Hotărîre nr.2002 din 06.06.2013 cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.204 din 15 mai 2013 pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.204 din 15 mai 2013

pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat cu titlu

de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament

nr. 2002  din  06.06.2013

 (în vigoare 06.06.2013) 

Monitorul Oficial nr.146-151 art.1063 din 12.07.2013

* * *

Prin scrisoarea nr.CEC-7/6431 din 24 mai 2013 parvenită de la Ministerul Justiţiei şi nr.CEC-7/6476 din 3 iunie 2013 depusă de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului se solicită Comisiei Electorale Centrale expunerea opiniei asupra proiectului de lege nr.204 din 15 mai 2013 pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament.

În conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.204 din 15 mai 2013 pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament.

2. Prezenta hotărîre se remite Ministerului Justiţiei şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale

nr.2002 din 6 iunie 2013

AVIZUL

asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral

(iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi în Parlament, nr.204 din 15 mai 2013)

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului electoral în vederea readucerii în vigoare a prevederilor abrogate anterior ce ţin de posibilitatea votării studenţilor la alegerile parlamentare în orice secţie de votare din localitatea unde îşi fac studiile, precum şi posibilitatea prelungirii cu 2 ore a programului de lucru al birourilor electorale, aceste amendamente fiind propuse după modificările operate în Codul electoral prin Legea nr.108 din 03.05.2013. Comisia Electorală Centrală a examinat această iniţiativă şi, în limita competenţei sale materiale, remarcă următoarele.

I. În ceea ce ţine de completarea art.53 cu un nou alineat, (5¹), privind oferirea dreptului membrilor biroului electoral de a decide asupra prelungirii cu cel mult 2 ore, adică pînă la ora 23:00, a timpului afectat procedurii de exercitare a dreptului de vot, Comisia Electorală Centrală menţionează că această măsură constituie o îmbunătăţire a condiţiilor de votare pentru alegători în sensul că aceştia vor dispune de mai mult timp pentru a-şi exercita votul, însă va prezenta o dificultate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare. Astfel, potrivit art.50 al Codului electoral, votarea se efectuează între orele 07.00 şi 21.00. În acest interval de timp care durează 14 ore consecutiv, fără întrerupere, membrii biroului secţiei de votare realizează principalele operaţii electorale menite să asigure exercitarea de către alegători a drepturilor de vot ale acestora, cum ar fi: sigilarea urnelor de vot, înregistrarea alegătorilor care se prezintă la votare, înmînarea buletinelor de vot, asigurarea securităţii procesului de votare, supravegherea respectării secretului votului, a ordinii publice etc. În afară de aceste activităţi, însă, membrii biroului electoral al secţiei de votare mai efectuează un şir de alte activităţi conexe, în afara intervalului de timp afectat procesului de votare (atît înainte de ora 7.00, cît şi după ora 21.00), şi anume – pregătirea secţiei de votare şi a materialelor necesare, numărarea voturilor (iar în unele cazuri – renumărarea), totalizarea rezultatelor votării, tabularea datelor, întocmirea proceselor-verbale, a rapoartelor, împachetarea tuturor materialelor şi a documentelor electorale, transportarea acestora la sediul consiliului electoral de circumscripţie ş.a. În aceste condiţii, este lesne înţeles că programul de lucru efectiv al biroului electoral al secţiei de votare depăşeşte cu mult cele 14 ore stabilite de art.50 al Codului.

Mai mult, în proiect nu este reglementată compensarea financiară a acestor 2 ore lucrate suplimentar, întrucît funcţionarii electorali primesc recompensă de o mărime fixă, respectiv aceştia vor primi o plată disproporţionată timpului lucrat. În cazul în care s-ar stabili o recompensă suplimentară pentru prelungirea programului, există, însă, riscul ca birourile electorale să-şi prelungească nejustificat programul, din interese pecuniare, fapt care poate provoca prejudicierea bugetului de stat, întrucît numărul de funcţionari electorali este impunător (peste 20 de mii de persoane).

Avînd în vedere că potrivit normelor Codului muncii (art.100 alin.(6), art.105 alin.(3)) durata maximă zilnică a timpului de muncă este de 12 ore cu un repaus de 24 de ore, precum şi tendinţa generală atestată în majoritatea ţărilor europene – cea de reducere a intervalului de timp afectat procesului de votare pînă la 10-12 ore, considerăm că legiuitorul ar trebui să ia în calcul aceste circumstanţe. Trebuie remarcat, totodată, că în practica internaţională se atestă o tendinţă de micşorare a numărului de alegători arondaţi la o secţie de votare – pînă la 1500 de persoane (în ţara noastră limita constituind 3000 de alegători), în scopul asigurării unor condiţii prielnice de lucru pentru membrii birourilor secţiilor de votare.

Pentru considerentele arătate, Comisia Electorală Centrală recomandă găsirea unui echilibru între interesele alegătorilor şi drepturile/posibilităţile funcţionarilor electorali antrenaţi în procesul electoral, raportate la capacităţile bugetului de stat.

II. În ceea ce priveşte reintroducerea prevederilor Legii nr.216 din 17.09.2010 ce ţin de posibilitatea votării studenţilor la alegerile parlamentare în orice secţie de votare din localitatea unde îşi fac studiile, relevăm că în conformitate cu prevederile art.38¹ al Codului electoral, Comisia Electorală Centrală urmează, pînă la anul 2015, să implementeze integral Registrul de Stat al Alegătorilor, care va elimina un astfel de anacronism cum sînt listele suplimentare. La rîndul său, oferirea unor drepturi suplimentare unei categorii de alegători, precum sînt studenţii, care nu domiciliază în circumscripţiile unde îşi fac studiile, va denatura esenţa acestui registru şi a modului de evidenţă a alegătorilor.

Pentru categoriile de alegători care la alegerile parlamentare nu se vor afla în raza domiciliului sau reşedinţei sînt prevăzute două posibilităţi stabilite la art.39 din Codul electoral de a-şi exercita dreptul de vot, fiind înregistraţi în prealabil în Registrul de Stat al Alegătorilor, şi anume:

- declaraţia de şedere;

- certificatul pentru drept de vot.

În aceste condiţii, avînd în vedere obiectivul implementării integrale, pînă în anul 2015, a Registrului de Stat al Alegătorilor şi eliminării din uz a listelor electorale suplimentare, considerăm că măsurile descrise mai sus sînt suficiente şi cadrează perfect cu obiectivele trasate.

În acelaşi timp, este de menţionat că norma în cauză, introdusă înainte de scrutinul din 28.11.2010, a provocat la unele secţii de votare din municipiul Chişinău sistarea eliberării buletinelor de vot pentru studenţii fără domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fiind redirecţionaţi către alte secţii de votare, întrucît aceştia s-au prezentat masiv în acele secţii, fapt care putea duce la epuizarea buletinelor de vot destinate pentru alegătorii domiciliaţi în raza secţiilor respective. Situaţia dată ar putea să se repete în viitor.

Totodată, Comisia electorală Centrală ajunge la concluzia că asigurarea unui tratament preferenţial pentru o categorie de alegători în raport cu altele, este în măsură să afecteze principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

III. Pornind de la cele expuse, considerăm că în cadrul dezbaterilor asupra acestei iniţiative, obiecţiile formulate urmează a fi luate în consideraţie pentru a nu se admite introducerea unor facilităţi în detrimentul funcţionării sistemului electoral şi a integrităţii procesului electoral.