Hotărîre nr.214 din 04.09.2003 cu privire la evoluţia pieţelor monetară, de credit şi valutară în contextul macroeconomic în primele 7 luni ale anului 2003

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Î R E

cu privire la evoluţia pieţelor monetară, de credit şi valutară în

contextul macroeconomic în primele 7 luni ale anului 2003

nr.214  din  04.09.2003

 (în vigoare 04.09.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.196-199 art.258 din 12.09.2003

* * *

Conform datelor preliminare, produsul intern brut (PIB) în trimestrul I 2003 s-a majorat cu 5.4 la sută, în baza creşterii valorii adăugate brute cu 4.0 la sută, inclusiv în industrie - cu 7.0 la sută, servicii - cu 4.3 la sută şi agricultură - cu 0.2 la sută faţă de perioada respectivă a anului 2002. Conform estimărilor Departamentului Statistică şi Sociologie în prima jumătate a anului 2003 a avut loc o reducere a volumului real al producţiei agricole cu 6.8 la sută faţă de perioada respectivă a anului trecut.

Dinamica PIB-ului după utilizări în trimestrul I 2002 a înregistrat o creştere a consumului final cu 13.9 la sută. În trimestrul I 2003 majorarea consumului final a fost de 6.1 la sută, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o majorare cu 1.9 la sută faţă de 29.9 la sută în perioada similară a anului precedent. Cota-parte a consumului final în PIB a reprezentat 114.2 la sută, cea a formării brute de capital - 10.3 la sută, a exportului net - minus 24.5 la sută (ponderea importurilor majorîndu-se de la 88.4 la sută pînă la 93.2 la sută în trimestrul I 2003).

Datele cumulative pentru semestrul I al anului 2003, de asemenea denotă menţinerea ritmului de creştere a consumului populaţiei prin majorarea în termeni reali a volumului de vînzări cu 7.0 la sută şi serviciilor prestate - cu 15.7 la sută în contextul majorării salariului mediu cu 24.0 la sută şi încasărilor din munca de peste hotare - cu 27.3 la sută în semestrul I 2003.

În primul semestru al anului 2003 volumul comerţului exterior cu mărfuri a atins 926.8 mil.USD. În această perioadă ritmul de creştere a volumului exporturilor de mărfuri şi servicii a constituit 24.1 la sută, cea a importurilor - 27.8 la sută. Drept consecinţă, deficitul balanţei comerciale a totalizat 227.2 mil.USD, fiind cu 40.2 la sută mai mare decît cel din perioada similară a anului precedent.

Balanţa de plăţi pentru trimestrul doi al anului 2003 se caracterizează printr-un deficit al contului curent de minus 59.6 mil.USD şi al balanţei comerciale - de minus 151.2 mil.USD.

Cu toate că veniturile rezidenţilor din munca în străinătate s-au majorat în trimestrul doi cu 34.4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea importului de bunuri a fost de 48.0 la sută, fapt ce a determinat acoperirea doar cu 61.7 la sută a deficitului comerţului cu bunuri şi servicii prin excedentele la venituri şi transferuri.

Datoria externă a ţării la sfîrşitul trimestrului doi a însumat 1379.2 mil.USD, inclusiv datoria publică - 987.2 mil.USD, iar cea privată - 392.0 mil.USD.

În primele 7 luni ale anului 2003 inflaţia cumulativă a atins nivelul de 9.2 la sută, depăşind prognoza stabilită de Guvernul Republicii Moldova şi Banca Naţională pentru anul 2003.

În urma examinării factorilor de influenţă a nivelului inflaţiei în Republica Moldova şi în special a cauzelor majorării preţurilor în perioada ianuarie - iulie 2003 în comparaţie cu perioada similară a anului 2002 se evidenţiază următoarele grupe:

Factorii monetari

Pe parcursul primelor 7 luni ale anului curent masa monetară (M3) s-a majorat cu 16.2 la sută faţă de 12.7 la sută în perioada analogică a anului precedent. Corespunzător, ritmul mediu lunar de creştere a masei monetare în ultimele 12 luni a constituit în luna iulie a.c. 2.9 la sută, faţă de 2.6 la sută în luna iulie a anului precedent.

În acelaşi timp, pot fi menţionate modificările structurale în sursele de formare a creşterii masei monetare: s-a majorat ponderea influenţei banilor aflaţi în circulaţie, micşorîndu-se concomitent influenţa depozitelor atît în moneda naţională, cît şi în valută străină. Totodată, în structura depozitelor s-a majorat influenţa depozitelor persoanelor fizice asupra creşterii masei monetare. Depozitele persoanelor fizice în moneda naţională şi cele în valută străină în primele 7 luni ale anului curent au crescut cu ritmuri mai mari decît în perioada analogică a anului precedent.

Deci, cei mai semnificativi factori de creştere a masei monetare în structură în anul 2003 sînt banii aflaţi în circulaţie şi depozitele persoanelor fizice.

Creşterea banilor în circulaţie (M0) în primele 7 luni ale anului 2003, în cea mai mare parte a fost determinată de doi factori: necesitatea de bani în numerar a populaţiei şi creşterea salariilor în economia naţională. Totodată menţionăm, că mărimea M0 nu poate fi influenţată direct de către BNM, de aceea se stabilesc banii de rezervă în calitate de scop operaţional de bază al BNM.

Ritmul mediu lunar al creşterii bazei monetare (banilor de rezervă) pe parcursul a 12 luni a constituit la finele lunii iulie a anului 2003 2.44 la sută faţă de 2.37 la sută în perioada respectivă a anului 2002. Factorul principal de creştere a bazei monetare a continuat să fie procurarea de către BNM a valutei străine de pe piaţa interbancară. Baza monetară în perioada respectivă a anului 2002 a fost influenţată şi de creditul acordat Ministerului Finanţelor în sumă de 100.0 mil.lei.

Pe parcursul a 7 luni ale anului 2003 procurarea netă a valutei străine a constituit 43.6 mil.USD. În aceeaşi perioadă a anului 2002 s-au procurat 24.7 mil.USD. Această sporire se explică prin necesitatea majorării rezervelor valutare ale ţării în contextul lipsei finanţării externe de la organismele financiare internaţionale şi de la alţi donatori externi, cît şi pentru atenuarea aprecierii excesive a leului moldovenesc în contextul unei balanţe comerciale negative a ţării.

Cursul valutar

Aprecierea/deprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA are o influenţă semnificativă asupra evoluţiei preţurilor mărfurilor şi serviciilor comercializate pe piaţa Republicii Moldova, datorită faptului că ponderea produselor importate (produse finite, semifabricate, resurse energetice etc.) constituie o parte importantă din PIB (valoarea produselor importate în PIB în primul trimestru al anului 2002 a constituit 88.4 la sută, iar în 2003 - 93.2 la sută). Acest factor influenţează direct costurile importatorilor.

În acelaşi timp, majorarea ponderii decontărilor în euro în total decontări în cadrul comerţului exterior al Republicii Moldova de la 7.18 la sută în primul semestru al anului 2002 la 12.13 la sută faţă de perioada similară a anului curent precum şi majorarea cursului de schimb Euro/USD în ianuarie şi perioada mai-iunie 2003, de asemenea, a avut un impact negativ asupra preţurilor stabilite la mărfurile importate.

Majorarea administrativă a preţurilor

De rînd cu factorii ce influenţează comportamentul preţurilor la nivel macroeconomic, există o serie de factori cu caracter administrativ cum ar fi: tarifele la energie electrică şi la telecomunicaţii, preţurile la combustibil, preţurile la gaze naturale, nivelul salariilor, preţurile la serviciile de transport etc.

Majorarea administrativă a tarifelor la energie electrică, preţurilor la servicii de transport şi de telecomunicaţii, gaze naturale în anul 2003 a avut o influenţă mai semnificativă asupra preţurilor de consum decît în perioada similară a anului precedent. Astfel, preţurile la servicii de transport s-au majorat cu 1.2 puncte procentuale, la energie electrică cu 4.4 puncte procentuale, la combustibil cu 8.3 puncte procentuale şi la gaze naturale cu 8.2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Salariile şi veniturile populaţiei

În condiţiile unei creşteri reale a PIB-ului se remarcă, totuşi, o majorare cu ritmuri inferioare a valorii adăugate brute în anii 2001, 2002 şi trimestrul I al anului 2003. Totodată, pe parcursul trimestrului I al anului curent se evidenţiază o reducere a contribuţiei sectoarelor agrar şi servicii la creşterea PIB-ului. Raportul dintre volumul valorii adăugate brute reale şi populaţia ocupată în economia naţională, stabileşte corelaţia între majorarea salariului mediu şi dinamica productivităţii muncii. Astfel, anul 2001 reflectă o sporire considerabilă a ritmului de creştere a productivităţii muncii, care, în contextul creşterii salariului mediu, a contribuit la procesul de dezinflaţie (de la 18.4 la sută pînă la 6.3 la sută). În anul 2002, decalajul dintre ritmurile de creştere a acestor indicatori s-a menţinut la un nivel ridicat, iar pe parcursul trimestrului I al anului 2003 se conturează o tendinţă negativă de creştere cu ritmuri mai înalte a salariului mediu faţă de nivelul mediu al productivităţii pe economie, care poate genera unele presiuni inflaţioniste de durată din partea cererii de bunuri şi servicii.

Conform datelor disponibile pe semestrul I al anului 2003, doar în ramura industriei a fost analizată relaţia dintre presiunea salariilor (cererii de consum) asupra nivelului indicelui preţurilor de consum în dinamică trimestrială. Atunci cînd ritmul de creştere a salariilor depăşeşte nivelul productivităţii în industrie, majorarea consecventă a salariilor are un efect inflaţionist. Dacă sporirea productivităţii în industrie permite majorarea corespunzătoare a salariilor reale, atunci ajustarea salariilor din celelalte sectoare la nivelul mediu nu este corelată cu creşterea respectivă a productivităţii muncii în aceste sectoare.

Anticipările inflaţioniste

Un alt factor important în formarea preţurilor în Republica Moldova îl reprezintă anticiparea inflaţionistă. Anticipările inflaţioniste se bazează în primul rînd pe factorul psihologic şi pe perceperea de către agenţii economici şi populaţie a comportamentului anterior al preţurilor la mărfuri şi servicii.

În comparaţie cu primele 7 luni ale anului 2002, anticipările inflaţioniste în 2003 au fost cu mult mai intense: în perioada ianuarie-aprilie, din cauza deprecierii continue a cursului de schimb (preponderent datorită caracterului sezonier al economiei naţionale); în perioada mai-iulie datorită estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare privind situaţia în agricultură şi pronosticul volumului producţiei agricole pe anul 2003, precum şi unele declaraţii premature cu privire la majorarea tarifului la energie electrică înainte de aplicarea efectivă a tarifelor. Toate acestea au anticipat de asemenea creşterea preţurilor la majoritatea produselor şi serviciilor.

Analiza comparativă a structurii indicelui preţurilor de consum al populaţiei

Preţurile la mărfurile alimentare au înregistrat un nivel ridicat în semestrul I al anului 2003, atingînd 10.9 la sută faţă de 0.4 la sută, respectiv, în perioada similară a anului 2002.

Creşterea cumulativă a preţurilor la mărfurile alimentare în perioada ianuarie-iulie 2003 a constituit 11.6 la sută. În structură, se evidenţiază creşteri considerabile în această perioadă faţă de anul precedent la: produse de morărit - cu 28.5 la sută (22.9 la sută din grupa produselor alimentare), cartofi - cu 14.1 la sută (5.8 la sută), fructe proaspete - cu 54.9 la sută şi zahăr - cu 25.0 la sută (4.7 la sută).

Indicele preţurilor de consum la mărfurile nealimentare s-a majorat în semestrul I al anului curent cu 4.8 la sută şi în 7 luni ale anului 2003 cu 5.7 la sută, faţă de 3.8 şi 4.0 la sută, respectiv în perioada similară a anului 2002.

Nivelul preţurilor la servicii în semestrul I al anului 2003 a constituit 5.2 la sută şi în 7 luni ale anului 2003 - 8.7 la sută, faţă de 1.3 şi 1.8 la sută, respectiv în perioada similară a anului 2002. Această evoluţie a fost influenţată în special de majorarea tarifelor la telecomunicaţii în luna februarie - cu 27.5 la sută, la gaze naturale în februarie - cu 3.1 la sută şi în iulie - cu 7.5 la sută, la energie electrică în iulie - cu 10.2 la sută.

În urma examinării evoluţiei pieţelor monetare şi valutară, tendinţelor ce se conturează în economia naţională şi a factorilor ce caracterizează nivelul inflaţiei se pot face unele concluzii:

1. Factorii monetari care influenţează nivelul inflaţiei sînt:

- procurările de valută de către BNM de pe piaţa interbancară în scopul completării rezervelor valutare ale ţării în lipsa finanţării externe;

- creşterea volumului de bani în circulaţie în urma creşterii salariilor şi cumpărărilor de valută de la persoanele fizice.

Aceşti factori au contribuit nesemnificativ la formarea tendinţelor de evoluţie a inflaţiei pe termen scurt, dar estimarea cantitativă este destul de problematică într-o economie aflată în tranziţie. Gradul înalt de dependenţă a economiei republicii de factorii externi (transferurile externe, volumul mare al importului, prezenţa sau absenţa unor programe economice susţinute de FMI şi alte organizaţii internaţionale) diminuează efectul utilizării instrumentelor indirecte ale politicii monetare şi valutare. Măsurile administrative, la rîndul lor, sînt apte de a influenţa doar pe termen scurt. Calculul aproximativ al inflaţiei de bază (din indicele preţurilor de consum se elimină influenţa preţurilor serviciilor prestate populaţiei şi preţurilor produselor alimentare de natură sezonieră) denotă influenţa minoră a factorilor monetari asupra nivelului inflaţiei.

2. Inflaţia din primele 7 luni ale anului 2003 a fost determinată în cea mai mare parte de factori nemonetari. În această categorie putem enumera: majorarea salariilor în economia naţională, majorarea veniturilor provenite din munca de peste hotare, majorarea tarifelor la energie electrică şi la telecomunicaţii, preţurilor la servicii de transport, gaze naturale, combustibil şi produse alimentare.

Luînd în consideraţie cele sus-menţionate, în temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.1995 art.8, 25 şi 26, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de informaţia Departamentului politică monetară şi cercetări cu privire la evoluţia pieţelor monetară, de credit şi valutară în contextul macroeconomic în primele 7 luni ale anului 2003.

2. De a aduce la cunoştinţa Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor tendinţele evoluţiilor indicatorilor monetari şi macroeconomici ai ţării pentru primele 7 luni ale anului 2003.

3. Departamentul relaţii externe şi operaţiuni valutare, Departamentul politică monetară şi cercetări, de comun acord cu organele abilitate ale Guvernului Republicii Moldova vor propune măsuri privind stabilizarea relaţiilor cu organismele financiare internaţionale în scopul reluării finanţării externe şi restructurării datoriei externe a ţării.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri îl exercită Departamentul politică monetară şi cercetări şi Departamentul relaţii externe şi operaţiuni valutare.

5. Prezenta hotărîre intră în vigoare la momentul adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.