Hotărîre nr.1605 din 24.12.2012 privind aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

privind aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.2461

din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea

Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

nr. 1605  din  24.12.2012

 (în vigoare 24.12.2012) 

Monitorul Oficial nr.36-40 art.177 din 22.02.2013

* * *

Ca urmare a înaintării demersului nr.AG 358 din 5 decembrie 2012, de către deputatul în Parlamentul Republicii Moldova Ana Guţu, prin care se solicită Comisiei Electorale Centrale examinarea şi avizarea proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral, şi în conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, conform anexei.

2. Prezenta hotărîre se remite Parlamentului Republicii Moldova, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale

nr.1605 din 24 decembrie 2012

Avizul asupra proiectului de lege

nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea

Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

Comisia Electorală Centrală a examinat proiectul de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat cu titlu de iniţiativă de un grup de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova şi, în limita competenţei sale, expune următoarele.

Cu referire la Art.I al proiectului de lege – potrivit autorilor scopul completării art.8 al Codului electoral, prin extinderea perioadei de efectuare a votării, constă în asigurarea realizării dreptului de vot de către un număr mai mare de alegători, şi anume de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate. În legătură cu aceasta, este de precizat că odată cu modificarea perioadei de timp destinată votării este imperioasă ajustarea mai multor proceduri electorale aferente votării la noile condiţii de efectuare a acesteia, în special în ceea ce priveşte: securizarea votării, care presupune păstrarea şi asigurarea integrităţii pe parcursul a 2 zile a buletinelor de vot utilizate, precum şi a celor neutilizate; confidenţialitatea informaţiei din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare; termenele de prezentare a rapoartelor financiare; norma privind interdicţia efectuării agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea precedentă alegerilor.

În afară de aceasta, este necesară estimarea şi acoperirea cheltuielilor bugetare suplimentare legate de:

- salarizarea membrilor şi funcţionarilor din cadrul organelor electorale: prelungirea perioadei de degrevare sau convocare, achitarea recompensei persoanelor nedegrevate pentru încă o zi de activitate (în condiţiile art.32 alin.(4) din Codul electoral);

- procurarea bunurilor şi serviciilor;

- servicii de transport;

- antrenarea suplimentară a responsabililor autorităţilor publice cu care conlucrează Comisia în procesul de organizare a alegerilor (MAI - paza secţiilor de votare şi a materialelor electorale, Ministerul Economiei - alimentarea fără întrerupere cu energie electrică, MAEIE - asigurarea personalului necesar şi acordarea asistenţei logistice în procesul de constituire şi funcţionare a organelor electorale din străinătate; APL – asigurarea tehnico-materială a localurilor secţiilor de votare etc.)

În această ordine de idei, considerăm că efectuarea votării într-o singură zi este o soluţie legislativă rezonabilă în raport cu densitatea populaţiei cu drept de vot din ţara noastră.

În aceste condiţii, considerăm că există suficient potenţial pentru valorificarea altor proceduri electorale menite să sporească rata de participare a alegătorilor, cum ar fi soluţia oferită de norma introdusă recent în art.53 alin.(6) al Codul electoral, potrivit căreia "Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor, care stau în rînd la secţia de votare respectivă, să-şi realizeze drepturile, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală". Codul electoral mai prevede, de asemenea, pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în afara hotarelor ţării dreptul la înregistrarea prealabilă, care are ca scop stabilirea numărului estimativ al alegătorilor care pot vota în străinătate şi a buletinelor de vot ce necesită a fi tipărite şi distribuite în acest scop. Procedura înregistrării prealabile este stabilită de Regulamentul privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate, aprobat prin hotărîrea Comisiei nr.3354 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare.

Avînd în vedere interesul autorilor iniţiativei legislative de a facilita participarea la votare a cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotarele ţării, menţionăm, totodată, o altă soluţie legislativă în vigoare – deschiderea secţiilor de votare suplimentare, în afara misiunilor diplomatice, în condiţiile art.291 alin.(3) din Codul electoral, care este în măsură să satisfacă doleanţele de participare a grupurilor compacte de cetăţeni din diasporă.

Cît priveşte Art.II din proiect, potrivit căruia articolul 53 al Codului electoral se va modifica, Comisia Electorală Centrală califică această iniţiativă ca fiind necesară şi oportună. Excluderea paşapoartelor de tip ex-sovietic din categoria actelor de identitate în baza cărora se efectuează votarea, în opinia Comisiei, va asigura o uniformizare a acestora, ţinîndu-se cont, totodată, de necesitatea facilitării procedurilor de întocmire, administrare şi actualizare a listelor electorale. În acelaşi timp, Comisia relevă faptul că Registrul de stat al alegătorilor, care urmează a fi implementat pînă în anul 2015, depinde de datele oferite de Registrul de stat al populaţiei.

Avînd în vedere că în condiţiile pct.1 al Hotărîrii Guvernului nr.844 din 18 decembrie 2009 cu privire la asigurarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova cu buletine de identitate, cetăţenilor Republicii Moldova li se eliberează buletine de identitate în mod gratuit la prima documentare, Comisia Electorală Centrală constată că amendamentul la art.53 al Codului electoral în redacţia propusă de autorii proiectului nu va afecta în vreun fel drepturile electorale ale cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte participarea acestora la scrutine. În acelaşi timp, menţionăm că propunerea de amendare a articolului 53 din Codul electoral urmează a fi admisă în condiţiile asigurării documentării cetăţenilor, inclusiv din stînga Nistrului.

În acelaşi timp, cu referire la Art.III din proiect, Comisia atrage atenţia asupra necesităţii includerii cetăţenilor care locuiesc în stînga Nistrului, deţinători ai paşapoartelor de tip ex-sovietic, în categoria subiecţilor în privinţa cărora urmează a fi aplicată strategia de înlocuire a actelor de tip sovietic.

OPINIE SEPARATĂ

la hotărîrea Comisiei Electorale Centrale din 24 decembrie 2012 privind aprobarea avizului

 asupra proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea

şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

În temeiul punctului 25 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, prezint opinia separată la hotărîrea CEC din 24 decembrie 2012 privind aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Opinia separată se referă la Art.II din proiectul de lege în partea ce ţine de excluderea paşapoartelor de tip ex-sovietic din lista actelor de identitate în baza cărora cetăţenii Republicii Moldova îşi pot exercita dreptul de vot.

Articolul 38 din Constituţia Republicii Moldova, Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales prevede că "(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege".

Astfel, Legea Supremă stabileşte în mod expres condiţiile minime pentru exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova, şi anume criteriul de vîrstă şi cetăţenie. În aceste condiţii, norma legală privind actele de identitate în baza cărora cetăţenii îşi pot exercita efectiv dreptul de vot nu trebuie să vină în limitarea exercitării acestui drept constituţional.

De asemenea, este necesar a ţine cont şi de standardele internaţionale în materie electorală care stabilesc că "garantarea dreptului electoral necesită ca cetăţenilor să le fie permisă votarea în bază nediscriminatorie şi fără careva diferenţieri bazate pe factori sociali sau economici¹". Or în cazul dat, cînd pînă în prezent se permitea votarea în baza paşaportului de tip ex-sovietic, anume din considerentul factorilor sociali sau economici, acum acest drept prin modificarea legislativă în cauză va fi limitat.

___________________________

¹ http://www.osce.org/odihr/elections/13957 "EXISTING COMMITMENTS FOR DEMOCRATIC ELECTIONS IN OSCE PARTICIPATING STATES", pag.15, punct 5.2.

În cauza Hirst c. Regatului Unit (nr.2) [MC], nr.74025/01, §62, CEDO 2005-IX, Curtea a observat în general că alte condiţii impuse asupra drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr.1 trebuie să reflecte, sau să nu contravină, preocupării de a menţine integritatea şi eficacitatea procedurii electorale care viza determinarea voinţei poporului prin sufragiu universal.

În cazul aprobării modificărilor în cauză o parte din cetăţenii Republicii Moldova va fi lipsită de exercitarea efectivă a dreptului de vot şi în consecinţă va fi afectată integritatea şi eficacitatea procedurii electorale care vizează determinarea voinţei poporului prin sufragiu universal, dat fiind că potrivit datelor MTIC în prezent circa 240 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova deţin paşapoarte de tip ex-sovietic, ceea ce constituie circa 9% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Comisia Electorală Centrală s-a exprimat şi asupra oportunităţii modificării în cauză care, în opinia mea, are o conotaţie pur politică, fapt ce constituie o încălcare a principiului imparţialităţii în activitatea CEC.

Totodată, referinţa la Hotărîrea Guvernului nr.844 din 18 decembrie 2009 este irelevantă, dat fiind faptul că Guvernul poate în orice moment să facă careva modificări în actul normativ în cauză, astfel restrîngînd categoriile de cetăţeni care beneficiază gratuit de primul buletin de identitate. Mai mult ca atît, pentru a obţine buletinul de identitate, cetăţenii urmează să prezinte un şir de acte de stare civilă, fapt ce ar putea servi ca o barieră administrativă suplimentară în obţinerea actului de identitate.

Referinţa în aviz la Registrul de stat al alegătorilor, care urmează a fi implementat pînă în anul 2015, nu este un argument plauzibil pentru excluderea paşapoartelor de tip ex-sovietic din lista actelor de identitate. Conform art.38¹ din Codul electoral, formarea listelor electorale se face de către Comisia Electorală Centrală în baza Registrului de stat al alegătorilor constituit în baza Registrului de stat al populaţiei, care este pus gratuit la dispoziţia Comisiei de către autoritatea ce îl deţine. Elementele - cheie ale Registrului de stat al alegătorilor sînt următoarele:

a) numele şi prenumele;

b) data, luna şi anul naşterii;

c) numărul de identificare de stat (IDNP);

d) adresa de domiciliu (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul);

e) adresa de reşedinţă (ţara, localitatea, strada, casa, apartamentul);

f) seria şi numărul actului de identitate (buletin de identitate, paşaport, livret).

Astfel, legea stabileşte expres cerinţele pentru identificarea alegătorului, or paşaportul de tip ex-sovietic conţine toate elementele solicitate.

Totodată, este necesar a menţiona că Art.III din proiectul de lege prevede că Guvernul în decurs de 30 de zile va elabora strategia de înlocuire a actelor de tip sovietic. Art.13¹ alin.(4) din Legea cu privire la actele legislative prevede că strategia reprezintă un document într-o anumită politică care cuprinde direcţia orientativă de activităţi pentru un termen mediu (4-7 ani) sau lung (8-15 ani), avînd drept scop identificarea modalităţii şi mecanismului de realizare a obiectivelor în problemele abordate. În aceste condiţii este binevenit ca Guvernul să implementeze strategia menţionată după care să fie efectuate modificările în cauză, or în situaţia creată cetăţenilor le este încălcat un drept fundamental.

OPINIE SEPARATĂ

la hotărîrea CEC din 24 decembrie 2012 privind aprobarea avizului asupra

proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi

completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

În temeiul pct.25 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, îmi expun opinia separată la hotărîrea CEC din 24 decembrie 2012 privind aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, în partea ce ţine de avizarea pozitivă de către CEC a amendamentului propus în Art.II din proiectul de lege, potrivit căruia art.53 al Codului electoral se va modifica în sensul excluderii paşapoartelor de tip ex-sovietic din categoria actelor de identitate în baza cărora se efectuează votarea.

Astfel, argumentele pe care îmi întemeiez punctul meu de vedere sînt următoarele:

I. Nu pot fi de acord cu afirmaţia CEC expusă în sensul că excluderea paşapoartelor de tip ex-sovietic din categoria actelor de identitate în baza cărora se efectuează votarea "va asigura o uniformizare a acestora".

Este foarte vag acest argument legat de "uniformizarea actelor", or art.53 alin.(3) din Codul electoral mai prevede, pe lîngă buletinele de identitate şi paşapoartele de tip ex-sovietic, posibilitatea votării cu următoarele acte:

1. actul de identitate provizoriu (aşa-zis de tip F-9);

2. paşaportul pentru intrare-ieşire din ţară;

3. livretul de marinar;

4. legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen;

5. livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil.

Toate aceste acte sînt diferite în felul lor, avînd semne de protecţie diferite, numere şi serii diferite etc. Aşadar, urmînd logica expusă în hotărîrea CEC vizavi de "uniformizarea actelor", rezultă ca ar trebui excluse toate aceste acte sus-enumerate şi să se permită votarea doar în baza buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova cu fişa de însoţire.

În conformitate cu prevederile art.53 alin.(3) din Legea nr.780-XV 27 decembrie 2001 privind actele legislative, codul trebuie să întrunească ca trăsături calitative, inclusiv, claritatea şi logica. Este evident că o asemenea argumentare ambiguă din partea CEC, care este instituţia responsabilă pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, nu va duce la consolidarea clarităţii şi logicii reglementărilor cuprinse în Codul electoral.

II. Un alt argument invocat de CEC în hotărîre este faptul că Registrul de stat al alegătorilor urmează a fi implementat pînă în anul 2015, iar acesta depinde de datele oferite de Registrul de stat al populaţiei.

Acesta este un argument la fel de nefondat, deoarece din aceste afirmaţii ar rezulta că cetăţenii Republicii Moldova, deţinători ai paşapoartelor de tip ex-sovietic, nu sînt incluşi în Registrul de stat al populaţiei.

Mai mult ca atît, conform redacţiei în vigoare a art.53 alin.(3) din Codul electoral, votarea se permite cu paşapoartele de tip ex-sovietic modelul anului 1974 cu menţiunea privind cetăţenia Republicii Moldova, numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) şi înregistrarea la domiciliu, precum şi cu paşapoartele de tip ex-sovietic modelul anului 1974 care nu au număr de identificare de stat (IDNP), au menţiunea: "valabil pe un termen nelimitat", cetăţenia Republicii Moldova şi înregistrarea la domiciliu.

Prin urmare, aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova, indiferent de tipul actului de identitate pe care îl deţin, fac parte din populaţia Republicii Moldova şi sînt luaţi la evidenţă în Registrul de stat al populaţiei care, în temeiul art.13 alin.(1) din Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, reprezintă un sistem unic integrat de evidenţă automatizată a cetăţenilor Republicii Moldova, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor domiciliaţi permanent sau aflaţi temporar pe teritoriul ţării, precum şi a cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi peste hotare pentru a se stabili permanent sau temporar pe un termen mai mare de 3 luni.

III. Ultimul argument, invocat în hotărîrea CEC în sensul excluderii paşapoartelor de tip ex-sovietic din categoria actelor de identitate în baza cărora se efectuează votarea, este că amendamentul la art.53 al Codului electoral nu va afecta în vreun fel drepturile electorale ale cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte participarea acestora la scrutine, deoarece acestora li se eliberează buletine de identitate în mod gratuit la prima documentare.

În acest sens în avizul CEC se face referire la Hotărîrea Guvernului nr.844 din 18 decembrie 2009 cu privire la asigurarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova cu buletine de identitate, dar totodată se face abstracţie de alt act normativ relevant pentru speţa dată - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.21 din 16 ianuarie 2003 cu privire la stabilirea termenului de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi. Consemnez că în conformitate cu pct.2 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.21 din 16 ianuarie 2003, începînd cu 1 iulie 2005, paşapoartele de uz intern emise de fosta U.R.S.S. (modelul anului 1974) sînt valabile pe un termen nelimitat pentru pensionari şi persoanele care, din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte al Republicii Moldova, cu condiţia existenţei în aceste paşapoarte a următoarelor menţiuni, confirmate prin semnătura şi ştampila organului abilitat:

- pentru pensionari - menţiunea despre cetăţenia Republicii Moldova şi numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

- pentru persoanele care au renunţat la acte din considerente religioase - cetăţenia Republicii Moldova şi menţiunea "Valabil pe termen nelimitat".

Aşadar, conform cadrului normativ în vigoare, paşapoartele de uz intern emise de fosta U.R.S.S. (modelul anului 1974) sînt valabile pe un termen nelimitat pentru anumite categorii de cetăţeni. În aceste condiţii, este ilegal de a interzice dreptul de a vota al deţinătorilor de asemenea paşapoarte, or aceştia deţin aceste acte de identitate în mod legal, iar aceste acte confirmă statutul de cetăţean al Republicii Moldova, fiind întrunită una dintre cele 3 condiţii stabilite de art.11 din Codul electoral pentru a putea exercita dreptul de a alege (celelalte 2 condiţii stabilite de art.11 din Codul electoral sînt vîrsta şi lipsa restricţiilor prevăzute în art.13 din Codul electoral).

Mai mult ca atît, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia (CDL-AD(2002)23rev), cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sînt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct, iar sufragiul universal presupune, în principiu, că fiecare persoană are dreptul de a alege şi de a fi ales, ţinînd cont doar de următoarele condiţii:

a. Condiţia de vîrstă;

b. Condiţia de naţionalitate;

c. Condiţia de reşedinţă;

d. Suspendarea dreptului de a alege şi de a fi ales.

La fel ca şi art.11 şi 13 din Codul electoral, nici Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia nu prevede careva condiţii referitor la tipul actelor de identitate, important este ca din acestea să rezulte vîrsta, naţionalitatea şi reşedinţa.

IV. În cele din urmă, concluzionez prin a afirma că avizul pozitiv dat de CEC cu referire la amendarea art.53 din Codul electoral contravine principiilor participării la alegeri consfinţite în Constituţia Republicii Moldova, Codul electoral, actele internaţionale de profil, precum şi statutului instituţiei potrivit căruia CEC trebuie să apere interesele tuturor alegătorilor indiferent de actul de identitate pe care îl deţin aceştia. CEC ar trebui să manifeste acelaşi interes pozitiv pe care îl manifestă în ultima perioadă pentru apărarea drepturilor alegătorilor aflaţi peste hotare inclusiv în raport cu pensionarii, care au aceleaşi drepturi civile şi politice.