Hotărîre nr.16 din 18.06.2015 privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Călăraşi pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi

gestionării  patrimoniului  public  în  cadrul  autorităţilor

publice locale din raionul Călăraşi pe anul 2014

nr. 16  din  18.06.2015

 (în vigoare 14.08.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 213-222 art. 21 din 14.08.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Călăraşi, dl Ilie Rău; reprezentantului Guvernului în teritoriu, dna Larisa Croitoru; şefului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului raional Călăraşi, dl Iurie Bobeica; primarului or.Călăraşi, dl Nicolaie Melnic, şi primarilor satelor/comunelor: Sipoteni, dl Vasile Raţă; Hîrjauca, dl Vasile Manuil, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Călăraşi pe anul 2014.

______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea dacă autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au identificat/evaluat/fundamentat potenţialul economic, respectiv, baza de impozitare aferentă formării veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar; au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, puse în aplicare prin Hotărîrea Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind: execuţia bugetară, execuţia rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional (în continuare – CR) şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

______________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sintetizînd abaterile şi iregularităţile admise de autorităţile administraţiei publice locale din raionul Călăraşi în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public în anul 2014, se atestă că autorităţile menţionate nu au urmărit obiectivul privind extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, astfel nepreocuparea în cauză a limitat sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul sporirii volumului de transferuri din bugetul de stat. De asemenea, un spirit neeconomicos şi neriguros au manifestat autorităţile locale în administrarea patrimoniului proprietate publică. Aceste disfuncţionalităţi, în consecinţă, influenţează negativ dezvoltarea socioeconomică a UAT în ansamblu. În susţinerea acestei opinii, precum şi pronunţîndu-se asupra constatărilor din Raportul de audit, Plenul Curţii de Conturi relevă următoarele:

• în procesul de evaluare şi elaborare a proiecţiilor fiscal-bugetare (pe anul 2014), autoritatea financiară din cadrul CR şi unele AAPL (de nivelurile I şi II) au subestimat veniturile bugetare cu suma totală de 4,4 mil.lei (evaluate de misiunea de audit), la altele fiind identificate rezerve nevalorificate în sumă totală de 0,7 mil.lei;

• managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor, astfel fiind admise o serie de abateri şi nereguli, care au diminuat eficienţa alocaţiilor, acestea, la rîndul lor, fiind determinate de neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³. Astfel, se menţionează:

______________________

³ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

√ urmare a solicitărilor din bugetul de stat a suportului financiar pentru finanţarea instituţiilor preşcolare corelate la contingentul planificat, însă neracordate la numărul efectiv de beneficiari, administraţia raionului a obţinut resurse financiare în mărimi supradimensionate (7,4 mil.lei);

√ AAPL, neconformîndu-se cerinţelor regulamentare, au admis depăşirea limitei stabilite de personal, respectiv, a alocaţiilor bugetare, ceea ce a condiţionat executarea cheltuielilor suplimentare în sumă de 0,3 mil.lei. Totodată, nerespectarea normelor legale aferente retribuirii muncii a condiţionat plăţi neregulamentare în sumă de 0,16 mil.lei;

√ neconformarea cadrului de proceduri regulamentare şi de transparenţă în procesul achiziţiilor publice evaluate la suma de 7,6 mil.lei;

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, care a generat nereguli şi erori de tipul: efectuarea cheltuielilor ineficiente – 0,27 mil.lei; executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect elaborate şi verificate regulamentar – 26,54 mil.lei; neasigurarea perceperii garanţiei de bună execuţie în mod regulamentar – 1,78 mil.lei;

• sistemul de management al AAPL (de nivelul I şi nivelul II) ce nu asigură regularitatea şi legalitatea administrării patrimoniului public, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 102,81 mil.lei, precum şi a reţelelor de gazoduct – de 22,2 mil.lei;

√ neidentificarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică în valoare de circa 2,1 mil.lei;

√ neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public (74,8 mil.lei) transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale;

√nedispunerea şi nemonitorizarea de către CR a încheierii contractelor de comodat pentru patrimoniul din gestiunea instituţiilor de învăţămînt în sumă totală de 4,8 mil.lei;

• managementul financiar-contabil necalitativ, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, au determinat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale;

• verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi indică asupra faptului că managementul AAPL din raion au ignorat necesitatea remedierilor de rigoare la unele recomandări. Astfel, din 16 recomandări expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.23 din 21.07.2011 “Privind Raportul auditului formării şi utilizării bugetului raionului Călăraşi pe perioada anilor 2009-2010” 12 au fost executate integral, iar 4 – parţial.

În concluzie, se atestă că iregularităţile constatate sînt rezultatul neasigurării de către factorii de decizie din cadrul AAPL a eficienţei managementului financiar şi controlului intern la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Călăraşi pe anul 2014, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Călăraşi, preşedintelui raionului Călăraşi, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Călăraşi, Bahmut, Hirova, Hîrjauca, Hogineşti, Horodişte, Onişcani, Pituşca, Răciula, Sipoteni, Temeleuţi şi Tuzara, şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Călăraşi confruntarea indicilor din sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferente constituirii bazei de venituri bugetare şi sporirea gradului de conformare voluntară;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind: (i) activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Călăraşi ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integrale a veniturilor bugetare; (ii) necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a bunurilor imobile proprietate publică (inclusiv privind elaborarea mecanismului de calculare şi înregistrare a valorii patrimoniului public transmis de autorităţile publice locale în capitalul social al întreprinderilor municipale);

2.4. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei cu referire la patrimoniul public gestionat, precum şi la înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.5. Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.6. Guvernului, pentru o posibilă examinare a conformării autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.7. Comisiei Naţionale de Integritate, pentru documentare şi luare de atitudine privind posibilele conflicte de interese în cadrul administraţiei raionale Călăraşi;

2.8. Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.9. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) au evaluat şi contabilizat 50 de bunuri în valoare totală de 2,1 mil.lei; au conformat la cadrul legal/normativ o serie de înscrieri contabile în sumă totală de 80,6 mil.lei; au încasat venituri în bugetul local în sumă totală de 32,4 mii lei; au restituit mijloace financiare în sumă totală de 45,1 mii lei etc.

4. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor precedentelor misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.23 din 21.07.2011 “Privind Raportul auditului formării şi utilizării bugetului raionului Călăraşi pe perioada anilor 2009-2010”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.16 din 18 iunie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public

în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Călăraşi pe anul 2014

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea dacă APL din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar, au identificat/evaluat/fundamentat potenţialul economic, respectiv, baza de impozitare aferente formării veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar; au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public.

Prezentul Raport are ca părţi integrante: Anexa nr.1 – obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia; Anexa nr.2 – informaţii generale privind raionul Călăraşi; cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetelor UAT; procesul bugetar şi managementul financiar-contabil în cadrul AAPL); Anexa nr.3 – descrierea exerciţiului bugetar la venituri şi cheltuieli; Anexele nr.4 şi nr.5 – materialele informative, datele-cheie sintetizate privind exerciţiul bugetar 2014; Anexa nr.6 – măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: UAT au identificat/evaluat/fundamentat potenţialul economic, respectiv, baza de impozitare aferentă formării veniturilor publice?

Potrivit prevederilor legale², executorii (ordonatorii) principali de buget/autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget şi de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii în a căror bază este elaborat bugetul respectiv. Autorităţile UAT urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare, inclusiv asupra veniturilor bugetare în general şi veniturilor proprii în particular, dar prezenţa unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi: lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activităţile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, reduc capacitatea de formare a prognozelor şi de planificare a veniturilor proprii în bugetele locale.

Constatările de audit relevă că AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei de impozitare, astfel nepreocuparea în cauză a limitat sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul sporirii volumului de transferuri din bugetul de stat. În această ordine de idei, auditul, urmare a estimărilor părţii de venituri a bugetelor locale, a constatat subevaluări la unele categorii de impozite şi taxe în sumă totală de 4,4 mil.lei, la altele identificînd rezerve nevalorificate în sumă totală de 0,7 mil.lei.

Autorităţile locale nu au depus eforturile necesare nici pentru administrarea prudentă a plăţilor calculate, astfel 13 primării au înregistrat restanţe în sumă totală de 0,5 mil.lei³.

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sînt: neasigurarea unui control intern adecvat, în conformitate cu prevederile regulamentare⁴, care să asigure condiţiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice; neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de către managementul entităţilor verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare.

Punctele slabe şi, implicit, generatoare de nereguli şi riscuri sînt expuse în subcapitolele ulterioare ale prezentului Raport de audit, fiind formulate şi recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.

► Modul de identificare/evaluare a materiei/bazei de impozitare, respectiv, proiecţiile fiscal-bugetare analitic nefundamentate indică asupra unor carenţe semnificative, fapt ce influenţează plenitudinea şi sustenabilitatea veniturilor bugetare. Astfel, veniturile respective nu au fost estimate la nivelul lor real (bazate pe constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor).

Întru susţinerea acestor abordări, este necesar de remarcat următoarele.

• Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potenţialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile, autorităţile de resort au subestimat veniturile din impozitul pe venit din salariu (cap.111/01) şi alte impozite pe venit (cap.111/09) cu suma totală de 1,8 mil.lei⁵.

Astfel, neconformîndu-se cerinţelor metodologice⁶, DGF şi 9 primării din raion supuse auditării nu au prezentat indici relevanţi privind impozitul pe venitul din salariu, cu confirmările corespunzătoare din partea instituţiilor de resort (autorităţile teritoriale fiscale şi de statistică) ale numărului mediu de salariaţi, salariului mediu şi fondului de remunerare a muncii, impozitului spre reţinere etc.

De menţionat că autorităţile executive ale UAT auditate au efectuat calculele încasărilor impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor, avînd ca bază a estimării/prognozării veniturilor doar datele privind evoluţia veniturilor realizate la acest subcapitol în anii precedenţi şi executarea scontată în anul de elaborare a proiectului de buget. Astfel, conform cifrelor prezentate de autorităţile executive ale UAT către DGF, suma estimată a impozitului pe venit din salariu pentru anul 2014 a constituit 17,8 mil.lei, executarea reală la impozitul respectiv a constituit 19,2 mil.lei, sau cu o depăşire de 1,4 mil.lei faţă de cifra aprobată de UAT. De asemenea, nu au fost evaluate şi aprobate veniturile la capitolul “Alte impozite pe venit” (111/09), executarea reală constituind 0,4 mil.lei. Ca urmare, în unele cazuri neconformităţile menţionate au condiţionat neidentificarea surselor posibile de formare a bugetelor locale, sporind dependenţa acestora de transferurile din bugetul de stat şi aplicarea în cadrul estimărilor bugetare a unei baze de calcul irelevante. Impactul deficienţelor de prognoză s-a soldat cu diminuarea calculelor aprobate faţă de executarea reală a impozitului pe venit cu suma totală de 1,8 mil.lei.

• Urmare a evaluării neautentice a bazei impozabile au fost subestimate veniturile provenite din impozitele persoanelor juridice (cap.111/20; cap.111/21; cap.111/22; cap.111/23)⁷. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil aferent impozitului pe venitul persoanelor juridice servesc datele obţinute ca rezultat al sistematizării (consolidării) de către organele fiscale teritoriale a declaraţiilor persoanelor juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN 08 şi VEN 12), dărilor de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională (IVAO), dărilor de seamă unificate (UNIF07) prezentate de către întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA pe anii 2011-2012, precum şi indicatorii macroeconomici, şi anume: creşterea PIB în termeni nominali, indicele general al preţurilor de consum. Însă, probele de audit colectate denotă că autorităţile executive ale UAT supuse auditării au efectuat calculul reieşind din executarea scontată a veniturilor în perioada anilor precedenţi, fără a dispune de inventarierea masei impozabile, în scopul fundamentării părţii de venituri a bugetelor UAT. Prin urmare, cadrul neconform de monitorizare a potenţialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile a condiţionat faptul că DGF şi 6 primării⁸ din raion au subevaluat, respectiv, au planificat impozitul pe venitul persoanelor juridice în mărimi diminuate faţă de posibilităţile reale de acumulare cu 1,97 mil.lei. De menţionat că intrarea ulterioară în vigoare a unor prevederi legale⁹ a făcut imposibilă prognozarea/planificarea veniturilor, totodată afectînd transferurile de la bugetul de stat.

______________________

² Art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

³ Primăriile satelor/comunelor: Bahmut – 0,006 mil.lei; Bravicea – 0,06 mil.lei; Buda – 0,009 mil.lei; Căbăieşti – 0,02 mil.lei; Dereneu – 0,009 mil.lei; Frumoasa – 0,0008 mil.lei; Horodişte – 0,011 mil.lei; Pituşca – 0,074 mil.lei; Săseni – 0,019 mil.lei; Sipoteni – 0,079 mil.lei; Temeleuţi – 0,074 mil.lei; Ţibirica – 0,12 mil.lei; Vărzăreştii Noi – 0,041 mil.lei.

⁴ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

⁵ DGF – 1,1 mil.lei, primăria or. Călăraşi – 0,44 mil.lei şi primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 0,13 mil.lei; Onişcani – 0,05mil.lei; Hogineşti – 0,01 mil.lei; Răciula – 0,04 mil.lei; Hirova – 0,01 mil.lei; Sipoteni – 0,003 mil.lei; Pituşca - 0,044 mil.lei; Tuzara – 0,03 mil.lei.

⁶ Notele metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014, elaborate de către Ministerul Finanţelor (în continuare – Notele metodologice).

⁷ Cap.111/20 “Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”; 111/21 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător”; 111/22 “Impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate”; 111/23 “Impozitul pe venitul din activitatea operaţională”.

⁸ DGF – 1,14 mil.lei, primăria or. Călăraşi – 0,7 mil.lei şi primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 0,04 mil.lei; Onişcani – 0,004 mil.lei; Răciula – 0,03 mil.lei; Hogineşti – 0,007 mil.lei; Tuzara - 0,05 mii lei.

⁹ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal), art.90¹ alin.(3⁵) completat prin Legea nr.324 din 23.12.2013 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (în vigoare din 01.01.2014).

► AAPL din raion nu au manifestat o preocupare pe măsură pentru identificarea şi aprobarea completă la buget a impozitelor pe proprietate, prin ce nu a fost asigurată evaluarea autentică a bazei impozabile. Totodată, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare a determinat realizarea majorată a veniturilor din impozitele menţionate. Astfel:

• La aprobarea bugetelor locale pentru anul 2014, 6 primării¹⁰ nu au asigurat estimarea autentică a bazei impozabile la impozitul din proprietate, veniturile la acest compartiment fiind executate cu 73,0 mii lei mai mult faţă de cele aprobate. Totodată, AAPL ale com.Răciula nu au asigurat planificarea/încasarea impozitului funciar de la 4 obiecte.

Urmare a faptului că metoda de evaluare utilizată de către ÎS “Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, ceea ce afectează veniturile bugetelor UAT, auditul a fost lipsit de posibilitatea de a se expune asupra potenţialului de prognoză şi acumulare a impozitelor provenite din proprietate în or. Călăraşi.

În pofida faptului că, potrivit prevederilor legale¹¹, reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern, iar ARFC prezintă anual IFPS, cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, conform informaţiei OCT, evaluarea fondului locativ în or.Călăraşi în scopul impozitării a fost efectuată cu 6 ani în urmă (în 2009). Prin urmare, atît AAPL, cît şi autorităţile fiscale nu analizează/monitorizează factorii ce influenţează evoluţia, respectiv, integritatea bazei impozabile. Această situaţie, dar şi faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către ÎS “Cadastru”, conduce la creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate. De menţionat că AAPL deţin registre incomplete privind deţinătorii de bunuri imobiliare existente în UAT (cu indicarea valorii evaluate/neevaluate a imobilelor, persoanelor şi bunurilor care sînt scutite în acest scop; în lipsa unei interacţiuni relevante dintre diferite autorităţi de profil etc.). Se relevă că baza impozabilă neautentică generează la nivelul AAPL discrepanţe prin aprobarea veniturilor bugetare mai mari sau mai mici decît calculele efective, sporind pentru unele dependenţa de transferurile din bugetul de stat.

Totodată, urmare a lipsei de control din partea AAPL ale or.Călăraşi, baza impozabilă a bunurilor imobiliare ale UAT este diminuată datorită neevaluării fondului locativ neprivatizat şi neînregistrat la OCT (de 1,9 mil.lei), pentru care UAT nu a beneficiat de posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare (3,8 mii lei).

• AP nu a asigurat o monitorizare conformă privind veniturile din proprietate. Prin urmare, lipsa unui control intern adecvat şi necrearea condiţiilor optime pentru estimarea şi încasarea regulamentară a veniturilor din înstrăinarea bunurilor proprietate publică a generat neacumularea veniturilor în sumă totală de 272,0 mii lei. Astfel, AP nu a asigurat comercializarea conformă a unor construcţii, ceea ce a generat neacumularea unor venituri la bugetul local. În anul 2014, în baza deciziei CR¹², la licitaţia cu strigare au fost comercializate două construcţii (cu suprafaţa de 272,1 m² şi, respectiv, de 172,6 m²) în valoare totală de 116,6 mii lei, amplasate pe un teren de 0,1566 ha, fără a ţine cont de faptul că, potrivit prevederilor legale¹³, terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare urmează a fi vîndute concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Prin urmare, nerespectarea cadrului legal-regulamentar de către AP, precum şi neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent (la preţul de vînzare, constituit din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren), a permis ca ulterior (după 7 luni de la realizarea construcţiilor menţionate) terenul cu suprafaţa de 0,1566 ha, care, conform datelor cadastrale privind estimarea terenurilor în scopul impozitării în 2009¹⁴ a fost evaluat în sumă de 279,7 mii lei, să fie înstrăinat de către CO Călăraşi¹⁵ ca teren aferent la preţul de 27,3 mii lei. Această situaţie a lipsit bugetul local de venituri în sumă totală de 252,4 mii lei.

O situaţie analogică s-a constatat şi în cazul privatizării unei clădiri amplasate în or. Călăraşi (str. M.Eminescu nr.33). Astfel, conform deciziei CR¹⁶, AP a înstrăinat un imobil cu suprafaţa totală de 98,5 m², fără a ţine cont de terenul aferent acestuia cu suprafaţa de 0,015 ha, fapt ce a cauzat neîncasarea veniturilor estimate de audit în suma totală de 19,6 mii lei. De menţionat că anterior (în 2010) suprafaţa de 82,5 m² din imobilul menţionat a fost dată în locaţiune unui notar privat (care apoi a procurat imobilul în cauză), fără a fi organizată licitaţia publică respectivă, astfel nefiind respectate prevederile legale¹⁷. Mai mult decît atît, în 2014 persoana în cauză a privatizat 82,5 m² cu suma de 165,0 mii lei, iar în martie 2015 a procurat la licitaţie restul încăperilor cu suprafaţa de 16 m², pentru care a achitat 258,1 mii lei¹⁸, ceea ce pune la îndoială corectitudinea tranzacţiilor efectuate de AP în legătură cu imobilul menţionat.

Astfel, lipsa controlului din partea AP privind înstrăinarea bunurilor proprietate publică a cauzat neîncasarea impozitului privat (cap.115/04) de la efectuarea tranzacţiilor de înstrăinare a imobilelor, în sumă de 5,4 mii lei. În acest context, auditul relevă că persoanele juridice care au procurat imobilele nominalizate nu au achitat impozitul privat ca plată unică percepută de la efectuarea tranzacţiilor cu bunuri proprietate publică în procesul privatizării, conform prevederilor legale¹⁹, ca urmare bugetul fiind lipsit de aceste mijloace.

Auditul relevă că AAPL din com.Tuzara nu a respectat cadrul legal-normativ²⁰ privind înstrăinarea unor terenuri. Astfel, în mai 2014, în pofida faptului că pînă în termenul limită nu a fost înregistrat niciun participant, primăria com.Tuzara a organizat licitaţia publică privind vînzarea unui teren agricol cu suprafaţa de 1,362 ha, înstrăinîndu-l la preţul de 20,4 mii lei. De menţionat că, urmare a înregistrării unui singur participant, comisia respectivă din cadrul primăriei a anulat licitaţia, iar apoi în aceeaşi zi a acceptat desfăşurarea licitaţiei repetate la care a fost comercializat terenul, fără asigurarea respectării principiilor transparenţei, publicităţii şi tratamentului egal al ofertanţilor.

• Primăria com.Hîrjauca nu a demonstrat un interes corespunzător privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor provenite din taxa balneară (cap.115/42). În acest sens se relevă că, neţinînd cont de prevederile Notelor metodologice, primăria nu a asigurat examinarea executării scontate a venitului încasat din taxa respectivă pe ultimii 3 ani, precum şi a fluxului persoanelor care au beneficiat de tratament sanatorial, ca rezultat fiind semnificativ diminuat planul de încasare a veniturilor din sursa menţionată pentru anul 2014. În pofida faptului că în anii precedenţi primăria a raportat încasări mai mari la taxa balneară (în 2013 – 440,0 mii lei; în 2012 – 429,0 mii lei; în 2011 – 367,3 mii lei etc.), pentru anul 2014 au fost planificate venituri din această taxă în sumă de 310,0 mii lei, sau cu 159,0 mii lei mai puţin faţă de încasările respective pentru acest an. Prin urmare, planificarea incorectă (diminuată) a veniturilor din taxa balneară (la momentul elaborării bugetului local) s-a soldat cu transferuri majorate din contul bugetului de stat la capitolul “susţinerea financiară a teritoriului”, cu suma respectivă.

• Estimarea veniturilor provenite din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova (cap.115/44) s-a efectuat în lipsa calculelor şi a informaţiilor privind baza de impozitare a acestora, fapt care a determinat supraacumularea veniturilor la acest capitol. Astfel, potrivit Notelor metodologice, sarcina privind calcularea cuantumului taxelor rutiere revine DGF, ca bază luîndu-se numărul autovehiculelor înregistrate şi amplasate în UAT şi taxele stabilite prin Codul fiscal (Titlul IX). Însă, urmare a faptului că DGF nu deţine o bază adecvată/exhaustivă de calcul (inclusiv nesolicitînd de la autorităţile respective informaţia corespunzătoare privind autovehiculele înregistrate în teritoriul administrat de către UAT din raion), veniturile din taxa pentru folosirea drumurilor au fost estimate cu 247,1 mii lei mai puţin faţă de posibilităţile reale de executare.

• 3 primării din raion²¹ nu au asigurat o monitorizare conformă a procesului de administrare a bunurilor domeniului public, precum şi de calculare/încasare a plăţilor respective pentru chiria bunurilor proprietate publică (cap.121/35). Astfel, urmare a nerespectării prevederilor Legilor bugetelor de stat pentru anii 2010-2014, precum şi neperfectării contractului respectiv de locaţiune, primăria com.Hîrjauca nu a asigurat încasarea (pe parcursul a 5 ani) veniturilor de la ÎS “Poşta Moldovei” pentru utilizarea spaţiilor din incinta primăriei, în sumă de cca 25,0 mii lei, precum şi de la utilizatorii spaţiului din incinta magazinului alimentar situat în blocul locativ în sumă de 12,0 mii lei. O situaţie analogică s-a constatat şi la primăriile com.Onişcani şi s.Hogineşti, care, pe parcursul a 5 ani, nu au asigurat încasarea veniturilor respective de la ÎS “Poşta Moldovei” pentru locaţiunea încăperilor în sumă totală de 37,2 mii lei (respectiv, cîte 18,6 mii lei fiecare).

Totodată, auditul relevă că primăria Hîrjauca nu a asigurat planificarea conformă a veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice (pentru 5 imobile aferente Staţiunii balneare “Codru”), cauza fiind lipsa evidenţei apartamentelor privatizate/neprivatizate, precum şi neevaluarea respectivă a acestora la valoarea de piaţă. În pofida faptului că în 2014 Consiliul comunei Hîrjauca a acceptat privatizarea unor spaţii locative din clădirile aferente staţiunii balneare²², primăria nu a asigurat anterior calcularea şi încasarea plăţii de chirie a spaţiului locativ, cauza fiind nestabilirea cuantumului acesteia de către Consiliul local şi lipsa evidenţei locatarilor apartamentelor neprivatizate.

______________________

¹⁰ Primăria or.Călăraşi – 20,8 mii lei şi primăriile satelor/comunelor: Onişcani – 28,4 mii lei; Horodişte – 8,2 mii lei; Pituşca – 8,1 mii lei; Temeleuţi – 6,6 mii lei; primăria com.Răciula – neplanificarea/neîncasarea impozitului funciar (0,9 mii lei).

¹¹ Art.279 alin.(5) şi art.285 alin.(1) din Codul fiscal.

¹² Decizia CR nr.03/26 din 18.09.2009 “Cu privire la modificarea deciziei CR nr.04/10 din 11.09.2008 “Cu privire la comercializarea unor fonduri fixe””.

¹³ Art.3 şi art.101 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

¹⁴ Estimarea bunului imobil nr.2501209543 de către ÎS “Cadastru”, în scopul impozitării (în anul 2009).

¹⁵ Decizia CO Călăraşi nr.03/11-31 din 20.03.2015 “Cu privire la vînzarea terenului aferent – 0,1566 ha”.

¹⁶ Decizia CR nr.07/13 din 19.12.2013; contractul din 23.05.2014 încheiat cu notarul public care a privatizat încăperea.

¹⁷ Art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

¹⁸ Contractul de vînzare-cumpărare a imobilului proprietate publică din 12.05.2015 în sumă de 258,1 mii lei.

¹⁹ Art.11 din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

²⁰ (i) art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.40 şi art.42 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; (ii) pct.13-18 din Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere; (iii) Actele încheiate fără respectarea condiţiilor legale (conform art.217, art.220 şi art.221 din Codul civil adoptat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002).

²¹ Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca, Onişcani şi Hogineşti.

²² Deciziile Consiliului comunei Hîrjauca: nr.7/3 din 23.10.2014 (34,1 m²); nr.7/4 din 23.10.2014 (34,1 m²) etc.

► Unele AAPL din raion, la planificarea veniturilor proprii, nu au ţinut cont şi nu au luat în calcul veniturile din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate/domeniului privat, în consecinţă nefiind asigurată acumularea veniturilor pasibile bugetelor locale.

• Potrivit prevederilor legale²³, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au achiziţionat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică de 0,2% şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. În acest context, misiunea de audit relevă că unele AAPL nu au fost preocupate suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăţilor din arenda terenurilor aferente. Prin urmare, la planificarea veniturilor proprii (cap.121/32; cap.121/33) autorităţile publice supuse auditării nu au asigurat calcularea veniturilor din arenda terenurilor obiectivelor privatizate în sumă de minimum 65,6 mii lei şi de maximum 707,5 mii lei²⁴.

În alt caz, contrar prevederilor legale²⁵, primăria or.Călăraşi nu a asigurat aplicarea tarifului modificat pentru calcularea preţului normativ al pămîntului. Prin urmare, diminuarea nejustificată a cuantumului plăţii pentru arenda terenurilor, ca urmare a neaplicării regulamentare a tarifelor prevăzute de lege, a condiţionat necalcularea şi neacumularea veniturilor în sumă de 25,2 mii lei²⁶. De menţionat că contractele de arendă încheiate nu conţin clauze privind modificarea preţului pentru arendă, în cazul modificării legale a tarifului pentru calcularea preţului normativ şi nici nu au fost întreprinse măsurile de rigoare din partea primăriei pentru a aduce contractele în concordanţă cu modificările prevederilor legale.

• Controlul ineficient, precum şi administrarea neadecvată a terenurilor bazinelor acvatice a condiţionat necalcularea/neîncasarea veniturilor de 134,9 mii lei, precum şi admiterea restanţelor la acest compartiment (la finele anului 2014), în sumă de 351,7 mii lei. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor regulamentare²⁷ şi clauzelor contractuale la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice, 5 primării din raion nu au asigurat calcularea şi încasarea veniturilor în sumă totală de 134,9 mii lei²⁸ (în 2011-2014) rezultate din aplicarea incorectă a calculelor pentru folosinţa terenurilor acvatice. Totodată, în afară de plăţile estimate de audit, la situaţia din 31.12.2014, primăriile nominalizate au acumulat restanţe la plăţile pentru folosinţa obiectivelor acvatice, în sumă totală de 351,7 mii lei.

În acelaşi context se menţionează că, potrivit prevederilor legale²⁹, dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii. La cererea titularului, dreptul de arendă poate fi înregistrat şi pe un termen mai mic de 3 ani. Însă, nerespectînd reglementările menţionate, în perioada 2005-2015, primăria s.Temeleuţi nu a asigurat înregistrarea obligatorie la OCT a dreptului de arendă a unui teren (5,58 ha) transmis unui agent economic. Totodată, urmare a refuzului agentului economic de a se conforma prevederilor legale şi contractuale, la data de 20.03.2015 nu a fost asigurată transmiterea obiectivului acvatic către primărie. În alt caz, ca urmare a neluării în considerare a construcţiilor hidrotehnice ale bazinelor acvatice (obligaţiuni ce revin şi arendaşilor), de către primăria s.Pituşca nu a fost asigurată conformitatea la transmiterea³⁰ în arendă a bazinelor acvatice. Mai mult decît atît, în lipsa împuternicirilor din partea Consiliului local, primarul s.Pituşca a permis modificarea cuantumului procentual la arendarea bazinelor acvatice (începînd cu 01.03.2010), de la 2,5% la 2,0%, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor în sumă de 11,0 mii lei (pentru anii 2010-2014).

• Acordarea dreptului de a edifica construcţii în condiţiile relaţiilor de arendă a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul or.Călăraşi în sumă de minimum 193,1 mii lei. Astfel, potrivit prevederilor legale³¹, vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, obiectivelor private, precum şi construcţiilor nefinalizate se efectuează la preţul normativ al pămîntului, această prevedere aplicîndu-se şi în relaţiile de arendă a unor astfel de terenuri. Însă, contrar celor menţionate, la adoptarea deciziei, CO Călăraşi a omis includerea unor prevederi exhaustive privind relaţiile asupra terenului cu suprafaţa de 0,15 ha, ca urmare, în cadrul unei şedinţe de judecată, primăria or.Călăraşi a fost obligată să permită edificarea unei construcţii capitale, cu vînzarea ulterioară (în 2014) a terenului aferent, cu aplicarea coeficienţilor respectivi de diminuare a preţului, ceea ce a condiţionat vînzarea terenului nominalizat la preţul de 20,1 mii lei, faţă de preţul normativ de 213,2 mii lei. Prin urmare, nereglementarea conformă a relaţiilor funciare a lipsit primăria or.Călăraşi de venituri în sumă de 193,1 mii lei.

• Unele AAPL din raion nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de vînzare/cumpărare şi arendă/folosinţă a terenurilor, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii contabilităţii³². Astfel, potrivit prescripţiilor din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010³³, evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii se ţine la contul din afara bilanţului 03 “Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate, se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere. Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor. Însă, contrar prevederilor menţionate, în 2014, 7 primării din raion nu au asigurat reflectarea conformă în evidenta contabilă (la contul extrabilanţier respectiv) a sumelor calculate pentru arenda terenurilor aferente construcţiilor. Totodată, lipsa unei evidenţe analitice corespunzătoare generează neînregistrarea deplină a plăţilor pentru arendă şi riscul neonorării de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. În acest sens se relevă că, la situaţia din 31.12.2014, primăriile nominalizate nu au înregistrat corespunzător în evidenţă datoriile debitoare formate din plăţile pentru arenda terenurilor aferente construcţiilor, în sumă totală de 648,2 mii lei³⁴.

De menţionat că nedelimitarea conformă a terenurilor publice nu a permis auditului să exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării şi încasării integrale a plăţilor pentru folosirea terenurilor proprietate publică din UAT supuse auditării. Totodată, prezenţa unor solduri majore neachitate privind arenda terenurilor aferente obiectivelor private (0,6 mil.lei), precum şi a altor neconformităţi constatate de audit denotă prezenţa rezervelor nevalorificate de către AAPL din raion la acest capitol.

______________________

²³ Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁴ Primăria or.Călăraşi (2,9 mii lei – 14,5 mii lei) şi primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca (13,6 mii lei – 678,5 mii lei); Hogineşti (1,1 mii lei – 5,5 mii lei); Hirova (4,4 mii lei – 9,0 mii lei); Sipoteni (1,9 mii lei); Pituşca (37,8 mii lei); Răciula (3,9 mii lei).

²⁵ Art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁶ Cod cadastral nr.2501216254 (0,2432 ha) – 25,2 mii lei (anii 2010-2014 – 5,04 mii lei/anual).

²⁷ Art.2 şi art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁸ Venituri neacumulate de către primăriile satelor/comunelor: Sipoteni – 17,7 mii lei (2011-2014); Răciula – 91,2 mii lei (2011-2014); Pituşca – 6,4 mii lei (2011-2014); Temeleuţi – 16,0 mii lei (2011-2014); Tuzara – 3,6 mii lei. Restanţele la plăţile pentru folosinţa obiectivelor acvatice acumulate de către primăriile: Sipoteni – 37,4 mii lei; Răciula – 191,2 mii lei, Pituşca – 92,2 mii lei; Temeleuţi – 17,3 mii lei; Tuzara – 13,6 mii lei.

²⁹ Art.43 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

³⁰ Conform prevederilor art.33 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 şi prescripţiilor din Anexa nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.72 din 30.01.2004 “Privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură”.

³¹ Art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

³² Art.17 alin.(1) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii).

³³ Pct.188 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

³⁴ Primăria or.Călăraşi – 333,4 mii lei şi primăriile satelor/comunelor: Răciula – 110,0 mii lei; Hirova – 3,4 mii lei; Pituşca – 85,8 mii lei; Temeleuţi – 1,3 mii lei; Sipoteni – 25,6 mii lei; Tuzara – 88,7 mii lei.

► Unele AAPL din raion nu au asigurat o prognozare/planificare/administrare conformă a veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile ţărăneşti (cap.122/28), astfel nefiind prevenit impactul negativ asupra asigurării calităţii elaborării prognozelor de buget şi acumulărilor respective, ceea ce, la rîndul său, a condiţionat supraexecutarea veniturilor bugetare, comparativ cu datele aprobate în buget. Astfel, pentru anul 2014 veniturile din taxa nominalizată au fost aprobate în lipsa unor calcule/justificări, încasările la acest compartiment fiind executate cu 33,8 mii lei³⁵ mai mult faţă de aprobat, ceea ce relevă nefundamentarea corespunzătoare a bazei de calcul.

► Procesul de estimare a taxei pentru dispozitivele publicitare (cap.122/69) nu este asigurat de o bază relevantă, impactul fiind neincluderea unor venituri respective la aprobarea bugetului pe anul 2014.

În acest sens, misiunea de audit relevă că aprobarea veniturilor din sursa nominalizată de către primăria or.Călăraşi s-a efectuat fără a se ţine cont de plenitudinea materiei impozabile. Responsabilii din cadrul AAPL ale or.Călăraşi au prezentat o bază nefundamentată de impozitare de 26,4 mii lei. Totodată, verificările de audit constată că veniturile pentru anul 2014 au avut o bază de calcul de 41,2 mii lei, ceea ce denotă o subestimare a veniturilor la acest capitol cu cca 14,8 mii lei.

• Misiunea de audit denotă că modalitatea de prognozare a veniturilor provenite din unele taxe locale necesită îmbunătăţiri. Astfel, urmare a neevaluării argumentate a materiei/bazei fiscale, rectificărilor de rigoare în lipsa probelor concludente în acest scop etc., la primăria or.Călăraşi, pe parcursul anilor 2013-2014, încasările din taxele locale sînt în diminuare cu 146,6 mii lei faţă de posibilităţile reale de încasare.

La prognozarea veniturilor pentru anul 2014, 3 primării³⁶ nu au evaluat exhaustiv materia/baza de impozitare privind taxa pentru apă. Totodată, ca urmare a disfuncţionalităţii controlului intern şi neconlucrării cu IE, precum şi în pofida faptului că potrivit informaţiei se desfăşoară activitatea de captare a apei, care reprezintă obiectul impunerii, AAPL nu au stabilit pentru anul 2014 taxa pentru apă. În acest sens, auditul menţionează că populaţia şi întreprinderile/entităţile din localităţi sînt asigurate cu apă, iar relaţiile din domeniul alimentării cu apă, normele privind asigurarea persoanelor fizice şi juridice cu apă, funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi calitatea ei, precum şi răspunderea pentru încălcările în acest domeniu sînt reglementate prin Legea nr.272 din 10.02.1999³⁷. Totodată, reieşind din prevederile Legii nr.845 din 03.01.1992³⁸, ţinînd cont că pe teritoriul UAT se desfăşoară activitate de captare şi distribuire a apei, AAPL trebuiau să reglementeze practicarea acestei activităţi, cu asigurarea respectării cadrului legal-fiscal, precum şi forma respectivă de antreprenoriat în acest sens, ceea ce nu a fost efectuat.

______________________

³⁵ Primăriile satelor/comunelor: Sipoteni (10,9 mii lei); Onişcani (1,6 mii lei); Răciula (8,4 mii lei); Hirova (6,7 mii lei); Tuzara (6,2 mii lei).

³⁶ Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca, Onişcani, Hogineşti.

³⁷ Legea nr.272-XIV din 10.02.1999 cu privire la apa potabilă.

³⁸ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

► Ca urmare a lipsei unui sistem de control intern şi a unei monitorizări exhaustive a mijloacelor speciale, planificarea de către AP a mijloacelor speciale provenite din plata pentru locaţiune nu oferă o imagine veridică. Astfel, la planificarea mijloacelor speciale, AP nu a ţinut cont de prevederile regulamentare³⁹ şi, ca urmare, nu a luat în considerare posibilităţile reale de acumulare, fiind diminuate estimările veniturilor iniţiale (pentru anul 2014) la sursa de venituri a mijloacelor speciale provenite din locaţiune. Astfel, avînd încheiate contracte pentru locaţiunea imobilelor în sumă de 182,1 mii lei, veniturile din sursa menţionată au fost planificate în sumă totală de 110,0 mii lei, sau cu o diminuare faţă de posibilităţile reale de acumulare cu 72,1 mii lei. Prin urmare, ca rezultat al planificării neconforme, veniturile acumulate la sursa respectivă au fost realizate în sumă totală de 183,1 mii lei, sau la nivelul de 165,5% faţă de veniturile precizate pe perioada de gestiune, ceea ce denotă că estimarea, planificarea şi aprobarea veniturilor la compartimentul mijloace speciale nu a fost pe deplin justificată.

► AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile în materie de colectare integrală a veniturilor bugetelor UAT, acest compartiment necesitînd a fi îmbunătăţit.

În conformitate cu prevederile art.31 şi art.33 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, responsabilitatea pentru încasarea veniturilor legale revine executorilor de buget: pentru executarea bugetului UAT de nivelul I – primarului, iar pentru executarea bugetului de nivelul II – preşedintelui raionului. În pofida faptului că pe parcursul mai multor ani veniturile curente ale bugetelor UAT au avut o tendinţă de majorare (de la 27,6 mil.lei – în anul 2010, pînă la 54,5 mil.lei – în anul 2014), auditul relevă existenţa unor iregularităţi rezonabile în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale, care au influenţat acumulările bugetare şi demonstrează că AAPL nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile pentru încasarea veniturilor, precum şi că procesul de planificare şi executare bugetară în raionul Călăraşi necesită ajustări de fond.

Atît preşedintele raionului, cît şi primarii localităţilor nu şi-au onorat pe deplin obligaţiile privind monitorizarea activităţii organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare, fapt ce a cauzat majorarea în anul 2014 a restanţelor faţă de bugetele locale. Astfel, restanţele contribuabililor vizavi de bugetele UAT, care la situaţia din 31.12.2014 au însumat 2,6 mil.lei, s-au majorat faţă de începutul anului cu 0,5 mil.lei (cele mai semnificative fiind înregistrate după primăriile: or.Călăraşi – 1,2 mil.lei; Onişcani – 0,17mil.lei; Săseni – 0,15 mil.lei; Bravicea – 0,13 mil.lei; Hogineşti – 0,08 mil.lei). Analogic s-au majorat şi restanţele contribuabililor faţă de toate componentele BPN, acestea constituind 15,3 mil.lei (inclusiv: BASS – 10,6 mil.lei; BC – 4,7 mil.lei)⁴⁰, sau cu 0,7 mil.lei mai mult faţă de începutul anului (14,6 mil.lei).

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Călăraşi să asigure o conlucrare punctuală şi rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organele fiscale şi cadastrale şi alte părţi implicate în procesul de planificare a bugetului pentru implementarea modelelor analitice şi procedurilor tehnice aferente inventarierii potenţialului şi materiei impozabile.

2. DGF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I şi cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT.

3. Preşedintele raionului Călăraşi, DGF şi primăriile or.Călăraşi şi satelor/comunelor Hirova, Hîrjauca, Hogineşti, Onişcani, Pituşca, Răciula, Sipoteni, Temeleuţi, Tuzara să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale, prognozarea/planificarea conformă a veniturilor bugetare, precum şi acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II), ce constituie obiect al impozitării, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de BPN.

______________________

³⁹ Cap. II “Planificarea mijloacelor speciale” din Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004.

⁴⁰ Informaţia privind sumele calculate, stinse (achitate) şi restanţele aferente clasificaţiei veniturilor bugetare pe perioada 01.01.2014-31.12.2014.

OBIECTIVUL II: UAT au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar?

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor aferente bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) pentru perioada auditată, prin prisma reglementărilor cadrului legal-regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de unele nereguli şi abateri de la normele legale. În acest sens, achiziţiile de mărfuri şi servicii, asigurarea normelor de alimentare a copiilor din instituţiile preşcolare, utilizarea fondului de rezervă, cheltuielile neconforme pentru retribuirea muncii şi pentru investiţiile şi reparaţiile capitale au fost afectate de neconformităţi. Nu întruneşte rigorile de transparenţă procesul de redistribuire a transferurilor alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate domeniului învăţămîntului preşcolar. În acest context, se menţionează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern⁴¹, în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

În susţinerea celor consemnate, se relevă următoarele.

► Prezenţa unor deficienţe la determinarea raporturilor între bugetul de stat şi bugetul raionului, între bugetul raional şi bugetele UAT a influenţat asupra asigurării unor calcule conforme şi distribuirii echitabile a transferurilor între bugetele menţionate, totodată condiţionînd deficienţe la prognozarea cheltuielilor.

Potrivit prevederilor cadrului legal⁴², pentru uniformizarea gradului de asigurare cu resurse bugetare pentru UAT, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele UAT de nivelul II se stabilesc transferuri cu destinaţie generală şi specială. De menţionat că din cauza lipsei unui mecanism bine definit de stabilire pentru UAT a normativelor de cheltuieli în învăţămînt şi a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în 2014, AAPL din raion au beneficiat de transferuri majorate din bugetul de stat, drept urmare a luării în calcul a numărului de copii reieşind din numărul statistic al acestora, care era mai mare decît datele efective privind copiii (MF a alocat transferurile în baza numărului statistic de copii). Prin urmare, situaţia respectivă a creat o tratare subiectivă a procesului de realocare a mijloacelor bugetare, a determinat crearea soldurilor disponibile şi facilitarea autorităţilor raionale în sprijinirea selectivă şi fără criterii corespunzătoare a anumitor acţiuni şi instituţii.

Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată de Notele metodologice elaborate de către MF, care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi unele momente specifice de calculare a transferurilor prognozate spre alocare de la bugetul de stat către bugetele de nivelul II. Potrivit Notelor metodologice, alocarea mijloacelor pentru instituţiile de învăţămînt preşcolar s-a efectuat în baza normativului de întreţinere a unui copil în instituţiile preşcolare în mărime de 9756,6 lei şi a numărului de copii conform datelor statistice. Dat fiind că Notele metodologice nu stabilesc componenta cheltuielilor ce stau la baza normativului de întreţinere a unui copil în instituţii preşcolare, autorităţile de nivelul II, la stabilirea raporturilor cu bugetele de nivelul I, au posibilitatea de a diferenţia normativele stabilite de MF şi de a le aplica neunivoc pentru aceleaşi categorii de instituţii din AAPL de nivelul I. Astfel, reieşind din mărimea transferurilor aprobate de autorităţile de nivelul II ale raionului, cuantumul cheltuielilor pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare a variat de la 10350 lei la 19440 lei, valorile nefiind fundamentate, coordonate şi aprobate regulamentar. Totodată, AAPL de nivelul II, la calcularea transferurilor pentru UAT de nivelul I, a utilizat numărul efectiv de copii (2461 de copii), care era mai mic decît numărul din datele statistice (3349 de copii) pe raion la 01.01.2013, cu 888 de copii. Urmare a aplicării unui număr mai mic de copii, utilizat la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, AAPL din raion au beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat în sumă de 7,4 mil.lei. În acelaşi timp, la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, AAPL de nivelul II a majorat cuantumul cheltuielilor pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare de la 10350 lei pînă la 19440 lei, depăşind baza normativului de întreţinere recomandat de Notele metodologice în unele cazuri cu 9683,4 lei pentru un copil. Prin urmare, analizînd suma mijloacelor alocate conform normativului stabilit de Ministerul Finanţelor (32,7 mil.lei) pentru UAT de nivelul I şi a sumei aprobate de AAPL de nivelul II pentru întreţinerea unui copil (31,5 mil.lei), auditul a constatat un surplus de mijloacele de 1,2 mil.lei, din acestea fiind acoperite cheltuielile pentru activităţile extraşcolare în sumă de 0,4 mil.lei.

______________________

⁴¹ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

⁴² Art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

► La aprobarea unor cheltuieli din contul bugetului raional, CR nu a ţinut cont de competenţele instituţionale acceptînd cheltuieli care nu se încadrează în limitele competenţelor delegate şi cadrului regulamentar. Astfel, în conformitate cu prevederile legale⁴³, sînt delimitate competenţele la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale, iar în bugetele UAT se prevăd alocaţii necesare pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Totodată, autoritatea publică poate desfăşura, în comun cu asociaţia obştească de utilitate publică, activităţi de interes public în domeniul social şi în alte domenii în baza acordurilor de colaborare, iar această formă de susţinere nu presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către asociaţie. Însă, contrar prevederilor legale, CR a acceptat şi a aprobat (prin decizia sa) în bugetul raional cheltuieli pentru care ulterior au fost alocate mijloace financiare ca suport pentru întreţinerea AO “Dorinţa”, în sumă de 140,0 mii lei.

Recomandări:

4. Preşedintele raionului, de comun cu DGF, să asigure executarea cheltuielilor din contul bugetului raional potrivit competenţelor delimitate.

► Unele AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii, fiind necesară optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor destinate salarizării. Astfel, în perioada supusă auditării, cheltuielile pentru retribuirea muncii au reprezentat partea preponderentă în bugetele UAT din raion, constituind 39,7% din cheltuielile totale executate. Urmare a auditării acestui compartiment, au fost constatate unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea salariilor funcţionarilor publici şi altor categorii de angajaţi, ceea ce a condiţionat efectuarea unor plăţi neconforme şi neregulamentare.

În acest sens, se exemplifică următoarele.

• Lipsa controlului din partea unor AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion privind respectarea limitei statelor de personal aprobate creează riscuri de utilizare neregulamentară a mijloacelor publice. Astfel, la planificarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, AAPL din raion urmau să ţină cont de numărul de personal stabilit conform Notelor metodologice. Însă, contrar cerinţelor regulamentare, a fost admisă depăşirea limitei stabilite de personal, în total cu 13 unităţi, ceea ce a condiţionat executarea cheltuielilor suplimentare în sumă totală de 346,2 mii lei. Totodată, nerespectînd prevederile în vigoare⁴⁴, 5 primării⁴⁵ din raion nu au asigurat înregistrarea conformă la DGF a schemelor de încadrare a personalului.

De menţionat că, ignorînd cadrul regulamentar⁴⁶, în lipsa conferirii titlului de formaţie artistică “model” şi a unor surse financiare înregistrate din activitatea acesteia, 2 primării au inclus în statele de personal funcţia de conducător artistic (pentru ansamblul folcloric) şi de regizor, acestora fiindu-le calculate şi achitate neregulamentar, pe parcursul anului 2014, plăţi salariale în sumă totală de 62,6 mii lei⁴⁷.

• Unele AAPL din raion nu au respectat prevederile cadrului legal-normativ la acordarea angajaţilor a diferitor premii, ceea ce a generat plăţi neregulamentare. Astfel, potrivit prevederilor legale⁴⁸, premierea salariaţilor şi acordarea ajutorului material se efectuează în limitele fondului de salarizare. Însă, contrar celor menţionate, funcţionarii publici şi persoanele care deţin funcţii de demnitate publică din cadrul primăriei or.Călăraşi au beneficiat de premii, autoritatea publică locală nedispunînd în toate cazurile de surse în acest scop. Astfel, primăria or.Călăraşi a achitat premii din contul retribuirii muncii pentru anul 2014, totodată fiind admise cheltuieli efective majorate la articolul respectiv cu suma de 53,7 mii lei. Prin urmare, cheltuielile majorate la art.111 “Retribuirea muncii” sînt explicate de către primărie prin faptul că, pentru luna septembrie 2014, aceasta a suportat cheltuieli suplimentare urmare a majorării salariilor acordate cadrelor didactice în lipsa acoperirii acestora cu alocaţiile respective (alocaţiile fiind doar pentru lunile octombrie-decembrie 2014). În acest sens, auditul relevă că, potrivit prevederilor legale⁴⁹, în cazul apariţiei necesităţii de efectuare a unor cheltuieli neaprobate în buget, AAPL sînt în drept să rectifice bugetul UAT, drept surse de acoperire fiind mijloacele împrumutate pe un termen ce depăşeşte un an, veniturile încasate în bugetele respective, în sume ce depăşesc prevederile anuale, soldurile de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului pentru anul precedent, precum şi donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei publice, fapt ratat de primărie.

Conform cadrului legal⁵⁰, indicii, mărimile şi termenele de premiere a conducătorilor unităţilor bugetare se stabilesc de către organul de conducere ierarhic superior. În pofida celor menţionate, în lipsa deciziilor respective ale consiliilor locale, primarii din două localităţi au primit premii (6 mii lei⁵¹), ca bază fiind propriile dispoziţii. Totodată, auditul relevă că premiile în sumă totală de 18,2 mii lei acordate angajaţilor din primăriile respective nu se încadrează în limita prevederilor regulamentare, deoarece în anul 2014 au fost admise depăşiri de cheltuieli la remunerarea muncii cu suma de 12,7 mii lei.

Deşi, potrivit prevederilor legale⁵², persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică li se acordă anual un ajutor material în mărimea unui salariu mediu lunar, în limita fondului de remunerare a muncii, primăria or.Călăraşi, în baza procesului-verbal al şedinţei Comitetului sindical, în lipsa deciziei respective a CO, precum şi fără specificarea sursei de acoperire a cheltuielilor, a utilizat 30,0 mii lei (din surse bugetare) pentru compensarea parţială a biletelor de tratament şi de odihnă a membrilor colectivului de muncă, odată cu acordarea concediului de odihnă anual (aceste mijloace fiind suplimentare ajutorului material anual pe care angajaţii îl primesc în cuantum de 1/12 din salariul lunar.

• Misiunea de audit relevă că primăria com.Horodişte şi 12 instituţii de învăţămînt, în lipsa rezultatelor privind atestarea locurilor de muncă, precum şi în lipsa determinării gradului de nocivitate a lucrărilor îndeplinite, care urma să fie stabilit prin atestarea locurilor de muncă, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002⁵³, au calculat unor angajaţi sporuri la salarii pentru condiţiile nocive de muncă, ceea ce a condiţionat plăţi neregulamentare în sumă totală de 23,9 mii lei⁵⁴.

• Potrivit cadrului legal⁵⁵ în vigoare, este asigurat dreptul fiecărui salariat la condiţii echitabile de muncă, inclusiv la condiţii de muncă care corespund cerinţelor securităţii şi sănătăţii în muncă, şi dreptul la odihnă, inclusiv la reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, a pauzelor de odihnă zilnice, a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare. Salariaţii beneficiază de egalitatea în drepturi şi în posibilităţi, totodată fiind stabilite condiţiile în care funcţionarii publici beneficiază de concedii suplimentare. Însă, responsabilii din cadrul a 2 primării nu s-au conformat prevederilor legale, acordînd unor angajaţi zile calendaristice suplimentare la concediile de bază, ca temei fiind invocată îndeplinirea unor condiţii adăugătoare (ce ţin de efort psihoemoţional, utilizarea computerelor, lipsa foilor de boală). Ca urmare, această situaţie a condiţionat cheltuieli neconforme în sumă totală de 11,9 mii lei⁵⁶.

• Auditul relevă că cheltuielile de 303,4 mii lei⁵⁷, efectuate de 5 primării din raion, în baza a 63 contracte de muncă pentru diferite lucrări, în loc de a fi atribuite regulamentar la articolele de cheltuieli ce ţin de retribuirea munci şi a plăţilor aferente acestora (conform clasificaţiei bugetare⁵⁸), au fost raportate la alte articole de cheltuieli, cum ar fi: art.113.03 “Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc”; art.113.17 “Reparaţii curente ale clădirilor”; art.113.45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”. Totodată, UAT menţionate nu au reflectat în Raportul⁵⁹ respectiv efectivul de personal în număr total de 63 de unităţi, ca urmare fiind denaturate datele consolidate pe raion pe anul 2014.

De menţionat că primăria Hîrjauca a admis salarizarea din contul cheltuielilor art.113.45 a unui şir de angajaţi (contabil, bibliotecar etc.), care în mod regulamentar urmau a fi remuneraţi în baza unor normative de cheltuieli şi a unor volume de lucrări bine determinate. Astfel, în pofida faptului că volumul lucrărilor de ţinere a contabilităţii semnificativ s-a diminuat (în legătură cu separarea şcolilor, un contabil fiind trecut în cadrul instituţiei respective), primăria continuă să salarizeze 3 contabili şi serviciile casierului etc., unele cheltuieli fiind atribuite la articolul menţionat.

• Contrar prevederilor legale⁶⁰, 2 primării⁶¹ din raion nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a sumelor achitate unor persoane fizice pentru lucrul efectuat la tăierea lemnelor din pădure (8,4 mii lei), totodată nefiind calculate/reţinute taxele/impozitele aferente muncii respective (3,1 mii lei).

• Diferite nereguli şi abateri ce ţin de retribuirea muncii au fost constatate şi în urma controlului efectuat de către alte autorităţi (Inspecţia Financiară din subordinea MF). Astfel, în urma verificării legalităţii retribuirii muncii la primăria Hogineşti, s-a constatat că, urmare a nerespectării cadrului legal-regulator⁶² a fost admisă calcularea şi achitarea neregulamentară a plăţilor salariale în sumă totală de 16,1 mii lei etc.

Recomandări:

5. Primarii or.Călăraşi şi satelor/comunelor Hogineşti, Horodişte, Temeleuţi, Onişcani, Sipoteni, Hîrjauca să asigure respectarea actelor normative care reglementează domeniul retribuirii muncii, cu implementarea unui control intern adecvat şi întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate.

______________________

⁴³ Art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă; art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.33 alin.(3) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

⁴⁴ Pct.20 din Anexa nr.2 la Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

⁴⁵ Primăria or.Călăraşi şi primăriile satelor/comunelor: Hogineşti (18 unităţi – 102,1 mii lei); Hîrjauca (11 unităţi – 60,7 mii lei); Sipoteni (46,3 mii lei); Onişcani (18 unităţi – 102,1 mii lei).

⁴⁶ Regulamentul de activitate al colectivelor artistice de amator, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.136 din 15.06.2012.

⁴⁷ Primăriile satelor/comunelor: Hogineşti (1 – 24,2 mii lei); Sipoteni (2 – 38,4 mii lei).

⁴⁸ Art.32 alin.(1) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

⁴⁹ Art.26 alin.(2) lit.c) şi alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁵⁰ Art.33 alin.(1) din Legea nr 355-XVI din 23.12.2005.

⁵¹ Primăriile satelor/comunelor: Hogineşti - 3,4; Onişcani - 2,6 mii lei.

⁵² Art.8 alin.(1), art.32 alin.(1) şi art.33 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.

⁵³ Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002.

⁵⁴ Primăria com.Horodişte – 12,7 mii lei; 12 instituţii de învăţămînt (gimnaziile din s.Temeleuţi, s.Pîrjolteni, com.Răciula, com.Hîrjauca; LT “M. Eminescu” din or.Călăraşi; LT “Ştefan cel Mare” din or.Călăraşi; LT vocaţional din or.Călăraşi; LT din s.Dereneu; LT din com.Ţibirica; LT “Ştefan cel Mare” din com.Bravicea; Şcoala primară “I.Creangă” din or.Călăraşi; Şcoala primară din s.Vălcineţ) – 11,2 mii lei.

⁵⁵ Art.5 lit.d) şi lit.e), art.113 alin.(2) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003; art.43 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

⁵⁶ Primăriile satelor/comunelor: Temeleuţi – 10,8 mii lei; Onişcani – 1,1 mii lei.

⁵⁷ Primăriile satelor/comunelor: Hogineşti (9 contracte – 52,2 mii lei); Hîrjauca (9 – 60,7 mii lei); Sipoteni (21 – 58,6 mii lei); Onişcani (18 – 130,1 mii lei); Horodişte (6 – 1,8 mii lei).

⁵⁸ Anexa nr.3 la Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind Clasificaţia bugetară”.

⁵⁹ Raportul privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de la bugetele locale pe anul 2014.

⁶⁰ Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.88 din Codul fiscal.

⁶¹ Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca (plăţi salariale – 4,0 mii lei; impozite – 1,5 mii lei); Onişcani (4,4 mii lei – 1,6 mii lei).

⁶² Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.

► Unele AAPL nu au asigurat o monitorizare corespunzătoare a procesului de alimentare a copiilor din instituţiile preşcolare, totodată neconformîndu-se cadrului regulamentar ce vizează domeniul respectiv. Astfel, potrivit prevederilor legale⁶³, organizarea alimentaţiei copiilor ţine de competenţa AAPL, însă acestea au admis administrarea ineficientă a acestui proces. În acest sens, se relevă că 3 primării din raion nu au asigurat respectarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative pentru anul 2014⁶⁴, ca urmare fiind admisă alimentarea copiilor sub nivelul normelor aprobate cu 193,1 mii lei⁶⁵.

Recomandări:

6. Primarilor satelor/comunelor Onişcani, Hogineşti şi Hîrjauca să asigure respectarea cadrului legal în procesul alimentării copiilor din instituţiile preşcolare, cu eficientizarea controlului intern în această privinţă şi înlăturarea deficienţelor constatate de audit.

► AP şi unele structuri din cadrul CR nu au asigurat conformitatea cheltuielilor pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, acestea necesitînd a fi optimizate.

• În acest sens, se relevă că pe anul 2014 instituţiile din cadrul CR⁶⁶ au admis majorarea normei parcursului-limită pentru unele autoturisme de serviciu faţă de norma stabilită în conformitate cu decizia CR⁶⁷, ceea ce a condiţionat depăşirea cu 21,8 mii km a parcursului-limită stabilit anual, totodată fiind utilizaţi carburanţi peste normă, în sumă totală de 37,7 mii lei. În acelaşi timp, auditul denotă că deşi subdiviziunile din subordinea CR sînt asigurate cu autoturisme de serviciu conform necesităţilor, fiind aprobat numărul şi parcursul-limită al acestora, CR a aprobat suplimentar pentru 8 funcţionari limita de parcurs anuală de 46,3 mii km pentru autoturismele personale, efectuîndu-se astfel cheltuieli neregulamentare în sumă de 69,4 mii lei.

• AAPL de nivelul II nu au asigurat respectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate. Astfel, potrivit prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012⁶⁸, delegarea în străinătate a conducătorilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a funcţionarilor publici din cadrul acestora se efectuează în baza deciziei consiliului autorităţii respective. Totodată, după încheierea deplasării, persoanele delegate prezintă, în termen de 5 zile lucrătoare, conducătorului entităţii care i-a delegat şi consiliului autorităţii publice în cadrul căreia activează, o informaţie amplă privind scopul şi rezultatele deplasării (chestiunile abordate şi soluţionate, deciziile luate, concluziile şi propunerile respective). Însă, contrar prevederilor regulamentare, CR parţial dispune de decizii adoptate privind delegarea în străinătate a conducătorilor şi funcţionarilor publici. În acelaşi timp, după încheierea deplasării, funcţionarii din cadrul subdiviziunilor CR nu au prezentat informaţiile privind scopul şi rezultatele deplasării, ceea ce determină riscul utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare pentru compensarea cheltuielilor privind deplasările din anul 2014, în sumă de 119,1 mii lei.

Deşi neconformităţile constatate de audit aferente domeniului respectiv nu au un impact financiar semnificativ, auditul relevă că acestea au fost generate de insuficienţa activităţilor de control în cadrul proceselor operaţionale menţionate.

Recomandări:

7. Preşedintele raionului, în comun cu instituţiile din cadrul CR, să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea la efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (întreţinerea autoturismelor, deplasări etc.), precum şi optimizarea acestora.

______________________

⁶³ Art.45 lit.i) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995, abrogată la 24.11.2014 prin Legea nr.152 din 17.07.2014.

⁶⁴ Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.1220 din 30.12.2013.

⁶⁵ Primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca – 163,4 mii lei; Onişcani – 23,3 mii lei; Hogineşti – 6,4 mii lei.

⁶⁶ AP (3,1 mii km – 4,4 mii lei); DÎ (1,0 mii km – 1,7 mii lei); DC (3,4 mii km – 4,4 mii lei); DASPF (14,3 mii km – 27,2 mii lei).

⁶⁷ Decizia CR Călăraşi nr.02/20 din 20.02.2014 “Cu privire la numărul limită al autoturismelor de serviciu şi parcursul limită pentru un autoturism”.

⁶⁸ Pct.9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

► Managementul financiar al gestiunii cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale necesită îmbunătăţire.

În perioada supusă auditării, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) au valorificat mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 79,8 mil.lei (inclusiv: 33,0 mil.lei – din contul bugetului de stat; 30,3 mil.lei – din contul fondurilor speciale; 5,6 mil.lei – din contul proiectelor investiţionale; 10,9 mil.lei – din bugetul local).

Deşi raionul Călăraşi a elaborat Strategia de dezvoltare integrată a raionului pe anii 2013-2020, în aceasta nu sînt stabilite politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor şi/sau reparaţiilor. Nu există studii de fezabilitate bine argumentate, care ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor şi reparaţiilor efectuate. Prin urmare, modul de determinare a obiectivelor finanţate din buget este netransparent, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani, fără impact asupra dezvoltării economico-sociale a localităţilor din raion, precum şi asupra raionului în general.

Conform informaţiei prezentate de DGF la situaţia din 31.12.2014, în UAT din raion sînt înregistrate 13 obiecte nefinalizate, din acestea 8 iniţiate din anii 2005-2013, pentru finalizarea cărora sînt necesare mijloace financiare în sumă totală de 113,2 mil.lei. Totodată, se relevă că unele dintre obiectele menţionate sînt finanţate parţial, iar altele au rămas fără finanţare din anul 2005. Ca urmare, unele obiecte cu valoarea totală a devizelor de cheltuieli de 143,6 mil.lei au fost finanţate doar la nivel de 42,8% din lucrări, sau numai în sumă de 61,6 mil.lei. Astfel, tergiversarea finanţării şi finalizării obiectelor iniţiate anterior sau la care au fost elaborate documentaţiile de proiect în lipsa surselor de finanţare pentru realizare generează dezafectarea (irosirea) mijloacelor bugetare, iar în unele cazuri asemenea obiecte ar putea să nu mai fie utile în viitor.

O descriere mai amplă a modului de valorificare a investiţiilor capitale, care are tangenţă cu achiziţionarea acestora este descrisă în compartimentul privind conformitatea achiziţiilor publice.

► Lipsa controlului intern, respectiv, monitorizarea neadecvată din partea autorităţilor contractante asupra procesului de achiziţii publice a condiţionat nerespectarea cadrului legal-normativ în acest domeniu, precum şi a diminuat eficienţa achiziţiilor. Astfel, potrivit prevederilor legale⁶⁹, autorităţile contractante sînt obligate să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Însă, lipsa unui control intern bine determinat în cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) asupra procesului de achiziţii publice şi ca urmare ignorarea unor prevederi regulamentare în procesul achiziţiilor publice în cadrul entităţilor supuse auditării au generat iregularităţi, care au afectat eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor publice la procurarea bunurilor/serviciilor şi efectuarea lucrărilor. Totodată, auditul atestă o situaţie problematică la identificarea necesităţilor şi stabilirea adecvată a priorităţilor, care au generat neconformităţi la planificarea achiziţiilor, aplicarea unor proceduri de achiziţii mai puţin competitive.

În contextul celor relatate, se exemplifică următoarele.

• Unele AAPL din raion nu au asigurat în modul corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice, generînd riscul de apreciere incorectă a necesităţilor şi de reducere a transparenţei procesului de achiziţii publice.

√ Potrivit prevederilor cadrului legal⁷⁰, AAPL urmează să asigure o planificare conformă a procedurilor de achiziţii publice. În acest sens, auditul relevă că grupul de lucru din cadrul AP nu s-a conformat îndeajuns prevederilor regulamentare şi nu a asigurat ajustarea planului anual de achiziţii conform modificărilor survenite pe parcursul anului. Astfel, grupul de lucru a inclus în planul achiziţiilor publice pentru anul 2014 unele lucrări de construcţii şi reparaţii capitale care urmau a fi achiziţionate pentru UAT de nivelul I. Însă, dat fiind faptul că finanţarea a fost efectuată (de MF) direct AAPL de nivelul I, achiziţiile incluse iniţial în planul menţionat nu au putut fi realizate şi urmau a fi excluse din plan, fapt care nu a fost efectuat. Prin urmare, auditul a constatat că planul de achiziţii pe anul 2014 a fost elaborat de grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AP în sumă de 17,3 mil.lei (fără TVA), din care 14,4 mil.lei (sau 83,2% din numărul total de achiziţii planificate) – achiziţii pentru AAPL de nivelul I. Totodată, se relevă că, pe parcursul anului, grupul de lucru a desfăşurat achiziţii publice în sumă totală de 38,0 mil.lei, sau cu 35,2 mil.lei mai mult faţă de achiziţiile preconizate pentru necesităţile CR, această situaţie la fel nefiind luată în considerare pentru efectuarea modificărilor de rigoare în planul iniţial. Prin urmare, această atitudine reprezintă o iresponsabilitate a autorităţii contractante privind asigurarea conformităţii achiziţiilor publice, precum şi a principiilor de transparenţă şi eficienţă în acest domeniu.

O situaţie similară a fost constatată şi la alte 8 AAPL⁷¹ de nivelul I.

√ Procesul de planificare a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a drumurilor din contul taxei pentru folosirea drumurilor a fost efectuat cu unele deficienţe. Astfel, planificarea şi aprobarea cheltuielilor pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din raion a fost efectuată fără a dispune de procesele-verbale cu privire la examinarea stării tehnice a infrastructurii rutiere şi de criteriile de stabilire a priorităţilor de reparaţie (cum ar fi gradul de deteriorare a drumurilor), cu luarea în considerare a defectelor existente la căile de comunicaţii (drumuri, borduri, trotuare), la construcţiile artificiale (poduri, noduri rutiere) etc. Totodată, auditul relevă că grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AP a admis divizarea neregulamentară a achiziţiilor pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor, fiind efectuate 17 proceduri de achiziţii prin cererea ofertei de preţuri, din care 11 proceduri (sau 76% din numărul total) cu valoarea totală de 1936,1 mii lei, cu unul şi acelaşi operator. De menţionat că, potrivit prevederilor cadrului legal-normativ⁷², valoarea contractelor de achiziţii publice de lucrări se estimează în baza valorii lucrărilor pentru un obiect în întregime, iar contractul de achiziţii publice se cere de a fi încheiat pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, autoritatea contractantă neavînd dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate. Însă, la efectuarea achiziţiilor menţionate, autoritatea contractantă nu s-a conformat acestor prevederi, practicînd divizarea achiziţiei în scopul aplicării unor alte proceduri decît cele prevăzute regulamentar.

Totodată, auditul relevă că 7 proceduri de achiziţie, din cele 11 efectuate prin cererea ofertei de preţuri indicate mai sus (la care a fost desemnat cîştigător unul şi acelaşi agent economic), au fost efectuate fără publicarea anunţurilor respective, la concurs participînd 3 ofertanţi, din care 2 operatori economici sînt persoane interdependente (cu gradul I de rudenie). De menţionat, în acest sens, că fondatorul care deţine pachetul majoritar al acţiunilor ce aparţin antreprenorului cîştigător este în relaţii de rudenie de gradul I cu un funcţionar public din administraţia raionului. Mai mult decît atît, principalele materiale de construcţie (betonul, pietrişul), utilizate la lucrările de reparaţie a drumurilor, au fost achiziţionate de la un agent economic în care funcţionarul respectiv deţine 50% din capitalul social. În această ordine de idei, se relevă nerespectarea întocmai de către funcţionarul public a regimului juridic al conflictului de interese, potrivit art.24 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008⁷³, precum şi a principiilor privind conflictul de interese stabilite prin Legea nr.16-XVI din 15.02.2008⁷⁴. Totodată, nici grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AP nu a demonstrat exigenţă, respectiv, nu s-a conformat prevederilor legale menţionate şi nu şi-a asumat dreptul de a descalifica ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziţie, în special în cazul în care se constată că datele de calificare prezentate de acesta sînt eronate sau incomplete, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi de alte acte legislative şi normative⁷⁵.

În contextul celor evocate, misiunea de audit a mai constatat că funcţionarul public (menţionat mai sus) din cadrul conducerii raionului nu a asigurat respectarea dispoziţiilor legale privind declararea conflictului de interese în termenele şi condiţiile prevăzute de lege. Astfel, pe parcursul anului 2014, acesta a încheiat cu o persoană fizică (rudă de gradul I) 3 contracte de valoare mică privind achiziţionarea serviciilor de responsabil tehnic, în sumă totală de 65,6 mii lei, neanunţînd, în conformitate cu prevederile Legii nr.16-XVI din 15.02.2008, despre conflictul de interese în care se află, şi anume despre interesul său rezultat din relaţiile cu persoanele apropiate legate de decizia pe care trebuie să o ia personal la semnarea contractelor de valoare mică⁷⁶. În acelaşi timp, auditul menţionează că la efectuarea achiziţiilor publice privind serviciile de responsabil tehnic autoritatea contractantă nu a asigurat transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de achiziţie, în conformitate cu procedurile stabilite.

Misiunea de audit atrage atenţia la faptul că deficienţe similare au fost constatate şi în alte situaţii privind planificarea/achiziţionarea lucrărilor pentru reparaţia drumurilor. Astfel, deşi CR iniţial a aprobat unele lucrări de reparaţii (pentru care s-au organizat licitaţii finisate cu încheierea contractelor), ulterior, după 3-6 luni, în cadrul altor şedinţe ale Consiliului, lucrările deja contractate (care nu au fost începute) au fost înlocuite cu altele pentru alte localităţi, contractele anterioare fiind reziliate pe motiv că nu existau resurse financiare. În alte cazuri, în lipsa aprobării iniţiale a surselor financiare şi în detrimentul unor localităţi, care deja la început de an au achiziţionat şi contractat lucrări din contul taxei pentru folosirea drumurilor, grupul de lucru din cadrul AP, la finele anului 2014, a organizat licitaţii pentru achiziţionarea lucrărilor de reparaţii pentru unele sectoare de drumuri, fiind încheiate 2 contracte în sumă, respectiv, de 119,4 mii lei şi de 119,4 mii lei, modificările în programul de lucrări fiind aprobate de CR după efectuarea achiziţiilor respective.

√ Cazuri de divizare a achiziţiilor, care au afectat procesul de planificare şi au generat iregularităţi în procesul de efectuare a achiziţiilor publice au mai fost admise de grupul de lucru din cadrul AP, şi anume la achiziţionarea: lucrărilor de reparaţii a sălii de calculatoare şi a cabinetului metodic ale LT “M. Sadoveanu”, fiind întocmite 2 contracte în sumă totală de 199,8 mii lei; lucrărilor privind înlocuirea ferestrelor şi uşilor la Şcoala primară din or.Călăraşi(2 contracte de 239,7 mii lei); lucrărilor de reparaţie a stadionului orăşenesc (2 contracte de 236,7 mii lei). Prin urmare, aceste situaţii nu s-au încadrat în limitele prevederilor legale⁷⁷, conform cărora autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea contractelor separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît cea care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată.

Asemenea neconformităţi au fost constatate şi la alte 6 AAPL⁷⁸ din raion, grupurile de lucru pentru achiziţiile publice din cadrul acestora admiţînd divizarea achiziţiilor, fiind întocmite mai multe contracte de valoare mică pe an cu acelaşi furnizor în sumă totală de 1,29 mil.lei. De menţionat că, potrivit cadrului regulamentar⁷⁹ privind achiziţiile publice de valoare mică, la fel nu se permite divizarea achiziţiilor planificate, contractele de achiziţii urmînd a fi încheiate pentru întreaga sumă atribuită pe an.

Totodată, se relevă că, în anii 2013-2014, contrar prevederilor legale, grupul de lucru din cadrul AP a admis divizarea achiziţiei pentru lucrările de construcţie a drumului Călăraşi-Tuzara (drum de acces) în 2 contracte separate în valoare totală de 12,7 mil.lei, fiind contractat unul şi acelaşi antreprenor desemnat cîştigător al procedurii de achiziţie. În pofida faptului că grupul de lucru a elaborat caietul de sarcini pentru lucrările menţionate în baza unui proiect (elaborat de un agent economic), legalitatea nu a fost confirmată prin contabilizarea proiectului şi valorii acestuia. Totodată, nici primăria com.Tuzara nu a putut confirma existenţa unui contract încheiat în mod legal privind lucrările de proiectare ce ţin de construcţia drumului de acces. La solicitarea misiunii de audit, Secţia construcţii a prezentat copia documentaţiei de proiect pentru obiectul respectiv, aceasta fiind elaborată în anul 2012 (contra sumei de 65,0 mii lei (inclusiv TVA)) de către antreprenorul cîştigător al procedurii de achiziţie, ceea ce pune la îndoială legalitatea achiziţiei respective.

Prin urmare, o asemenea situaţie defectuoasă per ansamblu indică expres asupra unor practici abuzive/iresponsabile, evident generatoare de riscuri în materie de neutralitate şi inegalitate în raport cu potenţialii ofertanţi, în consecinţă favorizîndu-i pe unii şi discriminîndu-i pe alţii, cu impact de prejudiciu financiar public.

• AAPL din raion nu au asigurat condiţiile de transparenţă maximă a procesului de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice la unele lucrări de reparaţii.

Unele AAPL (de nivelul I şi nivelul II), contrar prevederilor legale⁸⁰, nu au asigurat publicarea obligatorie în BAP şi pe pagina web a AAP a anunţurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice nu mai tîrziu de 30 de zile calendaristice din data încheierii acestora. Astfel, în anul de referinţă, AP, DÎ şi 6 UAT⁸¹ nu au publicat corespunzător anunţurile de atribuire a 106 contracte de achiziţii publice de bunuri/servicii şi lucrări în sumă totală de 103,2 mil.lei.

Misiunea de audit relevă că, la data desfăşurării licitaţiilor publice, unii ofertanţi cunosc în detaliu lucrările şi parametrii tehnici incluse în caietul de sarcini preconizate pentru achiziţionare şi nu întîmplător la anumite lucrări de reparaţii participă unii şi aceiaşi operatori economici, fapt ce pune la îndoială transparenţa achiziţiilor efectuate. Astfel, analizînd modul de achiziţionare a lucrărilor de reparaţie şi construcţie a unei piscine la tabăra “Romaniţa” din raion, cîştigător fiind desemnat un agent economic cu oferta propusă la cel mai mic preţ, de 988,8 mii lei (au participat 3 ofertanţi), s-a constatat că cheltuielile aferente lucrărilor incluse în oferta agentului respectiv coincid 87 la sută cu cele din devizul de cheltuieli al autorităţii contractante (AP).

O situaţie asemănătoare s-a constatat şi la alte lucrări, inclusiv: de construcţie a drumului de acces spre s.Parcani (în valoare de 120,0 mii lei); de reparaţii capitale a drumului Hîrbovăţ-Hogineşti (499,7 mii lei); de reparaţie a acoperişului clădirii şi a garajului CR (205,9 mii lei); de reparaţie a cabinetului metodic şi a sălii de calculatoare ale LT “M.Sadoveanu” (199,8 mii lei); de reparaţie a stadionului orăşenesc (117,9 mii lei) etc.

• Este necesară implementarea unor mecanisme de atingere a performanţelor în cadrul procedurilor de achiziţii publice privind serviciile de amenajare a teritoriului. Astfel, achiziţia serviciilor de amenajare în cadrul primăriei or.Călăraşi nu întotdeauna a întrunit aspectul regulamentar. Urmare a auditării a 2 proceduri de achiziţii publice, în sumă totală de 1865,2 mii lei (sau 75% din suma totală executată la această componentă), au fost constatate nereguli şi erori care au afectat conformitatea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului. În conformitate cu prevederile regulamentare⁸², autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice, precum şi să estimeze mărimea veniturilor prognozate din taxa pentru amenajare şi a altor resurse disponibile ale bugetelor UAT. Totodată, la AAPL lipsesc normativele privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului; nu este pe deplin justificat modul de prestare a acestor servicii. La achiziţionarea serviciilor de amenajare a teritoriului, nu au fost respectate principiile de regularitate şi transparenţă, unele lucrări fiind achiziţionate după executarea acestora. În acest sens se exemplifică că, urmare a desfăşurării licitaţiei publice, primăria or.Călăraşi a recepţionat de la ÎM “GLC” servicii de amenajare pentru anul 2014 în sumă totală de 1574,6 mii lei, care, de fapt, au fost achitate cîte 131,2 mii lei lunar, în lipsa confirmării prestării efective a acestora (unele servicii fiind acceptate/achitate în luna ianuarie 2014, pînă la încheierea/înregistrarea contractului). Mai mult decît atît, primăria or.Călăraşi a recepţionat de la întreprinderea nominalizată servicii de întreţinere şi igienizare (întreţinerea spaţiilor verzi/tăierea ierbii şi sădirea copacilor/florilor) în valoare totală de 172,2 mii lei, executate în perioada rece a anului, ceea ce pune la îndoială prestarea acestora.

• La planificarea achiziţiilor publice de lucrări, în cazul în care obiectul urmează a fi valorificat pe parcursul mai multor ani, primăria or.Călăraşi nu a stabilit sursa de finanţare şi limitele alocaţiilor pe ani pentru asigurarea plăţilor corespunzătoare către antreprenori, ceea ce condiţionează deficienţe la utilizarea banului public. Astfel, primăria or.Călăraşi, neconformîndu-se prevederilor regulamentare, nu a precizat în contractul încheiat cu un antreprenor limitele alocaţiilor anuale prevăzute pentru construcţia reţelei de apă în valoare totală de 9,1 mil.lei, ceea ce condiţionează ajustări permanente ale valorii contractate, care, la rîndul lor, generează cheltuirea neregulamentară a banilor publici, precum şi tergiversarea executării construcţiei (în anul 2014 la obiectul menţionat au fost efectuate şi achitate lucrări în sumă totală de 1,1 mil.lei, sau 11% din valoarea contractată).

Totodată, auditul relevă că în alte cazuri AAPL din raion au admis contractarea lucrărilor capitale în lipsa mijloacelor financiare disponibile, astfel fiind generate datorii creditoare la finele anului bugetar. Prin urmare, grupul de lucru din cadrul AP a admis contractarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală în sumă totală de 7,0 mil.lei⁸³, fără a avea sursele necesare de acoperire a acestora. Cazuri similare au fost admise şi de către 4 primării din raion, valoarea lucrărilor contractate în lipsa surselor de acoperire constituind 2,7 mil.lei⁸⁴. În acest sens, se relevă că iniţierea obiectelor de reparaţii capitale în lipsa mijloacelor necesare pentru edificarea lor determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, ceea ce, în final, condiţionează ineficienţa cheltuielilor suportate.

• Valorificarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii în sumă totală de 26,54 mil.lei s-a executat în lipsa documentaţiei de proiect verificate şi expertizate în modul stabilit, ceea ce condiţionează utilizarea ineficientă a mijloacelor publice. Astfel, potrivit prevederilor legale⁸⁵, lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public se execută pe teritoriul UAT numai în baza documentaţiei de proiect verificate şi raportului de expertiză ecologică de stat. Însă, AP, DÎ şi 11 primării din raion nu s-au conformat prevederilor legale menţionate, misiunea de audit constatînd executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect verificată şi expertizată regulamentar, în valoare totală de 26,54 mil.lei⁸⁶.

• În cadrul valorificării investiţiilor capitale din contul banilor publici, contrar prevederilor legale⁸⁷, precum şi clauzelor contractuale, 4 autorităţi contractante nu au cerut de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, iar în alte cazuri nu a fost asigurată perceperea garanţiei de bună execuţie în mod regulamentar, valoarea totală a acestora fiind estimată de audit în sumă de 1783,0 mii lei. Astfel, în cadrul achiziţiei şi contractării lucrărilor pentru obiectul “Lucrări de reparaţii a str. Daneză or. Călăraşi” şi la lucrările de construcţie a drumului Călăraşi-Tuzara, AP nu a asigurat perceperea garanţiei de bună execuţie estimată de audit în sumă de 464,1 mii lei. De asemenea, în cadrul valorificării cheltuielilor capitale, 4 primării⁸⁸ nu au cerut de la antreprenori asigurarea executării lucrărilor sub formă de garanţie de bună execuţie, estimată de audit în sumă totală de 1318,9 mii lei.

De menţionat că lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul executării unor lucrări necalitative.

• Unele AAPL, în cadrul valorificării investiţiilor capitale, au admis contractarea şi achitarea ineficientă a mijloacelor publice în sumă totală de 269,5 mii lei. Astfel, contrar prevederilor regulamentare⁸⁹, la contractarea şi recepţionarea lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare şi a sistemului de canalizare în anul 2014, primăria Sipoteni a acceptat cheltuieli de depozitare, neprevăzute separat în relaţiile cu beneficiarii investiţiilor publice, în sumă totală de 186,8 mii lei, majorîndu-se nejustificat valoarea obiectivelor din contul banilor publici.

Situaţii similare au fost constatate şi la alte 2 primării care, urmare a acceptării neregulamentare a cheltuielilor de depozitare, au suportat cheltuieli nejustificate în sumă de 5,9 mii lei.

Într-un alt caz, contrar prevederilor regulamentare⁹⁰, primăria com.Bahmut a acceptat în procesul-verbal de recepţie a lucrărilor de reparaţie a unui drum lucrări nejustificate estimate la valoarea de 72,6 mii lei. De asemenea, DÎ, în cadrul contractării lucrărilor de gazificare a cantinei Gimnaziului din s.Nişcani, a acceptat nejustificat cheltuieli majorate în mărime de 14,5% (faţă de normativul stabilit de 6%), ceea ce a cauzat majorarea valorii contractului cu 4,2 mii lei.

• Modalitatea existentă de monitorizare a executării contractelor privind achiziţiile de bunuri şi lucrări efectuate necesită îmbunătăţiri. Astfel, ca urmare a neasigurării unei monitorizări adecvate a executării contractelor, AAPL din raion au admis abateri şi iregularităţi, care în consecinţă au diminuat eficienţa lucrărilor/serviciilor prestate. În acest sens, auditul relevă:

√ în pofida faptului că antreprenorul nu a executat în termen lucrările de reparaţii a drumului Hîrbovăţ-Hogineşti (în valoare de 499,7 mii lei; cu o depăşire de 116 zile a termenului stabilit de contract), AP (în calitate de beneficiar) nu a aplicat prevederile clauzelor contractuale în vederea încasării conforme a penalităţii în sumă de 57,9 mii lei. Totodată, DÎ nu a încasat de la un agent economic penalităţi în sumă de 50,0 mii lei pentru nelivrarea în termen (cu o depăşire de 73 zile) a bunurilor procurate. Mai mult decît atît, ca urmare a lipsei de control din partea DÎ, în pofida faptului că lucrările au fost achitate, antreprenorul contractat nu a efectuat integral lucrările de construcţie a garajului prevăzute în devizul iniţial de lucrări (în pereţi au fost lăsate locuri pentru ferestre care nu au fost prevăzute în deviz, acestea nefiind instalate);

√ controlul neadecvat din partea primăriei s.Horodişte asupra modului de executare a lucrărilor de construcţie a fîntînii arteziene a condiţionat nevalorificarea în termen a obiectului, totodată generînd datorii creditoare la sfîrşit de an în sumă de 200,9 mii lei. În acest sens, auditul relevă că primăria a avut la dispoziţie sursele respective de acoperire a cheltuielilor pentru construcţia obiectului în cauză (alocaţii din bugetul de stat în sumă totală de 745,6 mii lei), însă, ca urmare a primirii de la antreprenor a documentelor respective privind executarea lucrărilor în ultimele zile ale anului (reieşind din explicaţiile primarului), plăţile nu au fost efectuate;

√ contrar prevederilor regulamentare⁹¹, primăria com.Bahmut nu a inclus în contractul pentru lucrările de reparaţie a drumului de acces în valoare totală de 0,7 mil.lei, încheiat cu un agent economic, clauzele ce ţin de răspunderea părţilor pentru întîrzierile în execuţia lucrărilor, conform cărora partea culpabilă urma să plătească celeilalte părţi penalizări şi/sau despăgubiri în cuantum de la 0,01% pînă la 0,1% din valoarea lucrărilor executate pentru fiecare zi de întîrziere. Mai mult decît atît, fiind conştient de faptul că la situaţia din 31.12.2014 lucrările nu au fost executate (din acest considerent nu s-au efectuat achitările respective antreprenorului), primarul com.Bahmut, de comun cu antreprenorul, au semnat procesele-verbale de recepţie şi facturile fiscale respective pentru lucrările de reparaţii a drumului de acces din s.Bahmut în sumă totală de 699,0 mii lei, care, de fapt, pînă în luna martie 2015 nu au fost pe deplin executate. De menţionat că, urmare a deficienţelor admise la perfectarea contractului, primăria a fost lipsită de pîrghiile corespunzătoare de influenţă asupra antreprenorului;

√ din lipsa monitorizării proceselor de studiere/evaluare/achiziţie a bunurilor, în urma unei licitaţii publice desfăşurate de grupul de lucru pentru achiziţii publice, AP a achiziţionat 10 table interactive în sumă totală de 498,0 mii lei, care ulterior au fost repartizate unor instituţii de învăţămînt din cadrul CR, unele din ele fiind în stare nefuncţională mai mult de 4 luni, fapt ce pune la îndoială eficienţa mijloacelor utilizate pentru procurarea acestor bunuri;

√ primăria or.Călăraşi nu a manifestat exigenţă şi responsabilitate la achiziţionarea serviciilor cadastrale. Prin urmare, lipsa de monitorizare din partea primăriei asupra serviciilor cadastrale achiziţionate în sumă totală de 69,4 mii lei a cauzat executarea unor servicii neincluse în oferta contractată, precum şi majorarea unor preţuri ale serviciilor prestate faţă de oferta de preţuri a agentului economic, ceea ce, la rîndul lor, au generat cheltuieli suplimentare de mijloace bugetare în sumă de 6,8 mii lei;

√ potrivit prevederilor legale⁹², după încheiere, contractul de achiziţii publice se prezintă în termen de 5 zile AAP spre examinare şi înregistrare, însoţit de documentele ce confirmă desfăşurarea procedurii de achiziţii respective. Însă, nerespectînd prevederile menţionate, AP a prezentat AAP spre examinare şi înregistrare 2 contracte de antrepriză încheiate pentru executarea lucrărilor de construcţie a drumului Călăraşi-Tuzara şi de reparaţie a str. Daneză din or.Călăraşi, în valoare totală de 9,6 mil.lei, cu o întîrziere de 5 şi, respectiv, 10 zile. Totodată, contrar prescripţiilor regulamentare⁹³, care stabilesc că autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, AP, DÎ şi 4 primării din raion nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă pe anul 2014 pentru contractele de achiziţie publică de valoare mică în sumă totală de 5,4 mil.lei⁹⁴;

√ nerespectînd cadrul legal-normativ în vigoare⁹⁵, DÎ şi 9 primării⁹⁶ din raion nu au asigurat calitatea dosarelor, acestea nefiind cusute, numerotate, pentru asigurarea integrităţii lor şi minimizarea riscului de sustragere, schimbare a unor documente, astfel diminuîndu-se şi posibilitatea monitorizării conformităţii procedurilor de achiziţii publice.

Recomandări:

8. Preşedintele raionului, de comun cu AAPL de nivelul I, să asigure stabilirea priorităţilor în vederea finanţării lucrărilor de reparaţii capitale în curs de execuţie, cu identificarea mijloacelor necesare şi implementarea măsurilor de rigoare pentru finalizarea lucrărilor.

9. Preşedintele raionului, DÎ şi primările satelor/comunelor Sipoteni, Onişcani, Hirova, Bahmut, Hogineşti, Hîrjauca, Horodişte să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure conformitatea întregului proces de efectuare a achiziţiilor publice, precum şi la toate etapele de executare a lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, cu luarea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor costatate de audit.

______________________

⁶⁹ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁷⁰ Art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008).

⁷¹ Primăriile satelor/comunelor: Hogineşti (3 contracte – 0,6 mil.lei); Sipoteni (9 – 19,9 mil.lei); Hîrjauca; Hirova; Răciula; Temeleuţi (5 – 11,1 mil.lei); Horodişte; Tuzara (3 – 14,9 mil.lei) şi DÎ.

⁷² Art.67 alin.(1) şi art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

⁷³ Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008).

⁷⁴ Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008 (în continuare – Legea nr.16-XVI din 15.02.2008).

⁷⁵ Art.16 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁷⁶ Contractele de valoare mică nr.88 din 30.06.2014; nr.104 din 04.08.2014; nr.141 din 04.11.2014.

⁷⁷ Art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁷⁸ Primăriile satelor/comunelor (nr.de contracte – suma): Hogineşti (3 - 103,8 mii lei; 2 - 53,1 mii lei); Hărjauca (6 - 264,3 mii lei; 4 - 61,1 mii lei; 2 - 65,1 mii lei); Onişcani (3 - 111,5 mii lei; 2 - 82,1 mii lei). Horodişte (4 - 177,9 mii lei; 3 - 138,0 mii lei; 3 - 61,8 mii lei); DÎ (5 - 176,1 mii lei); Bahmut (2 - 0,7 mil.lei).

⁷⁹ Pct.5 şi pct.16 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

⁸⁰ Art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁸¹ AP (63 - 38,0 mil.lei); DÎ (18 - 5,3 mil.lei) şi primăriile satelor/comunelor: or.Călăraşi (1-9,1 mil.lei); Răciula (3 - 1,1 mil.lei; Hirova (4 - 3,8 mil.lei); Sipoteni (9 - 19,9 mil.lei); Temeleuţi (5 - 11,1 mil.lei); Tuzara (3 - 14,9 mil.lei).

⁸² Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; Notele metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2016-2017.

⁸³ Izolarea termică a faţadei şi schimbarea tîmplăriei la liceul “V. Alecsandri” (Contract de antrepriză nr.74 din mai 2014 în valoare de 1934,0 mii lei); construcţia drumului Călăraşi-Tuzara (Contractul nr.95 din 16.07.2014 (6,8 mil.lei – 2,2 mil.lei (achitate) = 4,6 mil.lei)); reparaţia str. Daneză or. Călăraşi (Contractul nr.127 din 16.10.2014 (2,8 mil.lei – 2,3 mil.lei (achitate) = 0,5 mil.lei)).

⁸⁴ Lucrări de reparaţii a drumurilor din satele: Hirova – 1,6 mil.lei; Sipoteni – 0,4 mil.lei; Nişcani – 0,3 mil.lei; Pîrjolteni – 0,4 mil.lei.

⁸⁵ Art.78 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.13 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

⁸⁶ AP – 10,0 mil.lei; DÎ – 0,7 mil.lei; primăria or.Călăraşi – 0,8 mil.lei şi primăriile satelor/comunelor: Hirova – 1,6 mil.lei; Răciula – 1,04 mil.lei; Temeleuţi – 1,5 mil.lei; Sipoteni – 3,3 mil.lei; Hogineşti – 0,8 mil.lei; Onişcani – 1,4 mil.lei. Hîrjauca – 1,5 mil.lei; Horodişte – 2,9 mil.lei; Bahmut – 0,7 mil.lei; Tuzara – 0,3 mil.lei.

⁸⁷ Art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁸⁸ Primăria or.Călăraşi – 56,5 mii lei şi primăriile satelor/comunelor: Temeleuţi – 225,0 mii lei; Hirova – 134,0 mii lei; Sipoteni – 903,4 mii lei.

⁸⁹ Scrisoarea Ministerui Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nr.05-14 din 15.07.2014 “Cu privire la determinarea valorii obiectivelor de construcţii începînd cu 1 august 2014”.

⁹⁰ Ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.69 din 07.09.2001, Cod practice în construcţii CPL.01.01.2001 “Privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”.

⁹¹ Pct.11.8 din Modelul-tip de contract prevăzut în Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2010.

⁹² Art.67 alin.(7) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁹³ Pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

⁹⁴ AP (79 contracte – 1,2 mil.lei); DÎ (161 – 2,4 mil.lei) şi primăriile satelor/comunelor: Hogineşti (11 contracte – 0,2 mil.lei); Onişcani (16 – 0,4 mil.lei); Hîrjauca (20 – 0,6 mil.lei); Horodişte (27 – 0,6 mil.lei).

⁹⁵ Art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

⁹⁶ Primăriile satelor/comunelor: Hogineşti; Sipoteni; Hîrjauca; Onişcani; Hirova; Răciula; Temeleuţi; Horodişte, Tuzara.

► Este necesară revizuirea actelor interne şi eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă al bugetului raional.

Pentru anul 2014, cheltuielile fondului de rezervă al bugetului raional au fost aprobate în mărime de 0,7%, sau în sumă de 980,1 mii lei din cheltuielile aprobate (137,3 mil.lei), fiind executate la nivel de 0,6%, sau în sumă de 960,6 mii lei.

Deşi Curtea de Conturi a recomandat la auditul anterior elaborarea şi aprobarea de către CR a unui proiect de Regulament privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, inclusiv a unui set de criterii care definesc cheltuielile “cu caracter excepţional şi imprevizibil”, situaţia rămîne neschimbată pînă în prezent. Mai mult decît atît, AP şi CR au efectuat unele modificări stabilind unele direcţii de cheltuieli “de ordin prioritar, care nu sînt aprobate în buget”, ceea ce liberalizează unele acţiuni ale autorităţilor publice locale privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că unele mijloace din fondul de rezervă au fost utilizate pentru acoperirea unor lacune apărute, ca urmare a planificării necorespunzătoare a cheltuielilor bugetare, precum şi efectuării unor acţiuni, care în viziunea autorităţilor publice locale poartă un caracter prioritar. Astfel, pe parcursul anului 2014, potrivit deciziilor CR, din fondul de rezervă al bugetului raional au fost utilizate mijloace în sumă totală de 960,6 mii lei, din care 654,9 mii lei, sau 68,2% sînt cheltuieli “cu caracter prioritar şi de necesitate”, din care: 256,3 mii lei – pentru elaborarea diferitor proiecte; 116,7 mii lei – pentru organizarea diferitor sărbători (“Ziua transparenţei”; “Ziua familiei”; “Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului” etc.); 103,4 mii lei – pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi culturale; 82,9 mii lei – pentru deplasările peste hotare a unor funcţionari din cadrul CR; 4,0 mii lei – ajutoare materiale tinerilor specialişti; 95,6 mii lei – alte cheltuieli. O cauză a utilizării mijloacelor fondului de rezervă în scopurile menţionate este şi tratarea necorespunzătoare a prevederilor Regulamentului-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004⁹⁷.

Recomandări:

10. CR şi preşedintele raionului să examineze oportunitatea ajustării la cadrul legal a Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, în scopul finanţării cheltuielilor urgente care survin pe parcursul anului bugetar şi care nu puteau fi anticipate şi, respectiv, prevăzute în bugetul aprobat, totodată stabilind proceduri de control intern privind utilizarea conformă a mijloacelor fondului respectiv.

► AP şi CR nu au asigurat un management profesional şi eficient al implementării proiectului realizat din contul grantului acordat din Fondul Ecologic Naţional. Astfel, în cadrul implementării Proiectului destinat preponderent procurării utilajului tehnologic de prelucrare a deşeurilor din masă plastică, iniţiat în baza contractului⁹⁸ încheiat între CR Călăraşi (în calitate de Beneficiar) şi Ministerul Mediului, în sumă de 398,5 mii lei, AP nu a stabilit o modalitate clară care ar determina necesitatea şi eficienţa utilajului expus pentru procurare din contul grantului acordat. Ca urmare, bunurile recepţionate pe parcursul anului 2012 în sumă totală de 398,5 mii lei, pînă la moment (sau timp de 3 ani de la procurare) nu au fost puse în funcţiune, fiind expuse riscului degradării/uzurii acestor mijloace. Totodată, contrar prevederilor legale⁹⁹, în lipsa deciziei CR, utilajul respectiv a fost transmis neregulamentar la păstrare unui agent economic pe un termen de 6 luni, ca bază fiind un proces-verbal de predare-primire, a cărui valabilitate a expirat la 15.07.2013. Mai mult decît atît, în decurs de 3 ani nu a fost iniţiată nici o procedură de realizare a proiectului privind parteneriatul public-privat. În consecinţă, la momentul efectuării auditului, în lipsa unor documente justificative, utilajul respectiv este instalat într-o încăpere¹⁰⁰, care aparţine unei persoane fizice de la care a fost achiziţionată şi o parte din utilajul menţionat (19,2 mii lei, în anul 2012). Totodată, misiunii de audit nu i-au fost prezentate certificatele de conformitate ale utilajului procurat, iar păstrarea îndelungată a acestuia influenţează asupra unei posibile degradări a utilajului pînă la punerea acestuia în funcţiune. Prin urmare, situaţia menţionată denotă o utilizare ineficientă a mijloacelor publice în sumă de 398,5 mii lei alocate din contul FEN. Cele menţionate relevă o preocupare insuficientă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de nivelul II la gestionarea eficientă a bunurilor obţinute în cadrul proiectului respectiv, ca rezultat nefiind asigurată iniţierea şi realizarea proiectului privind parteneriatul public-privat, proceduri prevăzute de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.476 din 04.07.2012¹⁰¹. Ca urmare, implementarea proiectului respectiv nu a adus avantaje sau beneficii raionului.

Recomandări:

11. CR şi preşedintele raionului să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri/activităţi pentru asigurarea utilizării eficiente a mijloacelor publice, în vederea definitivării şi realizării scopului proiectului.

______________________

⁹⁷ Regulamentul-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004.

⁹⁸ Contractul nr.7/2746-3875 din 11.01.2012.

⁹⁹ Art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹⁰⁰ Registrul bunurilor imobile nr.2501205058.

¹⁰¹ Regulamentul privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.476 din 04.07.2012 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.476 din 04.07.2012).

OBIECTIVUL III: UAT au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public?

Potrivit prevederilor legale¹⁰², de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Misiunea de audit relevă că sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT nu a fost integral conformat la prevederile legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a fondurilor proprietate publică şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum şi lipsa unei informaţii veridice privind activele transmise; lipsa unor reglementări exhaustive privind majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiunea economică din contul reparaţiilor capitale; neevaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; înfiinţarea unor întreprinderi municipale fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului privind administrarea patrimoniului transmis în gestiune; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local; neimplementarea integrală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi etc.

Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul AAPL a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local.

În perioada supusă auditării, AAPL nu şi-au exercitat eficient atribuţiile şi competenţele lor, fiind admise un şir de iregularităţi, care se exprimă prin următoarele.

► AAPL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, problemă nesoluţionată de mai mulţi ani, care poate afecta buna gestiune şi integritatea patrimoniului public local. Astfel, potrivit prevederilor legale¹⁰³, titularii de drepturi patrimoniale au obligaţiunea de a înregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt. Însă, unele AAPL din raion nu s-au conformat acestor prevederi şi au admis neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public local. De menţionat că această deficienţă a fost detectată şi în cadrul auditului anterior efectuat de Curtea de Conturi la AAPL din raion.

În contextul celor relatate, auditul relevă:

√ evitînd prevederile legale, AP, DÎ, 9 primării din raion şi o întreprindere municipală nu au asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile în valoare totală de 102,81 mil.lei¹⁰⁴. Totodată, nu este o claritate corespunzătoare privind proprietarul a 2 imobile care aparţin DÎ, indicat în Registrul bunurilor imobile;

√ primăria or.Călăraşi nu a asigurat înregistrarea la OCT cu destinaţia “fondul apelor” 5 obiective acvatice proprietate publică cu suprafaţa totală de 4,1 ha, precum şi alte 4 obiective la care terenurile au fost privatizate (17,7 ha). Primările com.Tuzara şi s.Pituşca nu au asigurat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, respectiv, 3 bazine acvatice cu suprafaţa de 18,34 ha şi unul cu suprafaţa de 12,8 ha. Suprafaţa a 3 obiective acvatice din extravilanul primăriei com.Răciula înregistrată în Registrul nominalizat este mai mică cu 5,4 ha decît suprafaţa reală a acestora;

√ la cererea auditului, primăria com.Sipoteni nu a confirmat descifrarea pe deţinători a terenului cu suprafaţa de 7,45 ha. Dreptul de proprietate a terenurilor (3,32 ha) aferente unor clădiri proprietate publică din s.Hirova este înregistrat eronat în Registrul bunurilor imobile (cu 0,51 ha mai puţin decît efectiv, precum şi că terenurile respective sînt situate în extravilanul localităţii). Totodată, 0,02 ha din suprafaţa terenului aferent clădirii primăriei com.Răciula se află în folosinţa unei persoane private, în lipsa deciziei Consiliului local. Primăriile s.Pituşca şi s.Temeleuţi nu au asigurat raportarea veridică în darea de seamă funciară a terenurilor proprietate publică aferente obiectelor social-culturale, precum şi a altor terenuri.

Una din cauzele care a influenţat generarea iregularităţilor în administrarea terenurilor este neexecutarea întocmai a prevederilor legale¹⁰⁵ privind delimitarea definitivă a terenurilor şi înregistrarea conformă a drepturilor asupra terenurilor aferente bunurilor imobile din gestiune

De asemenea, misiunea de audit relevă că AAPL nu s-au conformat reglementărilor privind înregistrarea conformă a reţelelor de gaze. Astfel, potrivit prescripţiilor Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004¹⁰⁶, AAPL şi alţi beneficiari urmau să ia în evidenţa contabilă, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA “Moldovagaz”. Însă, contrar prevederilor menţionate, primăria com.Bahmut nu a asigurat înregistrarea la organul cadastral a unei conducte de gaze în valoare de 2,8 mil.lei. În alt caz, primăria or. Călăraşi nu a asigurat înregistrarea la OCT şi în evidenţa contabilă dreptul de proprietate asupra gazoductului-branşament în valoare totală de 19,4 mil.lei, situaţia dată fiind influenţată şi de tergiversarea/nesoluţionarea cauzei în cadrul instanţelor de judecată (iniţiată la 17.09.2009 de Procurorul General).

Totodată, contrar prevederilor legale¹⁰⁷, potrivit cărora Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului) trebuie să specifice patrimoniul UAT, atribuit acesteia în condiţiile legii, componenţa lui (bunurile mobile şi imobile, care aparţin domeniului public şi domeniului privat ale UAT), precum şi să determine modul de administrare a patrimoniului UAT (de către consiliu şi primar), de inventariere anuală a acestuia, de prezentare a rapoartelor asupra situaţiei lui consiliului local, respectiv, primăria Călăraşi nu a întocmit regulamentar Statutul oraşului, astfel nefiind indicată componenţa patrimoniului, respectiv, nefiind delimitată componenţa bunurilor mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat ale UAT.

______________________

¹⁰² Art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007); art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹⁰³ Art.4 şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

¹⁰⁴ AP (0,07 mil.lei); DÎ (3,9 mil.lei); primăria or.Călăraşi (0,9 mil.lei şi fondul locativ neprivatizat – 1,9 mil.lei) şi primăriile satelor/comunelor: Hîrjauca (10,2 mil.lei); Temeleuţi (0,12 mil.lei); Răciula (1,3 mil.lei); Onişcani (4,1 mil.lei); Sipoteni (27,2 mil.lei); Hirova (1,2 mil.lei); Horodişte (0,02 mil.lei); Tuzara (0,3 mil.lei); ÎM “GCL” (51,6 mil.lei).

¹⁰⁵ Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

¹⁰⁶ Pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

¹⁰⁷ Art.5 din Legea nr.436 din 06.11.2003 privind Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului)”.

► Unele AAPL din raion nu au asigurat conformitatea constituirii ÎM, precum şi administrării patrimoniului public transmis în gestiunea acestora. Astfel, audierea modului de înregistrare a aportului fondatorului în întreprinderile fondate, precum şi de reflectare în contabilitate a patrimoniului administrat relevă o neconformitate absolută atît privind valoarea fondului statutar al întreprinderilor, cît şi privind evidenţa investiţiilor alocate de fondator întreprinderilor municipale.

În acest sens, se exemplifică următoarele.

• AAPL din or.Călăraşi, ignorînd prevederile cadrului legal-normativ, nu au asigurat o monitorizare, precum şi un control eficient asupra patrimoniului transmis în gestiunea ÎM fondate. Astfel, primăria or.Călăraşi nu deţine o informaţie exhaustivă referitor la valoarea bunurilor patrimoniale transmise ÎM “GCL Călăraşi”, aceasta nefiind înregistrată în evidenţa contabilă a primăriei, care pe parcursul auditului a fost estimată la suma de 70,8 mil.lei. Totodată, fondul statutar al întreprinderii nominalizate, indicat în statutul şi, respectiv, în balanţa entităţii la 01.01.2014, constituie 20,5 mii lei, acesta fiind diminuat faţă de aportul fondatorului de 3454 ori.

Prin urmare, cele menţionate mai sus, sînt o consecinţă a faptului că:

√ CO Călăraşi, nerespectînd prescripţiile regulamentare¹⁰⁸, nu a elaborat şi aprobat decizia privind contractul de constituire a ÎM, care, în mod obligatoriu, de rînd cu altele prevede includerea mărimii aportului fondatorului în formarea patrimoniului întreprinderii municipale şi termenul de transmitere în gestiune a acestuia; obligaţiile şi răspunderea fondatorilor; persoana împuternicită să depună cererea de înregistrare a ÎM etc.;

√ statutul ÎM “GCL Călăraşi” nu întruneşte cerinţele Regulamentului-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, şi anume: nu reflectă suficient atribuţiile fondatorului referitor la exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului transmis în gestiune; nu prevede reglementări în vederea numirii şi eliberării din funcţie a administratorului; nu prevede şi nu include mărimea şi componenţa patrimoniului trecut din proprietatea fondatorului în gestiunea întreprinderii; la statutul întreprinderii nu este anexat actul de inventariere a bunurilor transmise în gestiune la data aprobării statutului, iar pentru bunurile imobile nu sînt indicate adresa poştală, suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului;

√ contrar prevederilor cadrului legal-normativ, CO Călăraşi nu a încheiat contractul respectiv privind reglementarea relaţiilor dintre fondator şi administratorul întreprinderii. Mai mult decît atît, adoptînd unele decizii cu privire la transmiterea unor bunuri ÎM (38,1 mil.lei – în gestiunea economică; 0,4 mil.lei – în fondul statutar), CO nu a urmărit executarea acestora, astfel, pe parcursul ultimilor 4 ani (2011-2015), fondul statutar rămînînd nemodificat;

√ CO Călăraşi, nerespectînd prevederile legale¹⁰⁹, nu a modificat actele de constituire a ÎM “GCL Călăraşi” urmare a fuziunii acesteia cu ÎM “Reţelele Termice Călăraşi”, precum şi nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea majorării fondului statutar cu valorile patrimoniale succedate de la ÎM “Reţelele Termice Călăraşi”;

√ pe parcursul mai multor ani, atît fondatorul (CO), cît şi ÎM nu au asigurat o inventariere exhaustivă a activelor patrimoniale ale întreprinderii, cu contrapunerea datelor dintre părţi.

Situaţii analogice au fost constatate şi la primăriile s.Pituşca şi com.Sipoteni. Astfel, contrar prevederilor regulamentare, autorităţile menţionate au transmis la două ÎM patrimoniul în valoare totală de 4,0 mil.lei¹¹⁰, în lipsa listelor de inventariere (anexate la statutele întreprinderilor) şi actelor de primire-predare. Nu au fost stabilite criterii bine determinate privind patrimoniul transmis întreprinderilor. Pentru bunurile imobile nu s-au indicat suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului. Primăriile nominalizate nu au asigurat evidenţa conformă a patrimoniului public transmis în gestiune economică către ÎM fondate. Statele de personal ale ÎM menţionate (pe anul 2014) au fost aprobate unilateral de către conducerea întreprinderii, nefiind coordonate cu fondatorul. De menţionat că darea de seamă privind valoarea patrimoniului public al întreprinderilor municipale din raionul Călăraşi, prezentată de către AAPL Agenţiei Proprietăţii Publice la situaţia din 31.12.2014, nu include valoarea patrimoniului gestionat de către întreprinderile menţionate mai sus.

• AAPL din or.Călăraşi şi primăria com. Hîrjauca nu au asigurat o evidenţă conformă a fondului locativ neprivatizat (respectiv, nici în Registrul patrimoniului public), fapt ce a cauzat o raportare eronată a acestuia şi, implicit, poate genera înstrăinarea abuzivă a lui. Astfel, la situaţia din 31.12.2014, primăria or.Călăraşi nu a înregistrat în evidenţa contabilă fondul locativ din proprietatea publică, în valoare de 1,9 mil.lei (gestionat de ÎM “GLC Călăraşi”), care include 48 de apartamente (inclusiv un cămin). De menţionat că, nerespectînd cadrul regulamentar¹¹¹, primăria nu a întreprins măsurile de rigoare privind acumularea mijloacelor speciale necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ, ca urmare nefiind stabilite şi supuse achitării plăţile pentru chiria apartamentelor, prin ce nu au fost respectate şi prevederile art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006. Totodată, în pofida faptului că autoritatea publică locală a decis formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu, această problemă nu a fost soluţionată.

În alt caz, primăria com.Hîrjauca ţine evidenţa blocurilor locative privatizate, care, fiind proprietate privată a cetăţenilor, urmau a fi excluse din registrul şi evidenţa patrimoniului public. Prin urmare, această situaţie a generat raportarea eronată a patrimoniului public gestionat (cu circa 10,0 mil.lei mai mult). Concomitent, asupra fondului locativ menţionat anual se calculează uzura în sumă totală de 114,1 mii lei, care neregulamentar se atribuie la cheltuielile bugetare.

• AAPL (de nivelul I), în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat evidenţa calitativă şi monitorizarea bunurilor transmise în gestiunea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, ceea ce generează riscuri de neasigurare a integrităţii patrimoniului public. Astfel, autorităţile executive din 7 primării din raion supuse auditării nu s-au conformat deciziilor CL şi au decontat nejustificat din evidenţa contabilă activele transmise în folosinţă instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general în valoare totală de 8,0 mil.lei¹¹², ceea ce a cauzat denaturarea datele din rapoartele financiare. De menţionat că AP nu a executat decizia CR¹¹³ privind încheierea contractelor de comodat referitor la activele (imobilele) în sumă totală de 4,8 mil.lei, primite în folosinţă (cu titlul gratuit) de instituţiile de învăţămînt de la primăriile s.Nişcani, s.Hirova, s.Meleşeni şi s.Parcani. Totodată, 3 instituţii de învăţămînt, care au edificat în anul 2014 trei garaje din contul mijloacelor bugetului raional, în valoare totală de 383,2 mii lei¹¹⁴, au transmis aceste imobile primăriilor comunelor Hîrjauca, Răciula şi Săseni în lipsa deciziei CR.

______________________

¹⁰⁸ Pct.10¹ din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).

¹⁰⁹ Art.22 alin.(4) din Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

¹¹⁰ ÎM “GC Sipoteni” – 3,5 mil. lei; ÎM “GC Pituşca” – 0,5 mil.lei.

¹¹¹ Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002.

¹¹² Primăria or.Călăraşi – 4,4 mil.lei şi primăriile satelor/comunelor: Răciula – 1,6 mil.lei; Hirova – 0,4 mil.lei; Pituşca – 0,5 mil.lei; Temeleuţi – 0,2 mil.lei; Sipoteni – 0,5 mil.lei; Tuzara – 0,4 mil.lei.

¹¹³ Decizia CR Călăraşi nr.06/07 din 06.12.2012 “Cu privire la primirea instituţiilor de învăţămînt primar, secundar general”.

¹¹⁴ LT din com.Săseni – 99,6 mii lei; gimnaziile din com.Răciula – 119,6 mii lei şi com.Hîrjauca – 164,0 mii lei.

► Absenţa în sectorul public a unui mecanism bine definit de evaluare a clădirilor (imobilelor) conform valorii venale (preţurilor de piaţă) şi nepreocuparea suficientă a AAPL pentru aducerea valorii unor imobile la valoarea de zi a acestora au ca efect faptul că, în cadrul UAT, un număr semnificativ de clădiri şi construcţii au valoarea diminuată sau, în cele mai multe cazuri, valoarea de bilanţ a acestora este 0, ceea ce creează riscuri majore de ieşire a imobilelor la preţuri simbolice ori minime, lipsind astfel bugetele UAT de venituri considerabile.

În opinia auditului, valoarea patrimoniului public aflat în proprietatea primăriei s.Horodişte (şi a altor active materiale pe termen lung construite pînă în anul 2000, ulterior fiind modernizate şi reconstruite), din cauza neactualizării şi/sau nereevaluării la rata inflaţiei sau a preţurilor de piaţă ori venale, este semnificativ diminuată. De menţionat că ultima reevaluare la unele din imobile a fost efectuată încă în anul 1996, conform Hotărîrea Guvernului nr.30 din 16.01.1996¹¹⁵. Ca urmare, la situaţia din 01.01.2015, 7 imobile¹¹⁶ (proprietate a UAT), în pofida faptului că au fost renovate din contul mijloacelor bugetare şi sînt în stare funcţională, numără valoarea de bilanţ de “0” lei (valoarea iniţială – uzura calculat).

Cele relatate mai sus sînt cauzate şi de faptul că unele AAPL, în anii 1995-2000, au preluat obiectele de menire social-culturală de la fostele gospodării agricole, în lipsa reevaluării acestora conform prevederilor regulamentare.

Prin urmare, deficienţele în evidenţa şi evaluarea adecvată a patrimoniului public local afectează buna gestiune a acestuia şi creează condiţii de ieşiri la valori semnificativ diminuate şi delapidări, faţă de valorile reale şi valorile de piaţă ale acestuia.

► Deficienţele în organizarea managementului financiar-contabil la unele APL au ca efect o raportare neveridică a patrimoniului public şi a situaţiei acestuia.

În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ¹¹⁷, sînt stabilite regulile corespunzătoare privind ţinerea evidenţei contabile a situaţiilor patrimoniale. Însă, contrar prevederilor regulamentare, unele AAPL nu au întreprins măsurile de rigoare privind organizarea unei evidenţe contabile care ar asigura raportarea veridică a situaţiilor financiare şi patrimoniale. Astfel,

√ monitorizarea ineficientă a datelor privind patrimoniul public transmis în gestiune economică IMSP din raion a cauzat o diferenţă între valoarea înregistrată în evidenţa contabilă a AP şi cea a IMSP. Astfel, conform datelor prezentate de IMSP al căror fondator este CR, valoarea mijloacelor transmise, la situaţia din 31.12.2014, a constituit 133,9 mil.lei, însă potrivit datelor evidenţei contabile a AP, valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate (patrimoniul gestionat de către IMSP) a constituit 132,2 mil.lei, sau cu 1,7 mil.lei mai mult. Concomitent, nu a fost majorat regulamentar valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate cu lucrările de reparaţii capitale efectuate în anul 2014 la CMF Sadova, în valoare de 0,5 mil.lei;

√ AP nu a asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a documentaţiei de proiect (pentru 3 obiecte) cu valoarea totală de 96,0 mii lei. Totodată, nerespectînd prevederile regulamentare, a fost admisă înregistrarea eronată la contul mijloacelor fixe (010) a cheltuielilor privind lucrările capitale executate la clădirea LT “V.Alecsandri” în sumă totală de 1,9 mil.lei, care în realitate urmau a fi transmise instituţiei de învăţămînt ce deţine imobilul respectiv. În alt caz, în anul 2014 AP a majorat nejustificat în evidenţa contabilă valoarea unui imobil cu 104,9 mii lei mai mult faţă de documentele justificative. De asemenea, nerespectînd prevederile regulamentare¹¹⁸, care specifică că la subcontul 219 “Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construcţia şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare, AP nu a asigurat contabilizarea cheltuielilor capitale pentru construcţia complexului sportiv din s.Vălcineţ în sumă totală de 1,9 mil.lei, totodată fiind denaturat raportul financiar cu suma respectivă;

√ dobînda în sumă de 107,1 mii lei, aferentă împrumutului contractat de către CR pentru efectuarea lucrărilor de investiţii în construcţia blocului locativ, care urma a fi capitalizată la valoarea obiectului menţionat, a fost reflectată neregulamentar de către AP la cheltuielile instituţiei;

√ AP, în baza unor decizii ale CR, a admis transmiterea neregulamentară a cheltuielilor în valoare de 2,7 mil.lei pentru reparaţia clădirilor unor instituţii de învăţămînt, la care imobilele menţionate au fost înregistrate neregulamentar în evidenţa contabilă (sînt proprietate a UAT din raion). Totodată, contrar prevederilor regulamentare, AP nu a asigurat transmiterea conformă a cheltuielilor privind lucrările de reparaţie a drumurilor şi alte lucrări în sumă totală, respectiv, de 2,8 mil.lei şi de 0,6 mil.lei instituţiilor corespunzătoare care gestionează mijloacele fixe, pentru asigurarea majorării valorii de bilanţ a acestora;

√ primăria s.Hogineşti a admis contabilizarea neregulamentară a valorii lucrărilor de iluminare stradală în sumă de 682,0 mii lei (în loc de contul 012 “Instalaţii de transmisie” au fost atribuite la contul 011“Construcţii speciale”);

√ primăria com.Răciula nu a asigurat contabilizarea conformă a cheltuielilor efectuate din contul plăţii de locaţiune pentru reparaţia capitală a băii, în sumă de 35,8 mii lei (nu au fost atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe), iar plata pentru folosinţa imobilului pe anul 2014, în sumă de 10,0 mii lei, nu şi-a regăsit reflectarea corespunzătoare în evidenţa contabilă;

√ contrar prevederilor regulamentare, precum şi în pofida faptului că actele de recepţie la terminarea lucrărilor şi actele de recepţie finală nu au fost întocmite¹¹⁹, primăria s.Horodişte nu a atribuit valoarea obiectului nefinalizat (fîntîna arteziană) de 400,9 mii lei la contul contabil 203 “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”, dar a format bunul imobil “fîntîna arteziană”;

√ contabilitatea primăriei com.Bahmut, nerespectînd prevederile cadrului regulator, a admis înregistrarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor pentru lucrările de reparaţii a drumului din s.Bahmut în sumă totală de 699,0 mii lei, care în realitate nu au fost executate;

√ CS Hirova, prin decizia din 11.12.2009, fără a organiza licitaţia publică şi în lipsa documentaţiei corespunzătoare care ar confirma costurile, a autorizat reparaţia capitală a unui rezervor de apă cu suprafaţa de 0,56 ha (din componenţa unui complex acvatic de 5,6 ha) de către un arendaş, în schimbul prelungirii contractului pe o perioadă de 10 ani. Ulterior, la 14.02.2014 CS Hirova a adoptat decizia de prelungire pe 10 ani a contractului de arendă a întregului obiectiv acvatic, fără a deţine informaţia atît privind executarea obligaţiunilor privind lucrările de reparaţie, cît şi privind cheltuielile suportate din partea arendaşului, date necesare pentru atribuirea costului lucrărilor la majorarea valorii mijloacelor fixe, care, în conformitate cu confirmările preliminare, au constituit circa 237,7 mii lei.

• Monitorizarea neadecvată şi lipsa controlului din partea AAPL asupra modului de inventariere a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe parcursul activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de MF, caracterul formal al acestora au avut ca efect necontabilizarea regulamentară a unor bunuri.

Deşi AAPL, în baza prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.162 din 19.02.2004¹²⁰, au efectuat inventarierea clădirilor proprietate publică (la situaţia din 01.01.2004), caracterul formal al acesteia, precum şi al inventarierilor anuale efectuate ulterior de către APL, au generat faptul că pînă la momentul actual un şir de edificii publice şi bunuri materiale nu sînt contabilizate. Această situaţie este o consecinţă a nerespectării prevederilor cadrului legal-normativ ce ţine de domeniul contabilităţii şi a lipsei de control asupra plenitudinii şi integrităţii patrimoniului public din partea AAPL. În acest sens, misiunea de audit a constatat bunuri necontabilizate (clădiri, terenuri, construcţii şi bunuri materiale), şi anume: la primăriile com.Hîrjauca, s.Hogineşti şi com.Onişcani în sumă totală, respectiv, de 1,1 mil.lei, 0,6 mil.lei şi 0,06 mil.lei. Cazuri analogice de necontabilizare corespunzătoare a bunurilor (acestea nefiind nici evaluate) au fost admise şi de către primăriile comunelor Răciula, Sipoteni, Tuzara şi satelor Hirova şi Horodişte.

Totodată, se relevă că primăria s.Horodişte ţine în evidenţa contabilă casa de cultură nefinalizată cu valoarea de 2541,8 mii lei, care, conform prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.945 din 20.08.2007¹²¹, a fost trecută din proprietatea APL în proprietatea de stat, cauza fiind că primăria a refuzat excluderea acesteia din evidenţă deoarece casa de cultură a fost construită din sursele locale (potrivit explicaţiilor primarului). În acelaşi timp, la primăria s.Horodişte nu este argumentat nici dreptul de proprietate asupra bunului imobil “construcţie de transport şi comunicaţii” cu suprafaţa de 125 m² şi valoarea de 6,4 mii lei, care, conform evidenţei primăriei, este contabilizată ca proprietate a APL, iar în Registrul bunurilor imobile figurează ca proprietate privată a unui cetăţean.

De asemenea, în evidenţa contabilă a primăriei s.Pituşca sînt înregistrate 1153 acţiuni (cota parte într-o societate pe acţiuni) în valoare de 74,0 mii lei, acestea fiind primite în urma restructurării întreprinderilor agricole în anul 2000 (fapt confirmat şi de rezultatele controlului efectuat de Direcţia teritorială Ungheni a DCFR a MF¹²²), care de fapt sînt înregistrate cu drept de proprietate după o persoană fizică.

Mecanismele utilizate pentru asigurarea integrităţii autobuzelor folosite pentru transportarea elevilor la locurile de studii nu sînt eficiente. Astfel, DÎ în calitate de proprietar a 8 mijloace de transport în valoare de 6863,3 mii lei, precum şi a 5 mijloace primite în comodat de la ME, în urma transmiterii autobuzelor şoferilor, nu a asigurat legalitatea păstrării acestora (în afară de actele de primire-predare a mijloacelor de transport, nu există reglementările de rigoare în vederea asigurării responsabilităţii privind integritatea acestora).

Recomandări:

12. Preşedintele raionului şi primarii or.Călăraşi şi satelor/comunelor Hirova, Hîrjauca, Horodişte, Onişcani, Pituşca, Răciula, Sipoteni, Temeleuţi, Tuzara să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea cadrului legal-normativ privind administrarea/gestionarea patrimoniului public local, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a patrimoniului proprietate publică la organele cadastrale (inclusiv urgentarea delimitării şi înregistrării terenurilor proprietate publică) şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

13. Consiliile locale şi primarii or.Călăraşi, com.Sipoteni şi s.Pituşca să asigure respectarea cadrului legal-regulamentar la toate etapele de monitorizare/gestionare şi evidenţă a patrimoniului public transmis entităţilor fondate, cu implementarea controlului intern, respectiv, luarea măsurilor de rigoare pentru remedierea neregulilor admise.

14. Consiliile locale şi primarii or.Călăraşi şi com.Hîrjauca să asigure inventarierea fondului locativ neprivatizat, cu contabilizarea acestuia şi aprobarea regulamentară a tarifelor pentru chiria lui.

15. Preşedintele raionului, şeful DÎ, primarii or.Călăraşi şi satelor/comunelor Bahmut, Hirova, Hîrjauca, Hogineşti, Horodişte, Onişcani, Pituşca, Răciula, Sipoteni, Temeleuţi, Tuzara să implementeze proceduri de control intern, inclusiv prin descrierea proceselor corespunzătoare ce ţin de domeniul vizat, care să asigure ţinerea regulamentară a evidenţei contabile, în scopul raportării regulamentare a situaţiilor financiare, cu remedierea iregularităţilor constatate de audit.

16. AP, în comun cu IMSP, să asigure inventarierea şi să aducă în concordanţă valoarea investiţiilor pe termen lung, pentru excluderea diferenţelor între datele IMSP şi datele fondatorului.

______________________

¹¹⁵ Hotărîrea Guvernului nr.30 din 16.01.1996 “Cu privire la reevaluarea mijloacelor fixe”.

¹¹⁶ Clădirea primăriei cu 2 niveluri, suprafaţa de 275 m² şi valoarea iniţială de 426,4 mii lei; clădirile garajului cu 3 boxe, suprafaţa de 58 m² şi valoarea iniţială de 10,6 mii lei; ghereta cu suprafaţa de 76,5 m²; 2 imobile ale muzeului local cu suprafaţa totală de 309,5 m²; 2 edificii ale şcolilor de 8 ani la suprafaţa totală de 480 m² etc.

¹¹⁷ Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010; Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

¹¹⁸ Pct.207 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹¹⁹ Pct.1 din Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996.

¹²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a statului”.

¹²¹ Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20.08.2007 “Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.

¹²² Hotărîrea Direcţia teritorială Ungheni a DCFR la actul de revizie din 22.11.2002.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

În urma misiunii de audit desfăşurate, echipa de audit relevă prezenţa abaterilor de la prevederile legal-normative şi deficienţelor în procesul de gestionare a fondurilor publice de către entităţile auditate. Astfel, managementul existent la nivelul AAPL din raion a generat: neasigurarea unui control intern adecvat, care să asigure condiţiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice; neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de managementul entităţilor verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare.

Auditul a identificat rezerve în cadrul proceselor auditate privind evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT prin prisma reglementărilor cadrului legal-regulator, a căror înlăturare ar asigura gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice. Astfel, cele mai importante aspecte afectate de nereguli sînt: achiziţiile de bunuri/servicii şi lucrări; valorificarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, cheltuielilor neconforme pentru retribuirea muncii; asigurarea normelor de alimentare a copiilor din instituţiile preşcolare; utilizarea fondului de rezervă etc.

Totodată, s-a constatat o preocupare insuficientă a managementului unor entităţi privind gestionarea conformă a patrimoniului public, fiind admise nereguli şi deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile şi asigurarea realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare; administrarea neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor municipale al căror fondator sînt AAPL etc.

Lista abrevierilor