţiona neconform şi voluntar asupra formării costurilor şi a veniturilor. În acest sens, MTID şi-a declinat responsabilităţile de asigurare a clauzelor Acordului comunitar multilateral privind tarifele de rută aeriană.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”.

Plenul Curţii de Conturi evidenţiază că managementul neconform şi contraperformant, precum şi gestiunea economico-financiară defectuoasă sînt cauzate şi de imprudenţa şi ineficienţa institutului de reprezentanţi ai statului în Consiliile de administraţie. Delegaţi de către ministere şi alte autorităţi publice centrale în organele de conducere ale entităţilor auditate, unii dintre ei fiind prezenţi concomitent în 2-3 Consilii, factorii responsabili respectivi nu şi-au adus contribuţia întru anticiparea indisciplinei financiare şi a risipei de mijloace publice.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15, art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Rapoartele auditurilor regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, Î.S. Compania Aeriană “Air Moldova”, Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, Î.S. “MoldATSA”, S.A. “Aeroport Handling”, S.A. “Aeroport Catering” pe perioada anilor 2010-2011, anexate la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit se remit:

2.1. Administratorilor şi Consiliilor de administraţie ale entităţilor auditate, în vederea implementării recomandărilor din Rapoartele de audit, cu aprobarea unui plan de acţiuni pentru remedierea neregulilor constatate;

2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru documentare privind rezultatele auditurilor, şi, în comun cu entităţile auditate din subordine, pentru realizarea măsurilor de implementare a recomandărilor, precum şi:

2.2.1. pentru iniţierea către Guvern a propunerilor privind perfecţionarea şi uniformizarea principiilor şi cadrului legal/regulator în materie de politici tarifare;

2.2.2. pentru promovarea principiilor bazate pe competitivitate şi autogestiune autentică în activitatea agenţilor economici din sectorul aeronautic; abandonarea sistemului netransparent şi irelevant de tarife subvenţionate; asigurarea necondiţionată a serviciilor contra-cost în Sala delegaţiilor oficiale şi Sala V.I.P.;

2.2.3. pentru reexaminarea sistemului instituţional existent de subordonare a entităţilor, în vederea eficientizării activităţilor şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate, proceselor interne privind achiziţiile, precum şi a sistemelor de salarizare;

2.2.4. pentru eliminarea practicilor de încheiere neconformă a contractelor cu administratorii entităţilor, în special prin asigurarea clauzelor de integritate şi eficienţă a patrimoniului public;

2.2.5. pentru monitorizarea implementării integrale şi eficiente a proceselor de administrare şi achiziţionare a sistemelor din dotare, implicate în cadrul administrării traficului aerian de către Î.S. “MoldATSA” şi Î.S. “AIC”;

2.2.6. pentru investigarea din oficiu a situaţiei privind cesiunea de creanţă în sumă de 16,0 mil.lei, necoordonată şi nereflectată în evidenţa contabilă de către Î.S. “AIC”;

2.2.7. pentru reexaminarea, conform unui studiu de impact, a oportunităţii ajustării valorii capitalului propriu la valoarea capitalului social la Î.S. C.A. “Air Moldova”;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare, monitorizare şi asigurarea cadrului regulator în materie de evidenţă contabilă a situaţiilor aferente nereevaluării mijloacelor fixe la entităţile auditate, înregistrării investiţiilor pe termen lung în perioada de post-fondator etc.

3. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit anexate se remit Guvernului, cu propunerea de audiere, în cadrul unei şedinţe ordinare, a situaţiei privind managementul defectuos în gestionarea fondurilor publice din sectorul aviaţiei civile, pentru documentare şi luare de atitudine faţă de:

3.1. asigurarea de către autorităţile abilitate a revizuirii cadrului legislativ şi normativ în materie de politici tarifare;

3.2. executarea conformă şi în termen a prevederilor legale privind instituţionalizarea şi organizarea activităţii Autorităţii Aeronautice Civile;

3.3. implementarea măsurilor de rigoare privind demararea unui proces amplu de restructurare instituţională şi operaţional-financiară a sectorului vizat; (de)reglementarea cadrului de politici şi proceduri; redefinirea şi delimitarea competenţelor/responsabilităţilor în materie de politici sectoriale şi activităţi operaţionale;

3.4. raţionalizarea şi echilibrarea costurilor/veniturilor pentru sporirea calităţii şi competitivităţii serviciilor prestate;

3.5. revizuirea sistemului de remunerare, cu scopul redimensionării acestuia în bază de principii uniformizate, racordate la rezultate de eficienţă şi performanţă;

3.6. reactualizarea cadrului normativ de organizare şi funcţionare a Î.S. “AIC” prestatoare de servicii: Sala delegaţiilor oficiale şi Sala V.I.P., cu scopul asigurării principiilor de autogestiune economică autentică;

3.7. eficienţa şi impactul financiar generat de (ne)aportul persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice centrale delegaţi în calitate de reprezentanţi ai statului în organele de conducere ale unităţilor economice de stat, inclusiv din sectorul aviaţiei civile;

3.8. examinarea oportunităţii calificării în calitate de autoritate contractantă la achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de către entităţile din domeniul aviaţiei civile cu capital de stat, prin prisma prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”.

4. Rapoartele auditurilor efectuate la Î.S. “MoldATSA” şi Î.S. “AIC” privind încălcările depistate se remit Procuraturii Generale a Republicii Moldova, pentru examinare după competenţă. Se solicită intervenţia Procuraturii Generale în materie de reparare a pagubei în sumă de 9,2 mil.lei (Sala delegaţiilor oficiale şi Sala V.I.P.), rezultată din admiterea şi autorizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Î.S. “AIC” a serviciilor fără plată pentru diferite categorii de angajaţi din cadrul entităţilor publice, inclusiv pentru persoane cu grad de rudenie.

5. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit anexate se remit:

5.1. Preşedintelui Republicii Moldova;

5.2. Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova;

5.3. Comisiilor permanente: economie, buget şi finanţe; securitate naţională, apărare şi ordine publică ale Parlamentului Republicii Moldova.

6. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia

de Stat a Aviaţiei Civile pe perioada anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în evaluarea regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (în continuare – ASAC), pe perioada anilor 2010-2011.

Responsabilitatea conducerii Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile constă în deţinerea unui sistem de management şi control regulamentar şi eficient în gestionarea patrimoniului.

Responsabilitatea auditorului a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit privind regularitatea gestionării patrimoniului public.

Metodologia de audit. Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit s-au colectat la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care: analiza, examinarea şi confruntarea regulamentelor şi altor acte normative interne, rapoartelor financiare, contractelor încheiate, precum şi a registrelor contabile şi documentelor justificative primare relevante. De asemenea, au fost efectuate observaţii directe şi vizualizări la faţa locului ale obiectelor verificate, precum şi solicitate informaţii de la terţe părţi.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Situaţii incerte în vederea implementării şi realizării prevederilor normelor legale

Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1057 din 19.10.1998⁴, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul aviaţiei civile care îşi exercită funcţiile pe principiile autogestiunii şi autofinanţării, în condiţiile de activitate a întreprinderii de stat, şi se subordonează Guvernului.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1057 din 19.10.1998 “Privind măsurile ce ţin de asigurarea activităţii Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1057 din 19.10.1998).

În conformitate cu Legea aviaţiei civile⁵, autoritatea administrativă centrală care elaborează şi promovează politica Guvernului în domeniul aviaţiei civile, precum şi asigură implementarea acestei politici, este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID). Totodată, autoritatea care asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a aviaţiei civile şi supraveghează respectarea de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei în acest domeniu urmează a fi Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC).

____________________

⁵ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997.

Instituirea AAC, ca o autoritate publică de certificare, supraveghere şi control în domeniul aviaţiei civile cu statut de persoană juridică de drept public, subordonată MTID, cu buget autonom, este statuată în Legea nr.12-XVI din 03.02.2009⁶, în realitate, pînă în prezent, aceasta nefiind constituită. Potrivit prevederilor articolelor 4, 5 şi 6 din Legea aviaţiei civile, în redacţia Legii nr.12-XVI din 03.02.2009, atribuţiile de exercitare a activităţilor de certificare, supraveghere şi control în domeniul aviaţiei civile (exercitate în prezent de ASAC) le revin AAC.

____________________

⁶ Legea nr.12-XVI din 03.02.2009 “Privind modificarea şi completarea unor acte legislative”.

În scopul asigurării continuităţii exercitării certificării şi supravegherii condiţiilor de certificare în domeniul aviaţiei civile, prin dispoziţia directorului general al fostei Agenţii de Transporturi (actualmente – MTID) din 13.03.2009, ASAC i-au fost delegate atribuţiile AAC, pînă la organizarea activităţii acesteia.

Auditul relevă că situaţia privind necrearea şi neorganizarea unui organ abilitat prin lege cu funcţia de control, supraveghere şi certificare în domeniul aviaţiei civile a fost constatată de către Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, precum şi de către Agenţia Europeană pentru Securitate Aeronautică⁷, totodată acestea atestă exercitarea atribuţiilor nominalizate de către ASAC.

____________________

⁷ Raportul de audit al Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile – Privind organizarea supravegherii sistemului intern de securitate a zborurilor în aviaţia civilă (03-11 noiembrie 2011); Raportul final al Agenţiei Europene pentru Securitate Aeronautică – Privind auditul asupra sistemului de standardizare în domeniul aviaţiei civile (14-25 martie 2011).

Astfel, MTID urma să urgenteze prezentarea proiectului Hotărîrii de Guvern privind activitatea AAC, care, potrivit informaţiei prezentate de ASAC, a fost înaintat, pentru examinare şi aprobare, Guvernului.

La 23.12.2011, în baza ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor, a fost numit directorul interimar al AAC, care urma să elaboreze, pînă la 23.01.2012, proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Aeronautice Civile, proiectul bugetului acesteia, proiectul structurii interne, statelor de personal şi sistemului de retribuire a muncii etc. Ulterior, în baza Dispoziţiei Guvernului nr.8-d din 07.02.2012, s-a stabilit că, pînă la aprobarea de către Guvern a proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Aeronautice Civile, funcţiile şi atribuţiile acesteia vor fi exercitate de către ASAC.

Pentru perioada auditată, conducerea ASAC a fost exercitată de către prim-vicedirectorul general şi vicedirectorul general, numiţi în funcţie de către Guvern.

Organul consultativ al ASAC a fost Colegiul, a cărui componenţă nominală a fost aprobată de către Guvern prin Hotărîrea nr.254 din 09.03.2005⁸, care, potrivit informaţiei prezentate auditului, a desfăşurat ultima şedinţă la 17.12.2007. Astfel, auditul a constatat că, pentru perioada auditată, Colegiul nominalizat n-a funcţionat.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.254 din 09.03.2005 “Cu privire la aprobarea componenţei nominale a Colegiului Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile”.

Concluzie:

Reieşind din cele constatate, pentru perioada auditată, se relevă o situaţie incertă în ce priveşte delimitarea exhaustivă între autorităţile publice centrale a atribuţiilor de elaborare şi promovare a politicii statului şi supravegherea respectării legislaţiei în domeniul aviaţiei civile, ceea ce determină riscul neexercitării în măsură deplină sau exercitării neconforme a sarcinilor/activităţilor de către instituţiile statului şi/sau persoanele fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul vizat.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la gestionarea patrimoniului public

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale ale instituţiei, pe parcursul anilor 2010-2011, sînt reflectate în Tabelul nr.1.

Reieşind din datele tabelului, activele instituţiei, la finele anului 2010, au înregistrat o creştere de 12,1 mil.lei, comparativ cu finele anului 2009, care a fost condiţionată de creşterea activelor financiare pe termen lung (cu 10,1 mil.lei) şi a mijloacelor băneşti (cu 4,6 mil.lei). La finele anului 2011, activele instituţiei au înregistrat o majorare cu 98,6 mil.lei, comparativ cu perioada de gestiune precedentă, datorită creşterii activelor financiare pe termen lung (cu 85,2 mil.lei) şi a creanţelor pe termen scurt (cu 16,5 mil.lei).

3.1.1. Managementul gestionării patrimoniului public prezintă unele nereguli şi situaţii de risc privind neasigurarea integrităţii patrimoniului aflat în gestiune, precum şi riscuri de utilizare neeficientă a mijloacelor financiare

Înregistrarea obligatorie la organele cadastrale a bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor este reglementată de art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile⁹, iar evidenţa contabilă a lor este prevăzută în Legea contabilităţii¹⁰ şi în Standardele Naţionale de Contabilitate corespunzătoare¹¹.

____________________

⁹ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare)

¹⁰ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”.

În scopul evaluării asigurării integrităţii patrimoniului public administrat de către ASAC, auditul a verificat plenitudinea înregistrării bunurilor imobile, precum şi a dreptului asupra lor. Astfel, potrivit informaţiei din 01.12.2011, prezentate de către Î.S.“Cadastru” (la solicitarea Curţii de Conturi), ASAC deţine în folosinţă un teren (înregistrat la oficiile cadastrale la 10.07.2009) cu suprafaţa de 1,2955 ha. Valoarea acestui teren nu este reflectată în bilanţul contabil al instituţiei pentru perioada auditată.

Neînregistrarea în evidenţa contabilă a valorii acestuia determină riscul neautenticităţii indicatorilor înregistraţi în raportul financiar pentru perioada auditată şi neasigurării integrităţii patrimoniului public.

Situaţia privind neînregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă este motivată de către ASAC prin nedeţinerea valorii bunului imobil, reieşind din faptul că Î.S.“Cadastru” va efectua evaluarea acestuia la ultima etapă de implementare a sistemului de evaluare în conformitate cu prevederile actelor normative¹².

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.670 din 09.06.2003 “Despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării”.

Notă: Auditului i-a fost prezentat Raportul financiar pe anul 2011, potrivit căruia ASAC a reflectat valoarea terenului deţinut în folosinţă la contul extrabilanţier 913 “Active materiale pe termen lung primite în folosinţă temporară” (174,0 lei).

De asemenea, conform datelor bilanţului ASAC, la 31.12.2010, valoarea activelor materiale în curs de execuţie a constituit 763,6 mii lei (rămînînd neschimbată comparativ cu perioadele similare ale anilor precedenţi), din care:

• 74,5 mii lei – lucrări de proiectare a clădirii administrative;

• 689,1 mii lei – cheltuieli privind edificarea pistei de decolare/aterizare pentru elicoptere de clasa MI-8 cu drum de acces în s.Giurgiuleşti, r-nul Cahul (în continuare – pistă de decolare/aterizare), lucrări de construcţie executate în baza contractelor de antrepriză încheiate în anii 2007-2008.

Potrivit art.22 alin.(1) lit.a), lit.c), lit.d), lit.f), lit.g) din Legea privind calitatea în construcţii¹³, investitorii (ASAC) răspund de stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza documentelor normative, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate; prezentarea proiectelor pentru verificare de către Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor şi înlăturarea neregulilor depistate în urma verificării; asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin responsabili tehnici atestaţi sau agenţi economici de consultanţă specializaţi şi autorii proiectelor, pe tot parcursul lucrărilor; asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi(sau) la expirarea perioadei de garanţie; întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar.

____________________

¹³ Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996 (cu modificările ulterioare).

În acest context, verificarea unor contracte de către audit, prin prisma normelor expuse, a constatat unele neconformităţi, care se exprimă prin următoarele:

• verificarea documentaţiei de proiect a fost efectuată după executarea lucrărilor de construcţie;

• lipseşte coordonarea deplină a devizului de către antreprenor cu ASAC;

• pe tot parcursul executării lucrărilor, de către ASAC n-a fost efectuată asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie prin responsabili tehnici atestaţi sau agenţi economici de consultanţă specializaţi şi autor de proiect.

În condiţiile respective, precum şi urmare a vizualizării la faţa locului, de către echipa de audit, la 11.10.2011, s-au constatat fisuri pe suprafaţa pistei de decolare/aterizare, ceea ce determină riscul major în vederea neexecutării calitative a lucrărilor de construcţie conform exigenţelor legale. Totodată, auditul remarcă că pista de decolare/aterizare nu este administrată şi supravegheată de către ASAC sau antreprenorul care a executat lucrările, accesul către aceasta fiind liber.

De asemenea, auditul remarcă că ASAC n-a asigurat nici recepţia lucrărilor de construcţie a obiectivului nominalizat, situaţie creată de neschimbarea destinaţiei terenului agricol (2,23 ha), atribuit, în baza deciziei Consiliului s.Giurgiuleşti din 01.11.2006, pentru construcţia pistei de decolare/aterizare.

Potrivit prevederilor art.71 şi art.83 din Codul funciar¹⁴, schimbarea destinaţiei terenurilor agricole se efectuează prin Hotărîrea Guvernului în cazul în care gradul de evaluare a fertilităţii naturale a acestuia este mai mare de 40 de puncte, iar retragerea terenurilor agricole de calitate superioară din circuitul agricol pentru necesităţile statului şi publice se face numai în cazuri excepţionale, prin Hotărîrea Guvernului. Totodată, potrivit prevederilor art.12 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹⁵, compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă se efectuează în toate cazurile de către persoanele fizice/juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenurilor şi tipul de proprietate asupra lor.

____________________

¹⁴ Codul funciar, adoptat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991 (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁵ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului”.

În această ordine de idei, auditul relevă că ASAC n-a achitat administraţiei publice a raionului Cahul compensarea pentru pierderile cauzate de excluderea terenului din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă în sumă de 2014,43 mii lei.

Aceste condiţii nu permit înregistrarea la organele cadastrale a dreptului asupra terenului nominalizat, precum şi în evidenţa contabilă ca mijloc fix a pistei de decolare/aterizare şi a terenului aferent. Totodată, ASAC a transferat suma de 225,2 mii lei companiei de construcţii, în aceste condiţii mijloacele financiare respective rămîn a fi dezafectate pînă la soluţionarea situaţiei vizate.

Auditul menţionează că, la etapa finalizării lucrărilor de construcţie (22.11.2007), ASAC a semnat un acord cu o firmă investitoare, în vederea construcţiei, întreţinerii şi operării pistei de decolare/aterizare, prin care, ultima şi-a asumat răspunderea să achite suma de 678,6 mii lei pentru executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie, în scopul folosirii acesteia pe un termen de 25 de ani. Totodată, acordul nominalizat prevede că pentru încălcarea termenelor specificate, partea vinovată se obligă să achite celeilalte părţi o penalitate în mărime de 0,1% din valoarea contractată (ceea ce prezintă suma de 678,6 lei), pentru fiecare zi de întîrziere.

Verificarea de către audit a aspectului privind onorarea obligaţiunilor părţilor conform acordului menţionat a stabilit că ASAC, în pofida faptului că firma investitoare s-a angajat să achite valoarea lucrărilor pentru edificarea pistei de decolare/aterizare, a transferat din surse proprii antreprenorului contractat suma de 225,2 mii lei, situaţie condiţionată de neefectuarea recepţiei finale a obiectivului.

În condiţiile obligaţiilor asumate de către ASAC, conform acordului, de dare în exploatare a acestui obiectiv în perioada de şase luni de la momentul efectuării lucrărilor de construcţie, aceasta are deplina responsabilitate de asigurare a integrităţii, securităţii, deservirii, întreţinerii şi operării pistei de decolare/aterizare pe o perioadă de 25 de ani.

Concluzie:

Auditul denotă că contractarea şi executarea lucrărilor de construcţie a pistei de decolare/aterizare (689,1 mii lei) a fost efectuată cu neregularităţi, fiind o consecinţă a lipsei de monitorizare a procedurilor respective de către factorii de decizie, şi creează riscul utilizării neeficiente a acestor mijloace financiare.

În situaţia în care ASAC nu şi-a executat condiţiile contractuale cu firma investitoare, auditul denotă riscul suportării de către ASAC a cheltuielilor suplimentare în mărime de 678,6 lei pentru fiecare zi de depăşire a termenelor stabilite, care, la 31.12.2011, potrivit calculelor efectuate de audit, au constituit 894,4 mii lei. Totodată, conform condiţiilor contractuale, în cazul în care nu va fi efectuată recepţia finală a obiectivului nominalizat, ASAC urmează să restituie firmei investitoare valoarea investiţiei, care constituie 407,2 mii lei.

Se menţionează că auditului i-a fost prezentată decizia Consiliului sătesc Giurgiuleşti, r-nul Cahul, prin care la indicaţia verbală a Preşedinţiei Republicii Moldova s-a atribuit în folosinţă un teren pentru edificarea unei pistei de decolare/aterizare. De asemenea, auditului nu i-a fost prezentată de către ASAC argumentarea necesităţii pentru Republica Moldova a edificării acesteia.

Recomandări*:

____________________

* Ţînînd cont de prevederile art.5 şi art.6 din Legea aviaţiei civile, precum şi în temeiul Ordinului MTID nr.246 din 23.12.2011 “Cu privire la numirea în funcţie a directorului interimar al Autorităţii Aeronautice Civile” şi Ordinului Agenţiei Transporturi nr.11 din 20.11.2008 “Cu privire la transmiterea activelor şi pasivelor, a mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale şi desemnarea comisiei de primire-predare a acestora” (cu modificările operate prin Ordinul MTID din 23.12.2011), recomandările auditului se adresează conducătorului, numit recent, al Autorităţii Aeronautice Civile şi, după caz, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitatea sa de fondator.

Să elaboreze un plan de măsuri, care să excludă riscurile remarcate la capitolul asigurarea integrităţii patrimoniului public, în special:

1. Să elaboreze şi să implementeze un sistem de management financiar şi control intern, racordat la dimensiunile, complexitatea şi mediul specific ASAC, care să vizeze toate nivelurile de management al activităţilor, inclusiv cu referire la procesul de achiziţii, investiţii şi reparaţii capitale, asigurînd realizarea obiectivelor cu costuri rezonabile şi în limitele stabilite;

2. Să găsească oportunităţi pentru soluţionarea situaţiei legate de definitivarea înregistrării drepturilor asupra obiectivului “pista de decolare/aterizare pentru elicoptere de clasa MI-8 cu drum de acces în s.Giurgiuleşti, r-nul Cahul” precum şi terenului aferent, ţinînd cont de faptul că, în cazul netransmiterii acestora, persistă riscul suportării cheltuielilor aferente penalităţii în sumă de 894,4 mii lei.

3.1.2. Admiterea înregistrării în evidenţa contabilă a investiţiilor pe termen lung, nedispunînd din punct de vedere juridic de atribuţii de fondator, a atras după sine neveridicitatea raportului financiar

Reieşind din datele înregistrate în bilanţul ASAC, la 31.12.2011, valoarea investiţiilor pe termen lung a constituit 113,9 mil.lei, majorîndu-se cu 94,9 mil.lei, faţă de suma înregistrată în anul 2010 (19,0 mil.lei), şi cu 95,2 mil.lei, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009 (18,7 mil.lei). Executarea acestora, pentru anii 2010-2011, este prezentată în Tabelul nr.2.

Conform datelor tabelului, din valoarea totală a investiţiilor pe termen lung (113,9 mil.lei): 81,7% o deţin mijloacele alocate din bugetul de stat în anul 2006, ca investiţii pe termen lung pentru majorarea capitalului social al Î.S. “Air Moldova”, care reprezintă executarea cerinţei (pct.1.7.) din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007¹⁶; 12,2% – suma majorării capitalului social al Î.S. “Centrul Aeronautic de Instruire”; 6,1% sînt investiţii pe termen lung pentru majorarea capitalului social al trei întreprinderi din domeniul aviaţiei civile.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007 “Privind raportul asupra gestionării patrimoniului de stat de către unităţile economice din ramura aviaţiei în perioada anilor 2005-2006” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007).

De menţionat că, în perioada anilor 2010-2011, ASAC, în baza ordinelor MTID, a transferat mijloace financiare în sumă de 2,1 mil.lei la conturile de decontare ale Î.S. “Centrul Aeronautic de Instruire” (1,5 mil.lei) şi Î.S.“Centrul de Medicină al Aviaţiei Civile” (0,6 mil.lei), în scopul majorării capitalului social. Auditul a verificat, prin confruntare, situaţia privind înregistrarea majorărilor de capital la entităţile nominalizate, identificînd că aceste majorări au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat după MTID (100%), ca fondator.

În acest context, auditul relevă că înregistrarea investiţiilor în raportul financiar al ASAC, la 31.12.2011, în sumă de 113,9 mil.lei, nu se încadrează în prevederile normelor legale, deoarece ASAC şi-a pierdut dreptul juridic de fondator, aceste atribuţii fiind preluate de MTID.

Concluzie:

ASAC a transferat neregulamentar unor entităţi suma de 2,1 mil.lei în scopul majorării capitalul social al acestora, fondator al cărora este MTID.

Recomandări:

3. Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile să corecteze situaţia formată urmare transferurilor sumei de 2,1 mil.lei în capitalul social al unor entităţi, în aşa mod ca în cadrul măsurilor întreprinse potrivit ordinului nr.11 din 20.11.2008 să raporteze situaţia veridică.

4. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, la preluarea activelor şi pasivelor Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, să urmărească recepţionarea conformă a sumei de 2,1 mil.lei, inclusiv să întreprindă măsuri în vederea reflectării în evidenţa contabilă a investiţiilor pe termen lung (113,9 mil.lei).

5. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor să excludă pe viitor practica de implicare în activităţile economico-financiare ale entităţilor din subordine, pentru a nu crea situaţii neregulamentare şi neconforme în activitatea acestora.

3.1.3. Necesită îmbunătăţiri procesul de administrate a creanţelor

Reieşind din datele înregistrate în bilanţul ASAC, la 31.12.2011, valoarea creanţelor a constituit 49,2 mil.lei, majorîndu-se cu 7,0 mil.lei faţă de suma înregistrată în anul 2010 (42,2 mil.lei), însă, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009, a înregistrat o creştere cu 14,6 mil.lei (34,6 mil.lei).

Tendinţa de creştere a creanţelor, pentru perioada anilor 2007-2011, se prezintă în Figura nr.1.

Sursă: Informaţiile ASAC

Reieşind din situaţia prezentată în Figura nr.1, tendinţa de creştere a creanţelor a avut o evoluţie pozitivă, ponderea cea mai mare de 94,7% (32,8 mil.lei), la 01.01.2010, deţinînd-o creanţele Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”. Ca instrument de diminuare a valorii creanţelor ASAC a utilizat dreptul de cesiune de creanţă. Astfel, în baza a două contracte, în perioada anilor 2010-2011, ASAC a cesionat creanţele Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” în sumă de 45,6 mil.lei (29,6 mil.lei; 16,0 mil.lei) către Î.S. C.A. “Air Moldova”. Totodată, situaţia privind cesiunea de creanţe în valoare de 16,0 mil.lei (contract din 25.08.2011) n-a fost recunoscută şi reflectată în evidenţa contabilă de către Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”.

Luînd în considerare cele expuse, auditul constată că ASAC n-a aplicat toate pîrghiile ce ar eficientiza stingerea acestor creanţe.

Concluzie:

Practica admisă de percepere a creanţelor, utilizînd mecanismul de cesiune, nu asigură acumularea deplină şi în termen a obligaţiilor beneficiarilor de servicii, supunînd unui risc atragerea veniturilor instituţiei.

Recomandări Autorităţii Aeronautice Civile:

6. Să aplice toate pîrghiile prevăzute de legislaţie în vederea asigurării perceperii depline şi în termen a plăţilor aferente serviciilor prestate.

3.2. Achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii, nu în toate cazurile, a fost efectuată în conformitate cu normele stabilite

La achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru desfăşurarea activităţii ASAC se conduce de prevederile Legii privind achiziţiile publice¹⁷. Potrivit devizelor de venituri şi de cheltuieli ale ASAC, pentru anul 2010 au fost executate mijloace financiare în aceste scopuri în sumă de 553,2 mii lei, iar pentru anul 2011 – de 1138,1 mii lei.

____________________

¹⁷ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007.

Situaţia privind valoarea achiziţiilor contractate în anii 2010-2011, în funcţie de modul de desfăşurare a procedurilor de tender, se prezintă în Tabelul nr.3.

Astfel, datele reflectate în Tabelul nr.5 denotă că doar 35,5% (463,3 mii lei) din valoarea totală a achiziţiilor au fost efectuate cu respectarea normelor legale.

Auditul relevă că unele contracte de achiziţionare a serviciilor de transport (780,2 mii lei), a serviciilor de asigurări (43,4 mii lei), a lucrărilor de proiectare (17,1 mii lei), în valoare totală de 840,7 mii lei, au fost încheiate în lipsa procedurilor de tender desfăşurate conform prevederilor Legii privind achiziţiile publice. Auditul constată că procurarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în asemenea condiţii creează riscul utilizării neeconome şi neeficiente a mijloacelor financiare.

Concluzie:

Auditul denotă că, pentru perioada auditată, 65,5% (840,7 mii lei) din valoarea achiziţiilor s-au efectuat cu nerespectarea prevederilor Legii privind achiziţiile publice. Astfel, politicile manageriale ce ţin de achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, pe principiile transparenţei, eficienţei, economicităţii şi eficacităţii, precum şi de responsabilităţile personalului implicat în aceste procese sînt implementate insuficient.

Recomandări:

7. Să asigure respectarea întocmai, la efectuarea achiziţiilor publice, a prevederilor legale, concomitent elaborînd, în acest sens, şi norme interne.

3.3. Este necesară perfecţionarea elementelor de control intern la planificarea, executarea şi raportarea indicatorilor economico-financiari

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1057 din 19.10.1998, ASAC îşi exercită atribuţiile pe principiile autogestiunii şi autofinanţării, în condiţiile de activitate a întreprinderii de stat. Veniturile acesteia se formează din încasări pentru expertiza cererilor, eliberarea autorizaţiilor şi certificatelor, menţinerea lor în vigoare conform legislaţiei privind aviaţia civilă, precum şi din alte încasări de la prestarea serviciilor de certificare şi supraveghere în domeniul aviaţiei civile, de la care acumulează mijloace financiare în contul veniturilor.

Astfel, structura veniturilor obţinute din prestarea serviciilor de către ASAC, în perioada anilor 2010-2011, pe tipuri de servicii, se prezintă în Figura nr.2.

Sursă: Rapoartele financiare ale ASAC pe anii 2010 şi 2011, precum şi informaţiile prezentate auditului

Reieşind din datele Figurii nr.2, auditul relevă că circa 90,0% din veniturile obţinute de ASAC constituie veniturile obţinute de la serviciile de supraveghere a condiţiilor de certificare (a.2010 – 30,3 mil.lei; a.2011 – 28,2 mil.lei), cota nesemnificativă constituind veniturile de la serviciile de certificare (a.2010 – 2,8 mil.lei; a.2011 – 3,2 mil.lei).

De menţionat că, pe tot parcursul perioadei de audit, costurile şi tarifele la prestarea serviciilor s-au aprobat în mod independent de ASAC în baza Hotărîrii Guvernului nr.1057 din 19.10.1998. Totodată, în conformitate cu prevederile Legii aviaţiei civile, cuantumul plăţilor unor tipuri de tarife urmează a fi aprobat de către Guvern. Potrivit motivaţiilor entităţii auditate, normele legale prevăd aprobarea de către Guvern a tarifelor pentru Autoritatea Aeronautică Civilă, iar neconformarea la cadrul legal se explică prin neexecutarea de autorităţile responsabile de implementare a prevederilor legale, prin necrearea în termen a acesteia.

Auditul denotă că lipseşte modalitatea de formare a tarifelor la serviciile de supraveghere a menţinerii condiţiilor de certificare a aerodromurilor şi de supraveghere a menţinerii condiţiilor de certificare a serviciilor de navigaţie aeriană, acestea fiind stabilite arbitrar de către ASAC.

ASAC argumentează perceperea acestor tarife în scopul realizării unor sarcini stabilite de către Guvern, reieşind din prevederile pct.14 din Hotărîrea Guvernului nr.1057 din 19.10.1998 şi din Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007¹⁸.

____________________

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012”.

Pentru celelalte tipuri de servicii, potrivit informaţiilor ASAC, modalitatea de calculare a tarifelor se constituie din cantitatea de om/ore utilizate la executarea lucrărilor aferente prestării serviciilor înmulţită cu costul unei om/ore.

În acest aspect, auditul a constatat unele neregularităţi ce ţin de procesele interne privind stabilirea tarifelor aferente serviciilor prestate la planificarea resurselor umane şi valorice relevante acordării serviciilor, precum şi celor calculate şi real încasate. Această situaţie se prezintă în Tabelul nr.4.

Datele tabelului relevă o deviere esenţială în ce priveşte cantitatea orelor stabilite pentru prestarea serviciilor faţă de cele planificate. În opinia auditului, această situaţie se datorează lipsei de conlucrare consecventă dintre subdiviziunile ASAC, de competenţa cărora ţine planificarea, monitorizarea, analiza şi raportarea indicatorilor la acest capitol.

Auditul denotă că ASAC îşi planifică bugetul pentru următorul an financiar în dependenţă de rezultatul activităţii pe anul precedent. Astfel, pentru perioada auditată, ASAC a rectificat indicatorii planificaţi de două ori pentru fiecare an de gestiune. În opinia auditului, această situaţie se datorează faptului că la planificarea bugetului de către ASAC nu se iau ca bază indicatorii cantitativi, şi anume tipul şi numărul de servicii ce urmează a fi prestate, ţinînd cont de valoarea lor.

Indicatorii economici obţinuţi de ASAC, în perioada anilor 2010-2011, sînt prezentaţi în Tabelul nr.5.

Urmare analizei rezultatelor financiare, s-a constatat că, în anul 2011, a fost înregistrată diminuarea veniturilor din vînzări cu 1,8 mil.lei (cu 5,4%), totodată, costul vînzărilor înregistrînd o majorare cu 3,9 mil.lei (cu 21,8%), comparativ cu anul 2010, ceea ce a determinat micşorarea profitului brut cu 5,7 mil.lei, sau cu 37,2%, faţă de anul 2010.

Pentru perioada auditată, ritmul de creştere al cheltuielilor a depăşit ritmul de creştere al veniturilor cu 21,0 puncte procentuale, ceea ce a determinat o administrare la nivel scăzut a echilibrării veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a sistemului de administrare a lor.

Potrivit rapoartelor financiare ale ASAC, se relevă că cheltuielile au înregistrat o creştere în anul 2011, comparativ cu anul 2010, cu 5,4 mil.lei (20,6 mil.lei; 26,0 mil.lei), sau cu 26,3%, pe cînd veniturile au o tendinţă negativă, înregistrînd o descreştere cu 1,8 mil.lei (33,1 mil.lei; 31,4 mil.lei). Această situaţie se datorează creşterii cheltuielilor pentru retribuirea muncii – 3,8 mil.lei (inclusiv a crescut cu 10 unităţi numărul de angajaţi care au beneficiat de salarii mai mari de 200,0 mii lei, valoarea remunerării acestora pentru anul 2010 a constituit 7,5 mil.lei, iar pentru 2011 – 12,2 mil.lei), contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 1,1 mil.lei. Potrivit motivaţiilor ASAC, descreşterea veniturilor a fost condiţionată de diminuarea cuantumului tarifului pentru serviciile prestate în anul 2011, comparativ cu perioadele anterioare.

Reieşind din cele expuse, precum şi ţinînd cont din faptul că n-au fost întreprinse măsuri în vederea implementării art.5 şi art.6 din Legea aviaţiei civile, ASAC a continuat să perceapă tarife pentru serviciile prestate, aprobate în mod individual, ca rezultat obţinînd, pentru perioada auditată, un profit din activitate în sumă de 17,7 mil.lei, care ulterior se regăseşte în costul biletelor realizate pentru serviciile de transport aerian. Astfel, în această situaţie, în viziunea auditului, există posibilitatea diminuării tarifelor pentru serviciile prestate, inclusiv din contul profitului.

Notă: Întru diminuarea profitului pe viitor, ASAC, la 17.04.2012, a ajustat cuantumul tarifului pentru unele tipuri de servicii.

Concluzie:

Se menţionează insuficienţa elementelor de control intern privind planificarea, monitorizarea, analiza şi raportarea indicatorilor ce ţin de consumurile incluse în tariful pentru unele servicii prestate.

Ajustarea indicatorilor economici de două ori pe parcursul unui an calendaristic denotă nivelul scăzut al planificării bugetului, care se manifestă şi prin neutilizarea indicatorilor cantitativi.

Recomandări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

8. Să examineze situaţia privind elaborarea noilor tarife pentru servicii ce urmează a fi prestate de Autoritatea Aeronautică Civilă şi promovarea acestora, spre examinare şi aprobare, Guvernului în modul stabilit.

3.4. Necesită îmbunătăţiri cadrul normativ intern privind efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii

Potrivit Regulamentului ASAC, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1057 din 19.10.1998, structura organizatorică şi schema de încadrare a personalului se aprobă de către directorul general, care, în perioada 29.01.2010 – 19.12.2011, au suportat cinci modificări, cauzate de cerinţele internaţionale în domeniul aviaţiei civile.

Auditul relevă că în situaţia cînd ASAC, avînd statut de instituţie publică şi real activînd în condiţii de autogestiune şi autofinanţare, aplică la remunerarea muncii angajaţilor atît prevederile Legii salarizării nr.847-XV din 14.02.2002, cît şi ale Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Totodată, ASAC efectuează calculul salariului în baza Regulamentului intern privind remunerarea muncii din 19.12.2007 (cu modificările şi completările ulterioare) şi a Regulamentului intern cu privire la premierea şi acordarea ajutoarelor materiale angajaţilor Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile din 25.06.2007, aprobate prin ordinul directorului general.

În conformitate cu prevederile Regulamentelor nominalizate, mărimea salariului funcţiei este flexibilă, fiind stabilite limitele minime şi maxime, iar stabilirea salariului funcţiei pentru fiecare angajat şi reexaminarea anuală a acestuia se efectuează în funcţie de nivelul de salarizare a specialiştilor de aceeaşi calificare din domeniul aviaţiei civile. Concomitent, sînt stabilite tipurile şi modalitatea de calcul a suplimentelor la salariul funcţiei.

Calcularea şi executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, pe tipuri de suplimente, pentru anii 2010-2011, este prezentată în Tabelul nr.6.

Datele tabelului denotă că remunerarea muncii, în perioada auditată, a avut o tendinţă de creştere cu 3,9 mil.lei în anul 2011, comparativ cu anul 2010. În acelaşi timp, se remarcă un cuantum semnificativ al suplimentelor la salariul funcţiei, ponderea căruia în totalul cheltuielilor este de 82,7% şi, respectiv, de 85,7%, înregistrînd o creştere de 3,0 puncte procentuale.

Analiza detaliată pe categorii de salariaţi şi pe tipuri de plăţi se prezintă în Tabelul nr.7.

Reieşind din datele tabelului, se relevă că remunerarea muncii deviază în dependenţă de nivelul managerial şi de categoriile de specialişti.

În cadrul verificării eşantionate de către audit a plăţilor salariale ce ţin de sporul pentru intensitatea muncii şi de unele categorii de premii unice s-au stabilit următoarele.

Potrivit Regulamentului cu privire la salarizarea lucrătorilor ASAC, aprobat prin Ordinul directorului general din 29.12.2007, sînt prevăzute “adaosuri pentru intensitatea muncii în mărime de pînă la 100% din salariul funcţiei pentru: îndeplinirea unor sarcini de importanţă deosebită; sporirea volumului de lucru; intensitatea muncii”.

Totodată, Regulamentul cu privire la premierea şi acordarea ajutoarelor materiale angajaţilor ASAC din 25.06.2007 stabileşte “acordarea primelor ce pentru îndeplinirea unor misiuni deosebit de importante conform deciziei conducerii”. Auditul a constatat unele situaţii de incertitudine şi confuz la calcularea unor plăţi salariale, care se reflectă în Tabelul nr.8.

Reieşind din datele tabelului, în perioada anilor 2010-2011, unor persoane li-au fost acordate prime unice pentru rezultate deosebite în muncă, pentru îndeplinirea unor misiuni deosebit de importante, în timp ce acestora li s-au calculat şi achitat adaosuri pentru intensitatea muncii, pentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă deosebită, sporirea volumului de lucru, intensitatea muncii.

Auditul denotă că reglementările interne privind remunerarea muncii creează ambiguităţi şi pot fi aplicate dublu la stabilirea adaosurilor pentru unele activităţi.

Notă: În scopul excluderii aplicării duble a reglementărilor interne privind situaţiile constatate de audit, ASAC, la 18.04.2012, a modificat Regulamentul cu privire la salarizarea angajaţilor.

De asemenea, auditul a constatat că, conform Ordinului nr.124/INT din 02.11.2011, prim-vicedirectorului general i-a fost efectuată recalcularea şi achitarea plăţilor salariale, pentru perioada 01.11.2008 – 31.10.2011, în sumă de 465,3 mii lei, “luînd în consideraţie exercitarea îndelungată a interimatului funcţiei de director general”. De menţionat că un act administrativ de numire direct în funcţie a interimatului lipseşte. Entitatea explică efectuarea recalculului respectiv prin existenţa unor Dispoziţii ale Guvernului din care derivă exercitarea atribuţiilor respective de către acesta.

Concluzie:

Auditul atestă o situaţie ambiguă privind remunerarea muncii angajaţilor ASAC.

În lipsa unui act administrativ ce ar prevedea expres numirea în funcţie în calitate de director general interimar, prim-vicedirectorului general i s-au recalculat şi achitat plăţi aferente executării acestei funcţii în sumă de 465,3 mii lei.

Recomandări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

9. În comun cu Autoritatea Aeronautică Civilă, să examineze oportunitatea menţinerii aplicării sistemului de remunerare a muncii în condiţiile activităţii acesteia cu statut dublu.

3.5. Alte constatări aferente activităţii ASAC

3.5.1. Cu privire la implementarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012

Conform Hotărîrii Guvernului nr.987 din 30.08.2007, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012 (în continuare – Strategia), în scopul creării condiţiilor şi formării mecanismelor necesare pentru dezvoltarea domeniului aviaţiei civile. Pentru realizarea Strategiei, a fost elaborat Planul de acţiuni. Planul respectiv n-a fost ajustat la prevederile modificărilor operate în Legea aviaţiei civile, ca rezultat generîndu-se imposibilitatea implementării depline a acestuia, inclusiv:

• Nu s-au realizat (cu toate că termenul preconizat de 31.12.2010 a expirat) adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar (ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce leagă toate statele membre ale Uniunii Europene) în domeniul aviaţiei civile a Republicii Moldova, armonizarea completă a legislaţiei Republicii Moldova în domeniul aeronauticii cu cea europeană.

• Nu se execută de către ASAC (termenul de executare fiind pînă la 31.12.2012) perfecţionarea continuă a cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul aviaţiei civile, asigurarea implementării reglementărilor şi a controlului funcţionării sistemului, în scopul atingerii şi menţinerii unui înalt nivel de siguranţă a operării.

• Se află în curs de executare (cu toate că termenul preconizat de 01.04.2008 a expirat) elaborarea şi promovarea unui complex de măsuri privind micşorarea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor aeriene, precum şi privind protecţia drepturilor consumatorilor.

• Se află în curs de executare (cu toate că termenul preconizat de 31.12.2009 a expirat) armonizarea cadrului legislativ naţional referitor la certificarea aeroporturilor cu reglementările europene.

• Se află în curs de executare (termenul de executare fiind pînă la 31.12.2011) ratificarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun.

• Se află în curs de executare (termenul de executare fiind anii 2009-2010) transmiterea din gestiunea ASAC în gestiunea Ministerului Economiei a întreprinderilor de stat.

Concluzie:

Se menţionează că Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012 n-a fost ajustat la modificările operate în Legea aviaţiei civile, ca efect aceasta a derivat în stagnarea realizării Strategiei. În aceste circumstanţe, persistă riscul de afectare a intereselor economice ale republicii în cadrul cooperării internaţionale reciproc avantajoase în domeniul aviaţiei civile.

Recomandări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

10. Să asigure, în regim de urgenţă, întru excluderea riscurilor nominalizate la acest capitol, ajustarea Planului de acţiuni privind realizarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012 la normele legale şi promovarea acesteia, spre aprobare, Guvernului.

3.5.2. Cu privire la executarea cerinţelor din Hotărîrile Curţii de Conturi

Cu referire la implementarea cerinţelor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007 şi din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 25.05.2007¹⁹, auditul relevă că unele din acestea n-au fost realizate, după cum urmează:

____________________

¹⁹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 25.05.2007 “Privind raportul asupra gestionării patrimoniului de stat de către Î.S. “Moldaeroservice” şi Î.S. “Aeroportul Internaţional Mărculeşti” pe perioada anilor 2005-2006”.

• N-au fost examinate în cadrul şedinţei Colegiului rezultatele controalelor efectuate, cu întreprinderea măsurilor întru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor constatate.

• N-a fost elaborat planul de măsuri orientat spre ameliorarea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor subordonate care activează cu pierderi financiare. Potrivit informaţiei ASAC, această cerinţă n-a fost executată pe motivul nedeţinerii de către ASAC a întreprinderilor în subordine. Totodată, în conformitate cu Reglementările Aeronautice Civile, ASAC, la certificarea agenţilor aeronautici (prelungirea valabilităţii acţiunii certificatului), efectuează analiza economică a acestora.

• N-a fost asigurat un mediu de control intern oportun în cadrul entităţii, precum şi la întreprinderile subordonate, prin elaborarea şi punerea în aplicare a unor metodologii şi tehnici eficiente. Auditul relevă că ASAC a argumentat executarea cerinţei respective prin instituirea Direcţiei control al calităţii, în a cărei atribuţii intră evaluarea activităţii operaţionale a ASAC. Totodată, auditul remarcă că instituirea acestei Direcţii nu asigură funcţionarea controlului intern pe toate segmentele de activitate ale ASAC.

Concluzie:

Auditul denotă că unele cerinţe înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007 şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 25.05.2007 n-au fost executate, însă, ţinînd cont de faptul că acestea se referă la situaţia anilor 2005-2006, executarea lor nu are impact asupra situaţiei actuale, nefiind relevante pentru reiterare.

Concluzii generale:

Urmarea verificărilor efectuate de audit asupra regularităţii gestionării patrimoniului public de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile pe perioada anilor 2010-2011, s-au constatat unele probleme şi riscuri privind: înregistrarea neconformă în evidenţa contabilă a investiţiilor pe termen lung în valoare de 113,9 mil.lei, nedispunînd din punct de vedere juridic de atribuţii de fondator; efectuarea neregulamentară a transferurilor în sumă de 2,1 mil.lei în capitalul social al unor întreprinderi; nedefinitivarea înregistrării drepturilor asupra terenului atribuit şi pistei de decolare/aterizare; admiterea unor abateri de la normele legale la efectuarea achiziţiilor în sumă de 0,8 mil.lei; aplicarea tarifelor la unele tipuri de servicii nedispunînd de metodologie de calcul.

Totodată, auditul remarcă o situaţie incertă privind nelegiferarea şi, respectiv, neinstituţionalizarea în anul 2009 a Autorităţii Aeronautice Civile cu prerogative de supraveghere şi certificare în domeniul aviaţiei civile.

Anexa nr.2

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea

de Stat Compania Aeriană “Air Moldova” pe perioada anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea Stat Compania Aeriană “Air Moldova” pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 20122.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în evaluarea regularităţii gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat Compania Aeriană “Air Moldova” (în continuare – Î.S. C.A. “Air Moldova”, întreprindere, companie, după caz) pe perioada anilor 2010-2011.

Responsabilitatea conducerii întreprinderii, potrivit prevederilor statutului întreprinderii, constă în asigurarea integrităţii şi folosirii raţionale a patrimoniului de stat, în asigurarea funcţionării eficiente a întreprinderii cu menţinerea solvabilităţii şi viabilităţii întreprinderii.

Responsabilitatea echipei de audit constă în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra regularităţii gestionării patrimoniului public pentru anii 2010-2011.

Metodologia de audit. Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost colectate la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care: examinarea cadrului regulator, rapoartelor financiare, contractelor încheiate, a registrelor contabile şi documentelor justificative primare relevante, examinarea fizică a activelor, analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari, precum şi intervievarea angajaţilor entităţii.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Potrivit statutului⁴, reînregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 13.04.2010, Întreprinderea de Stat Compania Aeriană “Air Moldova” a fost fondată la 12.01.1993. Capitalul social al întreprinderii, la 31.12.2011, constituia 718,8 mil.lei, care aparţine integral statului, în persoana Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în calitate de fondator (în continuare – MTID, fondator, după caz).

____________________

⁴ Statutul Î.S. C.A. “Air Moldova”, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.29 din 10.02.2010 ( în continuare – statutul).

Obiectivul de bază al întreprinderii, conform statutului, este satisfacerea intereselor persoanelor fizice şi juridice prin intermediul prestării serviciilor în domeniul transporturilor aeriene naţionale şi internaţionale, asigurarea serviciilor aeriene regulate şi neregulate. Pentru realizarea obiectivului de bază, întreprinderea desfăşoară următoarele genuri de activitate: transporturi aeriene pe bază de grafic şi ocazionale; activităţi anexe transporturilor de pasageri şi mărfuri; servicii de expediere şi transport; comercializarea biletelor şi altele.

Administrarea întreprinderii, potrivit prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994⁵ şi statutului, este prezentată în schema ce urmează.

____________________

⁵ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” ( în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

Sistemul instituţional al întreprinderii

  În perioada auditată, întreprinderea a înregistrat o creştere esenţială a patrimoniului prin majorarea valorii mijloacelor fixe în rezultatul procurării în anul 2010 a unei aeronave.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale ale întreprinderii, pe parcursul anilor 2010-2011, sînt reflectate în Tabelul nr.1.

Analiza Rapoartelor financiare ale Î.S. C.A. “Air Moldova” pentru perioada auditată denotă că activele întreprinderii, la situaţia din 31.12.2010, constituiau 999,3 mil.lei şi s-au majorat, comparativ cu anul 2009, cu 326,3 mil.lei, sau cu 48,5%. Cea mai semnificativă pondere în totalul activelor (999,3 mil.lei) o deţin activele materiale pe termen lung (776,2 mil.lei), care constituie 77,7% şi s-au majorat, faţă de anul 2009, cu 111,5 puncte procentuale. Această creştere se datorează, în special, majorării valorii mijloacelor fixe, şi anume a mijloacelor de transport ce reprezintă costul unei aeronave procurate în anul 2010 (447,8 mil.lei). Situaţia patrimonială în anul 2011 înregistrează o descreştere nesemnificativă, în comparaţie cu anul 2010, cu 2,4%, care se datorează în cea mai mare parte majorării uzurii mijloacelor fixe.

La etapa planificării misiunii de audit, reieşind din semnificaţia şi riscurile stabilite, au fost supuse auditării aspectele privind gestionarea patrimoniului ce ţin de:

• formarea capitalului propriu şi a capitalului social;

• asigurarea integrităţii patrimoniului public;

• evoluţia indicatorilor economico-financiari;

• aplicarea tarifelor la serviciile prestate;

• contractarea creditelor şi gajarea patrimoniului;

• majorarea datoriilor întreprinderii;

• retribuirea muncii.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

3. Cu privire la gestionarea patrimoniului public

3.1. La formarea capitalului propriu şi a capitalului social al Î.S. C.A. “Air Moldova”, decizia fondatorului şi a Consiliului de administraţie privind majorarea capitalului social în anul 2010 a generat înregistrarea unui capital nevărsat în valoare de 568,9 mil.lei şi, respectiv, valoarea capitalului propriu mai mică decît cea a capitalului social cu 406,8 mil.lei.

Capitalul propriu este activul net al întreprinderii care îi permite acesteia să-şi refinanţeze activitatea din sursele proprii. În Tabelul nr.2 sînt reflectate volumul, structura şi evoluţia capitalului propriu al Î.S. C.A. “Air Moldova” în perioada anilor 2010-2011.

Datele tabelului denotă că, în decursul anului 2010, diminuarea capitalului propriu cu 1,6% (– 4, 9 mil.lei) este generată, în special, de micşorarea profitului net la finele anului cu 18,4 mil.lei (97,1%) şi a profitului nerepartizat cu 23,2 mil.lei (71,1%). Situaţia respectivă la finele anului 2011 reflectă o creştere neesenţială (2,3%) a capitalului propriu în rezultatul obţinerii profitului în valoare de 9,7 mil.lei (în creştere, faţă de anul 2010, cu 9,1 mil.lei). Conform aceloraşi date ale tabelului, valoarea capitalului propriu (activelor nete), în perioada anilor 2010-2011, este mai mică decît valoarea capitalului social cu 406,7 mil.lei şi, respectiv, cu 399,5 mil.lei.

Potrivit pct.3.4 al statutului, întreprinderea trebuie să asigure o valoare a activelor proprii, care să nu fie mai mică decît volumul capitalului social. De asemenea, conform prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994⁶ şi pct.6.9 al statutului, în cazul în care la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai mică decît mărimea capitalului social, Consiliul de administraţie va informa fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social al întreprinderii.

____________________

⁶ Art.13 alin.(6) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Auditul relevă că valoarea capitalului social la finele anului 2010 constituia 718,8 mil.lei, acesta fiind majorat în decursul anului cu 420,5 mil.lei. Capitalul nevărsat al Î.S. C.A. “Air Moldova”, la această dată, constituia 568,9 mil.lei şi s-a format în rezultatul neachitării valorii de procurare a bunurilor depuse în capitalul social, în cazurile majorării acestuia, şi anume:

- neonorarea parţială a angajamentului de către fondator (la acel moment în persoana Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile – ASAC), în conformitate cu Decizia Consiliului de administraţie din 14 decembrie 2006 privind majorarea capitalului social, a generat la Î.S. C.A “Air Moldova” înregistrarea capitalului nevărsat în valoare de 184,3 mil.lei;

- neonorarea integrală a angajamentului aferent majorării capitalului social prin depunerea aeronavei Embraer-190, în valoare de 420,5 mil.lei, de către fondator (în persoana Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor), conform Deciziei Consiliului din 12 mai 2010, a condiţionat reflectarea la contul “capital nevărsat” a sumei de 420,5 mil.lei.

La aceeaşi dată, Consiliul de administraţie a decis că întru acoperirea valorii aeronavei (aport la capitalul social) să fie direcţionate resursele din capitalul propriu (diferenţa din reevaluarea mijloacelor fixe, profitul nerepartizat şi rezerve).

Decizia de majorare a capitalului social, în viziunea auditului, este contradictorie şi incertă din următoarele considerente:

- pe de o parte, s-a decis ca majorarea capitalului social să fie efectuată prin depunerile materiale ale fondatorului – aeronavă, conform prevederilor legale⁷;

____________________

⁷ Art.4 alin.(2) lit.a) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

- pe de altă parte, s-a decis acoperirea valorii de procurare a aeronavei din contul capitalului propriu (beneficiului, rezervelor), ceea ce reprezintă deja o altă sursă prevăzută de aceeaşi lege⁸.

____________________

⁸ Art.4 alin.(2) lit.b) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Auditul remarcă că, la momentul adoptării deciziei menţionate, Compania nu dispunea de profituri şi de rezerve suficiente pentru majorarea capitalului social (potrivit datelor evidenţei contabile, la momentul adoptării deciziei respective, capitalurile disponibile constituiau doar 48,1 mil.lei şi cca 147,0 mil.lei rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe şi care pot fi plasate în capitalul social după primirea autorizaţiei organului central de specialitate de casare a mijloacelor fixe neantrenate în procesul de producţie şi a celor moral învechite).

În acelaşi timp, deoarece majorarea capitalului social se efectuează, de facto, din contul surselor capitalului propriu, această procedură nu implică depuneri materiale sau băneşti. Auditul menţionează că compania a beneficiat la importul aeronavei de facilităţi fiscale privind scutirile de TVA (circa 86 mil.lei), acordate la importul activelor materiale destinate includerii în capitalul social, conform Hotărîrii Guvernului nr.102 din 30.01.2007⁹.

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscal stabilite în art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q) al Legii 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal”.

Drept consecinţă a nevărsării de capital, Î.S. C.A. “Air Moldova” atestă în anul 2010 diminuarea valorii capitalului propriu sub nivelul capitalului social cu 406,8 mil.lei, fapt ce contravine pct.3.4 al statutului şi Condiţiilor de certificare a operatorilor aeronautici¹⁰. Situaţia respectivă a persistat şi în anul 2011, atestînd diminuarea capitalului propriu sub nivelul capitalului social cu 399,5 mil.lei.

____________________

¹⁰ RAC-AOC 0035 “Condiţiile pentru depunerea cererii de certificare”, aprobate de ASAC.

Astfel, în contextul celor expuse şi al rolului organelor de conducere în administrarea patrimoniului de stat, la Î.S. C.A. “Air Moldova” se constată adoptarea de către acestea a deciziei contradictorii, care a generat următoarele situaţii:

√ majorarea în anul 2010 a capitalului social cu 420,5 mil.lei, în lipsa surselor de acoperire, a cauzat majorarea valorii capitalului nevărsat pînă la 568,9 mil.lei;

√ neonorarea de către fondator a angajamentelor de majorare a capitalului social a generat diminuarea valorii capitalului propriu sub nivelul capitalului social şi incorectitudinea beneficierii de facilităţi fiscale la importul aeronavei de către companie;

√ diminuarea valorii capitalului propriu sub nivelul capitalului social, care, la rîndul ei, menţine riscul de neadmitere de către autoritatea aeronautică abilitată a cererii de prelungire a Certificatului de operator aeronautic. Concomitent, aceasta va determina micşorarea silită a capitalului social de către fondator, conform prevederilor legale.

Recomandări:

1. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor să întreprindă măsuri posibile întru identificarea surselor necesare pentru ajustarea valorii capitalului propriu cu cea a capitalului social.

3.2. Asigurarea integrităţii patrimoniului public

♦ Transmiterea neconformă de către fondator a proprietăţii publice în gestiune administratorului întreprinderii în consecinţă duce la neresponsabilizarea acestuia şi, respectiv, la neasigurarea integrităţii patrimoniului public.

Fondatorul şi administratorul au încheiat Contractul din 11.02.2010 cu privire la gestiunea economico-financiară curentă a întreprinderii, măsură prevăzută de art.6 lit.f) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994. Potrivit clauzelor contractului nominalizat, fondatorul transmite, iar administratorul primeşte în gestiune operativă proprietatea de stat, componenţa şi valoarea căreia urmează a fi anexată la contract. Concomitent, prevederile legale¹¹ stipulează exhaustiv că “bunurile transmise întreprinderii în gestiune sînt constituite din terenul, fondurile fixe şi circulante, alte valori, al căror cost este indicat în bilanţul autonom al întreprinderii”.

____________________

¹¹ Art.3 alin.(1) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Auditul relevă că la contractul menţionat este anexată informaţia cu privire la existenţa mijloacelor fixe şi valoarea lor reziduală, la situaţia din 10.02.2010, semnată unilateral de administrator, care nu conţine înscrieri precum că aceasta este o anexă la contractul managerial. În viziunea auditului, aceasta nu reprezintă un act de primire-predare a mijloacelor fixe (nu atestă menţiunea fondatorului precum că a predat bunurile şi a administratorului precum că a preluat aceste bunuri în gestiune). De asemenea, auditului nu i-au fost prezentate acte de primire-predare a altor active şi pasive (potrivit bilanţului contabil la data încheierii contractului): mijloace circulante, creanţe, mijloace băneşti, datorii etc.

♦ Inventarierea mijloacelor fixe, în unele cazuri, se execută cu abateri de la prevederile regulamentare, prin neincluderea şi nereflectarea în borderourile de verificare a rezultatelor inventarierii, a unor mijloace fixe în valoare de 3,8 mil.lei, care nu există efectiv la întreprindere.

Întreprinderea urma să efectueze inventarierea anuală a patrimoniului conform prevederilor legale¹² a cărui obiectiv este stabilirea situaţiei reale a patrimoniului întreprinderii prin realizarea sarcinilor de bază ale inventarierii care prevăd constatarea existenţei efective a mijloacelor fixe, precum şi compararea listelor inventarierii cu datele din evidenţa contabilă prin care se determină rezultatele reale.

____________________

¹² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din 28.04.2004 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului privind inventarierea”.

Comisia de inventariere, formată în baza ordinului directorului general al Î.S. C.A. “Air Moldova”, a efectuat inventarierea mijloacele fixe ale companiei conform situaţiei din 01.11.2011. Potrivit Procesului-verbal cu privire la rezultatele inventarierii din 23.12.2011, surplusuri sau lipsuri n-au fost stabilite.

Auditul a examinat rezultatele inventarierii conform borderoului din 01.11.2011, ce include mijloace de transport (în special aeronave) în valoare de 661,7 mil.lei (90,3% din totalul mijloacelor fixe). La confruntarea de către audit a datelor din lista de inventariere cu cele din evidenţa contabilă s-a constatat că în listele de inventariere au fost reflectate activele materiale pe termen lung implicate/neimplicate în procesul de producţie, iar activele destinate casării, pentru care evidenţa se ţine separat, n-au fost incluse în lista de inventariere.

Acest fapt a cauzat divergenţe între datele evidenţei contabile şi ale listei de inventariere în sumă de 3,8 mil.lei, aferente unui motor avia (D-30 nr.MC-02213015, cu valoarea de bilanţ de 0,1 mil.lei) şi unei aeronave (AN-26, cu valoarea de bilanţ de 3,7 mil.lei). Potrivit explicaţiei entităţii, acestea nu au fost incluse în lista de inventariere, deoarece sînt destinate casării, şi pînă la momentul actual nu sînt casate din cauza lipsei autorizării din partea organelor abilitate.

Auditul relevă că motorul nominalizat, la 17.09.2002, a fost supus sechestrului de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (întreprinderea nu dispunea de acte de provenienţă), ulterior (19.02.2007) fiind comercializat de către Serviciul Fiscal de Stat, care, la data de 25.08.2008, a anunţat conducerea întreprinderii despre acest fapt.

Aeronava, în februarie 2006, a fost transmisă în leasing operaţional Companiei ucrainene “Astra Plus”. Aeronava respectivă ulterior a fost defectată, fără posibilitatea de restabilire şi recuperare a ei. La momentul inventarierii, aceasta era dislocată în oraşul Kabul, Afganistan. Prin Hotărîrea de judecată din 13.12.2007, Compania “Astra Plus” a fost obligată să achite Î.S. C.A. “Air Moldova” 350,0 mii dolari SUA, sumă care pînă în prezent n-a fost percepută.

Auditul menţionează că mijloacele respective, fiind lipsă la întreprindere, sînt reflectate în evidenţa contabilă la data inventarierii. Totodată, aceste mijloace se regăsesc în informaţia anexată la contractul managerial încheiat între fondator şi administrator la data transmiterii – 11.02.2010, fapt ce confirmă caracterul formal al transmiterii patrimoniului.

Concluzii:

Fondatorul, cu abatere de la prevederile legale şi clauzele contractuale, n-a transmis administratorului în modul stabilit proprietatea de stat, prin ce îşi asumă riscul neasigurării integrităţii proprietăţii publice transmise în gestiune economică.

Inventarierea mijloacelor fixe a avut loc cu unele abateri de la prevederile regulamentare, în consecinţă, valoarea real existentă a patrimoniului este raportată eronat.

Recomandări:

2. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

2.1. Să asigure transmiterea patrimoniului de stat în gestiune operativă administratorului întreprinderii, conform prevederilor legale.

2.2. Să decidă asupra modului de gestionare a mijloacelor fixe neutilizate în procesul tehnologic.

3. Î.S. C.A. “Air Moldova” să asigure efectuarea şi reflectarea conformă a rezultatelor inventarierii anuale.

♦ Modul de ţinere a evidenţei veniturilor şi cheltuielilor la transmiterea/preluarea în arendă/leasing a bunurilor (aeronavelor) pe principii generale nu permite auditului să se expună asupra eficienţei acestor operaţiuni.

În perioada auditată, s-a constatat transmiterea în arendă a spaţiilor neutilizate în scopuri de producţie, cu suprafaţa totală de 1012,7 m², către 7 agenţi economici.

De asemenea, au avut loc operaţiuni de transmitere în leasing operaţional (pe termene limitate: ore, perioade sezoniere, luni etc.) a aeronavelor disponibile, prin intermediul a 17 contracte, către companii autohtone şi o companie nerezidentă.

Totodată, în scopul prestării serviciilor de transport aerian, compania a încheiat contracte pentru preluarea aeronavelor de la 18 companii nerezidente şi o companie locală.

Astfel, în rezultatul operaţiunilor de transmitere în arendă a spaţiilor neutilizate şi al transmiterii/preluării în leasing a aeronavelor, compania a înregistrat, în perioada auditată, venituri totale în valoare de 145,7 mil.lei şi cheltuieli în valoare de 122,9 mil.lei.

Evidenţa veniturilor şi cheltuielilor se ţine în structura rutelor de zbor operate şi este dificil de a constata nivelul rentabilităţii operaţiunilor de leasing al aeronavelor.

3.3. Cu privire la evoluţia indicatorilor economico-financiari ai întreprinderii

Fondatorul (MTID), cu abateri de la prevederile legale şi statutare, n-a stabilit indicatori economico-financiari pentru întreprindere, precum şi nu şi-a exercitat atribuţia de control asupra activităţii economico-financiare.

Conform prevederilor legale şi statutare¹³, una din atribuţiile fondatorului este stabilirea indicilor economici ai întreprinderii, în baza cărora aceasta elaborează programul de producţie, determină perspectivele sale de dezvoltare. Totodată, fondatorul asigură controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii.

____________________

¹³ Art.6 alin.(2) lit.b) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 şi pct.5.2 al Statutului întreprinderii.

Consiliul de administraţie are atribuţia de aprobare a devizului anual de venituri şi cheltuieli, precum şi de prezentare către fondator a raportului cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii, fapt realizat în cadrul şedinţei din aprilie 2010.

Analiza comparativă a principalilor indicatori planificaţi pentru anul de gestiune 2010 cu datele efective pentru anul precedent (2009) se reflectă în Tabelul nr.3.

Potrivit datelor din tabel, Consiliul de administraţie a aprobat un volum al vînzărilor nete în sumă de 877,6 mil.lei, ceea ce este cu 40,9 mil.lei mai puţin decît veniturile efective înregistrate în anul 2009. Cu atît mai mult că şi indicatorii efectivi ai anului 2010 atestă valori care le depăşesc cu mult pe cele planificate. Potrivit explicaţiilor entităţii, planificarea diminuării volumului de vînzări a avut loc ca rezultat al estimării impactului accesului pe piaţă al unor noi operatori aerieni străini.

Auditul menţionează că, potrivit informaţiei prezentate de întreprindere, ”Fondatorul nu a stabilit indici economici”.

Concluzie: În lipsa unor indici economici stabiliţi de către fondatorul întreprinderii, se atestă planificarea arbitrară de către întreprindere a volumelor de venituri, astfel creîndu-se precondiţii pentru nerealizarea uneia din sarcinile principale, prevăzute de legislaţie, privind asigurarea dezvoltării durabile a întreprinderii.

♦ Scăderea profitului a fost determinată, în special, de depăşirea ritmului de creştere al costurilor asupra ritmului de creştere al veniturilor.

Echipa de audit a efectuat o analiză a principalilor indici ai activităţii operaţionale pentru anii 2010 şi 2011, comparativ cu perioada precedentă. Structura veniturilor din vînzări, pe tipuri de activitate, se prezintă în Tabelul nr.4:

Partea predominantă revine veniturilor aferente transportării pasagerilor, care în anul 2010 au constituit 78,3% din veniturile de bază şi s-au majorat în decursul anului cu 121,1 mil.lei, în 2011, înregistrînd 77,2% şi, respectiv, o creştere cu 97,6 mil.lei. Un component relativ mare în structura veniturilor îl constituie taxele aeroportuare, care au înregistrat 11,5 la sută în a.2010 şi 10,8% – în a.2011. Întreprinderea a majorat veniturile totale în a.2010 cu 156,1 mil.lei, sau cu 17%, şi în a.2011 – cu 142,9 mil.lei, sau, respectiv, cu 13,3%. Astfel, cu toate că veniturile înregistrează o creştere continuă, în a.2011 ce relevă o evoluţie mai lentă a acestora.

Analiza Raportului privind rezultatele financiare se prezintă în Tabelul nr.5.

Costul vînzărilor a constituit în componenţa venitului din vînzări o cotă considerabilă de 92% pentru anul 2010 (990,2/1074,7) şi, avînd tendinţa de creştere, în a.2011 a constituit cca 93,5% (1138,8/1217,6).

Deci, compania trebuie să identifice posibilităţi de diminuare a acestei cote.

Este de menţionat că, în a.2010, ritmul de creştere a costului vînzărilor a depăşit ritmul de creştere a veniturilor din vînzări cu 8 puncte procentuale (25-17), fapt ce a condiţionat diminuarea rezultatului financiar din activitatea operaţională.

Astfel, în rezultatul activităţii de bază, compania a suportat pierderi în sumă de 20,4 mil.lei în anul 2010 şi 4,7 mil.lei – în anul 2011. Urmează de menţionat că acest rezultat a fost influenţat şi de procurarea aeronavei în a.2010 din surse împrumutate, care implică cheltuieli curente aferente dobînzilor la creditele bancare, calculării uzurii aeronavei, pe cînd veniturile vor fi constatate în perioadele ulterioare.

Profitul net în valoare de 9,7 mil.lei, înregistrat de Î.S. C.A. “Air Moldova” în a.2011, s-a majorat, faţă de a.2010, de 16 ori, iar cel înregistrat în a.2010 (0,6 mil.lei) a fost în descreştere faţă de a.2009 cu 97%.

Cu toate că rezultatul financiar (profitul net) este unul pozitiv, analizînd factorii ce au influenţat formarea profitului net, s-a constatat că acesta se datorează diferenţei pozitive de curs valutar şi nu reprezintă un rezultat al activităţii de bază.

Structura cheltuielilor indică că în a.2010 cea mai mare parte revine costului vînzărilor, ce constituie circa 86 la sută din totalul cheltuielilor suportate şi care s-a majorat, faţă de anul 2009, cu 25%. Aceeaşi pondere se menţine şi în a.2011, însă evoluţia acestora, faţă de a.2010, este puţin mai lentă – 15%.

Potrivit datelor din tabel, cheltuielile directe s-au majorat cu 24,5% în a.2010 şi cu 16,4% – în a.2011. Cele mai considerabile cote le deţin consumurile de combustibil (18,5% în a.2010 şi 22,1% – în a.2011), taxele aeroportuare şi de pasager (17,0% şi, respectiv, 15,9%), deservire la sol etc.

Cheltuielile aferente aeronavelor au crescut cu 26,1% în a.2010 şi cu 12,4% – în a.2011, cele mai voluminoase revenind salariilor, leasingului, motoarelor, pieselor de schimb şi uzurii.

Cheltuielile administrative şi comerciale s-au majorat cu 27,1%, şi, respectiv, 12% în a.2010, faţă de a.2009, fiind reprezentate în cea mai mare parte de salariile personalului administrativ (36% din grupă) şi comisionul de vînzare (47,9% din grupa respectivă). În a.2011, aceste grupe de cheltuieli au înregistrat creşteri de 4,2% şi, respectiv, 3,6%, faţă de anul precedent, menţinîndu-se cotele preponderente ale aceloraşi articole.

O majorare esenţială au înregistrat în anul 2010 dobînzile aferente creditelor bancare (reflectate la alte cheltuieli) în sumă de 28,9 mil.lei, ce depăşeşte perioada precedentă de circa 4 ori. În anul 2011, acestea au constituit 36,5 mil.lei (cu 26,3% mai mult decît în a.2010).

Astfel, se constată o tendinţă de creştere a cheltuielilor operaţionale, valoarea lor însumînd 1152,9 mil.lei în a.2010 şi, respectiv, 1320,5 mil.lei – în a.2011 şi compania urmează să întreprindă măsuri în vederea optimizării acestora.

Analiza indicatorilor economico-financiari

Potrivit evaluărilor capacităţii de plată a companiei, s-a determinat rata lichidităţii totale, care exprimă posibilitatea activelor curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi (valoarea recomandabilă se încadrează între 2,0-2,5), reprezentate în Tabelul nr.7.

Informaţia expusă relevă oscilarea coeficientului lichidităţii în perioada anilor 2010-2011 în jur de 0,5 unităţi, ce denotă un risc sporit de plată neconformă a datoriilor curente, care an de an au o tendinţă de creştere.

De asemenea, în anul 2010, se observă o scădere generală a rentabilităţii vînzărilor, activelor totale şi a capitalului propriu, în raport cu anul 2009. În anul 2011, compania a reuşit să obţină o majorare a nivelului rentabilităţii activelor, pe cînd rentabilitatea vînzărilor îşi păstrează tendinţa de descreştere.

Astfel, rezultatele menţionate compromit viabilitatea companiei în partea ce ţine de capacitatea de refinanţare, de utilizare eficientă a activelor şi de obţinere a profitului din vînzări.

Concluzie: situaţia economico-financiară a Companiei “Air Moldova” este relativ precară, fiind determinată de creşterea cheltuielilor operaţionale într-un ritm mai rapid decît cel al veniturilor, de suportarea pierderilor în rezultatul activităţii de bază şi de diminuarea rentabilităţii vînzărilor, precum şi de lipsa controlului din partea fondatorului.

Recomandări:

4. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în comun cu Consiliul de administraţie, să elaboreze un plan de măsuri pe termen mediu privind redresarea situaţiei economico-financiare.

3.4. Aplicarea tarifelor la serviciile prestate

• Lipsa reglementărilor la capitolul tarife pentru transportul de pasageri, inclusiv calculul bazei de cost a acestuia determină riscul includerii unor cheltuieli majorate.

Cadrul legal aplicabil domeniului¹⁴ nu reglementează obligativitatea de stabilire a tarifelor pentru transportul aerian de pasageri şi nu prevede cerinţa de coordonare şi aprobare a tarifelor aplicate la serviciile prestate de operatorii aerieni cu autorităţile naţionale abilitate cu dreptul respectiv.

____________________

¹⁴ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997.

Conform statutului (pct.4.1.lit.(h)), întreprinderea are dreptul “să stabilească preţurile şi tarifele la serviciile prestate, cu excepţia cazurilor, în care conform legislaţiei preţurile şi tarifele sînt reglementate de către stat sau de către Fondator după caz”.

Auditul a constatat că, în perioada auditată, întreprinderea n-a elaborat reglementări interne şi proceduri scrise, aprobate în modul stabilit, privind metodologia de calcul a tarifelor, care ar specifica expres structura acestora (tipurile şi cuantumul cheltuielilor pasibile includerii în tarif), metodele (formulele) de calcul, sursele din care urmează a fi colectate sumele cheltuielilor incluse în tarif (datele evidenţei contabile, contracte, date statistice, acorduri bilaterale interstatale) etc.

În contextul celor expuse, auditul a solicitat MTID să se expună asupra situaţiei create la capitolul reglementare tarifară. Potrivit informaţiei parvenite de la MTID, “reglementarea transportului aerian internaţional a fost exclusă, urmare a modificărilor operate în Legea aviaţiei civile în anul 2009”.

Conform informaţiilor prezentate de către întreprindere, auditul a constatat că o pondere semnificativă în calculul bazei de cost a tarifelor la transportul de pasageri (costuri operaţionale) o deţine “costul orelor de zbor”, calculul cărora este foarte complex, conţinînd cheltuieli ce ţin de: utilizarea aeronavelor (uzura aeronavelor, leasing, servicii de parcare a aeronavelor), echipaj (salarii, licenţe, softuri şi documentaţia de navigare, uniformă etc.), deservirea tehnică a aeronavelor (deservirea motoarelor şi a trenului de aterizare, uzura, vopsirea aeronavelor, salarii, licenţe, softuri etc.), cheltuieli de asigurări (aeronave, pasageri etc).

Auditul nu se poate expune asupra regularităţii includerii cheltuielilor în calculul orelor de zbor (şi, respectiv, în tarif), în lipsa reglementărilor privind structura şi cuantumul acestora.

Totodată, în rezultatul verificării cheltuielilor incluse în costul unei orei de zbor, care stă la baza calculului costului unui fotoliu tur-retur pentru rutele operate de întreprindere cu aeronavele de tip airbus A-320 în perioada noiembrie 2011 – martie 2012, auditul a constatat o majorare a cuantumului salariului echipajului şi personalului tehnic în comparaţie cu cel real suportat.

Deci, cheltuielile aferente salariului (funcţiei) echipajului, inclus în calcul costului orei de zbor, au fost majorate cu 345,7 mii euro, sau cu 5,5 mil.lei comparativ cu datele evidenţei contabile, iar pentru salarizarea Departamentului tehnic (deservirea tehnică a aeronavelor) – cu 168,3 mii euro, sau cu 2,7 mil.lei.

Astfel, compania, în mod arbitrar, fără a ţine cont de cheltuielile salariale achitate anterior (conform datelor evidenţei contabile), a inclus în baza de cost a orei de zbor sume majorate cu 514,0 mii euro, sau cu 8,2 mil.lei, ce constituie o abatere de 9,8% din cheltuielile totale (5,2 mil.euro) incluse în costul unei ore de zbor.

♦ Cu privire la justificarea taxelor aeroportuare incluse în calculul bazei de cost a tarifelor la serviciile prestate de companie

Conform calculelor bazei de cost a tarifelor, întocmite de către companie, în costul biletelor se includ un şir de taxe stabilite de către Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” (în continuare – Î.S. “AIC”). Acestea urmează a fi percepute direct de la călători şi ulterior transferate Î.S. “AIC”. Taxele aeroportuare percepute de la călători se divizează în:

- taxa pentru securitate aeronautică – 2,5 euro, pentru un pasager la plecare;

- taxa pentru deservirea pasagerilor – 6,2 euro, pentru un pasager la sosire şi plecare;

- taxa pentru modernizarea aeroportului – 9 euro, pentru un pasager la plecare.

De asemenea, compania mai achită Î.S. “AIC” taxa pentru decolare/aterizare în mărime de 7 euro pentru o tonă a aeronavei la decolare.

Aceste taxe sînt percepute de la călători de către companie în baza Contractului cu privire la taxele aeroportuare din 01.01.2002, termenul de valabilitate al căruia a expirat în anul 2008. Potrivit explicaţiilor entităţii, mărimea taxelor aeroportuare este publicată în sistemele informatice de rezervare şi procurare a biletelor de avion, pentru utilizare de către persoanele interesate, însă acest fapt nu eliberează întreprinderea de necesitatea legiferării perceperii taxelor aeroportuare.

Concluzii:

• Lipsa obligativităţii de stabilire a tarifelor la serviciile aeriene a contribuit la neelaborarea reglementărilor interne privind metodologia de calcul a tarifelor, iar lipsa unui control din partea unei autorităţi specializate în domeniu condiţionează includerea în acestea a unor cheltuieli majorate neîntemeiat. Astfel, în unele cazuri, compania, în mod arbitrar, fără a ţine cont de cheltuielile suportate anterior, a majorat baza de cost a unei ore de zbor cu 514,0 mii euro, sau cu 8,2 mil.lei.

• În lipsa contractului încheiat cu Î.S. “AIC” privind perceperea taxelor aeroportuare, în perioada auditată, acestea au fost incluse în baza de cost a tarifului, cu perceperea de la călători.

Recomandări Î.S. C.A. “AIR Moldova”:

5. Să elaboreze reglementări interne exhaustive privind procesul de calcul al bazei de cost a tarifelor aplicate de către întreprindere.

6. La stabilirea tarifelor pentru serviciile de transport să echilibreze cheltuielile incluse în calcul cu cele real suportate şi să nu admită includerea în baza de cost a unor cheltuieli majorate neîntemeiat.

7. Să încheie contractul cu Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” în baza căruia să legalizeze perceperea taxelor aeroportuare.

3.5. Cu privire la contractarea creditelor şi gajarea patrimoniului de stat

♦ Modalitatea de reflectare a creditelor bancare pe termen lung cu transferarea sumelor scadente la datorii pe termen scurt influenţează asupra nivelului real de îndatorare a întreprinderii.

Potrivit Rapoartelor financiare pe anii 2010-2011, Î.S. C.A. “Air Moldova”, la situaţia din 31.12.2010, a înregistrat datorii pentru credite bancare în valută străină în sumă de 391,0 mil.lei, inclusiv credite pe termen pe termen lung (411.2) – 330,0 mil.lei şi pe termen scurt – 60,9 mil.lei. La 31.12.2011, soldul acestor credite a constituit 341,9 mil.lei, din care pe termen lung – 290,0 mil.lei şi pe termen scurt – 51,0 mil.lei.

De menţionat că, conform datelor evidenţei contabile, pe perioada auditată, întreprinderea n-a contractat credite bancare pe termen scurt în valută străină (cont 511.2), iar sumele reflectate la acest cont prezintă cota creditelor pe termen lung (cont 411.2) al căror termen de achitare parvine în anul de gestiune ulterior.

Această metodă de reflectare a creditelor bancare pe termen lung influenţează asupra diminuării ratei de îndatorare a întreprinderii pe perioada auditată.

Politica de contabilitate, aprobată de către directorul general al întreprinderii pentru anii 2010-2011, nu conţine prevederi privind modalitatea de evidenţă a creditelor bancare pe termen lung şi pe termen scurt în valută străină.

În Tabelul nr.8 este reflectată situaţia privind datoriile întreprinderii pentru creditele bancare contractate şi încasate în perioada anilor 2010-2011.

Datele din tabel relevă că, pe parcursul anului 2010, creditele bancare în valută străină încasate de către întreprindere la conturile valutare au înregistrat o creştere semnificativă, majorîndu-se, faţă de începutul anului 2010, cu 281,9 mil.lei, sau de 3,6 ori. Ponderea acestora în totalul pasivului bilanţului, la situaţia din 01.01.2010, a constituit 16,2%, iar la 01.01.2011 – 39,1%, ce reprezintă o creştere cu 22,9 puncte procentuale şi denotă faptul că o sursă semnificativă de finanţare a activelor întreprinderii în anul 2010 o constituie sursele împrumutate sub formă de credite bancare. La finele anului 2011, soldul creditelor bancare a înregistrat o diminuare nesemnificativă, faţă de anul 2010, cu 52,9 mil.lei.

♦ Nivelul înalt de îndatorare a întreprinderii denotă dependenţa întreprinderii de sursele împrumutate pentru finanţarea activităţii

În Tabelul nr.9 este analizată rata îndatorării la termen sau rata datoriilor pe termen lung.

Rata îndatorării la termen în anul 2010 a înregistrat o creştere semnificativă, faţă de începutul anului, de circa 2,8 ori. Cu toate că la sfîrşitul anului 2011 aceasta s-a diminuat nesemnificativ (în comparaţie cu anul 2010), nivelul ei este înalt (106%).

Este necesar de menţionat că nivelul înalt al ratei îndatorării în anul 2010 (125%) şi în anul 2011 (106%) denotă suprasaturarea întreprinderii de mijloace împrumutate şi, respectiv, că una din sursele principale de finanţare a activelor întreprinderii sînt creditele bancare pe termen lung.

Cu privire la contractarea creditelor bancare pe termen lung

Î.S. C.A. “Air Moldova”, în perioada anilor 2008-2011, a încheiat contracte de credit pe termen lung în valută străină (USD şi EURO) cu 5 instituţii bancare pentru procurarea unei aeronave şi reparaţia unor motoare, termenul de valabilitate şi de achitare ale cărora s-au extins pe anii 2010-2011.

Astfel, pe perioada auditată, întreprinderea, în baza unor contracte încheiate cu instituţiile financiare din ţară, a încasat sub formă de credite pe termen lung suma de 369,8 mil.lei, din care pentru procurarea unei aeronave – 314,2 mil.lei şi pentru reparaţia a 2 motoare avia – 55,5 mil.lei.

Pentru utilizarea creditelor nominalizate, întreprinderea a suportat cheltuieli suplimentare rezultate din achitarea dobînzilor instituţiilor financiare în sumă de 65,7 mil.lei (în anul 2010 – 30,6 mil.lei şi în anul 2011 – 35,1 mil.lei).

• Contractarea creditelor pe termen lung determină cheltuieli suplimentare celor ale activităţii de bază pentru achitarea ratei dobînzii, iar gajarea patrimoniului pentru asigurarea rambursării creditelor pe termen lung reprezintă un risc de înstrăinare forţată a bunurilor statului.

În vederea asigurării rambursării creditelor şi plăţilor aferente acestora, Î.S. C.A. “AIR Moldova” a transmis în gaj bunuri (aeronave, încăperi) şi mijloace băneşti.

În Tabelul nr.10 este prezentată descifrarea patrimoniului gajat băncilor comerciale pentru creditele pe termen lung, contractate şi încasate la conturile companiei în perioada anilor 2010-2011.

Valoarea gajată a patrimoniului întreprinderii (491,7 mil.lei) este cu 234,2 mil.lei mai mică decît valoarea de bilanţ a acestuia la situaţia din 31.12.2010 (725,9 mil.lei), sau cu 32,3 la sută, conform practicilor instituţiilor financiare. În rezultatul analizei structurale şi valorice a gajului, s-au constatat următoarele:

• Gajul a fost constituit, în special, din mijloace de transport aerian – aeronavele Airbus A320, Embraer-120, Embraer-190 – care deţin circa 96% din valoarea gajului, şi încăperi nelocative.

• La situaţia din 31.12.2010, valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe gajate instituţiilor bancare a constituit 725,9 mil.lei, ce constituie circa 93,9 la sută din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe existente la întreprindere (775,8 mil.lei), sau circa 72,9 la sută din totalul activelor Companiei.

Concluzii:

• Apariţia riscului de înstrăinare a patrimoniului de stat a fost condiţionată de:

- Nivelul înalt de îndatorare a întreprinderii, exprimat prin rata îndatorării la termen, în contextul insuficienţei capitalului propriu al companiei pentru acoperirea datoriilor pe termen lung;

- Gajarea mijloacelor fixe, valoarea cărora constituie circa 93,9 la sută din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe existente la întreprindere, sau circa 72,9 la sută din totalul activelor companiei.

• Contractarea creditelor bancare pe termen lung în sume semnificative a contribuit la majorarea cheltuielilor operaţionale aferente plăţilor pentru dobînzile bancare, precum şi la creşterea nivelului de îndatorare a întreprinderii.

3.6. Cu privire la datoriile întreprinderii

Potrivit datelor din Raportul financiar pe anul 2010, la Î.S. C.A. “Air Moldova”, la situaţia din 01.01.2010, soldul datoriilor totale înregistrate a constituit suma de 687,3 mil.lei, care a crescut, în comparaţie cu anul 2009 (356,0 mil.lei) de 2 ori, iar ponderea acestora în totalul pasivului a constituit circa 68,8%.

Cele mai semnificative datorii pe termen scurt cu riscuri sporite, la situaţia din 31.12.2010, au fost datoriile privind facturile comerciale, cu o pondere de 39,7%, şi alte datorii pe termen scurt, cu o pondere de 12,2%, în totalul datoriilor pe termen scurt. Astfel, la aceste conturi Î.S. C.A. “Air Moldova” a înregistrat datorii semnificative faţă de mai mulţi agenţi economici, inclusiv din domeniul aeronauticii, care se reflectă în Tabelul nr.11.

La situaţia din 31.12.2011, întreprinderea a înregistrat datorii semnificative faţă de operatorii aeronautici naţionali în sumă de 36,2 mil.lei, inclusiv faţă de Aeroportul Internaţional Chişinău – 28,2 mil.lei, din care:

• pentru taxe de modernizare a aeroportului – 12,0 mil.lei;

• pentru taxe de modernizare – 1,6 mil.lei;

• pentru alte servicii – 14,6 mil.lei.

Este necesar de menţionat că, pentru perioada auditată, între Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” şi Î.S. C.A. “Air Moldova” nu este încheiat contractul cu privire la taxele aeroportuare.

Lipsa unor clauze contractuale privind obligativitatea achitării în termen şi în deplină măsură a taxelor aeroportuare a condiţionat înregistrarea datoriilor faţă de Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, generînd un risc sporit de nestingere a acestora.

Pct.(1) lit.(d) din Reglementările Aeronautice Civile RAC-AOC 0150¹⁵ prevede că prelungirea termenului de valabilitate al Certificatului de operator aerian se efectuează în cazul lipsei datoriilor faţă de alţi agenţi aeronautici.

____________________

¹⁵ Reglementările Aeronautice Civile RAC-AOC 0150 “Prelungirea termenului de valabilitate a Certificatului de operator aerian” aprobate de către ASAC.

Analiza în dinamică a datoriilor înregistrate de companie faţă de operatorii aeronautici naţionali, la sfîrşitul anilor 2009-2011, denotă o descreştere a acestora în anul 2010, faţă de anul 2009, cu 10,3 mil.lei şi în a.2011, faţă de a.2010, cu 6,8 mil.lei. Această descreştere se datorează, în special, diminuării datoriilor companiei faţă de Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, inclusiv în urma unor cesiuni de creanţă în anul 2010 în sumă de 29,6 mil.lei şi în anul 2011 – în sumă de 16,0 mil.lei. În evidenţa contabilă aceste sume au fost reflectate ca datoria companiei faţă de ASAC, care, la situaţia din 31.12.2011, a constituit 37,2 mil.lei.

Cu privire la cesiunea de creanţă

În anul 2010, de către ASAC, Î.S. C.A. “Air Moldova” şi Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” a fost încheiat contractul de cesiune de creanţă în sumă de 29,6 mil.lei. Astfel, prin această tranzacţie, s-a redus datoria Î.S. C.A. “Air Moldova” faţă de Î.S. “AIC” (datorii aferente deservirii la sol şi alte servicii), datoria Î.S. “AIC” faţă de ASAC, fiind înregistrată datoria Î.S. C.A. “Air Moldova” faţă de ASAC în sumă de 29,6 mil.lei.

În mod analogic, în anul 2011, ASAC şi Î.S. C.A. “Air Moldova” au încheiat contractul de cesiune de creanţă în valoare de 16,0 mil.lei. În rezultatul acestei tranzacţii, urmau a fi stinse datoriile Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” faţă de ASAC, datoriile Î.S. C.A. “Air Moldova” faţă de Î.S. “AIC” (datorii aferente taxei de modernizare – 9,3 mil.lei; datorii aferente taxei de modernizare a aeroportului – 0,4 mil.lei; datorii pentru deservirea la sol – 6,3 mil.lei) şi apariţia datoriei Î.S. C.A. “Air Moldova” faţă de ASAC în sumă de 16,0 mil.lei. Acest contract n-a fost semnat de către administraţia Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”.

Auditului nu i-a fost prezentat actul de verificare a decontărilor reciproce dintre Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” şi Î.S. C.A. “Air Moldova” privind confirmarea soldului datoriilor existente la situaţia din 31.12.2011, care, potrivit ordinului din 26.09.2011 al directorului general al întreprinderii “Cu privire la efectuarea inventarierii patrimoniului”, urma să fie întocmit pînă la 30.03.2012.

Concluzii:

• Admiterea de către întreprindere a datoriilor excesive (în sumă de 36,2 mil.lei) faţă de operatorii aeronautici naţionali generează un risc înalt de neprelungire a Certificatului de operator aerian de către autorităţile aeronautice abilitate.

• Nesemnarea contractului de cesiune şi neconfirmarea sumei cesionate de către administraţia Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” (act de verificare a decontărilor) invocă un risc sporit de neacceptare de către aceasta a tranzacţiei (cesiunii), cu ulterioara restabilire a datoriei în sumă de 16,0 mil.lei şi, respectiv, a denaturării bilanţului contabil al întreprinderii.

Recomandări:

8. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în comun cu Î.S. C.A. “AIR Moldova”, să elaboreze un plan de măsuri în vederea realizării activităţilor de diminuare a datoriilor, inclusiv de neadmitere a acestora faţă de operatorii aeronautici.

3.7. Cheltuielile pentru retribuirea muncii

Potrivit datelor evidenţei contabile a Î.S. C.A. “Air Moldova”, în anul 2010 fondul de retribuire a muncii a constituit 76,6 mil lei, achitat pentru 545 de angajaţi, iar în anul 2011 suma retribuirii muncii a constituit 79,8 mil.lei, achitată pentru 539 de angajaţi. În anul 2011, fondul de retribuire a muncii s-a majorat, în comparaţie cu anul 2010, cu 3,3 mil.lei, în rezultatul măririi salariului tarifar de la 1100 lei pînă la 1200 lei.

• Cu privire la regularitatea stabilirii şi calculării adaosului pentru eficienţa muncii

În lipsa reglementării metodologiei privind calculul mărimii cuantumului adaosului pentru eficienţa muncii, inclusiv evaluării rezultatului lucrului real efectuat, care expres stabileşte eficacitatea muncii, exprimată în indicatori măsurabili, administraţia întreprinderii a calculat adaosuri pentru eficienţa muncii în anul 2010 în sumă de 14095,8 mii lei şi în anul 2011 în sumă de 12677,6 mii lei.

Potrivit pct.4.13 din Regulamentul privind retribuirea muncii al Î.S. C.A. “Air Moldova” din 01.09.2006, aprobat de către directorul general, sînt prevăzute plăţi suplimentare pentru eficienţa muncii exercitate, ţinînd cont de rezultatele lunare, care se calculează sub formă de adaos lunar la salariul funcţiei, în mărime procentuală, în modul următor:

- conducătorilor, specialiştilor principali – în mărime de pînă la 150%;

- şefilor de subdiviziuni şi servicii (secţii, grupuri), specialiştilor şi funcţionarilor – în mărime de pînă la 100%.

De asemenea, potrivit aceleiaşi prevederi, temei pentru stabilirea acestui adaos poate servi şi îndeplinirea funcţiilor care nu sînt prevăzute în fişa postului, însuşirea specialităţilor înrudite, executarea lucrărilor prioritare de asigurare a securităţii zborurilor, micşorarea cheltuielilor financiare, implementarea metodelor avansate de administrare şi organizare a muncii, deservirea pasagerilor la nivel înalt. Aceste adaosuri se stabilesc în baza rapoartelor lunare ale şefilor de servicii, care sînt prezentate pe numele directorului general. De menţionat că directorul general este în drept să stabilească un adaos de pînă la 300% pentru aceleaşi categorii de personal, fapt ce vine în contradicţie cu prevederile anterioare.

În contextul expus, auditul a constatat că întreprinderea n-a stabilit indicatori de performanţă pentru angajaţii săi şi, respectiv, n-a reglementat metodologia privind calculul mărimii cuantumului adaosului pentru eficienţa muncii.

Auditului i-a fost prezentată informaţia privind stabilirea cuantumului adaosului pentru eficienţa muncii, care conţine doar cuantumul adaosului în mărime procentuală pentru fiecare angajat, fără a fi evaluat sub aspectul îndeplinirii funcţiilor care nu sînt prevăzute în fişa postului, însuşirii specialităţilor înrudite, executării lucrărilor prioritare de asigurare a securităţii zborurilor, micşorării cheltuielilor financiare, implementării metodelor avansate de administrare şi organizare a muncii, deservirii pasagerilor la nivel înalt.

Din septembrie 2006 pînă în prezent, administraţia întreprinderii n-a operat modificări la pct.4.13 din Regulamentul privind stabilirea adaosurilor pentru eficienţa muncii, ajustînd prevederile acestuia în dependenţă de rezultatele activităţii economico-financiare înregistrate în ultimii ani (gradul sporit de îndatorare a întreprinderii, diminuarea esenţială a indicatorilor rentabilităţii, creşterea cheltuielilor într-un ritm mai rapid decît cel al veniturilor, prevalarea capitalului social asupra capitalului propriu).

Pe parcursul perioadei auditate, compania a achitat plăţi suplimentare, în baza contractelor individuale de muncă, unor angajaţi pentru activităţi ce sînt specifice funcţiilor deţinute, conform unor rapoarte formale.

Auditul relevă că, potrivit contractelor încheiate suplimentar celor de bază, unii angajaţi ai întreprinderii au fost contractaţi prin cumul. Serviciile contractate sînt caracteristice atribuţiilor departamentelor de profil, care rezultă din specificul activităţii întreprinderii. Totodată, auditului nu i-au fost prezentate fişele postului pentru aceşti angajaţi, cu specificarea atribuţiilor de bază ale acestora.

Contractele menţionate nu stipulează procedura de raportare a lucrului efectuat. Remunerarea muncii acestor angajaţi s-a calculat în baza unor acte de primire-predare, care poartă un caracter formal (nu conţin volumele şi lucrările real executate), fiind calculate şi achitate suplimentar salarii în sumă de 1,3 mil.lei, inclusiv în anul 2010 – 0,7 mil.lei şi în anul 2011 – 0,6 mil.lei.

Totodată, se relevă că întreprinderea dispune deja de prevederi privind modul de remunerare pentru îndeplinirea funcţiilor, care nu sînt prevăzute în fişa postului sub formă de adaosuri pentru eficienţa muncii (pct.14.3 din Regulamentul privind remunerarea muncii). În baza acestora, au fost calculate şi achitate persoanelor respective 0,8 mil.lei în a.2010 şi 0,7 mil.lei – în a.2011.

Cu privire la achitarea premiilor angajaţilor

Obligativitatea privind salarizarea angajaţilor, inclusiv acordarea premiilor, este reglementată prin Contractul colectiv de muncă pentru anii 2007-2009 şi Regulamentul privind premierea lucrătorilor Î.S. C.A. “Air Moldova” din 01.01.2003.

Totodată, conform prevederilor statutului, administraţia întreprinderii este obligată să asigure o valoare a activelor proprii ale întreprinderii, care să nu fie mai mică decît valoarea capitalului statutar. Dacă această valoare este mai mică, se interzice a plăti prime (premii) colectivului de muncă pînă la lichidarea decalajului.

De fapt, potrivit Raportului financiar pe anul 2010, valoarea activelor proprii a fost mai mică decît valoarea capitalului social cu 406,8 mil.lei, iar conform Raportului financiar pe anul 2011 decalajul respectiv a constituit 399,5 mil.lei. În acest context, este interzisă achitarea primelor colectivului de muncă. Potrivit datelor evidenţei contabile, în baza ordinelor directorului general, cu ocazia unor sărbători naţionale, profesionale, jubilee etc., au fost calculate şi achitate premii angajaţilor în sumă de 2,0 mil.lei în anul 2010 şi de 2,1 mil.lei – în anul 2011.

Concluzii:

• În lipsa unor evaluări ale activităţii angajaţilor, administraţia întreprinderii a stabilit şi a achitat adaosuri pentru eficienţa muncii, în perioada auditată, în sumă de 26,8 mil.lei.

• Cu abateri de la prevederile statutare, administraţia întreprinderii a calculat şi a achitat angajaţilor premii în sumă de 4,1 mil.lei.

• Întreprinderea a efectuat plăţi suplimentare, conform contractelor individuale de muncă, în sumă de 1,3 mil.lei, pentru activităţi ce sînt specifice funcţiilor deţinute, în baza unor rapoarte formale.

Recomandări Î.S. C.A. “Air Moldova”:

9. Să elaboreze reglementări exhaustive privind remunerarea suplimentară a angajaţilor în funcţie de indicatorii economici ai întreprinderii.

10. La contractarea serviciilor suplimentare celor de bază ale angajaţilor să se justifice necesitatea şi volumul acestora, care nu ţin de atribuţiile directe ale angajaţilor întreprinderii.

Cu privire la executarea cerinţelor din Hotărîrea Curţii de Conturi

Cu referire la executarea cerinţelor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007, auditul relevă că, deşi au fost întreprinse măsuri menite să asigure lichidarea neajunsurilor constatate de control, unele problemele identificate anterior persistă şi în perioada auditată, după cum urmează:

• formarea şi/sau menţinerea datoriilor creditoare şi debitoare deţinute de Î.S. C.A. “Air Moldova”;

• lipsa confirmării datoriilor (act de verificare a decontărilor reciproce) dintre Î.S. C.A. “Air Moldova” şi Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, încheiat la sfîrşitul anului 2011;

• lipsa reglementărilor interne privind metodologia de calcul a tarifelor.

Concluzie: Cerinţele înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007 n-au fost executate integral, însă, ţinînd cont de faptul că acestea se referă la situaţia anilor 2005-2006, nu mai există pîrghii de soluţionare prin prisma retroactivităţii lor. Totodată, generalizînd rezultatele auditului, se concluzionează că persistă aceleaşi probleme, astfel problemele repetate sau nesoluţionate regăsindu-se în prezentul Raport, acestea urmînd a fi remediate prin implementarea recomandărilor din Raportul de audit.

Concluzii generale:

În rezultatul verificărilor de audit, efectuate asupra gestionării patrimoniului public în anii 2010-2011 de către Î.S. C.A. “Air Moldova”, s-au constatat unele iregularităţi privind: majorarea în anul 2010 a capitalului social (cu 420,5 mil.lei) în lipsa surselor de acoperire, înregistrarea capitalului nevărsat (568,9 mil.lei) şi diminuarea capitalului propriu sub nivelul capitalului social (cu 406,8 mil.lei); netransmiterea corespunzătoare de către fondator a patrimoniului în gestiune economică administratorului; efectuarea neregulamentară a inventarierii, precum şi unele probleme ce ţin de nereglementarea taxelor şi tarifelor la serviciile prestate; nereglementarea exhaustivă a metodologiei de evaluare ai indicatorilor pentru eficienţa muncii.

Totodată, neonorarea de către fondator a atribuţiilor sale legale privind supravegherea şi controlul activităţii entităţii a determinat un management ineficient, precum şi un declin al situaţiei economico-financiare a întreprinderii, exprimată prin creşterea cheltuielilor într-un ritm mai rapid decît cel al veniturilor, diminuarea rentabilităţii vînzărilor (de la 13,8% la începutul anului 2010 pînă la 6,5% – la finele anului 2011), gradul sporit de îndatorare a întreprinderii (656,3 mil.lei), gajarea a 94% din mijloacele fixe.

Anexa nr.3

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public

de către Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”

pe perioada anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” (în continuare – Î.S. “AIC” sau întreprinderea) pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în evaluarea regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “AIC” pe anii 2010-2011.

Responsabilitatea conducerii Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” constă în deţinerea unui sistem de management şi control regulamentar în gestionarea patrimoniului, precum şi în întocmirea şi prezentarea la timp a rapoartelor financiare, în conformitate cu cadrul legal, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi descoperirea fraudelor şi erorilor.

Responsabilitatea auditorului a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind regularitatea gestionării patrimoniului public pe anii 2010-2011 de către Î.S. “AIC”.

Metodologia de audit. Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit s-au colectat la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care: examinarea cadrului regulator, rapoartelor financiare, a contractelor încheiate, precum şi a registrelor contabile şi documentelor justificative primare relevante, examinarea fizică a activelor, precum şi intervievarea angajaţilor. De asemenea, în vederea acordării asistenţei de competenţă, în condiţiile legii, au fost solicitaţi specialişti în domeniul securităţii aeronautice.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” a fost creată în anul 1995. Din iulie 2009 şi pînă în prezent, fondator al Î.S. “AIC” fiind Agenţia Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei (în continuare – APP). Conform statutului, capitalul social al întreprinderii, la 31.12.2011, a constituit 182,5 mil.lei.

Activităţile de bază desfăşurate de Î.S. “AIC” sînt deservirea transportărilor aeriene de pasageri, încărcături şi poştă, deservirea navelor aeriene la sol, menţinerea pistei de aterizare-decolare cu asigurarea aterizării-decolării aeronavelor şi a securităţii aeronautice pe teritoriul aeroportului, precum şi a securităţii zborurilor.

Conform cadrului legal⁴, organele de conducere ale Î.S. “AIC” sînt Consiliul de administraţie, numit la 23.02.2010 şi compus din 7 membri (cu modificarea componenţei acestuia la 19.05.2011), şi administratorul, numit la 24.05.2007, care a activat pînă la 16.04.2012.

____________________

⁴ Art.6, art.7, art.8 din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” ( în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Pentru perioada auditată, evoluţia patrimoniului administrat de Î.S. “AIC” a avut tendinţă de creştere, datorită achiziţionării utilajului şi echipamentului.

Analiza activelor (patrimoniului) întreprinderii, pentru perioada auditată, se prezintă în următorul tabel.

Potrivit datelor din tabel, valoarea patrimoniului, la situaţia din 31.12.2010, a constituit 729,5 mil.lei şi s-a majorat, faţă de anul precedent, cu 24,3 mil.lei, sau cu 3,4%, iar în anul 2011 a înregistrat o creştere de 97,6 mil.lei, sau 13,4%, valoarea acestuia, la 31.12.2011, constituind 827,2 mil.lei. Această situaţie a fost determinată de procurarea utilajului şi echipamentului în sume semnificative.

Pentru perioada auditată, întreprinderii i-a fost caracteristică şi creşterea valorii uzurii, care la finele anului 2010 a constituit 36,2% (318,3 mil.lei) şi la sfîrşitul anului 2011 – 38,0% (360,1 mil.lei).

Analiza structurii mijloacelor fixe se prezintă în figurile ce urmează.

  Sursă: Rapoartele financiare ale Î.S. “AIC” pentru anii 2010-2011

Astfel, datele indică că în structura mijloacelor fixe prevalează clădirile, maşinile, utilajele şi construcţiile speciale.

3.1.1. Auditului nu i-a fost prezentat, pentru perioada auditată, contractul încheiat dintre actualul fondator (APP) şi administrator referitor la transmiterea proprietăţii de stat în conducere operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat potrivit prevederilor legale⁵, ceea ce denotă neexercitarea de către fondator a atribuţiilor legal stabilite şi determină riscul neasigurării administrării regulamentare a patrimoniului de stat.

____________________

⁵ Art.6 alin.(2) lit.f) şi alin.(3) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Auditul a constatat că directorul Î.S. “AIC” a fost numit în funcţie la 24.05.2007, prin ordinul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (în continuare – ASAC), patrimoniul fiind transmis acestuia potrivit situaţiilor financiare pentru perioada 01.01.2007 – 24.05.2007, fără a fi efectuată inventarierea generală a patrimoniului conform prevederilor legale⁶. Entitatea motivează acest fapt prin imposibilitatea efectuării inventarierii generale a patrimoniului într-o perioadă restrînsă.

____________________

⁶ Pct.6 lit.d) din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din 28.04.2004.

Totodată, la contractul pentru transmiterea proprietăţii de stat în gestiune operativă, încheiat la 25.05.2007 între fostul fondator (ASAC) şi administratorul întreprinderii, lipsea Lista privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat transmise în gestiune, care trebuia anexată la contract, ceea ce contravine pct.1.2 din contract.

Mai mult decît atît, auditul remarcă că statutul întreprinderii, înregistrat la 28.08.2009 şi aprobat de actualul fondator al întreprinderii – APP, contrar prevederilor art.2 alin.(2) lit.e) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994, nu conţine date cu privire la componenţa bunurilor transmise în gestiune întreprinderii.

Lipsa acestor date în ansamblu nu permite verificarea componenţei, cantităţii şi a valorii bunurilor transmise în gestiune administratorului întreprinderii pentru perioada auditată.

Notă: La 19.04.2012, Î.S. “AIC” a prezentat contractul din 01.03.2012 încheiat între actualul fondator şi directorul general, care nu se referă la perioada auditată.

3.1.2. Î.S. “AIC” nu ţine evidenţa integrală a bunurilor aflate în gestiune, inclusiv a terenurilor aferente, acestea nefiind racordate cu datele din Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005⁷. Totodată, întreprinderea n-a înregistrat regulamentar la organele cadastrale dreptul său asupra unor bunuri.

____________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (cu modificările ulterioare).

Astfel, auditul a constatat că în evidenţa contabilă a Î.S. “AIC” terenurile cu suprafaţa de 363,37 ha, deţinute de întreprindere, sînt reflectate la contul extrabilanţier, fără a fi indicată valoarea acestora; 5 clădiri, cu suprafaţa de 7,6 mii m², în valoare de 27,0 mil.lei (clădirea V.I.P., clădirea administrativă, baza de odihnă “Coblevo”, spălătoria pentru maşini, blocul de studii) n-au fost incluse în Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (4 din ele fiind înregistrate în modul stabilit la organele cadastrale); n-au fost supuse înregistrării la organele cadastrale 87 de bunuri imobile, cu suprafaţa totală de 16,9 mii m², în valoare de 46,6 mil.lei, precum şi terenurile cu suprafaţa de 51,93 ha.

Totodată, potrivit Statutului întreprinderii, suprafaţa terenului atribuit acesteia constituie 480 ha, diferenţa de 114,3 ha fiind atribuită prin Decizia Primăriei municipiului Chişinău din 26.06.1997 “Cu privire la legalizarea terenurilor obiectivelor situate pe teritoriul Î.S. “AIC”” altor agenţi economici şi instituţii publice.

În contextul celor expuse, auditul exemplifică cele mai semnificative după valoare şi suprafaţă bunuri imobile neînregistrate la organele cadastrale: baza tehnică aeriană, cu suprafaţa de 1,2 mii m² (1,5 mil.lei), depozit comercial – 1,1 mii m² (2,3 mil.lei), clădirea postului de control, cu suprafaţa de 1,1 mii m² (5,4 mil.lei) etc.

Această situaţie a fost motivată de către responsabilii întreprinderii prin lipsa unui plan complex de măsuri de înregistrare a terenurilor, complexitatea coordonării şi delimitării terenurilor cu organele locale, situaţiilor de conflict, litigiilor, inexistenţa documentelor confirmative referitor la drepturile patrimoniale din anii precedenţi etc.

Notă: Pe parcursul efectuării auditului, întreprinderea a înregistrat la organele cadastrale 20 de obiecte (clădiri), în valoare de 7,1 mil.lei.

3.1.3. Achiziţionarea bunurilor şi executarea contractelor s-a efectuat în condiţii neregulamentare.

Astfel, s-a constatat că, în octombrie 2011, la intrări de mijloace fixe a fost reflectat portalul pentru scanarea pasagerilor L3 “ProVision” în valoare 2,2 mil.lei, procurat de la o companie străină în anul 2009 şi instalat în clădirea aerogării în luna aprilie a aceluiaşi an. Actul de instalare a fost întocmit la 30.04.2009, totodată fiind înregistrat în evidenţa contabilă ca echipament la depozit. Procurarea acestui echipament s-a efectuat netransparent şi în lipsa licitaţiei. Entitatea a motivat acest fapt prin procurarea echipamentului în baza regulamentelor interne, prin cererea de ofertă şi la propunerea Direcţiei Poliţiei Transporturi a Ministerului Afacerilor Interne.

Cu ieşire, la 22.12.2011, la locul instalării echipamentului, cu participarea inginerului sectorului asigurare tehnică a sistemului de securitate al Î.S. “AIC” precum şi a specialistului principal al Direcţiei securitate aeronautică a ASAC, s-a constatat că la momentul aflării la faţa locului prin acesta n-a fost scanat nici un pasager. Mai mult decît atît, conform încheierii sale din 31.01.2012, specialistul principal al Direcţiei securitate aeronautică a ASAC, solicitat de Curtea de Conturi, a confirmat nefuncţionalitatea portalului, utilajul nefiind prioritar necesar întreprinderii şi fiind procurat în lipsa coordonării cu organul central de specialitate (ASAC), prin ce n-au fost respectate normele legale⁸.

____________________

⁸ Art.24 din Legea nr.92-XVI din 05.04.2007 “Privind securitatea aeronautică”.

Auditul menţionează că acest utilaj nu se regăseşte în nomenclatorul clasificării echipamentului de securitate utilizat în scopul asigurării securităţii aeronautice în aeroporturi, statuat de prevederile art.23 din Legea privind securitatea aeronautică. În acest aspect, întreprinderea a comunicat că au fost iniţiate proceduri de completare a legislaţiei⁹, în vederea legiferării aparatului menţionat.

____________________

⁹ Legea nr.92-XVI din 05.04.2007 “Privind securitatea aeronautică”.

În condiţiile respective, pînă în prezent, portalul pentru scanare nu este exploatat, pentru procurarea acestuia din mijloacele întreprinderii fiind cheltuiţi 2,2 mil.lei. Totodată, înregistrarea în evidenţa contabilă a acestui portal la mijloace fixe s-a efectuat abia în octombrie 2011, cu concluzia comisiei – ”echipamentul este disponibil pentru utilizare conform destinaţiei”. Auditul menţionează că pentru anul 2011 întreprinderea a calculat şi a atribuit la cheltuieli uzura acestuia în sumă de 122,9 mii lei.

3.1.4. Contractarea, procurarea şi utilizarea complexului patrimonial – sistemul integrat de securitate s-au efectuat cu un şir de nereguli şi riscuri.

În perioada auditată, Î.S. “AIC” a dat în exploatare complexul patrimonial – sistemul integrat de securitate în valoare de 13,8 mil.dol.SUA (echivalentul a circa 159,4 mil.lei). Astfel, în scopul implementării proiectului de securitate, ASAC, la 13.03.2007, a acceptat încheierea contractului cu o companie din Israel şi la 15.05.2007 Î.S. “AIC” a încheiat cu aceasta contractul de leasing pentru livrarea complexului patrimonial, care presupune un sistem integrat de asigurare a securităţii aeronautice şi control biometric (16 staţii).

Potrivit prevederilor contractuale, costul iniţial al contractului de leasing încheiat pentru 10 ani constituia 27,6 mil.dol.SUA, acesta fiind format din: costul total net al complexului patrimonial în mărime de 13,8 mil.dol.SUA şi o rată de leasing în mărime de 10% anual. Costul total net includea echipamentul pentru sistemul integrat de securitate în sumă de 7,7 mil.dol.SUA (din care 1,7 mil.dol.SUA – costul instalării echipamentului şi instruirea personalului) şi echipamentul pentru 16 staţii de control şi trecere la frontieră în valoare de 6,1 mil.dol.SUA (din care 0,7 mil.dol.SUA – costul integrării, instalării echipamentului şi instruirii personalului). Suplimentar clauzele contractuale prevedeau şi cheltuieli pentru prezentarea garanţiei bancare timp de 10 ani (în mărime totală de 5,0 mil.dol.SUA).

Se relevă că nici în contract, nici în anexele la acesta nu este prevăzută clar şi expres detalierea componentelor complexului patrimonial, cu reflectarea denumirii, mărcii, producătorului şi preţului fiecărui utilaj în parte, ceea ce nu a permis auditului expunerea asupra eficienţei utilizării mijloacelor întreprinderii şi a cauzat neasigurarea integrităţii complexului patrimonial şi reflectarea neregulamentară¹⁰ în evidenţa contabilă a acestuia.

____________________

¹⁰ Art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

Auditul indică că Î.S. “AIC”, pe parcursul anului 2007, beneficiind de dreptul său contractual de plată anticipată a costului complexului patrimonial, a modificat, cu acceptul bilateral, graficul şi termenele de achitare a acestuia. În consecinţă, potrivit prevederilor contractuale, întreprinderea a încheiat, la data de 05.08.2008, Acordul de întreţinere (Maintenance agreement) cu aceeaşi companie, pentru prestarea serviciilor de menţinere/deservire tehnică a complexului patrimonial, pe o perioadă de 10 ani, costul acestor servicii fiind de 5,44% anual (0,6 mil.dolari SUA anual) de la costul net al echipamentului (de 11,4 mil.dol.SUA), ceea ce ar constitui 6,2 mil.dol.SUA. Acest Acord, la rîndul său, urma să intre în vigoare din data semnării bilaterale a Actului de primire-predare a complexului patrimonial, ultimul nefiind semnat pînă în prezent. Conform explicaţiilor întreprinderii, în rezultatul acestor operaţiuni, s-a reuşit diminuarea valorii contractului cu circa 8,0 mil.dol.SUA.

Potrivit clauzelor contractuale, termenul de proiectare, producere, livrare şi montare a complexului patrimonial constituia 18 luni din momentul validării contractului (adică pînă în decembrie 2008). Ulterior, părţile au convenit modificarea graficului de achitare şi livrare a complexului patrimonial. Termenul a fost modificat şi în rezultatul introducerii unor schimbări în structura sistemului integrat de securitate, conform prescripţiei ASAC, ca rezultat întreprinderea suportînd cheltuieli suplimentare în sumă de 65,5 mii dolari SUA.

În scopul achitării acestui complex, Î.S “AIC” a contractat de la S.A. “Banca de Economii”, la 19.07.2007, un credit în sumă de 12,6 mil.dolari SUA, cu depunerea în gaj a patrimoniului său.

Din cauza că pe parcursul anului 2008 întreprinderea a negociat contractarea creditelor pentru modernizarea aeroportului de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (în continuare – BERD) şi de la Banca Europeană de Investiţii (în continuare – BEI), una din condiţii fiind lipsa gajării bunurilor pe toată perioada de derulare a contractelor de credit, întreprinderea a reuşit negocierea refinanţării de către BERD şi BEI a creditului contractat de la S.A. “Banca de Economii” în sumă de 6,3 mil.euro.

Echipamentul pentru sistemul integrat de securitate în sumă de 6,0 mil.dol.SUA şi utilajul pentru 16 staţii de control şi trecere la frontieră în valoare de 5,4 mil.dol.SUA au fost livrate Î.S. “AIC” de către compania israeliană, pe părţi, în perioada decembrie 2007 – iulie 2009, pentru care întreprinderea a achitat, în tranşe, mijloace băneşti în sumă de 13,4 mil.dol.SUA (echivalentul a 137,6 mil.lei). Auditului nu i-au fost prezentate paşapoartele tehnice pentru echipamentul contractat şi achitat. Conform explicaţiilor reprezentanţilor Î.S. “AIC”, compania din Israel a livrat utilajul în lipsa paşapoartelor tehnice.

Ulterior, în rezultatul testării complexului patrimonial de către Î.S. “AIC” în comun cu reprezentanţii companiei, au fost depistate un şir de neconformităţi cu cerinţele tehnice faţă de acest sistem, care au fost înaintate de către Î.S. “AIC” în formă scrisă companiei şi care urmau a fi înlăturate de către ultima. Astfel, părţile au convenit că după înlăturarea tuturor neajunsurilor depistate vor semna Actul de primire-predare a complexului patrimonial şi de la data semnării va intra în vigoare Acordul de întreţinere. În termen de 10 zile bancare din data semnării Actului de primire-predare, Î.S. “AIC” urma să efectueze ultima plată în mărime de 465,6 mii dol. SUA pentru achitarea integrală a costului contractului.

Este de menţionat că, la 19.05.2009, în rezultatul testării separate a celor 16 staţii de control şi trecere la frontieră (parte componentă a complexului patrimonial) şi în lipsa obiecţiilor la funcţionalitatea acestora, părţile au semnat acceptarea procedurii de testare şi Raportul de instalare a echipamentului în care lipsea data semnării şi confirmarea funcţionării corespunzătoare a acestuia.

Potrivit prevederilor contractuale, faptul transmiterii complexului patrimonial integral trebuia să fie fixat în Actul de primire-predare, cu confirmarea integrităţii, funcţionării corespunzătoare şi cu indicarea scopului utilizării acestuia. Faptul transmiterii celor 16 staţii de control şi trecere la frontieră a fost efectuat în lipsa primirii complexului integral de la compania din Israel, ceea ce a determinat nerealizarea clauzelor contractuale. Totodată, darea în exploatare de către Î.S. “AIC” a fost efectuată prin 16 procese-verbale de primire-predare a mijloacelor fixe (la 19.09.2009).

Cele 16 staţii de control şi trecere la frontieră, procurate de către Î.S. “AIC”, sînt exploatate de către angajaţii Serviciului Grăniceri al Republicii Moldova, totodată, persoanele gestionare ale acestora fiind angajaţi ai Î.S. “AIC”. Deşi Î.S. “AIC” este obligată să asigure Serviciul Grăniceri, conform prevederilor legale¹¹, cu echipament, lipsesc reglementări privind responsabilizarea acestuia şi faptul transmiterii echipamentului în utilizare.

____________________

¹¹ Art.10 alin.(6) din Legea nr.108-XIII din 17.05.1994 “Privind frontiera de stat a Republicii Moldova”.

În condiţiile neintrării în vigoare a Acordului de întreţinere (Maintenance agreement), ca rezultat al nesemnării Actului de primire-predare a complexului patrimonial între părţi şi netransferării de către Î.S. “AIC” a sumei restante de 465,6 mii dol.SUA (echivalentul a circa 5,4 mil.lei), din cauza neînlăturării pînă în prezent de către compania israeliană a tuturor neajunsurilor şi neintegrării sistemului, mişcarea şi deservirea tehnică a componentelor staţiilor de control şi trecere la frontieră, precum şi a întregului sistem de securitate este asigurată de către Î.S. “AIC” cu forţe proprii.

Ţinerea evidenţei contabile a celor 16 staţii fără delimitarea echipamentului pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, implică o situaţie problematică la urmărirea mişcării şi evaluării cheltuielilor pentru întreţinerea acestora.

Auditul menţionează că complexul patrimonial – sistemul integrat de securitate a fost dat în exploatare de către Î.S. “AIC” prin procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe la data de 01.04.2011, fiind înregistrat în evidenţa contabilă ca un singur mijloc fix, prin ce nu s-au respectat prevederile normelor legale¹². Totodată, pentru anul 2011, întreprinderea a calculat uzura acestuia în sumă de 3,6 mil.lei. La 31.12.2011, potrivit procesului-verbal de inventariere a bunurilor întreprinderii, complexul patrimonial era reflectat ca un singur mijloc fix, prin ce n-au fost respectate prevederile Regulamentului privind inventarierea¹³.

____________________

¹² Art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹³ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din 28.04.2004 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului privind inventarierea”.

Totodată, se remarcă faptul că echipamentul sistemului integrat de securitate, enumerat în anexa nr.1 la contract, nu corespunde cu echipamentul enumerat în Actul de dare în exploatare a acestui sistem, care i-a fost prezentat auditului ca anexă la procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe din 01.04.2011 (90,8 mil.lei). Conform explicaţiilor întreprinderii, divergenţele au apărut deoarece în Actul de dare în exploatare echipamentul a fost expus mai detaliat, comparativ cu expunerea în anexa la contract.

La solicitarea auditului (la 07.02.2012), a fost prezentată lista echipamentului acestui sistem, delimitat în funcţie de locul aflării. Totodată, în evidenţa contabilă acesta a rămas ca un singur mijloc fix.

Auditului nu i-a fost prezentată evaluarea/verificarea echipamentului amplasat în zonele aeroportului, comparativ cu listele echipamentelor incluse în contract, precum şi a echipamentelor indicate în actele de dare în exploatare, ceea ce determină riscul de neasigurare a integrităţii acestui complex şi de neasigurare corespunzătoare a securităţii în domeniul aviaţiei civile.

La solicitarea Curţii de Conturi, de către specialiştii în domeniul securităţii aviaţiei au fost prezentate opiniile asupra acestui sistem, care se exprimă prin “imposibilitatea evaluării fiabilităţii sistemului în ansamblu şi a riscurilor aferente, din cauza că elementul final al software-ului nu a fost livrat şi, respectiv, sistemul integrat de securitate nu a fost integrat. De asemenea, s-a constatat lipsa la unele puncte de control şi trecere la frontieră a unor părţi componente ale sistemului (dispozitive pentru citirea informaţiei din paşapoarte, camere digitale, scanere finger print, concentratoare USB), defectarea acestora (barierei şi sistemei de citire a plăcilor de înmatriculare a automobilelor), funcţionarea necorespunzătoare (scanerele pentru citirea amprentei digitale nu funcţionează, iar aparatajul de identificare a persoanei se limitează doar la reflectarea imaginii pasagerului pe monitor, în lipsa identificării automate) şi prezenţa echipamentului suplimentar (4 turnichete). Au fost procurate 16 pachete de programe identice din punct de vedere al funcţionalităţii şi interfeţei, pentru 16 staţii (program-soft destinat controlului de frontieră – 157,3 mii dol.SUA/un., program-soft amprenta dactiloscopică – 1,4 mii dol.SUA/un. şi program-soft de identificare a persoanei – 158,8 mii dol.SUA/un.) în valoare totală de 5,1 mil.dol.SUA.”.

Conform explicaţiilor specialiştilor întreprinderii, o parte din utilaj a fost dezasamblat ca rezultat al reducerii locurilor de muncă la Serviciul Grăniceri, acesta aflîndu-se în gestiunea persoanelor cu răspundere materială din cadrul Î.S. ”AIC”.

3.1.5. O pondere semnificativă în structura activelor o deţin creanţele, care în anul 2010 au înregistrat o diminuare cu 18,3% (- 11264,9 mii lei), pe cînd în anul 2011 acestea au avut o tendinţă de creştere cu 23% ( 11503,3 mii lei).

Auditul relevă că, pe parcursul perioadei auditate, întreprinderea a înregistrat creanţe cu termenul de prescripţie expirat, care, la 31.12.2011, au constituit 14,4 mil.lei, cele mai semnificative fiind ale Î.S. C.A. “Air Moldova” (12,5 mil.lei), pe acest fapt fiind înaintată cerere de chemare în judecată de către Î.S. “AIC” privind încasarea sumei. De asemenea, întreprinderea a înregistrat şi corecţii la creanţe dubioase în sumă de 1,7 mil.lei, cu un risc înalt de nerecuperare a acestora.

Auditul menţionează că Î.S. “AIC” n-a beneficiat de dreptul său oferit de art.13 alin.(3) din Legea aviaţiei civile, care permite acesteia reţinerea decolării oricărei aeronave pînă în momentul cînd operatorul aeronavei achită sau prezintă o garanţie adecvată de plată, acceptabilă pentru operatorul aerodromului (aeroportului), a taxelor aeroportuare şi a altor datorii restante pentru serviciile prestate.

De asemenea, auditul remarcă că mai există agenţi economici care pînă în prezent n-au stins creanţe în sumă de 645,5 mii lei, deşi instanţele de judecată au emis hotărîri privind încasarea datoriilor de la aceştia.

3.1.6. Efectuarea investiţiilor şi reparaţiilor în lipsa reglementărilor interne determină riscuri în activitatea entităţii

Planul construcţiilor capitale, reconstrucţiei şi modernizării obiectelor Î.S. “AIC” pentru anul 2010 a fost aprobat de către Consiliul de administraţie al întreprinderii în sumă de 12,6 mil.lei, lucrările fiind executate în sumă de 14,3 mil.lei, sau cu 1,7 mil.lei mai mult faţă de planul aprobat. Planul pentru anul 2011 a fost aprobat de către Consiliul de administraţie al întreprinderii în sumă de 34,0 mil.lei. Pe parcursul acestei perioade au fost executate lucrări în sumă de 27,6 mil.lei, sau cu 6,4 mil.lei mai puţin faţă de planul aprobat.

Pentru reconstrucţia în două etape a blocului administrativ, Î.S. “AIC”, în rezultatul desfăşurării licitaţiei, a încheiat, în anii 2010-2011, cu două societăţi cu răspundere limitată contracte în sumă de 2,3 mil.lei şi, respectiv, 1,0 mil.lei, planificate fiind 5,0 mil.lei pentru anul 2011. Conform prevederilor contractuale, costul lucrărilor se stabileşte separat pe etape, cu întocmirea devizelor pe fiecare etapă de către antreprenor şi se aprobă de către Î.S. “AIC”. De menţionat că, potrivit proceselor-verbale la contracte, costul de deviz al lucrărilor a fost majorat cu 0,9 mil.lei (40,7%) şi, respectiv, 2,4 mil.lei, în legătură cu apariţia lucrărilor suplimentare, care iniţial n-au fost incluse în deviz şi caietul de sarcini pentru selectarea executorului lucrărilor de reparaţii. În anii 2010-2011, la acest obiect au fost executate lucrări în sumă de 7,2 mil.lei, sau cu 2,2 mil.lei mai mult faţă de planul aprobat şi cu 3,9 mil.lei mai mult decît suma contractelor iniţiale. În evidenţa contabilă a Î.S. “AIC” din suma totală a reparaţiilor capitale efectuate la capitalizare au fost reflectate 8,8 mil.lei.

Lipsa reglementării proceselor interne privind achiziţia, contractarea, achitarea, executarea şi primirea-predarea lucrărilor de reparaţie a determinat admiterea contractării lucrărilor în lipsa precizării planului, majorării semnificative a costului contractului, comparativ cu oferta iniţial stabilită, precum şi executarea lucrărilor în sume ce depăşesc valoarea contractuală, ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă a angajaţilor Î.S. “AIC”.

Auditul menţionează că, pe parcursul anilor 2010-2011, Î.S. “AIC” a efectuat reparaţii curente ale pistei de decolare/aterizare şi ale pistei de rulare, conform planurilor aprobate de către Consiliul de administraţie, în sumă de 5,9 mil.lei, acestea în majoritate axîndu-se pe repararea fisurilor, nefiind executate lucrări capitale. Totodată, se relevă că pistele de decolare/aterizare şi de rulare au fost construite în anii 1959-1989, cu o uzură totală de 55,7% (76,0 mil.lei) din valoarea iniţială a acesteia, ceea ce determină riscul apariţiei unor situaţii problematice în prestarea serviciilor aeroportuare. În acest context, se exemplifică apariţia situaţiei excepţionale la 06.06.2011 din motivul ridicării plăcii de beton armat nr.157, la înălţimea de 157 mm, cu lăţimea de 1 m şi cu lungimea de 5 m, ca rezultat fiind închis aerodromul pentru circa 4 ore şi, respectiv, unele rute fiind reţinute sau redirecţionate spre alte aeroporturi.

Concluzii:

APP, în calitate de fondator, nu şi-a îndeplinit atribuţiile stabilite conform legislaţiei în vigoare¹⁴, care se exprimă prin netransmiterea în mod regulamentar a bunurilor şi atribuţiilor sale administratorului. Totodată, lipsa contractului între fondatorul şi administratorul întreprinderii referitor la transmiterea proprietăţii de stat în conducere operativă, precum şi a datelor cu privire la componenţa bunurilor transmise în gestiune întreprinderii din statutul aprobat de către APP nu asigură responsabilizarea managerului şi integritatea patrimoniului public transmis.

____________________

¹⁴ Art.6 alin.(2) lit.f) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Neînregistrarea regulamentară de către Î.S. “AIC” în evidenţa contabilă a bunurilor primite în administrare (terenuri cu suprafaţa de 363,37 ha) şi neînregistrarea drepturilor asupra unor bunuri la organele cadastrale (bunuri imobile în număr de 87, în valoare de 46,6 mil.lei, terenuri – 51,93 ha) determină riscul neasigurării integrităţii patrimoniului public şi raportării neveridice. În aceste condiţii, situaţia patrimonială n-a fost ajustată cu Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

La compartimentul achiziţionarea bunurilor şi executarea contractelor au fost constatate unele nereguli, fiind admisă contractarea, procurarea, instalarea, utilizarea şi înregistrarea în evidenţă a complexului patrimonial – sistemul integrat de securitate în condiţii incerte şi costisitoare, ceea ce determină riscul neasigurării integrităţii şi funcţionalităţii conforme a acestuia, valoarea căruia constituie 13,4 mil.dol.SUA (echivalentul a 137,6 mil.lei).

Au fost admise nereguli la procurarea şi administrarea unui utilaj, pentru care s-au efectuat cheltuieli semnificative în sumă de 2,2 mil.lei şi care de la momentul procurării (a.2009) nu este folosit pînă în prezent.

Aceste fenomene atestă că conducerea întreprinderii, în condiţii de management ineficient, admite efectuarea unor operaţiuni economico-financiare cu risc şi dezavantaj pentru entitate şi care afectează interesele financiare ale acesteia.

Prezenţa creanţelor cu risc sporit de nerecuperare în sumă de 14,4 mil.lei, înregistrate de Î.S. “AIC” la 31.12.2011, denotă faptul că de către managementul întreprinderii nu se asigură în deplină măsură acţiunile privind perceperea acestora.

Recomandări:

1. Agenţiei Proprietăţii Publice:

1.1. Să asigure, în calitatea sa de fondator, în condiţiile normelor legale¹⁵, încheierea contractului cu administratorul Î.S. “AIC”, cu transmiterea bunurilor în gestiune în urma efectuării inventarierii generale a patrimoniului, cu modificarea ulterioară a prevederilor statutului la acest compartiment.

____________________

¹⁵ Art.6 alin.(2) lit.f) şi alin.(3) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

1.2. Să monitorizeze situaţia privind măsurile întreprinse de către Î.S. “AIC” în vederea asigurării înregistrării integrale a bunurilor imobile la organele cadastrale.

1.3. În comun cu Î.S. “AIC”, să reexamineze situaţiile privind procurarea şi utilizarea echipamentelor în valoare semnificativă (139,8 mil.lei) şi să elaboreze un plan de acţiuni în vederea redresării situaţiei privind evidenţa corespunzătoare şi funcţionalitatea conformă a acestora.

2. Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”:

2.1. Să asigure evaluarea terenurilor şi înregistrarea tuturor bunurilor imobile în evidenţa contabilă, pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, conform prevederilor art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii.

2.2. Să întreprindă măsuri de asigurare a înregistrării la organele cadastrale a terenurilor, clădirilor şi construcţiilor.

2.3. Să asigure un control riguros la etapa încheierii contractelor, precum şi asupra realizării clauzelor contractuale.

2.4. Să stabilească mecanismul privind administrarea creanţelor dubioase, precum şi să întreprindă măsuri privind stingerea creanţelor cu termenul de prescripţie expirat.

3.2. Cu privire la situaţia economico-financiară a întreprinderii

Pentru anul 2011, comparativ cu anul 2010, indicatorii economici ai Î.S. “AIC” s-au caracterizat printr-un declin economic, exprimat prin depăşirea ritmului de creştere a cheltuielilor, comparativ cu ritmul de creştere a veniturilor.

Situaţia privind evoluţia indicatorilor economico-financiari se prezintă în următorul tabel.

Datele tabelului denotă că anul financiar 2011, comparativ cu anul 2010, s-a soldat cu un dezechilibru al ritmului de creştere a cheltuielilor cu 30,9 puncte procentuale, faţă de cel al veniturilor – 8,8 puncte procentuale, astfel rezultatul financiar al întreprinderii înregistrînd o descreştere de 6 ori.

Această situaţie, înregistrată în anul 2011, a fost explicată de întreprindere ca fiind determinată de modul de reflectare a mijloacelor acumulate din taxa de modernizare atît la veniturile întreprinderii, cît şi la cheltuieli (conducîndu-se de scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.14/3-06/30 din 17.02.2012), comparativ cu anul 2010, cînd aceste mijloace erau reflectate doar la venituri.

Analiza structurii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii pentru perioada auditată denotă o evoluţie pozitivă. Astfel, veniturile pe tipuri au înregistrat o tendinţă de creştere cu 37,1 mil.lei, acestea în majoritate (56,7%) fiind constituite din venituri din prestarea serviciilor, care, la 31.12.2011, au cifrat suma de 186,6 mil.lei. În a.2011, aceste venituri au înregistrat o majorare de 20,5 mil.lei (12,4%), ca rezultat al creşterii masei maxime de decolare, traficului de pasageri, poştă şi încărcături.

Cheltuielile întreprinderii, la situaţia 31.12.2011, au constituit 321,3 mil.lei, înregistrînd o creştere de 84,0 mil.lei, în majoritate aceasta fiind datorată de reflectarea la cheltuielile întreprinderii, la sfîrşitul anului 2011, a provizionului pentru taxa de modernizare în sumă de 66,7 mil.lei.

3.2.1. Lipsa reglementărilor referitor la metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile aeroportuare determină situaţii incerte pentru Î.S. “AIC”.

Pentru prestarea serviciilor aeroportuare, acoperirea cheltuielilor şi consumurilor aferente suportate, Î.S. “AIC” percepe de la companiile aeriene plăţi sub formă de taxe (tarife) aeroportuare.

Reglementarea competenţelor la acest capitol este delimitată între Guvern, MTID, Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC)¹⁶.

____________________

¹⁶ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997; Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007; Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 (în continuare – Regulamentul MTID) etc.

Verificarea de către audit a regularităţii stabilirii tarifelor a constatat o situaţie incertă privind reglementarea delimitării competenţelor în acest aspect. Astfel, conform art.4 alin.(3) lit.s) din Legea aviaţiei civile, una din atribuţiile MTID este de “a propune spre aprobare Guvernului taxele pentru serviciile de navigaţie aeriană şi pentru serviciile aeroportuare”. Aceeaşi normă este prevăzută şi în Regulamentul MTID (pct.11 subpct.18 lit.a)), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009. Totodată, art.13 alin.(1) din legea menţionată statuează că mărimea taxelor pentru utilizarea aerodromului (aeroportului) se aprobă de MTID, cu asigurarea recuperării complete a cheltuielilor legate de furnizarea acestor servicii.

În acest context, Curtea de Conturi a solicitat viziunea oficială a MTID, care a informat că “mărimea tarifelor (taxelor) aeroportuare au fost aprobate în anul 2007, fără a fi modificate pe parcurs. Prin Hotărîrea Parlamentului nr.97-XIII din 12.05.1994, Republica Moldova a aderat la Convenţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) şi s-a obligat să aplice standardele internaţionale aplicabile în aviaţia civilă”. Totodată, MTID a informat că “va prezenta Guvernului Regulamentul privind tarifele (taxele) aeroportuare şi de navigaţie aeriană, care în prezent se află în stadiu de avizare de către ministerele de resort”. Astfel, prin acest răspuns, MTID confirmă situaţia de incertitudine ce vizează reglementarea competenţelor şi categoriilor de taxe pentru serviciile acordate de Î.S. “AIC”.

În circumstanţele expuse, auditul a constatat că Î.S. “AIC” percepe de la companiile aeriene taxe pentru serviciile aeroportuare stabilite prin Ordinul Î.S. “AIC” nr.83 din 26.04.2007, aprobat de ASAC. Potrivit acestuia, taxele aeroportuare au fost aprobate în următoarele mărimi:

Pe parcursul anilor 2010-2011, cele mai semnificative venituri de la prestarea serviciilor aeroportuare au fost obţinute de la Î.S. C.A. “Air Moldova” – 215,6 mil.lei.

O situaţie incertă s-a constatat în relaţiile economico-financiare dintre Î.S. “AIC” şi Î.S. C.A. “Air Moldova” pentru perioada auditată, privind calcularea, dar neachitarea taxelor aeroportuare în termen. Totodată, este necesar de menţionat că, pe parcursul anilor 2010-2011, Compania aeriană Î.S. “Air Moldova” a efectuat plăţile pentru serviciile aeroportuare prestate de Î.S. “AIC” cu întîrzieri (de 45 zile şi mai mult), nerespectînd prevederile contractuale. De asemenea, Î.S. “AIC” n-a beneficiat de drepturile sale contractuale şi n-a calculat companiei aeriene penalităţi. Astfel, întreprinderea a înregistrat, la situaţia din 31.12.2011, creanţe semnificative formate de Î.S. C.A. “Air Moldova” în sumă de 44,3 mil.lei (inclusiv 23,3 mil.lei pentru taxa de modernizare, din care 12,5 mil.lei – datorie cu termenul de prescripţie expirat).

Potrivit informaţiei Î.S. C.A. “Air Moldova”, datoria acesteia faţă de Î.S. “AIC” constituie 28,2 mil.lei, cu înregistrarea unei diferenţe de 16,1 mil.lei mai mari la Î.S. “AIC” decît la Î.S. C.A. “Air Moldova”. Totodată, Î.S. “AIC” înregistrează faţă de ASAC o datorie cu 16,0 mil.lei mai mare decît cea înregistrată în evidenţa ASAC. Situaţia respectivă a fost condiţionată de efectuarea cesiunii de creanţe potrivit contractului din 23.08.2011 doar dintre Î.S. C.A. “Air Moldova” şi ASAC, cu informarea Î.S. “AIC”. Cesiunea respectivă a fost efectuată prin transmiterea de ASAC către Î.S. C.A. “Air Moldova” a creanţei acesteia faţă de Î.S. “AIC” în valoare de 16,0 mil.lei.

Î.S. “AIC” explică nereflectarea cesiunii creanţelor din 23.08.2011 în evidenţa contabilă prin “neimpunerea unei baze juridice necesare”.

3.2.2. Controlul intern insuficient asupra gestionării patrimoniului transmis în locaţiune generează riscul neîncasării integrale a veniturilor de la prestarea acestor servicii şi condiţionează litigii.

În perioada anilor 2010-2011, veniturile obţinute de întreprindere din transmiterea în locaţiune a patrimoniului neutilizat în procesul tehnologic au constituit suma de 12,0 mil.lei şi, respectiv, 12,4 mil.lei, ca rezultat al încheierii de către întreprindere a 91 şi, respectiv, a 96 de contracte de locaţiune a încăperilor, teritoriului şi utilajului.

Pentru perioada auditată, cele mai mari venituri din prestarea serviciilor de arendă au fost obţinute de la 6 companii, ponderea plăţilor cărora a constituit 76,0%. Astfel, s-a constatat că, 6 locatari au admis achitarea plăţilor pentru chirie cu întîrzieri de pînă la 5 luni, iar Î.S. “AIC” n-a utilizat dreptul său contractual privind calcularea penalităţilor pentru plăţile neachitate în termen, ceea ce denotă nemonitorizarea executării clauzelor contractuale.

De asemenea, se exemplifică cazul de transmitere în locaţiune a unor încăperi, cum ar fi suprafeţele de 524,9 m² din incinta complexului aerogării (et.2), transmise de Î.S. “AIC” unei companii străine, în scopul plasării magazinului duty-free (contract de locaţiune din 28.07.2008 – pe termen de 5 ani). Referitor la încheierea acestui contract, Î.S. “AIC” a fost atacată în instanţa de judecată de către o societate comercială, pe motiv că darea în locaţiune a fost efectuată în lipsa organizării licitaţiei conform prevederilor pct.13 şi pct.14 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate¹⁷.

____________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate”.

În legătură cu acest fapt, în baza deciziilor instanţelor de judecată privind suspendarea acţiunii contractului şi declararea acestuia nul şi, respectiv, a ordinelor Î.S. “AIC”, s-a decis neperceperea plăţii pentru chirie. De menţionat că, pentru perioada auditată, locatarul, neutilizînd, dar ocupînd spaţiile respective, a achitat doar suma de 59,4 mii lei (pe 9 zile) pentru suprafeţele de 524,9 m², situate în incinta complexului aerogării la et.2, nefiind calculată şi achitată plata integrală (0,3 mil.euro, echivalentul a circa 4,8 mil.lei).

3.2.3. Cuantumul plăţii pentru serviciile prestate în Sala delegaţiilor oficiale (în continuare – SDO) nu acoperă cheltuielile suportate de întreprindere pentru prestarea acestor servicii, ca rezultat întreprinderea înregistrează pierderi.

Sala delegaţiilor oficiale este o subunitate structurală a Î.S. “AIC” care efectuează deservirea pasagerilor şi delegaţiilor oficiale la sosire, plecare şi prelucrarea bagajelor acestora, precum şi transmiterea şi recepţionarea corespondenţei şi încărcăturilor diplomatice.

Deservirea prin SDO se efectuează în baza Regulamentului de activitate a Sălii delegaţiilor oficiale a Î.S. “AIC”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.930 din 15.08.2006¹⁸ (în continuare – Regulamentul), cuantumul plăţilor pentru serviciile prestate constituind 50 lei pentru o persoană (plecare, sosire), iar pentru unele persoane fiind prevăzute facilităţi, care constau în deservirea gratuită.

____________________

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.930 din 15.08.2006 “Privind Sala delegaţiilor oficiale a Întreprinderii de Stat “Aeroportul Internaţional Chişinău””.

Auditul a constatat că în anul 2010 în SDO în total au fost deservite 3746 de persoane oficiale, din care 70,5% (2641 de persoane) – gratis. Pe parcursul acestei perioade, veniturile de la prestarea serviciilor conform tarifului au constituit 70,5 mii lei, iar cheltuielile – 4302,8 mii lei. Respectiv, în rezultatul prestării acestor servicii, întreprinderea a înregistrat pierderi în sumă de 4232,3 mii lei. Astfel, cheltuielile suportate de întreprindere pe parcursul anului 2010 pentru deservirea unei persoane prin SDO au constituit 1,1 mii lei.

Veniturile acumulate de la comercializarea în “Barul SDO” în anul 2010 au constituit 285,9 mii lei, iar cheltuielile – 472,9 mii lei, astfel întreprinderea înregistrînd pierderi în mărime de 187,0 mii lei. Entitatea a motivat această situaţie prin faptul că barul se află într-o zonă cu acces limitat şi, respectiv, fluxul cumpărătorilor potenţiali este mic.

În anul 2011, în SDO în total au fost deservite 4504 persoane oficiale, inclusiv gratis – 69,3% (3122 de persoane). Veniturile de la prestarea serviciilor în SDO au constituit 57,9 mii lei, iar cheltuielile – 3496,1 mii lei, astfel întreprinderea înregistrînd pierderi în mărime de 3438,2 mii lei. Respectiv, cheltuielile suportate de întreprindere, pe parcursul anului 2011, pentru deservirea unei persoane prin SDO, au constituit 0,8 mii lei.

Venitul acumulat de la comercializarea în “Barul SDO” în anul 2011 a constituit 314,4 mii lei, iar cheltuielile – 619,8 mii lei, pierderile fiind de 305,4 mii lei.

3.2.4. Reglementările interne care prevăd unele facilităţi privind deservirea gratuită a pasagerilor prin Sala VIP au determinat neobţinerea de către întreprindere a unor venituri suplimentare şi, respectiv, suportarea cheltuielilor aferente.

Sala VIP reprezintă o structură a Î.S. “AIC”, divizată în subzone funcţionale, destinată pentru acordarea pasagerilor a serviciilor de trecere a formalităţilor înainte şi după zbor, în condiţii de confort ridicat. Potrivit reglementărilor interne, unele categorii de persoane beneficiază de deservirea gratuită prin sala VIP (copii în vîrstă de pînă la 2 ani, managerii întreprinderilor din domeniul aviaţiei civile, persoane oficiale, membrii familiilor angajaţilor Î.S. “AIC” şi alte persoane). Reglementările interne permit o tratare neunivocă a potenţialilor beneficiari de servicii gratuite, aceştia fiind nominalizaţi evaziv.

Costul serviciilor prin Sala VIP se stabileşte prin ordinele directorului general. Auditul relevă că în evidenţa Î.S. “AIC” au fost reflectate doar familiile persoanelor care trec gratuit prin Sala VIP, ceea ce nu a permis de a determina regularitatea beneficierii gratuite de aceste servicii.

În anul 2010, din numărul total de pasageri deserviţi prin Sala VIP la plecare şi sosire (25308 persoane), 1566 de persoane au fost deservite gratis, inclusiv 281 de copii în vîrstă de pînă la 2 ani, 274 de persoane – angajaţi ai Î.S. “AIC” şi membrii familiilor lor (soţ/soţie, copii şi fraţi) şi 994 de persoane conform scrisorilor, telefonogramelor Cancelariei de Stat, dispoziţiilor Î.S. “AIC” şi ASAC. Pentru deservirea gratuită a pasagerilor, întreprinderea a suportat cheltuieli în sumă de 0,6 mil.lei.

Analogic, în anul 2011, din numărul total de pasageri deserviţi prin Sala VIP la plecare şi sosire (26142 de persoane), 1569 de persoane au fost deservite gratis, din care 232 de copii în vîrstă de pînă la 2 ani, 327 de persoane – angajaţi ai Î.S. “AIC” şi membrii familiilor lor (soţ/soţie, copii şi fraţi) şi 772 de persoane conform scrisorilor, telefonogramelor Cancelariei de Stat, dispoziţiilor Î.S. “AIC” şi ASAC. Astfel, deservirea gratuită a pasagerilor menţionaţi a generat întreprinderii cheltuieli în sumă de 0,5 mil.lei.

3.2.5. Situaţiile incerte create la achiziţionarea lucrărilor de reconstrucţie a infrastructurii aeroportului au dus la neexecutarea acestora în termen şi la nedebursarea creditulului contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de la Banca Europeană de Investiţii, destinat acestor scopuri.

Pentru perioada auditată, întreprinderea a beneficiat de venituri sub formă de taxă de modernizare, destinată achitării creditului contractat de la bănci străine, care au parvenit din perioadele anterioare (începînd cu anul 1998).

Astfel, în anii 1998-2001, a fost realizat primul proiect de modernizare a aerogării, cu antrenarea creditului investiţional al BERD pe un termen de rambursare a creditului pînă în anul 2011. Pentru rambursarea creditului, prin Ordinul ASAC din 29.12.1999, a fost aprobată o taxă în mărime de 10 dol.SUA/pasager la plecare. Creditul respectiv a fost achitat de către Î.S. “AIC” anticipat – în luna ianuarie 2007. Ulterior, la 02.01.2007, taxa pentru modernizarea aeroportului a fost modificată, prin ordinul ASAC, din 10 dol.SUA/pasager în 9 euro/pasager la plecare.

În perioada ianuarie 2007 – decembrie 2008, taxa de modernizare în mărime de 9 euro/pasager la plecare a fost percepută de către Î.S. “AIC”, în baza Ordinului ASAC nr.2/GEN din 02.01.2007, cu acceptul Guvernului (scrisoarea din 10.10.2006), în vederea achitării complexului patrimonial – sistemul integrat de securitate al Î.S. “AIC”.

La 05.12.2008 şi la 18.12.2008 au fost semnate Contractele de credit cu BERD şi, respectiv, cu BEI, prin care Î.S. “AIC” a contractat 47,25 mil.euro (pe o perioadă de pînă în anul 2024) pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare. Sursa de rambursare a creditului contractat, potrivit condiţiilor contractuale, urma a fi taxa de modernizare în mărime de 9 euro/pasager.

Reieşind din faptul că obligaţiile contractuale ale Î.S. “AIC” n-au fost garantate prin gajarea bunurilor sale, la data de 18.12.2008 între Guvernul Republicii Moldova, băncile finanţatoare şi Î.S. “AIC” a fost semnat un Acord direct, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.164 din 26.02.2009¹⁹, care conţine un şir de mecanisme de garantare indirectă de către Guvern privind rambursarea creditului respectiv.

____________________

19 Hotărîrea Guvernului nr.164 din 26.02.2009 ”Cu privire la aprobarea Acordului direct privind finanţarea Aeroportului Internaţional Chişinău între Republica Moldova, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, semnat la 18 decembrie 2008”.

Lucrările de modernizare a infrastructurii aeroportului urmau a fi definitivate conform graficului şi planului de executare a lucrărilor la finele anului 2011.

Auditul denotă că pînă în prezent, urmare acţiunilor întreprinse, obiectivele stabilite au fost realizate parţial, rămînînd neiniţiate şi, respectiv, neexecutate cele mai importante lucrări de modernizare a infrastructurii aeroportului (37,0 mil.euro – costuri planificate), inclusiv reabilitarea pistei de decolare/aterizare şi rulare. Această situaţie este condiţionată de existenţa litigiului cu o companie de peste hotarele republicii, ofertantă a serviciilor de reconstrucţie/modernizare a infrastructurii, pe motiv că Î.S. “AIC” a calificat oferta drept necorespunzătoare şi a trecut la evaluarea următorului participant, valoarea ofertei căruia fiind cu 5,0 mil.euro mai mare decît costurile planificate.

În aceste condiţii nu au fost iniţiate, potrivit termenelor contractuale, lucrările de construcţie. Ţinînd cont de faptul că perioada-limită de debursare a creditului integral este pînă în decembrie 2012, se relevă apariţia posibilă a riscului imposibilităţii finalizării în termen a Proiectului II de modernizare a aeroportului. Este de remarcat faptul că pentru sumele nedebursate întreprinderea a achitat comision în mărime de 335,1 mii euro din contul dobînzii acumulate de la depozitarea taxei de modernizare.

Din data semnării contractelor de credit (05.12.2008) şi pînă la 31.12.2011 taxa de modernizare, încasată de Î.S. “AIC” în sumă de 11,5 mil.euro (echivalentul a 185,6 mil.lei), s-a transferat pe contul de depozit bancar, la care s-a calculat o dobîndă în sumă de 503,1 mii euro (echivalentul a 8,4 mil.lei). Din sumele acumulate, pe parcursul derulării creditelor, Î.S. “AIC” a transferat BERD şi BEI, pentru deservirea creditului, 1,8 mil.euro, inclusiv BERD – 1,6 mil.euro şi BEI – 0,2 mil.euro (dobînda, comision de angajament la suma nedebursată, comision unic la semnarea contractului, cheltuieli suplimentare ). La data de 31.12.2011, soldul în contul de depozit constituia 9,0 mil.euro.

Auditul menţionează că în circumstanţele expuse, la 08.09.2011, în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie, s-a decis operarea negocierilor cu BERD şi BEI, în vederea unor modificări la contractele de credit semnate, inclusiv majorarea sumei împrumutului cu circa 5,0 mil.euro, pentru extinderea terminalului, şi a perioadei de graţie pînă în decembrie 2014 (cu 2 ani).

3.2.6. Remunerarea administratorului întreprinderii, pe parcursul perioadei auditate, s-a efectuat în lipsa contractului cu fondatorul. Totodată, la remunerarea angajaţilor întreprinderii au fost admise unele nereguli, care au dus la suportarea de către aceasta a unor cheltuieli nejustificate.

Cheltuielile Î.S. “AIC”, destinate remunerării muncii, pentru perioada auditată, au deţinut o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor, care în anul 2010 au constituit 31,7% (75,2 mil.lei), iar în anul 2011 – 22,2% (71,3 mil.lei).

În anul 2010, aceste cheltuieli au înregistrat o creştere de 2,5% (1,8 mil.lei), ca rezultat al majorării salariului tarifar pentru categoria I de calificare de la 900 la 1100 de lei, în conformitate cu legislaţia în vigoare²⁰ şi, respectiv, al majorării normelor de salarizare, a salariilor funcţiei şi a sporurilor aferente. În anul 2011, cheltuielile pentru remunerarea muncii s-au diminuat cu 5,2% (3,9 mil.lei), aceasta datorîndu-se în mare parte reducerii premiului trimestrial cu 63,3% (7,3 mil.lei) şi excluderii retribuirii pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, totodată fiind introdusă o retribuţie suplimentară (premiul de producţie anuală – 4,0 mil.lei).

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” şi Convenţia Colectivă – nivel naţional nr.9 din 28.01.2010.

Numărul mediu scriptic al personalului, în anii 2010-2011, a constituit 726 de persoane şi, respectiv, 715 persoane, cu un salariu mediu lunar pentru un angajat în mărime de 8,6 mii lei şi respectiv 8,3 mii lei, ceea ce constituie circa 3 salarii medii lunare pe economie.

Pe parcursul perioadei auditate, directorul general a operat multiple modificări la schema de încadrare şi salarizare a Î.S. “AIC”, fără a propune şi a înainta acestea, conform prevederilor regulamentare²¹, spre aprobare, Consiliului de administraţie. Acest fapt generează riscul de efectuare în schemele de încadrare a unor modificări nejustificate.

____________________

²¹ Pct.11 lit.i) al Regulamentului Consiliului de administraţie al Î.S. “AIC”.

Î.S. “AIC”, la salarizarea angajaţilor, se conduce de actele legislative şi normative²², contractul colectiv de muncă²³ şi de regulamentele aprobate prin ordinele directorului general.

____________________

²² Codul muncii al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr.154 din 28.03.2003; Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (cu modificările şi completările ulterioare).

²³ Contractul colectiv de muncă al Î.S. “AIC” pentru anii 2007-2009, înregistrat la Inspectoratul teritorial de muncă la 13.03.2007.

Auditul a constatat că Regulamentul privind remunerarea muncii angajaţilor Î.S. “AIC”, precum şi Contractul colectiv de muncă pentru anii 2007-2009 prevăd calcularea sporului pentru vechime în muncă fiecărui angajat în mărime de 15% pentru 3 ani şi maximum 50% din salariul de bază pentru o vechime de peste 15 ani de activitate de profil în ramura respectivă. Totodată, se menţionează că, potrivit pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002²⁴, sporul pentru vechime în muncă se stabileşte în cuantum de minimum 5% pentru 3 ani şi maximum 40% din salariul de bază pentru o vechime de peste 20 ani de activitate de profil în ramura respectivă. În aceste condiţii, normele prevăzute de entitate depăşesc reglementările Hotărîrii Guvernului menţionate.

____________________

²⁴ Pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (cu modificările şi completările ulterioare).

Entitatea motivează această situaţie, făcînd referinţă la Regulamentul cu privire la stabilirea şi plata sporului pentru vechime în muncă în ramura aviaţiei civile a Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul ASAC nr.112 din 16.11.1995, precum şi la contractul colectiv de muncă, acte aprobate prin prisma art.31 alin.(3) din Codul muncii.

Pe parcursul perioadei auditate, în baza ordinelor directorului general din anii 2006-2009, unor angajaţi ai întreprinderii le-a fost calculat şi achitat lunar spor pentru intensitatea muncii în mărime de pînă la 10% la salariul de bază. Concomitent, legislaţia în vigoare²⁵ prevede că angajaţii unităţilor pot beneficia de sporuri la salariul de bază pentru înaltă competenţă profesională, intensitatea muncii, precum şi pentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră sau de urgenţă, pe termenul efectuării lor, acestea stabilindu-se pentru cel mult un an.

____________________

²⁵ Pct.12 din Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (cu modificările şi completările ulterioare).

În contextul celor expuse, sporul pentru intensitatea muncii, pe parcursul anilor 2010-2011, pentru eşantionul de angajaţi selectaţi în număr de 48 de salariaţi din totalul de circa 720, n-a fost stabilit în conformitate cu prevederile legale, deci, cheltuielile pentru plata acestui spor nu sînt justificate regulamentar.

De asemenea, în decursul anilor 2010-2011, angajaţilor întreprinderii le-a fost stabilit şi plătit lunar, potrivit prevederilor regulamentului respectiv, spor pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii, în mărime de pînă la 50% din salariul funcţiei. Totodată, directorul general al întreprinderii a stabilit unor angajaţi ai acesteia sporul respectiv în mărime de pînă la 150%.

Auditul menţionează că pentru sumele de 12,1 mil.lei şi, respectiv, de 11,3 mil.lei, calculate şi achitate în calitate de sporuri pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii, nu i-au fost prezentate evaluări bazate pe criterii certe şi clare de estimare a performanţelor angajaţilor întreprinderii care au beneficiat de aceste sporuri.

Referitor la retribuirea pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, auditul remarcă că, pe parcursul anului 2010, au fost calculate şi achitate retribuţii pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare în mărime de 698,0 mii lei salariaţilor care n-au prestat ore de muncă în zilele respective. Potrivit explicaţiilor prezentate auditului, aceste retribuţii au fost efectuate în baza art.111 din Codul muncii²⁶, care prevede zilele de sărbătoare nelucrătoare cu menţinerea salariului mediu.

____________________

²⁶ Codul muncii al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003.

Astfel, angajaţilor întreprinderii, pe lîngă faptul că le-a fost menţinut salariul mediu (salariul funcţiei) pentru zilele efectiv lucrate, suplimentar le-au fost retribuite zilele de sărbătoare nelucrătoare, pentru care aceştia n-au prestat muncă.

În consecinţă, întreprinderea, interpretînd incorect art.111 din Codul muncii, pe parcursul anului 2010 a efectuat plăţi nefondate în sumă de 698,0 mii lei, în lipsa muncii prestate, cu majorarea respectivă a cheltuielilor cu 883,0 mii lei, ţinînd cont şi de contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, şi de primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Situaţia a fost exclusă de către întreprindere, în rezultatul consultării cu organele abilitate, începînd cu octombrie 2010.

De asemenea, pe parcursul anilor 2010-2011, unor angajaţi ai întreprinderii, la cererea acestora, în baza accepturilor directorului general, le-au fost acordate împrumuturi (cu rata dobînzii de 0%), în sumă totală de 218,8 mii lei şi, respectiv, 33,0 mii lei. De menţionat că împrumuturile au fost acordate fără acceptul/aprobarea din partea fondatorului.

Referitor la remunerarea administratorului Î.S. “AIC”, auditul menţionează că aceasta urma a fi efectuată conform prevederilor legale²⁷ şi contractului cu fondatorul.

____________________

²⁷ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; Hotărîrea Guvernului nr.985 din 27.09.2000 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi a celor monopoliste indicate de Guvern”.

Pe parcursul anilor 2010-2011, administratorul Î.S. “AIC” a fost salarizat în lipsa contractului cu actualul fondator – APP, ceea ce l-a lipsit pe auditor de posibilitatea de a se expune asupra legalităţii calculului şi plăţii salariului administratorului întreprinderii. Acest fapt atestă lipsa monitorizării fondatorului asupra activităţii administratorului.

Auditul constată că, potrivit tabelelor de evidenţă a timpului prestat şi foilor de calcul, pe parcursul anului 2010, din 252 de zile lucrătoare administratorul întreprinderii a lucrat 196 de zile, pentru care i-a fost calculat şi achitat salariu în mărime de 432,3 mii lei (salariul mediu lunar – 36,0 mii lei). În anul 2011, pentru 201 zile lucrate, din 253 de zile lucrătoare, acesta a obţinut un salariu în mărime de 392,6 mii lei (salariul mediu lunar – 32,8 mii lei).

De menţionat că la fel ca şi salariul funcţiei, toate suplimentele, adaosurile, sporurile, premiile şi ajutoarele materiale directorului general al întreprinderii i-au fost calculate şi achitate în lipsa justificării legale, adică fără acceptul, prin ordin, de către fondator.

Pentru perioada auditată (2010-2011), Î.S. “AIC” a înregistrat 0,4 mil.lei cheltuieli pentru 31 de deplasări (63 de zile) ale directorului general, inclusiv 21,2 mii lei peste norma stabilită regulamentar²⁸.

____________________

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova”.

Salarizarea membrilor Consiliului de administraţie, potrivit Ordinelor APP nr.5 din 23.02.2010 şi nr.31 din 19.05.2011, urma a fi efectuată în conformitate cu prevederile legale²⁹, în mărime de trei salarii minime pe ţară. Astfel, remunerarea lunară a membrilor Consiliului de administraţie a constituit 1800 lei.

____________________

²⁹ Art.24 din Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002.

De menţionat, că atît în anul 2010, cît şi în anul 2011, prin ordinele menţionate ale APP, au fost aleşi cîte 7 membri ai Consiliului. Astfel, pe parcursul anilor 2010-2011, pentru remunerarea activităţii acestora întreprinderea a cheltuit 293,4 mii lei.

Concluzii:

Existenţa incertitudinilor în reglementarea delimitării competenţelor la stabilirea tarifelor pentru serviciile aeroportuare a determinat neaprobarea regulamentară a acestora pînă în prezent, ceea ce a condiţionat lipsa calculelor care au stat la baza stabilirii tarifelor.

Lipsa de certitudine în relaţiile dintre Î.S. “AIC” şi Î.S. C.A. “Air Moldova” creează riscul de neîncasare integrală şi în termen a veniturilor (44,3 mil.lei), totodată, cesiunea de creanţe în sumă de 16,0 mil.lei fiind însoţită de riscul nerecuperării.

Î.S. “AIC” n-a asigurat buna gestionare a patrimoniului transmis în locaţiune prin responsabilizarea arendaşilor privind achitarea integrală şi în termen a plăţilor pentru chirie, ceea ce determină riscul neobţinerii veniturilor conform prevederilor contractuale.

Cuantumul plăţii pentru serviciile prestate în SDO în mărime de 50 lei/persoană acoperă doar 4,4% din cheltuielile suportate de întreprindere pentru deservirea unei persoane în anul 2010 şi, respectiv, 6,3% în anul 2011, generînd pierderi Î.S. “AIC” în sumă de 4,4 mil.lei şi, respectiv, 3,7 mil.lei.

Lipsa expres în reglementările interne a categoriilor de persoane care pot beneficia de servicii gratuite prin Sala VIP generează riscul de prestare a acestor servicii nejustificat, iar cheltuielile legate de prestarea lor sînt suportate nemijlocit de întreprindere, constituind 0,6 mil.lei în anul 2010 şi, respectiv, 0,5 mil.lei în anul 2011. Ca rezultat, întreprinderea n-a obţinut, pe parcursul perioadei auditate, venituri în sumă de circa 3,0 mil.lei.

Litigiul referitor la achiziţionarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii aeroportului creează riscul de nefinalizare în termen a acestor lucrări, de nedebursare a mijloacelor creditare în timp, pentru ce a fost achitat comision la suma nedebursată din veniturile întreprinderii (acumulate din dobînzi de la depozitarea taxei pentru modernizare) în sumă de 335,1 mii euro.

Lipsa contractului administratorului cu actualul fondator denotă o monitorizare insuficientă din partea fondatorului a funcţiilor aferente acestuia în conformitate cu prevederile art.6 alin.(2) lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Nereglementarea indicatorilor măsurabili la evaluarea performanţelor angajaţilor generează achitarea, pentru perioada auditată, a sporurilor pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii în condiţii subiective, în sumă de 23,4 mil.lei.

Cu nerespectarea prevederilor legale³⁰, întreprinderea a admis achitarea suplimentară nefondată, pe parcursul anului 2010, a salariului mediu pentru zilele de sărbători nelucrătoare în sumă de 698,0 mii lei, nefiind prestate ore de muncă în aceste zile, ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor întreprinderii cu 883,0 mii lei.

____________________

³⁰ Art.111 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003.

Recomandări:

3. MTID să întreprindă măsuri de rigoare în vederea excluderii neconformităţii în legislaţie ce ţine de competenţa stabilirii tarifelor, înaintînd propuneri Guvernului în modul stabilit.

4. APP, în calitate de fondator, în comun cu MTID şi AAC, să întreprindă masuri în vederea clarificării situaţiei privind cesiunea de creanţă în sumă de 16,0 mil.lei, nerecunoscută şi nereflectată în evidenţa contabilă de către Î.S. “AIC”.

5. Î.S. “AIC” să elaboreze politici în vederea reglementării procedurilor de acordare a serviciilor, cu stabilirea modalităţii de contractare a serviciilor acordate, în vederea diminuării riscurilor de neîncasare a veniturilor integrale.

6. Î.S. “AIC” să asigure un control riguros asupra patrimoniului transmis în locaţiune, precum şi asupra achitării integrale şi în termen a plăţilor aferente.

7. APP, în comun cu Î.S. “AIC”, să întreprindă măsuri în vederea diminuării pierderilor legate de serviciile prestate în Sala delegaţiilor oficiale.

8. Î.S. “AIC” să expună într-o redacţie clară Regulamentul Sălii V.I.P., sub aspectul stabilirii expres a persoanelor pasibile de deservire gratuită.

9. Î.S. “AIC” să evalueze angajaţii săi în baza criteriilor certe şi clare de estimare a performanţelor, astfel încît să se asigure stabilirea justificată şi obiectivă a sporului pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii.

3.3. Cu privire la executarea cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi

Cu referire la executarea cerinţelor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007³¹, auditul relevă că n-a fost finalizată delimitarea hotarelor terenurilor aflate în posesie, cu înregistrarea în modul stabilit a drepturilor de folosinţă, această situaţie fiind actuală pînă în prezent. La acest capitol în prezentul Raport au fost formulate recomandările de rigoare.

____________________

³¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 26.06.2007 “Privind raportul asupra gestionării patrimoniului de stat de către unităţile economice din ramura aviaţiei în perioada anilor 2005-2006”.

Concluzii generale privind regularitatea gestionării patrimoniului public de către Î.S. “AIC” pe perioada 2010-2011:

În rezultatul verificărilor de audit efectuate asupra gestionării patrimoniului public în anii 2010-2011 de către Î.S. “AIC”, s-au constatat unele neregularităţi, probleme şi riscuri ce ţin de:

♦ neînregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor primite în administrare (terenuri cu suprafaţa de 363,37 ha) şi neînregistrarea drepturilor asupra unor bunuri la organele cadastrale (bunuri imobile în număr de 87, în valoare de 46,6 mil.lei, terenuri – 51,93 ha);

♦ admiterea efectuării de către conducerea întreprinderii, în condiţii de management ineficient, a unor operaţiuni economico-financiare cu risc şi dezavantaj pentru entitate şi care afectează interesele financiare ale acesteia, (complexul patrimonial – sistemul integrat de securitate – 13,4 mil.dol.SUA, utilaj în sumă de 2,2 mil.lei);

♦ neasigurarea de către managementul întreprinderii în deplină măsură a acţiunilor privind perceperea creanţelor cu risc sporit de nerecuperare în sumă de 14,4 mil.lei şi neîncasarea integrală şi în termen a veniturilor (44,3 mil.lei) de la Î.S. C.A. “Air Moldova”, ca rezultat al incertitudinilor în relaţiile dintre ultima şi Î.S. “AIC”;

♦ neasigurarea bunei gestionări a patrimoniului transmis în locaţiune prin neresponsabilizarea arendaşilor privind achitarea integrală şi în termen a plăţilor pentru chirie şi, respectiv, neobţinerea veniturilor conform prevederilor contractuale;

♦ suportarea de către întreprindere a unor cheltuieli în sumă de 1,1 mil.lei, ca rezultat al lipsei exprese în reglementările interne a categoriilor de persoane care pot beneficia de servicii gratuite prin Sala V.I.P., precum şi suportarea pierderilor în sumă de 8,1 mil.lei, în urma neacoperirii costurilor serviciilor prestate prin SDO;

♦ achitarea suplimentară nefondată a unor plăţi salariale în sumă de 698,0 mii lei, care a dus la majorarea cheltuielilor întreprinderii cu 883,0 mii lei, precum şi achitarea sporurilor pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii în sumă de 23,4 mil.lei, în lipsa indicatorilor măsurabili privind evaluarea performanţelor angajaţilor.

Anexa nr.4

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către

Î.S. “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în evaluarea regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “MoldATSA” pe perioada anilor 2010-2011, precum şi în verificarea conformităţii reflectării acestuia în evidenţa contabilă.

Responsabilitatea conducerii Î.S. “MoldATSA”, potrivit prevederilor Statutului, este de a asigura respectarea prevederilor legale în activitatea economico-financiară, gestionarea regulamentară a patrimoniului statului transmis în gestiune, avînd şi obligaţia de a asigura funcţionarea eficientă a întreprinderii.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “MoldATSA”, precum şi asupra veridicităţii reflectării operaţiunilor efectuate în evidenţa contabilă pe anii 2010-2011.

Metodologia de audit. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost colectate la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care: studierea regulamentelor şi altor acte normative interne, rapoartelor financiare, contractelor încheiate, registrelor contabile şi documentelor justificative primare relevante; examinarea fizică a activelor; analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari, precum şi intervievarea angajaţilor entităţii. De asemenea, au fost colectate probe şi s-a verificat regularitatea unor achiziţii de echipamente, ţinîndu-se cont de opiniile experţilor şi specialiştilor din domeniul auditat, precum şi s-au analizat informaţiile prezentate de organele cadastrale, la solicitarea Curţii de Conturi.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Reieşind din semnificaţia unor tranzacţii şi probabilitatea riscurilor, s-au supus auditării: regularitatea administrării proprietăţii de stat, inclusiv regularitatea achiziţiilor de mărfuri şi servicii; evaluarea situaţiei economico-financiare,inclusiv regularitatea formării tarifelor pentru serviciile de navigaţie aeriană; regularitatea planificării şi efectuarea cheltuielilor de remunerare a muncii.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Î.S. “MoldATSA” a fost creată în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.3 din 12.01.1994⁴ (fondator – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în continuare – MTID), în scopul asigurării traficului în spaţiul aerian al Republicii Moldova.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.3 din 12.01.1994 “Cu privire la înfiinţarea întreprinderii de stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi dirijarea traficului aerian “MoldATSA”.

Potrivit Statutului, principalele genuri de activitate ale Î.S. “MoldATSA” sînt:

- controlul asupra spaţiului aerian al Republicii Moldova;

- organizarea traficului aeronavelor, planificarea traficului, asigurarea radiotehnică şi de navigaţie aeriană a zborurilor pe traseele internaţionale şi liniile aeriene locale în spaţiul aerian al Republicii Moldova, în zonele aerodromurilor şi activităţilor de lucru aerian;

- dirijarea nemijlocită a zborurilor aeronavelor;

- organizarea canalelor de comunicare telefonică, telegrafică etc., inclusiv internaţionale, în scopul dirijării traficului aerian şi dezvoltării continue a acestuia;

- asigurarea cu informaţie aeronautică şi meteorologică specializată a utilizatorilor din aviaţia civilă etc.

Potrivit normelor legale⁵, sistemele de dirijare a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriene şi de asigurare a securităţii decolării şi aterizării aeronavelor, gestionate de către Î.S. “MoldATSA”, sînt monopoluri naturale.

____________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.582 din 17.08.1995 ”Cu privire la reglementarea monopolurilor”.

În activitatea sa, întreprinderea s-a condus de cadrul juridic ce reglementează activitatea în domeniu⁶.

____________________

⁶ Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997; Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994; Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XIIdin 03.01.1992 etc.

Activitatea întreprinderii, în perioada supusă auditării, a fost gestionată de 3 administratori şi de Consiliul de administraţie, format din 7 membri.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la regularitatea administrării patrimoniului de stat

Lipsa în politica de contabilitate a totalităţii procedurilor şi regulilor ce ar asigura înregistrarea integrală şi exactă în evidenţă a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor aflate în gestiune şi a drepturilor asupra acestora, generează riscul neasigurării integrităţii acestor bunuri.

Evoluţia patrimonială în perioada anilor 2009-2011 a avut tendinţa de creştere, şi se prezintă în Tabelul nr.1.

Potrivit datelor din tabel, se relevă că activele întreprinderii în anul 2011 au înregistrat valoarea de 198,5 mil.lei, cu o creştere de 23,5 mil.lei, comparativ cu situaţia înregistrată în anul 2009, ceea ce s-a datorat creşterii în această perioadă a valorii activelor materiale în curs de execuţie cu 11,3 mil.lei, a activelor nemateriale – cu 2,7 mil.lei, a mijloacelor fixe – cu 18,9 mil.lei etc..

Totodată, potrivit rapoartelor financiare, uzura mijloacelor fixe în anii 2010-2011 a fost semnificativă, constituind 48,2% şi, respectiv, 53,4%. Cota preponderentă în totalul mijloacelor fixe în anii 2010-2011 o constituie maşinile, utilajele, instalaţiile de transmisie (84,74% şi respectiv 83,7%). Informaţia privind evoluţia şi starea mijloacelor fixe se prezintă în Tabelul nr.2.

În contextul celor expuse, se menţionează că în evidenţa contabilă a întreprinderii la 31.12.2011 sînt înregistrate mijloace fixe în exploatare cu valoarea iniţială de 43,8 mil.lei şi uzura completă de 100%, spre exemplu: “Втoричный радиoлoкатoр SIR-M”, cu valoarea iniţială de 7,5 mil.lei – utilizat din anul 2000, “Радиo/пеленгатoр АРП-75”, în valoare de 0,7 mil.lei – în exploatare din anul 1983; 122 staţii radio în valoare de 3,8 mil.lei, din care 11 staţii – în valoare de 2,8 mil.lei – în exploatare din anii 1976, 1978, 1980 etc..

În documentele (actele) de inventariere pe anul 2011 nu au fost delimitate mijloacele fixe uzate 100%, cu indicarea celor utilizate în procesul tehnologic, precum şi a celor neutilizate, care urmează să fie scoase din procesul tehnologic.

Notă: În baza Ordinului administratorului întreprinderii nr.33 din 08.02.2012 “Cu privire la efectuarea inventarierii generale a valorilor material-marfare, fondurilor fixe şi mijloacelor băneşti”, Î.S. “MoldATSA” a efectuat inventarierea repetată a mijloacelor fixe la situaţia din 01.02.2012, auditului fiindu-i prezentată informaţia referitor la mijloacele fixe uzate complet (100%).

Potrivit informaţiei suplimentare prezentate auditului, întocmită în baza rezultatelor inventarierii efectuate repetat în februarie 2012, din mijloacele fixe uzate integral cu valoarea iniţială de 43,8 mil.lei, sînt utilizate în procesul tehnologic 517 unităţi cu valoarea iniţială de 33,5 mil.lei. Totodată, un şir de mijloace fixe (242 unităţi, în valoare de 8,9 mil.lei) nu participă în procesul tehnologic, însă întreprinderea nu a întocmit acte confirmative privind scoaterea lor din activitate (din procesul tehnologic).

La 20.03.2012 echipa de audit s-a deplasat la locul de amplasare a unor staţii de radio uzate şi a constatat că acestea, împreună cu alte mijloace fixe dezasamblate, se aflau în clădirea fostului Centru de radioemisie Sîngera, vizualizarea confirmînd neexploatare a unor echipamente în procesul tehnologic.

S-a relevat că politica de contabilitate a întreprinderii nu reglementează reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a mijloacelor fixe antrenate în procesul tehnologic, dar cu uzura total calculată (100%), cu toate că cota acestora în valoarea totală a mijloacelor fixe în exploatare, potrivit bilanţului contabil la situaţia din 31.12.2011, constituie circa 22%.

În vederea renovării bazei tehnico-materiale, inclusiv a echipamentelor utilizate în procesul de dirijare a traficului aerian, la 23.12.2009, Consiliul de administraţie a aprobat Planul de dezvoltare a întreprinderii pe perioada anilor 2010-2015. Astfel, pentru anul 2010 au fost planificate investiţii în valoare de 21,3 mil.lei, iar pentru anul 2011 – de 50,65 mil.lei.

În anul 2010, valorificarea investiţiilor s-a realizat la un nivel scăzut – 46,6% faţă de planul aprobat. Astfel, pentru finalizarea (îndeplinirea) proiectelor demarate în anul 2010 au fost prevăzute 9040,0 mii lei, inclusiv pentru renovarea Sistemului meteo, instalat pe Aeroporturile Chişinău şi Bălţi – 4912,0 mii lei, dar s-au valorificat doar 116,0 mii lei (2,4%). Investiţiile planificate pentru reparaţiile capitale ale încăperilor au fost valorificate la nivel de 18,41% (în sumă de 707,0 mii lei, din 3840,0 mii lei planificate) etc..

În anul 2011, s-au valorificat 82,2% din volumul de investiţii planificat de 50,65 mil.lei, nefiind achiziţionate Programa “Accent” în valoare de 2151,0 mii lei. Din investiţiile preconizate pentru achiziţia utilajului “IP mini Voice Communication System”, n-au fost valorificate 1092,0 mii lei (28,6%) etc..

Concluzii:

Nivelul înalt al uzurii mijloacelor fixe, inclusiv a echipamentelor antrenate la dirijarea traficului aerian, precum şi nerealizarea pe deplin de către managementul întreprinderii a măsurilor de renovare a acestora pentru anii 2010-2011, stabilite în planurile de dezvoltare, determină riscul nerealizării politicilor de dezvoltare durabilă a întreprinderii.

De asemenea, neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a activelor materiale pe termen lung scoase din procesul tehnologic atestă o situaţie nereală privind dotarea tehnică a acestei entităţi.

Recomandări Î.S. “MoldATSA”:

1. De comun acord cu MTID, să stabilească politici cu priorităţi pentru renovarea mijloacelor fixe, în special a utilajelor şi instalaţiilor utilizate în procesul de dirijare a traficului aerian.

2. Să efectueze reevaluarea mijloacelor fixe în conformitate cu normele prevăzute în Standardele naţionale de contabilitate.

♦ Î.S. “MoldATSA” nu pe deplin şi neconform ţine evidenţa unei părţi de bunuri aflate în gestiune, inclusiv a terenurilor aferente, dreptul asupra cărora este înregistrat la organele cadastrale.

Potrivit cadrului legal⁷, bunurile imobile transmise în gestiune urmează a fi înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderilor, inclusiv în expresie valorică, iar dreptul asupra acestora – la organele cadastrale teritoriale.

____________________

⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 ”Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”).

Conform Statutului, Î.S. ”MoldATSA”, la data înregistrării (28.02.2008), i-au fost transmise în gestiune 21 terenuri cu suprafaţa totală de 17,06 ha, inclusiv: în mun.Chişinău – 14,68 ha; în r-nul Anenii Noi (Floreni) – 0,86 ha; în or.Cahul – 1,52 ha. Totodată, potrivit datelor organelor cadastrale (prezentate la solicitarea Curţii de Conturi), după Î.S. “MoldATSA”, la 14.11.2011, erau înregistrate 20 terenuri cu suprafaţa de 21,924 ha.

Conform informaţiei entităţii, prezentată auditului, la situaţia din 31.12.2011, aceasta avea înregistrate la contul extrabilanţier 20 terenuri cu suprafaţa de 16,2 ha, în lipsa valorii acestora.

Această situaţie demonstrează că datele evidenţei întreprinderii referitor la terenuri deviază de la datele reflectate în Statutul întreprinderii şi cele ale organelor cadastrale, ca rezultat al lipsei unei inventarieri regulamentare a terenurilor aflate în gestiune.

De asemenea, auditul a constatat necorespunderea suprafeţelor imobilelor înregistrate în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale. Astfel, conform datelor prezentate auditului de către Î.S. “MoldATSA”, suprafaţa totală a imobilelor aflate în gestiune la 31.12.2011 constituia 5746,2 m², iar conform informaţiei prezentate Curţii de Conturi de către organele cadastrale – 7947,6 m², sau cu 2201,4 m² mai mult.

Potrivit informaţiei prezentate de către persoanele responsabile ale întreprinderii, în unele cazuri, diferenţa dintre datele acesteia şi ale Î.S. “Cadastru” se explică prin faptul “că au fost demolate unele imobile, nefiind prezentate informaţii organelor cadastrale (două clădiri ale Punctului dispecerat start 264 şi 84, cu suprafeţele de 13,4 m² şi 22,5 m²), ori în calcul a fost inclusă suprafaţa unor imobile gestionate de alte întreprinderi din domeniu (în suprafaţa clădirii Punctului de control şi dispecerat a fost inclusă şi suprafaţa imobilului gestionat de Serviciul electric al Aeroportului – 1617,3 m² )” etc.

S-a relevat şi faptul că Î.S. “MoldATSA”, executînd unele cerinţe ale Hotărîrii Curţii de Conturi nr.58 din 25.06.2007⁸ la acest capitol, a înregistrat în Statutul întreprinderii subdiviziunile Bălţi şi Cahul, iar la Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani – imobilul Punctului de control şi dispecerat al Aeroportului Bălţi,

____________________

⁸ Hotărîrea nr.58 din 25 iunie 2007 ”Privind raportul asupra gestionării patrimoniului de stat de către unităţile economice din ramura aviaţiei în perioada anilor 2005-2006”.

Totodată, prin prezentul audit au fost scoase în evidenţă unele deficienţe care persistă în continuare (la racordarea datelor bunurilor aflate în administrare cu datele de la organele cadastrale şi cu cele din Statutul întreprinderii, precum şi la ţinerea conformă a evidenţei contabile), ce urmează a fi remediate prin implementarea recomandărilor din prezentul Raport de audit.

Concluzii:

Întreprinderea nu a efectuat o inventariere strictă şi nu a racordat datele privind bunurile aflate în administrare cu datele Î.S. “Cadastru” şi cu cele din Statutul întreprinderii, condiţii în care nu este asigurată înregistrarea datelor exacte/reale.

Problemele existente în gestionarea şi evidenţa patrimoniului de stat, identificate anterior, sînt actuale şi în prezent, acestea datorîndu-se răspunderii manageriale insuficiente, fapt ce menţine riscul semnificativ al neasigurării integrităţii şi raportării bunurilor patrimoniale.

Recomandări:

3. Î.S. “MoldATSA” să întreprindă măsuri de revizuire a patrimoniului aflat în gestiune, cu precizarea şi corelarea datelor înregistrate la întreprindere, organele cadastrale şi cele din Statut.

♦ Î.S. “MoldATSA”, pe perioada 2010 – martie 2011, nu a dispus de reglementări relevante privind organizarea şi desfăşurarea adecvată a procedurilor de achiziţii ale bunurilor şi serviciilor, ceea ce a determinat riscul desfăşurării neregulamentare şi ineficiente a acestor procese.

Potrivit datelor prezentate auditului de către Î.S. “MoldATSA”, în perioada auditată, au fost achiziţionate bunuri şi servicii în valoare totală de 89,0 mil.lei, inclusiv în anul 2010 – de 34,8 mil.lei, şi în anul 2011 – de 54,2 mil.lei.

Pentru anul 2010, întreprinderea nu a dispus de reglementări la capitolul achiziţii de bunuri şi servicii. Totodată, conform documentelor prezentate, auditul a constatat că grupul de lucru pentru achiziţii, în perioada auditată, a fost instituit de la caz la caz. Un Regulament privind achiziţiile a fost aprobat la 16.03.2011, fiind instituit şi grupul de lucru pentru achiziţiile a căror valoare anuală depăşeşte 25,0 mii lei (fără TVA). De asemenea, un ordin privind instituirea grupurilor de lucru, în dependenţă de profilul/tipul achiziţiilor de bunuri şi servicii, a fost emis în perioada auditului (21.12.2011).

Din toate contractele prezentate auditului (37 contracte), a fost supusă verificării, prin eşantion, regularitatea achiziţionării, contractării şi executării a 21 de contracte de achiziţie de utilaje, echipamente, lucrări şi servicii (4455,9 mii lei, 313,1 mii dolari SUA (echivalentul – 3380,6 mii lei) şi 1369,2 mii euro (echivalentul – 23089,3 mii lei)), din care, în 5 cazuri, achiziţiile (3641,2 mii lei şi 287,8 mii dolari SUA), potrivit explicaţiilor factorilor de decizie de la entitate, s-au efectuat de către conducător, în lipsa reglementărilor şi la propria viziune. Reieşind din termenele executării, a fost verificată regularitatea achiziţiei echipamentelor contractate în anul 2008 şi instalate parţial în anul 2012.

În cele ce urmează, auditul se expune asupra evaluării regularităţii unor achiziţii, ţinînd cont de materialitate, semnificaţie şi potenţiale riscuri.

Sistemul de prelucrare a mesajelor aeronautice (AMHS), contractat în anul 2008 (8,9 mil.lei) cu scopul punerii în funcţiune la finele anului 2009, pînă în prezent n-a fost inclus în procesul tehnologic al întreprinderii la nivel regional/internaţional, acesta fiind doar în faza de testare.

Achiziţia acestui echipament a fost efectuată în lipsa reglementărilor interne, cu unele neregularităţi, inclusiv la etapa de înaintare a ofertelor, care se exprimă prin examinarea unor documente/informaţii din perioadele anterioare (anii 2004-2006), ceea ce atestă o atitudine formală a persoanelor responsabile de procedura de achiziţii.

Potrivit procesului-verbal al şedinţei de lucru din 21.11.2008 a specialiştilor întreprinderii privind achiziţionarea Sistemului de prelucrare a mesajelor aeronautice, pentru aceasta a fost selectată o firmă străină din Canada, din motivul că aceasta cunoştea utilajul şi reţelele utilizate la întreprindere, cu care, la 12.12.2008, a fost încheiat contractul de livrare către Î.S. “MoldATSA” a sistemului cu valoarea iniţială de 500,0 mii euro (8,8 mil.lei).

Se relevă că, potrivit documentelor de achiziţii, sistemul achiziţionat nu este unul integru, deoarece, conform Anexei C la contract, Î.S. “MoldATSA” urma să achiziţioneze suplimentar părţi componente ale acestuia, inclusiv 21 staţii de lucru, monitoare etc., a căror valoare, conform facturilor, a constituit 0,9 mil.lei.

În conformitate cu punctul 15 din contract, sistemul urma a fi instalat, testat şi transmis pentru utilizare Î.S. “MoldATSA” pînă la 12.12.2009. Concomitent, pct.43 din contract prevede oferirea garanţiei de 12 luni din partea firmei străine pentru părţile componente ale echipamentului din data aprobării testului de acceptare la întreprindere. Testarea echipamentului a avut loc la 23.03.2010, doar la nivel local. Potrivit declaraţiilor vamale, facturii din 04.12.2009 şi unor certificate de executare a serviciilor, firma străină a livrat bunuri în valoare de 445,0 mii euro (7,9 mil.lei) şi servicii în valoare de 55,0 mii euro (0,9 mil.lei).

Deoarece, urmare verificării achiziţionării acestui sistem de către audit, au fost constatate unele neregularităţi şi elemente de risc privind implementarea lui, s-a solicitat o expertiză de la specialiştii calificaţi în domeniu. Potrivit concluziei prezentate de aceştia, obiectivele propuse la achiziţionarea sistemului nu sînt realizate pe deplin, acesta nefiind aplicat în procesul tehnologic la nivel regional şi internaţional, din motivul că ţările din regiune nu dispun de un sistem asemănător.

Concluzii:

Auditul menţionează efectuarea achiziţiei Sistemului de prelucrare a mesajelor aeronautice în lipsa unei proceduri transparente. Probele ambigue prezentate de entitate, care conţin informaţii neomogene, nu permit misiunii de audit să se expună asupra eficienţei acestei tranzacţii.

În condiţiile testării Sistemului de prelucrare a mesajelor aeronautice doar la nivel local se determină riscul neaplicării acestuia la nivel regional/internaţional.

Achiziţia Sistemului Automatizat de Dirijare a Traficului Aerian (în continuare – Sistemul automatizat DTA) de la o firmă din Suedia s-a efectuat neregulamentar şi neeficient, ceea ce determină atît riscul neimplementării tehnice depline, cît şi riscul utilizării ineficiente a mijloacelor întreprinderii în sumă de circa 12,2 mil.lei.

Achiziţia Echipamentului de dirijare a traficului aerian a fost demarată la 22 februarie 2011, în lipsa reglementărilor interne (Regulamentul a fost aprobat la 16.03.2011, prin Ordinul nr.40A). La 14.04.2011, prin Ordinul nr.72, a fost instituit Grupul de lucru pentru evaluarea tehnică a ofertelor şi pentru evaluarea aspectelor financiare, în care s-a indicat că licitaţia a fost anunţată la 22.02.2011.

Conform datelor prezentate auditului, preţul ofertelor propuse a variat între 2,2 mil.euro şi 2,4 mil.euro, ultima ofertă, propusă de firma din Suedia, fiind selectată ca cîştigătoare (cu valoarea de 2436,0 mii euro).

Auditul denotă că pentru întocmirea caietului de sarcini, necesar procedurii de achiziţie a Sistemului automatizat DTA, au fost contractate servicii de consultanţă de la o firmă străină în anul 2010.

Verificarea achiziţionării acestor servicii a relevat unele situaţii incerte şi nereguli, cum ar fi:

- Prestatorul serviciilor de consultanţă din SUA, cu oferta de 173,9 mii dolari SUA, a fost selectat de către ex-administratorul Î.S. “MoldATSA”, în lipsa grupului de lucru, fără întocmirea unui proces-verbal;

- Costul lucrărilor de consultanţă, potrivit contractului încheiat, constituie 204,6 mii dolari SUA, sau cu 30,7 mii dolari SUA mai mult decît oferta propusă iniţial de către firma străină. Diferenţa de 30,7 mii dolari SUA (204,6 – 173,9) o constituie impozitul reţinut din veniturile obţinute de către nerezidenţi pe teritoriul Republicii Moldova, care a fost acceptat spre achitare de către întreprindere. Astfel, întreprinderea a acceptat neîntemeiat cheltuieli neprevăzute în oferta iniţială în sumă de 30,7 mii dolari SUA, în timp ce Codul fiscal⁹ prevede achitarea acestor plăţi la buget din veniturile nerezidenţilor;

___________________

⁹ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163 din 24.07.1997 (art.71, art.91).

- Conform informaţiilor prezentate auditului şi ale specialiştilor din domeniu¹⁰, echipa de specialişti ai firmei, care a prestat serviciile de consultanţă necesare întocmirii caietului de sarcini, a fost constituită din 5 experţi (2 persoane din Riga, Republica Latvia; 2 persoane din Suedia şi managerul de program al firmei americane), din care 2 persoane sînt fondatorii firmei suedeze de la care ulterior a fost achiziţionat utilajul. Documentaţia de executare a serviciilor de consultanţă denotă că acestea au fost îndeplinite, în mare parte, de către persoanele de la compania suedeză.

___________________

¹⁰ Procesul-verbal de consultanţă cu experţi externi în domeniu din 19.01.2012.

Pentru achiziţionarea sistemului nominalizat, la 14.05.2011, a fost încheiat contractul cu termenul de realizare pînă la 31.03.2013, în valoare de 2471,7 mii euro, sau cu 35,7 mii euro mai mult. Această majorare a fost motivată de entitate prin necesitatea includerii achitării plăţilor la buget din veniturile nerezidentului pentru serviciile acordate.

Ulterior (la 15.09.2011), conducerea Î.S. “MoldATSA”, prin încheierea acordului adiţional, a acceptat majorarea valorii contractului pînă la 2575,8 mii euro, cu 104,1 mii euro mai mult – echivalentul impozitului pe venit calculat, în mărime de 15%, care urma să fie reţinut din venitul nerezidentului¹¹. Astfel, entitatea a majorat valoarea ofertei propuse de către ofertantul cîştigător cu 139,8 mii euro.

___________________

¹¹ Art.71 din Codul fiscal prevede veniturile nerezidentului care se supun impozitării în Republica Moldova, iar art.91 din aceeaşi lege stabileşte reţinerile din veniturile nerezidentului, un impozit din suma plăţilor în mărime de 15%.

Potrivit datelor din evidenţa contabilă, entitatea, în anul 2011, a transferat beneficiarului din Suedia mijloace băneşti în sumă totală de 1684,5 mii euro (28295,2 mii lei), în contul căruia, pînă la data de 31.12.2011, au fost primite bunuri în valoare de 860,3 mii euro (15872,1 mii lei).

Pornind de la importanţa Sistemului automatizat DTA şi de la valoarea semnificativă a achiziţiei, Curtea de Conturi a solicitat o expertiză a acestuia de la specialiştii în domeniul respectiv. Potrivit concluziilor experţilor independenţi, s-a constatat prezenţa vulnerabilităţii sistemului achiziţionat (riscul de realizare a integrării adecvate radar în sistemul de automatizare ATM; neconformitatea unor cerinţe ale acestui sistem cu cerinţele în ce priveşte mesajele, deoarece acestea nu se vor angaja la eforturi de dezvoltare mare etc.). De asemenea, specialiştii respectivi au estimat achiziţia efectuată, constatînd că aceasta a fost supraevaluată cu 725,8 mii euro (echivalentul – 11,9 mil.lei).

Concluzii:

Avînd în vedere valoarea semnificativă a achiziţionării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, întreprinderea, pînă la 16.03.2011, n-a dispus de reglementări prescrise pentru efectuarea conformă a procedurilor de achiziţii, astfel desfăşurînd unele achiziţii în mod netransparent şi ineficient.

Î.S. “MoldATSA” a achiziţionat Sistemul de prelucrare a mesajelor aeronautice în decembrie 2008, în lipsa unor proceduri transparente (8,9 mil.lei), acesta fiind transmis parţial în exploatare în I trimestru al anului 2012 numai la nivel local. În aceste condiţii, persistă riscul că acest sistem pus în funcţiune, în paralel cu sistemul vechi, la nivel local, în lipsa posibilităţilor de conectare la nivel internaţional, se uzează, ceea ce determină riscul apariţiei necesităţii unor noi investiţii.

Efectuarea neconformă şi neeconomă a achiziţiei Sistemului automatizat DTA, potrivit opiniei experţilor, a generat costuri suplimentare pentru Î.S. “MoldATSA” în sumă de 11,9 mil.lei.

Vulnerabilitatea Sistemului automatizat DTA provoacă riscul neimplementării conforme, astfel utilizarea mijloacelor întreprinderii la achiziţia acestuia fiind ineficientă.

Un risc sporit asupra conformităţii şi regularităţii tranzacţiei reprezintă şi cheltuielile acceptate suplimentar în sumă de 139,8 mii euro (2276,5 mii lei) şi 30,7 mii dolari SUA (336,5 mii lei), care urmau a fi reţinute sub formă de impozit pe venit din veniturile nerezidentului.

Pentru a exclude situaţiile problematice, vulnerabile şi incerte în activitatea de achiziţie a bunurilor şi serviciilor, ţinînd cont de specificul domeniului şi de valoarea semnificativă a achiziţiilor, în opinia auditului, ar fi oportună impunerea acestei activităţi la Î.S. “MoldATSA” sub incidenţa prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”.

Recomandări:

4. Î.S. “MoldATSA”, ţinînd cont de constatările auditului la capitolul achiziţii, să întreprindă măsurile de rigoare în vederea redresării situaţiei la acest capitol, primordial elaborînd şi adoptînd cadrul regulator, care ar prevedea expres competenţele grupului de lucru şi procedurile de achiziţii, precum şi monitorizarea executării contractelor.

5. MTID, de comun acord cu autoritatea administraţiei publice de specialitate, să examineze conformitatea situaţiei în condiţiile căreia a fost contractat şi implementat Sistemul automatizat DTA şi Sistemul de prelucrare a mesajelor aeronautice, precum şi să înainteze Î.S. “MoldATSA” propuneri de remediere a acestei situaţii.

3.2. Cu privire la unele aspecte ale situaţiei economico-financiare

Circa 99,7 la sută din totalul veniturilor înregistrate de către Î.S. “MoldATSA” provin de la prestarea serviciilor de dirijare a traficului aerian, indicatorii activităţii economico-financiare fiind prezentaţi în Tabelul nr.3.

În perioada auditată, nivelul creşterii cheltuielilor a depăşit nivelul creşterii veniturilor cu 9,8 puncte procentuale, ceea ce reprezintă un risc de incapacitate în dezvoltarea durabilă a Î.S. “MoldATSA”. În aceste condiţii, nivelul rentabilităţii s-a redus de la 22% – în anul 2010, pînă la 15% – în anul 2011.

Potrivit rapoartelor financiare ale Î.S. “MoldATSA”, se relevă că cheltuielile au înregistrat o creştere în anul 2011, comparativ cu anul 2010, cu 9,4 mil.lei (103,9 mil.lei – a.2010; 113,3 mil.lei – a.2011), sau cu 9,1%, pe cînd veniturile au avut o evoluţie negativă, înregistrînd, respectiv, o descreştere cu 2,7 mil.lei (146,8 mil.lei – a.2010; 144,1 mil.lei – a.2011), sau minus 1,47%. Această situaţie s-a datorat, în fond, creşterii cheltuielilor generale şi administrative cu 8,6 mil.lei, din care creşterea cheltuielilor destinate remunerării muncii personalului administrativ şi de conducere – 8,7 mil.lei, inclusiv unele suplimente la salariu, care, în perioada precedentă, s-au achitat din contul fondului de consum. Totodată, descreşterea veniturilor a fost condiţionată de diminuarea tarifelor pentru serviciile acordate în anul 2010, comparativ cu anul 2009, cu 6,8 mil.lei şi în anul 2011, comparativ cu anul 2010, cu 12,1 mil.lei.

Pentru perioada auditată, n-au fost prezentaţi auditului indicatorii economici stabiliţi de către fondator, potrivit art.6 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XII din 16.06.1994.

3.2.1. Privind taxele/tarifele de navigaţie aeriană

La nivel naţional nu există reglementări referitor la metodologia de calculare a cheltuielilor reflectate în tarifele pentru serviciile de navigaţie aeriană.

Pentru realizarea politicilor sistemului naţional de transport aerian este prevăzută prestarea serviciilor de navigaţie aeriană şi, respectiv, stabilirea taxelor/tarifelor pentru acestea. Reglementarea competenţelor la acest capitol este delimitată între Guvern, MTID, AAC şi EUROCONTROL¹².

___________________

¹² Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 09.07.1997; Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană din 12.02.1981, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.726-XIV din 16.12.1999; Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007-2012, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.987 din 30.08.2007; Regulamentul MTID ,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 (în continuare – Regulamentul MTID) etc..

Auditul a constatat că în perioada de gestiune Î.S. “MoldATSA” a prestat următoarele tipuri de servicii de navigaţie aeriană:

- servicii de navigaţie aeriană de rută;

- servicii de navigaţie aeriană terminal.

Verificarea de către audit a regularităţii tarifelor a constatat o situaţie incertă privind reglementarea competenţelor la stabilirea acestora. Astfel, conform art.4 alin.(3) lit.s) din Legea aviaţiei civile, una dintre atribuţiile MTID este de ”a propune spre aprobare Guvernului taxele pentru serviciile de navigaţie aeriană şi pentru serviciile aeroportuare”. Aceeaşi normă este prevăzută şi în Regulamentul MTID (pct.11, subpct.18 lit.a)), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009. Concomitent, art.15 alin.(2) din legea menţionată statuează că mărimea taxelor pentru utilizarea instalaţiilor de navigaţie aeriană, inclusiv a serviciilor radioelectrice şi meteorologice, se aprobă de către MTID.

În acest context, Curtea de Conturi a solicitat viziunea oficială a MTID, care a informat că, în conformitate cu art.15 din Legea aviaţiei civile, “mărimea taxelor de navigaţie aeriană (de rută şi terminal 2) este stabilită de MTID”, iar în contextul art.4 alin.(3) lit.s) din aceeaşi lege, ministerul a comunicat că “MTID va prezenta spre aprobare Guvernului Regulamentul privind tarifele (taxele) aeroportuare şi de navigaţie aeriană, care în prezent se află în stadiu de avizare de către ministerele de resort”.

Totodată, se menţionează că prin Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană din 12.02.1981, ratificat de Parlament, s-a determinat că statele contractante, inclusiv Republica Moldova, urmează “să adopte o politică comună în privinţa tarifelor pentru instalaţiile şi serviciile de navigaţie aeriană de rută, denumite în continuare tarife de rută, în spaţiul aerian al regiunilor de informare a zborurilor aflate în competenţa lor. În consecinţă, ele sînt de acord să creeze un sistem comun pentru stabilirea şi încasarea tarifelor de rută şi să folosească în acest scop serviciile EUROCONTROL”.

Auditul a constatat că, pentru anul 2010, MTID, prin scrisoarea din 13.11.2009, “a acceptat taxele de navigaţie aeriană de rută – 653,38 lei, de navigaţie terminală – 5,17 euro pentru Aeroportul Internaţional Chişinău”. Pentru anul 2011, MTID, prin scrisoarea din 05.11.2010, “a propus de a aproba taxele aeriene în mărime de: 590 lei – taxa de navigaţie aeriană de rută; 5,17 euro – taxa de navigaţie terminală pentru Aeroportul Internaţional Chişinău”. Astfel, taxele/tarifele pentru serviciile de navigaţie aeriană pe anii 2010-2011, coordonate cu ministerul, cu unele precizări, au fost transmise EUROCONTROL-ului de către Î.S. “MoldATSA”, acestea fiind acceptate.

S-a relevat că, la planificarea cuantumului tarifelor, pentru serviciile prestate s-a inclus nejustificat uzura Sistemului de prelucrare a mesajelor aeronautice în sumă de 2,7 mil.lei, pînă în prezent acesta nefiind pus regulamentar în funcţiune.

Entitatea n-a prezentat auditului justificări privind delimitarea cheltuielilor care au stat la baza calculului tarifelor şi modalitatea de calculare a acestora, prezentate MTID şi EUROCONTROL-ului. În aceste condiţii, auditul nu a dispus de posibilitatea de a se expune asupra regularităţii tarifelor.

Concluzii:

Auditul a relevat lipsa de uniformitate şi coerenţă în reglementarea competenţelor la stabilirea tarifelor pentru serviciile de navigaţie aeriană, ceea ce implică pentru Î.S. “MoldATSA” lipsa transparenţei calculelor care au stat la baza stabilirii tarifelor.

Autorităţile abilitate nu au înaintat Guvernului propuneri în vederea eliminării tratamentului dublu al normelor legale privind stabilirea tarifelor pentru serviciile de navigaţie aeriană.

Lipsa justificărilor la delimitarea cheltuielilor care au stat la baza calculului tarifelor pe tipuri de servicii prestate poate cauza riscul stabilirii incorecte a tarifelor.

Se relevă o majorare neîntemeiată cu circa 2,7 mil.lei a cheltuielilor aferente determinării tarifelor pe anul 2010, aceasta constituind uzura sistemului AMHS, care în anii 2010-2011 nu a fost pus în exploatare şi, respectiv, n-a fost utilizat în procesul tehnologic.

Recomandări:

6. MTID:

6.1. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea excluderii neconformităţii în legislaţie ce ţine de competenţa stabilirii tarifelor, înaintînd propuneri Guvernului în modul stabilit de legislaţie;

6.2. la examinarea şi aprobarea tarifelor pentru serviciile aeronautice, să verifice justificarea cheltuielilor şi calculelor prezentate de Î.S. “MoldATSA”.

7. Î.S. “MoldATSA” să examineze şi să elaboreze politici privind delimitarea cheltuielilor ce stau la baza stabilirii taxelor/tarifelor, cu reflectarea acestora şi în politica de contabilitate.

3.2.2. Privind cheltuielile întreprinderii

Odată cu descreşterea veniturilor cu 1,5% în anul 2011, în raport cu anul 2010, entitatea a admis majorarea cheltuielilor cu 9,1% (9,4 mil.lei), dintre care 6,8%, sau 7,1 mil.lei, reprezintă creşterea cheltuielilor pentru remunerarea muncii. Descreşterea veniturilor a fost cauzată de reducerea tarifului de rută.

• Cheltuielile Î.S. “MoldATSA” destinate remunerării muncii pentru perioada auditată au deţinut o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor, care în anul 2010 a fost de 40,5% (48,1 mil.lei, inclusiv fondul de consum), iar în anul 2011– 43,4% (52,4 mil.lei, inclusiv fondul de consum), înregistrînd tendinţa de creştere cu 4,3 mil.lei. Astfel, din Fondul de consum al întreprinderii au fost achitate angajaţilor suplimente în sumă de 6,0 mil.lei – în anul 2010 şi, respectiv, 3,2 mil.lei – în anul 2011. S-a relevat că o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor o deţin şi plăţile aferente adaosurilor şi primelor calculate şi achitate, a căror cotă în anul 2010 a fost de 64,8% (31,2 mil.lei) din totalul cheltuielilor efectuate la salarizarea angajaţilor (48,1 mil.lei), iar în anul 2011 – de 67,3% (35,3 mil.lei), cu o creştere în perioada auditată de 2,5 puncte procentuale.

De menţionat că reglementarea stimulării angajaţilor întreprinderii se regăseşte în 3 regulamente interne (din 15.10.2008; 29.12.2009; 22.12.2010), potrivit cărora criteriile de premiere sînt identice şi ţin de activitatea de bază a întreprinderii – asigurarea securităţii zborurilor, ceea ce determină acordarea dublă a plăţilor stimulatorii.

În aceste condiţii, Î.S. “MoldATSA” a utilizat mijloace semnificative în sumă de 34,1 mil.lei (inclusiv în anul 2010 – 14,8 mil.lei, în anul 2011 – 19,3 mil.lei) pentru acordarea primelor. O pondere considerabilă în totalul plăţilor o deţin primele acordate angajaţilor pentru sărbători, care în anul 2010 au însumat 7,3 mil.lei (316 angajaţi), iar în anul 2011 – 9,1 mil.lei (313 angajaţi), atingînd nivelul de 49,5% şi, respectiv,47,0%.

În perioada auditată au fost achitate indemnizaţii, inclusiv prime, membrilor Consiliului de administraţie în sumă de 189,7 mii lei – în anul 2010, şi de 199,8 mii lei – în anul 2011.

Concluzii:

Condiţiile de premiere nu reflectă indicatori măsurabili de performanţă ce ar determina volumul, calitatea serviciilor prestate şi lucrărilor îndeplinite de către angajaţii Î.S. “MoldATSA”, iar regulamentele menţionate mai sus permit achitarea concomitentă a două premii pentru efectuarea activităţii de bază.

• Alte cheltuieli incluse în tarifele de navigaţie aeriană

În anul 2010, în baza hotărîrilor instanţelor de judecată, întreprinderea a achitat salarii şi prejudicii materiale la 3 foşti angajaţi ai săi, care au solicitat restabilirea în funcţie. Suma cheltuielilor suportate a constituit 947,0 mii lei. De asemenea, în anul 2010 au fost casate datorii debitoare în sumă de 947,0 mii lei (56,6 mii euro), înregistrate la cheltuielile întreprinderii şi acceptate de Consiliul de administraţie prin procesul-verbal nr.11 din 12.12.2009. Creanţele respective au fost casate reieşind din decizia EUROCONTROL-ului, potrivit căreia cheltuielile de încasare a acestora prin intermediul instanţelor de judecată depăşeşte suma datoriilor. De menţionat că, potrivit acestui proces-verbal, creanţele au fost formate în perioada anilor 2001-2009 “ca rezultat al neachitărilor de către 7 companii aeriene a serviciilor de dirijare a zborurilor în spaţiul aerian al republicii, 3 din care erau rezidenţi ai Republicii Moldova, ceea ce denotă faptul unui control insuficient din partea organului de stat, împuternicit de a licenţia companiile aeriene ale republicii”. Se relevă că aceste cheltuieli au fost incluse la calcularea tarifului/taxelor pentru anul 2011. Astfel, în condiţiile expuse, auditul relevă apariţia costurilor suplimentare pentru Î.S. “MoldATSA” în sumă de 476,0 euro (6,6 mii lei), din motivul neonorării de către 3 companii aeriene a obligaţiilor faţă de aceasta, ca rezultat al monitorizării necorespunzătoare de către ASAC a companiilor licenţiate.

În perioada auditată întreprinderea a suportat cheltuieli neproductive, alocînd mijloace destinate sponsorizărilor pentru anul 2010 în sumă de 450,5 mii lei, iar pentru anul 2011 – de 355,3 mii lei. Cheltuielile de sponsorizare s-au efectuat în baza deciziilor Consiliului de administraţie şi a contractelor de sponsorizare, încheiate între administratorul întreprinderii şi persoanele beneficiare. Sponsorizările au fost reflectate la cheltuielile generale şi administrative. De asemenea, în perioada auditată, întreprinderea a suportat cheltuieli pentru serviciile juridice contractate din exterior în sumă de 210,5 mii lei (91,0 mii lei – în anul 2010, şi 119,5 mii lei – în anul 2011), în timp ce, conform statelor de personal, în Serviciul juridic al întreprinderii au fost incluse 2 şi respectiv, 3 unităţi.

Concluzii:

Majorarea esenţială a cheltuielilor legate de remunerarea muncii în anul 2011, comparativ cu anul 2010, constituie circa 76% din majorarea totală a cheltuielilor în această perioadă.

Întreprinderea a suportat şi cheltuieli neproductive, care, în perioada auditată, au constituit circa 1969,9 mii lei, inclusiv 947,0 mii lei – în rezultatul disponibilizării neconforme a 3 angajaţi.

Recomandări:

8. MTID, în calitate de fondator, să monitorizeze activitatea economico-financiară a Î.S. “MoldATSA” şi să stabilească indicatorii economici, inclusiv nivelul de rentabilitate a întreprinderii, în conformitate cu prevederile legale.

9. Î.S. “MoldATSA”:

9.1. să nu admită suportarea cheltuielilor neproductive de către întreprindere (1963,3 mii lei);

9.2. să revizuiască reglementările sistemului de salarizare, în vederea unificării prevederilor ce ţin de stimularea personalului, cu stabilirea unor indicatori reali măsurabili şi evaluarea rezultatelor obţinute, ţinîndu-se cont de nivelul costurilor, vînzărilor, rentabilitatea înregistrată etc.;

9.3. să întreprindă măsurile de rigoare pentru consolidarea sistemului de control intern, în special la capitolul resurse umane şi serviciul juridic, pentru excluderea cazurilor de disponibilizare neregulamentară, cu admiterea cheltuielilor neproductive pentru întreprindere.

Concluzii generale privind regularitatea gestionării patrimoniului public de către Î.S. “MoldATSA”, pe perioada anilor 2010-2011:

În rezultatul verificărilor de audit asupra gestionării patrimoniului public în anii 2010-2011 de către Î.S. “MoldATSA”, s-au constatat unele neregularităţi, probleme şi riscuri, şi anume:

- neracordarea datelor privind patrimoniul aflat în administrare cu datele Î.S. “Cadastru” şi cu cele din Statutul întreprinderii;

- neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a unei părţi de bunuri aflate în gestiune, inclusiv a terenurilor aferente şi în expresie valorică, nu reflectă situaţia reală a bunurilor gestionate de întreprindere şi, respectiv, reflectate în activele Raportului financiar al întreprinderii;

- neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a activelor materiale pe termen lung, inclusiv scoase din procesul tehnologic (8,9 mil.lei), nu reflectă dotarea reală a bazei tehnico-materiale a întreprinderii cu echipamente, maşini şi utilaje performante;

- nereevaluarea conformă a mijloacelor fixe nu reflectă situaţia patrimonială reală şi nu permite determinarea fondului de renovare (dezvoltare) a acestora;

- lipsa cadrului regulator intern ce ţine de achiziţia bunurilor şi serviciilor a dus la lipsa transparenţei acestor proceduri şi la nerealizarea scopurilor iniţial prestabilite pentru echipamentele procurate în valoare de 8,9 mil.lei;

- lipsa normelor legale, la nivel naţional, privind modalităţile de calculare a tarifelor pentru serviciile de navigaţie aeriană a condiţionat lipsa transparenţei calculelor ce stau la baza stabilirii tarifelor;

- utilizarea neraţională a resurselor întreprinderii de stat la remunerarea muncii, inclusiv prin elaborarea unor regulamente de premiere a personalului;

- admiterea acordării plăţilor stimulatorii personalului întreprinderii în lipsa unor criterii economice (indicatori de performanţă măsurabili).

Anexa nr.5

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2011

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Societatea

pe Acţiuni “Aeroport Handling” pe perioada anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Societatea pe Acţiuni “Aeroport Handling” (în continuare – S.A. “Aeroport Handling”, sau, după caz, Societatea) pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Misiunea de audit a avut drept scop de a evalua dacă sistemul de management al S.A. “Aeroport Handling” asigură gestionarea regulamentară şi eficientă a patrimoniului public, precum de a verifica conformitatea reflectării acestuia în evidenţa contabilă.

Responsabilitatea conducerii S.A. “Aeroport Handling” constă în asigurarea integrităţii patrimoniului public, precum şi în organizarea managementului eficient al activităţii Societăţii, cu desfăşurarea unei activităţi profitabile.

Responsabilitatea auditorului a constat în obţinerea probelor de audit suficiente, credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor, formularea concluziilor, privind regularitatea gestionării patrimoniului public şi efectuării tranzacţiilor financiare.

Metodologia de audit. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost colectate la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care examinarea proceselor-verbale ale şedinţelor Adunării generale a acţionarilor şi Consiliului Societăţii, a regulamentelor şi altor acte normative interne, rapoartelor financiare ale entităţii, contractelor încheiate, precum şi a altor documente relevante. Totodată, au fost evaluate principiile contabile aplicate; s-au verificat documentele primare, corectitudinea efectuării şi înregistrării tranzacţiilor; au fost intervievaţi unii angajaţi ai instituţiei şi s-au luat explicaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Societatea pe Acţiuni “Aeroport Handling” este persoană juridică, a cărei activitate este reglementată de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor⁴ etc.

____________________

⁴ Legea nr.1134-XIV din 02.04.1997 “Privind societăţile pe acţiuni”; Legea nr.845-XII din 03.01.1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”; Legea nr.1265-XIV din 05.10.2000 “Cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor”.

S.A. “Aeroport Handling” a fost constituită şi înregistrată la 05.03.2003, în rezultatul reorganizării S.R.L. “Aeroport Handling”.

Capitalul social al Societăţii constituie 1360,0 mii lei, fiind divizat în 136,0 mii acţiuni ordinare nominative, cu valoarea nominală a unei acţiuni de 10 lei. Fondatorul şi unicul acţionar este statul.

Statutul Societăţii este aprobat şi actualizat la 20.05.2011, prin Hotărîrea Adunării generale a acţionarilor, şi reînregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 23.06.2011.

Societatea dispune de certificatul de prestare a serviciilor la sol din 06.12.2007, eliberat, autorizat şi actualizat de Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (în continuare – ASAC).

Conform certificatului, Societatea urmează să presteze următoarele categorii de servicii: deservirea pasagerilor şi bagajelor; control, încărcătură şi comunicaţii; prelucrarea mărfurilor şi a poştei; operaţiuni de platformă; reprezentare şi acomodare; asistenţa tehnică aeronavă; transport la sol.

Serviciile se prestează în baza Acordului Standard de Deservire la Sol (Standard Ground Handling Agreement; în continuare – SGHA), aprobat de către Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (International Air Transport Association; în continuare – IATA).

Politica de contabilitate a S.A. “Aeroport Handling” este realizată prin aplicarea sistemului contabil reglementat de Legea contabilităţii⁵, cu întocmirea rapoartelor financiare anuale.

____________________

⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04 2007.

Organele de conducere ale S.A. “Aeroport Handling” sînt:

• Adunarea generală a acţionarilor (în continuare – AGA), care este reprezentată de funcţionarul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID), desemnat prin mandat de participare la AGA, avînd rolul de reprezentant al acţionarului şi, totodată, al statului.

• Consiliul Societăţii (în continuare – Consiliul), compus din 5 membri, reprezentanţi ai ASAC, MTID, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, S.A. “Aeroport Handling”, care sînt numiţi la şedinţele anuale ale AGA. Pentru anul 2011, în componenţa Consiliului a fost inclusă o persoană de rezervă – reprezentant al MTID.

• Organul executiv al S.A. “Aeroport Handling” este directorul general, numit de Consiliul Societăţii, cu care este încheiat contract individual de muncă.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Pentru perioada auditată, S.A. “Aeroport Handling” a fost inclus în Lista societăţilor pe acţiuni⁶ în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Astfel, prin contractul de cesionare din 09.02.2010, încheiat între Agenţia Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei şi MTID, exercitarea drepturilor de acţionar în Societate (100% de acţiuni) îi revine Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, care, la rîndul său, a delegat, prin procură, reprezentantul statului responsabil de asigurarea integrităţii şi administrării eficiente a elementelor patrimoniale.

____________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.695 din 18.11.2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”.

Analiza datelor din rapoartele financiare întocmite de către S.A. “Aeroport Handling” pe perioada auditată denotă că la 31.12.2011 patrimoniul Societăţii constituia 18393,2 mii lei, majorîndu-se nesemnificativ (cu 82,7 mii lei) faţă de cel înregistrat la 31.12.2010 (18310,5 mii lei), totodată înregistrînd o creştere semnificativă, faţă de anul 2009, cu 3681,4 mii lei, sau cu 25,0 puncte procentuale.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale disponibile ale Societăţii pe parcursul anilor 2009-2011 sînt reflectate în Tabelul nr.1.

Datele din tabel relevă că creşterea activelor şi pasivelor în perioada auditată, comparativ cu anul 2009, a fost condiţionată de creşterea activelor materiale pe termen lung (cu 3056,9 mii lei), stocurilor de mărfuri şi materiale (cu 1023,0 mii lei).

Capitalul propriu al Societăţii a înregistrat o creştere în anul 2011, faţă de anul 2009, cu 3787,3 mii lei, sau cu 38,2%, la 31.12.2011 constituind 13697,3 mii lei, această majorare fiind condiţionată de creşterea capitalului de rezervă destinat modernizării Societăţii, ca rezultat al majorării profitului net la sfîrşitul anului 2010 şi, respectiv, a sumelor defalcate la rezerve.

Din cele expuse reiese că patrimoniul Societăţii, în evoluţie, s-a majorat în rezultatul efectuării cheltuielilor destinate modernizării acesteia.

• La formarea capitalului de rezervă, organele de conducere ale Societăţii n-au ţinut cont de reglementările statutare privind plafonul de constituire a acestuia.

Potrivit Statutului, capitalul de rezervă se formează din defalcări anuale de 5% din profitul net pînă la atingerea mărimii de 15% din capitalul social şi poate fi utilizat doar pentru acoperirea pierderilor Societăţii şi/sau la majorarea capitalului social. Potrivit bilanţului contabil, rezervele sînt înregistrate la contul 321 “Rezerve prevăzute de legislaţie”.

Informaţia referitoare la constituirea acestora este redată în Tabelul nr.2.

Analiza datelor din tabel denotă că în anul 2011 soldul rezervelor a constituit 889,2 mii lei. Totodată, luînd în consideraţie prevederile statutului, acestea depăşesc mărimea stabilită (de 15% din capitalul social) cu 685,2 mii lei.

Totodată, pe perioada anilor 2010-2011, Comisia de cenzori a prezentat rapoartele privind rezultatele controalelor efectuate la S.A. “Aeroport Handling”, care nu conţin careva divergenţe ce ar condiţiona expunerea eronată a datelor în rapoartele financiare.

Concluzii:

La luarea deciziilor, în cadrul Adunării generale a acţionarilor, privind repartizarea profitului net, organele de conducere nu au ţinut cont de prevederile statutului referitor la mărimea capitalului de rezervă (204,0 mii lei), plafonul de constituire a acestuia fiind depăşit cu 685,2 mii lei.

Recomandări Adunării generale a acţionarilor:

1. Să asigure conformitatea repartizării profitului net, în vederea constituirii capitalului de rezervă, cu reexaminarea condiţiilor de constituire a acestuia.

2. Să întreprindă măsuri privind responsabilizarea Comisiei de cenzori, în vederea asigurării exercitării conforme a atribuţiilor privind controlul activităţii economico-financiare a Societăţii.

• Uzura avansată a mijloacelor fixe determină necesitatea modernizării acestora, în vederea stabilirii strategiei de perspectivă orientate spre modernizarea Societăţii.

Potrivit raportului financiar la 31.12.2010, valoarea mijloacelor fixe a constituit 18278,1 mii lei, uzura constituind 10728,9 mii lei, sau 58,7%. Pe parcursul anului 2011, acestea au însumat 22533,1 mii lei (uzura înregistrată de 12204,2 mii lei, sau 54,2%), fiind supuse casării bunuri în valoare de 500,9 mii lei, cu uzura calculată de 100%, în baza Deciziei Consiliului Societăţii din 17.02.2011. Creşterea valorii mijloacelor fixe cu 4255,0 mii lei a fost determinată de procurările în anii 2010-2011, destinate prioritar modernizării Societăţii. Se relevă că bunurile procurate în anul 2010 – în valoare de 1215,2 mii lei, şi în anul 2011 – de 3923,6 mii lei au fost puse integral în exploatare.

Auditorul a participat, la data de 01.11.2011, la inventarierea mijloacelor fixe în valoare de 19385,3 mii lei (uzura – 10416,5 mii lei), în urma căreia n-au fost constatate devieri.

Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, cu excepţia celor ce ţin de tranzacţii de proporţii, s-au efectuat în lipsa prevederilor regulamentare interne.

Pe parcursul anilor 2010-2011, entitatea a procurat bunuri în sumă totală de 6546,7 mii lei. În urma verificării, prin eşantion, a 91% din achiziţii, s-a constatat că unele dintre bunuri (în sumă de 5957,5 mii lei) au fost procurate în bază de contracte, iar altele (152,2 mii lei) – în bază de invoice, cu specificarea principalelor clauze contractuale. Se relevă că pentru bunurile procurate în sumă de 3312,0 mii lei nu a fost elaborat un act normativ intern de reglementare a procedurilor de achiziţii. Totodată, verificarea de către audit a proceselor de control intern privind achiziţiile efectuate de S.A. “Aeroport Handling”, precum şi a procedurilor de achiziţii denotă că examinarea documentelor şi desemnarea cîştigătorilor se efectuează iniţial de către specialiştii în domeniu, în funcţie de obiectul achiziţiei. Coordonarea contractelor se realizează de către un grup constituit, prin ordinul directorului general, din persoane-cheie din cadrul subdiviziunilor Societăţii, cărora le este stabilită răspunderea pentru condiţiile contractuale, conform funcţiei deţinute.

La şedinţa Consiliului Societăţii din 12.08.2010 privind procurarea aparatajului specializat în valoare totală de 3234,7 mii lei, ce ţine de efectuarea unei tranzacţii de proporţii (6358,0 mii lei, inclusiv sursele creditare solicitate pentru achiziţionarea acestor mijloace fixe), s-a propus de a fi întocmit Regulamentul cu privire la achiziţia mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor a căror valoare depăşeşte suma de 100,0 mii lei.

Se menţionează că autoritatea executivă a Societăţii a elaborat şi a aprobat Regulamentul cu privire la achiziţia activelor pe termen lung, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% (ce depăşesc 4,5 mil.lei) din valoarea activului bilanţului din raportul financiar anual, care prevede şi constituirea unui grup de lucru în vederea organizării şi efectuării achiziţiilor ce ţin de tranzacţiile de proporţii prevăzute.

Concluzii:

Achiziţionarea bunurilor ce nu ţin de tranzacţii de proporţii s-a efectuat în lipsa prevederilor regulamentare, astfel neasigurîndu-se conformitatea desfăşurării procedurilor de achiziţii.

Recomandări S.A. “Aeroport Handling”:

3. Să elaboreze Regulamentul cu privire la procedurile de achiziţii de bunuri şi servicii.

• Neîncasarea la timp a creanţelor semnificative condiţionează atragerea surselor împrumutate pentru finanţarea modernizării Societăţii.

La 31.12.2010, creanţele au constituit 7170,2 mii lei, înregistrînd o creştere cu 2039,9 mii lei, sau cu 39,8% faţă de anul 2009, iar în anul 2011, acestea constituind 4737,3 mii lei, au înregistrat o micşorare cu 2432,7 mii lei faţă de perioada precedentă.

Situaţia privind formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale (în sumă de 3572,0 mii lei – în anul 2010, şi în sumă de 3283,2 mii lei – în anul 2011) a fost condiţionată de nerespectarea termenelor de achitare a serviciilor prestate prevăzute în contractele încheiate cu companiile aeriene (15 zile), precum şi de prestarea serviciilor, în lunile decembrie, în sume semnificative companiilor aeriene.

La 31.12.2010, Societatea a înregistrat la contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate” valoarea de 3103,6 mii lei, cu 81% mai mare faţă de perioada anului precedent, majorarea fiind determinată, în special, de avansurile acordate în sumă de 2737,0 mii lei, stinse în I trimestru al anului 2011, şi avansul în sumă de 306,0 mii lei, transferat pentru procurarea unui tractor, conform contractului din 27.07.2010, care pînă în prezent nu este livrat. În cadrul verificării procedurii de achiziţie a acestui bun, s-a constatat că achiziţionarea a fost decisă în baza ofertei cu preţul mai mic (20,0 mii euro), conform procesului-verbal din 27.07.2010 al şedinţei grupului de lucru pentru achiziţii al Societăţii. În condiţiile contractuale era prevăzută livrarea bunului după transferul integral al sumei achiziţiei. Astfel, transferarea sumei în avans a condiţionat formarea creanţei dubioase, cu risc de nerecuperare.

Conform Notei informative a managerului resurse umane şi protecţie juridică, S.A. “Aeroport Handling” a depus, la 01.08.2011, cererea şi dosarul la organele de drept, pentru examinare şi repararea prejudiciului.

Nerespectarea clauzelor contractuale din partea companiilor aeriene a generat înregistrarea unor creanţe cu termenul expirat pînă la 3 luni la sfîrşitul anului 2010, în sumă de 122,5 mii lei, iar la sfîrşitul anului 2011 – în sumă de 1769,0 mii lei, acestea fiind achitate pe parcursul I trimestru al anilor 2011 şi, respectiv, 2012. În acelaşi timp, neonorarea obligaţiunilor de către debitori a generat formarea unor creanţe cu termenul expirat mai mult de un an, înregistrate în anul 2010 în sumă de 10,8 mii lei, iar în anul 2011 – în sumă de 396,1 mii lei, constituite din 98,4 mii lei – din partea S.R.L. “Ruvela”, şi 286,4 mii lei – din partea “Airgate International” Ltd, aceste sume fiind înaintate în instanţele de judecată, spre restituire.

Astfel, admiterea creşterii creanţelor mai mult de un an, în anul 2011, pînă la suma de 396,1 mii lei determină imobilizarea surselor Societăţii şi atragerea surselor de finanţare din exterior pentru modernizare.

În acest context, se relevă că în situaţia cînd s-au imobilizat resurse financiare sub formă de creanţe şi avansuri, Societatea a fost impusă să atragă surse creditare. Astfel, în anul 2010, Societatea a înregistrat datorii pe termen lung în sumă de 2184,7 mii lei, sau cu 575,0 mii lei mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Totodată, în anul 2011, Societatea a înregistrat astfel de datorii în valoare de 1469,7 mii lei, fiind în scădere comparativ cu anul 2010, ca rezultat al rambursării parţiale a creditului. În urma verificării termenelor de achitare a datoriilor, s-a constatat că acestea sînt respectate şi rambursarea surselor împrumutate are loc conform prevederilor contractuale.

Regularitatea tarifelor, analiza veniturilor şi cheltuielilor

• Indicatorii activităţii economico-financiare denotă o scădere nesemnificativă a profitului Societăţii pe perioada auditată, în timp ce suma totală a veniturilor depăşeşte suma totală a cheltuielilor. Totodată, nivelul creşterii costului vînzărilor depăşeşte nesemnificativ nivelul creşterii veniturilor din vînzări.

În anul 2010, veniturile totale obţinute de S.A. “Aeroport Handling” au însumat 33591,5 mii lei (din care 99% – venituri din prestarea serviciilor), iar cheltuielile – 30100,3 mii lei, înregistrîndu-se profit în sumă de 3480,0 mii lei, sau cu 566,4 mii lei mai mult decît în anul precedent. Totodată, în anul 2011, Societatea a înregistrat venituri totale în sumă de 36429,8 mii lei (din care 36360,3 mii lei, sau 99,8% – venituri din prestarea serviciilor) şi cheltuieli totale – de 33150,2 mii lei, profitul la sfîrşitul anului constituind 3159,9 mii lei, ce denotă o scădere a acestuia cu 320,1 mii lei faţă de anul 2010.

Indicatorii economici obţinuţi de S.A. “Aeroport Handling” în perioada anilor 2009-2011 sînt reflectaţi în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că veniturile din vînzări în anul 2011, comparativ cu anul 2010, au atins o creştere de 8,9%, acest fapt fiind determinat de majorarea cu 13,7% a numărului de curse efectuate de aeronavele deservite de Societate, precum şi de intrarea pe piaţă a noilor companii aeriene în anul 2010, a căror cotă-parte a constituit 7,1% – în deservirea pasagerilor, iar în anul 2011 – 10,7% din totalul de aeronave. Pe parcursul anului 2010, Societatea a deservit 355,1 mii de pasageri, cu 13,3% mai mult faţă de anul precedent, iar în anul 2011 au fost înregistraţi spre deservire 406,8 mii de pasageri, sau cu 15,1% mai mult faţă de anul 2010. În perioada auditată, ponderea semnificativă în deservirea aeronavelor şi pasagerilor a fost deţinută de Î.S. C.A. “Air Moldova”, constituind circa 51%.

Auditul denotă că, în timp ce a crescut numărul de decolări ale aeronavelor şi de pasageri deserviţi, ritmul creşterii costului vînzărilor a depăşit ritmul creşterii veniturilor din vînzări cu 0,5 puncte procentuale. În perioada auditată, profitul net al Societăţii a înregistrat o creştere cu 566,3 mii lei – la 31.12.2010, dar şi o diminuare cu 320,0 mii lei – la 31.12.2011. Dat fiind faptul că anual, ca urmare a repartizării profitului net, Societatea a achitat dividende în anul 2010 în sumă de 874,1 mii lei, iar în anul 2011- de 1740,0 mii lei, micşorarea profitului net va condiţiona pe viitor micşorarea sumei veniturilor transferate în buget. Spre exemplu, în anul 2012, Societatea urmează să aloce defalcări în buget în sumă de 1580,0 mii lei.

Cheltuielile totale suportate de Societate în anul 2010 au constituit 30100,3 mii lei, majorîndu-se, faţă de anul 2009, cu 4218,0 mii lei. În anul 2011 acestea au înregistrat suma de 33150,2 mii lei, sau cu 3049,9 mii lei mai mult faţă de perioada anului precedent. Structura acestora este prezentată în Tabelul nr.4

Din datele tabelului reiese că, în anul 2010, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 16,3%, condiţionată, în fond, de creşterea cheltuielilor pentru retribuirea muncii şi a celor aferente, precum şi a cheltuielilor legate de achiziţiile de bunuri şi de arendă, acestea, la rîndul lor, fiind direct atribuite la formarea costului serviciilor. În anul 2011, cheltuielile totale au înregistrat o creştere cu 10,1% faţă de anul precedent, fapt ce denotă că nivelul creşterii cheltuielilor în anul 2011 a avut o tendinţă de micşorare faţă de situaţia din anul 2010.

Auditul relevă că veniturile defalcate în buget în anul 2011 au o tendinţă de scădere, condiţionată de micşorarea profitului net, acestea fiind achitate în termenul şi volumul stabilite, precum şi în conformitate cu cadrul legal. La rîndul său, micşorarea profitului net este condiţionată de majorarea cheltuielilor totale, în timp ce sursa de venituri (numărul de decolări şi de pasageri) are o tendinţă de creştere.

Pe parcursul anului 2010, Societatea a încheiat 8 contracte cu companii aeriene noi, încasînd suplimentar venituri în sumă de 2345,8 mii lei.

Verificarea contractelor încheiate a relevat că Societatea s-a condus de condiţiile Acordului Standard de Deservire la Sol, întocmit de către Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian. Contractele includ serviciile de bază (pachetul “BASIC”) pe care Societatea le oferă, în dependenţă de numărul decolărilor, de numărul de pasageri şi de masa maximală a aeronavei menţionate în contract, contractate şi tarifate cu fiecare companie aeriană în parte. Pe lîngă pachetul “BASIC”, Societatea acordă servicii suplimentare, după necesitate, care sînt stipulate în acorduri adiţionale şi pentru care sînt stabilite tarife separate, aprobate de către directorul general. Conform clauzelor contractuale, mărimea tarifelor poate fi revăzută în vederea majorării sau micşorării acestora.

Cele constatate denotă că lipsesc reglementările metodologice de calculare a costurilor incluse în tarifele pentru serviciile acordate de Societate.

Evoluţia consumurilor şi cheltuielilor directe incluse în contul 711 “Costul serviciilor”, care stau la baza formării costului tarifelor, este reflectată în Tabelul nr.5.

Conform explicaţiilor Secţiei economico-financiare, în costul tarifului au fost incluse suplimentar cheltuieli indirecte (generale şi administrative, contul 713), raportate, în cotă procentuală, la costul serviciilor.

Creşterea cheltuielilor incluse în costul serviciilor a generat majorarea costului tarifelor contractate. Astfel, în anul 2010, costul serviciilor a însumat 25823,4 mii lei, ce constituie 85,8% din totalul cheltuielilor Societăţii (30100,3 mii lei), înregistrînd o creştere, faţă de anul 2009, cu 23,8%, sau cu 4964,2 mii lei, iar în anul 2011, comparativ cu anul 2010, – cu 9,4%. Cele mai semnificative majorări, în anul 2010, au fost înregistrate la consumurile de materiale (cu 58,2%), datorită majorării consumului soluţiei de degivrare (cu 788,6 mii lei); consumului pentru lubrifianţi ( cu 230,0 mii lei, majorarea preţului cu 21%); serviciilor prestate (cu 15%); numărului de pasageri deserviţi (cu 15%); uzurii (cu 20,6%); cheltuielilor pentru retribuirea muncii (cu 31,8%), condiţionată de aplicarea, din data de 01.04.2010, a cuantumului minim garantat al salariului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010⁷, precum şi de majorarea volumului de lucru.

____________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real”(în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010).

Majorarea cheltuielilor a determinat Societatea să revadă tarifele contractate cu companiile aeriene. Totodată, au fost modificate spre majorare şi tarifele contractate cu Î.S. C.A. “Air Moldova” pentru anii 2010-2011, cota veniturilor de la aceasta constituind 55%. În urma analizei efectuate privind mărimea tarifelor contractate, s-a constatat că, comparativ cu celelalte companii aeriene, tarifele contractate cu Î.S. C.A. “Air Moldova” sînt mai mici.

Concluzii:

Auditul a relevat că în costul tarifelor contractate sînt incluse consumurile şi cheltuielile prevăzute pentru formarea costului serviciilor de bază şi că majorarea tarifului este justificată, dar, totodată, auditul nu se poate expune asupra regularităţii acestui fapt, pe motiv că formarea tarifului nu este reglementată şi nu există o metodologie în vederea conformităţii constituirii acestuia.

Recomandări S.A. “Aeroport Handling”:

4. Să elaboreze politica tarifară, în vederea reglementării modalităţii formării costului serviciului.

• Creşterea cheltuielilor S.A. “Aeroport Handling” pentru bunurile arendate este un element care pune sub risc de majorare costul serviciilor şi, respectiv, costul tarifului.

Societatea are încheiate cu Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” 6 contracte de locaţiune, pentru arendarea oficiilor, depozitelor pentru materiale, depozitului pentru bagaje pierdute, utilajului şi echipamentului pentru deservirea şi înregistrarea pasagerilor şi bagajelor. În anul 2010, cheltuielile pentru arendă au constituit 2452,7 mii lei, iar în anul 2011 – 2667,2 mii lei, ce constituie 9,4% din costul serviciilor, atribuite direct la costul tarifului de deservire la sol a aeronavelor.

Cele mai semnificative cheltuieli (90,5%) au fost înregistrate în anul 2010, în sumă de 2215,2 mii lei, pentru chiria utilajului şi teritoriului folosit pentru înregistrarea pasagerilor şi bagajelor, iar în anul 2011 acestea au constituit 2288,3 mii lei, sau 85,9%.

Plata pentru chiria bunurilor nominalizate se calculează în baza coeficienţilor stabiliţi în Anexa la Legea bugetară anuală. Coeficienţii de piaţă la calculul plăţii pentru chiria bunurilor menţionate au fost stabiliţi de la 1,0 pînă la 1,9. Luîndu-se în consideraţie ponderea cheltuielilor pentru arenda acestor bunuri, se menţionează că tendinţa de creştere a coeficienţilor (diferenţa de 730,7 mii lei (K4 1,0-1,9)) determină, corespunzător, majorarea cheltuielilor, ceea ce poate condiţiona majorarea tarifului.

Pentru crearea unor condiţii mai favorabile de muncă personalului, Societatea a încheiat un contract nou de locaţiune la data de 10.06.2011, pentru arendarea oficiilor, astfel majorîndu-se suprafaţa arendată cu 300,0 m², ceea ce a condiţionat majorarea cheltuielilor pentru arendă cu suma de 270,0 mii lei.

Concluzii:

Ţinînd cont de semnificaţia cheltuielilor de locaţiune, care au tendinţa de creştere, auditul a constatat generarea unor cheltuieli suplimentare, precum şi existenţa riscului majorării costului serviciilor incluse în tarif.

Regularitatea cheltuielilor la remunerarea muncii

La salarizarea personalului, S.A. “Aeroport Handling” se conduce de Codul muncii⁸, Legea salarizării⁹, Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002¹⁰, Regulamentul cu privire la remunerarea muncii, aprobat de către Consiliul Societăţii la 15.09.2006, precum şi de alte ordine interne ale directorului general.

____________________

⁸ Codul muncii al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

⁹ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.02 (în continuare – Legea salarizării).

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară”.

Salariul minim tarifar al personalului angajat a fost stabilit prin aplicarea cuantumului minim garantat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010, şi constituie 1100 lei. Astfel, cheltuielile pentru remunerarea muncii, în perioada auditată, au constituit 43,8% din cheltuielile totale (în anul 2010 acestea au însumat 13219,5 mii lei, iar în anul 2011 – 14516, 5 mii lei), cota creşterii cheltuielilor pentru remunerarea muncii fiind direct proporţională cu cota creşterii cheltuielilor totale.

Numărul mediu scriptic al personalului Societăţii în perioada auditată a constituit 190 angajaţi – în anul 2010, şi 201 angajaţi – în anul 2011.

La verificarea regularităţii stabilirii salariului, auditul a constatat că în perioada auditată au fost calculate mai multe tipuri de remunerări suplimentare, cum ar fi: pentru rezultatele obţinute (3075,9 mii lei) şi pentru eficacitate (7045,6 mii lei). În aceste cazuri, pentru criteriile (condiţiile) prevăzute în regulament, pentru eficacitate nu au fost stabiliţi indicatorii măsurabili, precum şi termenele de îndeplinire a acestora.

La fel, pentru stimularea materială a angajaţilor, au fost acordate premii în baza ordinelor interne în sumă de 3958,0 mii lei, cu ocazia: obţinerii unor rezultate bune (3075,9 mii lei); Zilei internaţionale a femeii (66,0 mii lei); Sărbătorilor de Paşti (375,9 mii lei); Zilei Profesionale a Aviaţiei Civile (199,0 mii lei); Aniversării a 20-ea a Zilei Independenţei (241,2 mii lei).

Concluzii:

Urmare verificării calculării remunerării muncii, inclusiv stimulării angajaţilor, în aspectul conformităţii cu prevederile cadrului legal, s-a constatat că pentru sporurile în sumă de 7,0 mil.lei nu sînt prevăzuţi indicatorii măsurabili, care ar oferi posibilitatea verificării acestora.

Recomandări S.A. “Aeroport Handling”:

5. Să reexamineze cadrul regulamentar al entităţii, în vederea stabilirii criteriilor de evaluare a rezultatelor angajaţilor, exclusiv în aspect de eficacitate şi performanţă.

În perioada anilor 2010-2011, membrilor Consiliului Societăţii le-au fost stabilite indemnizaţii lunare în mărime de pînă la trei salarii minime pe ţară, conform hotărîrilor Adunării generale a acţionarilor din anii 2009-2010 şi în condiţiile legislaţiei în vigoare¹¹. Totodată, membrilor Comisiei de cenzori (3 membri) le-au fost stabilite remunerări pe anul 2011, sub formă de indemnizaţie, a cîte 0,6 mii lei, pentru verificare şi raportarea rezultatelor. Astfel, în anul 2010, membrii Consiliului Societăţii au beneficiat de remunerări sub formă de indemnizaţii lunare, stabilite regulamentar, în sumă de 108,3 mii lei, iar în anul 2011 – 226,7 mii lei, din care 112,0 mii lei – în urma repartizării profitului pe anul 2010, şi 114,7 mii lei – sub formă de indemnizaţii lunare. Totodată, Consiliul Societăţii a beneficiat de premii pentru rezultatul activităţii şi premii la sărbători în sumă totală de 14,7 mii lei, fără aprobarea de către Adunarea generală a acţionarilor. Membrii Comisiei de cenzori au beneficiat, pe parcursul anului 2011, de plăţi în sumă de 4,8 mii lei, din care 1,8 mii lei (cîte 0,6 mii lei) – indemnizaţia pentru raportare în cadrul AGA anuale, şi 3,0 mii lei – suma repartizată din profitul pe anul 2010 (cîte 1,0 mii lei).

____________________

¹¹ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 ”Cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice”.

Cu privire la remunerarea directorului general al Societăţii

Directorul general activează în baza contractului individual de muncă încheiat cu Consiliul Societăţii, în vigoare pînă la 25.05.2012. Din 24 martie 2010 pînă în prezent, salariul directorului general este format din:

- remunerarea lunară, care, conform contractului, a fost stabilită, din data de 24.03.2010, în sumă de 7,7 mii lei (anterior aceasta constituia 7,9 mii lei);

- prima pentru intensitate şi complexitate la rata de 50% din salariul de funcţie;

- prima pentru eficacitate – 50% din salariul de funcţie;

- remunerarea pentru stagiul de muncă în rata stabilită conform Regulamentului cu privire la remunerarea muncii;

- prima lunară pentru rezultatele economico-financiare ale Societăţii, fiind lunar aprobată de către Consiliul Societăţii, în baza rezultatelor economico-financiare ale Societăţii, al cărei cuantum a variat de la 25% pînă la 100%.

În rezultatul verificării calculelor salariului şi adaosurilor directorului general, s-a constatat că acestea au fost efectuate regulamentar, conform prevederilor legale.

Concluzii:

Urmare verificării retribuirii muncii Consiliului Societăţii, s-au constatat achitări neregulamentare în sume nesemnificative (14,7 mii lei). Totodată, remunerarea muncii directorului general a fost calculată în cuantumul prevăzut de contractul de muncă, iar adaosurile s-au calculat regulamentar, fiind aprobate de Consiliul Societăţii.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

În cadrul misiunii de audit privind regularitatea gestionării patrimoniului public de către S.A. “Aeroport Handling” pe perioada anilor 2010-2011 s-au constatat unele neregularităţi şi probleme, printre care:

• Indicatorii economico-financiari în perioada auditată au înregistrat un declin economic, profitul net al întreprinderii înregistrînd o descreştere cu 9,2%.

• Gradul avansat al uzurii mijloacelor fixe, care în perioada auditată a constituit, în medie, circa 55%, denotă necesitatea modernizării acestora.

• La formarea capitalului de rezervă, organele de conducere nu au ţinut cont de prevederile statutare, în rezultat fiind depăşit plafonul de formare a acestuia (cu 685,2 mii lei), neîntreprinzîndu-se măsuri în vederea direcţionării regulamentare a acestuia la majorarea capitalului social.

• La procurările de bunuri în perioada auditată, cu excepţia celor ce ţin de tranzacţiile de proporţii, Societatea n-a dispus de reglementări pentru achiziţii în valoare de 3,3 mil.lei, astfel neasigurînd conformitatea efectuării procedurilor de achiziţii.

• Existenţa creanţelor dubioase şi cu termenul expirat în sumă de 400,0 mii lei (din care – 286,4 mii lei cu risc de nerecuperare) determină imobilizarea resurselor Societăţii.

• În cadrul remunerării muncii, la calcularea unor sporuri pentru eficacitate în sumă de 7,0 mil.lei, nu sînt stabiliţi indicatorii măsurabili care ar permite verificarea regularităţii acestora. Totodată, au fost acordate premii membrilor Consiliului Societăţii, în sumă de 14,7 mii lei, fără aprobarea de către Adunarea generală a acţionarilor.

• Odată cu majorarea cheltuielilor de locaţiune, condiţionate de tendinţa de creştere a coeficienţilor de piaţă, a crescut riscul majorării costului tarifului, ţinîndu-se cont de semnificaţia acestora în costurile serviciilor incluse în tarife.

Anexa nr.6

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 03.05.2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către

Societatea pe Acţiuni “Aeroport Catering” pe perioada

anilor 2010-2011

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public de către Societatea pe Acţiuni “Aeroport Catering” (în continuare – S.A. “Aeroport Catering”, după caz – Societatea) pe perioada anilor 2010-2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Misiunea de audit a avut drept scop de a evalua dacă sistemul de management al S.A. “Aeroport Catering” asigură o gestionare regulamentară şi eficientă a patrimoniului public, precum şi de a verifica conformitatea reflectării acestuia în evidenţa contabilă.

Responsabilitatea conducerii S.A. “Aeroport Catering” constă în asigurarea integrităţii patrimoniului public, precum şi în organizarea managementului eficient al activităţii Societăţii, cu desfăşurarea unei activităţi profitabile.

Responsabilitatea auditorului a constat în obţinerea probelor de audit suficiente, credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor, formularea concluziilor privind regularitatea gestionării patrimoniului public şi efectuării tranzacţiilor financiare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit s-au colectat la faţa locului, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, printre care examinarea proceselor-verbale ale şedinţelor Adunării generale a acţionarilor şi Consiliului Societăţii, a regulamentelor şi altor acte normative interne, a rapoartelor financiare ale entităţii, contractelor încheiate, observarea fizică a activelor, analiza documentelor primare, verificări, contrapuneri etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

S.A. “Aeroport Catering” a fost fondată, în baza contractului de constituire, la 22.10.2002, cu forma organizatorico-juridică: Societate cu răspundere limitată. Ulterior, la 05.03.2003, aceasta a fost reorganizată prin transformare în societate pe acţiuni, cu capitalul social înregistrat (1000 acţiuni ordinare) în valoare de 10,0 mii lei, patrimoniul Societăţii constituind 1263,8 mii lei.

S.A. “Aeroport Catering” prestează servicii de alimentaţie publică, principalul gen de activitate fiind asigurarea cu alimentaţie la bordul aeronavelor care decolează din Aeroportul Internaţional Chişinău. Societatea dispune de certificat de prestare a serviciilor la sol, precum şi de certificate internaţionale privind asigurarea calităţii managementului şi siguranţa producţiei.

Activitatea Societăţii este reglementată de Legea privind societăţile pe acţiuni⁴, alte acte legislative, precum şi de Statut.

____________________

⁴ Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 “Privind societăţile pe acţiuni” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea privind societăţile pe acţiuni).

Statutul S.A. “Aeroport Catering” a fost aprobat şi înregistrat în anul 2003, suportînd modificări în anul 2008 privind majorarea capitalului social prin mărirea valorii nominale a unei acţiuni pînă la 150 de lei.

Astfel, mărimea capitalului social al Societăţii, la 31.12.2011, constituia 150,0 mii lei, fiind divizat în 1000 de acţiuni ordinare nominative, cu valoarea nominală de 150 lei. Unicul acţionar este statul, în numele căruia deţinătorul valorilor mobiliare este Ministerul Economiei.

Începînd cu anul 2008 şi pînă în prezent, drepturile de acţionar şi de administrare a proprietăţii de stat, inclusiv obligaţiunile şi drepturile de reprezentare a statului în societatea pe acţiuni, sînt exercitate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.945 din 20.08.2007⁵, S.A. “Aeroport Catering” a fost inclusă în Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării. Potrivit informaţiei prezentate de către Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, tranzacţii care au ca obiect valorile mobiliare ale S.A. “Aeroport Catering”, în anii auditaţi, n-au fost efectuate.

____________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20.08.2007 “Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (Anexa nr.2, poziţia 229).

Politica de contabilitate a S.A. “Aeroport Catering” urmează a fi realizată prin aplicarea sistemului contabil reglementat de Legea contabilităţii⁶, cu întocmirea rapoartelor financiare anuale.

____________________

⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04 2007 (în continuare – Legea contabilităţii).

Organele de conducere ale S.A. “Aeroport Catering” sînt:

• Adunarea generală a acţionarilor (în continuare – AGA). Pentru perioada auditată, ca reprezentant al acţionarului/statului a fost împuternicit angajatul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID), prin mandat de participare la AGA, eliberat de MTID.

• Consiliul Societăţii (în continuare – Consiliul), care activează în baza Regulamentului aprobat de Adunarea generală a acţionarilor din 21.05.2004, cu modificările ulterioare, aprobă direcţiile prioritare de dezvoltare ale Societăţii. Preşedintele şi membrii Consiliului, în număr de 7 persoane, au fost aleşi la şedinţele Adunării generale anuale a acţionarilor S.A. “Aeroport Catering” din 26.05.2010 şi din 30.05.2011.

Astfel, Consiliul, în anul 2010, a fost constituit din reprezentanţi ai Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) – 1 persoană, MTID – 2 persoane, Ministerului Finanţelor – 1 persoană, Ministerului Economiei – 1 persoană, S.A. “Aeroport Catering” – 2 persoane, şi, respectiv, în anul 2011: ai ASAC – 1 persoană, MTID – 3 persoane, Ministerului Finanţelor – 1 persoană, Ministerului Economiei – 1 persoană, S.A. “Aeroport Catering” – 1 persoană.

În anii 2010-2011, în cadrul şedinţelor Consiliului au fost abordate situaţii ce ţin de examinarea rezultatelor activităţii economico-financiare în perioadele de gestiune precedente şi stabilirea primelor pentru organul executiv al Societăţii, alocarea de mijloace financiare în scopuri de sponsorizare, casarea şi comercializarea şi/sau donarea mijloacelor fixe, repartizarea profitului, aprobarea şi încheierea noului contract de muncă cu directorul general al Societăţii, elaborarea listelor membrilor şi alegerea preşedintelui Consiliului etc..

• Conducerea organului executiv al S.A. “Aeroport Catering” este reprezentată de directorul general, numit de Consiliul Societăţii, cu care este încheiat contract individual de muncă, ce prevede funcţiile şi obligaţiunile acestuia, inclusiv asigurarea funcţionării stabile şi efective a Societăţii, utilizării maximale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale şi de muncă şi sporirii rentabilităţii de producţie, precum şi păstrarea patrimoniului recepţionat.

În perioada auditată, S.A. “Aeroport Catering” şi-a desfăşurat activitatea conform structurii organizaţionale, aprobată de către directorul general.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cu privire la situaţia patrimonială

Analiza datelor din rapoartele financiare întocmite de către S.A. “Aeroport Catering” denotă că, la 31.12.2011, patrimoniul Societăţii constituia 14024,9 mii lei, sau cu 842,3 mii lei mai mult decît cel înregistrat la 31.12.2010 (13182,6 mii lei).

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale ale Societăţii pe anii 2009-2011 sînt reflectate în Tabelul nr.1.

Reieşind din datele tabelului, creşterea activelor Societăţii în anul 2011, comparativ cu anul 2010, a fost condiţionată de creşterea activelor materiale pe termen lung (2512,3 mii lei), a rezervelor (1477,6 mii lei) şi a datoriilor atît pe termen lung (662,4 mii lei), cît şi pe termen scurt (806,8 mii lei).

Patrimoniul net al Societăţii a înregistrat o creştere în anul 2010, comparativ cu anul 2009, cu 2890,5 mii lei, din contul capitalului de rezervă şi profitului nerepartizat, constituind 9732,1 mii lei – la finele anului 2010, inclusiv: capitalul social – 150,0 mii lei, capitalul de rezervă – 4907,1 mii lei, profitul nerepartizat – 4675,0 mii lei. Totodată, valoarea acestuia a scăzut în anul 2011, comparativ cu anul 2010, cu 626,9 mii lei, din contul profitului nerepartizat, constituind 9105,2 mii lei – la finele anului 2011, inclusiv: capitalul social – 150,0 mii lei, capitalul de rezervă – 6384,7 mii lei, profitul nerepartizat – 2570,4 mii lei.

Ţinînd cont de evoluţia activelor şi pasivelor Societăţii, precum şi de tranzacţiile semnificative, auditul şi-a determinat obiectivele şi situaţiile financiare necesare verificării: mijloacele fixe, creanţele şi datoriile, veniturile din vînzări, profitul repartizat, capitalul de rezervă utilizat, adaosul comercial aplicat, cheltuielile privind retribuirea muncii şi cele efectuate în scopuri filantropice.

Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Activele Societăţii au fost majorate neîntemeiat, prin ce a fost denaturat raportul financiar cu o sumă nesemnificativă (58,8 mii lei).

Analiza elementelor componente ale bilanţului Societăţii a relevat că, la situaţia din 31.12.2010, în structura patrimoniului prevalează mijloacele fixe (47,6%) în valoare de 6270,6 mii lei, din care: 58,8 mii lei – clădiri, 4176,4 mii lei – maşini şi utilaje, 1609,9 mii lei – mijloace de transport, şi 425,5 mii lei – alte mijloace fixe.

Potrivit informaţiei Î.S. “Cadastru”, prezentată la solicitarea Curţii de Conturi, S.A. “Aeroport Catering” nu are înregistrate cu drept de proprietate bunuri imobile.

Se menţionează că clădirile, inclusiv construcţiile speciale înregistrate în evidenţa contabilă a Societăţii, se află în folosinţă temporară şi nu aparţin entităţii, nu constituie un element al proprietăţii ei şi, prin urmare, nu se reflectă în bilanţ.

Auditul a constatat că valoarea activelor Societăţii în sumă de 58,8 mii lei, reflectate în bilanţul contabil al acesteia, nu prezintă o imagine reală a acestora.

Conform evidenţei contabile, în anul 2010 au fost procurate utilaje şi alte obiecte de mijloace fixe în sumă de 247,3 mii lei, din care utilaj frigorific şi de producere pus în funcţiune – în sumă de 240,9 mii lei, şi sistema de alarmă auto – de 6,4 mii lei.

Societatea achiziţionează produse alimentare şi nealimentare, utilizate în procesul de producere, în baza criteriilor de evaluare a furnizorilor, efectuată conform standardelor internaţionale (ISO).

Notă: Societatea a recunoscut neconformitatea evidenţei sumei de 58,8 mii lei la contul 123.1. “Clădiri” şi a efectuat corectările de rigoare prin înregistrarea la contul 123.2. “Construcţii speciale”. Totodată, au fost efectuate corectări cu privire la calcularea uzurii mijlocului fix menţionat, concomitent fiind corectate rezultatele pe perioadele precedente şi transferate în buget dividende în sumă totală de 3,4 mii lei.

Conform datelor bilanţului contabil, în anul 2011 creanţele pe termen scurt s-au micşorat cu 28,2 mii lei, comparativ cu anul 2010, şi la 31.12.2011 au constituit 5713,2 mii lei. După caracterul de achitare, în structura creanţelor predomină cele la care termenul de plată n-a expirat, în sumă de 3541,3 mii lei, iar 2171,9 mii lei sînt datoriile debitoare curente. Cea mai semnificativă pondere în totalul creanţelor pe termen scurt o ocupă “Creanţele aferente facturilor comerciale” (predomină cele din ţară).

La situaţia din 31.12.2011, cea mai mare datorie debitoare o înregistrează Î.S. C.A. “Air Moldova”, pentru asigurarea cu produse alimentare la bordul aeronavelor, aceasta constituind 4690,0 mii lei, sau cu 85,8 mii lei mai puţin decît în anul 2010 (4775,8 mii lei).

Auditul relevă că Societatea înregistrează creanţe aferente facturilor comerciale cu termenul de plată contractual expirat, dar nu mai mult de un an (în anul 2010 – în sumă de 1890,5 mii lei, şi în anul 2011 – în sumă de 2113,3 mii lei), acest fapt fiind determinat de neachitarea serviciilor prestate în termenele stabilite.

Situaţia respectivă poate influenţa achitarea datoriilor pe termen scurt, astfel încît acestea s-au majorat în anul 2011, faţă de anul precedent, cu 806,8 mii lei, la 31.12.2011 constituind 4247,6 mii lei.

Auditul a constatat că inventarierea decontărilor nu se efectuează, prin ce nu se respectă prevederile legale.

În rezultatul testării prin eşantion, s-a constatat că soldurile efective ale creanţelor şi datoriilor sînt confirmate documentar.

Notă: Ţinînd cont de recomandările auditului la acest capitol, Societatea a efectuat în anul 2012, pe perioada anului 2011, inventarierea anuală a decontărilor.

Recomandări:

Directorului general al Societăţii:

1. Să transmită valoarea construcţiilor speciale înregistrate în evidenţa contabilă a Societăţii la balanţa proprietarului clădirilor.

2. Să întreprindă măsuri pentru încasarea creanţelor şi să nu admită depăşirea termenelor de percepere a mijloacelor băneşti.

3. Să efectueze inventarierea anuală a decontărilor, întru stabilirea situaţiei reale a patrimoniului şi confirmarea veridicităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare.

Sinteza activităţii economico-financiare în anii 2010-2011

În anul 2010, veniturile totale obţinute de S.A. “Aeroport Catering” au constituit 52730,7 mii lei, iar cheltuielile – 48813,3 mii lei, înregistrînd profit în sumă de 3917,4 mii lei, sau cu 1090,0 mii lei mai mult decît în anul 2009.

În anul 2011, veniturile totale ale S.A. “Aeroport Catering” au constituit 55648,0 mii lei, iar cheltuielile – 53838,4 mii lei, obţinînd profit în sumă de 1809,6 mii lei, sau cu 2107,8 mii lei mai puţin decît în anul precedent.

Scopul auditului a constat în evaluarea indicatorilor economico-financiari planificaţi şi ai celor real obţinuţi de S.A. “Aeroport Catering” în anii 2010-2011.

S-a constatat că Societatea nu deţine indicatori planificaţi, reieşind din ce s-a purces la evaluarea analitică în evoluţie a indicatorilor obţinuţi în anii 2010-2011.

Indicatorii economici obţinuţi de S.A.”Aeroport Catering” în perioada anilor 2009-2011 sînt prezentaţi în Tabelul nr.2.

Datele din tabel denotă o creştere în anul 2011, faţă de anul 2010, a veniturilor din activitatea operaţională a Societăţii cu 2663,2 mii lei. Evolutiv, aceste venituri au atins nivelul de 105,1%, iar cheltuielile din aceeaşi activitate – nivelul de 110%. Astfel, nivelul de creştere a cheltuielilor efectuate a depăşit nivelul creşterii veniturilor obţinute cu 4,9 puncte procentuale.

Cele mai semnificative venituri ale Societăţii sînt asigurate de către Î.S. C.A. “Air Moldova”, iar orice declin înregistrat în activitatea ultimei afectează în mod direct situaţia economico-financiară a S.A. “Aeroport Catering”.

Potrivit raportului financiar al Societăţii, veniturile operaţionale la 31.12.2010 au însumat 52345,5 mii lei, iar la situaţia din 31.12.2011 – 55008,7 mii lei.

În perioada anilor 2010-2011, ponderea majoră (peste 99%) în totalul veniturilor operaţionale o deţin veniturile din vînzări, la 31.12.2010 constituind 52146,0 mii lei, iar la 31.12.2011 – 54906,5 mii lei.

Auditul relevă că în anul 2010 a fost înregistrată o creştere a volumului vînzărilor cu 40,2%, determinată de deservirea a 7 rute noi şi de majorarea numărului de pasageri deserviţi cu 95,5 mii persoane în anul 2010 (467,1 mii persoane), comparativ cu anul 2009 (371,6 mii persoane), ponderea majoră (93,5%, sau 347,4 mii persoane – în anul 2009; 89,1%, sau 413,3 mii persoane – în anul 2010) deţinînd-o pasagerii Î.S. C.A. “Air Moldova”.

Totodată, în anul 2011, comparativ cu anul 2010, volumul vînzărilor a înregistrat o creştere nesemnificativă de 5,3%, sau 2760,5 mii lei, datorită majorării numărului de pasageri deserviţi doar cu 38,8 mii de persoane, pasagerii Î.S. C.A. “Air Moldova” deţinînd ponderea majoră (85,9%).

În contextul sistemului de administrare a veniturilor din vînzări, se relevă că în anii 2010-2011 peste 80,8% revin veniturilor din alimentaţia la bordul aeronavelor, iar restul – veniturilor din alimentaţia publică.

Cele mai semnificative venituri din alimentaţia la bordul aeronavelor au fost asigurate de Î.S. C.A. “Air Moldova” (34670,6 mii lei – în anul 2010, şi 37843,7 mii lei – în anul 2011). În această ordine de idei, se menţionează că orice declin înregistrat în activitatea companiei aeriene respective afectează în mod direct activitatea de bază a Societăţii.

Conform contractului din 17.08.2005, încheiat între S.A. “Aeroport Catering” şi Î.S. C.A. “Air Moldova”, preţurile ce urmează a fi plătite pentru prestaţiile şi serviciile catering sînt prevăzute în anexa la contract (meniul aprobat – economy, business şi crew) şi se stabilesc, cu acordul ambelor Părţi, pentru fiecare pasager.

Auditul remarcă că în anii 2010-2011 cei mai mulţi pasageri au fost deserviţi conform meniului economy (383,4 mii persoane – în anul 2010, 404,0 mii persoane – în anul 2011), dat fiind că acesta este mai ieftin decît meniul business.

Conform informaţiei prezentate, în anii 2010-2011, pentru rutele importante costul meniului economy a rămas la nivelul din anul 2009 (în medie, 4,65 euro/persoană).

Cu privire la repartizarea profitului

Conform Legii privind societăţile pe acţiuni, profitul net se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii, rămîne la dispoziţia Societăţii şi poate fi utilizat pentru:

- acoperirea pierderilor din anii precedenţi;

- formarea capitalului de rezervă;

- plata recompenselor către membrii Consiliului Societăţii şi ai Comisiei de cenzori;

- investirea în vederea dezvoltării producţiei;

- plata dividendelor;

- alte scopuri, în corespundere cu legislaţia şi cu statutul Societăţii.

Hotărîrea de repartizare a profitului net anual se ia de către Adunarea generală anuală a acţionarilor, la propunerea Consiliului Societăţii.

S-a remarcat că în anii 2009-2010 Societatea a înregistrat profit net în sumă de 2827,4 mii lei şi, respectiv, de 3917,4 mii lei, iar în baza hotărîrilor Adunării generale anuale a acţionarilor S.A. “Aeroport Catering”, acesta a fost repartizat în următoarele direcţii:

În acest context, se menţionează că majoritatea profitului Societăţii a fost repartizat pentru fondul de dezvoltare (anul 2009 – 59,2%, anul 2010 – 37,6%), iar cota dividendelor în anul 2009 a constituit 30,0% şi, respectiv, în anul 2010 – 50,0%.

O parte din capitalul de rezervă (86,2 mii lei), destinat dezvoltării Societăţii, a fost utilizat contrar destinaţiei, cu acordul Consiliului, care, pe parcursul misiunii de audit, a fost restabilit, cu efectuarea corectărilor prin înregistrările contabile corespunzătoare.

Conform statutului, Societatea este obligată să formeze capital de rezervă prin defalcări anuale din profitul net stabilit de către AGA, în cuantum de 5%. Acesta se utilizează numai în cazul insuficienţei de profit şi se repartizează pentru acoperirea pierderilor Societăţii şi/sau plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de ea. Totodată, profitul rămas urmează a fi utilizat conform deciziilor AGA.

În anul 2010, Societatea a constituit şi înregistrat următoarele grupe de rezerve:

În baza hotărîrilor AGA, în anul 2010 au fost formate rezerve prevăzute de statut în sumă de 141,4 mii lei, iar profitul rămas în sumă de 1672,8 mii lei urma a fi utilizat pentru dezvoltarea entităţii. Auditul relevă că suma de 86,2 mii lei din contul altor rezerve a fost folosită la acordarea primei pentru organul executiv, cu acordul Consiliului, ceea ce determină utilizarea acestor mijloace contrar destinaţiei.

Notă: Mijloacele financiare în sumă de 86,2 mii lei au fost restabilite la finele auditului (30.01.2012).

Cheltuielile S.A. “Aeroport Catering” înregistrează o tendinţă de creştere, iar neelaborarea unui program privind optimizarea lor poate duce la majorarea costului serviciilor de alimentaţie incluse în costul biletelor avia.

Conform rapoartelor financiare, cheltuielile totale ale Societăţii în anul 2010 au constituit 48813,3 mii lei, iar în anul 2011 – 53838,4 mii lei.

Situaţia executării după structură a cheltuielilor Societăţii, în anii 2009-2011, este prezentată în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă o creştere a cheltuielilor totale în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 5025,1 mii lei. Totodată, în anul 2011 au fost suportate cheltuieli din activitatea operaţională în valoare de 52888,2 mii lei, sau cu 4786,3 mii lei mai mult decît în anul 2010.

Majorarea costurilor în anul 2011 se datorează creşterii cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de retribuire a muncii, precum şi a cheltuielilor efectuate în scopuri de binefacere şi sponsorizare.

Notă: Societatea motivează sporirea cheltuielilor în anii auditaţi prin creşterea costurilor de producţie, inclusiv ale serviciilor comunale, precum şi a unor cheltuieli ce ţin de implementarea standardelor internaţionale privind managementul calităţii produselor, care ulterior va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor economico-financiare ale Societăţii.

În anii 2010-2011, S.A. “Aeroport Catering” a efectuat cheltuieli nelegate de activitatea de bază (în anul 2010 – de 2911,5 mii lei, şi în anul 2011 – de 3344,0 mii lei).

Conform prevederilor regulamentare⁷, drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice şi/sau a sponsorizărilor serveşte cererea în scris din partea organizaţiei care doreşte să primească un astfel de ajutor, sau contractul de donaţie filantropică/de sponsorizare.

____________________

⁷ Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi/sau de sponsorizare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.489 din 04.05.1998.

Societatea a efectuat, în baza cererilor în scris, parvenite de la organizaţiile care activează în sferele ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, societatea invalizilor, organizaţii religioase şi alte asociaţii obşteşti, precum şi a contractelor încheiate, donaţii filantropice şi sponsorizări în sumă totală de 2656,7 mii lei – în anul 2010, şi de 3053,6 mii lei – în anul 2011.

Totodată, Societatea a calculat şi a achitat impozit în mărime de 15% din suma depăşirii limitei pentru cheltuielile respective, sau 254,8 mii lei – în anul 2010, şi 290,4 mii lei – în anul 2011.

Nedeterminarea procedeului de contabilizare a cheltuielilor de producţie determină lipsa de transparenţă a calculelor pentru stabilirea costurilor şi a mărimii adaosului comercial aplicat.

Conform regulilor generale ale contabilităţii, fiecare întreprindere urmează să-şi aleagă de sine stătător varianta de contabilizare a cheltuielilor de producţie, în funcţie de dimensiunile şi particularităţile organizaţional-tehnologice, şi să le stipuleze în politica de contabilitate.

Auditul relevă că procedeul privind modul de contabilizare a consumurilor şi cheltuielilor de producţie, utilizat de către Societate, nu este prevăzut în politica de contabilitate aprobată pentru anii auditaţi.

Preţul de vînzare al produselor, precum şi mărimea adaosului în procente, faţă de costul setului de materie primă la calcularea acestora, pentru perioada auditată, se prezintă în Tabelul nr.4.

Datele din tabel relevă că procentul adaosului comercial la produsele alimentare vîndute a crescut în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 2,0 puncte procentuale. Totodată, atît pentru băuturile răcoritoare, cît şi pentru băuturile spirtoase, procentul adaosului comercial s-a micşorat cu 5,0 puncte procentuale şi, respectiv, cu 28,0 puncte procentuale.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.547 din 04.08.1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”, producţia cu destinaţie industrială şi tehnică, mărfurile de larg consum, lucrările şi serviciile prestate de către persoanele juridice şi fizice ale Republicii Moldova, cu excepţia celor faţă de care se aplică măsurile reglementării de stat a preţurilor, se comercializează la preţuri (tarife) libere de livrare. Concomitent, pentru recuperarea cheltuielilor întreprinderilor de alimentaţie publică legate de fabricarea şi comercializarea producţiei, se aplică un adaos nelimitat la preţurile libere cu amănuntul la materia primă şi produse.

Auditul menţionează că mărimea adaosului în procente, faţă de costul setului de materie primă la calcularea bucatelor şi produselor, nu este stabilit de către directorul Societăţii regulamentar⁸ prin emiterea unui ordin. Astfel, Societatea aplică adaos comercial la costul setului de materie primă la calcularea bucatelor şi produselor alimentare de la caz la caz, ceea ce reprezintă un element al impactului asupra costului biletelor avia.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 08.11.2007 “Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică”.

Notă: Pe parcursul misiunii de audit, la 27.01.2012, directorul Societăţii a emis Ordinul cu privire la stabilirea adaosului comercial la întreprindere, precum şi a fost aprobată Politica de contabilitate pe anul 2012, care stabileşte procedeul de contabilizare a cheltuielilor de producţie.

Regulamentul privind remunerarea muncii angajaţilor S.A. “Aeroport Catering”, în unele cazuri, nu prevede indicatorii ce urmează a fi obţinuţi şi termenele de îndeplinire a lor, pentru fiecare salariat.

Relaţiile de muncă în cadrul Societăţii sînt reglementate de contractele de muncă individuale şi de Regulamentul privind remunerarea muncii angajaţilor S.A. “Aeroport Catering”, aprobat de Consiliul Societăţii în anul 2005 (în continuare – Regulament).

Conform Regulamentului, suplimentele la salariu includ: cumularea funcţiilor, eficacitatea muncii, calitatea muncii, premii unice şi lunare, zile de sărbătoare şi zile de odihnă, ajutor material etc. Cuantumul retribuţiilor privind calitatea şi eficacitatea muncii este stabilit prin ordinul directorului general al Societăţii, la propunerea membrilor comisiei din care fac parte şi şefii secţiilor.

Cheltuielile de salarizare în anul 2011 au constituit 13838,5 mii lei, sau cu 1468,4 mii lei mai mult decît în anul 2010 (12370,1 mii lei).

În anii 2010-2011, cele mai semnificative retribuţii au fost: salariul (4274,5 mii lei – în anul 2010, şi 4305,7 mii lei – în anul 2011), eficacitatea muncii (2427,8 mii lei – în anul 2010, şi 3166,9 mii lei – în anul 2011) şi premiile (928,0 mii lei – în anul 2010, şi 1356,5 mii lei – în anul 2011).

În perioada auditată, au fost calculate mai multe tipuri de retribuţii suplimentare (ajutoare materiale, suplimente şi sporuri la salariu), prevăzute în Regulament, însă acesta nu stabileşte obiectivele măsurabile şi indicatorii ce urmează a fi obţinuţi, precum şi termenele de îndeplinire a lor, pentru fiecare salariat.

Reflectarea calculării retribuţiilor salariale la conturile de cheltuieli sau active este efectuată în dependenţă de secţia unde activează angajatul, precum şi de specificul muncii prestate.

Salariul de bază, modul şi condiţiile de salarizare a directorului general sînt stabilite de către Consiliul Societăţii şi fixate în contractul încheiat între Părţi.

În corespundere cu legislaţia în vigoare⁹, salariile de funcţie ale conducătorilor întreprinderilor se calculează în cuantumul multiplu al salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară, stabilit de Guvern, ţinîndu-se cont de coeficientul de complexitate ramural, în dependenţă de numărul scriptic al angajaţilor întreprinderii.

____________________

⁹ Regulamentul cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi ai celor monopoliste, indicate de Guvern, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.985 din 27.09.2000, abrogat la 10.12.2010, prin Hotărîrea Guvernului nr.1105 din 06.12.2010.

Salariul minim tarifar pentru personalul angajat în cadrul Societăţii a fost aprobat, pentru anii 2010-2011, în sumă de 1100 lei.

Condiţiile şi cuantumul remunerării muncii (salariul funcţiei) pentru directorul general au fost stipulate în Contractele individuale de muncă, încheiate la 05.01.2004 şi, respectiv, la 30.05.2011.

Pînă la 30.05.2011, salariul de funcţie al directorului a constituit 22,7 mii lei (coeficient tarifar 6,5), ulterior fiind de 47,5 mii lei (coeficient tarifar 8). Modificarea s-a efectuat în rezultatul majorării coeficientului tarifar de la 6,5 la 8 şi stabilirii, în corespundere cu legislaţia în vigoare¹⁰, a coeficientului de complexitate în transporturi aeriene (50%).

____________________

¹⁰ Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002.

Cuantumul salariului directorului general al S.A. “Aeroport Catering” pentru anii 2010-2011 se prezintă în Tabelul nr.5.

Astfel, ţinîndu-se cont de recompensele pentru rezultatele muncii în ansamblu pe an, premiile şi ajutoarele materiale, salariul mediu lunar al directorului general, în anul 2010, a constituit 34,0 mii lei, iar în anul 2011 – 57,1 mii lei.

Urmare verificării regularităţii calculării şi achitării salariului directorului general pentru anul 2010, s-a constatat că acestea s-au efectuat ţinîndu-se cont de Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002, care prevede că “Cuantumul lunar total al salariului conducătorilor întreprinderilor de stat şi celor cu capital majoritar de stat nu poate depăşi mărimea încincită a salariului mediu lunar, constituit în ansamblu pe unitatea condusă în perioada de la începutul anului pînă la luna gestionară. În cuantumul lunar total al salariului conducătorului pasibil limitării cu mărimea încincită a salariului mediu lunar pe unitatea condusă nu se includ recompensele pentru rezultatele muncii în ansamblu pe an, premiile acordate la datele jubiliare personale sau ale întreprinderii, la sărbătorile profesionale, precum şi ajutoarele materiale pentru tratament şi odihnă”.

Remunerarea muncii membrilor Consiliului Societăţii se efectuează fără o evaluare a gradului de participare şi a aportului la şedinţe prin prisma rezultativităţii activităţii Societăţii.

Potrivit art.50 alin.(3) lit.c) din Legea privind societăţile pe acţiuni, AGA aprobă Regulamentul Consiliului Societăţii, alege membrii lui, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi decide privind tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor Consiliului Societăţii.

În perioada anilor 2010-2011, Adunarea generală a Societăţii a stabilit pentru reprezentantul statului şi membrii Consiliului Societăţii, în condiţiile legislaţiei în vigoare¹¹, indemnizaţii lunare în mărime de pînă la trei salarii minime pe ţară, acestea constituind 1800 lei lunar. Concomitent, pentru membrii Consiliului, secretarul acestuia şi pentru membrii Comisiei de cenzori au fost achitate plăţi anuale din profitul pe anul 2009 în sumă de 86,0 mii lei (11 persoane) şi din profitul pe anul 2010 – de 160,0 mii lei (8 persoane).

____________________

¹¹ Legea privind societăţile pe acţiuni; Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 “Cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice”, abrogată la 12.11.2010, prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010.

Cuantumul retribuţiei muncii reprezentantului statului, membrilor Consiliului Societăţii şi ai Comisiei de cenzori se prezintă în Tabelul nr.6.

Auditul menţionează că, potrivit proceselor-verbale ale Consiliului Societăţii, din totalul şedinţelor convocate în anul 2010 (5 şedinţe), la toate şedinţele au participat doar 4 membri ai Consiliului (din 7), iar în anul 2011 (4 şedinţe) – 6 membri.

Recomandări:

Directorului general al Societăţii:

4. Să stabilească în politica de contabilitate procedeul privind modul de contabilizare a cheltuielilor de producţie, în funcţie de particularităţile organizaţional-tehnologice ale Societăţii.

5. Să asigure justificarea şi stabilirea mărimii adaosului comercial aplicat la preţul de vînzare, prin reflectarea separată a cheltuielilor legate de fabricarea şi comercializarea producţiei.

Consiliului Societăţii:

6. Să aprobe structura organizatorică şi normativele privind salarizarea lucrătorilor.

7. Să asigure elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor angajaţilor Societăţii.

8. Să determine şi să aprobe direcţiile prioritare de efectuare a cheltuielilor, în scopul evitării utilizării neeficiente a banilor.

Adunării generale a acţionarilor:

9. Să efectueze departajarea cuantumului retribuţiei muncii membrilor Consiliului Societăţii în funcţie de aportul fiecărui membru, determinat de prezenţa acestuia la şedinţe şi de nivelul de implicare în luarea deciziilor.

Cu privire la reprezentantul statului

Conform cadrului normativ¹², reprezentantul statului îşi exercită funcţiile în temeiul actului administrativ emis de autoritatea abilitată şi este obligat să prezinte semestrial acesteia raportul privind îndeplinirea funcţiilor sale. Astfel, în anii 2010-2011, acţionarul a fost reprezentat de către şeful Direcţiei transport terestru a MTID, delegat în baza procurilor din 24.05.2010 şi din 10.05.2011.

____________________

¹² Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999, abrogat la 12.11.2010, prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010.

Auditul relevă că reprezentantul statului, în calitatea sa de acţionar, nu şi-a exercitat întocmai funcţiile atribuite conform cadrului legal şi nu a aprobat Planul de afaceri, care ar determina direcţiile prioritare ale activităţii Societăţii pentru anii 2010-2011.

Auditul menţionează că, în perioada auditată, reprezentantul statului a fost şi membru al Consiliului Societăţii.

Potrivit prevederilor legale¹³, Consiliul Societăţii aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii salariaţilor Societăţii. Totodată, conform prevederilor statutare, stabilirea structurii organizaţional-economice a Societăţii este atribuţia exclusivă a Consiliului.

____________________

13 Art.65 alin.(2) lit.j) din Legea privind societăţile pe acţiuni.

Auditul a remarcat că, în perioada supusă auditării, S.A. “Aeroport Catering” şi-a desfăşurat activitatea conform structurii organizaţionale şi statelor de personal aprobate doar de către directorul general al Societăţii (la 05.06.2010 şi la 31.12.2010). Astfel, în anii 2010-2011, Consiliul Societăţii nu şi-a exercitat întocmai atribuţiile ce ţin de aprobarea normativelor şi fondului de salarizare a lucrătorilor Societăţii.

La solicitarea Curţii de Conturi, adresată MTID, privind prezentarea documentelor ce ţin de delegarea împuternicirilor şi a rapoartelor privind îndeplinirea funcţiei de reprezentant al statului în Societate, acestea nu au fost prezentate.

Cu privire la controale şi audite

Controlul economico-financiar al activităţii S.A. “Aeroport Catering” este exercitat de către Comisia de cenzori şi Compania de audit independentă contractată şi confirmată de AGA.

Comisia de cenzori a S.A. “Aeroport Catering” activează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea AGA din 21.05.2004. Membrii Comisiei de cenzori au fost aleşi pe un termen de 2 ani, cu o componenţă numerică de 3 persoane.

Pentru efectuarea auditului independent, în baza deciziei Consiliului Societăţii şi Hotărîrii AGA, a fost confirmată o firmă de audit. Auditul remarcă că se efectuează şi auditul extern de către organismul de certificare: Organizaţia Internaţională de Standardizare, care evaluează stadiul în care se află Societatea în raport cu standardele privind Sistemul de management al calităţii şi Sistemul de management al siguranţei alimentare.

În perioada anilor 2010-2011, activitatea de comerţ a S.A. “Aeroport Catering” a fost supusă controlului din partea statului de către Ministerul Finanţelor şi organele fiscale, precum şi de către colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Scopul acestor controale a fost verificarea înregistrării corecte a circulaţiei mărfurilor şi serviciilor, precum şi a respectării disciplinei de preţ la produsele de importanţă socială.

Supravegherea pieţei privind conformitatea produselor şi serviciilor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, inclusiv cu normele metrologice, respectarea cerinţei de indicare a preţurilor, precum şi a legislaţiei privind protecţia consumatorilor s-a efectuat de către Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Auditul a constatat, că evaluarea sistemului de management al S.A. “Aeroport Catering” cu principalul gen de activitate asigurarea cu alimentaţie la bordul aeronavelor care decolează din Aeroportul Internaţional Chişinău, precum şi gestionarea patrimoniului public, în perioada auditată, sub toate aspectele semnificative, a fost efectuată legal şi regulamentar, cu excepţia efectelor posibile ale situaţiilor ce ţin de: majorarea eronată a activelor cu sume nesemnificative (58,8 mii lei); neasigurarea monitorizării executării în termeni a clauzelor contractuale de către beneficiarii de servicii; utilizarea contrar destinaţiei a unei părţi din capitalul de rezervă (86,2 mii lei); efectuarea unor cheltuieli nelegate de activitatea de bază a Societăţii (6,2 mil.lei).