Hotărîre nr.1854-RT din 13.12.2005

MINISTERUL ECONOMIEI

(SERVICIUL STANDARDIZARE ŞI METROLOGIE)

H O T Ă R Î R E

nr. 1854-RT  din  13.12.2005

 (în vigoare 17.11.2006) 

Monitorul Oficial nr.178-180 art.606 din 17.11.2006

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.500 din 04.04.2008 privind acţiunile de reorganizare a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se dizolvă Serviciul Standardizare şi Metrologie cu preluarea funcţiilor acestora de către Ministerul Economiei şi Comerţului)

Examinînd materialele prezentate de către Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială privind aprobarea regulamentului general RG 35-05-44:2005 "Reguli de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor", Serviciul Standardizare şi Metrologie al Republicii Moldova adoptă prezenta

HOTĂRÎRE

1. A aproba cu aplicare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova regulamentul general RG 35-05-44:2005 "Reguli de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor".

2. Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare (dl N.Şuprovici) să asigure editarea documentului sus-numit.

3. A publica regulamentul general RG 35-05-44:2005 "Reguli de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor" în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

APROBAT

prin Hotărîrea Serviciului Standardizare

şi Metrologie al Republicii Moldova

nr.1854-RT din 13.12.2005

cu aplicare din data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova

RG 35-05-44:2005

REGULI DE SECURITATE ANTIDEFLAGRANTĂ PENTRU OBIECTELE INDUSTRIALE

PERICULOASE DE DEPOZITARE ŞI PRELUCRARE A CEREALELOR

1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1 Prezentul regulament stabileşte cerinţe de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor la etapa de proiectare, exploatare, reconstruire şi reutilare tehnică şi sînt supuse supravegherii tehnice de stat de către Serviciul Standardizare şi Metrologie (în continuare - Organ de securitate industrială), conform Nomenclatorului, expus în anexa A.

1.2 În prezentul regulament se ţine cont de condiţiile şi particularităţile specifice pentru producţii, obiecte, care sînt orientate spre asigurarea nivelului maxim de securitate antideflagrantă şi se realizează prin excluderea posibilităţilor de declanşare a exploziei sau în cazul declanşării prin prevenirea acţiunii factorilor nocivi ai exploziei asupra oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.

Soluţionarea sarcinilor indicate se asigură prin elaborarea sistemelor de prevenire a exploziilor, protecţie antideflagrantă şi măsurile tehnico-organizatorice.

1.2.1 Sistemul de prevenire a exploziei prevede:

- excluderea posibilităţilor de apariţie a surselor de aprindere (surselor de iniţiere a exploziei) în utilaje, construcţii şi încăperi prin utilizarea protecţiei magnetice, releului de control al vitezei, detectoarelor de suprapresiune, întrerupătoarelor de capăt de cursă, sistemelor de blocare şi autoblocare, semnalizare de producţie şi avarie, prizare cu pămîntul şi cu conductorul neutru, mijloacelor de protecţie electrostatică, precum şi prin reglementarea strictă a lucrărilor cu foc, condiţiilor de depozitare a materiei prime făinoase, cerealiere şi a producţiei finite, predispuse spre autoaprindere, prin aplicarea termometriei şi analizei gazelor, dirijării automate de la distanţă a proceselor de producţie, organizarea reparaţiilor preventive planificate (RPP) şi etc.;

- excluderea condiţiilor de formare a mediului deflagrant în încăperile de producţie prin aplicarea utilajelor etanş, funcţionarea efectivă a sistemelor de ventilaţie şi aspiraţie, controlul depunerii prafului (regimului de praf) şi etc.

1.2.2 Sistemul de protecţie contra exploziei prevede:

- utilizarea sistemelor de localizare a exploziei în utilaje (cu utilizarea vanelor de ecluză, transportoarelor elicoidale, obturatoarelor cu acţiune rapidă şi etc.);

- protecţia utilajelor şi încăperilor de producţie contra distrugerilor în timpul exploziei prin aplicarea descărcătorilor de explozie şi construcţiilor uşor detaşabile, precum şi prin utilizarea utilajelor, calculate la presiunea de explozie;

- limitarea posibilităţii extinderii exploziei în încăperile adiacente şi casele scărilor prin aplicarea vestibulurilor - ecluză;

- amenajarea căilor de evacuare şi amplasarea încăperilor de uz social în afara clădirilor de producţie.

1.2.3 Măsurile organizatorice şi tehnico-organizatorice preconizează:

- instruirea şi instructajul;

- supravegherea şi controlul securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor;

- elaborarea sistemelor de documente tehnico-normative şi materialului didactic intuitiv.

1.3 Modul şi termenele de aducere în corespundere cu prevederile prezentului regulament pentru producţiile şi obiectele în funcţiune se stabilesc de la caz la caz de către conducătorii întreprinderilor de comun acord cu Organul de securitate industrială.

1.4 În caz de imposibilitate tehnică de îndeplinire a unor prevederi ale prezentului regulament la exploatarea, reparaţia capitală, reutilarea tehnică şi reconstruirea producţiilor şi obiectelor în funcţiune, construite conform proiectelor, se admite exploatarea lor cu condiţia de a elabora şi implementa măsuri tehnico-organizatorice compensatorii, coordonate cu Organul de securitate industrială şi orientate spre sporirea gradului de securitate antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor.

Volumul şi conţinutul măsurilor tehnico-organizatorice (sporirea gradului de etanşeitate a utilajelor; instalarea sistemului suplimentar de aspiraţie; montarea descărcătorilor de explozie suplimentari; instalarea barierelor antifoc; automatizarea suplimentară a producţiilor şi obiectelor; consolidarea utilajelor, de exemplu, a ţevilor noriilor, conductelor pentru produse, mantalelor transportoarelor cu lanţ; construcţia ieşirilor suplimentare de evacuare; interzicerea efectuării lucrărilor cu foc în încăperile de producţie; rigurozitatea graficelor de înlăturare a prafului; protecţia antifoc suplimentară a elementelor constructive din lemn; instructajul şi instruirea suplimentară şi etc.) în fiecare caz concret se stabilesc în dependenţă de tipul derogării şi particularităţile producţiei (obiectului).

2. Terminologie

Pentru a interpreta corect prezentul regulament se aplică termenii care urmează.

2.1 amestec deflagrant: Amestec de praf şi aer, gaze şi aer (vapori şi aer) sau amestec mixt cu conţinut de substanţe combustibile în limitele zonei de inflamabilitate.

2.2 amestec mixt: Sistem, compus din amestecuri de praf şi aer, gaze şi aer (vapori şi aer).

2.3 ardere: Interacţiunea substanţelor cu oxigen, însoţită de emanarea căldurii şi/sau emisia de fum, apariţia flăcării şi/sau mocnirii.

2.4 autoaprindere: Principiul arderii fără intervenţia sursei de aprindere.

2.5 autoîncălzire: Fenomenul de creştere a temperaturii generată de reacţii exotermice interioare la prezenţa condiţiilor favorabile de acumulare a căldurii în masa substanţei (materialului, amestecului).

2.6 buncăr: Recipient pentru depozitarea de scurtă durată şi descărcarea gravitaţională a materialelor pulverulente.

2.7 cauză tehnică a exploziei: Acţiune sau fenomen, ce a condiţionat nemijlocit apariţia exploziei iniţiale şi, de regulă, dispare la etapa iniţială de extindere a exploziei.

2.8  cauză tehnico-organizatorică a exploziei: Încălcare a prevederilor documentelor normative, tehnico-normative, dispoziţiilor tehnice, documentaţiei de construcţie, tehnologice şi/sau imperfecţia acestora, ce condiţionează apariţia cauzei tehnice a exploziei şi/sau condiţiilor de apariţie a acesteia.

2.9 condiţii de apariţie a exploziei: Totalitate a factorilor de producţie, ce condiţionează posibilitatea formării amestecului deflagrant şi apariţiei sursei de iniţiere a exploziei.

2.10 descărcare a exploziei: Prevenire a creşterii presiunii prin evacuarea produselor de ardere şi amestecului ce nu a ars din volumul obiectului protejat prin aplicarea unor dispozitive tehnice speciale (membranelor ce se distrug, supapelor de siguranţă, construcţiilor uşor detaşabile şi etc.).

2.11 electricitate statică: Totalitate a fenomenelor ce ţin de apariţia, păstrarea şi relaxarea sarcinii libere electrice la suprafaţă şi în volumul substanţelor dielectrice şi semiconductoare, materialelor, articolelor sau la suprafaţa conductorilor izolaţi (inclusiv dispersaţi în mediul dielectric).

2.12 explozie: Ardere rapidă nedirijată a amestecului de praf şi aer, gaze şi aer (vapori şi aer) sau a amestecului mixt, ce se extinde în afara zonei de influenţă a sursei de aprindere (sursei de iniţiere a exploziei), însoţită de degajarea energiei, formarea gazelor comprimate, ce generează accidente de muncă şi/sau pagube materiale.

2.13 explozie iniţială: Explozie ce constituie cauza apariţiei exploziei ulterioare.

2.14 factor de producţie nociv: Factor de producţie, acţiunea căruia în anumite condiţii poate cauza îmbolnăvirea sau reducerea capacităţii de muncă a lucrătorului.

2.15 factor de producţie periculos: Factor de producţie, acţiunea căruia în anumite condiţii poate cauza traumatism sau agravare bruscă a sănătăţii lucrătorului.

2.16 galerie: Construcţie aeriană sau la suprafaţa solului acoperită total sau parţial, orizontală sau înclinată de lung parcurs, ce uneşte încăperile clădirilor sau construcţiilor, destinată pentru comunicările inginereşti sau tehnologice, precum şi pentru trecerea persoanelor.

2.17 inflamare (aprindere): Fenomen de ardere sub acţiunea sursei de aprindere.

2.18 localizare a exploziei: Prevenire a extinderii flăcării şi produselor de ardere de temperatură înaltă prin aplicarea unor dispozitive tehnice speciale (izolatori ai focului, bariere de protecţie antifoc, vestibuluri - ecluză şi etc.).

2.19 pulbere combustibil: Pulbere capabilă de a arde (mocni) independent după înlăturarea surselor de aprindere.

2.20 praf de producţie: Particule solide organice sau neorganice foarte mici, capabile de a se afla în aer în stare de suspensie.

2.21 prevenire a exploziei: Măsuri, ce previn posibilitatea apariţiei exploziei.

2.22 protecţie antideflagrantă: Măsuri, ce previn acţiunea factorilor nocivi şi periculoşi ai exploziei asupra persoanelor şi asigură păstrarea bunurilor materiale.

2.23 protecţie contra scînteilor de provenienţă electrostatică: Stare a obiectului la care se exclude posibilitatea exploziei sau incendiului în rezultatul acţiunilor electricităţii statice.

2.24 securitate antideflagrantă: Stare a procesului de producţie, la care se exclude posibilitatea exploziei sau în cazul apariţiei ei se previne influenţa factorilor periculoşi şi nocivi asupra persoanelor şi se asigură păstrarea bunurilor materiale.

2.25 siloz: Recipient cilindric sau prizmatic vertical, destinat pentru depozitarea materialelor pulverulente.

2.26 suprimare a exploziei: Întrerupere a procesului de ardere a amestecului la etapa iniţială de extindere a exploziei prin aplicarea flegmatizatorilor.

2.27 sursă de aprindere: Energie termică, ce generează arderea.

2.28 sursă de iniţiere a exploziei: Sursă, ce posedă o rezervă de energie şi temperatură, suficientă pentru iniţierea exploziei mediului cu pericol de deflagraţie al procesului de producţie.

2.29 tunel: Construcţie subterană de lung parcurs cu înălţime de 2 m şi mai mult pînă la construcţiile proeminente, destinată pentru pozarea căilor ferate şi drumurilor pentru automobile, trecerilor de pietoni, comunicaţiilor şi etc.

2.30 zonă cu pericol de deflagraţie: Încăpere sau spaţiu limitat într-o încăpere sau într-o instalaţie exterioară, în care se află sau se pot forma amestecuri deflagrante.

3. Dispoziţii generale

3.1 Securitatea antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor în funcţiune trebuie să fie asigurată prin respectarea prevederilor corespunzătoare ale prezentului regulament şi documentelor normative în vigoare.

3.2 La necorespunderea cerinţelor de securitate antideflagrantă ale documentelor tehnico-normative administrative cu cerinţele prezentului regulament urmează a avea drept principiu cerinţele celui din urmă.

3.3 Documentele tehnico-normative elaborate, care conţin cerinţe de securitate antideflagrantă şi modificările aplicate acestora trebuie să fie coordonate cu Organul de securitate industrială.

3.4 Exploatarea producţiilor şi obiectelor (elevatoarelor, depozitelor de tipul siloz, uzinelor de morărit, crupe şi nutreţuri combinate, secţiilor, sectoarelor, liniilor şi etc.) se admite numai cu condiţia prezenţei autorizaţiilor, certificatelor de conformitate, eliberate de Organul de securitate industrială.

Proiectarea producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a cerealelor se permite numai organizaţiilor de proiectare, care deţin autorizaţii conform legislaţiei în vigoare.

3.5 Eliberarea autorizaţiilor tehnice se efectuează în conformitate cu documentul normativ, aprobat de către Organul de securitate industrială.

3.6 La efectuarea lucrărilor de construcţie a producţiilor şi obiectelor noi, de extindere, reconstrucţie, reutilare tehnică şi reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor producţiilor şi obiectelor în funcţiune urmează a avea drept principiu cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

3.7 La proiectarea şi exploatarea producţiilor şi obiectelor este necesar de determinat categoriile de pericol şi explozie, şi incendiu a tuturor încăperilor şi clădirilor în corespundere cu Nomenclatorul categoriilor încăperilor şi clădirilor în dependenţă de pericolul de deflagraţie-incendiu şi pericolul de incendiu ale producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a cerealelor, expus în anexa B.

3.8 La proiectarea şi exploatarea producţiilor şi obiectelor este necesar de determinat clasele zonelor cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate ale încăperilor de producţie şi instalaţiilor exterioare în conformitate cu Clasificarea zonelor cu pericol de deflagraţie şi incendiu ale încăperilor de producţie şi instalaţiilor exterioare ale producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a cerealelor, expusă în anexa C.

3.9 În notele explicative la proiectele producţiilor şi obiectelor trebuie să fie prevăzute capitole aparte referitor la securitatea antideflagrantă (securitatea antideflagrantă şi antiincendiară), în care trebuie să fie enumerate şi justificate toate măsurile de securitate antideflagrantă preconizate în proiect (securitatea antideflagrantă şi antiincendiară).

3.10 Starea securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor în funcţiune trebuie să fie consemnată în fişa tehnică de securitate antideflagrantă, elaborată în conformitate cu documentul normativ în vigoare, aprobat de către Organul de securitate industrială.

3.11 La fiecare întreprindere pentru toate producţiile şi obiectele trebuie să fie elaborate planuri de localizare şi lichidare a avariilor (PLA) şi de protecţie a personalului în corespundere cu documentul normativ în vigoare, aprobat de către Organul de securitate industrială.

3.12 Supravegherea stării securităţii antideflagrante, securităţii antiincendiare, securităţii electrice şi tehnicii securităţii producţiilor şi obiectelor se efectuează de către Organul de securitate industrială, serviciul de pompieri, organele supravegherii energetice de stat şi inspectoratul de stat pentru protecţia muncii prin examinarea producţiilor şi obiectelor în funcţiune, întreprinderile de expertiză selectivă a proiectelor, indicarea în caz de necesitate a expertizei independente a unor proiecte aparte şi decizii constructive de proiect, supravegherea prealabilă a producţiilor şi obiectelor în fază de construire, reconstruire şi reutilare tehnică în corespundere cu regulamentele acestor întreprinderi şi acordurile încheiate între ele.

3.13 Proiectele producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnic, ce utilizează utilaje tehnologice de import, inclusiv şi proiectele elaborate de firmele altor ţări, trebuie să corespundă cerinţelor regulilor şi normelor de securitate antideflagrantă în vigoare.

Derogările de la prevederile indicate în fiecare caz concret trebuie să fie coordonate cu Organul de securitate industrială şi justificat corespunzător.

3.14 Conducătorii întreprinderilor sînt obligaţi să informeze din timp Organul de securitate industrială, Serviciul de pompieri, Organul de supraveghere energetică cu privire la construirea, reconstruirea şi reutilarea tehnică proiectate a producţiilor şi obiectelor.

Organul de securitate industrială, după ce a fost informat, organizează în caz de necesitate, expertiza documentaţiei de proiect şi supravegherea prealabilă la etapa construirii, reconstruirii şi reutilării tehnice.

3.15 Pentru producerea în serie şi aplicarea utilajului potenţial periculos, indicat în Lista expusă în anexa D, trebuie să fie primită autorizaţia tehnică, eliberată de către Organul de securitate industrială.

3.16 Utilajele de transport, tehnologice şi aspiraţie, care nu sînt utilizate în procesul tehnologic, trebuie să fie demontate sau debranşate de la utilajul în funcţiune, deconectate de la curentul electric şi etanşate (în scopul excluderii posibilităţii prin ele a extinderii exploziei).

Retragerea din funcţiune a utilajului potenţial periculos trebuie să fie perfectată printr-un proces-verbal, aprobat de către conducătorul tehnic al întreprinderii în baza unei inspectări de către o comisie, componenţa căreia se nominalizează printr-un ordin din cadrul întreprinderii.

3.17 Toţi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activitatea la obiectele de depozitare şi prelucrare a cerealelor trebuie să deţină autorizaţie tehnică, eliberată de сătre Organul de securitate industrială, cu termen de valabilitate, conform legislaţiei în vigoare.

4. Măsuri tehnico-organizatorice

4.1 Obligaţiunile şi responsabilităţile conducătorilor întreprinderii, personalului tehnico-ingineresc şi muncitorilor.

4.1.1 Responsabilitatea pentru asigurarea securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor, inclusiv pentru organizarea instruirii oportune şi calitative şi verificarea cunoştinţelor în domeniul securităţii antideflagrante i se atribuie conducătorului întreprinderii.

4.1.2 Conducătorii şi specialiştii întreprinderii sînt obligaţi să fie instruiţi şi atestaţi periodic în termenele stabilite de documentele normative în vigoare.

4.1.3 Conducătorul întreprinderii este obligat de a:

a) exercita dirijarea generală a activităţii în domeniul asigurării securităţii antideflagrante;

b) organiza elaborarea şi executarea complexului de măsuri, orientate spre îmbunătăţirea nivelului de securitate antideflagrantă;

c) organiza îndeplinirea cerinţelor Organului de securitate industrială, orientate spre asigurarea securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor în termenele stabilite;

d) asigura alocarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea măsurilor privind securitatea antideflagrantă;

e) organiza îndeplinirea PLA şi a protecţiei personalului;

f) întreprinde măsuri de rigurozitate a responsabilităţii lucrătorilor privind respectarea cerinţelor normelor de securitate antideflagrantă şi îndeplinirea oportună a măsurilor preconizate şi prescripţiilor Organului de securitate industrială;

g) desemna printr-un ordin din cadrul întreprinderii persoane responsabile de securitatea antideflagrantă a producţiilor, obiectelor, atelierelor, sectoarelor şi etc.;

h) comunica Organului de securitate industrială despre fiecare accident, caz de aprindere şi avarie;

i) organiza serviciul de protecţie a muncii.

4.1.4 Conducătorul tehnic al întreprinderii (inginerul-şef, directorul tehnic sau locţiitorul acestuia ) este obligat de a:

a) asigura starea corespunzătoare a utilajului tehnologic, de transport şi de aspiraţie, organiza planul de reparaţie preventivă planificată (RPP);

b) organiza instructajul şi instruirea personalului în domeniul securităţii antideflagrante;

c) acorda ajutorul permanent personalului tehnico-ingineresc al producţiilor, obiectelor, atelierelor, serviciilor şi secţiilor în domeniul securităţii antideflagrante;

d) dirija elaborarea şi organizarea măsurilor de realizare a PLA şi protecţie a personalului.

4.1.5 Conducătorul tehnic al întreprinderii (inginerul-şef, directorul tehnic sau locţiitorul acestuia ) este responsabil de:

a) prezenţa şi starea tehnică a mijloacelor de protecţie antiexplozie şi prevenire a exploziei, funcţionarea sistemelor de RPP a utilajelor;

b) elaborarea oportună şi calitativă a fişei tehnice de securitate antideflagrantă şi planului de măsuri, PLA şi protecţie a personalului;

c) îndeplinirea planului de măsuri privind ameliorarea securităţii antideflagrante;

d) organizarea executării prescripţiilor Organului de securitate industrială;

e) îndeplinirea condiţiilor de valabilitate a autorizaţiilor tehnice, eliberate de către Organul de securitate industrială la exploatarea producţiilor, obiectelor şi instruirea personalului;

f) efectuarea lucrărilor de reconstruire, reutilare tehnică, inclusiv a instalaţiilor de aspiraţie şi transport pneumatic, conform documentaţiei de proiect, aprobată şi coordonată în modul stabilit;

g) păstrarea documentaţiei tehnice de proiect la întreprindere;

h) funcţionarea eficientă a serviciului (responsabilului) pentru protecţia muncii.

4.1.6 Persoanele responsabile de securitatea antideflagrantă a producţiilor, obiectelor, atelierelor, sectoarelor şi altor subdiviziuni, sînt obligate de a:

a) elabora şi prezenta spre aprobare, în modul stabilit, instrucţiunile privind securitatea antideflagrantă a producţiilor şi obiectelor respective;

b) exercita zilnic controlul privind respectarea de către subalterni a tuturor cerinţelor de securitate antideflagrantă, expuse în instrucţiunile respective;

c) organiza instruirea şi verificarea gradului de cunoaştere a Regulilor de securitate antideflagrantă a personalului subordonat, şi gestiona registrul instructajului la locul de muncă;

d) participa la elaborarea fişelor tehnice de securitate antideflagrantă şi PLA;

e) asigura executarea oportună a tuturor prescripţiilor Organului de securitate industrială;

f) verifica starea perfectă de funcţionare a utilajului tehnologic, electrotehnic şi pentru transport, instalaţiilor de aspiraţie şi ventilaţie, descărcătorilor de explozie, releului de control al vitezei, detectorului de suprapresiune şi de nivel al produsului, protecţiei magnetice, sistemelor de localizare a exploziei, dispozitivelor de prizare cu pămîntul şi altor dispozitive speciale de protecţie a motoarelor electrice de scurtcircuite şi suprasarcini;

g) asigura înlăturarea minuţioasă a prafului în corespundere strictă cu graficele şi a nu admite totodată utilizarea benzinei, petrolului şi altor lichide inflamabile;

h) nu admite blocarea căilor de evacuare (ieşirilor, căilor de trecere, culoarelor, scărilor şi etc.), căilor de acces spre aparatele de telefoane, butoanele de deconectare avariată a utilajelor şi mijloacele locale de stingere a incendiului;

i) interzice executarea oricăror lucrări de construcţie şi replanificare în încăperile de producţie fără documentaţia tehnică, aprobată în modul stabilit, precum şi executarea lucrărilor cu foc fără misiunea de lucru, perfectată în modul stabilit, şi efectuarea tuturor măsurilor de pregătire necesare;

î) comunica paza antiincendiară şi conducătorul întreprinderii despre fiecare caz de aprindere (incendiu);

j) informa imediat conducătorul întreprinderii despre toate cazurile de explozii locale şi să întreprindă măsurile respective în corespundere cu PLA;

k) supraveghea starea perfectă de funcţionare a mecanismelor de închidere automată a uşilor în vestibuluri-ecluză, pereţilor şi panourilor antifoc. Să nu admită înlocuirea construcţiilor uşor detaşabile prin construcţii, ce nu îndeplinesc aceste funcţii.

4.1.7 Responsabilitatea pentru respectarea tuturor cerinţelor de securitate antideflagrantă în limitele obligaţiilor sale în fiecare tură se pune în sarcina şefului de tură (inginerului de tură, maistrului de tură), iar la fiecare loc de muncă - muncitorului ce deserveşte zona, sectorul, maşina-unealtă, grupul de maşini-unelte, agregatul, sistemul, instalaţia, în ordinea, stabilită de instrucţiunile respective şi Regulamentul de muncă de ordine interioară.

4.1.8 Responsabilitatea pentru exploatarea corectă şi funcţionarea efectivă a sistemelor de aspiraţie, ventilaţie şi transport pneumatic, precum şi a colectorilor de praf, se atribuie şefului de secţie şi şefilor de tură.

4.1.9 Responsabilitatea pentru colectarea, amplasarea şi asigurarea calităţii în timpul depozitării făinii de ierburi şi furajere, şroturilor, materiei prime făinoase şi de altă natură predispuse spre autoaprindere, se atribuie şefului de secţie (şefului de depozit) şi şefului de laborator tehnico-industrial.

4.1.10 Responsabilitatea pentru funcţionarea stabilă a mijloacelor de comunicaţii, dispozitivelor de prizare cu pămîntul, protecţiei motoarelor electrice de scurtcircuite şi suprasarcini şi etc. se atribuie energeticianului-şef al întreprinderii. În cazul neprevederii în statele de personal a funcţiei de energetician- şef responsabilitatea îi revine conducătorului tehnic al întreprinderii.

4.1.11 Obligaţiunile şi responsabilităţile şefului serviciului de pază al întreprinderii se stabilesc în documentele normative departamentale.

4.1.12 Pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de securitate antideflagrantă şi protecţie a muncii persoanele culpabile poartă răspundere disciplinară, administrativă, materială sau penală, în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

4.2 Instruirea şi instructajul personalului în domeniul securităţii antideflagrante.

4.2.1 Instruirea şi instructajul personalului în privinţa securităţii antideflagrante la întreprinderile, supuse supravegherii tehnice şi controlului de către Organul de securitate industrială trebuie să fie organizate în corespundere cu legislaţia în domeniile securităţii industriale, protecţiei muncii, apărării împotriva incendiilor.

4.2.2 La efectuarea instructajului introductiv angajaţilor la încadrarea în muncă li se aduce la cunoştinţă:

- normele şi instrucţiunile de securitate antideflagrantă în vigoare la întreprindere;

- condiţiile de apariţie şi factorii de pericol ai exploziei;

- măsurile principale de prevenire şi protecţie a exploziei;

- acţiunile principale în caz de apariţie a exploziei, conform compartimentului operativ al PLA.

4.2.3 Instructajul şi instruirea cu privire la securitatea antideflagrantă trebuie să se efectueze prin aplicarea materialelor ilustrative (placardelor, fotografiilor, schemelor, broşurilor, cărţilor, filmelor şi etc.).

4.2.4 Persoanele responsabile de securitatea antideflagrantă a subdiviziunilor întreprinderii, pînă a permite accesul la muncă al lucrătorului încadrat, sînt obligate a se încredinţa de faptul, că acest lucrător a audiat instructajul introductiv primar, după care organizează instructajul introductiv cu privire la condiţiile concrete de securitate antideflagrantă a subdiviziunii (sectorului, secţiei), unde va lucra.

Instructajul trebuie desfăşurat cu demonstrarea deprinderilor practice şi metodelor de deservire inofensivă a utilajelor, butoanelor de sistare a funcţionării utilajelor în caz de avarie, căilor de evacuare, mijloacelor de comunicaţii, sistemelor de semnalizare şi etc.

4.2.5 La sfîrşitul instructajului introductiv la locul de muncă se efectuează verificarea cunoştinţelor însuşite ale persoanei instruite prin convorbire.

Rezultatele instructajului se înscriu în registrul instructajului la locul de muncă în care trebuie să fie indicate numerele instrucţiunilor privind efectuarea instructajului.

4.2.6 Instructajele repetate privind securitatea antideflagrantă la locurile de muncă trebuie să se efectueze nu mai rar de o dată la 90 zile cu indicarea termenelor de desfăşurare în registrele respective.

4.2.7 Instruirea în domeniul securităţii antideflagrante se recomandă a fi efectuată concomitent cu instruirea pentru securitatea antiincendiară şi protecţia muncii.

4.2.8 Modul de desfăşurare a studierii, instruirii şi atestării personalului în vederea cunoaşterii cerinţelor documentaţiei tehnico-normative a securităţii tehnice şi admiterea la lucru de sine stătător se determină de documentele normative respective (totodată stagierea trebuie să nu fie mai puţin de 10 ture lucrătoare).

4.2.9 Programele pentru instruirea în domeniul securităţii antideflagrante a personalului şi biletele pentru verificarea cunoştinţelor trebuie să fie coordonate cu Organul de securitate industrială.

Este necesar de prevăzut în program, în mod obligatoriu, următoarele noţiuni-cheie:

- categoriile încăperilor şi clădirilor privind pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate şi pericolul de inflamabilitate;

- clasele încăperilor de producţie (zonelor) şi instalaţiilor exterioare privind pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate;

- indicii de bază ai pericolului de deflagraţie şi inflamabilitate pentru praful de producţie;

- sursele tipice de aprindere (iniţiere a exploziei) şi condiţiile de formare a amestecurilor deflagrante de tip praf-aer, praf-gaze, aer şi gaze-aer;

- căile de extindere a exploziilor;

- exploziile iniţiale şi repetate;

- factorii nocivi ai exploziei;

- condiţiile de apariţie a exploziilor;

- cauzele tehnice şi tehnico-organizatorice ale exploziilor;

- clasificarea exploziilor după cauzele, locurile apariţiei şi producţiilor;

- măsurile de prevenire a exploziilor şi de protecţie antideflagrantă;

- căile de evacuare;

- acţiunile (comportarea) personalului în timpul exploziei şi în alte situaţii de avarie şi antiavarie;

- documentele normative, tehnico-normative şi dispoziţiile tehnice ce conţin cerinţe de securitate antideflagrantă.

Programul de instruire trebuie să includă exerciţii de antrenament la locurile de muncă cu modelarea situaţiilor de avarie şi perfecţionarea acţiunilor personalului în aceste situaţii.

4.2.10 După studierea temelor, prevăzute de programele pentru securitatea antideflagrantă, se efectuează verificarea cunoştinţelor personalului.

Persoana, care nu a susţinut verificarea cunoştinţelor sau a fost apreciată cu notă nesatisfăcătoare nu este admisă la lucru de sine stătător.

Este necesar de a se ţine cont de rezultatele verificării cunoştinţelor la promovarea categoriei de calificare a personalului.

4.2.11 Componenţa comisiei de atestare a personalului privind securitatea antideflagrantă se determină de către conducătorul întreprinderii. În comisie poate fi inclus şi reprezentantul Organului de securitate industrială, care trebuie să fie înştiinţat cu nu mai tîrziu de 10 zile.

La finele examenelor se perfectează procesul-verbal de atestare a personalului.

4.2.12 Personalul administrativ şi tehnico-ingineresc, care este cooptat la organizarea şi efectuarea proceselor tehnologice, precum şi la exploatarea, repararea şi montarea utilajelor, trebuie să fie supus obligatoriu instruirii şi verificării cunoştinţelor în domeniul securităţii antideflagrante.

4.3 Supravegherea şi controlul stării securităţii antideflagrante.

4.3.1 Controlul (supravegherea) stării securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor în funcţiune se exercită în vederea depistării devierilor de la prevederile documentelor tehnico-normative de securitate antideflagrantă, elaborării şi executării ulterioare a măsurilor pentru lichidarea acestora, precum şi pentru elaborarea şi efectuarea (în caz de necesitate) a măsurilor supranormative, orientate spre sporirea gradului de securitate antideflagrantă a zonelor şi sectoarelor cu pericol maxim de deflagraţie ale producţiilor şi obiectelor.

4.3.2 Supravegherea şi controlul stării securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor se exercită de către Organul de securitate industrială, precum şi de către conducătorii şi specialiştii întreprinderilor.

4.3.3 Organul de securitate industrială efectuează examinarea stării securităţii antideflagrante la producţii şi obiecte, cu întocmirea şi eliberarea prescripţiilor.

4.3.4 Încălcările şi deficienţele depistate în procesul examinării, înlăturarea cărora nu prevede timp îndelungat şi alocări speciale, sînt lichidate imediat sau în termene reduse.

4.3.5 Conducătorul întreprinderii desemnează prin ordin executanţii pentru lichidarea încălcărilor depistate şi realizarea măsurilor preconizate.

4.3.6 Informaţia despre toate examinările stării securităţii antideflagrante a producţiilor şi obiectelor întreprinse trebuie să fie înscrise într-un registru special.

4.3.7 Controlul lichidării încălcărilor depistate şi îndeplinirii măsurilor preconizate conform 4.3.1 se exercită de către conducătorul tehnic şi inginerul pentru protecţia muncii ai întreprinderii.

4.3.8 La o încălcare prezumtivă a termenelor stabilite pentru lichidarea încălcărilor depistate şi îndeplinirea planului de măsuri conducătorul întreprinderii trebuie să se adreseze Organului de securitate industrială, solicitînd prelungirea termenului (justificînd cauzele prelungirii.)

4.4 Comportamentul personalului de deservire, tehnico-ingineresc şi administrativ al întreprinderii în situaţii de preavarie şi avarie.

4.4.1 Comportamentul personalului întreprinderii în situaţii de preavarie şi avarie trebuie să fie reglementat detaliat în PLA, elaborate pentru producţii şi obiecte concrete, conform 3.11.

4.4.2 La apariţia exploziei sau incendiului acţiunile conducătorului întreprinderii, şefilor de producţii, obiecte, secţii, sectoare, ture, laboratoare şi serviciului de pompieri mai întîi de toate trebuie să fie orientate spre asigurarea securităţii şi evacuării personalului de deservire.

4.4.3 La declanşarea exploziei, depistarea incendiului sau semnelor de ardere (fumegări, miros de ars, mocnire a produselor cerealiere sau a altui material şi etc.) este necesar de a:

a) sista funcţionarea utilajului, liniei, sectorului, secţiei;

b) comunica imediat prin telefon despre avarie (situaţia de avarie) persoanei, desemnate de conducătorul întreprinderii şi indicate în PLA ca responsabilă de înştiinţare;

c) întreprinde toate măsurile posibile pentru evacuarea persoanelor, localizarea exploziei şi stingerea incendiului la etapa iniţială de extindere a avariei;

d) întreprinde măsuri pentru chemarea şefilor de producţie, obiecte, secţii, sectoare, ture şi altor persoane oficiale la locul de declanşare a avariei.

4.4.4 Personalul de deservire la apariţia semnelor caracteristice ale exploziei (vuiet, trăsnet, vibraţia elementelor constructive, clădirii etc.) trebuie să părăsească imediat clădirea de producţie pe calea cea mai scurtă, deconectînd, în măsura posibilităţilor, toate utilajele în funcţiune. În lipsa iluminării personalul de deservire trebuie să se orienteze liber în ceea ce priveşte ieşirile la casa scării şi scara de incendiu.

4.4.5 Conducătorul întreprinderii, conducătorul tehnic, şeful de producţie sau altă persoană oficială care a sosit printre primii la locul exploziei sau incendiului este obligat:

a) să verifice dacă s-a comunicat despre avarie persoanei responsabile de înştiinţare şi sînt chemate serviciile de pompieri (al întreprinderii şi urban);

b) în cazul cînd nu tot personalul de deservire a reuşit să părăsească încăperile de producţie, unde s-a produs explozia sau incendiul, să organizeze imediat salvarea personalului, aplicînd pentru aceasta toate forţele şi mijloacele existente;

c) în caz de necesitate, să apeleze la serviciul medical, salvgazişti şi alte servicii;

d) în caz de necesitate, să deconecteze energia electrică (cu excepţia reţelelor de iluminare a căilor de evacuare şi sistemelor de protecţie antiincendiară), să sisteze funcţionarea utilajelor şi să întreprindă alte măsuri de prevenire a extinderii exploziei sau incendiului şi învăluirea cu fum a încăperilor;

e) în caz de incendiu, să controleze declanşarea sistemelor automate de protecţie antiincendiară;

f) să suspende toate lucrările în clădire, cu excepţia lucrărilor ce ţin de măsurile de stingere a incendiilor şi lichidare a consecinţelor exploziei;

g) să efectueze dirijarea generală pentru lichidarea consecinţelor exploziei şi stingerea incendiului (ţinînd cont de particularităţile specifice ale producţiei) pînă la sosirea persoanelor oficiale, încadrate pentru soluţionarea acestor probleme, conform PLA, şi pînă la sosirea subdiviziunilor serviciului de pompieri urban;

h) să evacueze tot personalul, neîncadrat la lichidarea consecinţelor exploziei şi stingerea incendiului, după hotarele zonei periculoase;

i) să asigure respectarea tehnicii securităţii de către personalul antrenat la lichidarea consecinţelor exploziei şi stingerea incendiului;

î) să organizeze concomitent cu stingerea incendiului evacuarea persoanelor şi protecţia bunurilor materiale;

j) să organizeze întîlnirea subdiviziunilor serviciului de pompieri, să le acorde ajutor în alegerea celei mai scurte căi de acces spre clădirea, unde s-a declanşat explozia sau incendiul, să caracterizeze succint situaţia creată, atenţionînd în mod deosebit locurile unde eventual se pot afla oameni care necesită evacuare urgentă şi locurile de ardere (mocnire) a materiei prime şi produselor finite în utilaje, buncăre şi silozuri;

k) să remită Organului de securitate industrială informaţia despre avarie în forma stabilită.

4.4.6 După sosirea subdiviziunii serviciului de pompieri administraţia şi personalul tehnic al întreprinderii în conformitate cu PLA ţinînd cont de particularităţile constructive şi tehnologice ale obiectului exploziei (incendiului), clădirilor şi construcţiilor adiacente sînt obligaţi să asigure cooptarea forţelor şi mijloacelor proprii pentru realizarea măsurilor necesare, ce ţin de lichidarea consecinţelor exploziei, stingerea incendiului şi aprinderilor posibile ale materiei prime şi produsului finit în utilaje, silozuri, buncăre.

4.4.7 Pentru fiecare caz de explozie, incendiu (aprindere), ce s-a produs la întreprindere, administraţia este obligată să efectueze examinarea în corespundere cu documentele normative în vigoare şi să întreprindă măsurile necesare de profilaxie pentru prevenirea exploziilor, incendiilor (aprinderilor) ulterioare.

Înregistrarea şi evidenţa avariilor trebuie să se efectueze într-un registru special.

Responsabilitatea pentru regularitatea evidenţei avariilor i se atribuie conducătorului întreprinderii.

4.4.8 La sistarea automată avariată a funcţionării liniei tehnologice (de transport) în caz de avarie este necesar de identificat instalaţia, ce a emis semnalul pentru executarea acţiunilor de blocare (releul de control al vitezei, detectorul suprapresiunii produsului, protecţia electrică contra suprasarcinii mecanismului de acţionare a motorului electric şi etc.), a stabili şi lichida cauza declanşării acesteia.

Cercetarea şi evidenţa acestor defecţiuni de producţie se efectuează de către personalul tehnico-ingineresc al întreprinderii şi se consemnează în registrul turelor (registrul de serviciu, registrul de primire-predare a turelor şi etc.).

4.4.9 În cazul depistării produsului ce arde (mocneşte) în utilajul tehnologic, de transport şi aspiraţie declanşarea acestuia poate fi efectuată doar după lichidarea totală a focarului de aprindere, determinarea şi lichidarea cauzelor de aprindere a lui, depistarea şi evacuarea reziduurilor produsului ce arde (mocneşte) şi primirea misiunii de lucru speciale în scris al conducătorului întreprinderii.

4.4.10 Se interzice încărcarea pentru depozitare în buncăre şi silozuri a produsului din surpări şi în vrac, formate la locul avariei, cauzate de aprinderea acestuia.

4.4.11 La depistarea aprinderii în camera de uscare este necesar:

a) de a comunica paza antiincendiară a întreprinderii;

b) de a sista debitul cerealelor din camera de uscare în elevator (depozit), neîntrerupînd debitul cerealelor umede în uscătoria de cereale şi neadmiţînd golirea buncărului aflat deasupra camerei de uscare;

c) de a sista debitul combustibilului în focarul uscătoriei de cereale;

d) de a deconecta toate ventilatoarele şi a închide toate obturatoarele la conducta de aer de la cuva de uscare pînă la camera de uscare;

e) de a mări viteza de trecere a cerealelor prin cuva de uscare, neadmiţînd formarea zonelor necompletate cu cereale în ea şi coborîrea nivelului cerealelor în buncărul ce se află deasupra camerei de uscare pînă la înălţimea de 1 m;

f) de a debita cerealele din uscătoria de cereale pe podea (a aduna în lăzi de fier sau căldări cerealele ce mocnesc şi a le stropi cu apă);

g) după golirea agregatului de uscare de cerealele ce ard urmează de a fi curăţate fîntînile, buncărele, camerele de încălzire de resturile de cereale arse, acordînd o atenţie deosebită coşurilor şi elementelor de frînare;

h) declanşarea repetată a uscătoriei se admite doar după depistarea şi înlăturarea cauzelor aprinderii cu condiţia de a examina minuţios toate elementele agregatului de uscare şi de a înlătura resturile de cereale (praf) ce ard (mocnesc).

4.4.12 Punerea în funcţiune a uscătoriei de cereale după fiecare întrerupere a flăcării trebuie să se efectueze după purjarea camerei de ardere timp de 4-5 minute.

4.4.13 La depistarea aprinderii (autoaprinderii) cerealelor, materiei prime de nutreţuri combinate, produsului finit şi deşeurilor de producţie în buncăre şi silozuri urmează urgent de a sista funcţionarea tuturor utilajelor şi de a le deconecta, evacua personalul de deservire, comunica despre cele întîmplate conducătorului întreprinderii, unităţii de pompieri a întreprinderii, garnizoanei teritoriale a unităţii de pompieri şi Organului de securitate industrială.

4.4.14 Conducătorul întreprinderii, în situaţii de avarie soldate cu aprinderea (autoaprinderea) cerealelor, materiei prime de nutreţuri combinate, produsului finit şi deşeurilor de producţie (în continuare produsului) în buncăre şi silozuri, după constatarea faptului de aprindere (autoaprindere) a produsului, este obligat să:

a) întreprindă măsurile oportune pentru sistarea funcţionării utilajelor în zona de avarie şi să evacueze personalul de deservire din încăperile de producţie şi zonele periculoase;

b) asigure întreprinderea cu mecanisme de debitare a mijloacelor gazoase de refluxare şi de descărcare. În lipsa mecanismelor şi dispozitivelor necesare la întreprindere să asigure furnizarea acestora de la alte obiecte;

c) soluţioneze problemele tehnice şi organizatorice pentru asigurarea alimentării continue a mijloacelor de refluxare, descărcării produsului, măsurării temperaturii şi analizei mediului gazos în silozul de avarie, silozurile şi încăperile conexe;

d) asigure condiţii de securitate a persoanelor pentru toată perioada de lichidare a avariei;

e) informeze organele publice locale şi Organul de securitate industrială despre toate cazurile de avarie, ce ţin de aprinderea (autoaprinderea) produsului în buncăre şi silozuri;

f) organizeze instruirea oportună a personalului conform cerinţelor PLA şi recomandărilor privind asigurarea securităţii antiincendiare a silozurilor şi buncărelor.

4.4.15 Lichidarea situaţiei de avarie, ce ţine de aprinderea (autoaprinderea) produsului în buncăre şi silozuri, se efectuează în conformitate cu cerinţele documentelor normative ramurale în vigoare.

4.4.15.1 Pînă la începutul lucrărilor de lichidare a situaţiei de avarie personalul întreprinderii trebuie să fie instruit referitor la situaţia pe sectoare şi informat în privinţa cerinţelor tehnicii securităţii în procesul executării lucrărilor de lichidare a consecinţelor de avarie şi salvare.

4.4.15.2 Pentru executarea lucrărilor de lichidare a situaţiei de avarie se cooptează un număr minim de persoane.

4.4.15.3 Muncitorul poate începe lucrările de lichidare a consecinţelor de avarie după ce a audiat instructajul cu consemnarea în registru şi la permisiunea conducătorului din sectorul dat.

4.4.15.4 În blocurile avariate se interzice executarea oricăror lucrări, ce nu ţin de pregătirea şi îndeplinirea măsurilor de lichidare a situaţiei de avarie.

4.4.15.5 Se interzice aflarea în clădire şi în apropiere a persoanelor care nu participă la executarea lucrărilor de avarie.

4.4.15.6 Se interzice stingerea focului cu un jet de apă dens dirijat (pentru a evita formarea amestecului deflagrant de praf şi aer şi a exploziei ulterioare).

4.4.15.7 Prezenţa persoanelor încadrate la lichidarea incendiului la etajul deasupra silozului poate fi doar de scurtă durată şi condiţionată de necesitatea tehnică.

4.4.15.8 După finisarea lucrărilor de lichidare a focarelor de aprindere (autoaprindere) şi descărcare a produsului din silozul (blocul) avariat şi cele conexe se întocmeşte procesul-verbal, care se semnează de către membrii statului-major operativ şi timp de 24 ore este remis Organului de securitate industrială şi unităţii teritoriale de pompieri.

5. Încăperi, clădiri şi construcţii

5.1 Încăperile, clădirile şi construcţiile trebuie să corespundă cerinţelor prezentului regulament, documentelor tehnico-normative departamentale în vigoare, iar încăperile, clădirile şi construcţiile proiectate din nou, reconstruite şi reutilate tehnic trebuie să corespundă de asemenea şi prevederilor normelor şi regulilor în construcţii.

5.2 Pe uşile de intrare ale încăperilor de producţie şi depozitelor trebuie să fie marcate categoriile încăperilor în dependenţă de pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate şi pericolul de inflamabilitate, conform anexei B.

5.3 Rezistenţa clădirilor şi construcţiilor de categoria Б, conform 3.10, la acţiunea exploziei trebuie să fie asigurată prin rezistenţa elementelor constructive portante de bază şi prin amenajarea construcţiilor uşor detaşabile (CUD), predestinate pentru reducerea presiunii remanente a exploziei în încăperi.

5.4 În încăperile de producţie de categoria Б trebuie să fie prevăzute CUD, suprafeţele cărora trebuie să fie determinate prin calcul, reieşind din rezistenţa construcţiilor portante de bază ale clădirii.

Pentru clădirile, construcţiile portante de bază ale cărora sînt calculate la suprapresiune interioară nu mai puţin de 3 kPa (300 kgf/m²), în lipsa datelor de calcul suprafaţa CUD trebuie să fie nu mai mică de 0,03 m² la 1 m³ din volumul încăperii de categoria Б.

5.4.1 În calitate de CUD se utilizează diferite tipuri de construcţii ce se distrug, se rotesc sau se deplasează la presiunea de calcul, ce formează goluri în pereţii exteriori şi acoperişuri.

Condiţia determinativă de raportare a unei sau altei construcţii la CUD constituie asigurarea de către această construcţie a formării golurilor cu suprafaţa necesară pentru a evita creşterea suprapresiunii exploziei în încăpere peste valoarea admisibilă (de calcul), determinată de rezistenţa elementelor constructive portante de bază.

Formarea golurilor la presiunea dată trebuie să fie asigurată prin caracteristicile de rezistenţă a materialelor aplicate, dispozitivele de fixare sau închidere, masa şi structura CUD.

În calitate de CUD, de regulă, se utilizează sticla de geam, tocurile de fereastră şi alte construcţii din materiale uşoare ce se distrug sau se deschid (plăci de azbociment, table profilate şi etc.).

5.4.2 La determinarea valorii minime admisibile a suprafeţei CUD, reieşind din raportul 0,03 m²/m³, la CUD se atribuie sticla de geam cu o suprafaţă nu mai mică de 0,8; 1,0 şi 1,5 m² la grosimea sticlei de 3, 4 şi 5 mm respectiv (sticla armată nu se atribuie la CUD ce se distrug), plăcile de azbociment (ardezia) şi alte construcţii, ce se sparg sau se distrug la o suprapresiune în încăpere nu mai mult de 2 kPa (200 kgf/m²), inclusiv uşile şi porţile ce se deschid în afară.

Notă

În suprafaţa CUD se includ de asemenea şi suprafeţele golurilor, inclusiv suprafeţele sumare ale ochiurilor deschise de grilaj cu jaluzele, comunicante cu mediul exterior.

5.4.3 La producţiile şi obiectele întreprinderilor în funcţiune în calitate de CUD se admite de a aplica pelicula de polietilenă, cadrele de fereastră cu tocuri ce se distrug sau cu ştifturi de fixare (cuie de lemn) ce se taie, golurile în alte încăperi de producţie cu suprafaţa CUD mai mare (de exemplu golurile dintre camera saboţilor noriilor ale clădirii de lucru a elevatorului şi etajul de sub siloz al corpului, golurile în galeriile de transportare şi etc.).

5.4.4 În caz de imposibilitate tehnică de montare a CUD cu suprafaţa necesară în încăperile de producţie separate ale producţiilor şi obiectelor în funcţiune, în fază de reutilare tehnică şi reconstruire, construite conform proiectelor, elaborate pînă la introducerea cerinţelor pentru montarea CUD, exploatarea ulterioară a acestora poate fi permisă cu condiţia de a elabora şi realiza măsurile compensatorii necesare de caracter tehnic şi organizatoric, ce sporesc gradul de securitate antideflagrantă şi antiincendiară ale încăperilor de producţie menţionate.

5.5 Nu se admite amplasarea încăperilor de categoriile A şi Б în subsol şi demisol.

Se admite utilizarea clădirilor, date în exploatare pînă la stabilirea restricţiei indicate, cu încăperi de producţie de categoria Б, amplasate în semisol şi demisol, cu condiţia îndeplinirii prevederilor 5.4. În acest caz pentru montarea CUD pot fi utilizate golurile ce ies în bazinele de colectare în faţa pereţilor exteriori ai clădirii, în fîntînile pentru descărcarea exploziei şi etc.

Permisiunea indicată de asemenea se referă şi la reconstruirea şi reutilarea tehnică a acestor clădiri.

5.6 La proiectarea clădirilor de categoria Б nu se admite de a preconiza tuneluri ce unesc aceste clădiri.

Se admite exploatarea elevatoarelor în funcţiune, ce sînt unite prin tuneluri cu dispozitivele de încărcare-descărcare din transportul auto, feroviar şi naval, cu condiţia construirii în tuneluri sectoare, ce ies deasupra pămîntului, cu goluri sau cu CUD ce au suprafaţa nu mai puţin de 0,06 m² la 1 m³ din volumul tunelului. În caz de imposibilitate tehnică de amenajare a CUD cu suprafaţa necesară trebuie să fie elaborate şi realizate măsurile compensatorii corespunzătoare de caracter tehnico-organizatoric, orientate spre sporirea nivelului securităţii antideflagrante a tunelurilor.

Admisibilitatea indicată se referă de asemenea şi la reconstruirea şi reutilarea tehnică a elevatoarelor, unite prin tuneluri cu dispozitive de încărcare şi descărcare.

5.7 În locurile golurilor aflate în pereţii antifoc şi despărţitori, ce separă încăperile de categoriile A şi Б de încăperile de alte categorii, coridoare şi case ale scărilor, trebuie să fie prevăzute vestibuluri-ecluză.

5.7.1 Uşile în vestibulurile-ecluză din direcţia încăperilor de producţie de categoriile A şi Б trebuie să se deschidă în interiorul acestor încăperi (pentru a evita posibilitatea extinderii exploziei din încăperea de producţie de categoria A şi Б spre casa scării sau în altă încăpere de producţie).

5.7.2 Necesitatea de a construi vestibuluri-ecluză în golurile paravanelor sau pereţilor, care despart încăperile de diferite categorii, trebuie să fie argumentată în partea tehnologică a proiectului.

Totodată, aplicarea pereţilor despărţitori antifoc nu este obligatorie.

5.7.3 În vestibulurile-ecluză, aflate pe lîngă încăperile de categoria Б (cu eliminări de pulberi combustibili), inclusiv în vestibulurile-ecluză la ieşirile din încăperi în casele scărilor, nu este necesară debitarea aerului pentru formarea suprapresiunii (canalele de ventilare de debitare a aerului pot contribui la extinderea exploziei prin căile de evacuare).

5.7.4 Se admite construcţia vestibulurilor-ecluză comune pentru două încăperi (cu condiţia, ca în încăperea de categoria Б să existe o a doua ieşire de evacuare).

5.7.5 În caz de imposibilitate tehnică de amenajare a vestibulurilor-ecluză în procesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică a elevatoarelor, morilor, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conform proiectelor elaborate pînă la implementarea cerinţelor pentru construcţia vestibulurilor-ecluză, se admite exploatarea încăperilor menţionate cu vestibuluri-ecluză de adîncime mică (de tipul uşilor duble), cu deschiderea uşilor în direcţii opuse sau cu o singură uşă ce se deschide, de regulă, în direcţia încăperii de producţie de categoria Б, cu condiţia de a elabora şi realiza măsurile compensatorii de caracter tehnico-organizatoric, orientate spre sporirea nivelului de securitate antideflagrantă a încăperilor menţionate.

5.8 Casele scărilor ale clădirilor de producţie cu multe niveluri trebuie să fie izolate de încăperile de categoria Б prin zone aeriene sau vestibuluri-ecluză.

5.8.1 În caz de imposibilitate tehnică de construcţie a vestibulurilor-ecluză în procesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstrucţie şi reutilare tehnică a elevatoarelor, morilor, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conform proiectelor elaborate pînă la introducerea cerinţelor de evitare a învăluirii cu fum a caselor scărilor, se admit case ale scărilor de tipul 2 în care nu pătrunde fumul (cu suprapresiune a aerului în caz de incendiu).

5.8.2 În clădirile de producţie de categoria Б la o înălţime a clădirii de la cota de nivelare a terenului pînă la nivelul podelei ultimului etaj ce depăşeşte 30 m urmează de preconizat, de regulă, case ale scărilor de tipul 1 în care nu pătrunde fumul (cu ieşire în casa scării prin zona aeriană exterioară) sau de tipul 3 (cu ieşire în casa scării prin vestibuluri-ecluză).

Se admite de prevăzut case ale scărilor de tipul 2 în care nu pătrunde fumul.

5.8.3 În camerele de lucru ale elevatoarelor se admit case ale scărilor de tipul 1 în care nu pătrunde fumul (cu ieşire prin zona aeriană exterioară prin balcoane şi loje).

5.9 Casele scărilor de tipurile 2 şi 3 ale clădirilor de producţie cu multe niveluri de categoria Б în care nu pătrunde fumul trebuie să conţină CUD, suprafeţele cărora se determină prin calcul, iar în lipsa datelor de calcul trebuie să fie de peste 0,05 m² la 1 m³ volum al casei scării de tipul 2 şi de peste 0,03 m² la 1 m³ volum al casei scării de tipul 3.

Se admit devieri de la cerinţele indicate în cazul imposibilităţii tehnice de îndeplinire a acestora în procesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică a producţiilor şi obiectelor în funcţiune, construite conform proiectelor, elaborate pînă la introducerea cerinţelor privind necesitatea amenajării CUD în casele scărilor.

5.10 Se admite prezenţa blocurilor de sticlă în golurile de fereastră ale încăperilor de producţie de categoriile A şi Б şi caselor scărilor în care nu pătrunde fumul de tipul 2 şi 3 cu condiţia de a îndeplini cerinţele prezentate faţă de CUD, conform 5.4, 5.4.2, 5.4.3 şi 5.9 primul alineat.

5.11 La producţiile şi obiectele în funcţiune se admite exploatarea caselor scărilor cu cabluri electrice pozate prin ele cu condiţia protecţiei mecanice a acestora (prin canaluri, mantale şi etc.), cu tablouri de distribuţie fixate şi avertizoare de incendiu cu acţionare manuală instalate la fiecare etaj.

5.12 Căile de evacuare trebuie să asigure evacuarea inofensivă a tuturor persoanelor ce se află în încăperile clădirilor.

Se interzice instalarea utilajului de producţie în trecerile de evacuare şi blocare a acestora.

5.12.1 În fiecare încăpere de producţie şi clădire trebuie să fie nu mai puţin de două ieşiri de avarie, cu excepţia cazurilor stipulate în normativele şi regulile în construcţii şi prezentul regulament.

5.12.2 Ieşirile se constituie de evacuare, dacă ele duc din încăperile:

a) primului etaj în afară, direct sau printr-un culoar, vestibul, casa scării;

b) oricărui etaj, cu excepţia primului, în culoarul ce duce spre casa scării sau direct în casa scării (inclusiv prin hol). Totodată casele scărilor trebuie să aibă ieşire afară directă sau prin vestibulul separat de culoarele aderente prin pereţi despărţitori cu uşi;

c) în încăperea alăturată la acelaşi etaj, asigurată prin ieşiri, ce au fost menţionate mai sus la "a" şi "b" , cu excepţia cazurilor stipulate în normativele şi regulile în construcţii.

Note:

1. Nu se admite de a se prevedea ieşirile de evacuare prin încăperile de categoriile A şi Б.

2. Se admite de a se utiliza scările curente de incendiu exterioare (scările exterioare deschise de tipul 3) în calitate de ieşirea a 2-a de evacuare.

5.12.3 Uşile spre căile de evacuare trebuie să se deschidă în direcţia ieşirii din clădire (cu excepţia ieşirilor din încăperile de categoriile A şi Б).

Se admite de prevăzut deschiderea uşilor în interiorul încăperii, atunci cînd în încăpere se află concomitent nu mai mult de 15 persoane (inclusiv uşile de la scările de evacuare exterioare).

Uşile de la scările de evacuare trebuie să aibă zăvoare, ce pot fi deschise din interior fără cheie.

5.12.4 În clădirile cu multe etaje scările de oţel exterioare, destinate pentru evacuarea persoanelor, urmează, de regulă, a fi amplasate în sectoarele înfundate ale pereţilor exteriori.

Se admite amplasarea scărilor menţionate în faţa golurilor cu geamuri, totodată, în direcţia geamurilor, scările trebuie să aibă parapet protector neîntrerupt din materiale neinflamabile, iar ieşirile de la etaje spre scări trebuie să fie în afara parapetelor.

Se admite exploatarea producţiilor şi obiectelor în funcţiune cu scări de evacuare exterioare, amplasate în faţa golurilor cu geamuri, fără parapet protector neîntrerupt, în cazul cînd montarea acestui parapet va micşora suprafeţele CUD, chiar şi a unei singure încăperi, pînă la valori mai mici decît cele stabilite de cerinţele normative.

5.12.5 În calitate de ieşiri de evacuare de la etajele ce se află deasupra silozurilor ale corpurilor de siloz se admite a utiliza galeriile de transportoare ce duc spre alte clădiri şi construcţii, casele scărilor utilate şi scările de evacuare exterioare.

5.12.6 În corpurile de siloz, integrate într-o singură construcţie sau unite prin galerii de transportoare între ele şi cu camerele de lucru ale elevatoarelor, precum şi cu clădirile de producţie pentru prelucrarea produselor cerealiere, pot să nu fie amenajate case ale scărilor.

Totodată, în camerele de lucru ale elevatoarelor şi în corpurile de siloz trebuie să existe scări de oţel exterioare deschise pentru evacuare, care să ajungă pînă la acoperişul etajului deasupra silozului.

Distanţa de la cea mai îndepărtată parte a încăperii etajului, ce se află deasupra silozului pînă la cea mai apropiată ieşire la scara exterioară sau casa scării, trebuie să nu depăşească 75 m.

5.13 Se admite de prevăzut o singură ieşire de evacuare (fără amenajarea celei de-a doua):

a) prin încăperile de categoriile A şi Б din încăperile de la acelaşi etaj în care este instalat utilajul de producţie sau ingineresc şi este exclusă prezenţa permanentă a persoanelor;

b) din încăperea, amplasată la oricare alt etaj (cu excepţia subsolului şi demisolului), în cazul cînd distanţa pînă la ieşire nu depăşeşte 25 m şi această ieşire duce spre două ieşiri de evacuare de la etaj şi efectivul în tura cea mai numeroasă nu depăşeşte:

- 5 persoane - în încăperi de categoriile A şi Б;

- 25 persoane - în încăperi de categoria B;

c) din încăperile, amplasate în subsol, demisol sau la etajul suprateran, în cazul cînd această ieşire duce direct în afară sau la scara ce are ieşire în afară şi dacă distanţa de la cea mai îndepărtată parte a încăperii pînă la ieşirea în afară nu depăşeşte 25 m (ţinînd cont de lungimea parcursului scării, egală cu înălţimea triplă a acesteia) şi numărul efectivului în tura cea mai numeroasă nu depăşeşte 5 persoane;

d) în clădirile şi construcţiile în care mai sus de primul etaj lipsesc persoane ce lucrează permanent. În acest caz, o ieşire de evacuare poate fi prin casa scării în care nu pătrunde fumul sau prin scara exterioară deschisă de tipul 3.

5.14 În galeriile ce unesc clădirile de producţie şi construcţiile trebuie să fie preconizate CUD din tablă profilată din oţel zincat sau plăci de azbociment (ardezie).

Se admite exploatarea şi proiectarea altor construcţii ale galeriilor cu condiţia de a respecta prevederile 5.4.

5.15 Unirea camerelor de lucru ale elevatoarelor şi altor clădiri de categoria Б cu magaziile pentru depozitarea cerealelor pe podea urmează, de regulă, de preconizat prin galeriile de transportoare, separate de depozitele de cereale prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1.

Golurile pentru trecerea conveierelor trebuie să fie protejate prin supape sau panouri automate contra incendiului.

5.16 La proiectare încăperile echipamentului electric: postul de distribuţie (PD), substaţia de transformatoare (ST), instalaţiile de distribuţie (ID), nu trebuie să fie amplasate deasupra şi/sau sub încăperile de categoriile A şi Б (zonele cu pericol de deflagraţie de orice clasă).

Se admite amplasarea încăperilor echipamentului electric încorporate deasupra şi sub încăperile de categoria Б (zonele clasei В-IIa) cu condiţia de a asigura suprapresiunea aerului în încăperile echipamentului electric şi etanşarea sigură a orificiilor de admisiune şi golurile cu materiale neinflamabile.

Ieşirile din încăperile echipamentului electric trebuie să fie prevăzute în casa scării sau culoar, iar pentru încăperile echipamentului electric amplasate la primul etaj - în afară.

În caz de imposibilitate tehnică de îndeplinire a cerinţelor indicate în procesul de exploatare, reparaţie capitală, reconstruire şi reutilare tehnică a elevatoarelor, morilor, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate în funcţiune, construite conform proiectelor, elaborate pînă la introducerea cerinţelor menţionate, se admite exploatarea acestora în încăperi ale echipamentului electric încorporate, amplasate deasupra şi/sau sub încăperile de categoriile B şi care au ieşiri în încăperile de categoria Б, cu condiţia etanşeităţii locurilor de pozare a cablurilor în încăperile de producţie şi prezenţei vestibulurilor-ecluză la ieşirile din încăperile echipamentului electric în încăperile de categoria Б.

5.17 Se admit goluri şi orificii în pereţii şi acoperişurile încăperilor de producţie doar în caz de necesitate tehnică (de exemplu, pentru montarea utilajelor) sau în scopul schimbului de aer în încăperile încălzite.

Totodată suprafaţa sumară a încăperilor ce comunică prin goluri şi orificii nu trebuie să depăşească 8000 m² pentru încăperile de producţie şi 5000 m² pentru încăperile de depozitare.

5.18 Se interzice montarea geamurilor de scurgeri între buncărele şi silozurile de depozitare a făinii.

5.19 În fîntînile pentru pozarea cablurilor nu se admite instalarea noriilor şi altor utilaje, pozarea ţevilor de autoscurgere şi conductelor de aspiraţie cu aer.

5.20 La proiectarea staţiilor de încărcare a acumulatoarelor este necesar de a se conduce de cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentul regulament.

Se admite de a amplasa staţia de încărcare a acumulatoarelor la primul etaj în partea frontală a clădirii depozitului pentru mărfuri ambalate. Totodată nu se permite de a încărca concomitent mai mult de cinci baterii. Staţia de încărcare trebuie să fie izolată de celelalte încăperi pentru depozitare prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi planşee antifoc de tipul 3 şi să aibă ieşire separată.

Nu se admite de amplasat staţiile de încărcare în subsoluri.

Se admite a anexa şi încorpora staţii de încărcare la clădiri şi încăperi de categoriile Б şi В şi a le amplasa la etajele clădirilor cu multe niveluri cu condiţia ca acestea să fie situate lîngă pereţii exteriori, etajele de mai sus să fie protejate contra pătrunderii gazelor şi întreprinse măsuri contra exploziilor.

Pentru producţiile şi obiectele în funcţiune se admite legătura încăperii de încărcare cu încăperile de categoria В prin vestibuluri-ecluză.

5.21 În subsolurile (demisolurile) fabricilor de nutreţuri combinate pot fi amplasate depozitele de melasă şi grăsimi cu condiţia izolării acestora de alte încăperi de producţie prin elemente constructive din materiale neinflamabile cu limita de rezistenţă la foc nu mai puţin de 0,75 h şi amenajării ieşirii separate.

5.22 Se interzice pozarea conductelor de aer ale sistemelor de aspiraţie, conductelor pentru încălzirea cu aer, conductelor de produse, ţevilor de autoscurgere, noriilor şi conveierelor prin încăperile de uz social, auxiliare şi administrative, încăperea panourilor de comandă, instalaţiilor electrice de distribuţie şi camerele de ventilare, prin casele scărilor şi vestibulurile-ecluză.

5.23 Cicloanele, montate în afara clădirilor pe perete sau acoperiş (în cazul cînd există goluri pentru geamuri la nivelul cicloanelor sau mai sus de acestea), trebuie să fie utilate cu coşuri scoase mai sus de ferestre.

5.24 Gurile de vizitare ale silozurilor şi buncărelor, precum şi orificiile în ţevile cu autoscurgere, conductele de aer ale sistemului de aspiraţie şi canaluri trebuie să conţină asamblări compacte ce exclud pătrunderea prafului în încăperi.

5.25 Încăperile administrative şi de uz social pentru personalul de deservire trebuie să fie amplasate, de regulă, în clădiri izolate şi unite cu ateliere de producţie prin treceri acoperite şi încălzite.

5.25.1 Se admite exploatarea încăperilor administrative şi de uz social, amplasate în anexele din partea frontală a clădirilor de producţie în direcţia încăperilor de producţie de categoriile Г, Д sau В.

5.25.2 În clădirile de producţie se admite amplasarea dispeceratului, încăperilor pentru încălzirea lucrătorilor, atelierului pentru valţuri, precum şi încăperilor auxiliare fără prezenţa permanentă a persoanelor.

5.25.3 În clădirile de producţie nu se admite amplasarea încăperilor de uz social şi încăperilor cu aflarea masivă (temporară sau permanentă) a persoanelor (săli de adunări, încăperi pentru servirea mesei şi etc.).

5.25.4 În clădirile de producţie se admite de a preconiza blocuri sanitare, încăperi pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă, încăperi pentru maiştri şi alt personal, care conform condiţiilor de producţie urmează a fi amplasate în apropierea locurilor de muncă.

5.26 În clădirile şi construcţiile de producţie, de depozitare se admite de a încorpora producţii conexe cu respectarea normelor şi regulilor de securitate antideflagrantă. Totodată, producţia încorporată nu trebuie să depăşească categoriile şi clasele clădirilor, construcţiilor şi încăperilor (zonelor) de producţie în dependenţă de pericolul de deflagraţie şi inflamabilitate.

5.27 Nu se admite amplasarea buncărelor pentru depozitarea deşeurilor, prafului şi produselor pulverulente fin dispersate în clădirile şi construcţiile elevatoarelor.

6. Instalaţii tehnice

6.1 Instalaţiile tehnice (în continuare - utilaj industrial) trebuie să corespundă prevederilor documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

6.2 La utilajul industrial, periculos din punct de vedere a apariţiei exploziei în el, este necesar de a instala descărcători de explozie (în scopul evitării distrugerii utilajului şi asigurării evacuării flăcării şi produselor cu temperatură înaltă a exploziei în zona lipsită de pericol în afara încăperii).

6.2.1 Descărcătorii de explozii se montează la norii, concasoare cu ciocane (cu excepţia noriilor şi concasoarelor pentru debitarea şi fărîmiţarea materiei prime minerale), la filtre-cicloane, uscătorii de cereale de recirculaţie cu camere de încălzire, uscătorii de cereale în formă de fîntîni cu camere de încălzire şi la încălzitori în cascadă.

Cerinţele pentru instalarea descărcătorilor de explozie se referă la organizaţiile ce efectuează elaborarea, fabricarea şi aplicarea utilajului indicat, precum şi la producţiile şi obiectele în funcţiune.

Note:

1. Cerinţele pentru instalarea descărcătorilor de explozie la filtre-cicloane, uscătorii de cereale şi încălzitori în cascadă sînt recomandate pentru producţiile şi obiectele în funcţiune.

2. La noriile cu volum liber pînă la 0,25 m³, concasoarele cu volumul zonei de lucru şi buncărul de evacuare (de sfărîmare) pînă la 0,3 m³ şi la filtrele-cicloane cu volum liber pînă la 0,5 m³ se admite a nu instala descărcători de explozie.

6.2.2 Descărcătorii de explozie se instalează în conformitate cu cerinţele pentru proiectarea, instalarea şi exploatarea descărcătorilor de explozie pentru utilajul industrial al întreprinderilor sistemului produselor de panificaţie.

6.2.3 În lipsa posibilităţii tehnice de a instala pe descărcătorii de explozie conducte de evacuare, destinate pentru evacuarea produselor arderii deflagrante în zona lipsită de pericol, se admite, de comun acord cu Organul de securitate industrială, instalarea pe descărcătorii de explozie a barierelor antifoc ce coboară temperatura produselor arderii deflagrante lansate şi suprimă flacăra.

6.3 Ţevile elevatoare ale noriilor (cu excepţia noriilor pentru materii prime minerale), ce trec prin interiorul buncărelor, silozurilor şi fîntînilor, trebuie să fie calculate pentru presiunea remanentă interioară a exploziei şi presiunea exterioară a produsului pulverulent în buncăre şi silozuri.

În lipsa datelor de calcul ţevile trebuie să fie sudate de secţiune circulară cu grosimea peretelui nu mai puţin de 2 mm.

6.4 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnic trebuie să fie preconizat sistemul de localizare a exploziilor (pentru prevenirea posibilităţii extinderii produselor arderii deflagrante cu temperatură înaltă pe ţevile de autoscurgere, conductele de aer, conveierele de tip închis şi alte sisteme de comunicaţii, în scopul excluderii posibilităţii apariţiei exploziilor repetate în buncăre şi silozuri).

Sistemul de localizare a exploziilor trebuie să asigure divizarea liniei tehnologice generale în sectoare mai mici, localizate prin instalarea barierelor antifoc (de izolare a focului deschis) şi descărcătorilor de explozie.

În calitate de bariere antifoc (de izolare a focului deschis) pot fi utilizate obturatoare de ecluză, transportoare elicoidale, balanţe dozatoare, vane cu acţiune rapidă, obturatoare cu aerosol şi gaze şi alte dispozitive, care evită posibilitatea extinderii exploziei.

Locurile de instalare a barierelor antifoc (de izolare a focului deschis) şi traductoarelor de comandă (detectoarelor - indicatoare ale exploziei iniţiale) se determină în partea tehnică a proiectului şi trebuie să fie argumentate.

6.4.1 La producţiile şi obiectele proiectate din nou, reconstruite şi reutilate tehnic barierele antifoc (de izolare a focului deschis) trebuie să fie instalate în mod obligatoriu pe următoarele sisteme de comunicaţii (cu excepţia sistemelor de comunicaţii pentru materia primă minerală):

a) pe conductele de la capetele noriilor şi din concasoarele prin care se efectuează direct încărcarea buncărelor şi silozurilor;

Notă

Se admite de a nu instala bariere antifoc înaintea buncărelor operative de capacitate mică (ce nu depăşesc 0,01 din volumul încăperii de producţie):

b) pe conductele de la capetele noriilor şi din concasoare pe transportoarele cu lanţ şi cele cu bandă de tip închis, prin care se efectuează încărcarea buncărelor şi silozurilor, conform notei la 6.4.1, enumerarea a);

c) pe conductele de la capetele noriilor pe buncărele ce se află deasupra balanţelor la elevatoare;

d) pe conductele de debitare a cerealelor de la capetele noriilor în buncărele ce se află deasupra camerelor de uscare ale uscătoriilor de cereale încorporate;

e) pe conductele, ce unesc (inclusiv şi prin transportoarele cu lanţ şi cu bandă de tip închis) buncărele, silozurile sau noriile elevatorului cu uscătoriile de cereale izolate.

6.4.2 Capetele noriilor pe conductele de la care se instalează dispozitivele de izolare a focului, trebuie să fie utilate cu descărcători de explozie.

6.5 Noriile trebuie să fie utilate cu releuri de control al vitezei (RCV) şi detectoare de suprapresiune, precum şi cu dispozitive de control de alunecare a benzii (după însuşirea producerii lor şi elaborărilor constructive pentru instalarea lor).

Note:

1. Detectoarele de suprapresiune urmează de a fi instalate pe ramura ascendentă a noriei. Înălţimea recomandată pentru instalarea acestora constituie 300-400 mm de la sabotul noriei.

2. Se admite în locul detectoarelor de suprapresiune de a instala dispozitive de protecţie contra supraîncărcării noriei.

3. La morile de făină şi fabricile de crupe în funcţiune, pînă la executarea reutilărilor tehnice şi reconstruirilor, se admite exploatarea noriilor de tipul I-10, I-2x10, I-20 şi I-2x20 fără detectoare de suprapresiune, cu excepţia noriilor pentru recepţia şi debitarea materiei prime în procesul de producere şi noriilor de evacuare a produsului finit în secţia (depozitul) pentru produse finite.

6.6 Noriile trebuie să fie utilate cu mecanisme de frînare cu acţionare automată, ce evită mersul în sens opus al benzii în cazul staţionărilor spontane ale noriilor.

Notă

La producţiile şi obiectele în funcţiune se admite a nu instala mecanisme de frînare la noriile cu capacitate de producţie pînă la 50 t/h.

6.7 Construcţia noriei duble trebuie să asigure posibilitatea întinderii separate a benzilor şi controlului independent al vitezei fiecărei benzi.

Notă

Cerinţele se atribuie întreprinderilor producătoare de norii.

6.8 Transportoarele staţionare cu bandă cu viteza de mişcare a benzii 1m/s şi mai mult trebuie să fie utilate cu RCV.

6.9 Pe transportoarele cu lanţ şi elicoidale trebuie să fie prevăzute dispozitive ce vor proteja transportoarele contra supraîncărcării coşului cu produse (dispozitive de autoscurgere în buncăre şi silozuri, utilate cu detectoare ale nivelului superior; supape de siguranţă cu întreruptoare finale; detectoare de suprapresiune sau alte dispozitive).

6.10 Pe transportoarele cu lanţ trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de control al cazurilor de rupere a benzii.

Notă

La producţiile şi obiectele în funcţiune, pînă la efectuarea reutilărilor tehnice şi reconstrucţiilor, se admite exploatarea transportoarelor cu lanţ fără dispozitive de control a cazurilor de rupere a benzii, în cazul cînd instalarea acestora nu este prevăzută de către întreprinderea-producătoare la construcţia transportorului livrat.

6.11 Dispozitivele, enumerate în 6.5-6.10, trebuie să fie incluse în setul utilajului fabricat în serie.

6.12 Amplasarea generală a utilajelor trebuie să asigure căile de trecere şi accesul liber la ele în conformitate cu prevederile documentelor normative în vigoare.

6.13 Utilajele, recipientele, conductele de produse, la care temperatura suprafeţei exterioare depăşeşte 45°C, trebuie să fie izolate termic.

6.14 Utilajele trebuie să fie etanşate şi aspirate efectiv pentru a evita eliminarea prafului în încăperile de producţie.

6.15 Maşinile trebuie să fie permanent în funcţionare perfectă, să fie reglate, să funcţioneze fără zgomot impropriu, vibraţie şi fricţiune sporită a pieselor în mişcare.

6.16 La producţii şi obiecte trebuie să fie elaborat şi să funcţioneze sistemul de reparaţie preventivă planificată (RPP) a utilajelor.

6.17 Se recomandă de prevăzut dispozitive de control de la distanţă a temperaturii rulmenţilor turbocompresoarelor, ventilatoarelor cu turbină şi concasoarelor.

6.18 Este necesar de a asigura controlul lunar al funcţionării mijloacelor de prevenire a exploziei cu înscrierea corespunzătoare în registru.

6.19 În faţa morilor cu valţuri, concasoarelor, dispozitivelor de fărîmiţare cu bolţuri şi ştifturi, detaşoarelor, entoleiterelor, bătătoarelor, maşinilor pentru măcinare, maşinilor de decorticat şi rectificat, decorticatoarelor, mecanismelor de strivire, granulatoarelor şi altor maşini cu acţiune de lovire trebuie să fie instalată bariera magnetică.

Notă

În cazul cînd entoleiterul sau detaşatorul este instalat nemijlocit după moara cu valţuri, atunci protecţia magnetică se admite a fi instalată doar în faţa acesteia.

6.20 Barierele magnetice trebuie să fie prevăzute la descărcarea cerealelor din transportul auto, naval şi feroviar.

6.21 Dispozitivele electrice de acţionare ale concasoarelor cu ciocane, de regulă, trebuie să fie grupate cu detectoare pentru nivelul inferior al buncărelor ce se află deasupra concasoarelor.

Se admite funcţionarea concasoarelor fără blocarea dispozitivelor electrice de acţionare ale acestora cu detectoare pentru nivelul inferior al buncărelor ce se află deasupra concasoarelor cu condiţia instalării barierelor antifoc pe conductele de debitare a produselor în concasoare, conform 6.4.

6.22 În concasoare trebuie să fie prevăzută posibilitatea reglării încărcării.

6.23 Demararea concasorului se efectuează doar după controlul minuţios al lipsei în el a obiectelor străine şi produselor de concasoare.

Pînă la demararea concasorului urmează a controla completivitatea, fixarea şi starea ciocanelor pe rotor, integritatea sitelor.

6.24 Nu se admite funcţionarea morilor cu valţuri în lipsă de produse, cu valţurile strînse, cu deformarea şi deplasarea lor de-a lungul axei.

6.25 La exploatarea noriilor este necesar de asigurat întinderea şi reglarea cursei benzii, ce exclud posibilitatea alunecării ei pe tambur, atingerea benzii şi căuşelor de ţevile noriilor, carcasa capului şi sabotului.

6.26 În timpul funcţionării transportoarelor cu bandă urmează de asigurat funcţionarea normală a benzii transportorului fără alunecarea ei de pe tambure şi role, atingerea ei de construcţiile de suport şi fără patinarea pe tambure.

6.27 Se interzice de a uni capetele benzilor de transportoare şi curelelor de transmisie cu ajutorul bridelor metalice, buloanelor etc. (ele trebuie să fie unite prin vulcanizare fierbinte şi cusături cu curele tăbăcite şi etc.).

6.28 În transmisiile cu curele trapezoidale tensionarea tuturor curelelor trapezoidale trebuie să fie aceeaşi.

Nu se admite funcţionarea dispozitivului de acţionare cu setul incomplet de curele trapezoidale şi aplicarea curelelor cu profil, ce nu corespunde profilului canalului roţilor de antrenare.

Nu se admite înlocuirea curelelor trapezoidale separat. Dacă este necesar de înlocuit sau de completat dispozitivele de acţionare cu curele trebuie să fie schimbat tot setul de curele trapezoidale cu altele noi.

6.29 Maşina trebuie să fie sistată din funcţiune:

a) la semne neînsemnate de aprindere sau miros de fum;

b) la apariţia zgomotului impropriu şi vibraţiei;

c) la aglomerarea, blocarea şi supraîncărcarea cu produse;

d) în caz de deteriorări şi defecţiuni;

e) la pătrunderea obiectelor străine în organele de lucru.

6.30 În obligaţiile personalului de deservire a maşinilor se include:

a) cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor cu privire la exploatarea utilajului deservit;

b) controlul asupra stării părţilor de fricţiune ale maşinilor, asigurarea funcţionării normale a acestora şi lubrifierii regulate;

c) controlul stării curelelor de transmisie şi tensionarea acestora;

d) asigurarea debitului continuu uniform de produse în maşină, neadmiţînd supraîncărcarea maşinilor şi blocarea acestora cu produse;

e) controlul funcţionării sistemelor de aspiraţie şi ventilaţie;

f) comunicarea operatorului şi conducătorului de tură în privinţa necesităţii de oprire din funcţiune a maşinii, iar în cazuri de avarie - oprirea din funcţiune a maşinii, în conformitate cu PLA;

g) primirea şi predarea în stare perfectă a utilajului întreţinut, curăţarea regulată a utilajelor şi zonei de deservire la sfîrşitul turei.

7. Dirijarea automată de la distanţă, blocarea şi controlul funcţionării maşinilor şi mecanismelor

7.1 Dirijarea automată de la distanţă (DAD) a dispozitivelor electrice de acţionare ale utilajelor, controlul funcţionării maşinilor şi utilajelor, blocarea automată, semnalizarea de producţie şi în caz de avarie trebuie să corespundă prevederilor normelor de proiectare tehnologică şi prezentului regulament.

7.2 Metodele (procedeele) de dirijare, nivelul de automatizare şi baza de elemente aplicată în aceste scopuri se determină de sarcina tehnică pentru proiectare şi nu trebuie să reducă nivelul securităţii antideflagrante al producţiei sau obiectului proiectat, stabilit de prevederile prezentului regulament.

7.3 În proiectele morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate nou construite, reconstruite şi reutilate tehnic trebuie de prevăzut:

a) demararea şi staţionarea centralizată de la distanţă a motoarelor electrice ale utilajelor;

b) staţionarea de avarie a tuturor motoarelor electrice ale atelierului de la orice etaj şi panou de comandă (dispecerat);

c) dirijarea locală a dispozitivului electric de acţionare al fiecărei maşini;

d) blocarea automată a motoarelor electrice ale maşinilor sau grupului de maşini astfel încît consecutivitatea demarării şi staţionării acestora, precum şi staţionarea unei maşini din acest grup în caz de avarie să excludă posibilitatea aglomerărilor şi supraîncărcărilor;

e) blocarea motoarelor electrice ale instalaţiilor de aspiraţie şi maşinilor aspirate, ce asigură demararea utilajelor după demararea instalaţiilor de aspiraţie, staţionarea instalaţiilor de aspiraţie după staţionarea maşinilor de aspirare, staţionarea utilajelor la staţionarea instalaţiilor de aspiraţie în caz de avarie, sistarea debitului produselor şi transmiterea semnalelor în privinţa funcţionării dispozitivelor de acţionare la panoul de comandă în cazul staţionării instalaţiilor de aspiraţie;

f) blocarea motoarelor electrice ale separatorilor electromagnetici, ce asigură staţionarea lor în lipsa curentului electric permanent în circuitul electromagneţilor;

g) controlul la distanţă al nivelului superior şi inferior al cerealelor, crupei, făinii, tărîţei, materiei prime de nutreţuri combinate în silozuri şi buncăre;

h) gruparea dispozitivelor de acţionare a obturatoarelor (dacă acestea există) ventilatoarelor cu mecanismele de demarare ale fiecărui ventilator;

i) dirijarea la distanţă a dispozitivelor electrice de acţionare ale obturatoarelor şi dispozitivelor de evacuare sub silozuri şi buncăre, supapelor intermediare şi etc.;

î) controlul încărcării maşinilor de decorjare şi rectificare, maşinilor de laminat, morilor de valţuit, preselor, concasoarelor cu ciocane şi ventilatoarelor cu turbine prin instalarea ampermetrelor în reţelele dispozitivelor electrice de acţionare ale acestora (pe panourile de comandă sau la maşini);

j) controlul funcţionării noriilor prin instalarea dispozitivelor de control al deplasării benzii de pe tambur, conform 6.5, RCV şi detectoarelor de suprapresiune.

Notă

La producţiile şi obiectele în funcţiune de la RCV al fiecărei norii cu dispozitiv de acţionare a transmisiei poate fi prevăzută numai declanşarea în caz de avarie a semnalizării sonore sau acustice.

k) controlul funcţionării transportoarelor staţionare cu bandă prin instalarea RCV;

l) controlul asupra funcţionării transportoarelor cu lanţ prin instalarea detectoarelor de suprapresiune, întreruptoarelor finale şi/sau altor dispozitive, ce deconectează transportorul la supraîncărcarea coşului sau deteriorarea lanţului;

m) controlul funcţionării transportoarelor elicoidale (transportoarelor-melc) prin instalarea detectoarelor de suprapresiune (întreruptoarelor finale), ce deconectează transportorul la supraîncărcarea coşului;

n) controlul funcţionării vanelor de ecluză ale sistemelor de transport pneumatic prin instalarea RCV pe acestea;

p) gruparea vanelor de ecluză ale descărcătorilor cu ventilatori cu turbină în reţelele pneumatice;

q) controlul temperaturii rulmenţilor compresoarelor cu turbină, ventilatorilor cu turbină şi concasoarelor (dacă în conformitate cu 6.17 este prevăzut controlul la distanţă al temperaturii lor);

r) sistemul de semnalizare acustică şi sonoră la demararea motoarelor electrice ale maşinilor şi utilajelor şi controlul asupra funcţionării lor;

s) legătura bilaterală de producţie prin difuzoare şi comunicare telefonică a operatorului cu locurile de muncă.

7.4 La proiectarea morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe şi nutreţuri combinate nou construite, reconstruite şi reutilate tehnic cu randament mic (2t/h şi mai puţin) se admite a prevedea DAD în volum redus.

7.5 În proiectele elevatoarelor nou construite, reconstruite şi reutilate tehnic este necesară respectarea cerinţelor 7.3, enumerările a, b, c, d, e, i, j, k, l, m, r, s, precum şi:

a) controlul asupra încărcării noriilor de bază prin instalarea ampermetrelor pe panourile de comandă sau la locurile respective;

b) controlul temperaturii cerealelor;

c) controlul de la distanţă a nivelului superior şi inferior al cerealelor în buncărele încăperii de lucru şi în caz de necesitate, în silozurile blocului de siloz.

7.6 În silozurile corpurilor de siloz pentru materie primă ale întreprinderilor de nutreţuri combinate de depozitare a şroturilor, făinii granulate de ierburi şi a tărîţei trebuie să fie prevăzut controlul de la distanţă al temperaturii.

8. Sisteme de aspiraţie şi transport pneumatic

8.1 Proiectarea şi exploatarea sistemului de aspiraţie şi transportului pneumatic trebuie de efectuat conform normelor, regulilor, instrucţiunilor, indicaţiilor în vigoare şi prezentului regulament.

8.2 Maşinile de ventilare şi ventilatoarele în instalaţiile de transport pneumatic şi de aspiraţie ale încăperilor de categoria Б trebuie să fie instalate după pulvocaptoare.

Se admite de a instala la întreprinderile (atelierele) de reparaţie a materialelor de ambalare filtre cu refulare, dacă ele sînt instalate în camere speciale, separate de încăperile de categoriile Б şi В prin pereţi antifoc de tipul 1, şi înaintea ventilatorului este instalat un ciclon, ce reduce concentraţia de praf în aerul, care trece prin ventilator. În acest caz din cameră trebuie să fie prevăzute două ieşiri de evacuare. Pentru suprafaţa camerei mai mică de 110 m² se admite de amenajat o singură ieşire, care duce spre două ieşiri de evacuare de la etaj.

Se admite instalarea ventilatoarelor pînă la filtre şi cicloane cu condiţia utilizării ventilatoarelor fabricate cu protecţie contra scînteilor. Gradul de protecţie contra scînteilor ventilatorului se determină conform prevederilor documentelor în vigoare.

8.3 Nu se admite comasarea într-o singură instalaţie de aspiraţie:

a) desprăfuirea utilajului potenţial periculos (noriilor, concasoarelor, morilor cu valţuri şi altor maşini cu acţiune de lovire) şi buncărelor, cu un volum mai mare de 0,01 decît volumul încăperii de producţie;

b) desprăfuirea utilajului potenţial periculos şi altui utilaj de tip buncăr (malaxoarelor cu amestecare prin cădere liberă, balanţelor şi etc.), cu un volum liber mai mare de 0,01 decît volumul încăperii de producţie;

c) desprăfuirea utilajului potenţial periculos şi silozurilor.

8.4 Recipientele pentru captarea şi depozitarea prafului trebuie să fie aspirate de o instalaţie aparte.

8.5 Nu se admite amplasarea fîntînilor, camerelor, coşurilor de aspiraţie de precipitare a prafului, după instalaţiile pulvocaptoare.

8.6 Utilajul instalaţiilor de aspiraţie (filtrele, cicloanele, ventilatoarele şi etc.) poate fi amplasat în încăperile de producţie de categoriile Б şi В împreună cu utilajul de transport şi tehnologic.

8.7 Lungimea porţiunilor orizontale ale conductelor de aer trebuie să fie minimă.

8.8 Nu se admite pozarea conductelor de aer de tranzit prin încăperile de depozitare a materiei prime şi produsului finit, precum şi prin încăperile de categorii diferite.

8.9 Nu se admite amplasarea ventilatoarelor şi pulvocaptoarelor ale uscătoriilor de cereale separate în clădirile de lucru ale elevatoarelor.

8.10 Joncţiunile instalaţiilor de aspiraţie, locurile de asamblare a tuburilor de intrare şi ieşire cu maşina trebuie să conţină garnituri de etanşare, ce vor exclude prăfuirea şi impurificarea produsului.

8.11 Conductele de aer ale instalaţiilor de transport pneumatic şi de aspiraţie, precum şi conducta de autoscurgere nu trebuie să aibă găuri, fisuri şi crăpături, care reduc etanşarea lor.

8.12 Balanţele trebuie să fie închise cu manta etanşă.

8.13 Praful şi alte impurităţi trebuie să fie evacuate continuu din pulvocaptoare.

8.14 Nu se admite contactarea conductelor de aer ale instalaţiilor de aspiraţie cu conductele sistemului de încălzire.

8.15 Conductele de aer şi materiale trebuie să fie prizate cu pămîntul în cel puţin două locuri.

Pulvocaptoarele şi maşinile de ventilaţie urmează a fi suplimentar prizate cu pămîntul separat. În asamblările între piesele instalaţiilor nu se admite utilizarea şaibelor sub buloane din materiale dielectrice, vopsite cu coloranţi care nu conduc curentul electric.

8.16 La producţii şi obiecte trebuie să fie fişe tehnice pentru instalaţiile de aspiraţie şi transport pneumatic, ce se întocmesc de către întreprinderile de reglare specializate.

După fiecare reparaţie a instalaţiei de aspiraţie (şi înlocuire a utilajelor) aceasta trebuie să fie controlată de către inginerul responsabil pentru aspiraţie sau altă persoană nominalizată de conducătorul întreprinderii, cu înscrierea rezultatelor controlului (inclusiv şi a tuturor devierilor depistate) în fişa tehnică a instalaţiei de aspiraţie.

Toate modificările în reţelele de aspiraţie se introduc în fişa tehnică a instalaţiilor de aspiraţie.

9. Sisteme de încălzire şi ventilaţie

9.1 La proiectarea şi exploatarea sistemelor de încălzire şi ventilaţie urmează a avea drept principiu cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

9.2 Încăperile de producţie ale morilor mecanice de făină, fabricilor de crupe, nutreţuri combinate, atelierelor de prelucrare a seminţelor hibride de calitate, atelierelor şi secţiilor de depozitare a făinii în vrac, atelierelor de împachetare în ambalaje mici, încăperile pentru ambalarea materiei prime la fabricile de nutreţuri combinate (nou proiectate), atelierele de reparaţie a ambalajelor şi de reparaţie, încăperile dispeceratelor, birourile şefilor de secţii şi elevatoare, încăperile de uz social, laboratoarele trebuie să fie încălzite în perioada rece a anului. Concomitent, trebuie să fie încălzite încăperile pentru încălzirea muncitorilor, care lucrează la aer liber şi încăperile de producţie neîncălzite ale elevatoarelor şi depozitelor.

9.3 Sistemele de ventilaţie la suprapresiune pentru încăperile de producţie cu regim de lucru în trei ture urmează, de regulă, a fi combinate cu sistemul de încălzire cu aer. În restul încăperilor de producţie şi auxiliare se prevede sistemul de încălzire cu apă.

9.4 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, reconstruite şi reutilate tehnic instalaţiile la suprapresiune nu trebuie să fie amplasate în încăperile pentru deservire de categoriile A şi Б.

În încăperile de deservire de categoriile A şi Б se admite amplasarea instalaţiilor la suprapresiune cu condiţia executării lor cu protecţie antideflagrantă.

9.5 Sistemele de ventilaţie la suprapresiune de tip obişnuit, amplasate în încăperi separate şi care deservesc încăperile de categoriile A şi Б trebuie să fie utilate cu supape reversibile cu protecţie antideflagrantă, instalate în locurile de intersecţie a conductelor de aer cu parapete de protecţie a încăperilor pentru utilajul de ventilaţie.

9.6 La proiectarea producţiilor şi obiectelor noi, precum şi reconstruirea lor, sistemele de ventilaţie şi încălzire cu aer trebuie să fie prevăzute comune pentru încăperile de producţie de categoria Б, amplasate pe nu mai mult de trei etaje.

9.7 Instalaţiile de ventilaţie, care deservesc încăperile de categoria Б, trebuie să fie utilate cu dispozitive de deconectare de la distanţă în caz de incendii sau avarii. Verificarea ventilaţiei la eficacitate - o dată în an.

9.8 În locurile de intersecţie a pereţilor antifoc sau planşeelor pe conductele de aer se montează supape de reţinere a focului.

Limita de rezistenţă la foc a conductelor de aer tranzit şi colectoarelor sistemelor de ventilaţie şi încălzire cu aer la pozarea lor prin încăperile de producţie de categoriile A, Б şi В urmează de prevăzut nu mai puţin de 0,5 h.

9.9 Pentru încălzirea lucrătorilor în încăperile (cabinele), amplasate în clădirile de lucru ale elevatoarelor şi depozitele neîncălzite, se admite încălzirea electrică cu ajutorul cuptoarelor electrice cu puterea de 1 kW, instalate staţionar, de fabricare industrială în manta metalică închisă (fără spirale deschise şi alte elemente de încălzire).

9.10 În încăperile de producţie aerul evacuat în afară cu ajutorul sistemelor tehnologice trebuie să fie compensat cu aflux de aer împrospătat pentru a evita formarea vacuumului în încăperi.

9.11 În încăperile neîncălzite ale clădirilor de producţie, unde în rezultatul funcţionării sistemului de aspiraţie se produce rarefierea aerului, este necesar de prevăzut un aflux de aer din exterior.

9.12 La aparatele de încălzire trebuie să fie asigurat accesul liber. În încăperile de categoriile A, Б şi В trebuie utilizat aparate de încălzire cu suprafaţă netedă amplasate la înălţimea, care asigura posibilitatea curăţării lor de praf.

Se interzice acoperirea aparatelor de încălzire cu obiecte străine sau cu materiale străine. Nu se admite amplasarea aparatelor de încălzire în nişe.

9.13 În încăperile de producţie de categoriile Б şi В ale producţiilor şi obiectelor în funcţiune se admite a preconiza recircularea aerului din instalaţiile de aspiraţie şi transport pneumatic în conformitate cu deciziile tehnice ale întreprinderilor de proiectări, coordonate cu Organul de securitate industrială.

Aerul debitat în încăperi trebuie să treacă prin bariere antifoc şi să corespundă cerinţelor normelor sanitare.

9.14 Încăperile pentru curăţarea sacilor trebuie să fie utilate cu sistem efectiv de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie pentru înlăturarea prafului, care se formează în zonele de lucru ale încăperilor.

9.15 Nu se admite prevederea unui sistem de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie sau sistem de ventilaţie prin aspiraţie în fîntînile destinate pentru întreţinerea noriilor, transportoarelor cu lanţ şi etc., amplasate în încăperile de categoria Б.

9.16 Nu este necesară proiectarea şi construirea protecţiei contra fumului în caz de incendiu în clădirile elevatoarelor, morilor mecanice de făină, producere a crupelor şi nutreţuri combinate.

9.17 La producţiile şi obiectele în funcţiune se admit abateri de la cerinţele 9.4, 9.5 şi 9.6 în cazul imposibilităţii tehnice de realizare a lor.

10. Instalaţii electrice

10.1 Construcţia instalaţiilor electrice

10.1.1 La proiectarea instalaţiilor electrice urmează a avea drept principiu cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

10.1.2 Construcţia, tipul de executare, gradul de protecţie al învelişului, metoda de instalare, clasa de izolaţie a maşinilor, aparatelor, dispozitivelor, cablurilor, conductoarelor şi altor elemente utilizate ale instalaţiilor electrice trebuie să corespundă tensiunii nominale în reţea, clasei zonelor cu pericol de deflagraţie şi caracteristicilor mediului ambiant, precum şi cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.1.3 Mecanismele pentru racordarea cablurilor sau conductoarelor la maşinile, aparatele şi dispozitivele electrice trebuie să corespundă prevederilor documentelor normative în vigoare pentru zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu ale clasei respective.

10.1.4 Reţelele de prizare cu pămîntul şi legare la conductorul neutru trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2 Dispozitive, maşini şi aparate electrice

10.2.1 Tipurile, executarea motoarelor electrice, instalate staţionar în dependenţă de clasa zonei cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2.2 În zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu se permite utilizarea aparatelor şi dispozitivelor electrice cu îndeplinirea cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2.3 Se interzice aplicarea aparatelor electrice de încălzit în zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu ale încăperilor de producţie cu excepţia cazurilor, menţionate în 9.9. În zonele cu pericol de incendiu se admite aplicarea aparatelor electrice de încălzit cu îndeplinirea cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.2.4 Gradul de protecţie a învelişului utilajului electric al macaralelor, palanelor, ascensoarelor şi altor mecanisme electrice de ridicat, aflate în zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.3 Iluminarea electrică

10.3.1 Montarea instalaţiilor electrice de iluminat în zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu ale încăperilor de producţie trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

Vestibulurile-ecluză trebuie să fie utilate cu sistem de iluminare de avarie.

10.3.2 Construcţia corpurilor de iluminat, panourilor de distribuţie, aparatelor, reţelelor electrice, tuturor subansamblurilor principale şi pieselor instalaţiilor de iluminare trebuie să corespundă claselor zonelor cu pericol de deflagraţie şi incendiu, categoriilor şi grupelor amestecurilor deflagrante. Construcţiile elementelor reţelelor de iluminat nu trebuie să admită pătrunderea prafului.

10.3.3 Puterea lămpilor în corpurile de iluminat nu trebuie să depăşească limita admisibilă pentru tipul dat de corpuri de iluminat.

10.3.4 Trebuie să fie asigurată posibilitatea iluminării de sus a buncărelor şi silozurilor prin trape cu corpuri de iluminat portative de tip proiector, impermeabile la praf, cu grad de protecţie al învelişului nu mai mic de IP54 sau cu lanterne portative cu acumulator.

Se admite iluminarea buncărelor şi silozurilor (în cazul deconectării mecanismelor şi instalaţiilor de descărcat) cu corpuri de iluminat portative, tensiunea în reţea fiind nu mai mare de 12 V (în recipiente metalice) şi 42 V (în recipiente de beton armat şi din lemn).

Corpurile de iluminat portative pentru iluminarea buncărelor şi silozurilor trebuie să fie de "siguranţă sporită contra exploziei" cu grad de protecţie al învelişului nu mai mic de IP54, iar capacele de sticlă ale acestora trebuie să fie protejate cu plasă metalică în corespundere cu cerinţele documentelor normative în vigoare.

10.3.5 Gradele de protecţie minim admisibile ale corpurilor de iluminat în zonele cu pericol de deflagraţie incendiu trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.3.6 În zonele cu pericol de deflagraţie corpurile de iluminat cu becuri cu incandescenţă, becuri fluorescente şi becuri cu mercur cu arc trebuie să corespundă cerinţelor normelor în vigoare şi regulilor de siguranţă contra exploziilor.

10.3.7 La instalarea cablurilor în zonele cu pericol de deflagraţie montarea corpurilor de iluminat şi a firelor electrice trebuie să fie efectuată în corespundere cu condiţiile tehnice privind montarea cablurilor de iluminat de curent alternativ cu tensiune pînă la 400 V în încăperile cu pericol de deflagraţie de clasele B-Ia, B-Ib şi B-IIa.

10.3.8 Corpurile de iluminat în afara clădirilor în zonele cu pericol de deflagraţie nu trebuie să balanseze sub acţiunea vîntului.

10.3.9 Corpurile de iluminat trebuie să fie instalate la o înălţime nu mai mică de 2,5 m. Corpurile de iluminat instalate la înălţimea mai mică de 2,5 m trebuie să fie utilate cu plase protectoare.

Corpurile de iluminat, deservite de pe scări mobile duble sau scări mobile simple trebuie, de regulă, să fie instalate la înălţime nu mai mare de 4,5 m de la nivelul podelei.

În galerii, tuneluri, sub şi deasupra terenurilor se admite instalarea corpurilor de iluminat la înălţimea nu mai mică de 1,7 m cu condiţia, că armarea nu va fi un obstacol pentru deplasarea normală a personalului de deservire. În acest caz, trebuie utilizate corpuri de iluminat în care accesul la bec şi elementele conductoare de curent este posibil doar cu ajutorul instrumentelor electrice.

10.3.10 Nu se admite joncţionarea conductoarelor în interiorul consolelor sau ţevilor pe care este instalat aparatajul.

10.3.11 Accesoriile (plafonierele), instalate strîns lipit de tavan, trebuie să fie fixate în priză din material izolant.

10.4 Instalaţii de distribuţie (ID), substaţii de transformare (ST), posturi de transformare prefabricate (PTP) şi substaţii de convertizare (SC)

10.4.1 ID, ST, SC cu instalaţii electrice de destinaţie generală (fără mijloace de protecţie contra exploziei) trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.4.2 În caz de necesitate în încăperile pentru echipamentul electric trebuie de prevăzut ventilaţie prin refulare şi aspiraţie, calculată pentru evacuarea excesului de căldură. În acest caz, sistemul de ventilaţie prin refulare şi aspiraţie a acestor încăperi trebuie să fie separat de încăperile zonelor cu pericol de deflagraţie.

10.4.3 PTP cu ulei, cu răcire în aer, precum şi cu lichid neinflamabil se admite a fi instalate în aceeaşi încăpere cu ID, fără a separa transformatoarele prin pereţi despărţitori.

10.4.4 Se interzice pozarea conductelor cu substanţe (amestecuri) deflagrante şi inflamabile prin ID, ST şi SC.

10.4.5 Racordurile cablurilor şi ţevilor cu conductoare electrice în încăperile de clasele B-Ia, B-Ib şi B-IIa şi zonele cu pericol de incendiu ale ID, ST din zonele cu pericol de deflagraţie de toate clasele trebuie să fie astupate etanş cu materiale ignifuge.

10.4.6 Canalele pentru cabluri şi podelele în încăperile ID, ST şi PTP trebuie să fie ignifuge şi închise la nivelul pardoselii finite prin plăci ignifuge.

10.4.7 În încăperile panourilor de comandă se admite de acoperit podeaua cu linoleum sau parchet, iar canalele şi pardoseala podelei a doua de acoperit cu panouri demontabile din lemn, căptuşite din direcţia cablurilor cu plăci de oţel.

10.4.8 Nu se admite de a construi praguri la uşile ID, ST, PTP, dispeceratelor şi vestibulurilor acestora.

10.4.9 În cazul cînd deasupra uşii sau orificiului de evacuare, ventilaţie a încăperilor ST şi PTP cu transformatoare cu ulei există fereastră, sub ea pe toată lăţimea uşii sau orificiului de evacuare, ventilare trebuie să fie instalată o copertină ignifugă cu deschidere de 70 cm.

10.5 Staţii de încărcare a electrocarelor

10.5.1 Încăperile bateriilor de acumulatoare trebuie să fie amplasate în clădiri cu grad de rezistenţă la foc nu mai jos de II.

10.5.2 Bateriile de acumulatoare de demarare şi tracţiune trebuie să fie încărcate în încăperile staţiilor de încărcare, special destinate acestui scop sau în locuri special repartizate ale atelierului.

Bateriile de acumulatoare cu soluţie acidă şi alcaline trebuie să fie amplasate în încăperi separate.

10.5.3 Dacă numărul de maşini cu baterii de acumulator de tracţiune nu depăşeşte şase, se permite încărcarea lor atît în încăperi separate cu ventilaţie naturală, cît şi în încăperi de producţie comune, fără pericol de deflagraţie şi incendiu, cu condiţia ca într-un singur loc să nu fie mai mult de două maşini sau baterii sub dispozitivele de aspiraţie locală.

La îndeplinirea acestor cerinţe clasa zonei cu pericol de deflagraţie şi incendiu nu se schimbă.

10.6 Maşini, mecanisme şi instalaţii mobile şi transportabile

10.6.1 Maşinile electrice, aparatele şi dispozitivele mobile, care constituie partea componentă a instalaţiilor mobile, trebuie să fie fabricate similar maşinilor electrice, aparatelor şi dispozitivelor, instalate staţionar. Instalaţiile mobile trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

10.6.2 Aparatele şi dispozitivele manuale şi portative, utilizate în zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare. Carcasele acestor dispozitive şi aparate trebuie să fie cu grad de protecţie nu mai puţin de 1 P54.

10.6.3 Întreruptoarele electrice cu pîrghie trebuie să fie utilate cu mantale închise.

10.6.4 Prizarea cu conductorul neutru a receptorilor mobili trebuie să se efectueze cu un conductor flexibil special destinat pentru acest scop, aflat în înveliş comun cu conductoarele de lucru şi cuplat fiabil la reţeaua de prizare cu conductorul neutru din partea extremităţii de alimentare al conductorului. Se interzice în acest scop aplicarea conductorului neutru prizat cu pămîntul nemijlocit la receptorii electrici.

10.6.5 Corpul instrumentului electric pentru tensiuni mai mari de 42V trebuie să fie utilat cu o clemă specială pentru cuplarea conductorului de legare la nul cu semnul distinctiv "0".

10.6.6 Conectările cu fişă, destinate pentru racordarea instrumentului electric şi corpurilor de iluminat portative, trebuie să fie cu elementele conductoare de curent protejate şi pentru tensiuni de 127V şi 220V să fie utilate cu contact de prizare la conductorul neutru.

10.6.7 Conectările cu fişe (furci, prize), utilizate la tensiuni pînă la 42V, trebuie să difere constructiv de conectările cu fişe obişnuite, destinate pentru tensiuni de 127V şi 220V, şi să excludă posibilitatea racordării fişelor pînă la 42V în prizele de curent pentru 127V şi 220V.

10.6.8 Conectările cu fişe pînă la 42V trebuie să fie de culoare clar diferită de culorile conectărilor cu fişe de 127V şi 220V.

10.6.9 Conectările cu fişe la tensiunea ce depăşeşte 42V trebuie să aibă contacte pentru cuplarea forţată şi anticipată a conductorului, care leagă la nul corpul.

10.6.10 Este interzisă utilizarea autotransformatoarelor şi rezistenţelor suplimentare pentru obţinerea tensiunii inofensive.

10.7 Măsuri pentru asigurarea protecţiei electrostatice la scîntei

10.7.1 Protecţia electrostatică la scîntei (PESS) trebuie să fie asigurată prin crearea condiţiilor, care exclud apariţia descărcărilor electrostatice, capabile să devină sursă de aprindere a amestecurilor de praf şi aer sau cauza perforării şi distrugerii pereţilor nemetalici ai instalaţiei supuşi electrizării.

10.7.2 Pentru asigurarea PESS a utilajelor este necesară îndeplinirea cerinţelor documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

10.7.3 Domeniile admisibile de utilizare a ţevilor din sticlă şi măsurile de asigurare a PESS la utilizarea lor trebuie să corespundă cerinţelor pentru proiectarea conductelor tehnologice din tuburi de sticlă.

10.7.4 La producţiile şi obiectele în funcţiune în instrucţiunile pentru asigurarea securităţii antideflagrante ale acestora trebuie să fie indicate măsurile de protecţie contra manifestărilor periculoase ale electricităţii statice.

10.7.5 Metoda principală de protecţie contra manifestărilor periculoase ale electricităţii statice se constituie prizarea la pămînt.

Instalaţiile din materiale conductoare de curent electric, precum şi organele de lucru ale acestora, subansamblurile şi elementele construcţiilor, executate din materiale conductoare de curent electric, trebuie să fie prizate la pămînt în conformitate cu documentele normative în vigoare.

10.7.6 Aparatele, recipientele, agregatele şi etc., în care au loc procese de măcinare, dispersare, cîntărire, granulare, transportare a produsului şi amestecurilor de praf şi aer, atît cele separate, cît şi cele unite prin conducte de materiale sau construcţii metalice cu alte maşini şi utilaje, trebuie să fie unite prin ramificări aparte cu circuitele prizate cu pămîntul, indiferent de prizarea cu pămîntul a conductelor de materiale şi construcţiilor metalice menţionate.

10.7.7 În toate cazurile, cînd instalaţiile sînt executate din material conductor de curent şi prizarea cu pămîntul constituie un mijloc suficient de protecţie contra electricităţii statice, este necesar de a utiliza această prizare cu pămîntul fiind drept cea mai simplă şi sigură metodă de protecţie.

10.7.8 Utilajul tehnologic, conductele de produse şi etc., amplasate în zonele cu pericol de deflagraţie şi incendiu de toate clasele, trebuie să fie prizate cu pămîntul cel puţin în două locuri cu compensarea potenţialilor pînă la valori nepericuloase.

10.7.9 Elementele intercalate din sticlă organică, montate în instalaţiile de transport pneumatic, trebuie să fie înfăşurate pe din afară cu sîrmă cu pasul dintre spire nu mai mare de 100 mm. Ambele capete ale sîrmei menţionate trebuie să fie bine fixate de părţile metalice ale instalaţiei între care se află intercalaţia.

Intercalaţiile din prelată, cauciuc, montate pe conductele de aspiraţie cu aer, trebuie să conţină conexiuni din sîrmă sau funie de oţel. Ambele capete de sîrmă sau a funiei de oţel menţionate trebuie să fie bine fixate de piesele metalice ale instalaţiei de aspiraţie, între care se află intercalaţia.

10.7.10 Asamblările prin flanşe la conducte, aparate, îmbinările carcaselor la corpuri, asamblările la răsfrîngeri nu necesită dispozitive suplimentare pentru crearea circuitului electric continuu, de exemplu, montarea unor conexiuni speciale. În aceste asamblări se interzice utilizarea şaibelor vopsite cu coloranţi, care nu conduc curentul electric şi şaibelor fabricate din dielectrici.

10.7.11 Instalaţia de prizare cu pămîntul trebuie să fie executată în forma unui circuit comun de prizare la pămînt. Se admite utilizarea circuitului comun de prizare la pămînt pentru protecţia contra electricităţii statice, acţiunilor iniţiale şi repetate ale fulgerului şi prizarea de siguranţă cu pămîntul a instalaţiilor electrice.

10.7.12 În încăperile de producţie şi depozite se interzice utilizarea instalaţiilor şi dispozitivelor, funcţionarea cărora este însoţită de acumularea sarcinilor electrostatice şi descărcărilor prin scîntei, fără dispozitive de protecţie, ce asigură neutralizarea continuă şi totală a sarcinilor electrostatice formate sau ce exclud pericolul descărcărilor în formă de scîntei ale acestora.

10.7.13 Pentru prevenirea pericolului, ce ţine de acumularea sarcinilor electrostatice, este necesar de a:

a) priza la pămînt arborii maşinilor, utilaţi cu rulmenţi de alunecare cu lubrifiere inelară;

b) nu admite obiecte plutitoare pe suprafaţa lichidelor uşor inflamabile (LUI) în rezervoare.

10.8 Exploatarea instalaţiilor electrice

10.8.1 La exploatarea instalaţiilor electrice urmează a avea drept principiu documentele normative în vigoare.

10.8.2 La exploatarea instalaţiilor electrice este necesar de a:

a) nu admite prezenţa (acumularea) LUI, substanţelor şi materialelor combustibile, precum şi gunoiului, prafului şi deşeurilor de producţie în apropierea motoarelor electrice, instalaţiilor de distribuţie, aparatelor de comandă şi dispozitivelor;

b) respecta strict consecutivitatea stabilită de captare şi emitere a semnalelor la demararea şi oprirea din funcţiune a motoarelor electrice;

c) preconiza la înlocuirea accesoriilor de iluminat, permutarea acestora, montarea corpurilor de iluminat, ca conductoarele în locul conectării la corpurile de iluminat să nu fie supuse fricţiunii, tensionării, precum şi să aibă izolaţie proprie.

10.8.3 Motoarele electrice, instalaţiile de distribuţie, conductoarele, corpurile de iluminat trebuie să fie regulat curăţate de praf în corespundere cu graficul aprobat.

10.8.4 Se interzice utilizarea cablurilor şi conductoarelor cu izolaţia, care şi-a pierdut proprietăţile electroizolante de protecţie, precum şi a prizelor şi cutiilor de conexiune deteriorate.

10.8.5 La sistarea bruscă a alimentării cu energie electrică trebuie imediat de a decupla toate dispozitivele de deconectare.

10.8.6 Pentru alimentarea receptorilor electrici mobili şi portativi trebuie de utilizat cabluri flexibile cu înveliş de cauciuc. Este necesar de a efectua sistematic supravegherea stării cablului cu înveliş de cauciuc şi la depistarea deteriorării izolaţiei de a deconecta imediat mecanismul pentru înlocuirea cablului deteriorat.

10.8.7 Pentru evitarea scurtcircuitelor la atingerea maşinii autopropulsate de transport cu cablul cu înveliş de cauciuc, acesta trebuie să fie suspendat la o înălţime lipsită de pericol sau trebuie să fie protejat cu o cutie specială.

10.8.8 Conectarea şi deconectarea fişelor de curent trebuie să se efectueze atunci cînd întreruptorul cu pîrghie (dispozitivul automat) al cutiei de distribuţie este deconectat.

10.8.9 Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice cu tensiunea de alimentare mai mare de 42V în interiorul buncărelor, silozurilor, altor recipiente şi uscătorii, conform 10.3.4.

10.8.10 Toate piesele utilajului electric, destinat pentru lucrările de sudură, trebuie să corespundă prevederilor documentelor normative în vigoare.

10.8.11 Instalaţiile de sudură electrică trebuie să fie prizate la pămînt prin conductoare flexibile din cupru, utilate cu cleme, care asigură un contact sigur. Instalaţiile de sudură electrică trebuie să fie utilate cu limitatori de tensiune pentru funcţionarea în gol.

10.8.12 Conductoarele, care alimentează instrumentul electric manual sau lămpile portative trebuie, în limita posibilităţilor, suspendate. Trebuie să fie exclus contactul direct al conductoarelor cu obiectele metalice, care au suprafeţe fierbinţi, umede şi acoperite cu ulei.

10.8.13 Receptorii portativi de curent - instrumentele electrice, lămpile, transformatoarele trebuie să fie verificate nu mai rar de o dată în lună la standul de probă sau cu ajutorul unui dispozitiv în ce priveşte funcţionarea perfectă a conductoarelor de prizare cu pămîntul ale acestora şi lipsa scurtcircuitelor între conductoare.

Verificarea stării instrumentelor trebuie să fie efectuată de către o persoană delegată cu consemnarea într-un registru special.

Instrumentele electrice trebuie să fie marcate cu numere de inventar şi păstrate în locuri uscate.

10.8.14 Instrumentele manuale, utilizate pentru lucrările de electromontaj (şurubelniţe, cleşte plat, cleşte de tăiat şi etc.) trebuie să fie cu mînere izolate.

10.8.15 Încăperile pentru acumulatoare trebuie să fie permanent închise, cheile trebuie să fie eliberate doar pentru perioada de lucru sau control.

10.8.16 Pe uşile încăperilor pentru acumulatoare trebuie să fie inscripţiile "SECŢIA DE ÎNCĂRCARE. INFLAMABIL. INTRAREA CU FOC INTERZISĂ. FUMATUL INTERZIS".

10.8.17 În zonele cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu pentru toate clasele se interzice de a:

a) efectua repararea şi curăţarea utilajelor electrice şi reţelelor, aflate sub tensiune;

b) cupla instalaţia electrică în cazul cînd priza cu pămîntul (priza cu conductorul neutru) este defectată, precum şi în cazurile cînd sînt defectate sistemul de blocare a capacelor aparatelor şi mecanismelor de pornire ale maşinilor, deteriorate dispozitivele de protecţie contra exploziei;

c) deschide carcasele utilajului electric, dacă în acest timp părţile conductoare de curent electric se află sub tensiune;

d) conecta instalaţiile electrice, ce s-au deconectat automat din cauza scurtcircuitului sau din alte cauze, fără a fi clarificate şi lichidate cauzele deconectării;

e) ţine sub tensiune reţelele electrice neutilizate (chiar şi temporar), precum şi conductoarele şi cablurile electrice cu capetele neizolate;

f) conecta instalaţiile electrice fără asigurarea protecţiei contra deteriorărilor mecanice;

g) supraîncărca cablurile, conductoarele şi instalaţiile electrice peste limitele parametrilor nominali;

h) conecta la transformatoarele, ce alimentează dispozitivele cu protecţie contra scînteilor, alte reţele şi dispozitive, care nu fac parte din această categorie de dispozitive;

i) înlocui becurile electrice arse în corpurile de iluminat, montate în zonele cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu, cu becuri de alt tip şi putere, neadecvate pentru lucru în zonele clasei date;

î) demonta corpurile de iluminat cu protecţie contra exploziei, a scoate capacele de sticlă, reflectoarele şi etc., aflate sub tensiune. A înlocui accesoriile cu protecţie antideflagrantă prin accesorii obişnuite;

j) înlocui sistemul de protecţie (elementele termice, dispozitivele de siguranţă, aparatele de declanşare) a utilajului electric prin alte tipuri de protecţie sau prin aceleaşi tipuri, dar cu parametri nominali, pentru care utilajul electric nu a fost calculat.

10.8.18 Defecţiunile în reţelele electrice şi aparatajul electric, care pot genera formarea scînteilor, scurtcircuitul, încălzirea izolaţiei cablurilor şi conductoarelor peste limita admisibilă, trebuie imediat să fie lichidate de către personalul de serviciu.

Reţeaua electrică defectată trebuie să fie imediat deconectată.

11. Cerinţe suplimentare

11.1 La orice producţie şi obiect procesele tehnologice trebuie să fie efectuate conform schemei aprobate pentru tipul dat de prelucrare şi tratare a cerealelor în conformitate cu cerinţele regulilor de organizare şi efectuare a proceselor tehnologice şi prezentului regulament.

11.2 Utilajele trebuie să fie aplicate în corespundere cu cerinţele schemei tehnologice conform productivităţii şi destinaţiei, sarcinii impuse şi nu trebuie să depăşească valorile stabilite conform datelor din fişa tehnică, normelor de proiectări tehnologice şi regulilor de organizare şi efectuare a proceselor tehnologice.

11.3 Încărcarea produselor şi deşeurilor fără ambalaj în transportul auto trebuie efectuată cu ajutorul dispozitivelor, ce vor evita prăfuirea teritoriului sau se vor încărca în încăpere închisă.

Se recomandă de a transporta deşeurile de pe teritoriul întreprinderii în automobile special utilate sau automobile speciale pentru nutreţuri.

11.4 La fabricile de nutreţuri combinate locurile pentru descărcarea materiei prime făinoase şi tărîţelor din transportul feroviar şi auto trebuie să fie dotate cu dispozitive pentru prevenirea formării prafului.

11.5 Se interzice categoric utilizarea maşinilor şi utilajelor cu motoare de ardere internă în încăperile de producţie şi depozite.

11.6 Se interzice recepţia şi depozitarea produselor necerealiere (şroturilor, macuhurilor, tărîţelor, făinii de iarbă granulate şi etc.) în silozurile şi buncărele elevatoarelor pentru cereale.

11.7 Boabele de porumb trebuie de uscat numai în uscătoriile verticale cu echicurent separate.

11.8 La depozitarea boabelor de porumb trebuie de prevăzut un număr minim de permutări.

11.9 Cojile de orez, orz, hrişcă, tărîţele de mei trebuie să fie depozitate în buncăre cu capacitate pentru 1-2 zile de funcţionare a fabricii de producere a crupelor.

Nu se admite depozitarea cojilor de seminţe pe terenuri deschise sau sub acoperişuri.

11.10 Depozitarea turtelor oleaginoase şi şroturilor se efectuează în conformitate cu cerinţele documentelor normative în vigoare.

11.10.1 Din loturile de şroturi parvenite la întreprindere se prelevează probe conform regulilor stabilite şi se efectuează controlul prin sondaj al benzinei reziduale.

Nu se admite încărcarea şroturilor cu miros de benzină în siloz.

11.10.2 Se interzice depozitarea şroturilor şi turtelor oleaginoase cu temperatura şi umiditatea ce depăşeşte normele stabilite. Ele trebuie să fie prelucrate imediat sau aduse la parametrii, care asigură posibilitatea păstrării lor.

11.11 Este necesar periodic de a permuta (reîncărca) şroturile şi altă materie primă făinoasă, predispusă la autoaprindere, din recipientele ocupate în altele libere.

Permutările menţionate trebuie să fie realizate conform planurilor-grafice, elaborate de conducătorul laboratorului tehnologic în baza termenelor admisibile de depozitare continuă a materiei prime în buncăre şi silozuri.

În conformitate cu cerinţele privind asigurarea securităţii antiincendiare a silozurilor şi buncărelor la întreprinderile de depozitare şi prelucrare a cerealelor este necesar de a controla prezenţa şi structura cantitativă a gazelor combustibile (hidrogenului, metanului, oxidului de carbon), precum şi a oxigenului degajat în rezultatul descompunerii termooxidante a materiei prime vegetale.

11.12 În cazul depistării creşterii temperaturii în materia primă de nutreţuri combinate făinoase sau în formă de granule, condiţionate de indicii autoîncălzirii, controlul temperaturii în lotul dat se efectuează zilnic.

Aceste loturi de materie primă se realizează în primul rînd.

11.13 Pentru transportarea deşeurilor de producţie trebuie să fie utilizat transportul prin autoscurgere şi mecanic (noriile, transportoarele cu lanţ şi elicoidale, transportoarele cu bandă şi fără rotile în carcase închise) şi transportul pneumatic, ce exclud eliminarea prafului în încăpere.

Se interzice transportarea deşeurilor de producţie pe transportoare cu bandă deschise.

11.14 Pentru depozitarea şi asigurarea evacuării produselor făinoase trebuie întreprinse decizii constructive speciale pentru silozurile (buncărele) şi mecanismele de descărcare, care facilitează evacuarea.

11.15 Se interzice a scutura deşeurile în ambalaje în încăperile cu pericol de incendiu de categoria В.

11.16 În încăperile de producţie de categoria Б se interzice depozitarea sacilor cu materie primă sau produse finite, sacilor deşerţi sau altor materiale combustibile, dacă acest fapt nu ţine de necesitatea efectuării procesului tehnologic.

11.17 La prelucrarea sacilor la maşina de scuturat este necesar ca:

a) maşina de scuturat saci trebuie să fie aspirată şi să nu admită eliminarea prafului în încăpere;

b) corpul maşinii trebuie să dispună de o prizare sigură cu pămîntul;

c) maşina trebuie să fie instalată la o distanţă nu mai puţin de 0,9 m de la pereţii încăperii şi alte utilaje;

d) maşina să fie curaţată regulat de scamele pînzei de sac.

11.18 În partea frontală a încăperii depozitului de păstrare a sacilor se admite de a repartiza o încăpere specială pentru prelucrarea acestora, separată de depozit prin pereţi despărţitori orbi ignifugi, planşee şi uşi cu închidere automată cu grad de rezistenţă la foc nu mai puţin de 1,5 h.

11.19 În elevatoare trebuie să fie secţii pentru deşeuri sau buncăre izolate pentru deşeuri.

11.20 Nu se admite de a reîntoarce în cereale praful din pulvocaptatoarele de la elevatoare, precum şi depunerile de pe utilaje, podele, pereţi şi alte elemente constructive ale clădirii.

11.21 Se interzice demararea şi funcţionarea maşinilor ce elimină praf, celor cu trapele, capacele, uşile deschise.

11.22 La efectuarea proceselor tehnologice este necesar de a respecta strict regimul de praf al încăperilor de producţie, toate încăperile de producţie şi depozitele, precum şi utilajele şi mecanismele aflate în ele trebuie să fie menţinute permanent curate.

11.23 În încăperile de producţie înlăturarea prafului se va efectua strict conform graficelor, aprobate de către conducătorul întreprinderii (conducătorul tehnic). Graficele pentru înlăturarea prafului trebuie să fie afişate în încăperile de producţie. În grafice trebuie să fie indicată periodicitatea dereticărilor curente şi generale şi volumului de lucru.

11.24 Golurile luminoase trebuie să fie curăţate de praf nu mai rar de două ori în an, corpurile de iluminat - nu mai rar de şase ori în an.

11.25 Pentru dereticarea prafului în încăperile de producţie se recomandă utilizarea instalaţiilor de dereticare centralizată a prafului în mod mecanic sau pneumatic, care corespunde cerinţelor pentru funcţionarea în încăperile (zonele) cu pericol de deflagraţie de clasa В-IIa. La dereticarea încăperilor de producţie se interzice utilizarea lichidelor inflamabile.

11.26 În toate clădirile şi încăperile de producţie cu pericol de deflagraţie şi incendiu şi pericol de incendiu fumatul este interzis.

Pe uşile de la intrare şi în încăperi trebuie să fie afişate inscripţii avertizatoare: "FUMATUL INTERZIS. ÎNCĂPERE CU PERICOL DE DEFLAGRAŢIE ŞI INCENDIU. PERICOL DE INCENDIU".

Fumatul pe teritoriul întreprinderii poate fi permis printr-un ordin din cadrul întreprinderii doar în locuri special repartizate şi amenajate. Ele trebuie să fie utilate cu coşuri de gunoi sau vase cu apă pentru mucurile de ţigară. În aceste locuri trebuie să fie afişate inscripţii "LOC PENTRU FUMAT" sau alte indicatoare de securitate în corespundere cu standardele naţionale.

12. Lucrări de construcţii-montaj şi reparaţii

12.1 La reconstruirea, reutilarea tehnică şi extinderea producţiilor şi obiectelor întreprinderilor în funcţiune conducătorii acestora sînt obligaţi să stabilească volumul măsurilor privind asigurarea securităţii antideflagrante pentru perioada de activitate, care sînt obligatorii pentru şefii de construcţie şi conducătorii subdiviziunilor subordonate.

Modul îndeplinirii măsurilor indicate trebuie să fie stabilit prin ordinul din cadrul întreprinderii.

12.2 La reconstruirea şi reutilarea tehnică a obiectelor întreprinderii în funcţiune este necesar în mod obligatoriu izolarea sectorului în fază de reconstrucţie de secţiile, depozitele şi alte încăperi de producţie în funcţiune prin panouri ignifuge sau pereţi despărţitori.

12.3 Pînă la începerea lucrărilor pe teritoriul întreprinderii în funcţiune beneficiarul (întreprinderea) şi antreprenorul general cu participarea întreprinderilor subantreprenoare sînt obligate să perfecteze actul-misiune.

Responsabilitatea pentru îndeplinirea (respectarea) măsurilor, prevăzute în actul-misiune, revine conducătorilor întreprinderilor de construcţii-montaj şi beneficiarului.

12.4 Responsabilitatea pentru securitatea antideflagrantă în timpul reconstruirii, reutilării tehnice şi extinderii obiectelor întreprinderii în funcţiune, pentru îndeplinirea exactă şi oportună a măsurilor de asigurare a securităţii antideflagrante i se atribuie şefului întreprinderii de antrepriză.

12.5 La efectuarea lucrărilor cu foc în procesul reparaţiilor curente şi capitale, reconstrucţiilor, reutilărilor tehnice şi extinderii obiectelor organizaţiilor în funcţiune, executate de către angajaţii acestei întreprinderi şi angajaţii altor organizaţii, urmează a se conduce de cerinţele documentelor normative în vigoare şi prezentului regulament.

La pregătirea lucrărilor cu foc trebuie de luat în considerare, că demontarea buncărelor (camerelor) metalice, noriilor, pulvocaptatoarelor şi altor utilaje tehnologice, de transport şi aspiraţie cu utilizarea aparatelor de tăiat electrice şi cu gaze şi toate lucrările de sudură, efectuate nemijlocit în încăperile de producţie (lucrări cu foc temporare), se atribuie la lucrările cu grad sporit de pericol.

Anexa A

(normativă)

Nomenclatorul

producţiilor şi obiectelor de depozitare şi prelucrare a cerealelor, supuse

supravegherii şi reglementării tehnice de stat

A.1 Elevatoare şi depozite de tip siloz:

- clădirea de lucru şi blocurile de siloz;

- instalaţiile de uscare a cerealelor, unite tehnologic cu elevatorul şi depozitele de tip siloz;

- dispozitivele de recepţie şi evacuare;

- secţia (depozitul) pentru deşeuri, praf.

A.2 Producerea făinii, crupelor:

- sectorul de curăţare a cerealelor;

- sectorul de măcinare;

- sectorul de decorticare;

- atelierul (secţia) de producere a crupelor concentrate;

- secţia de scuturare a făinii, crupei;

- atelierul (blocul, secţia, depozitul) de recepţie, depozitare şi livrare a făinii, crupei fără ambalaj;

- idem pentru deşeuri, coji de seminţe, făină brută, tărîţe;

- încăperea sectorului de ambalare a făinii, crupei;

- galeria (încăperea) de transport a făinii, crupelor, tărîţelor în vrac;

- atelierul (sectorul) de granulare, brichetare a tărîţelor;

- instalaţii complexe pentru producerea făinii şi crupei cu productivitate de la 0,5 t/h.

A.3 Producerea nutreţurilor combinate:

- depozit de tip siloz pentru recepţia, depozitarea şi livrarea în vrac a nutreţurilor combinate, amestecurilor de hrană, materiei prime făinoase şi grăunţoase, macuhurilor, şroturilor, făinii de iarbă, drojdiei, conform A.1;

- depozite pentru păstrarea în vrac pe podea a nutreţurilor combinate, materiei prime făinoase, macuhurilor, şroturilor, făinii de iarbă, drojdiei;

- încăpere pentru ambalarea materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale);

- galeria (încăperea) prin care se transportă tărîţele, nutreţurile combinate, materiile prime făinoase şi albuminoase, drojdiile, adaosurile, premixurile;

- atelierul (secţia) de dozare prealabilă şi amestecare;

- atelierul (secţia, sectorul, linia) de producere a nutreţurilor combinate, amestecurilor de hrană, adaosurilor albuminoase şi vitaminoase, concentratelor;

- atelierul (secţia, linia) de granulare a nutreţurilor combinate, amestecurilor de hrană;

- secţia de scuturare;

- instalaţii modulare din blocuri şi agregate pentru producerea nutreţurilor combinate şi amestecurilor de hrană cu productivitate de la 1,0 t/h.

A.4 Producerea pîinii şi pastelor făinoase:

- depozitul pentru recepţia şi păstrarea făinii în buncăre şi silozuri;

- secţia pentru cîntărirea şi cernerea făinii;

- încăperea pentru ambalare şi instalare a recipientelor pentru făină.

A.5 Atelierul, secţia, sectorul pentru curăţarea şi sortarea ambalajului moale în industria morăritului, producerea crupei, pîinii şi pastelor făinoase

A.6 Secţia, sectorul de măcinare a porumbului

A.7 Producerea uleiurilor prin extracţie:

- elevatorul, depozitul de tip siloz pentru păstrarea seminţelor oleaginoase, şrotului, macuhului, conform A.1;

- depozitul pentru păstrarea şrotului şi macuhului pe podea;

- secţia pregătitoare pentru curăţarea şi decorticarea seminţelor oleaginoase.

A.8 Producerea berii şi alcoolului:

- elevatorul, depozitul de tip siloz pentru recepţia, păstrarea şi eliberarea cerealelor şi malţului, conform A.1;

- secţia de producere a malţului;

- secţia, sectorul de pregătire (concasare).

A.9 Industria constructoare de maşini:

- întreprinderea-producătoare în domeniul fabricării utilajului potenţial periculos, conform documentelor normative în vigoare.

Anexa B

(normativă)

Nomenclatorul

categoriilor încăperilor şi clădirilor în dependenţă de pericolul de deflagraţie-incendiu

şi pericolul de incendiu ale producţiilor şi obiectelor de depozitare

şi prelucrare a cerealelor

B.1 Încăperi şi clădiri cu pericol de deflagraţie şi incendiu de categoria A

Încăperile pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare de tracţiune şi demarare.

Depozite de benzină şi petrol de tractor.

Depozite pentru carbură de calciu, butelii cu gaze combustibile.

Încăperi pentru baterii de acumulatoare staţionare cu soluţie acidă, construite, conform prevederilor documentelor normative în vigoare, în care se efectuează încărcarea sub tensiune de pînă la 2,3 V şi mai mult.

B.2 Încăperi şi clădiri cu pericol de deflagraţie şi incendiu de categoria Б

B.2.1 Industria morăritului şi producţiei de crupe

Secţii de curăţare a cerealelor;

Secţii de măcinare;

Secţii de decorticare;

Secţii de scuturare;

Secţii de granulare a tărîţelor;

Corpuri şi secţii de depozitare în vrac;

Secţii, blocuri, depozite de păstrare, prelucrare şi scuturare a deşeurilor, cojilor de seminţe, prafului;

Secţia de sortare a făinii;

Încăperile secţiilor de ambalare a făinii;

Instalaţii de recepţie şi evacuare pentru recepţia şi livrarea făinii, tărîţelor, crupei în vrac;

Galerii şi încăperi pentru transportarea în vrac a făinii, crupei, tărîţei şi deşeurilor;

Secţia de producere a crupelor concentrate;

Încăperile ventilatoarelor cu turbină ale reţelelor pneumatice de aspiraţie;

Secţia de producere a făinii dietetice şi bastonaşelor de orez.

B.2.2 Producerea nutreţurilor combinate

Secţii de producere a adaosurilor albuminoase şi vitaminoase (AAV) şi premixurilor;

Secţii de producere a nutreţurilor combinate şi amestecurilor de hrană;

Secţii de granulare a nutreţurilor combinate, făinii de iarbă şi amestecurilor de hrană;

Blocuri, depozite de păstrare pe podea, secţii de recepţie, depozitare şi livrare fără ambalaj, de scuturare a nutreţurilor combinate şi materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale);

Secţii de concasare a materiei prime de nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale);

Galerii şi încăperi prin care se transportă nutreţurile combinate, tărîţele, materiile prime făinoase şi albuminoase, drojdiile, (AAV), făina de iarbă şi premixurile;

Secţii de producere a concentratelor de carbamidă;

Încăperi de ambalare a materiei prime de nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale).

B.2.3 Elevatoare şi depozite de tip siloz

Clădiri de producţie;

Depozite de tip siloz;

Blocuri de silozuri;

Instalaţii de recepţie şi evacuare a cerealelor din/în transportul feroviar, auto şi naval.

B.2.4 Fabrici de prelucrare a seminţelor şi porumbului

Secţii de măcinare a porumbului;

Secţii de prelucrare a seminţelor;

Dispozitive (secţii) de recepţie şi eliberare în vrac a ciocanelor, ştiuleţilor de porumb;

Galerii pentru transportare a ciocanelor, ştiuleţilor de porumb;

Depozite de tip siloz pentru seminţe.

B.2.5 Ateliere de reparare a ambalajului

Secţii de curăţare şi sortare a sacilor.

B.2.6 Industria pîinii

Depozite de păstrare a făinii fără ambalaj;

Depozite de păstrare a zahărului fără ambalaj în buncăre şi silozuri;

Secţii de măcinare a zahărului tos în zahăr praf;

Secţii de cîntărire, cernere, aspiraţie şi scuturare a sacilor;

Încăperi pentru ambalare.

B.2.7 Producerea pastelor făinoase

Depozite de păstrare a făinii în buncăre şi silozuri;

Secţii de cîntărire, cernere şi scuturare a sacilor;

Încăperi pentru ambalare.

B.2.8 Producerea uleiurilor prin extracţie

Elevatoare, depozite de tip siloz pentru păstrarea seminţelor oleaginoase, şrotului, conform B.2.5;

Depozite de păstrare pe podea a şrotului şi macuhului;

Secţii pregătitoare de curăţare şi decorticare a seminţelor oleaginoase.

B.2.9 Producerea berii şi alcoolului

Elevatoare, depozite de tip siloz pentru recepţia, păstrarea şi eliberarea cerealelor şi malţului, conform B.2.5;

Secţii, sectoare de pregătire (concasare).

B.2.10 Depozite şi încăperi pentru vopsire

Depozite pentru substanţe toxice cu acţiune puternică şi pesticide pulverulente pentru prelucrarea seminţelor de porumb;

Depozite de petrol (cu excepţia сelui de tractor);

Încăperi pentru vopsirea pieselor, maşinilor cu aplicarea nitrovopselelor, nitroemailurilor şi altor vopsele.

B.3 Încăperi şi clădiri cu pericol de incendiu de categoria B

B.3.1 Turnuri, galerii, uscătorii de cereale, depozite

Turnuri de recepţie şi curăţare;

Turnuri de uscare şi curăţare;

Galerii şi încăperi de transportare a cerealelor în vrac;

Depozite;

Depozite mecanizate şi nemecanizate cu tuneluri şi galerii de păstrare pe podea a cerealelor.

B.3.2 Industria morăritului şi a crupelor

Depozite de păstrare a făinii, crupelor, tărîţelor, făinii brute în ambalaje;

Secţii de uscare şi tratare cu abur;

Secţii de ambalare a făinii, crupei;

Secţii de confecţionare a pachetelor din hîrtie;

Depozite de păstrare a vitaminelor;

Secţii de producere a crupelor, care nu necesită fierbere;

Galerii şi încăperi de transportare a produselor de panificaţie şi cerealelor în vrac;

Coridoare şi treceri pentru izolarea termică a silozurilor de păstrare a produselor de panificaţie în vrac.

B.3.3 Producerea nutreţurilor combinate

Depozite de păstrare în ambalaje a nutreţurilor combinate (pulverulente şi granulate), materiei prime pentru nutreţuri combinate, premixurilor, AAV;

Depozite de grăsimi;

Depozite de vitamine, antibiotice, preparate pe bază de fermenţi;

Depozite de păstrare a carbamidei, bentonidului de natriu în ambalaje combustibile;

Secţii de curăţare a materiei prime pentru nutreţuri combinate.

B.3.4 Fabrici de prelucrare a seminţelor

Depozite de păstrare a seminţelor pe podea.

B.3.5 Fabrici de reparare a ambalajelor

Secţii de reparare şi păstrare a ambalajului moale.

B.3.6 Încăperi pentru echipament electric şi construcţii pentru cabluri

Încăperile dispozitivelor de distribuţie cu tensiune ce depăşeşte 1 kV cu întrerupători, care conţin ulei mai mult de 60 kg într-o unitate de utilaj;

Încăperi (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiei de transformare complete (STC) cu transformatoare cu ulei cu putere totală de peste 3,2 MV.A;

Camere închise (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) cu transformatoare cu ulei cu putere de peste de 3,2 MV.A;

Încăperi (anexate, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor de condensatoare cu cantitatea totală de ulei de peste 3200 kg;

Spaţiul de sub podea (pardoseli în două straturi) al încăperilor electrotehnice;

Încăperi şi construcţii pentru cabluri: tuneluri, galerii închise, fîntîni tehnice, etaje cu cabluri, inclusiv subsoluri, mezanine, fîntîni şi posturi de alimentare suplimentară cu energie.

B.3.7 Depozite, ateliere, garaje şi etc.

Depozite de materiale de uz comun;

Depozite de cherestea, cărbune;

Laboratoare (de producţie);

Ateliere de tîmplărie;

Depozite de păcură;

Substaţii diesel de forţă;

Săli de pompare pentru păcură;

Garaje;

Camere frigorifice.

B.4 Încăperi şi clădiri de categoria Г

B.4.1 Încăperi cu focare pentru uscătorii de cereale

B.4.2 Încăperi pentru echipament electric

Încăperi pentru instalaţii de distribuţie cu tensiune ce depăşeşte 1 kV:

a) cu întreruptoare cu izolaţie de gaze (pe bază de azot) sau solidă;

b) cu întreruptoare ce conţin 60 kg ulei şi mai puţin într-o unitate de utilaj.

Notă

Se admite în fiecare secţie IDC să fie instalat un dulap cu transformator pentru servicii proprii cu o cantitate de ulei de pînă la 200 kg.

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiilor de transformare complete (STC) cu transformatoare cu ulei cu putere totală de pînă la 3,2 MV.A;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale substaţiilor cu transformatoare cu dielectric combustibil lichid sau dielectric solid, fără limitarea puterii şi numărului de transformatoare;

Camere închise (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) cu transformatoare cu ulei cu putere de pînă la 3,2 MV.A;

Camere încorporate îngrădite (izolate de secţie prin elemente constructive cu rezistenţă la foc nu mai puţin de 0,75 h) cu transformator cu ulei sau alte utilaje umplute cu ulei fără limitarea cantităţii de ulei;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor de condensatoare cu cantitatea totală de ulei de pînă la 3200 kg;

Încăperi (auxiliare, încorporate sau din interiorul secţiei) ale instalaţiilor de condensatoare cu impregnare cu lichid sintetic neinflamabil indiferent de tensiunea instalaţiei;

Încăperi pentru maşini electrice, utilate conform prevederilor documentelor normative în vigoare;

Încăperi pentru substaţiile de convertizare sau instalaţiile de convertizare cu transformatoare cu ulei sau alte utilaje umplute cu ulei, utilate conform prevederilor documentelor normative în vigoare;

Încăperi pentru instalaţiile de distribuţie cu tensiune de pînă la 1 kV curent alternativ şi 1,5 kV curent continuu, utilate conform prevederilor documentelor normative în vigoare.

B.4.3 Alte încăperi şi construcţii

Încăperi pentru panouri de comandă, aparatele de măsură şi control şi automatică, posturile de dispecerat şi operatori şi etc.;

Încăperi pentru amplasarea mijloacelor de tehnica de calcul şi aparataje, de arhivă şi etc.;

Încăperi pentru maşinile de calcul de comandă, destinate pentru sistemele de automatizare şi comandă cu acţionare electrică;

Construcţii pentru cabluri: estacade, galerii deschise parţial, canale, pardoseli în două straturi;

Centrale termice;

Încăperi pentru sudură (sudură electrică, sudură cu gaze);

Secţii de fierărie, turnătorie;

Uscătorii de materii prime minerale.

B.5 Încăperi şi clădiri de categoria Д

Staţii de pompare (pentru apă);

Posturi termice;

Încăperi pentru rezervoare de apă;

Ateliere mecanice (fără prelucrare la cald);

Încăperi pentru compresoare (cu aer şi freon);

Depozite de materii prime minerale;

Depozite de melasă;

Uscătorii.

Anexa C

(normativă)

Clasificarea

zonelor cu pericol de deflagraţie şi pericol de incendiu ale încăperilor de producţie

şi instalaţiilor exterioare ale producţiilor şi obiectelor de depozitare

şi prelucrare a cerealelor

С.1 Încăperi cu pericol de deflagraţie de clasa B-Ia

Depozite închise de păstrare a materialelor combustibile şi lubrifiante în ambalaje;

Staţii de pompare a lichidelor uşor inflamabile.

C.2 Încăperi cu pericol de deflagraţie de clasa B-Iб

Încăperi de încărcare a staţiilor de încărcare.

C.3 Încăperi cu pericol de deflagraţie (instalaţii exterioare) de clasa B-Iг

Instalaţii exterioare de golire-umplere, rezervoare, recipiente pentru măsură;

Posturi de îmbuteliere şi distribuţie pentru lichide uşor inflamabile.

C.4 Încăperi cu pericol de deflagraţie (instalaţii exterioare) de clasa B-IIa

Ateliere, secţii şi linii de curăţare a materiei prime făinoase şi produselor furajere a industriilor alimentare;

Ateliere, corpuri, secţii de măcinare ale morilor mecanice de făină;

Secţii de măcinare a zahărului tos în zahăr praf;

Secţii de curăţare a cerealelor în industria morăritului şi de producere a crupelor şi nutreţurilor combinate;

Secţii de pregătire pentru curăţarea şi decorticarea seminţelor oleaginoase;

Ateliere şi secţii de decorticare (măcinare) ale fabricilor de producere a crupelor;

Ateliere şi secţii de producere a crupelor concentrate;

Ateliere, secţii, linii de producere a AAV şi premixurilor;

Ateliere şi linii de producere a concentratului de carbamidă;

Secţii (ateliere) de scuturare a făinii, crupei, nutreţurilor combinate;

Încăperi pentru ambalarea făinii şi zahărului tos;

Ateliere, blocuri, secţii şi depozite de păstrare şi livrare în vrac a făinii, crupei, nutreţurilor combinate, materiei prime făinoase, macuhurilor, şroturilor, făinii de iarbă, drojdiei, zahărului;

Ateliere, secţii, depozite de păstrare şi scuturare a deşeurilor, cojilor de seminţe, prafului;

Galerii şi încăperi prin care se transportă făina, crupa, tărîţa, nutreţurile combinate, materia primă făinoasă şi albuminoasă, drojdia, AAV, făina de iarbă şi premixurile în vrac;

Ateliere şi secţii de granulare, brichetare a tărîţelor, nutreţurilor combinate, făinii de iarbă şi amestecurilor de hrană;

Încăperile atelierelor de ambalare a făinii, crupei şi materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale), premixurilor;

Secţii de concasare a fînului şi paielor;

Secţii de concasare a materiei prime pentru nutreţuri combinate (cu excepţia celei minerale);

Secţii, sectoare de pregătire (concasare);

Secţii de măcinare a porumbului;

Instalaţii (secţii) de recepţie şi livrare a făinii, tărîţelor, făinii brute, cojilor de seminţe, nutreţurilor uscate de porumb, nutreţurilor combinate, materiei prime albuminoase, drojdiei, făinii de iarbă;

Ateliere de curăţare şi sortare a ambalajului moale;

Clădiri de producţie, blocuri de siloz ale elevatoarelor, depozite de tip siloz;

Depozite de tip siloz pentru seminţe;

Instalaţii de recepţie şi evacuare a cerealelor din transportul feroviar, auto şi naval;

Depozite de substanţe toxice cu acţiune puternică;

Secţii de cîntărire, cernere, aspiraţie şi scuturare a sacilor.

C.5 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-I

Depozite închise pentru păstrarea în ambalaje a lichidelor inflamabile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor de peste 45°C;

Pompe pentru refularea acestor lichide;

Încăperi pentru regenerarea uleiurilor;

Staţii de parcare acoperite pentru automobile.

C.6 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-II

Galerii şi încăperi de transportare a produselor de panificaţie în ambalaje şi a cerealelor în vrac;

Depozite de păstrare a făinii, crupei, tărîţelor, făinii brute, nutreţurilor combinate (pulverulente şi granulate), făinii de iarbă, premixurilor, AAV în ambalaje;

Secţii de uscare şi tratare cu abur;

Depozite pentru păstrarea vitaminelor, antibioticilor şi preparatelor pe bază de fermenţi;

Secţii şi ateliere de ambalare a făinii şi crupei;

Uscătorii de cereale (fără încăperi cu focare);

Depozite mecanizate şi nemecanizate de cereale şi materii prime cerealiere;

Turnuri de recepţie-curăţare, uscare-curăţare pentru cereale;

Secţii (ateliere) de reparare a ambalajului moale;

Fabrici şi ateliere de prelucrare a seminţelor (cu excepţia atelierelor de măcinare a porumbului);

Depozite de păstrare a seminţelor pe podea;

Ateliere de producere a crupelor fără fierbere;

Laboratoare (de producţie);

Secţii, linii de confecţionare a pachetelor din hîrtie;

Depozite de grăsimi;

Coridoare, treceri pentru izolarea termică a silozurilor de păstrare a produselor de panificaţie fără ambalaje;

Ateliere de tîmplărie.

C.7 Încăperi cu pericol de incendiu de clasa П-IIa

Depozite pentru păstrarea ambalajului moale;

Depozite de materiale de uz general.

С.8 Instalaţii cu pericol de incendiu de clasa П-III

Depozite (platforme) descoperite pentru păstrarea combustibilului lichid şi uleiurilor minerale cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor de peste 45°C;

Depozite descoperite de cărbune, turbă, lemne şi cherestea;

Estacade de golire-umplere pentru materiale combustibile şi lubrifiante (motorină, grăsimi, păcură şi etc.).

Anexa D

(normativă)

  Lista

utilajelor, care necesită autorizaţia Organului de securitate industrială, pentru

fabricarea în serie şi utilizarea lor la producţiile şi obiectele de depozitare

şi prelucrare a cerealelor

D.1 Utilaj de aspiraţie şi pneumatic.

D.1.1 Maşini suflante (turbocompresoare de aer).

D.1.2 Ventilatoare (centrifugale, radiale etc.).

D.1.3 Epuratoare de aer (filtre-ciclon, filtre aspirator).

D.2 Elevatoare, destinate pentru transportarea verticală a produselor pulverulente, care conţin pulberi organici combustibili.

D.3 Maşini, destinate pentru fărîmiţarea şi prelucrarea cerealelor şi produselor, care conţin sau formează pulberi combustibili: concasoare cu ciocane, mori cu valţuri, entoleitoare, decorticatoare, batoze, bătătoare şi detaşatoare.

D.4 Transportoare cu lanţ (raclete) şi elicoidale pentru transportarea cerealelor, produselor prelucrate, materiei prime pentru nutreţuri combinate şi nutreţurilor combinate.

D.5 Instalaţii de protecţie şi de prevenire antideflagrantă.