Acte judiciare
Hotărîre nr.168 din 21.02.96 cu privire la constituţionalitatea articolului 10 alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr.560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Cu privire la constituţionalitatea articolului 10
alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995
cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor
Nr.168 din 21.02.96
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/168 din 07.03.1996
* * *
În numele Republicii Moldova
Plenul Curţii Constituţionale a Republicii Moldova în componenţa
Pavel Barbalat - preşedinte
Nicolae Chiseev - judecător
Nicolae Osmochescu - judecător
Gheorghe Susarenco - judecător
Ion Vasilati - judecător-raportor
cu participarea Ludmilei Zadorojnîi - grefier
şi părţilor - doamnei Olga Poalelungi, directorul serviciului acte
prezidenţiale, domnului Anatol Ciobanu, consilier prezidenţial,
reprezentanţii Preşedintelui Republicii Moldova, şi domnului Victor Cecan
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedintele Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi, în baza articolului 135 alineatul
(1) litera a) din Constituţia Republicii Moldova, a examinat în şedinţă
plenară deschisă dosarul cu privire la constituţionalitatea articolului
10 alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie
1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor.
Pretext pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui
Republicii Moldova domnului Mircea Snegur din 22 noiembrie 1995,
prezentată conform articolului 25 litera g) din Legea cu privire la
Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în
ordinea de zi a Curţii Constituţionale prin decizia din 13 decembrie
1995.
Examinînd sesizarea în cauză şi audiind argumentele părţilor, expuse
în şedinţă plenară, Curtea Constituţională
a c o n s t a t a t:
La 21 iulie 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.
560-XIII cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor. Conform
articolului 10 alineatul (2) din Legea menţionată nu pot participa în mod
activ la întruniri cetăţenii străini şi apatrizii care nu domiciliază pe
teritoriul republicii, iar în articolul 16 alineatul (1) din aceeaşi Lege
se prevede că primăria decide anularea autorizaţiei întrunirii, eliberată
anterior, în cazul în care apar noi împrejurări, în a căror virtute
întrunirea nu se poate desfăşura la timpul, în locul şi în forma
stabilită.
În sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova domnul Mircea Snegur se
susţine că restricţiile pentru cetăţenii străini şi apatrizi, stabilite
prin articolul 10 alineatul (2) şi prevederile articolului 16 din Legea
nr. 560-XIII din 21 iulie 1995, contravin prevederilor articolelor 4, 19,
32, 40 şi 54 din Constituţia Republicii Moldova şi actelor internaţionale
la care Republica Moldova este parte, deoarece încalcă drepturile omului
la libertatea opiniei, exprimării şi întrunirilor.
Curtea Constituţională, examinînd corespunderea dintre textele legale
a căror constituţionalitate este contestată, dispoziţiile Constituţiei
Republicii Moldova şi luînd în consideraţie normele actelor
internaţionale în materie, consideră sesizarea Preşedintelui Republicii
Moldova întemeiată.
În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Constituţie
cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi
cetăţenii Republicii Moldova,iar potrivit articolului 4 alineatul (1) din
Legea fundamentală dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi
libertăţile omului se interpretează şi se aplică în conformitate cu
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte
tratate, la care Republica Moldova este parte. Dreptul de întrunire
paşnică este prevăzut în articolul 20 din Declaraţia menţionată, la care
Republica Moldova a aderat la 28 iulie 1990 şi în articolul 21 din Pactul
internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de
Parlamentul Republicii Moldova la 28 iulie 1990. Libertatea întrunirilor
este prevăzută şi de articolul 40 din Constituţia Republicii Moldova.
Conform actelor internaţionale sus-menţionate şi articolului 54 din
Constituţia Republicii Moldova exercitarea dreptului la mitinguri,
demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi la alte întruniri nu poate fi
supusă decît restricţiilor conform cu legea şi necesare într-o societate
democratică pentru apărarea siguranţei naţionale, ordinii, sănătăţii ori
moralei publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea
anchetei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi ori avarii.
Aşadar lipsirea cetăţenilor străini şi apatrizilor de dreptul de a
participa activ la întruniri prin articolul 10 alineatul (2) din Legea
nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 contravine clauzelor articolelor 19, 40 şi
54 din Constituţie şi actelor internaţionale, la care Republica Moldova
este parte şi care nu prevăd restricţii în exercitarea dreptului la
întruniri, legate de statutul juridic (străini,apatrizi) şi domicilierea
persoanei. De menţionat că astfel de restricţii nu prevede nici Legea nr.
275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al
cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova. Prevederile
articolului 16 din Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor
Omului şi Libertăţilor Fundamentale din 4 noiembrie 1950, la care
Republica Moldova a aderat şi care este propusă Parlamentului Republicii
Moldova spre ratificare, permit restrîngerea drepturilor străinilor, dar
această restrîngere se referă doar la activitatea politică a cetăţenilor
străini. Totodată este de menţionat că clauzele articolului 16 din
Convenţia numită nu au caracter imperativ.
În punctul de vedere al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi
din Parlamentul Republicii Moldova se afirmă că restricţiile articolului
10 alineatul (2) din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 vor fi aplicate
în strictă conformitate cu Constituţia (art.54). Acest argument în
sprijinul constituţionalităţii articolului 10 alineatul (2) din Legea
menţionată Curtea Constituţională nu-l poate reţine, deoarece interdicţia
la participarea în mod activ la întruniri a cetăţenilor străini şi
apatrizilor practic este irealizabilă. Actualmente nu există nici o lege
sau alt act normativ, care ar obliga participanţii la întrunire să poarte
cu sine actul de identitate. În afară de aceasta, analiza şi
interpritarea textului articolului 10 alineatul (2) contestat permite să
se tragă concluzia că străinii şi apatrizii pot participa la întruniri,
dar numai în mod pasiv. În primul rînd, practica legislativă nu cunoaşte
stipularea a unui aşa drept printr-o lege, în al doilea rînd nu este
deloc clar, cum se poate materializa participarea pasivă, de exemplu, la
o procesiune.
Pentru motivele expuse nu poate fi recunoscută constituţională nici
prevederea din articolul 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995,
prin care primăriei i se acordă dreptul de a anula autorizaţia la
întruniri, eliberată anterior, în cazul în care apar noi împrejurări, în
virtutea cărora întrunirea nu se poate desfăşura în timpul, în locul şi
în forma stabilită. Mai mult, Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 în
articolele 7,8 şi 10 alineatul (1) privind sistarea întrunirilor, locul
lor şi interzicerea participării la întrunire stabileşte deja restricţii
prevăzute de articolul 54 din Constituţia Republicii Moldova, iar
cazurile de "împrejurări noi" nu sînt expuse în mod executiv în articolul
16 din Legea menţionată şi dau posibilitate, practic, de a interzice
orice întrunire sub diferite pretexte.
Reieşind din considerentele expuse, Curtea Constituţională, ca garant
al supremaţiei Constituţiei, în baza articolului 140 din Constituţia
Republicii Moldova,
H O T Ă R Ă Ş T E :
1. Prevederile articolului 10 alineatul (2) şi ale articolului 16 din
Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi
desfăşurarea întrunirilor sînt neconstituţionale.
2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi atacată şi intră în
vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel Barbalat