BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Acte judiciare

Hotărîre nr.168 din 21.02.96 cu privire la constituţionalitatea articolului 10 alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr.560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
21.02.1996
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Cu privire la constituţionalitatea articolului 10 alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor Nr.168 din 21.02.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/168 din 07.03.1996 * * * În numele Republicii Moldova Plenul Curţii Constituţionale a Republicii Moldova în componenţa Pavel Barbalat - preşedinte Nicolae Chiseev - judecător Nicolae Osmochescu - judecător Gheorghe Susarenco - judecător Ion Vasilati - judecător-raportor cu participarea Ludmilei Zadorojnîi - grefier şi părţilor - doamnei Olga Poalelungi, directorul serviciului acte prezidenţiale, domnului Anatol Ciobanu, consilier prezidenţial, reprezentanţii Preşedintelui Republicii Moldova, şi domnului Victor Cecan deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în baza articolului 135 alineatul (1) litera a) din Constituţia Republicii Moldova, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la constituţionalitatea articolului 10 alineatul (2) şi articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor. Pretext pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova domnului Mircea Snegur din 22 noiembrie 1995, prezentată conform articolului 25 litera g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi a Curţii Constituţionale prin decizia din 13 decembrie 1995. Examinînd sesizarea în cauză şi audiind argumentele părţilor, expuse în şedinţă plenară, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: La 21 iulie 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 560-XIII cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor. Conform articolului 10 alineatul (2) din Legea menţionată nu pot participa în mod activ la întruniri cetăţenii străini şi apatrizii care nu domiciliază pe teritoriul republicii, iar în articolul 16 alineatul (1) din aceeaşi Lege se prevede că primăria decide anularea autorizaţiei întrunirii, eliberată anterior, în cazul în care apar noi împrejurări, în a căror virtute întrunirea nu se poate desfăşura la timpul, în locul şi în forma stabilită. În sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova domnul Mircea Snegur se susţine că restricţiile pentru cetăţenii străini şi apatrizi, stabilite prin articolul 10 alineatul (2) şi prevederile articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995, contravin prevederilor articolelor 4, 19, 32, 40 şi 54 din Constituţia Republicii Moldova şi actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, deoarece încalcă drepturile omului la libertatea opiniei, exprimării şi întrunirilor. Curtea Constituţională, examinînd corespunderea dintre textele legale a căror constituţionalitate este contestată, dispoziţiile Constituţiei Republicii Moldova şi luînd în consideraţie normele actelor internaţionale în materie, consideră sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova întemeiată. În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Constituţie cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova,iar potrivit articolului 4 alineatul (1) din Legea fundamentală dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate, la care Republica Moldova este parte. Dreptul de întrunire paşnică este prevăzut în articolul 20 din Declaraţia menţionată, la care Republica Moldova a aderat la 28 iulie 1990 şi în articolul 21 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 28 iulie 1990. Libertatea întrunirilor este prevăzută şi de articolul 40 din Constituţia Republicii Moldova. Conform actelor internaţionale sus-menţionate şi articolului 54 din Constituţia Republicii Moldova exercitarea dreptului la mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi la alte întruniri nu poate fi supusă decît restricţiilor conform cu legea şi necesare într-o societate democratică pentru apărarea siguranţei naţionale, ordinii, sănătăţii ori moralei publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea anchetei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi ori avarii. Aşadar lipsirea cetăţenilor străini şi apatrizilor de dreptul de a participa activ la întruniri prin articolul 10 alineatul (2) din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 contravine clauzelor articolelor 19, 40 şi 54 din Constituţie şi actelor internaţionale, la care Republica Moldova este parte şi care nu prevăd restricţii în exercitarea dreptului la întruniri, legate de statutul juridic (străini,apatrizi) şi domicilierea persoanei. De menţionat că astfel de restricţii nu prevede nici Legea nr. 275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova. Prevederile articolului 16 din Convenţia Europeană privind Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale din 4 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat şi care este propusă Parlamentului Republicii Moldova spre ratificare, permit restrîngerea drepturilor străinilor, dar această restrîngere se referă doar la activitatea politică a cetăţenilor străini. Totodată este de menţionat că clauzele articolului 16 din Convenţia numită nu au caracter imperativ. În punctul de vedere al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi din Parlamentul Republicii Moldova se afirmă că restricţiile articolului 10 alineatul (2) din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 vor fi aplicate în strictă conformitate cu Constituţia (art.54). Acest argument în sprijinul constituţionalităţii articolului 10 alineatul (2) din Legea menţionată Curtea Constituţională nu-l poate reţine, deoarece interdicţia la participarea în mod activ la întruniri a cetăţenilor străini şi apatrizilor practic este irealizabilă. Actualmente nu există nici o lege sau alt act normativ, care ar obliga participanţii la întrunire să poarte cu sine actul de identitate. În afară de aceasta, analiza şi interpritarea textului articolului 10 alineatul (2) contestat permite să se tragă concluzia că străinii şi apatrizii pot participa la întruniri, dar numai în mod pasiv. În primul rînd, practica legislativă nu cunoaşte stipularea a unui aşa drept printr-o lege, în al doilea rînd nu este deloc clar, cum se poate materializa participarea pasivă, de exemplu, la o procesiune. Pentru motivele expuse nu poate fi recunoscută constituţională nici prevederea din articolul 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995, prin care primăriei i se acordă dreptul de a anula autorizaţia la întruniri, eliberată anterior, în cazul în care apar noi împrejurări, în virtutea cărora întrunirea nu se poate desfăşura în timpul, în locul şi în forma stabilită. Mai mult, Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 în articolele 7,8 şi 10 alineatul (1) privind sistarea întrunirilor, locul lor şi interzicerea participării la întrunire stabileşte deja restricţii prevăzute de articolul 54 din Constituţia Republicii Moldova, iar cazurile de "împrejurări noi" nu sînt expuse în mod executiv în articolul 16 din Legea menţionată şi dau posibilitate, practic, de a interzice orice întrunire sub diferite pretexte. Reieşind din considerentele expuse, Curtea Constituţională, ca garant al supremaţiei Constituţiei, în baza articolului 140 din Constituţia Republicii Moldova, H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Prevederile articolului 10 alineatul (2) şi ale articolului 16 din Legea nr. 560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor sînt neconstituţionale. 2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi atacată şi intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel Barbalat