Hotărîre nr.19 din 11.05.2012 privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

şi gestionării patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011

nr. 19  din  11.05.2012

 (în vigoare 08.06.2012) 

Monitorul Oficial nr.113-118 art.13 din 08.06.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Edineţ dl Oleg Scutaru, ex-preşedintelui raionului Edineţ dna Galina Mosoric, şefului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului raional Edineţ dna Stela Botnaru, şefului Secţiei economie dl Sergiu Gheorghiţa, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Edineţ dl Valeriu Diacioc, primarilor: or.Edineţ – dl Constantin Cojocaru; or.Cupcini – dl Ivan Ostafiiciuc şi viceprimarului com.Brătuşeni – dna Valentina Grigoreiciuc, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale din raion, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011.

________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi (pe anul 2011 şi pe anul 2012), avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Edineţ a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardelor de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT.

________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Autorităţile administraţiei publice locale din raionul Edineţ nu au fost preocupate în măsura necesară de asigurarea unei discipline financiar-bugetare care să întrunească rigorile de legalitate şi regularitate în procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public, întru realizarea priorităţilor economice şi sociale ale teritoriului administrat. În multiple cazuri, factorii cu funcţii publice din raion au adoptat decizii contraindicate, privilegiind în detrimentul intereselor publice persoane suspuse, exprimate prin alocarea/acordarea neregulamentară de fonduri şi înlesniri fiscale/nefiscale, astfel cauzînd prejudicii materiale statului şi subminînd autoritatea instituţiilor publice. Adoptarea unor decizii ilegale de către consiliile locale se datorează şi lipsei unui control obligatoriu relevant şi conform din partea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Generalizînd iregularităţile şi neconformităţile admise de autorităţile publice locale în administrarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public, expuse în Raportul de audit, menţionăm următoarele.

• Contrar prevederilor legale şi atribuţiilor stipulate în Regulamentul Direcţiei Generale Finanţe, aceasta nu a organizat lucrul de elaborare a proiectului bugetului raionului, precum şi nu a asigurat evaluarea veridică şi economic argumentată a veniturilor bugetare, inclusiv prin analizarea surselor de venituri ale UAT de nivelul I. S-a constatat că indicii bugetari estimaţi şi stabiliţi de autorităţile publice locale, susţinuţi de Direcţia Generală Finanţe, sînt diminuaţi şi nu corespund posibilităţilor reale de mobilizare a surselor care ţin de finanţele publice. Situaţia dată a generat subestimări la unele tipuri de venituri în sumă de minim 1,3 mil.lei. Ca rezultat, obiectivitatea aprecierii performanţelor obţinute de UAT la administrarea veniturilor este improbabilă şi, respectiv, alocarea de la bugetul de stat a transferurilor de susţinere financiară a teritoriului nu întruneşte fundamentarea suficientă. În acest context, se constată o necesitate stringentă ca Direcţia Generală Finanţe, în comun cu Secţia economie, Inspectoratul Fiscal, Serviciul Statistică, să demareze un program de formare a datelor analitice pentru evaluarea bazei de impozitare pe toate categoriile de taxe şi impozite (contingent) formate pe teritoriul raionului.

• Planificarea în mod defectuos a veniturilor bugetare, precum şi preocuparea necorespunzătoare a autorităţilor de identificarea şi evaluarea bazei de impozitare constituie un impediment în extinderea şi consolidarea surselor proprii. Astfel, verificările selective ale auditului denotă că neîncasarea integrală a impozitului funciar; plăţilor din arenda terenurilor agricole şi terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate; taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, taxei de piaţă; altor plăţi cuvenite bugetului a determinat ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală estimată de la 6,0 mil.lei pînă la circa 10,5 mil.lei, din care posibile pentru calculare şi încasare – 3,7 mil.lei.

• Administraţiile locale au repartizat într-un mod neregulamentar diferitelor persoane fizice terenurile din rezerva primăriilor. Astfel, Consiliul orăşenesc Edineţ, ignorînd art.11 din Codul funciar, care prevede că, din fondul de rezervă al UAT, AAPL atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, precum şi nedispunînd de un mecanism transparent, care ar fi reglementat regimul atribuirii terenurilor, particularităţile şi criteriile, a repartizat în condiţii incerte terenuri la: 6 persoane celibatare (necăsătorite); 16 persoane fizice care aveau înregistrate căsătorii de la 8 ani pînă la 52 de ani (o parte din aceştia deţinînd cîte 2-3 imobile) şi la 3 persoane – cu depăşirea suprafeţei reglementate legal. Este important de menţionat că printre beneficiarii de terenuri figurează persoane cu funcţii de conducere din raion, funcţionari publici, rude de gradul întîi ale judecătorilor etc. Auditul a constatat că prin aceste acţiuni Consiliul orăşenesc a lipsit bugetul local de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 2,0 mil.lei.

• Atît Consiliul orăşenesc Edineţ, cît şi autoritatea subordonată – Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru nu au exercitat regulamentar controlul asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. Acest fapt a permis Primăriei or.Edineţ să încalce normele cadrului legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar, eliberînd certificate de urbanism la proiectare, iar ulterior – certificate de construire, pentru edificarea unor construcţii pe suprafeţele de terenuri agricole, fără a fi schimbată destinaţia terenurilor respective. Doar unele verificări selective ale auditului denotă că neregulile date au generat neachitarea la bugetul de stat a unor mijloace în sumă de peste 3,1 mil.lei.

• O rezervă semnificativă nevalorificată la acumularea veniturilor proprii în bugetele locale sînt şi restanţele contribuabililor, care în perioada auditată au avut o tendinţă de creştere continuă, la 31.12.2011 atingînd cifra de 3,3 mil.lei. Concomitent s-au majorat şi restanţele contribuabililor faţă de toate componentele BPN, la finele anului înregistrînd suma de 28,0 mil.lei, ceea ce denotă iresponsabilitatea IFS Edineţ, precum şi a administraţiilor publice locale. În perioada auditată, IFS Edineţ nu a întreprins măsuri coerente şi eficiente de încasare silită a obligaţiilor fiscale.

Bugetul este afectat şi de operaţiunile de vînzare a patrimoniului gajat la bănci, ai cărui proprietari sînt agenţii economici restanţieri la buget. În urma acestor tranzacţii, banca încasează integral mijloacele din înstrăinarea patrimoniului, iar agentul economic îşi majorează datoriile la buget cu suma TVA din tranzacţia respectivă. Doar într-un caz, fiind realizat patrimoniul S.A. “Cupcini-Cristal” din raionul Edineţ, datoriile Societăţii faţă de buget au crescut cu TVA în sumă de 8,5 mil.lei. Dat fiind că Societatea nu dispunea de patrimoniu sau de mijloace financiare întru achitarea datoriilor, în anul 2012, IFS Edineţ a pornit procedura de insolvabilitate. Prin urmare, se poate constata că obligaţia fiscală a agentului economic în sumă totală de 11,6 mil.lei practic este compromisă.

• Managementul financiar al executării cheltuielilor bugetelor locale din raion nu s-a încadrat în normele legale prevăzute, în consecinţă depăşindu-se o serie de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice, şi anume:

♦ La execuţia unor tipuri de cheltuieli nu s-au respectat limitele aprobate în sumă totală de peste 1,7 mil.lei, ceea ce, în unele cazuri, a determinat formarea unor datorii creditoare în lipsa suportului financiar.

♦ La redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învăţămîntului în sumă de 0,7 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la majorarea cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului administrativ (262,0 mii lei), la finanţarea cheltuielilor pentru mass-media (300,0 mii lei) etc.

♦ S-a constatat o disciplină precară în managementul resurselor umane, exprimată prin remunerarea unor angajaţi care efectiv nu se aflau pe teritoriul ţării, efectuarea plăţilor salariale neregulamentare în sumă totală de 359,3 mii lei, precum şi prin admiterea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 87,7 mii lei.

♦ În condiţii neregulamentare au fost utilizate mijloacele bugetare în sumă de 257,4 mii lei, alocate de aleşii locali ca ajutoare materiale persoanelor fizice pentru diferite lucrări de reparaţii. Se relevă că mijloacele respective s-au utilizat cu suspiciuni de fraudă.

♦ La procurarea unor mărfuri şi servicii, unele AAPL din raion n-au respectat procedurile legale de achiziţii publice, efectuînd procurarea mărfurilor şi serviciilor prin divizarea achiziţiei publice în sumă totală de 1,1 mil.lei. Concomitent, prezenţa unor încălcări de ordin procedural a limitat condiţiile de liberă concurenţă şi transparenţă a procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor.

♦ Actele normative ale AAPL nu relevă expres categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate din contul fondurilor de rezervă, ceea ce permite reflectarea tuturor cheltuielilor la cele cu “caracter excepţional şi imprevizibil”.

♦ Cheltuielile pentru investiţii şi reparaţii capitale la unele obiective în sumă totală de 3,5 mil.lei s-au efectuat în lipsa documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată regulamentar. Deficienţa respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, precum şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.

♦ Consiliul raional şi AAPL din raion nu dispun de o politică investiţională privind finalizarea obiectivelor iniţiate în perioada anilor 1990-2009, inclusiv de o previziune privind utilitatea acestora pe viitor. Acest fapt determină ineficienţa utilizării mijloacelor publice, ţinîndu-se cont de faptul că acestea nu au fost conservate, iar unele deja se deteriorează.

♦ Consiliul raional şi DGF nu au întreprins măsurile necesare de rambursare în termen a împrumuturilor acordate în perioada anterioară în sumă de 697,8 mii lei.

• Organele AAPL nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică locală transmis în gestiunea întreprinderilor municipale fondate, în valoare totală de 177,8 mil.lei. Consiliile locale, în calitate de fondatori ai întreprinderilor respective, nu promovează un management performant, inclusiv prin stabilirea indicilor economici, aprobarea business-planurilor, planurilor de perspectivă a dezvoltării acestor întreprinderi.

• Atît Consiliul raional, cît şi Aparatul preşedintelui raionului nu au asigurat o evidenţă conformă a bunurilor proprietate publică transmise în gestiunea IMSP din raion, ca rezultat, IMSP fiindu-le transmise în gestiune bunuri cu valoarea totală de 45,7 mil.lei, în lipsa contractelor de comodat şi a actelor de primire-predare, aprobate regulamentar.

• Unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce poate duce la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală, fapt constatat la vînzarea bazinului acvatic din s.Parcova. Cauza principală se prezintă a fi nedelimitarea terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT, precum şi a terenurilor din domeniul public şi cel privat.

• Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare se ţine sub nivelul cerinţelor şi normelor, în unele cazuri cheltuielile bugetare nefiind justificate în modul stabilit, inclusiv la angajarea serviciilor muzicale în cadrul desfăşurării măsurilor culturale în lipsa devizelor de cheltuieli şi a documentelor ce justifică desfăşurarea acestora; la decontarea carburanţilor în lipsa foilor de parcurs, sau acestea fiind întocmite necorespunzător etc.

Iregularităţile constatate sînt rezultatul responsabilităţii insuficiente de care au dat dovadă factorii de decizie la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local, precum şi al lipsei unui control intern eficient în toate domeniile verificate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011, anexat la prezenta Hotărîre (Anexa nr.1 ).

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit Aparatului preşedintelui raionului Edineţ, Direcţiei Generale Finanţe, celor 32 de primării din raionul Edineţ, în vederea eliminării neregulilor constatate şi luării de măsuri faţă de persoanele responsabile, şi se cere implementarea recomandărilor înaintate.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

3.1. Preşedintelui Republicii Moldova şi Preşedintelui Parlamentului, pentru informare;

3.2. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare;

3.3. Guvernului, pentru informare, şi se propune să întreprindă măsuri în vederea eficientizării activităţii oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din raionul Edineţ;

3.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea necorespunzătoare a autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Edineţ la evaluarea şi monitorizarea potenţialului economico-financiar aferent bazei impozabile şi, respectiv, formării şi mobilizării integrale a veniturilor publice; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive privind ţinerea evidenţei contabile a patrimoniului public local, inclusiv a modului de înregistrare în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică; precum şi examinarea oportunităţii modificării cadrului legal în vigoare privind aplicarea TVA asupra tranzacţiilor de vînzare-cumpărare a bunurilor gajate în contul creditelor bancare.

4. Materialele privind auditul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011 se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea punctelor 2., 3.3.-3.4. şi 4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.19 din 11 mai 2012

RAPORTUL

auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării

patrimoniului public din raionul Edineţ pe anul 2011

Lista abrevierilor

INTRODUCERE

Curtea de Conturi, în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, a realizat misiunea de audit, avînd drept scop verificarea proceselor de formare, aprobare, execuţie şi raportare a veniturilor şi cheltuielilor bugetului raional şi bugetelor UAT de nivelul I din raionul Edineţ pe anul 2011, precum şi a gestionării patrimoniului public.

Raionul Edineţ este situat în partea de nord-vest a republicii şi are o suprafaţă de 93,3 mii ha (inclusiv: terenuri agricole – 74,3 mii ha; terenuri ale fondului silvic – 7,98 mii ha; terenuri ale fondului apelor – 2,0 mii ha; terenuri destinate industriei – 1,5 mii ha etc.). Populaţia raionului Edineţ, la 01.01.2012, a constituit 80,8 mii de locuitori, inclusiv: urbană – 25,6 mii, şi rurală – 55,2 mii.

Administraţia publică locală a raionului Edineţ, care este formată în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova¹ şi activează, conform Legii privind administraţia publică locală², pe propria răspundere şi în interesul populaţiei locale, administrează o parte importantă din necesităţile colectivităţii locale.

________________

¹ Legea nr.764-XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”.

² Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală”.

Pornind de la domeniile de activitate a AAPL, stabilite prin Legea nr.435-XVI din 28.12.2006³, competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt divizate în două niveluri: nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale; nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei din UAT.

________________

³ Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 “Privind descentralizarea administrativă”.

Raionul Edineţ este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale, iar ca unitate administrativ-teritorială este format din 47 de localităţi rurale şi 2 oraşe (or.Edineţ şi or.Cupcini), organizate în 32 de primării.

Unitatea administrativ-teritorială, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, activitatea în limitele teritoriului subordonat.

În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Edineţ au fost finanţaţi 278 ordonatori terţiari de credite, inclusiv: 44 instituţii preşcolare; 43 instituţii şcolare; 6 instituţii extraşcolare; 41 case de cultură; 44 biblioteci; 1 muzeu; alţi beneficiari – 99.

La finele anului 2011, numărul de posturi în sectoarele finanţate din bugetele UAT ale raionului Edineţ a constituit 3384 unităţi, inclusiv în: autorităţile executive – 220; apărarea naţională – 6; menţinerea ordinii publice – 78; instituţii preşcolare – 778; instituţii de învăţămînt –1552; instituţii extraşcolare – 96; case de cultură – 156; biblioteci – 82; muzee – 15; şcoli sportive – 36; centrul de tineret – 8, altele – 357.

Cadrul legislativ şi normativ relevant

Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului sînt reglementate de Legea nr.397-XV din 16.10.2003⁴, Legea nr.847-XIII din 24.05.1996⁵, Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁶, precum şi de alte acte legislative şi normative în materie de finanţe şi buget.

________________

⁴ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁵ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁶ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

Evidenţa contabilă în autorităţile publice auditate este reglementată de Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁷, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004⁸, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996⁹, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010¹⁰, precum şi de alte acte cu caracter normativ.

________________

⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare).

⁸ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004 (cu modificările şi completările ulterioare).

⁹ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996); abrogată la 03.08.2010, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹⁰ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

Contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Edineţ

Potrivit Rapoartelor, întocmite şi prezentate MF de către DGF, privind execuţia bugetară în anul 2011¹¹, veniturile efectiv încasate au constituit 153,7 mil.lei, fiind realizate la nivel de 100,2% faţă de prevederile rectificate. Analiza părţii de venituri a bugetului raionului denotă, că sursa de bază o constituie transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a atins 74,0%. Prin urmare, veniturile proprii au constituit doar 26%, pe parcursul mai multor ani fiind în continuă scădere. Astfel, analiza dinamicii veniturilor proprii acumulate în bugetul raionului în anii 2007-2011 relevă că în anul 2011 acestea au însumat 39,9 mil.lei, sau diminuîndu-se, faţă de anul 2007, cu 3,6 mil.lei. Pe fundalul reducerii veniturilor proprii, se atestă o majorare constantă a volumului transferurilor din bugetul de stat, a căror pondere în suma totală a veniturilor s-a majorat cu peste 15 puncte procentuale (58,9% – a.2007, 74% – a.2011). Indicatorii-cheie privind structura veniturilor bugetului raionului pe anul 2011, precum şi evoluţia în dinamică se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

________________

¹¹ Raportul privind executarea bugetului raionului Edineţ la venituri şi cheltuieli, pe toate componentele, la 01.01.2012.

În anul 2011, cheltuielile de casă ale bugetului raionului, comparativ cu indicii rectificaţi, au fost executate la nivel de 95,4% (161,3 mil.lei), ori nu s-au valorificat cheltuieli în sumă de 7,7 mil.lei. Exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit bugetar în mărime de 7,5 mil.lei, sursa de finanţare fiind soldul mijloacelor format în urma bilanţului bugetar 2010 (12,8 mil.lei).

Prin prisma clasificaţiei funcţionale, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetului raionului revine cheltuielilor în sfera învăţămîntului – 64,2%, la componenta respectivă înregistrîndu-se şi cele mai mari sume nevalorificate (3969,1 mii lei). Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea cheltuielilor menţionate s-a majorat cu 12,2 puncte procentuale. La fel, sînt semnificative în bugetul raionului şi cheltuielile pentru asigurarea şi asistenţa socială, care au constituit 8,7%, micşorîndu-se, comparativ cu anul 2007, cu 2,2 puncte procentuale.

Potrivit clasificaţiei economice, în anul 2011, cea mai semnificativă pondere în totalul cheltuielilor bugetului raionului o deţin cheltuielile pentru remunerarea muncii şi plăţile aferente acestora – 62,0%, urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 22,9%, transferurile curente – 11,8%. Ponderea cheltuielilor capitale în structura totală a cheltuielilor bugetare în perioada anilor 2007-2011 a avut o tendinţă de reducere, diminuîndu-se aproximativ de 3 ori şi constituind numai 5,1%, faţă de 15,7% – în anul 2007. Informaţii detaliate privind cheltuielile bugetului raionului sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Creanţele la finele anului au fost înregistrate în sumă de 314,4 mii lei, acestea constituind plăţile curente. Datoriile creditoare au însumat 10424,1 mii lei, din care, în sumă de 154,0 mii lei – cu termenul de achitare expirat, iar restul – plăţi curente.

METODOLOGIA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI

Auditul bugetului raionului Edineţ a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, avînd drept scop abordarea orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.

Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde aspectele ce ţin de execuţia bugetelor UAT din raion în materie de prognozare şi stabilire a indicatorilor fiscal-bugetari, precum şi aspectele privind evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:

OBIECTIVUL I: A elaborat şi a realizat UAT partea de venituri a bugetului în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?

OBIECTIVUL II: A planificat şi a valorificat UAT partea de cheltuieli a bugetului în conformitate cu cadrul regulator în domeniul dat?

Obiectivul III: A raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea patrimoniului public?

Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate asupra unor categorii de venituri şi cheltuieli la 32 de primării.

Întru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, s-au efectuat următoarele proceduri de audit:

◊ au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT, în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;

◊ s-a verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar;

◊ au fost revizuite procesele şi procedurile de achiziţie publică, pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;

◊ în baza eşantionării, s-au verificat unele cheltuieli bugetare, pentru determinarea veridicităţii acestora;

◊ s-a efectuat inventarierea selectivă a patrimoniului proprietate publică locală a UAT;

◊ au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;

◊ s-a analizat şi confruntat informaţia de la diferite entităţi (IFS pe raionul Edineţ, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a RM, Cadastrul funciar al 32 UAT de nivelul I);

◊ a fost utilizată informaţia cu conţinut relevant din bazele de date oficiale.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I – A elaborat şi a realizat UAT partea de venituri a bugetului în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?

Pornind de la faptul că elaborarea bugetului este etapa în care se determină interacţiunea dintre mobilizarea veniturilor şi atingerea obiectivelor propuse spre realizare, autorităţile administraţiei publice locale urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare şi, respectiv, veniturilor bugetare – în general, inclusiv celor proprii – în particular. Or, prezenţa unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare, formată din activităţile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare, aferente formării indicatorilor respectivi, precum şi, nu în ultimul rînd, exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces au subminat capacitatea de fundamentare a propunerilor privind veniturile proprii în bugetele locale. Deficienţele respective au determinat neluarea în calcul, la formarea părţii de venituri a bugetelor locale, a mijloacelor în sumă totală de minim 1,3 mil.lei.

Potrivit prevederilor art.35 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de asigurarea colectării integrale şi în termenele stabilite a veniturilor proprii. Cadrul analitic irelevant şi încrederea redusă a estimărilor de prognozare bugetare, responsabilitatea redusă a AAPL privind extinderea veniturilor proprii, inclusiv prin eficientizarea activităţii serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, neconlucrarea AAPL cu autoritatea fiscală din teritoriu au denaturat baza de impozitare şi, respectiv, au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală estimată de la 6,0 mil.lei pînă la circa 10,5 mil.lei, din care pasibile pentru calculare şi încasare – de 3,7 mil.lei. Managementul defectuos la administrarea şi, respectiv, comercializarea terenurilor proprietate publică locală a lipsit bugetele locale şi bugetul de stat de surse de venituri, evaluate de audit, în sumă de cel puţin 5,0 mil.lei. O rezervă semnificativă la acumularea veniturilor proprii în bugetele locale o constituie şi restanţele contribuabililor, care, în perioada auditată, au avut o tendinţă de creştere continuă, la 31.12.2011 constituind 3339,0 mii lei. Concomitent, s-au majorat şi restanţele contribuabililor la toate componentele BPN, la finele anului înregistrînd suma de 28011,7 mii lei.

De remarcat că atît deficienţele de evaluare şi administrare fiscală, cît şi nivelul semnificativ al restanţelor compromit şi nu permit o evaluare corectă a eficienţei şi, respectiv, a performanţelor raportate de UAT şi IFS Edineţ privind execuţia bugetară a veniturilor locale. La fel, neregulile şi spiritul neimpunător al factorilor responsabili constituie un impediment major, dar şi o zonă predispusă riscurilor în dezvoltarea instituţională a AAPL în materie de extindere a bazei de venituri proprii,respectiv reducîndu-se capacitatea acestora de a finanţa cheltuielile de interes public, mai cu seamă în aspectul dezvoltării teritoriilor. Practicile depăşite în materie de management al procesului de evaluare şi mobilizare a veniturilor bugetare decredibilizează raporturile dintre bugetele locale şi bugetul de stat în procesul determinării volumului de transferuri de susţinere financiară a UAT.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspectele ce au generat nereguli şi riscuri la compartimentul dat sînt expuse în subcapitolele următoare, însoţite de recomandările de rigoare întru remedierea acestora.

• Procesul de prognoză şi planificare a veniturilor proprii este imperfect şi necesită ajustări de fond

Conform cadrului regulator existent, UAT dispun de autonomie financiară şi, respectiv, îşi elaborează şi îşi aprobă propriul buget anual, în limita resurselor disponibile. Cu toate acestea, UAT nu sînt în măsură să elaboreze bugetele în afara politicilor generale publice, astfel corelarea dintre bugetul de stat, bugetul raional şi bugetele locale efectuîndu-se în conformitate cu Notele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, care stipulează reguli generale la elaborarea bugetelor locale. Totodată, conform Regulamentului de profil¹², DGF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. De asemenea, DGF este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului raionului, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I şi prezentîndu-le consiliilor locale respective, spre examinare şi aprobare.

________________

¹² Regulamentul DGF a Consiliului raional Edineţ, aprobat prin Decizia Consiliului raional Edineţ nr.6/15 din 19.09.2003.

Verificările la componenta dată relevă că DGF nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile respective, fiind constatate cazuri de estimare incorectă, şi respectiv, de o încredere scăzută a bazei fiscale şi alte derapaje ce ţin de prognozele pe venituri atît ale bugetului raional, cît şi ale bugetelor UAT de nivelul I. Astfel, la elaborarea indicatorilor fiscal-bugetari, DGF nu a asigurat procedural: stabilirea unui calendar pentru elaborarea bugetului prin întocmirea unui plan organizatoric de măsuri în materie de evaluări economico-financiare şi fiscal-bugetare, cu implicarea tuturor instituţiilor şi autorităţilor responsabile; remiterea către primării a indicaţiilor metodice privind întocmirea proiectelor de buget ale UAT de nivelul I; prezentarea de către administraţiile locale de nivelul I a documentelor justificative care au stat la baza prognozei veniturilor (informaţia vizînd indicii utilizaţi la formarea proiectelor de buget, precum şi informaţia privind baza fiscală); analiza şi generalizarea surselor de venituri ale UAT. Funcţionalitatea acestui proces a fost compromisă şi de lipsa: unor proceduri standardizate ale procesului de evaluare şi prognoză bugetară; activităţilor de relaţii publice între instituţiile implicate în procesul de planificare (DGF, primării, IFS Edineţ); unui sistem integrat de date privind baza de impozitare, precum şi de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT şi, nu în ultimul rînd, de nerespectarea de către angajaţii administraţiilor locale a prevederilor legale. Astfel, auditul a constatat că estimările efectuate de DGF s-au redus doar la calculele tehnice privind estimările scontate bazate pe evoluţiile din perioada precedentă la aceste tipuri de impozite şi folosind, în acest sens, informaţiile IFS Edineţ. Există şi alte deficienţe în procesul de planificare, care nu ţin de competenţa autorităţilor locale, fiind şi anterior menţionate în cadrul altor audite. Astfel, potrivit Normelor metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor bugetelor UAT pe anul 2011, veniturile provenite din plata impozitului funciar pe terenurile aferente construcţiilor (cu destinaţie agricolă, inclusiv ferme, brigăzi de tractoare etc.) se reflectă la cap.114.01 “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă”. Efectiv, încasarea acestui impozit se efectuează la cap.114.02 “Impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă”, ceea ce a condiţionat discrepanţe între indicii planificaţi şi cei executaţi.

O evaluare a auditului în materie de prognoze fiscale, care necesitau a fi luate în calcul la elaborarea indicatorilor de buget pentru anul 2011, denotă subestimarea neîntemeiată a veniturilor proprii. Prin urmare, deficienţele de planificare au condiţionat diminuarea bazei impozabile la toate 32 UAT de nivelul I, în sumă totală de circa 1327,0 mii lei, inclusiv cele mai semnificative fiind la: cap.114.00 “Impozite pe proprietate” – în sumă totală de 631,8 mii lei; cap.121.32 “Plata pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă” – 663,0 mii lei; cap.121.33 “Plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă” – 32,4 mii lei. Datele sistematizate pe tipuri de venituri şi AAPL sînt expuse în Anexa nr.3.

Totodată, lipsa unei informaţii analitice exhaustive şi credibile referitor la unele din principalele componente ale bazei de impozitare (fondul de salarizare în ansamblu, fondul funciar, fondul imobiliar) atît la DGF, IFS, cît şi la primăriile din raion, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu pot genera estimarea neconcludentă şi neautentică a bazei de impozitare.

La fel, derapajele menţionate afectează transparenţa, credibilitatea şi corectitudinea stabilirii relaţiilor interbugetare, dintre BS şi, respectiv, bugetul raional şi bugetele UAT de nivelul I.

Denaturarea indicilor la partea de venituri a bugetelor locale permite DGF de a aborda în mod subiectiv şi, respectiv, de a influenţa volumul transferurilor aprobate UAT de nivelul I. Astfel, doar unele verificări selective denotă incorectitudini la evaluarea şi determinarea prognozei bugetare în sumă totală de 1416,5 mii lei, din care la 27 UAT de nivelul I s-a diminuat baza fiscală cu suma totală de 1287,0 mii lei şi, respectiv, s-au acceptat transferuri în sumă majorată.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului să asigure conlucrarea între DGF, Direcţia Generală Economie, Inspectoratul Fiscal pe raion privind crearea unui program analitic de date pentru evaluarea/monitorizarea bazei de impozitare (pe fiecare contribuabil) în aspect teritorial şi ramural, pe categorii de impozite/taxe şi contribuţii sociale (contingent) formate în UAT de nivelul II şi de nivelul I, care constituie obiect al impozitării.

2. DGF să asigure:

2.1. cadrul procedural-standardizat şi formarea unui program analitic de indicatori economico-financiari aferenţi bazei de impozitare, în scopul evaluărilor bugetare pe categorii de venituri fiscale/nefiscale luate în calcul la formarea tuturor componentelor BPN;

2.2. o conlucrare eficientă cu autorităţile economice, statistice, fiscale şi funciare/cadastru, cu UAT de nivelul I, cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului, în vederea prognozării şi evaluării optime a veniturilor cuvenite atît bugetului raional, cît şi bugetelor locale.

• Procesul de colectare a veniturilor proprii este afectat de nereguli şi nu asigură o administrare eficientă a plăţilor cuvenite bugetelor locale

AAPL n-au dat dovadă de preocupare punctuală şi suficientă pentru evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică a UAT. Nerespectarea prevederilor legislaţiei funciare, lipsa unor proceduri ale controlului intern la componenta dată, precum şi exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către angajaţii AAPL au lipsit bugetele locale de venituri semnificative. Auditul relevă necesitatea de îmbunătăţire a managementului la componenta dată, inclusiv prin elaborarea unor reglementări referitor la evidenţa şi urmărirea plăţilor provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor funciare, cît şi evidenţa datoriilor.

Întru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele situaţii:

♦ Auditul a constatat că 30 primării (din 32) din raionul Edineţ au utilizat ineficient terenurile aferente construcţiilor privatizate, care constituie proprietatea publică a UAT. Potrivit art.10/1 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹³, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate şi subiecţii de antreprenoriat privat nu au procurat, sau nu au arendat terenuri aferente acestora, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Ca rezultat al faptului că consiliile locale, prin deciziile sale, n-au stabilit mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor, AAPL din raion n-au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente subiecţilor privaţi, cu suprafaţa totală de 58,70 ha, în sumă de minim 980,4 mii lei (2%) şi maxim 4901,9 mii lei (10%).

________________

¹³ Legea nr.1308-XII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (în continuare – Legea nr.1308-XII din 25.07.1997).

Pe parcursul mai multor ani, nu se soluţionează problema privind plata pentru arenda terenurilor care fac parte din fondurile de rezervă ale primăriilor, aferente construcţiilor repartizate persoanelor fizice ca cote-părţi valorice. De menţionat că o parte din construcţiile respective s-au ruinat ori se află într-o stare devastatoare (demolate), acestea, precum şi terenurile aferente nefiind utilizate pe parcursul unei perioade îndelungate. AAPL n-au prezentat auditului justificări vizînd măsurile întreprinse privind punerea lor în circuitul economico-financiar al AAPL. O astfel de situaţie constituie un impediment în posibilitatea de mobilizare a veniturilor cuvenite bugetelor locale, evaluate de audit în sumă minimă de 156,5 mii lei (2%) şi maximă – de 782,5 mii lei (10%).

Generalizîndu-se cele expuse, se menţionează că numai la această categorie de venit APPL au compromis capacitatea de a percepe venituri estimate de la 1,15 mil.lei pînă la aproape 6,0 mil.lei. (Anexa nr.4).

♦ Multiple nereguli au fost constatate la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă (cap.121.32). Lipsa unor reglementări privind urmărirea şi impunerea plăţilor pentru arendă a permis neonorarea de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. Totodată, auditul a constatat cazuri de diminuare, prin denaturare, a suprafeţelor terenurilor transmise de AAPL de nivelul I către arendatori. Toate acestea au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile cuvenite bugetelor locale, în consecinţă, în perioada anilor 2009-2011, fiind diminuate (ratate) neîntemeiat mijloace bugetare în sumă totală de 2,3 mil.lei. (Anexa nr.4).

Cazuri de indisciplină financiară la încasarea plăţilor pentru arenda terenurilor agricole au fost constatate la Primăria or.Edineţ. Contrar prevederilor legale, la încheierea contractelor de transmitere în arendă a terenurilor din fondul de rezervă cu suprafaţa totală de 209,71 ha, primăria or.Edineţ a redus cuantumul plăţii pentru arendă, cauzînd prejudicii bugetului local, pe perioada anului 2010, în sumă totală de 97,4 mii lei, şi pe perioada anului 2011 – de 50,4 mii lei. Cele menţionate sînt rezultatul aplicării incorecte a tarifului pentru un grad/ha. Un caz de diminuare a cuantumului plăţii pentru arendă (0,2%, în loc de 2%) a fost constatat la Primăria s.Corpaci, în sumă totală de 26,3 mii lei.

Potrivit art.10 alin.(10) din Legea nr.1308-XII din 25.07.1997, în cazul transmiterii în arendă a terenurilor proprietate publică, prin licitaţie sau concurs, plata anuală pentru arendă se stabileşte la licitaţie şi constituie nu mai puţin de 2% din preţul normativ al terenului arendat. Contrar acestor prevederi, Consiliul local Edineţ, în anul 2011, n-a stabilit plata pentru arendă corespunzătoare S.R.L. “Diagrosol” (c/f-10106040024330), scutind această firmă privată de 63,3 mii lei, prin ce a fost prejudiciat bugetul local, mai cu seamă localitatea sătească Gordineştii Noi, de o sumă semnificativă de mijloace financiare.

Se relevă că atît Primăria or.Edineţ (persoana decidentă), cît şi Consiliul local nu dispun de acte justificative privind starea nesatisfăcătoare a terenurilor transmise în arendă, precum şi de cadrul regulator de acordare a scutirilor.

A fost constatat un alt caz, care, în viziunea auditului, de asemenea, predispune la suspiciuni de fraudă. Astfel, art.6 şi art.8 din Legea nr.198-XV din 15.05.2003¹⁴ stipulează că bunurile agricole sînt transmise în arendă în temeiul contractului de arendă în formă scrisă, dreptul de folosinţă apare la încheierea contractului de arendă, din momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor, şi termenul arendei se stabileşte de către părţile contractante, dar nu va fi mai mic de un an. Ignorînd aceste prevederi, Primăria or.Edineţ, în lipsa contractului de arendă şi a actului de primire-predare, a permis agentului economic să gestioneze gratis aceste terenuri pe o perioadă de 6 luni, pînă la recoltarea roadei. Deşi primăria face referinţă la Decizia Consiliului orăşenesc nr.41/13-17 din 21.04.2011, care prevedea transmiterea în folosinţă temporară a terenurilor cu suprafaţa de 20 ha S.R.L. “Devotament”(c/f-1003604002215), cu achitarea doar a impozitului funciar, aceasta nu o scuteşte de responsabilităţile de rigoare. Urmare celor menţionate, nu a fost asigurată calcularea plaţii pentru arenda (folosirea) terenurilor respective, bugetul primăriei fiind prejudiciat cu suma de 20,4 mii lei.

________________

¹⁴ Legea nr.198-XV din 15.05.2003 “ Cu privire la arenda în agricultură” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.198-XV din 15.05.2003).

♦ Există vulnerabilităţi şi în procesul de administrare a plăţilor pentru arenda bazinelor acvatice. Astfel, la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice (cu suprafaţa de 190,05 ha), 12 Primării nu au respectat prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997, ratînd venituri în bugetele locale în sumă totală de 205,73 mii lei, cele mai semnificative sume fiind constatate la: Primăria s.Hancăuţi – 60,2 mii lei; com.Brătuşeni – 32,0 mii lei; s.Chetroşica Nouă – 26,6 mii lei; s.Terebna – 17,4 mii lei; or.Edineţ – 13,1 mii lei; com.Hincăuţi – 12,3 mii lei etc. (Anexa nr.4). Cele menţionate sînt o consecinţă a responsabilităţii reduse a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul primăriilor la exercitarea atribuţiilor funcţionale, precum şi a necunoaşterii cadrului regulator în domeniul respectiv. Astfel, auditul a constatat că, în unele cazuri, la calcularea plăţilor pentru arendă s-a aplicat greşit tariful pentru un bal/hectar (0,2% din preţul normativ al pămîntului, în loc de 2%), iar în alte cazuri a fost micşorată suprafaţa obiectelor acvatice transmise în arendă.

În unele cazuri, AAPL de nivelul I, la stabilirea plăţii pentru arendă, nu s-au condus de rezultatele licitaţiei. În acest context, exemplificăm situaţia constatată la Primăria com.Hincăuţi, care la 04.10.2010 a desfăşurat licitaţia publică privind transmiterea în folosinţă, pe un termen de arendă de 25 de ani, a bazinului acvatic cu suprafaţa de 3,3 ha. Deşi, potrivit rezultatelor licitaţiei, plata anuală pentru arendă urma să constituie 15,5 mii lei, în prevederile contractului de arendă aceasta a fost stabilită în cuantum de 3,2 mii lei, sau cu 12,3 mii lei mai puţin, suma respectivă constituind veniturile ratate ale primăriei.

Recomandări:

3. AAPL din raion¹⁵:

________________

¹⁵ Menţionate în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

3.1. să efectueze o inventariere integrală a terenurilor proprietate publică, inclusiv a celor ocupate de bazinele acvatice, cu stabilirea modului de utilizare şi a beneficiarilor acestuia;

3.2. să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente subiecţilor privaţi, terenurilor agricole şi terenurilor ocupate pentru bazine acvatice, cu calcularea şi încasarea acestor plăţi, asigurînd, totodată, o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor.

4. Primăria or.Edineţ să asigure stabilirea regulamentară a plăţii pentru arenda terenurilor din fondul de rezervă, revizuind contractele încheiate anterior, precum şi să analizeze cazurile de acordare neîntemeiată a facilităţilor unor agenţi economici, cu excluderea pe viitor a unor asemenea cazuri.

5. Primăria com.Hincăuţi să revizuiască prevederile contractului de arendă a bazinului acvatic, cu negocierea plăţii pentru arendă potrivit rezultatelor licitaţiei.

• Auditul a constatat abateri semnificative la administrarea impozitelor pe proprietate. Astfel, în cadrul misiunii de audit fiind confruntate datele incluse în rapoartele fiscale Formularul FUNJ¹⁶ şi Formularul BIPF-1¹⁷cu datele Cadastrului funciar pe raionul Edineţ şi ale IFS Edineţ, s-a elucidat neîncasarea integrală a impozitului respectiv, cauzele fiind diminuarea suprafeţelor impozabile şi/sau gradului de fertilitate a solurilor (bonităţii). Diminuarea neîntemeiată a bazei impozabile la această categorie de impozit persistă din an în an, avînd o tendinţă de creştere şi fiind semnificativă comparativ cu veniturile acumulate la acest tip de impozit, ceea ce, în viziunea auditului, este grav. Acest fapt a şi determinat auditul să efectueze verificările de rigoare pentru perioada anterioară.

________________

¹⁶ Darea de seamă privind calcularea impozitului funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de persoane juridice, forma FUNJ (în continuare – forma FUNJ).

¹⁷ Darea de seamă privind sumele impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare calculate persoanelor fizice (cetăţeni) şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), forma BIPF-1 (în continuare – forma BIPF-1).

Astfel, contrar prevederilor art.281 alin.(1) Titlul VI Cod fiscal, precum şi pct.15 din Instrucţiunea nr.11 din 04.09.2001¹⁸, nu s-a calculat impozitul funciar la cap.114.01 – 114.07 “Terenuri cu destinaţie agricolă”, în sumă totală de 500 ,9 mii lei, inclusiv:

________________

¹⁸ Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.11 din 04.09.2001 (cu modificările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea nr.11 din 04.09.2001).

- în anul 2009, pe 19 primării, în sumă totală de 172,8 mii lei;

- în anul 2010, pe 18 primării, în sumă totală de 172,6 mii lei;

- în anul 2011, pe 22 primării, în sumă totală de 155,5 mii lei.

(Anexa nr.4).

Există deficienţe şi la impozitarea păşunilor şi fîneţelor. Astfel, potrivit cadrului regulator şi Instrucţiunii nr.11 din 04.09.2001, calcularea şi perceperea impozitului funciar de la persoane fizice pentru folosirea păşunilor şi fîneţelor se efectuează de către Serviciul colectare a impozitelor, în baza Deciziei Consiliului local, pentru repartizarea temporară a acestora. La decizie se anexează Lista contribuabililor (pe fiecare lot) care se vor folosi de păşuni, cu numărul de vite (de fiecare specie), convenite la adunarea cu locuitorii unităţii administrativ-teritoriale. S-a constatat că consiliile locale, prin deciziile lor, stabilesc transmiterea pentru păşunat doar a unei părţi din suprafeţele respective, concomitent autorităţile executive din localităţi neîntreprinzînd măsuri de identificare a tuturor potenţialilor contribuabili, ceea ce duce la neîncasarea integrală a impozitului respectiv. Potrivit datelor din Darea de seamă privind sumele impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare calculate persoanelor fizice (cetăţeni) şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), forma BIPF-1, a fost impozitată suprafaţa de 4705,8 ha, sau 51,0% din suprafaţa totală a păşunilor (9272,37 ha) aflate în proprietatea primăriilor. Calculele efectuate de audit denotă că rezerva de majorare a veniturilor la sursa respectivă constituie minimum 104,0 mii lei (Anexa nr.4).

Totodată, potrivit datelor rapoartelor statistice, numărul de animale efectiv deţinute de persoane fizice este mai mare decît cel inclus în listele anexate la decizii (de exemplu, în s.Hancăuţi – de circa 2 ori).

Concomitent, 4 primării (or.Edineţ, or.Cupcini, com.Brătuşeni şi s.Goleni) au scutit toţi posesorii de plata impozitului funciar pe păşuni şi fîneţe, ceea ce contravine cerinţelor art.284 alin.(1) din Codul fiscal¹⁹, care nu prevede astfel de înlesniri. Reieşind din cota minimă a impozitului (27,50 lei/ha), nu au fost supuse impozitării 1881,64 ha, suma veniturilor ratate la bugetele respective constituind 51,6 mii lei.

________________

¹⁹ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

Recomandări:

6. AAPL²⁰ să asigure calcularea şi perceperea incontestabilă a impozitului funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă în sumă de 500,9 mii lei, precum şi a impozitului funciar de la persoane fizice pentru folosirea păşunilor şi fîneţelor.

________________

²⁰ Menţionate în Anexa nr.3 la Raportul de audit.

• Autorităţile reprezentative şi deliberative, precum şi cele executive ale UAT nu au dat dovadă de responsabilităţi şi în aspectul ce ţine de stabilirea şi administrarea taxelor şi plăţilor administrative, competenţe care le revin potrivit legislaţiei în vigoare. Prin urmare, nu au fost administrate într-o manieră eficientă veniturile de la administrarea taxelor: pentru unităţile comerciale; de piaţă; pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul oraşului Edineţ, în total bugetele locale fiind lipsite de mijloace pasibile de încasat în sumă totală de circa 950,0 mii lei. De rînd cu aceasta, este important de menţionat că Consiliul orăşenesc Edineţ şi Primăria or.Edineţ nu au fost preocupate de asigurarea regulamentară a activităţii pieţelor, întru rezolvarea problemelor de interes local.

În acest sens, exemplificăm următoarele:

♦ În conformitate cu prevederile art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l) din Legea nr.231 din 23.09.2010²¹, AAPL au atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi în vederea exercitării controlului corespunzător asupra respectării regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor, precum şi de funcţionare a comercianţilor. De asemenea, cadrul regulator prevede că unităţile comerciale care activează pe teritoriul raionului sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care îl desfăşoară. În urma auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe, care, în anul 2011, au lipsit bugetele locale de venituri pasibile încasării în sumă de circa 305,0 mii lei.

________________

²¹ Art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l) din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.231 din 23.09.2010).

Ca rezultat al neexercitării controlului corespunzător de către AAPL, precum şi al neeliberării autorizaţiilor de amplasare a 35 de obiecte comerciale (32 oficii poştale ale Î.S. “Posta Moldovei” şi 3 chioşcuri), acestea desfăşurau activitate de comerţ (realizarea cu amănuntul a jurnalelor, revistelor, mărfurilor de larg consum), fără a fi determinate ca subiecţi ai impunerii şi fără a achita taxa pentru unităţile comerciale. Ca rezultat, toate 32 de primării au ratat venituri, care, potrivit mărimii stabilite în Anexa la Titlul VII din Codul fiscal, au constituit suma de 189,0 mii lei (567,0 mii lei – în ultimii 3 ani).

Analiza deciziilor Consiliilor locale privind stabilirea taxelor pentru unităţile comerciale, precum şi confruntarea acestor date cu încasările efective în bugetele locale denotă că nu toţi agenţii economici şi persoanele fizice şi-au onorat obligaţiile fiscale aferente sursei respective de venituri, ca rezultat nefiind realizate venituri, în perioada anului 2011, în sumă totală de 114,8 mii lei. Cele menţionate sînt o consecinţă a indisciplinei şi lipsei de monitorizare a încasării plăţilor respective de către AAPL, care nemijlocit sînt responsabile de administrarea veniturilor la bugetele locale.

♦ Consiliul orăşenesc Edineţ, în comun cu Primăria or.Edineţ, nu şi-au exercitat competenţele atribuite prin lege²² privind înfiinţarea, organizarea şi administrarea funcţională a pieţelor din or.Edineţ, activităţi care urmau să genereze venituri suplimentare la bugetul local, provenite din taxa de piaţă.

________________

²² Art.14 alin.(2) lit.v) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi art.6 din Legea nr.231 din 23.09.2010.

Pe parcursul mai multor ani, Primăria or.Edineţ n-a întreprins măsurile de rigoare în vederea administrării eficiente a teritoriului cu suprafaţa de peste 1,0 ha, pe care este amplasată Piaţa centrală, activitatea căreia este administrată de 2 agenţi economici – Î.M. “Piaţa orăşenească” şi Consum COOP Edineţ. Inventarierea efectuată pe parcursul auditului denotă că, practic, tot teritoriul Pieţei este ocupat de construcţii neautorizate (gherete), edificate contrar normelor şi cerinţelor sanitare, precum şi de siguranţă contra incendiilor. Peste 1/3 din acestea nu funcţionează o perioadă îndelungată sau sînt utilizate ca depozite (în total, 224 unităţi). Totodată, în gheretele care activau erau comercializate mărfuri industriale, comercializarea produselor agricole practic fiind exclusă. Ca urmare, Consiliul local a dislocat Î.M. “Piaţa orăşenească”, destinată comercializării produselor agricole, într-o zonă secundară, amplasată în sectorul unor străzi carosabile, iar primăria a eliberat entităţii “Autorizaţia de amplasare a unităţii de prestări servicii de deservire socială”, cu indicarea genului de activitate “servicii de curăţenie sanitară”. În aşa mod, în condiţii insalubre, neamenajate (pe străzi) se comercializează un şir de produse agricole, dar şi produse alimentare uşor alterabile, cum ar fi: produsele lactate, peştele etc., acestea nefiind supuse expertizei sanitare. Piaţa nu este amenajată cu apă curgătoare, nu este dotată cu sistem de canalizare. Contrar prevederilor Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor²³, Î.M. “Piaţa orăşenească” funcţionează în lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Organele abilitate (Centrul de Sănătate Publică, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale etc.) au efectuat multiple controale, care au constatat numeroase încălcări şi nereguli în activitatea pieţei administrate de Î.M “Piaţa orăşenească”. Astfel, Centrul de Sănătate Publică Edineţ a emis un şir de hotărări de suspendare a activităţii pieţei, precum şi a solicitat primăriei de a retrage autorizaţia de amplasare a acesteia, avertizînd-o de riscul izbucnirii unor intoxicaţii alimentare. În pofida cerinţelor înaintate, primăria nu a dat recurs solicitării, permiţînd dezordinea în sectorul dat.

________________

²³ Hotărîrea Guvernului nr.955 din 21.08.2004 “Despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor”.

Toate neregulile invocate au afectat şi procesul de administrare a veniturilor provenite din taxa de piaţă. Calculele efectuate de audit denotă că, în condiţiile unei bune administrări a celor două pieţe, cu amenajarea unor locuri de comercializare, în loc de gheretele care staţionau, veniturile anuale pasibile încasării urmau să constituie circa 170,0 mii lei (în ultimii 3 ani – 509,1 mii lei).

Deşi administraţia pieţei colectează de la comercianţii de produse agricole o plată identică cu cea percepută în piaţă, de la veniturile respective nu s-a achitat taxa de piaţă. Astfel, cu acceptul primăriei, plata respectivă se percepe ca “pentru curăţenia sanitară”. Din analiza datelor Î.M “Piaţa orăşenească” rezultă că veniturile din taxele colectate de comercianţii de produse agricole au constituit 343,2 mii lei (64,7% din veniturile totale), care integral au rămas la dispoziţia pieţei, astfel primăria ratînd posibilitatea de a încasa la bugetul local taxa de piaţă în sumă de 57,2 mii lei.

Totodată, Primăria or.Edineţ nu a încasat plăţile pentru arenda terenurilor folosite de agenţi economici şi persoane fizice (de pe teritoriul pieţei orăşeneşti), astfel lipsind bugetul primăriei de suma de 95,1 mii lei (calculată pentru anii 2009-2011).

♦ Primăria or.Edineţ nu a întreprins măsurile de rigoare privind încasarea veniturilor din taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul oraşului. Astfel, în anii 2009-2011, toţi agenţii economici care au prestat servicii de transport auto de călători, cu autoturisme avînd capacitatea de pînă la 8 locuri (taxi) – 36 de unităţi, nu au fost supuşi impozitării. Reieşind din tariful maxim pentru o unitate de transport de 400,00 lei – tarif stipulat în Anexa la Titlul VII din Codul fiscal, anual bugetul oraşului a fost lipsit de venituri estimate în sumă de 14,4 mii lei (43,2 mii lei – în ultimii 3 ani).

Recomandări:

7. AAPL de nivelul I din raion²⁴ să asigure eliberarea conformă a autorizaţiilor de amplasare a obiectelor comerciale sau de prestări servicii de deservire socială, precum şi controlul corespunzător privind funcţionarea comercianţilor, cu acumularea integrală a veniturilor respective din această sursă.

________________

²⁴ Menţionate în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

8. Primăria or.Edineţ, în comun cu Consiliul orăşenesc Edineţ, să asigure funcţionarea legală a pieţelor din or.Edineţ, cu întreprinderea măsurilor de colectare a veniturilor suplimentare la bugetul local din taxa de piaţă, precum şi a veniturilor din taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul oraşului.

√ Prezenţa neregulilor la înstrăinarea şi administrarea proprietăţii publice a generat pierderi atît bugetului local, cît şi bugetului de stat.

• Potrivit art.10 din Codul funciar, consiliile locale au competenţe de exercitare a controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. Aceste atribuiţii urmează a fi exercitate nemijlocit de Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru, care se află în subordinea Consiliului orăşenesc. Auditul a constatat că atît Consiliul orăşenesc Edineţ, cît şi autoritatea subordonată – Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul respectiv, fapt care a permis Primăriei or.Edineţ să încalce normele cadrului legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar. Neconfirmările şi neregulile date generează neachitarea la bugetul de stat a unor mijloace semnificative. Astfel, verificările selective ale auditului au relevat că, pe parcursul anului 2011, primăria a eliberat 3 certificate de urbanism la proiectare, iar ulterior – certificate de construcţie (la 2 persoane fizice şi 1 gospodărie ţărănească), pentru edificarea unor construcţii pe suprafeţele de terenuri agricole. S-a constatat că eliberarea certificatelor respective s-a efectuat fără a se ţine cont de procedura stabilită în Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor²⁵, referitor la modificarea destinaţiei terenurilor agricole. La fel, primăria a ignorat prevederile art.99 din Codul funciar şi art.9 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, neasigurînd faptul ca deţinătorii terenurilor să achite la bugetul de stat pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol în sumă totală de 3,1 mil.lei. Auditul a constatat riscuri majore de neîncasare a pierderilor respective la buget, care sînt generate de următoarele: a) mijloacele în cauză se încasează la bugetul de stat, iar AAPL nu sînt cointeresate de colectarea acestora; b) la nivel de UAT, nu există careva reglementări privind modalitatea şi procedurile de desfăşurare a controlului privind utilizarea conform destinaţiei a terenurilor agricole de către deţinători, ceea ce le permite ultimilor să le gestioneze la propria discreţie.

________________

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor”.

• Auditul a constatat ignorarea de către Consiliul orăşenesc Edineţ a prevederilor legislaţiei în vigoare la atribuirea fără plată cetăţenilor a terenurilor proprietate publică, astfel lipsind bugetul local de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 2,0 mil.lei.

Art.11 din Codul funciar prevede că, din fondul de rezervă al UAT, AAPL atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, pînă la epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti, şi grădini cu suprafaţa de la 0,04 ha pînă la 0,07 ha. La fel, norma respectivă stipulează că atribuirea repetată în proprietate privată se efectuează contra plată, prin vînzare la licitaţie. S-a constatat că, întru executarea acestor prevederi, n-a fost elaborat şi nu s-a aprobat un mecanism care ar fi reglementat regimul de atribuire a terenurilor, inclusiv particularităţile şi criteriile de atribuire. Mai mult decît atît, la atribuirea loturilor a fost ignorat art.11 din Codul funciar, ceea ce, în comun cu cele menţionate, predispune şi generează semne de fraudă la repartizarea terenurilor.

Potrivit datelor prezentate de primărie, pe parcursul anului 2011 au fost repartizate în folosinţă pentru construcţii locative 118 loturi cu suprafaţa totală de 7,89 ha, dintre care auditul a analizat documentele privind repartizarea a 41 loturi cu suprafaţa de 2,50 ha (31,7% din suprafaţa totală). Verificările efectuate denotă că:

♦ În temeiul a 6 decizii ale Consiliului orăşenesc, în care în mod eronat se face referinţă la art.11 din Codul funciar (atribuirea de terenuri familiilor nou-create), s-au atribuit în folosinţă la 6 persoane celibatare terenuri cu suprafaţa de 0,36 ha. De menţionat că o persoană (din cele 6) şi-a înregistrat căsătoria peste 5 luni, avînd viza de reşedinţă în mun.Chişinău.

♦ Sub pretextul “familiilor nou-create”, potrivit deciziilor Consiliului local, a fost atribuit terenul cu suprafaţa totală de 0,80 ha la 16 persoane, care aveau înregistrate căsătorii de o perioadă îndelungată (10 persoane – de la 8 ani pînă la 15 ani; 6 persoane – de la 15 ani pînă la 52 ani). Concomitent, majoritatea persoanelor respective deţineau de la un imobil pînă la 3 imobile. Mai mult decît atît, cererile depuse de 2 persoane fizice provoacă îndoieli privind veridicitatea lor, ţinîndu-se cont de faptul că la momentul adresării persoanele respective, o perioadă îndelungată, se aflau în afara ţării (o persoană – din a.2006, în Spania, iar alta – nu era pe teritoriul ţării de circa un an).

Merită atenţie şi faptul că 3 persoane din cele indicate mai sus exercitau funcţii responsabile în cadrul top-managementului Comisariatului de poliţie pe raionul Edineţ, iar o persoană celibatară se află în relaţii de rudenie de gradul I (fiică) cu un demnitar din cadrul Judecătoriei Edineţ.

♦ Cu încălcarea prevederilor legale, la 3 persoane au fost atribuite terenuri cu depăşirea suprafeţei reglementate legal (în total, de 0,32 ha).

Sintetizînd cele menţionate, auditul a constatat că din vînzarea terenurilor respective, în condiţiile unui preţ minim reglementat de Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, bugetul local nu a încasat mijloace estimate la cifra de 2,0 mil.lei.

♦ Există şi alte derogări constatate de audit. Astfel, potrivit prevederilor Codului funciar, în proprietatea cetăţenilor se trec sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li s-au atribuit anterior în scopurile respective. AAPL a ignorat aceste prevederi, auditul constatînd cazuri de perfectare a titlurilor de proprietate la terenurile atribuite pentru construcţia caselor de locuit, pe care nu s-au edificat imobilele respective. Nu există o monitorizare din partea AAPL asupra terenurilor atribuite pentru construcţii, ceea ce le permite beneficiarilor să le utilizeze la propria discreţie, sau să le comercializeze. Astfel:

- Încă în anul 1994, unei persoane celibatare i-a fost repartizat un lot de teren, care pînă în prezent nu a fost utilizat pentru construcţia casei de locuit, cu toate că aceasta urma a fi finisată pînă la 18.04.1997. Ulterior, în anul 2004 şi anul 2007, altor doi membri de familie (soţului şi fratelui acestuia) li s-au mai atribuit alte 2 loturi, adiacente celui repartizat anterior. Cu toate că pe terenurile repartizate nu au fost edificate careva construcţii, unuia dintre beneficiari i s-a perfectat nelegitim şi titlul de proprietate privată. Inventarierea efectuată pe parcursul auditului denotă că toate cele 3 loturi erau îngrădite în comun, pe teritoriul respectiv fiind deschisă o unitate comercială de realizare a materialelor de construcţie, fiindu-i eliberată autorizaţia de funcţionare (pentru anii 2009-2012).

- În alt caz, Consiliul orăşenesc a modificat o dispoziţie a primarului (nr.109 din 10.03.2000), acceptînd comercializarea de către beneficiar a terenului pe care s-a construit doar fundamentul unei case.

Cele constatate denotă responsabilitatea insuficientă şi managementul necorespunzător din partea AAPL în administrarea terenurilor. Această practică defectuoasă cu certitudine admite semne de fraudă în exercitarea de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu.

• La efectuarea unui şir de tranzacţii ce ţin de realizarea unor terenuri proprietate publică, AAPL de nivelul I nu au asigurat respectarea prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.136 din 10.02.2009²⁶, referitor la pasul licitaţiei (nu mai mic de 10%), ceea ce duce la nevalorificarea unor venituri în bugetele locale. Cauza acestor nereguli constă în incompetenţa profesională, exprimată prin necunoaşterea de către persoanele implicate în acest proces a normelor de aplicare a cadrului regulator.

________________

²⁶ Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

O abatere analogică a fost constatată la Primăria s.Lopatnic, în rezultatul căreia veniturile din vînzarea terenului au fost diminuate cu 11,7 mii lei, dar şi la alte primării – în sume nesemnificative.

• Devieri de la normele prestabilite prin legea bugetară anuală au fost constatate şi la colectarea impozitului privat. Deşi suma totală a abaterii depistate este nesemnificativă, s-a constatat că neregula respectivă a fost identificată la mai multe primării, din care considerente merită a fi exemplificată. Astfel, potrivit prevederilor legale, impozitul privat se achită pînă la semnarea contractului de vînzare-cumpărare şi se virează la bugetul de stat sau la bugetul unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de apartenenţa bunului. În perioada anilor 2009-2011, cu nerespectarea prevederilor legale, 17 primării au vîndut bunuri publice în valoare de 2688,2 mii lei, fără a achita impozitul privat în sumă de 27,7 mii lei (Anexa nr.4).

Recomandări:

9. Primarul or.Edineţ să asigure:

9.1. exercitarea unui control asupra folosirii şi protecţiei terenurilor agricole, inclusiv aflate în proprietate privată, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie faţă de proprietarii care le utilizează în alte scopuri;

9.2. elaborarea unui Regulament privind mecanismul, particularităţile şi criteriile de atribuire familiilor nou-create, în folosinţă gratuită, a terenurilor proprietate publică, cu prezentarea acestuia spre aprobare Consiliului orăşenesc;

9.3. inventarierea integrală a terenurilor proprietate publică atribuite anterior în folosinţă pentru construcţia caselor de locuit, în vederea stabilirii utilizării acestora, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie;

9.4. analiza cazurilor de eliberare nelegitimă a certificatelor de urbanism la proiectare şi a certificatelor de construire a edificiilor pe terenurile agricole, fără a fi schimbată destinaţia utilizării terenurilor respective, cu întreprinderea măsurilor faţă de persoanele care se fac vinovate.

√ Există deficienţe privind încasarea restanţelor per ansamblu în sistemul bugetar, inclusiv la bugetele locale.

Deşi în perioada auditată, per ansamblu, veniturile bugetelor UAT au fost executate peste nivelul programat, o rezervă semnificativă o constituie restanţele contribuabililor, care în perioada respectivă au avut tendinţe de majorare, constituind la 31.12.2011 suma de 3,3 mil.lei. Cele menţionate denotă un control nesistemic din partea serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, dar şi din partea IFS Edineţ.

În acest context, se relevă că la 31.12.2011 restanţa la bugetele locale a constituit 3339,0 mii lei, sau cu 853,0 mii lei (34%) mai mult comparativ cu suma înregistrată la finele perioadei anterioare. În principal, majorarea s-a admis în rezultatul creşterii neachitărilor la impozitul funciar, taxa pentru unităţile comerciale sau acordarea de servicii, impozitul pentru bunurile imobile, taxa pentru extragerea zăcămintelor utile etc. Este necesar de remarcat şi faptul că IFS Edineţ nu conlucrează cu AAPL de nivelul I, fiind constatate 2 cazuri de ignorare a adresărilor primăriilor referitor la colectarea prin executarea silită a restanţelor agenţilor economici de pe teritoriul administrat. Ca urmare, primăriile respective sînt nevoite să se adreseze la instanţele de judecată, pentru a recupera de la agenţii economici restanţele faţă de bugetul local.

Analiza efectuată de echipa de audit a relevat că restanţele în bugetul local ale persoanelor fizice şi gospodăriilor ţărăneşti la impozitele şi taxele administrate de către Serviciile de colectare din cadrul AAPL nu sînt semnificative, dar, totuşi, la unele categorii de impozite şi taxe au tendinţa de creştere. Astfel, unele primării²⁷ n-au întreprins măsuri eficiente în vederea acumulării integrale a impozitului funciar planificat. Datoria gospodăriilor ţărăneşti din raion la impozitul funciar s-a majorat cu 53,8 mii lei, şi la 31.12.2011 a constituit 198,5 mii lei. De asemenea, s-a majorat restanţa persoanelor fizice şi la taxele locale, cu suma totală de 43,1 mii lei²⁸, inclusiv la cap.122.28 “Taxa pentru amenajarea teritoriului” – cu 12,5 mii lei, şi la cap.122.30 “Taxe pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială” – cu 30,6 mii lei.

________________

²⁷ Primăriile: s.Hlinaia -22,2 mii lei; s.Rotunda – 12,9 mii lei; s.Burlăneşti – 9,8 mii lei.

²⁸ Primăriile: or.Edineţ – 12,4 mii lei; s. Cuconeştii Noi – 11,9 mii lei;or.Cupcini – 10,0 mii lei; s.Brătuşeni – 5,8 mii lei.;

Restanţa la BPN, la finele anului 2011, a însumat 28,0 mil.lei, inclusiv la BS – 12,9 mii lei. Deşi restanţa a marcat o tendinţă de majorare, acest fapt a fost determinat de un factor obiectiv, şi anume – de creşterea restanţei la TVA a S.A. “Cupcini-Cristal” (1002604000432) cu suma de 8,5 mii lei. În acest context, merită a se menţiona că pe parcursul anului au fost comercializate fondurile fixe care aparţineau întreprinderii, gajate la o bancă comercială. În urma acestei tranzacţii, banca a încasat integral mijloacele din înstrăinarea patrimoniului, iar agentul economic a rămas dator bugetului cu suma TVA respectivă, care reprezintă o datorie compromisă. Operaţiunile de aşa gen au un impact negativ asupra încasărilor la buget, motivîndu-i pe antreprenori în vederea neonorării integrale a obligaţiilor fiscale. Prin urmare, situaţia dată urmează a fi pusă în atenţia Ministerului Finanţelor, în vederea iniţierii şi stabilirii unui mecanism mai eficient în materie de asigurare a intereselor publice.

Auditul relevă că, contrar atribuţiilor şi responsabilităţilor instituţionale ce ţin de executarea silită a obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, IFS Edineţ nu s-a conformat rigorilor funcţionale.

Astfel, pe parcursul anului 2011, IFS Edineţ a încasat, prin executare silită, suma de 771,0 mii lei, sau cu 669,3 mii lei mai puţin faţă de anul 2010. Analiza acestor date denotă că, în principal, încasarea silită s-a aplicat agenţilor economici care au avut restanţe curente în sume nesemnificative, fără tendinţa de creştere. În acelaşi timp, IFS nu a aplicat nici o procedură de executare silită faţă de agenţii economici cu restanţe majore la bugetul local, dar şi la celelalte componente ale BPN. Astfel, cu toate că doi mari restanţieri – “Mina din Cupcini” (c/f-1003604000211) şi Î.M. “Apă-Canal Edineţ” (c/f-1002604000720), la finele anului, au avut datorii în sumă totală de 4064,1²⁹ mii lei, inclusiv în bugetul local – de 881,0³⁰ mii lei (26,4% din suma totală a restanţelor de 3339,0 mii lei), IFS Edineţ n-a întreprins nici o măsură faţă de aceştia. Analogic, n-au fost aplicate proceduri de executare silită faţă de S.R.L. “Chetro-Prim” s.Chetroşica Nouă (c/f-2002604000650) şi Î.M “Gospodăria locativ-comunală Edineţ” (c/f-1003604014117), aceştia avînd restanţe la BPN în sumă totală de 442,3 mii lei, inclusiv la bugetul local – de 29,3 mii lei mai mult decît atît, la finele anului, restanţa la 3 agenţi economici (din cei 4 menţionaţi) s-a majorat, faţă de perioada anterioară, cu suma totală de 2670,0 mii lei³¹, inclusiv la bugetul local – cu 690,4 mii lei³².

________________

²⁹ Î.M. “Apă-Canal Edineţ” – 2257,0 mii lei; S.A. “Mina din Cupcini” – 1807,1 mii lei.

³⁰ S.A. “Mina din Cupcini” – 450,7 mii lei; Î.M. “Apă-Canal Edineţ” – 430,3 mii lei.

³¹ Î.M. “Apă-Canal Edineţ” – 2011,0 mii lei; S.A. “Mina din Cupcini” – 594,5 mii lei; S.R.L. “Chetro-Prim” – 64,5 mii lei.

³² Î.M. “Apă-Canal Edineţ” – 418,4 mii lei; S.A. “Mina din Cupcini” – 265,0 mii lei; S.R.L. “Chetro-Prim” – 7,0 mii lei.

Într-o manieră ineficientă au fost utilizate şi alte pîrghii de executare silită, cum ar fi instituirea sechestrului asupra bunurilor deţinute de restanţieri, cu comercializarea ulterioară a acestora. Prin urmare, în anul 2011, nu s-au înregistrat încasări de la comercializarea bunurilor sechestrate. Astfel, verificînd selectiv măsurile întreprinse de către IFS Edineţ faţă de 4 restanţieri – producători agricoli cu restanţe la BPN în sumă totală de 339,7 mii lei³³, inclusiv la bugetul local – de 135,3 mii lei³⁴, s-a constatat că, potrivit datelor statistice, aceştia au raportat recoltarea culturilor agricole în asortiment, însă procedura de sechestru nu a fost aplicată de către IFS Edineţ.

________________

³³ S.R.L. “Chetro-Prim” – 142,3 mii lei; CAP ”Hlinagrocoop” – 141,0 mii lei; S.R.L. “Plantserv Agro” – 39,0 mii lei; CAP “Agroplugar-Temp” – 17,4 mii lei.

³⁴ CAP “Hlinagrocoop” – 81,4 mii lei; S.R.L. “Plantserv Agro” – 34,5 mii lei; S.R.L. “Chetro-Prim” – 19,4 mii lei.

Totodată, analiza rapoartelor prezentate de către Direcţia de Statistică Edineţ a relevat că 8 agenţi restanţieri³⁵ dispuneau de active materiale sub formă de clădiri,construcţii speciale, plantaţii perene, unităţi de transport etc., faţă de care IFS Edineţ nu a folosit procedura de sechestru, întru achitarea respectivă a obligaţiilor fiscale.

________________

³⁵ CAP “Hlinagrocoop” (c/f-1005604005265); S.R.L. “Chetro-Prim” (c/f – 1002604000650); S.R.L. “Plantserv-Agro” (c/f-1008604002531); CAP “Agroplugar-Temp” (c/f – 1006604005376); S.R.L. “Moplavit” (c/f – 1003602028455); S.R.L. “Agro-Maiac” (c/f – 1008604000523); S.A. “Mina din Cupcini” (c/f – 1003604000211); Î.M. “Apă-Canal Edineţ” (c/f – 1002604000720).

Recomandări:

10. Preşedintele raionului, în comun cu IFS şi UAT de nivelul I, să analizeze în complex starea administrării impozitelor şi taxelor, cu stabilirea unui plan de măsuri privind diminuarea restanţelor acumulate la BPN, întru asigurarea aplicării consecvente şi depline a tuturor pîrghiilor şi procedurilor de percepere incontestabilă a obligaţiilor calculate.

11. IFS Edineţ să asigure conlucrarea cu AAPL de nivelul I în vederea încasării restanţelor la bugetul local; să întreprindă măsurile de rigoare privind eficientizarea administrării fiscale – în general, şi a procesului de urmărire şi executare silită a obligaţiilor şi restanţelor fiscale – în special.

• Nu se întreprind măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale.

Auditul a constatat că, în perioada auditată, 18 UAT de nivelul I (56,3% din numărul total) nu au depistat şi, respectiv, nu au planificat şi nu au acumulat venituri la componenta mijloacele speciale, provenite din plata părinţilor pentru alimentaţia copiilor. Acest fapt contravine prevederilor pct.5 subpct.a) din Hotărîrea Guvernului nr.198 din 16.04.1993, care stipulează că taxa de întreţinere în instituţiile preşcolare pentru fiecare zi frecventată constituie 50 la sută din costul normelor de cheltuieli pentru alimentarea copiilor (elevilor), suportate de la buget (aprobate de Ministerul Educaţiei, prin coordonare cu Ministerul Finanţelor).

La fel, AAPL respective nu au prezentat auditului documente ce certifică scutirea părinţilor de aceste plăţi, potrivit prescripţiilor pct.5 subpct.b) din Hotărîrea Guvernului nr.198 din 16.04.1993³⁶, în conformitate cu care li se acordă dreptul de a scuti integral sau parţial de plata pentru întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente vulnerabile, precum şi, în caz de necesitate, de a stabili o altă taxă de întreţinere.

________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.198 din 16.04.1993 “Cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile (cu modificările şi completările ulterioare).

Cele menţionate denotă că UAT de nivelul I nu au fost preocupate de administrarea regulamentară a mijloacelor speciale. Potrivit estimărilor de audit, în perioada auditată, urmau a fi planificate şi administrate surse la această componentă în sumă totală de cel puţin 249,4 mii lei, dar în ultimii 3 ani – 623,1 mii lei, care integral au fost acoperite din sursele bugetului de stat, din contul transferurilor de susţinere socială a teritoriilor.

Recomandări:

12. Preşedintele raionului, în comun cu AAPL de nivelul I, să examineze problema stabilirii plăţii părinţilor pentru alimentaţia copiilor, cu identificarea soluţiilor de acordare a scutirilor potrivit actelor normative în vigoare.

OBIECTIVUL II: UAT a planificat şi a valorificat partea de cheltuieli a bugetului în conformitate cu cadrul regulator în domeniul dat?

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor prin prisma cadrului regulator denotă că acesta n-a avut tendinţe de îmbunătăţire, astfel execuţia bugetelor UAT de nivelul II şi de nivelul I din raion fiind afectată de nereguli şi abateri de ordin legal. Prin urmare, încălcările admise de factorii de decizie din cadrul AAPL auditate au determinat prezenţa cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de 7,9 mil.lei, inclusiv la retribuirea muncii – de 0,4 mil.lei, la valorificarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale – de 3,7 mil.lei, la alte cheltuieli – de 3,8 mil.lei. Nu întruneşte rigorile de transparenţă şi integritate procesul de redistribuire a transferurilor alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate domeniului învăţămîntului. Unele cheltuieli din bugetele locale pentru retribuirea muncii, acordarea de ajutor material persoanelor fizice au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale. În acest context, se menţionează necesitatea stringentă a implementării prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³⁷, referitor la introducerea sistemului de management financiar şi control la valorificarea banilor publici.

________________

³⁷ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

√ Există deficienţe în planificarea şi valorificarea mijloacelor bugetare destinate domeniului învăţămîntului.

Potrivit art.6 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază mai multe principii, inclusiv cel al transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. În pofida acestor prevederi, distribuirea transferurilor din bugetul raional bugetului de nivelul I se efectuează în lipsa unui mecanism transparent.

Pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II în anul 2011, la compartimentul cheltuieli pentru învăţămîntul public, Ministerul Finanţelor s-a călăuzit de particularităţile specifice reglementate de Notele metodologice din 04.04.2011³⁸. Prin urmare, calculele au fost efectuate reieşind din contingentul statistic al copiilor din raion şi din costul mediu (normativul) asigurat din bugetul de stat pentru întreţinerea unui copil/elev în instituţiile de învăţămînt şi au constituit: 8525,2 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare; 5795,4 lei – pentru întreţinerea unui copil în şcoli, gimnazii şi licee; 753,1 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile extraşcolare. Astfel, în anul 2011, sursele alocate din bugetul de stat domeniului învăţămîntului au constituit 99,4 mil.lei, însă, efectiv, la nivel de raion, în acest scop s-au planificat şi aprobat mijloace cu 717,2 mii lei mai puţin, acestea fiind utilizate în alte scopuri, inclusiv la majorarea cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului administrativ (262,0 mii lei), la finanţarea cheltuielilor pentru mass-media (300,0 mii lei) etc.

________________

³⁸ Notele metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2011 şi a estimărilor pe anii 2012-2013, remise prin Circulara MF din 04.04.2011 nr.06/2-07 (în continuare – Notele metodologice ale MF din 04.04.2011).

De asemenea, auditul denotă că DGF nu a elaborat şi nu a comunicat autorităţilor executive ale UAT de nivelul I modul de calculare a transferurilor destinate acestor bugete, după cum prevede art.19 al Legii nr.397-XV din 16.10.2003. Prin urmare, modul de alocare urma să fie similar cu principiile stabilite în Notele metodologice din 04.04.2011, însă, în realitate, s-a interpretat în alt mod. Astfel, cheltuielile pentru învăţămîntul public au fost estimate reieşind din necesarul general de întreţinere a instituţiilor de învăţămînt. În unele UAT, costurile întreţinerii unui elev/copil, de regulă, au fost în creştere faţă de media pe raion în instituţiile educaţionale, fapt generat de numărul subdimensionat al copiilor, în raport cu capacitatea de proiect planificată a instituţiilor respective. Prin urmare, suportarea unor cheltuieli ineficiente pentru întreţinerea unor spaţii nefolosite, în principal, a dus la diferenţierea costului de întreţinere a unui copil în instituţiile preşcolare de nivelul I, care a variat, la aceleaşi categorii de instituţii, de la 9105,40 lei pînă la 16512,50 lei pentru un copil.

La calcularea necesarului pentru întreţinerea unui elev, costul de întreţinere a constituit de la 6176,90 lei pînă la 10624,32 lei sau, în unele cazuri, de 1,8 ori mai mare decît costul agreat la calcularea transferurilor de la bugetul de stat. Majorarea costului de întreţinere a unui copil în instituţiile de învăţămînt a fost posibilă datorită unor rezerve de transferuri alocate de la bugetul de stat în sumă de 11,7 mil.lei. Suma respectivă s-a format dat fiind că numărul real al copiilor care frecventează instituţiile de învăţămînt este, în medie, de 1,2 ori mai mic decît potrivit datelor statistice, în temeiul cărora s-au calculat şi alocat bugetului de nivelul II transferurile de la bugetul de stat. Perpetuarea acestei situaţii poate stagna implementarea măsurilor privind reforma în domeniul educaţiei prin raţionalizarea reţelei de învăţămînt şi adaptarea lor la tendinţele demografice, precum şi determină realizarea transferurilor din contul bugetului de stat în sume nejustificate.

Recomandări:

13. DGF să asigure elaborarea unor criterii clare şi transparente privind modul de recalculare şi realocare a transferurilor din bugetul raional în bugetele de nivelul I, cu înaintarea acestora, spre aprobare, Consiliului raional.

√ Este necesară consolidarea disciplinei financiare în procesul gestionării cheltuielilor.

Conform prevederilor Legii privind finanţele publice locale, cheltuielile aprobate în bugetele UAT reprezintă limitele maxime, care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări (servicii, bunuri materiale) şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor bugetare şi scopurilor aprobate. Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor denotă că atît la nivelul bugetului raional, cît şi al bugetelor UAT de nivelul I, per ansamblu, cheltuielile au fost executate în limitele bugetelor rectificate. Concomitent, unele AAPL au înregistrat supracheltuieli la unele articole în sumă totală de 1,7 mil.lei, ca rezultat al planificării incorecte a cheltuielilor bugetare, precum şi neprecizarea lor pe parcursul anului bugetar; contractarea lucrărilor şi serviciilor în lipsa acoperirii financiare etc. Astfel, cele mai semnificative depăşiri au fost admise la următoarele categorii de cheltuieli: pentru retribuirea muncii şi plăţile care derivă din ele (gr.6 “Învăţămînt”) – în sumă totală de 697,3 mii lei³⁹; cheltuieli capitale (art.241.00. “Investitii capitale” şi art.243.00. “Reparaţii capitale”) – în sumă totală de 289,5 mii lei⁴⁰ etc.

________________

³⁹ Primăriile: or.Edineţ – 255,4 mii lei; or.Cupcini – 139,0 mii lei; s.Cuconeştii Noi – 57,2 mii lei; s.Hlinaia -54,7 mii lei; s.Trinca – 47,6 mii lei; s.Gaşpar – 42,4 mii lei; s.Constantinovca – 34,7 mii lei; s.Şofrîncani – 22,5 mii lei.

⁴⁰ Primăriile: s.Terebna – 122,4 mii lei; s.Parcova – 56,0 mii lei; s.Hincăuţi – 50,0 mii lei; s.Bleşteni – 31,0 mii lei; s.Stolniceni – 19,1 mii lei.

Recomandări:

14. AAPL de nivelul I din raion⁴¹ să examineze cazurile de executare a cheltuielilor neasigurate cu suport financiar, cu identificarea cauzelor şi riscurilor asociate acestora, precum şi să întreprindă măsurile de consolidare a disciplinei financiare la acest compartiment.

________________

⁴¹ Menţionat în prezentul compartiment.

√ Lipsa disciplinei financiare a determinat utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare în sumă de 257,4 mii lei.

Încălcarea normelor legale de către aleşii locali la redistribuirea mijloacelor bugetare, precum şi prezenţa unui control obligatoriu irelevant şi neconform din partea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat asupra legalităţii deciziilor consiliilor locale au permis alocarea şi utilizarea mijloacelor publice în scopuri neprevăzute de lege, fapt constatat la execuţia bugetului orăşenesc Edineţ, în sumă de 257,4 mii lei. Mai mult decît atît, mijloacele respective au fost utilizate cu suspiciuni de fraudă. Cele menţionate se datorează şi lipsei în cadrul Consiliului local a unor proceduri clar stabilite la înaintarea proiectelor de decizii spre examinare Consiliului, cu stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor persoanelor care le întocmesc şi le prezintă spre examinare organului deliberativ.

În baza a 3 decizii ale Consiliului orăşenesc Edineţ⁴², din soldul bugetar disponibil la situaţia din 01.01.2011, au fost alocate ajutoare materiale persoanelor fizice din localitate în sumă totală de 257,4 mii lei, inclusiv pentru: reparaţia scărilor în unele case de locuit din or.Edineţ, în sumă totală de 167,0 mii lei; reparaţia drumurilor “varianta albă” – 81,9 mii lei; reparaţia acoperişului casei de locuit – 6,0 mii lei; procurarea colanului la fîntînă, reparaţia şi curăţarea fîntînii – 2,5 mii lei. La alocarea mijloacelor respective au fost ignorate prevederile art.8 alin.(4) din Legea nr.397-XV, în care se stipulează că din bugetul local pot fi suportate cheltuieli doar pentru acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv pentru protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi. Însă, reieşind din prevederile Legii nr.547-XV din 25.12.2003⁴³, alocarea acestor ajutoare materiale nu poate fi calificată pentru “acordarea de asistenţă socială populaţiei”. Mai mult decît atît, Primăria or.Edineţ a acordat ajutoare materiale persoanelor fizice pentru diferite lucrări de reparaţii, în lipsa unor documente care justifică faptul că acestea fac parte din categoria persoanelor socialmente vulnerabile. La fel, se relevă că Primăria or.Edineţ, în calitate de executor de buget, s-a eschivat de la exercitarea atribuţiilor legale privind planificarea şi executarea cheltuielilor pentru reparaţia blocurilor locative şi a drumurilor din localitatea dată, cu justificarea documentară a acestora. Prin urmare, cheltuielile din contul bugetului local în sumă de 257,4 mii lei au fost suportate cu suspiciuni de fraudă. Cele menţionate sînt justificate şi de rezultatele unor verificări selective ale auditului asupra autenticităţii primirii mijloacelor financiare de către beneficiari şi a executării lucrărilor. Prin urmare:

________________

⁴² Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.40/2-2 din 02.03.2011 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare din soldul disponibil la 01.01.2011”; Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.40/8-1 din 02.03.2011 “Cu privire la modificarea Deciziei Consiliului orăşenesc Edineţ nr.39/1-1 din 12.01.2011 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare din soldul disponibil la 01.01.2011”; Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.41/3-1 din 21.04.2011 “Cu privire la modificarea şi rectificarea bugetului primăriei oraşului Edineţ pe anul 2011”.

⁴³ Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.

- intervievarea a 17 beneficiari (6% din numărul total al acestora (265)) denotă că 4 beneficiari (2%) n-au confirmat solicitarea şi primirea ajutorului material în sumă de 2,3 mii lei;

- în două cazuri, s-a identificat că persoanele nu au locuit la adresele indicate în listele de acordare a ajutorului material;

- la un an de la alocarea ajutorului material (4,4 mii lei) nu s-au executat lucrările de reparaţie a drumului de pe str. Casa Mare, or.Edineţ.

Recomandări:

15. Primarul or.Edineţ să asigure elaborarea şi aprobarea mecanismului de iniţiere a proiectelor de decizii înaintate către Consiliul local, concomitent demarînd o cercetare din oficiu privind persoanele care se fac vinovate de neregulile constatate de audit la utilizarea mijloacelor publice în valoare de 257,4 mii lei, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie.

√ Cheltuielile pentru retribuirea muncii nu întrunesc rigorile legale.

Curtea de Conturi, precum şi alte organe cu atribuţii de control financiar au menţionat de nenumărate ori despre încălcarea prevederilor cadrului regulator la acordarea diferitor premii, sporuri funcţionarilor publici şi altor categorii de angajaţi. Cu toate acestea, acest fenomen mai are loc la AAPL din raion, dar este în decadenţă. Urmare analizei materialelor de control ale DCFR Edineţ, precum şi a constatărilor de audit, s-a depistat efectuarea unor plăţi contrar normelor stipulate în actele legislative în sumă totală de 359,3 mii lei, precum şi efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 87,7 mii lei.

Potrivit rezultatelor controalelor financiare exercitate în perioada anului 2011 la AAPL de către DCFR Edineţ, au fost constatate cazuri de nerespectare a prevederilor cadrului regulator la remunerarea diferitor categorii de angajaţi, în rezultat fiind admise unele cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 310,1 mii lei⁴⁴. Ţinînd cont de faptul că cheltuielile respective au fost supuse controlului la majoritatea AAPL, în cadrul auditului, doar selectiv s-au verificat unele aspecte predispuse riscului de neregularitate. Urmare verificărilor, s-a constatat că la unele entităţi, an de an, se admit aceleaşi deficienţe, menţionate anterior, ceea ce denotă iresponsabilitatea factorilor de decizie. Concomitent, auditul relevă existenţa unui flagel, care generează suspiciuni de fraudă la utilizarea mijloacelor bugetare. Situaţia dată urmează a fi analizată de toţi conducătorii instituţiilor bugetare şi cu desăvîrşire exclusă pe viitor.

________________

⁴⁴ Primăriile: s.Lopatnic – 79,8 mii lei; s.Brătuşeni – 37,9 mii lei; s.Constantinovca – 37,6 mii lei; s.Tîrnova – 26,1 mii lei; s.Bădragii Noi – 21,2 mii lei; s.Rotunda – 18,6 mii lei; s.Chetroşica Nouă – 17,2 mii lei; s.Terebna – 15,2 mii lei; s.Bădragii Vechi – 13,1 mii lei; s.Viişoara – 11,6 mii lei; s.Brînzeni – 9,8 mii lei; s.Hancăuţi – 9,3 mii lei; s.Cepeleuţi, s.Zăbriceni, s.Hincăuţi – 12,8 mii lei.

Întru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele situaţii:

♦ Pe parcursul anului 2011, contabilitatea Primăriei com.Brătuşeni nu a dat dovadă de un management prudent la calcularea şi achitarea plăţilor salariale. În cadrul auditului, s-a constatat că unui angajat al Liceului teoretic din localitate, în perioada aflării în concediu, i s-a acordat şi concediu medical, care a fost prelungit de 4 ori, inclusiv în timp ce persoana deja se afla în exteriorul ţării, ceea ce indică riscul de falsificare a documentelor oficiale. După expirarea concediului medical şi a concediului ordinar, persoanei respective i s-a acordat concediu din cont propriu. Mai mult decît atît, auditul a constatat că, în mod eronat, în datele tabelei de pontaj s-a indicat că angajatul s-a aflat la locul de muncă în perioada 08.11.2011 – 18.11.2011, exercitîndu-şi atribuţiile de serviciu, pe cînd potrivit datelor CRP Edineţ, persoana respectivă a revenit în ţară abia la 18.11.2011. Remunerarea pentru zilele de facto nelucrate a constituit 440 lei.

Tot la primăria respectivă s-a constatat că, în temeiul unei dispoziţii a ex-primarului, în anul 2011, au fost achitate neregulamentar premii angajaţilor în sumă totală de 10,4 mii lei.

♦ Cu nerespectarea prevederilor pct.1 şi pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.863 din 01.08.2006⁴⁵ şi ale Legii nr.245-XVI din 27.11.2008⁴⁶, în perioada auditată, angajaţilor din cadrul Aparatului preşedintelui raionului Edineţ şi subdiviziunilor subordonate Consiliului raional Edineţ, le-au fost stabilite şi achitate neregulamentar sporuri pentru acces permanent la secretul de stat în sumă totală de 13,2 mii lei, precum şi alte plăţi necuvenite în sumă de 1,2 mii lei.

________________

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.863 din 01.08.2006 “Cu privire la stabilirea pentru funcţionarii publici a sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁴⁶ Legea nr.245-XVI din 27.11.2008 “Cu privire la secretul de stat”.

♦ Potrivit prevederilor pct.13 şi pct.14 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006⁴⁷, anual se acordă conducătorilor autorităţilor publice, funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică din aparatele respective ajutorul material în cuantum de un salariu mediu lunar. Cu nerespectarea acestor prevederi, în perioada anilor 2010-2011, angajaţilor aparatului Primăriei s.Rotunda li s-au acordat suplimentar de la unu pînă la trei ajutoare materiale, în aceste condiţii fiind depăşită limita legal stabilită şi admiţîndu-se utilizarea neconformă a mijloacelor bugetare în sumă de 23,9 mii lei.

________________

⁴⁷ Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006).

♦ Nu se întreprind măsuri şi în vederea optimizării cheltuielilor bugetare în materie de state de personal şi retribuire a muncii. Astfel, fără a se ţine cont de prevederile Hotărîrii Guvernului nr.689 din 10.06.2003⁴⁸, în care se stipulează că în raioanele în care sînt 2 unităţi de vicepreşedinte, unul din ei suplineşte şi funcţia de şef al Direcţiei agricultură şi alimentaţie, prin decizia Consiliului raional⁴⁹, s-au modificat statele de personal, instituind suplimentar funcţia de şef al Direcţiei menţionate. Modificările efectuate au generat cheltuieli suplimentare în sumă totală de 87,7 mii lei, precum şi neînregistrarea statelor de personal la Ministerul Finanţelor, astfel fiind ignorate cerinţele prestabilite de cadrul normativ existent.

________________

⁴⁸ Hotărîrile Guvernului nr.689 din 10.06.2003 “Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁴⁹ Decizia Consiliului raional Edineţ nr.22/2-1 din 09.02.2010 “Cu privire la cererea preşedintelui raionului Edineţ dl Semion Guţu”.

Recomandări:

16. Primarul com.Brătuşeni să efectueze o investigare de serviciu pe cazul întocmirii documentelor oficiale cu conţinut neveridic, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie faţă de persoanele vinovate, concomitent intensificînd controlul intern la componenta dată.

17. DGF să asigure desfăşurarea unor instruiri pentru angajaţii AAPL de nivelul I în domeniul aplicării legislaţiei muncii şi să le acorde suportul metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la efectuarea plăţilor pentru retribuirea muncii.

√ Există vulnerabilităţi în procesul de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor din mijloace publice.

Unele subdiviziuni ale Consiliului raional, precum şi AAPL au admis încălcări la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care au ca impact diminuarea eficienţei utilizării mijloacelor publice. Prin urmare, numai la procurarea mărfurilor şi serviciilor prin divizarea achiziţiei publice au fost admise încălcări în sumă totală de 1,1 mil.lei. Concomitent, prezenţa unor încălcări de ordin procedural au limitat condiţiile de liberă concurenţă şi transparenţă a procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor.

În aspectul dat, se menţionează următoarele:

• Unele UAT din raionul Edineţ au ignorat prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007⁵⁰, divizînd achiziţia publică prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altei proceduri decît cea care urma a fi efectuată potrivit prezentei legi. În acest context, se exemplifică situaţia constatată la Primăria or.Cupcini, care, eschivîndu-se de la procedura legală de desfăşurare a licitaţiei publice, a achiziţionat pietriş în valoare de 484,5 mii lei, încheind 5 contracte separate cu acelaşi agent economic, prin cererea ofertei de preţuri. În mod similar, primăria a procurat şi alte bunuri în sumă totală de 227,9 mii lei. Concomitent, Primăria or.Cupcini, nerespectînd prevederile art.16 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţia pietrişului, nu a solicitat de la agentul economic furnizor informaţia cu privire la plata taxelor şi a altor plăţi obligatorii, ultimul avînd restanţe la BPN în sumă de 1653,7 mii lei.

________________

⁵⁰ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare).

Cazuri de divizare a achiziţiei au fost constatate la: Primăria s.Ruseni, în valoare totală de 164,3 mii lei; Primăria or.Edineţ – de 52,6 mii lei; Primăria com.Brătuşeni – de 52,6 mii lei.

• La achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, majoritatea AAPL verificate au admis un şir de deficienţe procedurale, ceea ce îngrădeşte transparenţa domeniului dat, şi anume:

- Nu s-au perfectat şi transmis invitaţiile de participare la un număr cît mai mare de operatori economici, încît să fie obţinute cel puţin trei oferte, potrivit cerinţelor prestabilite;

- Aparatul preşedintelui raionului şi unele UAT de nivelul I (Primăriile or.Edineţ, or.Cupcini, com.Brătuşeni, s.Ruseni, s.Gordineşti) au ignorat prevederile cadrului normativ, nedispunînd de probe relevante privind selectarea operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică;

- Primăria s.Gordineşti, la achiziţionarea produselor petroliere, a acceptat de la cei 3 ofertanţi documente care erau întocmite într-un mod necorespunzător, ceea ce contravine cerinţelor stipulate în pct.24 din Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008⁵¹. Astfel, ofertele prezentate nu aveau un conţinut clar, conţineau corectări, erau fără număr şi data de ieşire, precum şi fără iniţialele persoanei care le-a semnat. Mai mult decît atît, toate cele 3 oferte erau întocmite pe blanchete practic identice;

________________

⁵¹ Hotărîrea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri”.

- Primăriile or.Edineţ, or.Cupcini, s.Ruseni, s.Brătuşeni, s.Gordineşti n-au asigurat întocmirea şi păstrarea corespunzătoare a documentaţiei ce ţine de achiziţiile publice, fapt ce contravine prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008⁵²;

________________

⁵² Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”.

- Atitudinea superficială la exercitarea atribuţiilor de către membrii grupurilor de lucru pentru achiziţii publice a determinat neprezentarea la Agenţia Achiziţii Publice a dărilor de seamă referitor la achiziţiile publice desfăşurate;

- La crearea grupurilor de lucru pentru achiziţii publice, nu s-au stabilit expres funcţiile fiecărui membru al grupului de lucru, fapt ce contravine prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007⁵³ şi determină deficienţe în exercitarea responsabilităţilor.

________________

⁵³ Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (cu modificările şi completările ulterioare).

Recomandări:

18. Preşedintele raionului să asigure desfăşurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru pentru achiziţii publice din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional şi AAPL de nivelul I, concomitent fiindu-le acordat suportul metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, inclusiv la descrierea proceselor aferente acestora.

√ Necesită îmbunătăţire şi managementul financiar al gestiunii cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale.

La efectuarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale, unele entităţi auditate nu au respectat prevederile legale, executînd lucrări în sumă totală de 3498,7 mii lei, în lipsa documentaţiei de proiect elaborate şi verificate regulamentar. Deficienţa respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, precum şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.

AAPL nu dispun de o politică investiţională privind finalizarea obiectivelor iniţiate în perioada anilor 1990-2009, inclusiv o previziune privind utilitatea acestora pe viitor. Acest fapt determină ineficienţa utilizării mijloacelor publice, ţinînd cont de faptul că acestea nu au fost conservate, iar în timp se deteriorează.

Astfel:

• În anul 2011, din contul bugetului raionului, au fost valorificate mijloace bugetare pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă de 4856,0 mii lei, sau cu 1204,9 mii lei mai puţin faţă de planul rectificat (6060,9 mii lei). În principal, situaţia respectivă a fost cauzată de alocarea mijloacelor din bugetul de stat la finele anului bugetar (rectificarea Legii bugetare anuale în luna decembrie 2011). Ca urmare, mijloacele respective nu au putut fi valorificate. Perioada auditată se caracterizează printr-o reducere semnificativă a mijloacelor alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale, comparativ cu perioadele anterioare. Cu toate acestea, managementul execuţiei nu s-a îmbunătăţit, astfel fiind valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în lipsa documentaţiei respective, elaborată şi aprobată regulamentar. Unele AAPL⁵⁴, contrar prevederilor art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁵⁵ şi art.78 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în anul 2011, au efectuat cheltuieli pentru lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 3498,7 mii lei, în lipsa documentaţiei de proiect aprobate şi expertizate în modul stabilit. Încălcarea respectivă constituie un impediment în verificarea corectitudinii executării lucrărilor şi poate genera majorarea volumului de lucrări.

________________

⁵⁴ Primăriile:or.Edineţ – 959,4 mii lei; s.Parcova – 602,0 mii lei; s.Şofrîncani – 283,8 mii lei; s.Terebna – 263,0 mii lei; DGÎTS – 229,9 mii lei; s.Gordineşti -217,0 mii lei; s.Goleni – 151,2 mii lei; s.Brătuşeni – 135,44 mii lei; s.Cepeleuţi – 116,4 mii lei; s.Corpaci – 97,9 mii lei; s.Rotunda – 96,8 mii lei; s.Trinca – 73,5 mii lei.

⁵⁵ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii”.

Auditul a constatat cazuri de executare a unor cheltuieli de reparaţii curente în sumă totală de 219,2 mii lei (Primăria or.Cupcini) de către persoane fizice care nu dispuneau de licenţă în domeniu, ceea ce creează premise de utilizare ineficientă a banilor publici, dat fiind că acestea nu poartă răspundere pentru calitatea lucrului efectuat.

• Atît la nivel de raion, cît şi la nivelul AAPL nu se dispune de o politică investiţională referitor la obiectivele iniţiate în anii 1990-2009 şi nefinalizate pînă în prezent. De asemenea, lipsesc careva previziuni privind utilitatea acestora pe viitor. Potrivit datelor evidenţei contabile la situaţia din 31.12.2011, cheltuielile pentru execuţia lucrărilor la 8 obiecte nefinalizate⁵⁶ constituiau suma de 18,92 mil.lei. Potrivit documentaţiei de proiect (neactualizată la situaţia de zi), pentru finisarea lor sînt necesare mijloace financiare în sumă totală de peste 8,4 mil.lei. Totodată, valoarea lucrărilor care au rămas să fie executate la 3 obiecte era mai mică de 300,0 mii lei: gazoductul Goleni – 230,0 mii lei; anexa şcolii din s.Chiurt (Primăria or.Cupcini) –153,0 mii lei; grădiniţa de copii din s.Gordineşti – 250,0 mii lei. De menţionat că AAPL n-au efectuat lucrări de conservare la obiectele nefinalizate, ceea ce poate duce la devastarea lor.

________________

⁵⁶ Primăriile: or.Edineţ – 6,2 mil.lei (Sala sportivă); s.Cuconeştii Noi – 3,1 mil.lei (3 obiecte: Casa de cultură – 2,6 mil.lei; Complexul sportiv – 0,4 mil.lei; Sala de vară – 0,1 mil.lei); s.Bleşteni – 6,9 mil.lei (reţele de alimentare cu apă); s.Goleni – 0,8 mil.lei (gazoductul); or.Cupcini – 0,45 mil.lei (anexa şcolii din s.Chiurt); s.Gordineşti – 1,47 mil.lei (grădiniţa de copii).

Recomandări:

19. Preşedintele raionului şi Secţia construcţii să elimine practica iraţională de executare a lucrărilor de construcţie din contul mijloacelor publice, în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, verificată şi expertizată potrivit prevederilor legale.

20. Preşedintele raionului, în comun cu AAPL de nivelul I, să asigure elaborarea unei programe investiţionale, cu identificarea surselor de finanţare a obiectivelor nefinalizate, concomitent evaluînd utilitatea acestora în perspectivă.

• Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare din fondurile de rezervă ale Consiliului raional Edineţ şi UAT de nivelul I

Deşi Curtea de Conturi a menţionat anterior că unele cheltuieli suportate din contul fondurilor de rezervă ale Consiliului raional Edineţ şi UAT de nivelul I nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil şi necesităţilor de urgenţă, această situaţie persistă pînă în prezent. Astfel, pe parcursul anului 2011, potrivit dispoziţiilor preşedintelui raionului Edineţ, dispoziţiilor primarilor şi deciziilor Consiliilor locale, din sursele fondului de rezervă au fost utilizate mijloace în sumă totală de 805,1 mii lei, dintre care cheltuielile în sumă de 382,12 mii lei⁵⁷, sau 47,7%, nu pot fi asimilate cheltuielilor “cu caracter imprevizibil şi necesităţilor de urgenţă”. Din contul acestora, au fost efectuate cheltuieli pentru: acordarea diferitor ajutoare financiare instituţiilor de cult şi asociaţiilor obşteşti, desfăşurarea acţiunilor culturale, achitarea serviciilor muzicale, achitarea serviciilor comunale etc. Unele primării din raionul Edineţ, nerespectînd prevederile propriilor Regulamente, au utilizat mijloacele fondului de rezervă în temeiul dispoziţiilor proprii, în lipsa deciziilor corespunzătoare ale Consiliului local (Primăria com.Burlăneşti, com.Rotunda).

________________

⁵⁷ Primăriile: or.Edineţ – 231,54 mii lei; s.Cuconeştii Noi – 29,8 mii lei; s.Gordineşti – 22,0 mii lei; s.Zăbriceni – 20,2 mii lei; s.Burlăneşti – 18,1 mii lei; s.Hlinaia – 18,2 mii lei; s.Brînzeni – 12,8 mii lei; s.Corpaci – 12,7 mii lei; s.Rotunda – 11,6 mii lei.

Totodată, cu nerespectarea prevederilor pct.III (2) din Regulamentul propriu⁵⁸, pe parcursul anului 2011, Consiliul orăşenesc Edineţ a adoptat decizii privind acordarea ajutorului material persoanelor socialmente vulnerabile în sumă totală de 91,4 mii lei, în lipsa documentelor care justificau că beneficiarii făceau parte din categoria respectivă.

________________

⁵⁸ Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.31/4 din 27.01.2010 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al bugetului orăşenesc Edineţ”.

Recomandări:

21. Aparatul preşedintelui raionului, în comun cu toate AAPL de nivelul I, să elaboreze şi să prezinte, spre aprobare, respectiv, Consiliului raional şi consiliilor locale un proiect de Regulament privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, inclusiv a unui set de criterii care definesc cheltuielile “cu caracter excepţional şi imprevizibil”.

DGF nu a asigurat o monitorizare eficientă a modului de rambursare a împrumuturilor cu scadenţă.

DGF nu a întreprins măsurile necesare de restituire în termen a împrumuturilor pentru cheltuieli curente (cu scadenţă în acelaşi an bugetar), acordate în perioada anilor 1998-2005. Ca rezultat, la 31.12.2010, soldul mijloacelor financiare nerestituite în termen a constituit suma de 697,8 mii lei, din care cele mai semnificative sume fiind ale Primăriei or.Cupcini –325,8 mii lei, şi ale Primăriei s.Cuconeştii Noi –372,0 mii lei .

Recomandări:

22. DGF, în comun cu autorităţile locale menţionate, să găsească soluţii în vederea rambursării împrumuturilor cu termenul de achitare expirat în sumă de 697,8 mii lei.

OBIECTIVUL III: A raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea patrimoniului public?

În pofida faptului că în cadrul auditului/controlului anterior Curtea de Conturi a constatat un şir de deficienţe şi lacune la compartimentul gestiunea şi evidenţa patrimoniului public local, prezenta misiune de audit relevă că entităţile auditate nu au întreprins măsuri în vederea conformării sistemului de management al gestionării patrimoniului public la prevederile legale. Acesta este afectat de un şir de deficienţe şi lacune, care, în principal, constau în: gestionarea necorespunzătoare şi lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public, ce determină raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate asupra patrimoniului la organul cadastral; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune; înfiinţarea unor întreprinderi municipale fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului în administrarea patrimoniului transmis la balanţa întreprinderii nou-formate.

Situaţia dată se datorează lipsei în cadrul UAT a unei politici exhaustive de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, determină exploatarea nebenefică a activelor patrimoniale publice, astfel bugetele UAT fiind lipsite de venituri pasibile încasării, necesare pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale AAPL.

√ Deficienţele existente în evidenţa şi administrarea patrimoniului public local afectează buna gestiune a acestuia.

Potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁵⁹, în competenţa AAPL intră ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Unele AAPL de nivelul I nu deţin o evidenţă exhaustivă privind patrimoniul care îi aparţine cu drept de proprietate, transmis în gestiune economică întreprinderilor înfiinţate, şi, mai mult decît atît, nu-şi exercită drepturile de fondator în întreprinderile respective.

________________

⁵⁹ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

Cu abateri de la pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁶⁰, statutele întreprinderilor municipale înfiinţate de Consiliul orăşenesc Edineţ, Consiliul orăşenesc Cupcini şi Consiliul local Brătuşeni nu cuprind actele de inventariere a bunurilor transmise în gestiunea întreprinderilor înfiinţate, cu indicarea integrală a datelor referitor la acestea (suprafaţa, numărul cadastral, planul terenului etc.). Analogic, nu s-a reglementat modul de posesiune, folosire şi dispunere a fondului statutar (cu excepţia Î.M. “Gospodăria Locativ-Comunală Cupcini”), precum şi schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului întreprinderii, modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor.

________________

⁶⁰ Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.387).

Auditul relevă şi alte deficienţe care predispun patrimoniul public unei gestiuni neconforme. Potrivit pct.16 din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, structura de administrare a întreprinderii poate include Consiliul administrativ al întreprinderii. Acest model de administrare nu a fost prevăzut în statutele de înfiinţare a întreprinderilor municipale sus-menţionate, fapt care reduce posibilităţile de monitorizare şi controlul corespunzător asupra gestionării conforme a patrimoniului local, a activităţii managerului, precum şi a activităţii în ansamblu a întreprinderii, în interesele fondatorului. Prin urmare, potrivit statutelor întreprinderilor, administrarea acestora este efectuată doar de către administratori (manageri). AAPL din or.Edineţ, or.Cupcini şi s.Brătuşeni nu şi-au îndeplinit obligaţiile în calitate de fondatori şi, contrar prevederilor statutelor întreprinderilor, n-au încheiat cu administratorii întreprinderilor contracte de gestiune a patrimoniului public, în care ar fi prevăzute obligaţiile părţilor, ci doar contracte individuale de muncă.

Totodată, în statutul întreprinderii nu este prevăzut expres modul de aprobare a indicilor economici ai întreprinderii, a business-planurilor, planurilor de perspectivă a dezvoltării, acesta permiţînd întreprinderii să le modifice şi să le aprobe la latitudinea sa, ceea ce nu asigură un management financiar guvernat de buna gestiune a întreprinderii.

În aceste condiţii, la situaţia din 31.12.2011, primăriile or.Edineţ, or.Cupcini şi s.Brătuşeni dispuneau de un patrimoniu public ce le aparţinea cu drept de proprietate, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale, în sumă totală de 177,8 mil.lei, care nu era înregistrat în rapoartele financiare. Astfel, rapoartele financiare ale entităţilor respective nu reflectau o imagine veridică privind situaţiile patrimoniale, conţinînd denaturări semnificative, inclusiv la: Primăria or.Edineţ – în sumă de 165,6 mil.lei (Î.M. “Apă Canal” – 73,4 mil.lei; Î.M. “Direcţia de producţie a Gospodăriei Locativ-Comunale Edineţ” – 92,3 mil.lei); or.Cupcini – de 4,8 mil.lei (Î.M. “Gospodăria Locativ-Comunală Cupcini”); s.Bratuşeni – de 7,4 mil.lei (Î.M. “Gospodăria Comunală Locativă Brătuşeni”). Concomitent, se relevă că valoarea patrimoniului respectiv era înregistrată eronat în bilanţul contabil al întreprinderilor ca proprietatea acestora (contul 123 “Mijloace fixe”).

Auditul relevă că unele date privind valoarea patrimoniului public, reflectate în evidenţa contabilă a întreprinderilor municipale, nu corespundeau realităţii, fapt ce se datorează eschivării de la exercitarea controlului de către AAPL asupra patrimoniului deţinut. Astfel, Î.M. “Direcţia de Producţie Gospodăria Locativ-Comunală Edineţ” a înstrăinat mijloace fixe (fondul locativ privatizat) în sumă totală de 80,6 mil.lei, fără să informeze şi să solicite autorizarea fondatorului, fapt prin care nu a respectat prevederile statutare. O situaţie afectată de nereguli s-a constatat şi la Î.M. “Gospodăria Locativ-Comunală Cupcini”, în evidenţa contabilă a căreia, în mod eronat, la contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, figura fondul locativ cu valoarea de 7,9 mil.lei, care, de fapt, este privatizat. Situaţia respectivă atestă atît iresponsabilitatea angajaţilor din cadrul AAPL la exercitarea atribuţiilor funcţionale, cît şi controlul nesatisfăcător din partea Direcţiei Generale Finanţe asupra stării evidenţei contabile în contabilităţile primăriilor oraşelor şi satelor/comunelor.

Auditul constată anumite nereguli şi la gestionarea patrimoniului transmis în comodat IMSP. Atît CR, cît şi Aparatul preşedintelui raionului nu au asigurat o evidenţă conformă a bunurilor proprietate publică transmise în gestiunea IMSP din raion. Ca rezultat, IMSP i-au fost transmise în gestiune bunuri cu valoarea totală de 45,7 mil.lei, în lipsa contractelor de comodat şi a actelor de primire-predare, aprobate regulamentar. Totodată, proprietarul bunurilor imobile (Consiliul raional Edineţ) nu a asigurat înregistrarea obligatorie în Registrul bunurilor imobile a proprietăţii transmise în gestiune IMSP cu valoarea totală de 45,7 mil.lei, prin ce nu a respectat prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶¹.

________________

⁶¹ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

Recomandări:

23. Consiliul orăşenesc Edineţ, Consiliul orăşenesc Cupcini şi Consiliul local Brătuşeni să reexamineze statutele întreprinderilor municipale, cu ajustarea acestora la prevederile legislaţiei în vigoare şi la bunele practici ale unui management eficient.

24. Primăriile or.Edineţ, or.Cupcini şi s.Brătuşeni, în comun cu administraţia întreprinderilor înfiinţate, să efectueze o inventariere a patrimoniului public, cu înregistrarea regulamentară a acestuia în evidenţa contabilă.

25. Consiliul raional Edineţ să asigure încheierea contractelor de comodat privind transmiterea în gestiune IMSP a patrimoniului public, cu înregistrarea conformă a acestuia în Registrul bunurilor imobile respectiv.

√ Este necesară finalizarea delimitării terenurilor proprietate publică a statului, a UAT şi private, precum şi o evidenţă exhaustivă a terenurilor proprietate publică.

AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea de stat, a UAT şi cea privată, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia, ceea ce contravine prevederilor art.11 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007⁶², în condiţiile cărora Guvernul şi AAPL urmau ca pînă în anul 2008 să asigure efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor proprietate publică, iar pînă în anul 2009 – înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile. Mai mult decît atît, Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ nu prezintă organelor administraţiei publice locale informaţii despre noii deţinători de terenuri în urma efectuării tranzacţiilor de vînzare-cumpărare, conform cerinţelor pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.58 din 24.01.2001⁶³, fapt ce determină imposibilitatea ţinerii la zi a registrului cadastral, precum şi a întocmirii veridice a Cadastrului funciar. Registrul cadastral al terenurilor (fişa cadastrală centralizatoare) la momentul actual nu corespunde cerinţelor şi realităţii, ceea ce condiţionează incorectitudinea datelor din Hotărîrile Guvernului anuale cu privire la aprobarea cadastrului funciar.

________________

⁶² Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.91 din 05.04.2007).

⁶³ Hotărîrea Guvernului nr.58 din 24.01.2001 “Cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale”.

Concomitent, potrivit art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁶⁴, evidenţa proprietăţii publice a UAT se ţine în contabilitate, în mod strict, conform Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. În condiţiile prezentei legi, urmează a fi evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă şi terenurile proprietate publică, însă delimitarea clară a acestora, precum şi lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, care urmau a fi elaborate de către Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, face imposibilă realizarea acestei prevederi.

________________

⁶⁴ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 “Cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale”.

Situaţiile menţionate generează o stare confuză şi, respectiv, neclarităţi în gestionarea patrimoniului, dar şi afectează integritatea acestuia. Întru susţinerea celor menţionate, exemplificăm următoarele situaţii:

- Primăria or.Cupcini, nerespectînd art.9 alin.(6) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, care prevede că terenurile fondului apelor nu sînt supuse vînzării-cumpărării, a înstrăinat unui agent economic bazinul acvatic (suprafaţa de 1,2252 ha, nr.cadastral 4138204766), care aparţinea Primăriei s.Parcova cu drept de proprietate, precum şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 6,4 ha. Agentul economic şi-a înregistrat proprietatea la organul cadastral, fiindu-i eliberat şi titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren (cu nr.147 din 16.11.2000; cod cadastral nr.4102000179), eliberat de către Primăria or.Cupcini;

- În rezultatul verificării şi contrapunerii datelor din registrul cadastral al primăriilor la situaţia din 01.01.1996 cu bilanţul cadastral al entităţilor la situaţia din 01.01.2011 (form. nr.1-func.), s-a depistat diminuarea suprafeţelor obiectelor acvatice cu 198,87 ha, dintre care cele mai semnificative: Primăria or.Edineţ – 43,59 ha; Primăria Brătuşeni – 19,22 ha; Primăria Zăbriceni – 12,38 ha; primăria Chetroşica Nouă – 11,46 ha; Primăria Cepeleuţi – 10,88 ha; Primăria Gaşpar – 10,21 ha; Primăria Rotunda – 10,12 ha;

- Nu corespund realităţii şi datele din Registrul cadastral la unele primării din raionul Edineţ. Astfel, pe parcursul anilor 2005-2010, majoritatea primăriilor din raion au vîndut terenurile aferente clădirilor private (moara, oloiniţa, baia, librăria, fondul locativ etc.) cu suprafaţa de 40,1 ha, care n-au fost trecute în terenuri proprietate privată. Pe parcursul efectuării auditului, neajunsurile au fost înlăturate;

- Nu se respectă un şir de prevederi procedurale ale Instrucţiunii din 27.05.2003⁶⁵. Astfel, planurile cadastrale nu conţin informaţii exhaustive referitor la hotarele terenului şi dimensiunile lor; punctele de cotitură ale hotarelor; coordonatele bornelor de hotar; enumerarea adiacenţilor; tipul hotarelor (generale, fixe); datele referitoare la teren; data întocmirii planului; orientarea geografică a planului;

________________

⁶⁵ Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice, aprobată prin Ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru nr.107 din 27.05.2003.

- Registrele şi bilanţurile cadastrale ale deţinătorilor de teren nu reflectă complet şi întocmai datele cu conţinut juridic şi tehnico-economic, potrivit cerinţelor Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995.

√ Nu s-au întreprins măsuri în vederea înregistrării patrimoniului public local la OC.

O problemă nesoluţionată de mai mulţi ani este şi neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local, fapt ce poate afecta integritatea acestuia. Deşi Curtea de Conturi a abordat problema în cauză în cadrul controalelor anterioare, autorităţile administraţiei publice locale nu au întreprins măsuri de remediere a problemei date, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea înregistrării fără plată a bunurilor care aparţin domeniului public, sau a altor soluţii. Potrivit constatărilor de audit, la finele misiunii de audit, Aparatul preşedintelui raionului Edineţ n-a înregistrat la organul cadastral drepturile asupra a 8 bunuri imobile în valoare de 1615,3 mii lei. O situaţie similară s-a constatat şi la majoritatea AAAPL din raion, nefiind înregistrat patrimoniul în sumă totală de 125,3 mil.lei⁶⁶.

________________

⁶⁶ Primăriile: or.Edineţ – 41605,3 mii lei; or.Cupcini – 25320,3 mii lei; s.Cepeleuţi – 12713,9 mii lei; s.Brătuşeni – 8460,6 mii lei; s.Viişoara – 5878,0 mii lei; s.Hancăuţi – 5547,2 mii lei; s.Feteşti – 5015,0 mii lei; s.Parcova – 3898,4 mii lei; s.Lopatnic- 3824,7 mii lei; s Brînzeni – 3038,5 mii lei; s.Şofrîncani – 2905,2 mii lei; s.Corpaci – 2287,8 mii lei; s.Bădragii Vechi – 1442,4 mii lei; s.Gaşpar – 1175,2 mii lei; s.Rotunda – 971,7 mii lei; s.Stolniceni – 524,8 mii le; s.Bleşteni – 421,0 mii lei; s.Bădragii Noi – 228,3 mii lei.

De asemenea, nu a fost soluţionată problema privind înregistrarea la organul cadastral a reţelelor de gaze – proprietate UAT. În evidenţa contabilă a primăriilor din raionul Edineţ, la situaţia din 01.01.2011, erau înregistrate 15 reţele de gaze cu valoarea de 20,5 mil.lei. Potrivit pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004⁶⁷, autorităţile administraţiei publice locale şi alţi beneficiari vor lua la evidenţa contabilă, vor înregistra în organele cadastrale şi vor transmite toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale S.A. “Moldovagaz”. Cu încălcarea prevederilor menţionate, nici una din primăriile care au reflectate în evidenţa contabilă reţele de gazoduct (15 primării) n-a înregistrat la organul cadastral cele 15 reţele de gazoduct în valoare de 20,5 mil.lei. Concomitent, se menţionează că doar 5 reţele de gazoduct în valoare de 10627,4 mii lei au fost transmise la deservire tehnică întreprinderilor de gaze S.A. “Moldovagaz”, în baza contractelor încheiate.

________________

⁶⁷ Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni ”Moldovagaz” la deservire tehnică”.

Recomandări:

26. Consiliul raional Edineţ şi preşedintele raionului:

26.1. să asigure efectuarea inventarierii exhaustive a patrimoniului public;

26.2. să aprobe un plan amplu de măsuri, în ansamblu pe raion, pentru asigurarea necondiţionată a cadastrării cantitativ-valorice a patrimoniului public imobiliar în aspect juridic, cadastral şi tehnic.

27. Primăria or.Cupcini, în comun cu Primăria s.Parcova:

27.1. să asigure delimitarea terenurilor proprietate publică, cu excluderea practicii de utilizare a terenurilor drepturile asupra cărora nu sînt stabilite;

27.2. să întreprindă măsurile necesare pentru ţinerea evidenţei regulamentare a terenurilor proprietate publică.

IV. ALTE CONSTATĂRI ALE AUDITULUI

Misiunea de audit a constatat unele deficienţe, inclusiv la organizarea evidenţei contabile, care, deşi nu sînt semnificative, afectează disciplina financiară a unor executori de buget. Aşadar:

▪ În rezultatul nerespectării parcursului-limită anual stabilit pentru automobile în conformitate cu prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.2005⁶⁸, atît Aparatul preşedintelui raionului, cît şi Primăria s.Şofrîncani au suportat cheltuieli suplimentare la utilizarea unităţilor de transport în sumă, respectiv, de 9,3 mii lei şi 9,9 mii lei. De menţionat că entităţile nu şi-au stabilit proceduri ale controlului intern la casarea la cheltuieli a combustibilului. Astfel, la SASPF şi Primăria s.Ruseni au fost constatate cazuri de casare la cheltuieli a combustibilului în lipsa foilor de parcurs, în sumă, respectiv, de 19,5 mii lei şi 3,5 mii lei. Primăria s.Hlinaia a decontat, în lipsa semnăturii beneficiarului, benzină în cantitate de 1176 litri, în sumă de 18,0 mii lei. Urmează de menţionat că echipa de audit a constatat şi perfectarea necorespunzătoare a foilor de parcurs, cu admiterea corectărilor şi completării neadecvate a punctelor de plecare şi sosire. Astfel, au fost stabilite multiple cazuri privind decontarea combustibilului, cu indicarea destinaţiei – “Hlinaia pe loc”, şi a parcursului de la 140 km pînă la 300 km.

________________

⁶⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (cu modificările şi completările ulterioare).

▪ Indisciplină financiară s-a constatat şi la organizarea unor măsuri culturale. La solicitarea auditului, unele entităţi nu au prezentat devizele de cheltuieli privind desfăşurarea măsurilor culturale respective (durata concertelor, repertoriul repartizat în timp etc.), potrivit cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.1151 din 02.09.2002⁶⁹. De asemenea, lipsesc documentele care justifică serviciile muzicale prestate. În aceste condiţii, pe parcursul anului 2011, Primăriile or.Edineţ şi or.Cupcini au valorificat, respectiv, 23,9 mii lei şi 49,73 mii lei. Un caz similar s-a constatat şi la Primăria s.Cuconeştii Noi, în sumă de 6,9 mii lei.

________________

⁶⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1151 din 02.09.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la normativele de cheltuieli pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor etc. de către instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional”.

▪ Necesită urgenţă implementarea sistemului de management financiar şi control intern la Primăria or.Edineţ, la componenta încasarea şi evidenţa plăţilor pentru cazarea în cămin a elevilor Liceului teoretic “Pan Halipa”. Astfel, auditul a constatat cazuri cînd mijloacele băneşti în sumă de 4,4 mii lei (pentru cazarea în cămin în perioada septembrie – decembrie 2011), au fost depuse la contul trezorerial pe parcursul efectuării auditului (03.02.2012). Se relevă că la încasarea mijloacelor nu se perfectează în modul corespunzător documentele de casă, nu este numită o persoană responsabilă de evidenţa acestor mijloace. În lipsa deciziei Consiliului orăşenesc, intendentul a acumulat mijloace băneşti în sumă de 15 lei lunar, cu acesta nefiind încheiat contractul de răspundere materială. Încasarea în numerar a taxei lunare pentru cazare a fost acumulată în lipsa maşinii de casă şi control, prin ce s-a încălcat pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998⁷⁰. Lipsa unei evidenţe corespunzătoare face imposibilă verificarea integrităţii mijloacelor băneşti acumulate şi poate genera fraudă.

________________

⁷⁰ Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998 “Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”.

Totodată, lipsa unui control eficient din partea contabilităţii Primăriei or.Edineţ privind încasarea mijloacelor băneşti a dus la denaturarea datelor în registrele contabile şi dările de seamă privind încasarea mijloacelor speciale în suma respectivă.

Cazuri de efectuare necorespunzătoare a operaţiunilor de casă au fost constatate şi la Primăria s.Ruseni, fiind eliberate mijloace bugetare din casierie în sumă de 4,5 mii lei, fără a se confirma prin semnăturile beneficiarilor.

▪ Unele entităţi, în rezultatul necontabilizării în termen a operaţiunilor economice, au denaturat situaţiile financiare raportate. Astfel de deficienţe au fost constatate la Primăria or.Edineţ, în sumă totală de 104,2 mii lei. La fel, entitatea respectivă a comis erori la contabilizarea mijloacelor fixe în sumă totală de 31,4 mii lei.

Nu a fost organizată regulamentar contabilizarea OMVSD la Primăria s.Hlinaia, fiind constatate deficienţe în sumă de 5,98 mii lei la procurarea şi casarea echipamentului sportiv.

▪ Cu încălcarea cerinţelor cadrului regulator⁷¹, factorii de decizie din cadrul unor AAPL nu au organizat şi nu au efectuat inventarierea anuală a patrimoniului public. Unele UAT din raionul Edineţ nu au evaluat şi nu au reflectat în listele inventarierii anuale, apoi în evidenţa contabilă, 12 clădiri⁷² la situaţia din 31.12.2011, ceea ce condiţionează neveridicitatea situaţiilor financiare şi patrimoniale raportate.

________________

⁷¹ Art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din 28.04.2004 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului privind inventarierea”.

⁷² Primăriile: com.Zăbriceni – clădirea punctului veterinar, punctul de însămînţare artificială a vitelor; s.Goleni – 2 clădiri ale caselor de locuit; s.Lopatnic – clădirea şcolii vechi; s.Cuconeştii Noi – clădirea Casei de cultură, clădirea cazangeriei; s.Ruseni – 2 clădiri ale caselor de locuit; clădirea băii; s.Gaşpar – clădirea grădiniţei vechi de copii; s.Hincăuţi – clădirea primăriei.

Recomandări:

28. DGF, în calitate de autoritate responsabilă de managementul şi metodologia contabilă, să asigure desfăşurarea instruirilor şi seminarelor în domeniul vizat, cu sporirea exigenţelor privind implementarea sistemului de management financiar şi control intern, potrivit prevederilor legale.

CONCLUZII GENERALE

Echipa de audit rezumă că autorităţile publice locale din raion nu au demonstrat o preocupare sistemică şi consolidată în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar, respectiv nu au asigurat estimarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea şi stabilirea indicatorilor fiscal-bugetari autentici, care să asigure sustenabilitatea financiară a bugetelor locale.

Cele menţionate au fost cauzate şi de faptul că DGF nu a asigurat şi nu a coordonat într-o manieră profesională cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale – responsabilitate conferită de atribuţiile funcţional-instituţionale. Funcţionalitatea acestui proces a fost compromisă şi de lipsa unui sistem integrat de date privind baza de impozitare; a unor proceduri standardizate privind procesul de prognoză şi planificare bugetară; a activităţilor de interacţiune dintre instituţiile implicate în procesul de prognoză-planificare (DGF, primăriile, IFS Edineţ). Managementul necorespunzător de evaluare şi mobilizare a veniturilor bugetare generează distorsiuni în raportul dintre bugetul raionului şi bugetul de stat.

Administrarea fiscală exercitată de IFS Edineţ a relaţiilor contribuabil – stat nu întruneşte un sistem riguros de urmărire a obligaţiilor şi, respectiv, a restanţelor fiscale/nefiscale.

În raion s-au constatat şi alte nereguli şi încălcări în materie de alocări de fonduri, înlesniri fiscale/nefiscale pentru anumite persoane sus-puse.