Hotărîre nr.1713 din 29.06.2018 cu privire la declararea nulităţii alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018 (turul I) - 3 iunie 2018 (turul II)

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la declararea nulităţii alegerilor locale noi

pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău

din 20 mai 2018 (turul I) – 3 iunie 2018 (turul II)

nr. 1713  din  29.06.2018

 (în vigoare 29.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 309-320 art. 1244 din 17.08.2018

* * *

Ca urmare a demisiei dlui Dorin Chirtoacă din funcţia de primar general al municipiului Chişinău, Comisia Electorală Centrală a adoptat în temeiul prevederilor art.150 alin.(4) din Codul electoral hotărîrea nr.1446 din 12 martie 2018, prin care a stabilit pentru data de 20 mai 2018 desfăşurarea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău.

Conform datelor procesate în urma alegerilor locale noi din 20 mai 2018 desfăşurate în circumscripţia electorală municipală Chişinău nr.1, din cei 11 candidaţi nici unul nu a întrunit mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. Ca urmare, în temeiul art.145 alin.(2) din Codul electoral, prin hotărîrea Comisiei nr.1662 din 23 mai 2018, s-a stabilit pentru data de 3 iunie 2018 desfăşurarea turului al doilea de scrutin în municipiul Chişinău între candidaţi care au acumulat cel mare număr de voturi: Ceban Ion din partea Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" şi Năstase Andrei din partea Partidului Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr".

La 11 iunie 2018, în temeiul art.146 alin.(1) din Codul electoral, Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău s-a adresat Judecătoriei Chişinău cu solicitarea confirmării legalităţii alegerilor noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 (dosarul nr.3-701/2018), pe motivul încălcărilor admise de ambii candidaţi care au constat în efectuarea agitaţiei electorale în ziua alegerilor contrar prevederilor art.52 alin.(10) din Codul electoral, nu a fost confirmată legalitatea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018 (turul I) – 3 iunie 2018 (turul II).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2018 (dosarul nr.3a-1156/18), s-a menţinut soluţia instanţei de fond.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2018 (dosarul nr.3ra-998/18), recursurile asupra deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2018 au fost declarate inadmisibile, hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 devenind irevocabilă.

În conformitate cu art.148 din Codul electoral, "alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective".

Astfel, conform dispoziţiilor citate şi avînd ca bază hotărîrea judecătorească irevocabilă privind invalidarea alegerilor, Comisia urmează să declare nulitatea alegerilor în cauză.

În acelaşi timp, menţionăm că instanţa a anulat scrutinul în întregime, atît turul I cît şi turul II. În vederea executării corespunzătoare a hotărîrii judecătoreşti irevocabile, urmează a fi corelate între ele normele de drept ce decurg din nulitatea alegerilor.

În conformitate cu art.149 alin.(1) din Codul electoral, "dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale".

Potrivit art.149 alin.(2) din Codul electoral, "concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sînt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc".

Conform alin.(3) din acelaşi articol, "votarea repetată se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolelor 9 [Votarea] şi 10 [Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor] şi se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare".

Deci, legiuitorul a stabilit în general că, după infirmarea alegerilor de către instanţă, Comisia declară aceste alegeri nule şi organizează alegeri repetate, excluzînd din buletinul de vot candidaţii vinovaţi şi înlocuind funcţionarii electorali în funcţie de vinovăţia lor, votarea fiind valabilă fără a fi necesară atingerea pragului de participare la alegeri.

Potrivit art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, "alegeri noi au loc dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul".

Astfel, în particular, dacă se efectuează votarea repetată, se stabileşte numai o fază a alegerilor, adică numai votarea repetată.

Totodată, conform art.145 alin.(2) din Codul electoral, "în cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin".

Astfel, în cazul în care se organizează votarea repetată a primului tur şi nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, urmează a fi efectuat turul II, ceea ce este contrar prevederilor art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, care nu oferă posibilitatea suplimentară de identificare a cîştigătorului prin vot. La rîndul său, identificarea persoanei care a cîştigat după criteriul celui mare număr de voturi este contrară prevederilor art.145 alin.(2) din Codul electoral, care stabileşte necesitatea obţinerii a mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate.

Prin urmare, respectivele reglementări incerte şi contradictorii prejudiciază principiul previzibilităţii raporturilor juridice, fapt pentru care organizarea votării repetate a turului I în baza reglementărilor actuale distorsionează conceptul uniform al normelor electorale ce ţin de alegerea primarilor.

Mai mult, în aceste condiţii, reluarea votării repetate la situaţia zero, adică pînă la data desfăşurării primului tur de scrutin (20 mai 2018), este contrară inclusiv principiului stabilităţii raporturilor juridice, or calitatea de concurent electoral a candidaţilor care nu au trecut în turul doi de scrutin s-a consumat odată cu stabilirea datei turului doi prin hotărîrea Comisiei nr.1662 din 23 mai 2018.

Astfel, unica soluţie care permite respectarea prevederilor legale existente, fără a fi prejudiciată de eventuale fapte juridice (număr de voturi obţinute) este dispunerea efectuării alegerilor noi, ceea ce ar fi în concordanţă cu caracterul corect, normativ previzibil şi legal al alegerilor, - criterii indispensabile pentru aprecierea conformităţii standardelor naţionale şi celor internaţionale.

Totodată, în conformitate cu art.150 alin.(2) din Codul electoral, "dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează". Alegerile ordinare pentru funcţia de primar al municpiului Chişinău au avut loc pe 14 iunie 2015 (turul I) şi 28 iunie (turul II), respectiv luînd în considerare faptul că ziua alegerilor locale noi nu poate fi stabilită cu mai puţin de 60 de zile înainte de ziua alegerilor, se atestă imposibilitatea desfăşurării acestora. Mai mult, potrivit art.150 alin.(4) din Codul electoral, alegerile noi pot avea loc de cel mult 2 ori pe an, primăvara sau toamna.

Avînd în vedere concluziile expuse supra, Comisia conchide asupra necesităţii finalizării procedurilor electorale aferente alegerilor primarului general al municipiului Chişinău şi dizolvării organelor electorale constituite pentru desfăşurarea acestora.

În temeiul art.18 alin.(2), art.37, art.148, art.149, art.150 alin.(2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 (dosarul nr.3-701/2018).

2. Se declară nule alegerile locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018 (turul I) – 3 iunie 2018 (turul II).

3. Se dizolvă Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1, iar birourile electorale ale secţiilor de votare în număr de 306 constituite de consiliul electoral de circumscripţie în cauză se consideră dizolvate de drept.

4. Prezenta hotărîre întră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

/expusă în corespundere cu art.18 alin.(3) din Codul electoral

şi pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea

 Comisiei Electorale Centrale/

1. La date de 29 iunie 2018, în şedinţa ordinară a Comisiei Electorale Centrale, cinci membri ai Comisiei au adoptat Hotărârea nr.1713, prin care în esenţă sa luat act de hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 (dosarul nr.3-701/2018) şi au fost declarate nule alegerile locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018 (turul I) – 3 iunie 2018 (turul II).

2. Nefiind de acord cu faptul că prin această hotărâre a Comisiei Electorale Centrale au fost doar declarate alegerile nule, fără a se dispune votarea repetată, precum şi cu unele alegaţii din partea descriptivă a hotărârii, îmi expun prezenta opinia separată.

3. Inter alia, consider că este necesar de menţionat că potrivit pct.37-38 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, ordinea de zi, proiectele şi documentele ce urmează a fi examinate în şedinţa publică a Comisiei, se aduc la cunoştinţa membrilor Comisiei, de regulă, cu 24 ore înainte de începerea şedinţei ordinare sau cu 12 ore înainte de începerea şedinţei extraordinare. Or, în cazul de faţă, proiectul de hotărâre respectiv a fost pus la dispoziţia membrilor CEC, prin intermediul poştei electronice, abia la ora 13.44, în condiţiile în care şedinţa a fost stabilită şi a avut loc la ora 14.00.

4. În continuare, înainte de a-mi expune argumentele şi raţionamentele dezacordului faţă de hotărârea CEC în cauză, în primul rând ţin să subliniez că art.16 alin.(2) din Codul Electoral statuează că membrii Comisiei Electorale Centrale depun în şedinţa în plen a Parlamentului următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului".

5. La fel, legislaţia Republicii Moldova stabileşte principiul caracterului obligatoriu al actelor judecătoreşti. Astfel, potrivit art.16 din Codul de Procedură Civilă, hotărârile, încheierile şi deciziile judecătoreşti definitive, sînt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătoreşti atrage răspunderea prevăzută de lege.

6. Pe cale de consecinţă, membrii Comisiei Electorale Centrale, în procesul de rezolvare a prezentei speţe electorale, urmau în mod obligatoriu să acţioneze în strictă corespundere cu jurământul depus şi astfel să se ghideze de normele legale existente în scopul aplicării acestora, precum şi să execute hotărârile judecătoreşti aferente acestui exerciţiu electoral.

7. Or, din punctul meu de vedere, un act executoriu neexecutat şi/sau executarea formală în procesul electoral a hotărârilor judecătoreşti, precum şi aplicarea selectivă şi interpretarea arbitrară a normelor electorale, prin definiţie, nu poate să asigure atingerea scopului de bază al statului de drept. – protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, proclamate de actele normative naţionale şi internaţionale, în particular dreptul de vot, dreptul de a fi ales şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice.

8. Cu referire la aplicarea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în speţă, fără a mă expune asupra motivării şi dispozitivului acestora, este de reţinut că la data de 19 iunie 2018 Judecătoria Chişinău, sediul Centru a examinat solicitarea Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1 cu privire la confirmarea legalităţii alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chişinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) şi validarea mandatului primarului ales în municipiul Chişinău.

9. Prin hotărârea din 19.06.2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018), instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile art.74, 146 din Codul electoral, a hotărât următoarele:

- nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al mun. Chişinău, din data de 20 mai 2018 (turul I) – 3 iunie 2018 (turul II);

- se transmite hotărârea instanţei de judecată în 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1;

- hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării.

10. Prin decizia din 21.06.2018 a Curţii de Apel Chişinău şi încheierea din 25.06.2018 a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, hotărârea din 19.06.2018 a primei instanţe, a fost menţinută şi astfel a devenit irevocabilă.

11. În motivarea actelor judecătoreşti respective, instanţele de judecată s-au bazat pe prevederile art.74 alin.(4) Cod electoral, care stabileşte că instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.

12. În temeiul art.74 alin.(4) Cod Electoral, instanţele de judecată şi-au asumat misiunea de a verifica din oficiu atât acţiunile întreprinse de către autorităţile statului, în particular de către organele electorale, cât şi acţiunile concurenţilor electorali.

13. Instanţele de judecată, în actele judecătoreşti nominalizate supra, au reţinut că desfăşurarea agitaţiei electorale în "ziua tăcerii" de către concurenţii electorali Andrei Năstase şi Ion Ceban au fost de natură să influenţeze rezultatele scrutinului de vot, iar în aceste circumstanţe instanţele au evaluat impactul acţiunii de determinare a alegătorilor să voteze un anumit candidat şi în funcţie de prezenta acestora la ambele tururi de vot.

14. La fel, instanţele de judecata au constatat că, agitaţia electorală efectuată ilegal în ziua alegerilor, care a fost adresată unui număr de persoane, incontestabil mai mare decât diferenţa de voturi dintre candidaţi, atestă faptul, că alegerile, la finalul lor, au fost alterate prin comportamentul ambilor candidaţi electorali care sunt vinovaţi de încălcarea prevederilor articolul 52 alin.(10) din Codul Electoral¹, şi urmează a fi aplicate prevederile articolul 149 alin.(2) din acelaşi cod².

_________________________

¹ Art.52 alin.(10) din Codul Electoral – "În ziua alegerilor şi în ziua precedentă alegerilor nu se admite nici un fel de agitaţie electorală. Interdicţia dată nu se referă la informaţiile deja plasate în internet şi la afişele expuse anterior."

² Art.149 alin.(2) din Codul Electoral – "Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sînt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc."

15. Din punctul meu de vedere, în procesul de analiză a modului de executare/aplicare a actelor judecătoreşti în speţă, se observă diferenţe între ratio decidendi al hotărârilor instanţelor de judecată, în partea obligatorie ("considerentele care susţin dispozitivul"), şi obiter dictum, adică în partea fără caracter obligatoriu, aspecte ce cuprind constatări, opinii şi care nu sunt în strictă corelaţie cu dispozitivul.

16. Respectiv, în opinia subsemnatului, Comisia Electorală Centrală trebuia de urgenţă, în corespundere cu art.251 din Codul de Procedură Civilă, să solicite primei instanţe explicarea modului de executare/aplicare a dispozitivului hotărârii, fără a aştepta decizia instanţelor de judecată superioare, deoarece potrivit dispozitivului hotărârii primei instanţe, hotărârea era deja definitivă şi executorie pentru organele electorale.

17. În acest sens, ţin să menţionez că în seara zilei de 21.06.2018, după apariţia în spaţiul public a deciziei Curţii de Apel Chişinău, prin intermediul poştei electronice, mi-am expus poziţia şi am insistat ca Comisia sa solicite instanţei de judecata sa explice modul de executare a hotărârii, prin prisma aspectelor discutate de membrii CEC într-o şedinţă internă din aceiaşi zi. Or, atât subsemnatul cât şi alţi membri ai Comisiei, au avut neclarităţi în privinţa unor aspecte neelucidate din hotărârile judecătoreşti, spre exemplu: din ce cauza şi pentru ce motive legale a fost invalidat turul I (20 mai 2018)?, urmează a fi aplicată votarea repetată atât în cadrul turului I şi II sau doar a unui singur tur?, au fost sau nu excluşi din buletinele de vot de către instanţa de judecată candidaţii Andrei Năstase şi Ion Ceban? Comisia Electorală Centrală urmează să execute doar dispozitivul hotărârii judecătoreşti sau şi concluziile/constatările instanţei de judecată din partea motivată a hotărârii? etc.

18. În condiţiile în care solicitarea mea din 21.06.2018 a rămas fără răspuns, în debutul şedinţei CEC din 29.06.2018, am propus spre examinare şi adoptare un proiect de hotărâre (a se vedea anexa nr.1) prin care să fie solicitate instanţei de judecată explicaţii privind modul de aplicare şi executare a dispozitivului hotărârii. Din motive neclare, propunerea în cauză nu a fost susţinută de 5 membri ai Comisiei din cei 7 prezenţi în şedinţă, astfel fiind creată certitudinea că majoritatea membrilor CEC nu au nevoie de explicaţii suplimentare a modului de executare a actelor judecătoreşti în cauză şi, pe cale de consecinţă urmează să fie aplicate în mod textual şi funcţional normele Codului Electoral în această speţă electorală.

19. În continuare, în opinia subsemnatului spiritul normelor constituţionale şi legale privind dreptul la vot, dreptul de a fi ales şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, presupune că orice scrutin electoral declanşat trebuie să aibă drept finalitate alegerea şi accederea reală a unei persoane într-o funcţie publică.

20. În prezenta ecuaţie electorală, este vorba despre alegerea primarului unei localităţi, iar în cazul alegerilor locale (noi) a primarului, în percepţia mea, legea electorală prevede următorul itinerar/algoritm privind alegerea şi accederea unei persoane în funcţia de primar:

Etapa 1 – stabilirea datei alegerilor locale (noi) de către Parlament sau autoritatea electorală centrală, în condiţiile când au apărut circumstanţele legale pentru demararea procedurilor electorale pentru alegerea primarului unei localităţi (art.133 din Codul Electoral).

Etapa 2 - turul I - potrivit art.145 alin.(1) din Codul Electoral, se consideră ales candidatul care a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.

Etapa 3 - alegeri nevalabile - art.147 din Codul Electoral dispune că pentru turul I trebuie să fie respectată condiţia de valabilitate şi anume că alegerile sînt considerate nevalabile în anumite circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Etapa 4 - turul II - în cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri (art.145 alin.(2) şi (3) din Codul Electoral).

Etapa 5 – confirmarea/infirmarea legalităţii alegerilor şi validarea/invalidarea mandatului de către instanţa de judecată (art.74 şi 146 din Codul Electoral).

Etapa 6 – alegeri nule - în cazul în care legalitatea alegerilor nu este confirmată, Comisia Electorală Centrală, în baza hotărârilor instanţelor de judecată respective, declară alegerile nule (art.148 din Codul Electoral).

Etapa 7 – votarea repetată - Dacă alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămâni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale şi cu aceleaşi candidaturi, cu excepţia cazului când concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sunt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare (art.149 din Codul Electoral).

Etapa 8 – alegeri noi - dacă şi după votarea repetată nu a fost ales primarul, vor avea loc alegeri noi, cu excepţia cazului când vacanţa funcţiei de primar a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului (art.150 alin.(1) lit.c şi (2) din Codul Electoral).

21. Altfel spus, exerciţiul electoral de alegere a primarului unei localităţi, în cadrul alegerilor locale generale sau alegerilor locale noi, presupune că dacă primarul nu a fost ales din cauza invalidării unui tur sau ambelor tururi, atunci primarul va fi ales prin mecanismul legal al votării repetate, iar dacă şi după votarea repetată nu a fost ales primarul, se va închide acest exerciţiu/scrutin electoral şi se va purcede la organizarea altor alegeri noi.

22. La fel, analizând prevederile legale aplicabile acestei speţe electorale, precum şi conţinutul şi dispozitivele hotărârilor judecătoreşti aferente, în opinia mea rezultă următoarele realităţi juridice şi circumstanţe axiomatice:

(i) ultimele alegeri locale generale au avut loc la 14.06.2015, respectiv alegeri locale noi, în percepţie generală, pot fi efectuate doar pînă la data de 14.06.2018;

(ii) mandatul ultimului primar general al mun.Chişinău a fost validat la data de 10.07.2015, iar art.28 alin.(1) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, prevede că primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului;

(iii) vacanţa funcţiei a apărut la data de 19.02.2018 din cauza demisiei primarului;

(iv) alegerile locale noi pentru funcţia de primar general al mun.Chişinău, au fost stabilite pentru data de 20.05.2018 de CEC prin hotărârea nr.1446 din 12.03.2018;

(v) instanţa de judecată a invalidat atât turul I (20.05.2018) cât şi turul II (03.06.2018) al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al mun.Chişinău;

(vi) în situaţia când ambele tururi au fost declarate nule, în scopul alegerii primarului legea electorală dispune că urmează a fi efectuată votarea repetată;

(vii) în condiţiile în care Legiuitorul nu a stabilit expres că votarea repetată se aplică doar turului II, rezultă că votarea repetată se aplică atât turului I, cât şi ulterior turului II, dacă primarul nu va fi ales din prima încercare;

(viii) nu există nici o prevedere în Codul Electoral sau în alte legi care să prevadă că în cazul în care un tur sau ambele tururi ale alegerilor locale (noi) au fost invalidate de instanţa de judecată, nu se efectuează votarea repetată;

(ix) specificul votării repetate este că aceasta se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat, astfel condiţia de valabilitate pentru turul I stabilită la art.147 din Codul Electoral, nu este aplicabilă în cazul votării repetate;

(x) în cazul în care instanţa de judecată nu a dispus expres în dispozitivul hotărârii judecătoreşti excluderea unui sau mai multor candidaţi din buletinele de vot, organele electorale urmează să efectueze votarea repetată cu aceiaşi candidaţi/concurenţi electorali;

(xi) dacă şi după votarea repetată nu va fi ales primarul, alte alegeri locale noi vor putea fi efectuate abia în toamna anului 2018 (art.150 alin.(4) din Codul Electoral).

(xii) în prezenta speţă, alte alegeri locale noi nu vor putea fi efectuate în toamna anului 2018, deoarece ultimul an înainte de expirarea mandatului primarului mun.Chişinău, începe din data de 11.07.2018, deoarece mandatul primarului în cauză a fost validat la data de 10.07.2015

23. În aceiaşi ordine de idei şi nu în ultimul rând, este necesar de subliniat că art.26 alin.(1) lit.o) din Codul Electoral prevede că una din atribuţiile Comisiei Electorale Centrale este să asigure efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod.

24. La fel, în jurisprudenţa electorală şi practica electorală există deja precedente similare cînd urmare a hotărârilor instanţelor de judecată au fost declarate nule alegerile primarului, iar Comisia a dispus efectuarea votării repetate (a se vedea Hotărârea CEC nr.763/2007).

25. În contextul ecuaţiei electorale curente, este de reţinut că în jurisprudenţa constituţională este statuat dezideratul conform căruia permanentizarea unei guvernări interimare, prin definiţie, este contrară spiritului Constituţiei şi reprezintă un pericol pentru democraţie.

26. În speţa noastră, următoarele alegeri locale generale vor ave loc în vara anului 2019, cel mai probabil în lunile iunie-iulie. Primarul general al mun.Chişinău ales în vara anului 2015, a fost suspendat din funcţie la data de 28.07.2017 şi din această dată funcţia de primar a fost exercitată de un primar-interimar. Astfel, în condiţiile în care autoritatea electorală centrală a pus punct exerciţiului electoral al alegerilor locale noi în cauză prin decizia de a nu efectua votare repetată, şi respectiv în condiţiile în care deja nu mai pot fi organizate alte alegeri noi, ajungem în situaţia absurdă cînd jumătate din termenul mandatului primarului unei localităţi este exercitat de primari-interimari, care nu au fost aleşi de locuitorii municipiului Chişinău.

27. În continuare, în motivarea hotărârii CEC nr.1713 din 29.06.2018, majoritatea membrilor îşi motivează decizia prin faptul existenţei unor "reglementări incerte şi contradictorii [în domeniul electoral] care prejudiciază principiul previzibilităţii raporturilor juridice, fapt pentru care organizarea votării repetate a turului I în baza reglementărilor actuale distorsionează conceptul uniform al normelor electorale ce ţin de alegerea primarilor".

28. Cu referire la alegaţiile ce ţin de incertitudinea şi contradicţiile din normele electorale, ţin să subliniez că autoritatea electorală centrală în această speţă electorală trebuia să aplice cel puţin principiul analogiei legii, principiu care prevede că în cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul juridic, urmează a fi aplicată norma de drept care reglementează raporturi similare, iar în lipsa unei astfel de norme, urmează să se conducă de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare.

29. În aceiaşi ordine de idei, este de subliniat că Curtea Constituţională a Republicii Moldova, în cazul interpretării unor norme constituţionale, a statuat principiul fundamental de drept precum că "[…] o normă trebuie interpretată în sensul în care permite aplicarea ei, şi nu în sensul în care se exclude aplicarea ei (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat)" (a se vedea pct.67 din HCC nr.21/2015).

30. Prin urmare, regulile inerente unui atare exerciţiu, inclusiv în cadrul procesului electoral, în lipsa unor reglementări exprese, urmează a fi deduse din spiritul normelor constituţionale şi legale, precum şi urmează a fi deduse din textul legii şi principiile fundamentale, prin aplicarea principiului "efectului util minim", care în speţa noastră ar fi fost efectuarea votării repetate pentru turul I, şi eventual pentru turul II.

31. În acest sens, dacă e să punem pe balanţa "efectului util minim", pe de o parte, acţiunile Comisiei Electorale Centrale de finalizare a procedurilor electorale aferente alegerilor primarului general al mun.Chişinău, iar pe de altă parte, obligaţiile legale ale autorităţii electorale centrale de a organiza votarea repetată ce are drept scop rezultatul final de alegere a primarului unei localităţi, în opinia subsemnatului, balanţa înclină indubitabil în favoarea efectuării votării repetate.

32. Din aceste raţionamente, am propus membrilor Comisiei Electorale Centrale spre examinare şi aprobare proiectul de hotărâre cu privire la declararea alegerilor nule şi efectuarea votării repetate pentru alegerea primarului general al municipiului Chişinău (a se vedea anexa nr.2). Inter alia, este necesar de atras atenţia asupra faptului că proiectul în cauză a fost propus membrilor în dimineaţa zilei de 26.06.2018 [la scurt timp după ce a apărut încheierea CSJ din 25.06.2018], iar în şedinţa publică a CEC din 29.06.2018, proiectul respectiv nu a fost susţinută de 5 membri ai Comisiei din cei 7 prezenţi în şedinţă, cel puţin pentru a fi introdus în ordinea de zi şi pentru a avea o dezbatere publică a acestei probleme.

33. La fel, majoritatea membrilor Comisiei, în partea descriptivă a hotărârii CEC nr.1713 din 29.06.2018, îşi motivează decizia prin aceea că "reluarea votării repetate la situaţia zero, adică pînă la data desfăşurării primului tur de scrutin (20 mai 2018), este contrară inclusiv principiului stabilităţii raporturilor juridice, or calitatea de concurent electoral a candidaţilor care nu au trecut în turul doi de scrutin s-a consumat odată cu stabilirea datei turului doi prin hotărîrea Comisiei nr.1662 din 23 mai 2018".

34. Nu pot susţine acest raţionament, din simplul considerent că calitatea de concurent electoral a candidaţilor în cadrul votării repetate, se obţine prin efectul legii. Or, art.149 din Codul Electoral stabileşte expres că votarea repetată se efectuează pe baza aceloraşi liste electorale, cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale şi cu aceleaşi candidaturi. Astfel, Comisia Electorală Centrală urma în cadrul votării repetate să reconfirme calitatea de concurent electoral a candidaţilor înregistraţi, cu excepţia cazurilor cînd unii candidaţi ar fi refuzat să participe la votarea repetată.

35. În context, prin Hotărîrea nr.4/2018, Curtea Constituţională a reţinut că articolul 1 alin.(3) din Legea fundamentală proclamă Republica Moldova ca un stat de drept şi democratic. Curtea a menţionat că exigenţele statului de drept presupun inter alia asigurarea legalităţii şi a certitudinii juridice. Astfel, Curtea a subliniat că principiile legalităţii şi al certitudinii juridice sunt esenţiale pentru garantarea încrederii în statul de drept şi constituie o protecţie împotriva arbitrarului.

36. Finalmente, având în vedere că normele juridice din domeniul electoral, administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele procesuale, constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit implicit de art.7 din Legea Supremă, principiu care exprimă în esenţă că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului şi contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul şi/sau instituţiile statului sau pe care acestea riscă să le creeze, consider că finalizarea în plin exerciţiu electoral a procedurilor de alegere a primarului unei localităţi, reprezintă o subminare a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, în particular în organele electorale, precum şi plasarea in abstracto a dreptului de vot, dreptului de a fi ales şi a dreptului de a participa la administrarea treburilor publice, ceea ce distorsionează conceptul statului de drept.

Sergiu GURDUZA

Membru al Comisiei Electorale Centrale

Anexa nr.1

Proiect

H O T Ă R Î R E

privind solicitarea explicării dispozitivului hotărîrii din 19.06.2018

a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018)

Prin hotărîrea din 19.06.2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, instanţa de judecată, în corespundere cu prevederile art.74, 146 din Codul electoral, a hotărît că:

- nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al mun. Chişinău, din data de 20.05.2018 (turul I) – 03.06.2018 (turul II);

- se transmite hotărîrea instanţei de judecată în 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1;

- hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării.

Prin decizia din 21.06.2018 a Curţii de Apel Chişinău şi încheierea din 25.06.2018 a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, hotărârea din 19.06.2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a fost menţinută şi a devenit irevocabilă.

În procesul de analiză a modului de executare a actelor judecătoreşti nominalizate supra, Comisia observă diferenţe între ratio decidendi al hotărârii instanţei de judecată, în partea obligatorie ("considerentele care susţin dispozitivul"), şi obiter dictum, adică în partea fără caracter obligatoriu, ce cuprinde remarci, opinii, aspecte care nu susţin prin ele însele dispozitivul.

Potrivit art.251 din Codul de Procedură Civilă, dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă , la cererea participanţilor la proces […], dă explicaţii asupra dispozitivului ori omite dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.

În acest context, Comisia Electorală Centrală se raliază la principiul general de drept care statuează că executarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă ultima etapă a procesului judiciar şi constituie un drept consfinţit de Legea Supremă.

Or, în opinia Comisiei un act executoriu neexecutat sau executarea formală în procesul electoral a hotărîrilor judecătoreşti, nu poate să asigure atingerea scopului de bază – protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, proclamate de actele normative naţionale şi internaţionale, în particular dreptul de vot, dreptul de a fi ales şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice.

În lumina celor expuse şi în scopul executării Hotărîrii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018), în temeiul art.18 alin.(2), art.26 alin.(1) lit.o), art.148, art.149, art.150 alin.(1) lit.b) şi c) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale dna Alina Russu (în conformitate cu pct.30 lit.f) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin HCEC nr.137/2006), în colaborare cu Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1, în termen de 24 ore după adoptarea prezentei hotărîri, vor cere prin demers Judecătoriei Chişinău, sediul Centru explicarea modului de aplicare a dispozitivului hotărârii din 19 iunie 2018 (dosarul nr.3-701/2018), care urmează a fi executată de Comisia Electorală Centrală prin prisma procedurilor prevăzute de art.148-149 din Codul electoral.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării şi se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale.

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale

Secretarul Comisiei Electorale Centrale

Chişinău, ___ iunie 2018

Anexa nr.2

Proiect

H O T Ă R Î R E

cu privire la declararea alegerilor nule şi efectuarea votării repetate

pentru alegerea primarului general al municipiului Chişinău

La data de 19 iunie 2018 Judecătoria Chişinău, sediul Centru a examinat solicitarea Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1 cu privire la confirmarea legalităţii alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chişinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) şi validarea mandatului primarului ales în municipiul Chişinău.

Prin hotărîrea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018), instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile art.74, 146 din Codul electoral, a hotărît următoarele:

- nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al mun. Chişinău, din data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II);

- se transmite hotărîrea instanţei de judecată în 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1;

- hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării.

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel Chişinău şi încheierea din 25 iunie 2018 a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a fost menţinută şi astfel a devenit irevocabilă.

În motivarea actelor judecătoreşti respective, instanţele de judecată s-au bazat pe prevederile art.74 alin.(4) Cod electoral, care stabileşte că instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.

În temeiul art.74 alin.(4) Cod electoral, instanţele de judecată şi-au asumat misiunea de a verifica din oficiu atât acţiunile întreprinse de către autorităţile statului, în particular de către Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1, cât şi acţiunile concurenţilor electorali.

Instanţele de judecată, în actele judecătoreşti nominalizate supra, au reţinut că desfăşurarea agitaţiei electorale în "ziua tăcerii" de către concurenţii electorali Andrei Năstase şi Ion Ceban au fost de natură să influenţeze rezultatele scrutinului de vot, iar în aceste circumstanţe instanţele au evaluat impactul acţiunii de determinare a alegătorilor să voteze un anumit candidat şi în funcţie de prezenţa acestora la ambele tururi de vot.

În prezenta speţă, Comisia reţine că articolul 148 din Codul electoral, dispune că alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective.

Potrivit articolului 149 din Codul electoral, dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale. Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sînt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

În acest context, Comisia Electorală Centrală observă că actele judecătoreşti definitive şi irevocabile nominalizate supra, nu dispun excluderea din buletinele de vot a concurenţilor electorali Andrei Năstase şi Ion Ceban, pentru acţiunile constatate de instanţa de judecată ca fiind agitaţie electorală ilegală în ziua alegerilor, prin faptul că au îndemnat alegătorii la vot.

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală constată că potrivit dispozitivelor actelor judecătoreşti în cauză, nici un concurent electoral nu a fost exclus din buletinele de vot de către instanţele de judecată.

Obiter dictum, articolul 150 alin.(2) din Codul electoral, prevede că dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează.

Astfel, Comisia Electorală Centrală observă că vacanţa mandatului de primar general al municipiului Chişinău a apărut la data de 19 februarie 2018, fapt constatat prin Hotărîrea CEC nr.1446 din 12.03.2018. Respectiv, Comisia consideră că art.150 alin.(2) din Codul electoral nu este aplicabil în speţa electorală curentă pentru alegerea primarului general al municipiului Chişinău.

Ratio decidendi, art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, dispune că alegeri noi au loc dacă şi după votarea repetată nu a fost ales primarul.

În lumina circumstanţelor de fapt şi de drept expuse, în temeiul art.18 alin.(2), art.26 alin.(1) lit.o), art.148, art.149, art.150 alin.(1) lit.b) şi c) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, precum şi în scopul executării Hotărîrii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018), Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de hotărîrea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru (dosarul nr.3-701/2018) prin care nu a fost confirmată legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al mun. Chişinău, din data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II).

2. Se declară nule alegerile locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II), în circumscripţia electorală municipală Chişinău nr.1.

3. Se stabileşte pentru data de 8 iulie 2018 desfăşurarea votării repetate în circumscripţia electorală municipală Chişinău nr.1 pentru alegerea primarului general al mun. Chişinău, pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceiaşi concurenţi electorali şi cu participarea aceloraşi organe electorale.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi se aduce la cunoştinţă publică prin intermediul surselor de informare în masă.

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale

Secretarul Comisiei Electorale Centrale

Chişinău, ___ iunie 2018