Hotărîre nr.22 din 26.04.2013 privind Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Ministerul Culturii şi unele instituţii din subordine

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării

patrimoniului public la Ministerul Culturii şi unele instituţii din subordine

nr. 22  din  26.04.2013

 (în vigoare 31.05.2013) 

Monitorul Oficial nr.119-121 art.16 din 31.05.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului culturii dl B.Focşa, şefului adjunct al Direcţiei finanţele în învăţămînt, cultură şi ştiinţă a Ministerului Finanţelor dna R.Ghilan, şefului Direcţiei audit intern a Ministerului Educaţiei dl S.Căinăreanu, şefului Direcţiei privatizare a Agenţiei Proprietăţii Publice dna D.Cebotarean, rectorului Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice dna V.Melnic, directorului Colegiului de Muzică “Ştefan Neaga” dl G.Perju, directorului Colegiului de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” dl I.Svernei, directorului Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, dl I.Gorşcov, directorului Liceului-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” dna G.Buinovschi, directorului Liceului-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” dl V.Bagrin, directorului adjunct al Liceului-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” dna C.Chelaru, directorului general al Bibliotecii Naţionale dl A.Rău, directorului general al Bibliotecii Naţionale pentru Copii “Ion Creangă” dna C.Balaban, directorului general al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei dl E.Sava, directorului general al Muzeului Naţional de Artă dl T.Zbîrnea, directorului Casei-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău dna A.Stacanova, directorului Colegiului de Muzică şi Pedagogie din Bălţi dl V.Vlas, directorului Colegiului de Arte, or.Soroca dna T.Griţenco, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat: Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii şi unele instituţii din subordine (Anexa nr.1); Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.2); Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.3); Raportul privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate Ministerului Culturii şi instituţiilor din subordine prin hotărîrile aprobate anterior de Curtea de Conturi (Anexa nr.4).

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Misiunile de audit s-au desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², tranzitoriu pe anul 2013, avînd ca scop evaluarea regularităţii situaţiilor financiare, întru asigurarea faptului că acestea nu conţin denaturări semnificative, precum şi a gestionării patrimoniului public.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern şi procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode (examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.), ţinîndu-se cont de semnificaţie, nivelul materialităţii şi riscurile identificate, fiind auditate: Aparatul central al Ministerului Culturii, 9 instituţii de învăţămînt artistic (Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”, Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Arte, or.Soroca, Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”), Bibliotecile Naţionale (Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”) şi 3 muzee (Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Artă, Casa-Muzeu “A.S. Puşkin”, mun.Chişinău).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Ministerul Culturii este organul central de specialitate care coordonează activitatea culturală. În calitatea sa de executor primar de buget, are obligaţia să analizeze şi să asigure elaborarea proiectului bugetului ministerului şi al instituţiilor subordonate, conform programelor de activitate; să repartizeze echitabil mijloacele financiare; să asigure exercitarea controlului asupra utilizării şi valorificării mijloacelor bugetare şi a patrimoniului public, destinate dezvoltării culturii; să asigure prezentarea, în modul stabilit, a dărilor de seamă contabile şi statistice.

Activitatea ministerului, precum şi a instituţiilor din subordine este reglementată de legile şi hotărîrile Parlamentului, de hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului din domeniul respectiv, de actele normative ale Ministerului Culturii, precum şi de statutele, regulamentele instituţiilor. În calitate de executori de buget, acestea sînt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare în conformitate cu Legea contabilităţii³ şi potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor, să asigure utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetului de stat, precum şi administrarea raţională a patrimoniului public.

____________________

3 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

Ministerului Culturii i-au fost aprobate pe anul 2012 mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă de 247,3 mil.lei (de la componenta de bază – 227,4 mil.lei, din mijloace speciale – 19,9 mil.lei). În această perioadă, au fost executate cheltuieli în sumă de 244,6 mil.lei, sau cu 2,7 mil.lei mai puţin faţă de suma aprobată.

Verificările auditului regularităţii exerciţiului bugetar 2012 la Ministerul Culturii şi la unele instituţii din subordine au relevat carenţe în procesul de planificare bugetară, iregularităţi la executarea şi raportarea utilizării mijloacelor publice, precum şi un control insuficient al ministerului asupra sistemului general de gestiune a patrimoniului instituţiilor din subordine şi unităţilor economice administrate.

Avînd în vedere competenţele legale şi responsabilităţile părţilor implicate în procesul de administrare, monitorizare şi raportare a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, se relevă următoarele:

Ministerul Culturii, ca organ central de specialitate, în calitatea sa de executor primar de buget, fondator şi deţinător al pachetului de acţiuni ale statului:

• N-a conformat reţeaua entităţilor din domeniul culturii incluse în lista instituţiilor subordonate, aprobată de Guvern, cu situaţia reală, iar irelevanţa reglementărilor în domeniu a determinat statutul dublu al activităţii organizaţiilor teatral-concertistice.

• N-a asigurat prezenţa tuturor elementelor sistemului de control intern asupra aplicării conforme a normelor de drept, fapt care a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 230,6 mii lei la disponibilizarea personalului.

• A stabilit unor cadre didactice şi personalului de conducere din instituţiile de învăţămînt subordonate, pentru anii de studii 2011/2012 şi 2012/2013, norma didactică peste normele aprobate de Guvern.

• N-a respectat cadrul legal în domeniul achiziţiilor, auditul atestînd: irelevanţa activităţii grupului de lucru pentru achiziţii; nemonitorizarea executării contractelor de achiziţii publice, în special nerespectarea termenelor de livrare Bibliotecii Naţionale a 6500 de exemplare de cărţi în sumă de 325,6 mii lei; încheierea unor acorduri adiţionale, cu majorarea valorii contractelor (la 2 agenţi economici – cu 100%, sau cu suma de 544,9 mii lei).

• N-a încasat plăţile calculate pentru locaţiunea imobilelor în sumă de 48,5 mii lei, iar în condiţiile neconformării contractuale în ce priveşte raportarea nu s-a obţinut o tranşă a unui grant în sumă de 361,9 mii lei, înregistrînd datorii faţă de instituţiile din subordine în sumă de 318,7 mii lei.

• În condiţiile nestabilirii responsabilităţilor de monitorizare la toate etapele de realizare a măsurilor culturale şi de raportare a cheltuielilor, a achitat onorarii cu depăşirea normelor stabilite în sumă de 202,6 mii lei şi nu i s-au prezentat dări de seamă asupra cheltuielilor în sumă de 5204,5 mii lei.

• În lipsa contractelor, a selectat şi finanţat programe/proiecte/acţiuni culturale desfăşurate de unele asociaţii obşteşti în sumă de 664,0 mii lei; a finanţat proiecte pînă la justificarea documentară a cheltuielilor în sumă de 713,0 mii lei, iar în lipsa prezentării proiectelor/programelor culturale, a finanţat unele societăţi obşteşti cu suma de 1446,7 mii lei.

• N-a monitorizat gestionarea patrimoniului public, admiţînd nereguli, exprimate prin: neasigurarea în deplină măsură a înregistrării la organele cadastrale de către instituţiile din subordine a drepturilor patrimoniale asupra a 77 de imobile cu suprafaţa totală de 52726,0 m², a 6 terenuri cu suprafaţa de 52,0 ha; neasigurarea înregistrării în evidenţa contabilă de către Aparatul central al ministerului a 4 imobile cu suprafaţa de 3641,4 m² şi a 2 terenuri cu suprafaţa de 1,2 ha, precum şi de către instituţiile din subordine – a 14 imobile cu suprafaţa de 3895,8 m² şi a 37 de terenuri cu suprafaţa de 279,8 m². Controlul insuficient asupra gestionării patrimoniului public a cauzat divergenţe între datele contabile şi datele privind imobilele înregistrate la organele cadastrale şi în lista instituţiilor subordonate, aprobată de Guvern, precum şi iregularităţi la gestionarea întreprinderilor de stat.

• În calitatea sa de deţinător al pachetului de acţiuni, n-a obţinut rezultativitate în administrarea proprietăţii publice a S.A. “Circul din Chişinău”, iar ca rezultat al neachitării plăţilor salariale la 2 foşti angajaţi în sumă de 14,3 mii lei, n-a prevenit intentarea procesului de insolvabilitate, fiind generat riscul de înstrăinare a patrimoniului statului în această Societate.

• N-a soluţionat, conform cadrului regulator, problema privind acumularea şi utilizarea plăţilor pentru arenda monumentelor.

• N-a asigurat un control intern suficient la etapele de planificare şi de executare a cheltuielilor pentru investiţiile capitale, elaborînd documentaţia de proiect pentru unele obiecte la care nu s-au executat lucrări, fiind utilizate mijloace financiare în sumă de 3737,0 mii lei. Nefinanţarea în volum deplin a investiţiilor planificate duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucţie şi la apariţia riscului de deteriorare a imobilelor reconstruite. Totodată, achitarea serviciilor de proiectare care real n-au fost executate a generat datorii în sumă de 300,0 mii lei.

• N-a respectat regulile generale ale contabilităţii, fapt ce a cauzat raportarea eronată a situaţiei financiare reale, în evidenţa contabilă a ministerului nefiind reflectate lipsurile în sumă de 279,1 mii lei şi materialele de construcţie obţinute de la demolarea unor obiecte în sumă de 2,6 mii lei; n-au fost excluse din evidenţă bunurile real negestionate în sumă de 170,3 mii lei, precum şi nu s-au elucidat situaţiile privind datoriile formate.

O problemă majoră privind determinarea statutului juridic şi protejarea de către stat a monumentelor de istorie şi arhitectură ţine de imperfecţiunea cadrului normativ, schimbarea şi fracţionarea adresei fără modificarea în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, precum şi de informaţiile distincte ale Ministerului Culturii privind obiectivele ce fac parte din patrimoniul cultural.

Instituţiile de învăţămînt din subordinea Ministerului Culturii, ca executori de buget şi ca responsabili de administrarea, raportarea situaţiilor financiare şi patrimoniale, în lipsa unui management adecvat şi a unor elemente de control intern, au admis nereguli/abateri de la cadrul normativ existent, fiind relevată şi prezenţa unor incertitudini în aplicarea normelor legale, care se expun după cum urmează:

• Nu este elaborat cadrul regulator aferent specificului învăţămîntului artistic. De asemenea, instituţiile din acest domeniu nu sînt supuse evaluării şi acreditării de mai mult timp, în condiţiile neexercitării acestor funcţii de către Agenţia de Asigurare a Calităţii din cadrul Ministerului Educaţiei.

• Unele instituţii de învăţămînt n-au respectat planurile de înmatriculare a studenţilor cu finanţare bugetară şi prin contract, aprobate de Guvern.

• Se atestă situaţia problematică privind nerestituirea cheltuielilor bugetare efectuate pentru instruirea elevilor care au abandonat studiile/exmatriculaţi, acestea constituind la 4 instituţii suma de 1290,6 mii lei.

• Nerespectînd prevederile legale, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” nu a prioritizat achitarea burselor, acestea fiind achitate din sursele financiare rămase după executarea altor cheltuieli. Totodată, n-au fost calculate burse în sumă de 91,6 mii lei pentru elevii care dispun de acest drept legal.

• Datorită managementului financiar neadecvat, 4 instituţii de învăţămînt n-au încasat venituri de mijloace speciale de la transmiterea gratuită în locaţiune a spaţiilor în sumă totală de 236,3 mii lei, iar Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” şi Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” şi-au asumat şi plata pentru serviciile comunale, care a constituit 54,0 mii lei şi, respectiv, 93,6 mii lei.

• Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” şi Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” au stabilit taxe de studii în bază de contract într-un cuantum de 3 ori şi, respectiv, de 2 ori mai mare decît cel reglementat, fapt ce a contribuit la obţinerea mijloacelor speciale suplimentare, în anii de studii 2011/2012 şi 2012/2013, în sumă de 63,7 mii lei şi, respectiv, de 363,8 mii lei.

• Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, a încasat de la 14 elevi înscrişi suplimentar la studii în grupa gimnazială mijloace speciale în sumă de 35,0 mii lei.

• Managementul neadecvat şi lipsa procedurilor de control intern asupra executării contractelor de locaţiune au generat formarea datoriilor debitoare la 3 instituţii de învăţămînt în sumă de 861,9 mii lei. Totodată, la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice datoriile locatarilor au constituit suma de 1067,0 mii lei, din care 341,1 mii lei – datorii practic irecuperabile.

• Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” n-a planificat pe categorii de mijloace speciale şi n-a gestionat prin conturi trezoreriale sponsorizări în sumă de 129,5 mii lei, care nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, dar s-au utilizat direct de către persoana care le-a primit pentru organizarea unor concursuri.

• Managementul insuficient şi lipsa sistemului de control intern la unele instituţii au contribuit la planificarea şi efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii contrar prevederilor legale, inclusiv: Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” – în sumă de 172,2 mii lei; Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”– de 41,4 mii lei; Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi – de 49,3 mii lei; Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău – de 15,4 mii lei.

• Nu s-a asigurat adecvat de către toate instituţiile de învăţămînt controlul managerial asupra procesului de achiziţii din banii publici.

• Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” n-au asigurat în măsură deplină înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile. Totodată, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”, Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, Colegiul de Arte, or.Soroca n-au reflectat în evidenţa contabilă unele imobile.

• Capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, la unele instituţii fiind instruiţi elevi într-un număr foarte redus, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev şi, respectiv, un nivel redus de eficienţă a cheltuielilor în domeniul învăţămîntului artistic.

• Managementul financiar irelevant în cadrul instituţiilor de învăţămînt artistic a condiţionat admiterea unor abateri, nereguli şi deficienţe la ţinerea evidenţei contabile şi raportarea situaţiilor financiare.

Bibliotecile Naţionale şi muzeele auditate nu şi-au îndeplinit în măsura cuvenită funcţia de gestionar al fondurilor publice, avînd o responsabilitate scăzută pentru executarea şi raportarea datelor, auditul constatînd următoarele:

• Insuficienţa managementului conducerii Bibliotecii Naţionale şi controlul ineficient din partea ministerului au condiţionat calcularea şi achitarea, din contul mijloacelor aferente funcţiilor vacante în anul 2012 (65 de funcţii vacante), a unor plăţi neregulamentare în sumă totală de 1936,1 mii lei.

• Managementul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a condiţionat efectuarea unor plăţi neregulamentare la achitarea suplimentelor pentru cumularea funcţiilor de către personalul de conducere în sumă de 83,0 mii lei.

• Aplicarea neconformă de către Muzeul Naţional de Artă a prevederilor legale a condiţionat neîncasarea veniturilor de mijloace speciale în sumă de 30,5 mii lei.

• Neasigurarea încasării de către Biblioteca Naţională a datoriilor formate de la darea în locaţiune a spaţiilor în sumă de 486,9 mii lei.

• Neasigurarea înregistrării la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra a 2 imobile cu suprafeţele de 77,8 m² şi 78,5 m² de către Biblioteca Naţională, a unui imobil cu suprafaţa de 75,0 m² – de către Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, a 5 imobile amplasate pe str. A.Pann 19 şi a 2 imobile de pe str.A.Pann 17, cu suprafaţa totală de 676,4 m² – de către Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău.

• Neînregistrarea în evidenţa contabilă de către Muzeul Naţional de Artă a 3 terenuri cu suprafaţa totală de 1,94 ha şi de către Biblioteca Naţională – a terenului cu suprafaţa de 0,63 ha.

• N-au fost transmise Bibliotecii Naţionale 6500 exemplare de cărţi în sumă totală de 325,6 mii lei de către Î.S. “Tipografia Centrală” şi Î.S. Editura “Lumina”, conform Programului editorial 2012 (subvenţionat de la bugetul de stat).

• Situaţia problematică determinată de neconcordanţele între reglementările din Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 şi Legea cu privire la biblioteci, care nu stabileşte expres competenţa Bibliotecii Naţionale pentru Copii “Ion Creangă”.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii şi unele instituţii din subordine (Anexa nr.1); Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.2); Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii (Anexa nr.3); Raportul privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate Ministerului Culturii şi instituţiilor din subordine prin hotărîrile aprobate anterior de Curtea de Conturi (Anexa nr.4).

2. Prezenta hotărîre şi Rapoartele de audit nominalizate în pct.1 se remit, după caz:

2.1. Ministerului Culturii, pentru documentare, referitor la rezultatele auditurilor, şi întreprinderea măsurilor de rigoare conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor, şi se cere:

2.1.1. examinarea în cadrul Colegiului ministerului a rezultatelor auditurilor prin prisma responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere, asigurînd realizarea unor acţiuni concrete pentru lichidarea neregulilor constatate, cu sesizarea, după caz, a organelor de drept, pentru examinare conform competenţelor;

2.1.2. intensificarea controlului asupra respectării cadrului normativ din domeniul de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor din subordine, în vederea asigurării unei bune guvernări a fondurilor publice;

2.1.3. înaintarea, în modul stabilit, către Guvern a propunerilor privind ajustarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.696 din 19.11.2009 la numărul real de activităţi ale instituţiilor, întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni aflate în subordinea sa;

2.1.4. crearea unui sistem de management financiar şi control intern bazat pe responsabilizarea managerilor întreprinderilor şi instituţiilor din subordine, întru utilizarea eficientă a fondurilor publice;

2.1.5. elaborarea şi aprobarea cadrului regulator privind finanţarea, utilizarea, evidenţa şi raportarea cheltuielilor pentru măsurile culturale şi artistice desfăşurate;

2.1.6. examinarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de înregistrarea, administrarea şi monitorizarea patrimoniului statului;

2.1.7. consolidarea şi intensificarea administrării regulamentare a patrimoniului cultural, în scopul excluderii riscului de înstrăinare şi demolare a monumentelor de arhitectură;

2.1.8. iniţierea procedurilor legale privind virarea plăţilor de la arenda monumentelor, prevăzute în art.35 şi art.38 din Legea privind ocrotirea monumentelor;

2.1.9. intensificarea măsurilor de monitorizare a proceselor de gestionare a finanţelor publice în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale, prin delimitarea responsabilităţilor între minister şi beneficiarii de investiţii/reparaţii capitale din subordine;

2.2. instituţiilor de învăţămînt artistic, Bibliotecilor Naţionale şi muzeelorauditate, pentru documentare şi implementarea recomandărilor auditului;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine conform competenţelor, şi se cere:

2.3.1. în comun cu Ministerul Culturii, să decidă asupra modului de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea Societăţii Orbilor din Moldova şi Casei Republicane de Cultură a Surzilor, care, în lipsa prezentării proiectelor/ programelor culturale, în anul 2012 au fost finanţate din contul alocaţiilor de la bugetul de stat pentru susţinerea proiectelor culturale ale asociaţiilor obşteşti;

2.3.2. în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, să reactualizeze criteriile şi cadrul normativ de aprobare a statelor-tip de personal pentru instituţiile finanţate din bugetele de toate nivelurile, să conformeze cadrul regulator privind finanţarea instituţiilor publice în bază de standarde de cost;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi luare de atitudine, în vederea examinării situaţiilor privind:

2.4.1. procesul de insolvabilitate a S.A.“Circul din Chişinău” vizavi de includerea acesteia în Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20.08.2007 “ Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”, situaţie ce majorează riscul de înstrăinare a patrimoniului cultural de stat unic de valoare naţională;

2.4.2. înstrăinarea şi demolarea patrimoniului cultural, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor adecvate de către autorităţile publice centrale de specialitate şi al neactualizării Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

2.4.3. nefuncţionalitatea Agenţiei de Asigurare a Calităţii din cadrul Ministerului Educaţiei, în ce priveşte procesul de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt, inclusiv artistic;

2.4.4. statutul juridic dublu de activitate al organizaţiilor teatral-concertistice din subordinea Ministerului Culturii şi modul de finanţare a acestora;

2.5. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, precum şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare;

2.6. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse privind executarea subpunctelor 2.1., 2.2. şi 2.3. din prezenta hotărîre şi implementarea recomandărilor din Rapoartele de audit se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Dat fiind reiterarea în Rapoartele de audit, anexate la prezenta hotărîre, a recomandărilor misiunilor de audit extern precedente, se exclude din regim de monitorizare: Hotărîrea Curţii de Conturi nr.66 din 18 decembrie 2008 “Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către instituţiile teatral-concertistice în perioada anilor 2005-2008 (I semestru)”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.18 din 21 mai 2009 “Privind Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public prin locaţiune/arendă la Ministerul Culturii şi Turismului pe anul 2008” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.3 din 19 februarie 2009 “Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către muzeele subordonate Ministerului Culturii şi Turismului în perioada anilor 2005-2008 (9 luni)”.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL

de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public

la Aparatul central al Ministerului Culturii şi la unele instituţii din subordine

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii şi la unele instituţii din subordine s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², tranzitoriu pe anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite de către Ministerul Culturii (în continuare – MC, sau ministerul) şi unele instituţii din subordine pe anul 2012, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor publice şi efectuarea operaţiunilor financiare sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii Ministerului Culturii constă în analiza şi elaborarea prognozelor privind dezvoltarea instituţională a domeniului culturii, sistemului de învăţămînt artistic, resurselor umane şi managementului financiar; asigurarea elaborării proiectului bugetului ministerului şi al instituţiilor subordonate; repartizarea echitabilă a mijloacelor financiare şi gestionarea lor eficientă; organizarea şi finanţarea activităţilor de creaţie prin achiziţii, concursuri şi alte modalităţi specifice; reglementarea şi monitorizarea editării de carte din surse bugetare; exercitarea controlului asupra utilizării şi valorificării fondurilor publice destinate dezvoltării culturii; asigurarea prezentării, în modul stabilit, a dărilor de seamă contabile şi statistice etc.

Responsabilitatea conducerii instituţiilor din subordine auditate constă în întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii³, asigurarea utilizării regulamentare a finanţelor publice, administrarea raţională a patrimoniului de stat etc. Totodată, executorii de buget poartă răspundere pentru asigurarea bunei guvernări, prin implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control intern, în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi realizate prin efectuarea eficientă şi eficace a operaţiunilor, conformitatea cu legislaţia şi cu regulamentele aplicabile, siguranţa şi optimizarea activelor şi pasivelor, cu obligaţia de a preveni erorile şi fraudele.

____________________

³ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009⁴. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern şi procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode. Astfel, probele de audit au fost acumulate la faţa locului prin observaţii directe, prin metoda examinării documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, dărilor de seamă fiscale şi statistice. De asemenea, s-a efectuat analiza informaţiei parvenite de la persoanele terţe: Ministerul Finanţelor, Biroul Naţional Statistică, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În procesul auditului s-a efectuat inventarierea unor mijloace fixe şi bunuri materiale, au fost intervievaţi angajaţi ai instituţiei şi persoane care au beneficiat de susţinere financiară din partea ministerului, precum şi s-au solicitat explicaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere ale entităţii.

____________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Culturii este organul central de specialitate care coordonează activitatea culturală. Resursele financiare destinate funcţionării regulamentare a Aparatului central al Ministerului Culturii (în continuare – Aparatul central), a instituţiilor şi organizaţiilor din subordine se constituie din alocaţii de la bugetul de stat (componenta de bază şi mijloace speciale), subvenţii şi beneficii, bunuri transmise în mod gratuit, alte surse neinterzise de legislaţie.

Evidenţa contabilă urmează a fi ţinută conform regulilor generale obligatorii ale contabilităţii şi de raportare financiară în sectorul public, prevăzute în Legea contabilităţii şi în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice⁵.

____________________

⁵ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

Auditul a supus verificării cheltuielile efectuate pentru întreţinerea Aparatului central al Ministerului, a 9 instituţii de învăţămînt artistic (Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”, Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Arte, or.Soroca, Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”), bibliotecilor naţionale (Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”) şi a 3 muzee (Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Casa-Muzeu “A.S. Puşkin”, mun.Chişinău).

Constatările de audit sînt expuse în 3 rapoarte separate: “Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Aparatul central al Ministerului Culturii şi la unele instituţii din subordine” (Anexa nr.1); “Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii” (Anexa nr.2); “Raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi unele Muzee din subordinea Ministerului Culturii” (Anexa nr.3).

În prezentul Raport de audit sînt expuse cele mai semnificative constatări ale auditului în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la cadrul instituţional

Prin Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009⁶, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale Aparatului central al acestuia, au fost aprobate Lista instituţiilor şi organizaţiilor subordonate Ministerului Culturii, Lista instituţiilor şi organizaţiilor administrate şi monitorizate de către Ministerului Culturii şi Lista societăţilor pe acţiuni în care Ministerul Culturii exercită drepturile de acţionar şi administrator al proprietăţii de stat.

____________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009“Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

Auditul a constatat că listele instituţiilor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 nu corespund situaţiei reale privind reţeaua entităţilor din domeniul culturii. Astfel, în listele menţionate nu este inclus Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, reorganizat din Centrul Naţional de Creaţie Populară, iar 4 societăţi pe acţiuni (S.A. “Librăria Centrală Anenii Noi”; S.A. “Librarul”; S.A. “Unlib”; S.A. “Ciuleandra”) şi Î.S “Poligraf-service” n-au fost excluse după privatizarea lor în anii 2009-2011.

Întru realizarea Planului de acţiuni privind eficientizarea procesului de administrare şi deetatizare a bunurilor proprietate publică de stat 2011-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011⁷, Ministerul Culturii, ca autoritate publică centrală, urma să efectueze o analiză privind reorganizarea întreprinderilor de stat administrate în societăţi pe acţiuni ori instituţii publice, sau, după caz, preluarea funcţiilor acestora de către alte instituţii publice, cu înaintarea propunerilor de rigoare Ministerului Economiei. În acest aspect, ministerul nu s-a determinat asupra situaţiei vizînd 38 de întreprinderi care de mult timp nu prezintă dări de seamă/rapoarte financiare, majoritatea neactivînd din mai multe considerente.

____________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011 “Cu privire la unele măsuri ce ţin de eficientizarea procesului de administrare şi deetatizare a bunurilor proprietate publică de stat” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.586 din 29.07.2011).

Auditul a constatat situaţia neschimbată referitor la existenţa statutului juridic dublu al organizaţiilor teatral-concertistice, cu toate că asupra acestui fapt s-au expus şi auditurile precedente efectuate de Curtea de Conturi, cu înaintarea recomandărilor corespunzătoare. Astfel, instituţiile teatrale, prin prisma art.3 al Legii nr.1421-XV din 31.10.2002⁸, sînt instituţii publice, concomitent definite ca întreprinderi de stat. Potrivit prevederilor art.23 alin.(2) al Legii nr.1421-XV din 31.10.2002, administrarea teatrului, circului şi organizaţiei concertistice de stat se efectuează de către director, căruia îi revine responsabilitatea pentru administrarea eficientă şi buna funcţionare a instituţiei. În acelaşi timp, conform Legii cu privire la întreprinderea de stat, organul colegial de administrare a întreprinderii este Consiliul de administraţie.

____________________

⁸ Legea nr.1421-XV din 31.10.2002 “Cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice” (în continuare – Legea nr.1421-XV din 31.10.2002).

Concluzii:

Ministerul Culturii n-a supus revizuirii cadrul instituţional, cu conformarea reglementărilor şi optimizărilor structurale respective, şi n-a întreprins măsuri faţă de entităţile care nu-şi raportează activitatea, în vederea asigurării unui management instituţional eficient.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat în decembrie 2011 propuneri de politică publică “Eficientizarea Instituţiilor – Teatral Concertistice din Republica Moldova”, care urmează a fi implementate începînd cu anul 2014.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să conformeze Lista instituţiilor şi organizaţiilor subordonate ministerului la situaţia reală, înaintînd propunerile de rigoare.

3.2. Cu privire la execuţia de ansamblu a alocaţiilor aprobate

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii i-au fost aprobate mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă de 247,3 mil. lei, inclusiv de la componenta de bază – 227,4 mil. lei, şi din mijloace speciale – 19,9 mil.lei, cheltuielile (în total) fiind executate în sumă de 244,6 mil. lei, sau cu 2,7 mil.lei mai puţin faţă de suma aprobată.

În anul 2012, prin intermediul MC, s-au finanţat acţiuni la 3 grupe principale de cheltuieli: învăţămîntul (gr.6); cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret (gr.8); asigurarea şi asistenţa socială (gr.10).

Execuţia de ansamblu a alocaţiilor bugetare (inclusiv din fondul de rezervă al Guvernului), în aspectul clasificaţiei funcţionale, pe tipuri de cheltuieli şi instituţii, se prezintă în Tabelul nr.1.

Ponderea majoră în totalul surselor de finanţare a executării de casă a cheltuielilor ministerului revine mijloacelor bugetului de stat de la componenta de bază – 92,0%, iar de la componenta mijloace speciale – 8,0%, acestea provenind din acordarea serviciilor cu plată, din darea în locaţiune a imobilelor şi din sponsorizări.

Deşi, în general, pe minister a fost respectată limita de cheltuieli aprobată la unele grupe, această limită nu s-a menţinut la nivelul mijloacelor aprobate. Astfel, la grupa “Învăţămînt secundar” limita componentei de bază a fost depăşită cu 223,8 mii lei. O depăşire cu 209,4 mii lei s-a înregistrat şi la întreţinerea Aparatului central al Ministerului.

La situaţia din 31.12.2012, în total pe minister, la componenta de bază s-au înregistrat datorii debitoare în sumă de 1805,6 mii lei şi datorii creditoare în sumă de 8001,7 mii lei, iar la componenta mijloace speciale suma datoriilor debitoare a constituit 1254,8 mii lei şi a celor creditoare – 7881,6 mii lei.

Executarea cheltuielilor de la componenta de bază a bugetului de stat, în aspectul clasificaţiei economice, la 31.12.2012, se prezintă în Tabelul nr.2.

În totalul cheltuielilor efective, ponderea majoră revine cheltuielilor pentru retribuirea muncii – 36,4%, fiind urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 10,9%, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii – 7,9%, cheltuielile capitale – 3,9% etc., aspecte care au fost selectate pentru auditare în mod prioritar la toate entităţile supuse auditului.

3.3. Privind regularitatea utilizării mijloacelor pentru întreţinerea Aparatului central al MC

Pentru întreţinerea Aparatului central al MC în anul 2012, de la componenta de bază au fost preconizate mijloace publice în sumă de 3711,9 mii lei, cheltuielile efective constituind 3922,0 mii lei, iar cele de casă – 3711,7 mii lei, acestea fiind verificate de către audit integral. Verificările auditului au relevat mai multe deficienţe vizînd modul de administrare a unor cheltuieli şi de gestionare a patrimoniului public.

3.3.1. Cu privire la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii

Potrivit Raportului privind executarea bugetului MC pe anul 2012 (componenta de bază), la retribuirea muncii au fost executate cheltuieli de casă în sumă de 2530,1 mii lei (100% faţă de limita precizată) şi cheltuieli efective de 2573,8 mii lei, sau cu 43,7 mii lei mai mult decît cele precizate. Datoriile creditoare în sumă de 252,2 mii lei reprezintă salariile calculate şi neachitate pentru luna decembrie 2012. Auditul a constatat depăşirea limitei aprobate de cheltuieli, condiţionată de suportarea cheltuielilor în sumă de 16,0 mii lei în legătură cu rechemarea din concediu a 4 persoane, cărora li s-au achitat salariul, indemnizaţiile de concediu anual, precum şi s-au calculat prime unice în lipsa economiei la acest articol de cheltuieli.

În baza hotărîrilor de judecată, ministerul a restabilit în funcţie 4 persoane disponibilizate, achitînd suplimentar 179,7 mii lei, pentru absenţa forţată de la serviciu, prejudiciul moral şi cheltuielile de judecată.

De asemenea, în rezultatul nerespectării legislaţiei⁹ de către unii responsabili, ministerul a admis în cadrul Aparatului central cheltuieli în sumă de 50,9 mii lei.

____________________

⁹ Art.66 alin.(5) din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003; pct.22, pct.39 lit.(d) din Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

Concluzii:

Deşi majoritatea calculelor la remunerarea muncii s-au efectuat regulamentar, în unele cazuri s-a admis aplicarea incorectă şi neunitară a legislaţiei muncii, ceea ce a determinat admiterea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 230,6 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

2. Să instituie proceduri adecvate de control intern ce vizează procesul de disponibilizare a personalului în vederea respectării integre a legislaţiei muncii, întru evitarea cheltuielilor neconforme şi/sau neeficiente.

3.3.2. Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor, inclusiv a procedurilor de achiziţii

Pentru procurarea mărfurilor şi serviciilor, Aparatului central al Ministerului Culturii i-au fost aprobate pe anul 2012 mijloace în sumă de 13035,5 mii lei – de la componenta de bază, şi de 1043,3 mii lei – de la componenta mijloace speciale. Cheltuielile efective au constituit 12729,2 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 12720,6 mii lei, şi din mijloace speciale – 8,6 mii lei.

În anul 2012, MC a efectuat achiziţii în valoare totală de 12975,3 mii lei, cu organizarea a 8 licitaţii publice, 5 proceduri de achiziţii prin cererea ofertelor de preţuri, 27 de proceduri de achiziţie dintr-o singură sursă şi 203 achiziţii de valoare mică, fiind încheiate 246 de contracte.

În baza ordinului ministerului, a fost desemnat grupul de lucru pentru achiziţii, în componenţa căruia n-a fost prevăzută funcţia de secretar, după cum prevăd actele normative în vigoare¹⁰, aceasta fiind exercitată de diferiţi angajaţi ai ministerului.

____________________

¹⁰ Pct.2 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007).

Verificările auditului au relevat prezenţa unor lacune şi neregularităţi în procesul de planificare şi de efectuare a achiziţiilor publice, acestea exprimîndu-se prin: neelaborarea şi nepublicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a anunţului de intenţie; neîntocmirea planului anual şi a planurilor trimestriale de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii¹¹; nerespectarea cadrului normativ¹² ce ţine de stabilirea atribuţiilor grupului de lucru şi a funcţiilor fiecărui membru al grupului. De asemenea, s-a constatat nerespectarea actelor normative¹³ ce ţin de întocmirea dosarelor aferente procedurilor de achiziţii după încheierea contractelor de achiziţii publice; neînregistrarea în Registrul unic a ofertelor operatorilor economici la momentul depunerii lor¹⁴; nerespectarea prevederilor legale¹⁵ referitor la semnarea de către membrii grupului de lucru pentru achiziţii a declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi nepublicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a anunţurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Totodată, nu s-au prezentat la Agenţia Achiziţii Publice dările de seamă aferente contractelor de valoare mică; în 5 cazuri nu au fost respectate termenele de prezentare a dărilor de seamă, iar în 8 cazuri nu s-a asigurat depunerea garanţiei de executare a contractelor încheiate în sumă de 224,4 mii lei.

____________________

¹¹ Art.13 alin.(1) lit.b) şi art.19 din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.7 lit.a) şi lit.b) din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹² Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹³ Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

¹⁴ Pct.29 din Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008.

¹⁵ Art.14 alin.(3),art.21 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

Au fost admise unele neregularităţi la executarea achiziţiilor, contractarea şi prestarea serviciilor de editare a cărţii naţionale. Astfel, MC, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul editorial-poligrafic şi al managementului cărţii¹⁶, i-au fost prevăzute mijloace pentru realizarea Programului editorial 2012 (subvenţionat de la bugetul de stat), în sumă de 1050,0 mii lei. În scopul achiziţionării serviciilor de editare în baza Programului editorial 2012, ministerul a organizat, la 05.04.2012, o licitaţie publică, cu participarea a 5 operatori economici, care au prezentat oferte la serviciile de editare a 34 de titluri de carte. Urmare a desfăşurării licitaţiei publice, ministerul a încheiat cu Î.S. “Tipografia Centrală” şi Î.S. “Editura Lumina” (ofertele cu cele mai mici preţuri) 2 contracte de achiziţii în sumă totală de 544,9 mii lei. Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ la desfăşurarea acestor licitaţii au relevat abateri de la prevederile legale¹⁷, exprimate prin încheierea acordurilor adiţionale privind majorarea preţului iniţial contractat şi prin includerea unor elemente noi (onorariul de autor şi remunerarea pictorilor). Astfel, valoarea contractului a fost majorată, prin acorduri adiţionale, cu 100%, constituind 445,5 mii lei – la contractul încheiat cu Î.S. “Editura Lumina”, şi 99,4 mii lei – la contractul încheiat cu Î.S. “Tipografia Centrală”. Totodată, devizul de cheltuieli aprobat în aceste scopuri a fost depăşit cu 39,0 mii lei. Entitatea a motivat acest caz prin faptul că ofertele prezentate la licitaţia de achiziţionare a serviciilor de editare nu au fost reale, avînd un preţ foarte mic, iar în această situaţie nu era posibilă editarea cărţilor.

____________________

¹⁶ Art.41din Legea cu privire la activitatea editorială nr.939-XIV din 20.04.2000.

¹⁷ Art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.25 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

Auditul a constatat unele neregularităţi şi la executarea contractelor încheiate pentru completarea gratuită a fondului bibliotecilor cu ediţiile procurate din mijloacele financiare de susţinere a editării cărţii naţionale. Astfel, în urma neexecutării obligaţiilor stabilite în 2 contracte de prestare a serviciilor de editare, încheiate de MC cu Î.S. “Tipografia Centrală” şi Î.S. “Editura Lumina” în perioada anului 2012, n-au fost repartizate Bibliotecii Naţionale 6500 exemplare de cărţi în sumă de 325,6 mii lei. Mai mult decît atît, ministerul a încheiat decontările cu entităţile menţionate în baza facturilor fiscale din 11.09.2012 şi 20.12.2012, fără ca acestea să livreze Bibliotecii Naţionale numărul de cărţi contractate. Auditul denotă că n-au fost repartizate Bibliotecii Naţionale şi 406 exemplare de cărţi în sumă totală de 74,3 mii lei, contractate pentru editare şi achitate în perioada anilor 2010-2011. Şi în acest caz, datoria a fost decontată în baza facturii, fără livrarea ediţiilor de carte.

Se menţionează că pînă la momentul actual nu sînt aprobate reglementări¹⁸ privind modul de utilizare a mijloacelor şi de distribuire a cărţilor editate.

____________________

¹⁸ Art.22 alin.(3) şi alin.(4) din Legea cu privire la activitatea editorială nr.939-XIV din 20.04.2000.

Concluzii:

Se atestă neasigurarea în deplină măsură a managementului ministerial asupra procesului de achiziţii. Verificările asupra regularităţii procedurilor de achiziţii publice au relevat nereguli ce ţin de activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, organizarea etapei de planificare, ţinerea registrelor şi întocmirea dosarelor de achiziţii, astfel majorîndu-se riscul denaturării întregului proces de achiziţii. Prin încheierea acordurilor adiţionale în procesul de achiziţionare a titlurilor de carte, s-a majorat valoarea contractelor cu 544,5 mii lei şi, respectiv, a fost depăşit devizul de cheltuieli aprobat cu 39,0 mii lei.

Totodată, lipsa cadrului regulator privind procedura de organizare, desfăşurare şi raportare a selectării ediţiilor de carte subvenţionate din banii publici majorează riscul utilizării ineficiente a acestor bani.

Notă: Pînă la raportarea rezultatelor auditului, Ministerul Culturii a prezentat (01.03.2013), spre aprobare, Guvernului proiectul Hotărîrii despre aprobarea Regulamentului cu privire la selectarea, editarea şi achiziţia cărţii naţionale din mijloacele prevăzute în bugetul de stat.

Recomandări Ministerului Culturii:

3. Să elaboreze şi să implementeze procesele operaţionale aferente controlului intern asupra conformării la prescripţiile legii şi remedierii tuturor deficienţelor admise în domeniul achiziţiilor publice prin prisma Legii privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

3.3.3. Cu privire la regularitatea gestionării şi raportării mijloacelor speciale

Pentru anul 2012, ministerului i-au fost precizate mijloace speciale în sumă de 17950,8 mii lei. Veniturile de casă şi cele efective au constituit 16287,7 mii lei şi, respectiv, 17287,7 mii lei, fiind înregistrate datorii debitoare în sumă de 6688,5 mii lei şi datorii creditoare – de 433,5 mii lei. Comparativ cu situaţia din 01.01.2012, datoriile debitoare sînt în descreştere cu 1152,6 mii lei, iar datoriile creditoare – cu 178,8 mii lei.

Potrivit datelor raportate, la 01.01.2013, mijloacele speciale înregistrate în conturile trezoreriale ale Aparatului central al MC au constituit 1082,0 mii lei, faţă de 1492,3 mii lei – calculate în această perioadă, inclusiv pe categorii: 39,8 mii lei – “Servicii cu plată”; 1027,9 mii lei – “Sponsorizări”; 11,8 mii lei – “De la darea în arendă a spaţiilor”. Datoriile debitoare înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune au constituit 667,2 mii lei, iar datoriile creditoare – 5292,6 mii lei. S-a constatat că datoriile creditoare au fost formate în rezultatul substituirii ministerului în calitate de beneficiar al mijloacelor financiare acumulate de la donatorii autohtoni şi străini pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a Complexului monastic “Căpriana”, care în anul 2007, prin Hotărîre de Guvern, a fost transmis de la balanţa Cancelariei de Stat.

La categoria “Servicii cu plată”, mijloacele au fost acumulate de la expertiza şi certificarea valorilor culturale mobile şi imobile şi de la eliberarea documentelor de participare a agenţilor economici la licitaţiile organizate de minister. Deşi în activitatea de certificare ministerul se conduce de Regulamentul privind exportul şi importul bunurilor culturale şi normele privind metodologia exportului bunurilor culturale, care nu fac parte din patrimoniul cultural naţional, aprobat prin Ordinul ministrului culturii, acesta, n-a fost publicat regulamentar¹⁹ în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

____________________

¹⁹ Art.1 din Legea nr.173-XIII din 06.07.1994 “Privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale”.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat proiectul de Hotărîre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind exportul bunurilor culturale mobile, care se află în stadiu de definitivare în urma avizării de către ministerele şi instituţiile de competenţă.

Conform Raportului privind acumularea şi utilizarea mijloacelor speciale pe anul 2012, ministerul a aprobat venituri de la darea în locaţiune a bunurilor imobile aflate la balanţa sa în sumă de 57,8 mii lei. Pentru această perioadă au fost calculate plăţi în sumă de 60,3 mii lei, fiind acumulate venituri doar în sumă de 11,8 mii lei. Nivelul scăzut de monitorizare a executării contractelor a generat, la sfîrşitul anului, înregistrarea datoriilor debitoare în sumă de 305,3 mii lei şi a datoriilor creditoare – de 179,0 mii lei, nefiind aplicate penalităţi conform prevederilor contractelor încheiate.

Deşi ministerul are transmise în locaţiune spaţii neutilizate (393,1 m²), în anul 2012, datorită neexecutării de către locatar (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor) a clauzelor contractului încheiat, n-au fost încasate venituri în sumă de 20,4 mii lei. Totodată, se relevă existenţa unui litigiu de judecată între MC şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, al cărui obiect îl constituie încasarea datoriilor la plăţile pentru locaţiune în sumă totală de 51,1 mii lei, formate în perioada 01.01.2010 – 31.12.2011. Ministerul, fără a ţine cont de datoriile formate, a permis Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor să transmită în sublocaţiune spaţiile respective (120,0 m²), ultima încasînd pe parcursul anului 2012 venituri în sumă de 122,2 mii lei.

S-a constatat că, potrivit contractului încheiat, pentru organizarea Festivalului “Mărţişor-2012”, MC urma să primească cu titlu de contribuţii de la unele fonduri internaţionale în valută naţională 1189,7 mii lei. Conform rapoartelor prezentate auditului, la situaţia din 01.12.2012, au fost transferate 70% din suma stabilită în contract, ce constituie 827,9 mii lei. Una din cauzele nevărsării integrale a veniturilor este neraportarea conformă a condiţiilor stipulate în contract. În aceste circumstanţe, finanţarea ultimei tranşe de 30% din suma contractată nu s-a efectuat, MC înregistrînd la finele anului datorii faţă de unele instituţii concertistice în sumă de 318,7 mii lei, – mijloace proprii utilizate pentru realizarea acţiunilor din cadrul proiectului.

Concluzii:

Managementul administrării şi gestionării mijloacelor speciale a condiţionat neîncasarea plăţilor calculate pentru locaţiunea imobilelor în sumă de 48,5 mii lei, neobţinerea unei tranşe din Grantul contractat în sumă de 361,9 mii lei, cu înregistrarea datoriilor faţă de instituţiile din subordine în sumă de 318,7 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

4. Să întreprindă, în condiţiile legii, măsuri de încasare a mijloacelor de la darea în locaţiune a imobilelor, de elucidare a situaţiilor privind datoriile înregistrate în evidenţa contabilă şi de executare a condiţiilor contractelor încheiate.

5. Să întreprindă măsuri în vederea publicării reglementărilor privind exportul şi importul bunurilor culturale.

3.3.4. Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru măsuri culturale

Pe parcursul anului 2012, pentru desfăşurarea măsurilor culturale, ministerul a utilizat din diferite surse mijloace financiare în sumă de 9565,4 mii lei, inclusiv: 4008,7 mii lei – de la componenta de bază; 1023,4 mii lei – de la componenta mijloace speciale, şi 4538,4 mii lei – din fondul de rezervă al Guvernului. Situaţia privind cheltuielile aferente măsurilor desfăşurate se prezintă în Tabelul nr.3.

Verificările asupra regularităţii utilizării mijloacelor la desfăşurarea unor măsuri culturale au relevat unele disfuncţionalităţi, care necesită reglementări în aspectul modului de utilizare a mijloacelor, asigurării respectării regularităţii şi clauzelor contractelor încheiate cu organizatorii evenimentelor culturale, precum şi unele nereguli, după cum urmează:

• Lipsa reglementărilor unificate care ar prevedea modul de organizare, desfăşurare şi de finanţare a tuturor acţiunilor culturale determină necesitatea revizuirii/actualizării actualului cadru juridic în dependenţă de statut şi de aria măsurilor culturale.

• Unele acte normative²⁰ n-au fost respectate în aspectul modului de organizare a acţiunilor preconizate şi termenului de prezentare a documentelor care justifică estimarea cheltuielilor de către participanţi, ceea ce afectează calitatea procesului de estimare, planificare a cheltuielilor pentru acţiunile în cauză.

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1350 din 07.12.2004 “Cu privire la aprobarea unor regulamente ale festivalurilor internaţionale şi a modificărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.859 din 26 iulie 2004”.

• La desfăşurarea unor acţiuni culturale nu s-a asigurat regularitatea contractării serviciilor cu persoanele fizice. Astfel, 5 contracte de achiziţii de valoare mică au fost încheiate la desfăşurarea Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţişor” după executarea reală a cheltuielilor. În aceste condiţii, au fost achitate 60,0 mii lei, cu riscul de realizare a serviciilor cu nerespectarea destinaţiei.

• Ministerul n-a asigurat legalitatea²¹ efectuării achiziţiilor publice la desemnarea persoanei care urmează să organizeze unele manifestări culturale, fapt care a condiţionat riscul reducerii transparenţei achiziţiilor, cu divizarea lor.

____________________

²¹ Art.27, art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.8, pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

• N-a fost respectat cadrul legal²² la achitarea onorariilor. Astfel, unui participant autohton i-au fost achitate onorarii în sumă de 17,5 mii lei şi la 17 persoane invitate – de 185,1 mii lei. Deşi actele normative prevăd că pentru persoanele invitate din străinătate onorariile pot fi suplimentate din sponsorizări şi donaţii, MC le-a achitat peste normele stabilite, din contul mijloacelor bugetului de stat.

____________________

²² Hotărîrea Guvernului nr.622 din 31.05.2006 “Privind reglementarea cuantumului plăţilor şi modalitatea de achitare a onorariilor în cadrul acţiunilor culturale”.

• Unor organizatori de manifestări culturale li s-a transferat suma totală contractată (dar nu 10%, după cum prevedeau documentele de licitaţie), fără ca aceştia să prezinte dările de seamă asupra cheltuielilor efectuate. Astfel, atît mijloacele primite de la bugetul de stat, cît şi cele din sponsorizări, distribuite persoanelor fizice, au fost trecute la cheltuieli în baza unor procese-verbale de primire a serviciilor, iar cele distribuite persoanelor juridice – în baza unor facturi, fără a fi prezentate ministerului (potrivit clauzelor contractului încheiat) dările de seamă financiare. În total, pe parcursul anului 2012, au fost trecute la cheltuieli, în lipsa dărilor de seamă, mijloace financiare în sumă de 5204,5 mii lei, ce constituie 54,4% din totalul sumei executate în aceste scopuri.

Notă: În perioada efectuării auditului, ministerului i s-au prezentat dări de seamă asupra cheltuielilor efectuate în sumă de 1845,4 mii lei.

Concluzii:

Lipsa reglementărilor unificate privind modul de desfăşurare a acţiunilor culturale şi de planificare a costurilor acestora, precum şi controlul insuficient din partea ministerului asupra cheltuielilor efectuate au condiţionat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă de 60,0 mii lei la contractarea serviciilor; de 202,6 mii lei – la achitarea onorariilor cu depăşirea normelor stabilite, precum şi în sumă de 5204,5 mii lei – fără prezentarea dărilor de seamă asupra cheltuielilor efectuate.

Recomandări Ministerului Culturii:

6. Să examineze situaţia privind necesitatea elaborării unui cadru normativ unificat privind modul de desfăşurare a acţiunilor culturale, cu stabilirea responsabilităţilor de monitorizare la toate etapele de realizare a acestora (planificare, organizare, desfăşurare, finanţare şi efectuarea cheltuielilor) şi de raportare a cheltuielilor.

7. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea implementării unui proces de monitorizare a executării clauzelor contractuale privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi a documentelor de justificare a cheltuielilor, cu determinarea persoanelor responsabile.

3.3.5. Cu privire la regularitatea utilizării mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea proiectelor culturale ale asociaţiilor obşteşti

Conform Legii cu privire la asociaţiile obşteşti²³, statul poate să acorde sprijin asociaţiilor obşteşti prin finanţarea cu destinaţie specială, la cererea acestora, a unor programe sociale, ştiinţifice şi culturale.

____________________

²³ Art.8 alin.(1) din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996 (în continuare – Legea nr.837-XIII din 17.05.1996).

Potrivit Raportului privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază la 01.01.2013, pentru susţinerea proiectelor culturale ale asociaţiilor obşteşti au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 2409,7 mii lei, care s-au finanţat în aceeaşi sumă, cheltuielile efective constituind 1402,5 mii lei. Pe parcursul anului au fost finanţate, în total, 11 asociaţii obşteşti.

Verificarea finanţării şi utilizării mijloacelor alocate pentru susţinerea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale relevă prezenţa unor neregularităţi şi abateri de la cadrul normativ, şi anume:

• Cu nerespectarea termenelor regulamentare²⁴, MC a selectat programe, proiecte şi acţiuni culturale de la 2 asociaţii obşteşti după data-limită de prezentare, de la 4 asociaţii care au prezentat documentaţie incompletă, de la 5 asociaţii după data-limită de prezentare şi cu documentaţie incompletă. Ministerul motivează acest fapt prin neprezentarea în termenul stabilit a proiectelor de către unele asociaţii. Totodată, nu i s-au prezentat auditului justificările de prolongare a termenului de prezentare.

____________________

²⁴ Pct.11 şi pct.27 lit.a) din Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale desfăşurate de asociaţiile obşteşti, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009).

• Nerespectînd prevederile pct.31 şi pct.36 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009, MC a alocat 664,0 mii lei la 8 asociaţii obşteşti, fără încheierea contractelor respective.

• Nu s-a respectat²⁵ modul de acordare a alocaţiilor aferente realizării programului, la 11 asociaţii obşteşti fiind alocate în avans 713,0 mii lei, iar ultima tranşă urmînd a fi alocată regulamentar după încheierea activităţii şi prezentarea documentelor justificative şi a raportului privind realizarea programului, proiectului sau a acţiunii culturale.

____________________

²⁵ Pct.34 şi pct.35 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 26.01.2009.

• La alocarea de mijloace unor asociaţii nu s-a ţinut cont de cuantumul sumelor aprobate pentru fiecare proiect în parte de către Consiliul de experţi, care a evaluat şi aprobat programele, proiectele şi acţiunile culturale. Astfel, Uniunea Teatrală, pentru realizarea a 3 proiecte culturale, a beneficiat, în februarie-martie 2012, de susţinere financiară în sumă totală de 100,0 mii lei, prezentînd ministerului Raportul privind realizarea programului în ianuarie 2013, deşi urma a fi prezentat trimestrial. S-a constatat că mijloacele alocate au fost utilizate pentru realizarea doar a 2 din cele 3 proiecte culturale aprobate de Consiliul de experţi.

• Auditul a constatat finanţarea pe parcursul anului 2012 a Casei Republicane de Cultură a Surzilor din Moldova şi a Societăţii Orbilor din Moldova, în lipsa proiectelor sau programelor culturale, în sumă de 383,9 mii lei şi, respectiv, de 1062,8 mii lei.

Datele din dările de seamă cu privire la executarea alocaţiilor bugetare (în aspectul clasificaţiei bugetare), prezentate lunar de către beneficiari, confirmă că resursele alocate s-au utilizat pentru întreţinerea asociaţiilor respective (cheltuielile pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente, cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor), fapt ce nu se încadrează în prevederile legale²⁶.

____________________

²⁶ Art.9 alin.(2) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996); art.2 pct.5) din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011.

Concluzii:

Controlul insuficient asupra respectării modului de alocare şi utilizare a mijloacelor financiare bugetare destinate programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale a condiţionat selectarea unor asociaţii după termenul-limită de prezentare sau la prezentarea incompletă a documentelor de solicitare. S-au alocat mijloace în sumă de 664,0 mii lei în lipsa contractelor, iar finanţarea proiectelor în sumă de 713,0 mii lei s-a efectuat pînă la justificarea documentară a cheltuielilor. Ministerul Culturii a finanţat Societatea Orbilor din Moldova şi Casa Republicană de Cultură a Surzilor, în lipsa prezentării proiectelor, programelor culturale, cu suma de 1446,7 mii lei.

Recomandări Ministerului Culturii:

8. Să asigure implementarea regulamentară a procesului de selectare şi de finanţare a programelor, proiectelor/acţiunilor culturale desfăşurate de asociaţiile obşteşti, cu gestionarea regulamentară a banilor publici.

3.4. Cu privire la regularitatea administrării şi gestionării patrimoniului public

Potrivit datelor evidenţei contabile la situaţia din 01.01.2013, Ministerul Culturii dispune de patrimoniu în valoare totală de 740805,6 mii lei.

Conform prevederilor legale²⁷, ministerul urma să evalueze şi să supună înregistrării obligatorii în Registrul bunurilor imobile, precum şi în evidenţa contabilă clădirile şi terenurile aferente aflate în gestiunea Ministerului Culturii şi instituţiilor subordonate.

____________________

²⁷ Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.17 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.40 al Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010; art.5 alin.(4) lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

Verificările efectuate de audit asupra regularităţii gestionării bunurilor patrimoniale în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii au relevat că:

• n-a fost asigurată reflectarea în evidenţa contabilă a unor imobile. Deşi ministerul deţine titlurile de proprietate, nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii 2 terenuri amplasate în mun.Chişinău, inclusiv terenul cu suprafaţa de 0,3317 ha (neevaluat şi transmis cu drept de superficie pe o perioadă de 99 de ani către ICS “Universal Proiect” S.R.L.) şi terenul cu suprafaţa de 0,955 ha, atribuit legal²⁸ ministerului în anul 2006, pentru construcţia blocului de studii al Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău.

____________________

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.670 din 19.06.2006 “Cu privire la construcţia complexului de studii al Colegiului Naţional de Coregrafie”; Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr.56/31-1 din 17.10.2006.

• n-a fost luat la evidenţă imobilul amplasat pe str.Columna 60, cu suprafaţa de 306,0 m², transmis ministerului cu titlu gratuit, la 15.09.2011, din gestiunea Î.S. “Buciumul” (aflat în proces de lichidare). Din iulie 2012 acest imobil a fost transmis cu titlu gratuit Î.S. “Tipografia Centrală”, fără a fi reflectat, pînă la finalizarea auditului, în evidenţa contabilă a ultimei. De facto, imobilul, în decurs de 2 luni, a fost transmis de către Î.S. “Tipografia Centrală” în locaţiune S.R.L. “Alexcrist” în baza contractului, pe un termen de 3 ani, fiind înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor în perioada auditului.

• nu s-a asigurat corectitudinea raportării unor imobile. Astfel, o clădire cu suprafaţa de 1239,4 m², amplasată în or.Glodeni, şi 3 clădiri cu suprafaţa totală de 2402,0 m², amplasate în or.Soroca, conform datelor OCT, se află în proprietatea ministerului, dar de facto sînt reflectate în rapoartele instituţiilor de învăţămînt din localităţile menţionate.

• nu s-au exclus discrepanţele dintre datele evidenţei contabile şi datele Registrului bunurilor imobile, ţinut de OCT. Astfel, în evidenţa contabilă a ministerului este înregistrat un edificiu cu suprafaţa de 393,1 m² (transmis în locaţiune Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, cu aceeaşi suprafaţă), în Registrul bunurilor imobile această suprafaţă fiind indicată cu 114,5 m² mai puţin.

• n-a fost evaluată şi înregistrată nici la OCT, nici în evidenţa contabilă clădirea cu suprafaţa de 652,4 m² şi terenul aferent (str.M.Eminescu 31), transmise în baza Hotărîrii Guvernului nr.986 din 21.09.1998²⁹. De facto, numai clădirea este înregistrată în evidenţa contabilă a Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău.

____________________

²⁹ Hotărîrea Guvernului nr.986 din 21.09.1998 “Cu privire la transmiterea imobilului nr.31 de pe str.M Eminescu de la balanţă la balanţă”.

• n-a fost asigurată excluderea din evidenţa contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii a unor imobile care în prezent nu-i aparţin. Astfel, la momentul efectuării auditului, în evidenţă erau înregistrate 2 imobile (cu suprafaţa de 1768 m² şi, respectiv, de 2616,7 m²), înstrăinate în anii 2000-2009 şi care nu se mai află în gestiunea sa.

Notă: La finalizarea auditului, Î.S. “Tipografia Centrală” a prezentat echipei de audit documentele justificative privind rezilierea din 31.12.2012 a contractului de locaţiune încheiat cu S.R.L. “Alexcrist”. Totodată, conform Raportului financiar pe perioada de 9 luni ale anului 2012, imobilul cu suprafaţa de 2616,7 m² a fost exclus din evidenţa contabilă.

3.4.1. Cu privire la regularitatea administrării de către minister a patrimoniului public în cadrul instituţiilor din subordine

Verificările de audit au relevat un nivel redus al monitorizării şi gestionării patrimoniului public de către minister şi instituţiile subordonate, fiind admise mai multe nereguli la înregistrarea, evaluarea şi evidenţa imobilului. Situaţiile generalizate, constatate de audit, se prezintă în Tabelul nr.4.

La cele 40 de instituţii din subordine s-a constatat: 37 de terenuri cu suprafaţa de 279,77 ha şi 14 clădiri cu suprafaţa de 3895,8 m² n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă; 6 terenuri cu suprafaţa de 52,03 ha şi 77 de clădiri cu suprafaţa de 52726,03 m² n-au fost înregistrate la OCT, 28 de terenuri cu suprafaţa de 221,86 ha şi 72 de clădiri cu suprafaţa de 82907,15 m² n-au fost evaluate de OCT. Concomitent, au fost constatate devieri privind suprafaţa clădirilor între datele contabilităţii şi datele OCT şi din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005³⁰. Totodată, în scopul realizării etapei a doua (anii 2003-2010) a Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998³¹, instituţiile subordonate ministerului, în comun cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale, au efectuat inventarierea clădirilor proprietate publică la situaţia din 01.01.2004, a căror listă a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

____________________

³⁰ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

³¹ Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

Verificările auditului au relevat divergenţe între datele contabile şi datele imobilelor înregistrate la OCT, precum şi prevăzute în Listele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. Astfel, la OCT suprafeţele imobilelor a 13 instituţii au fost înregistrate cu 60,2 mii m² mai puţin, iar la 4 instituţii – cu 2,6 mii m² mai mult faţă de datele evidenţei contabile. În Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, suprafeţele imobilelor la 29 de instituţii sînt indicate cu 103,5 mii m² mai puţin, iar la 8 instituţii – cu 14,2 mii m² mai mult faţă de datele evidenţei contabile. Pînă la momentul actual, ministerul n-a propus modificările respective la această hotărîre.

Auditul a constatat iregularităţi şi la gestionarea întreprinderilor de stat. Astfel, conform prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994 şi Legii nr.121-XVI din 04.05.2007³², Ministerul Culturii urma să administreze întreprinderile de stat din subordine prin intermediul Consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv). Nerespectînd prevederile legale³³, ministerul n-a desemnat membrii Consiliului de administraţie la 2 întreprinderi de stat (Î.S. “Gaudeamus-cinema”, Î.S. Publicaţia Periodică Revista Social-Culturală “Moldova”). O situaţie analogică se atestă şi în activitatea a 4 teatre şi la o instituţie concertistică care dispun de forma organizatorico-juridică de întreprindere de stat, la care n-a fost elaborat Regulamentul de activitate a Consiliului de administraţie.

____________________

³² Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

³³ Art.6 alin.(2) lit.d) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994 (în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

Deşi, potrivit art.7 din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994, în componenţa Consiliului de administraţie creat în cadrul unor întreprinderi de stat au fost incluşi în mod obligatoriu reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, aceştia n-au constituit majoritatea, întrucît entităţile date au delegat cîte un reprezentant.

Nerespectîndu-se prevederile art.7 alin.(8) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994, la toate întreprinderile, Consiliul de administraţie n-a aprobat: direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare a întreprinderilor, devizul anual de venituri şi cheltuieli, dările de seamă trimestriale ale administratorului referitor la rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderii. De asemenea, n-au fost prezentate auditului probe referitor la convocarea şedinţelor Consiliului de administraţie, care urmau să aibă loc nu mai rar decît o dată în trimestru.

Prin decizia MC, în anii 2007-2008 Î.S. “Agenţia de Impresariat” i-au fost transmise în gestiune 3 edificii, care anterior aparţineau, respectiv, Î.S. OCI “Moldova-Concert”, S.A. “Circul din Chişinău” şi Ministerului Culturii. Conform statutului, întreprinderea dată urma să desfăşoare peste 13 genuri de activitate, principalul fiind activitatea de impresariat. Verificările auditului au constatat că în perioada anului 2012, precum şi în anii precedenţi activitatea acestei întreprinderi s-a axat doar pe darea în arendă a imobilului. Mijloacele acumulate în anul 2012 în sumă de 1941,1 mii lei au fost utilizate la întreţinerea personalului şi achitarea serviciilor comunale. La situaţia din 01.01.2013, întreprinderea a înregistrat datorii creditoare în sumă de 1873,6 mii lei (faţă de 2667,6 mii lei – la 31.12.2009), inclusiv faţă de personal – de 599,0 mii lei, şi datorii debitoare – de 878,0 mii lei.

Pînă la momentul actual nu este majorat regulamentar capitalul social în baza imobilului transmis din gestiunea S.A. “Circul din Chişinău” în valoare de 11641,0 mii lei. Activitatea întreprinderii în astfel de condiţii generează riscul de înstrăinare a patrimoniului public, ministerul motivînd că organul cadastral n-a acceptat înregistrarea din cauza modificării în actul de primire-predare a suprafeţei totale a imobilului, iar actul ulterior întocmit n-a fost acceptat de către administratorul circului. Totodată, conform documentelor suplimentare prezentate auditului, Î.S. “Cadastru”, la cererea prealabilă a Î.S. “Agenţia de Impresariat”, a comunicat că, întru efectuarea unor rectificări în Registrul bunurilor imobile, urmează a fi prezentate actele prevăzute de legislaţia în vigoare (art.26, art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile).

Pe parcursul anului 2012, Ministerul Culturii a administrat pachetul de acţiuni ale statului în 3 societăţi pe acţiuni, inclusiv: S.A. “Moldova-film” – 100%, S.A. “Moldcinema” – 100%, S.A. “Circul din Chişinău” – 83,32%.

Auditul a constatat că S.A. “Circul din Chişinău” deţine în proprietate edificiul Complexului cultural de prezentări artistice “Circul din Chişinău”, cu valoarea de bilanţ de 58278,7 mii lei, capitalul social constituind 67748,6 mii lei. Prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20.11.2012, s-a dispus intentarea procesului de insolvabilitate a S.A. “Circul din Chişinău”, la cererea introductivă depusă de 2 foşti angajaţi, care au pretins încasarea plăţilor salariale în sumă totală de 14,3 mii lei. Verificarea documentelor MC cu privire la procesul de insolvabilitate intentat relevă că, deşi în şedinţa de judecată creditorii (cele 2 persoane fizice) au înaintat un demers, prin care au solicitat instanţei retragerea cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate, fapt consemnat în procesul-verbal al şedinţei de judecată, directorul S.A. “Circul din Chişinău”, fiind de acord cu poziţia administratorului provizoriu, a lăsat la discreţia instanţei soluţionarea demersului înaintat, iar conform deciziei instanţei de judecată, a fost intentat procesul de insolvabilitate.

Astfel, Ministerul Culturii, în calitatea sa de fondator unic, care îşi exercită drepturile de gestionar al acestei societăţi pe acţiuni, prin intermediul atribuţiilor, neachitînd plăţile salariale celor 2 persoane, nu a prevenit intentarea procesului de insolvabilitate, fiindu-i refuzată intervenirea în procesul de insolvabilitate ca acţionar şi administrator al proprietăţii statului.

Notă: La 28.03.2013, ministerul a prezentat auditului documentele ce confirmă aflarea pe rol a litigiului de judecată cu privire la procesul de insolvabilitate a S.A. “Circul din Chişinău”.

3.4.2. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului cultural

În Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22.06.1993³⁴, sînt înscrise 5706 obiecte cu statut de monumente de importanţă naţională, inclusiv în mun.Chişinău – 425, mun.Bălţi – 43, mun.Bender – 37, mun.Tiraspol – 58, în Zona de Nord – 3007, în Zona de Centru – 1720 şi, respectiv, în Zona de Sud – 416.

____________________

³⁴ Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22 iunie 1993 “Pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor”.

Auditul a constatat nerespectarea prevederilor legale³⁵ conform cărora organele de stat pentru ocrotirea monumentelor urmau să efectueze inventarierea şi să reactualizeze, în intervalul de 3 ani, Registrul monumentelor ocrotite de stat. La rîndul său, Ministerul Culturii urma să centralizeze, să verifice şi să prelucreze rezultatele acestor date. Totodată, s-au constatat divergenţe între datele Registrului monumentelor ocrotite de stat şi datele Registrului bunurilor imobile, ţinut de oficiile cadastrale, în ce priveşte adresa de amplasare a clădirilor-părţi componente ale monumentelor de istorie şi arhitectură. Aceste circumstanţe, precum şi informaţiile diferite ale ministerului referitor la părţile integre ale monumentelor creează o situaţie incertă şi generează interpretări diferite cu privire la statutul acestora, fapt care a condiţionat privatizarea neregulamentară³⁶ a unor clădiri înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

____________________

³⁵ Art.18 din Legea privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII din 22.06.1993 (în continuare – Legea nr.1530-XII din 22.06.1993).

³⁶ Art.17 alin.(4) din Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999; art.13 alin.(1) lit.b) şi art.50 alin.(3) lit.b) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007 şi pct.3 lit.b) din Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008.

Astfel, Conacul urban Inglezi (1873-1875) este înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993, în calitate de monument de categorie naţională cu numărul 249, amplasat în mun.Chişinău, str. Mihai Eminescu 52. Conform procesului-verbal al Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală, semnat de 4 persoane, inclusiv din cadrul ministerului şi Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi aprobat la 04.07.2011 de către viceministrul culturii, acest Conac este constituit din 3 obiective de bază: clădirea centrală a Conacului cu poarta de intrare (A01), clădirea Remizei pentru trăsuri cu grajdul de cai (B05) şi edificiul pentru portar la intrarea secundară pe teritoriul Conacului (V02). Verificările efectuate de audit denotă că 2 (din cele 3) părţi componente ale Conacului urban Inglezi – B05 (suprafaţa la sol de 214,60 m²) şi V02 (suprafaţa la sol de 63,50 m²), cărora în anul 2011 li s-au atribuit adrese poştale diferite, au fost înstrăinate, în baza Hotărîrii Comisiei de privatizare nr.23 din 26.12.2012, unor agenţi economici.

Ca bază a înstrăinării imobilelor menţionate a servit şi informaţia Ministerului Culturii către Agenţia Proprietăţii Publice din 14.12.2011, în care se specifică că obiectele istorice privatizate sînt amplasate, conform datelor OCT, pe str.M.Eminescu 52/1 (fosta B05) şi, respectiv, 52/2 (fosta V02) şi nu sînt înregistrate cu statut de monumente ale Republicii Moldova ocrotite de stat. În acest context, ministerul consideră crearea Comisiei de expertizare ca fiind nelegitimă (în lipsa ordinului), iar semnăturile aplicate asupra procesului-verbal – neveridice. Totodată, prezentînd scrisoarea din 25.03.2013 a Institutului Patrimoniului Cultural (cu o zi înainte de examinarea raportului), persoana care a alcătuit-o şi a participat la întocmirea procesului-verbal al Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală a afirmat că pe adresa dată este înregistrată o singură clădire în perioada 1873-1875.

O altă problemă şi situaţie de risc care au stat la baza privatizării şi demolării unor monumente de arhitectură ţin de faptul că unele clădiri de acest tip aveau statut locativ, iar Ministerul Culturii n-a avut încheiate cu proprietarii contracte de asigurare a monumentelor sub formă de bunuri imobile, aceste clădiri fiind privatizate contrar legii, iar ulterior comercializate unor agenţi economici şi demolate. În acest sens, exemplificăm cazul privatizării şi demolării unui imobil din Complexul de clădiri şi grădina peisajeră ale Şcolii de pomicultură şi viticultură, care este înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat în calitate de monument de categorie naţională, cu valoare istorico-arhitecturală, amplasat în mun.Chişinău, str.Sarmizegetusa 48. Conform concluziei Comisiei de expertizare istorico-arhitecturală (aprobată de minister la 21.03.2011), Complexul cuprinde 4 clădiri (blocul central şi alte 3 clădiri fără denumiri înscrise cu fracţiile 48/8, 48/9 şi 48/12), toate avînd o valoare arhitecturală şi istorică deosebită, fapt ce a determinat înscrierea Complexului, inclusiv a terenului, ca grădină peisajeră în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Conform probelor obţinute de audit, imobilul înscris cu fracţia 48/12 a fost privatizat în anii precedenţi de către 4 persoane fizice, care în anul 2011 l-au înstrăinat unui agent economic, acesta ulterior demolîndu-l.

Pe marginea proiectului de decizie a Consiliului municipal Chişinău privind darea în arendă a terenului respectiv şi desfiinţarea apartamentelor privatizate, Ministerul Culturii, în anul 2011, a expus 2 concluzii diferite cu privire la statutul acestei clădiri. În prima concluzie, adresată Consiliului municipal Chişinău, ministerul a reiterat că imobilul înscris cu fracţia 48/12 este parte componentă a Complexului de clădiri al Şcolii de pomicultură şi viticultură, cu statut de monument protejat de categorie naţională, înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, iar în a doua concluzie Ministerul Culturii afirmă că imobilul situat pe str.Sarmizegetusa 48/12, la moment dispunînd de adresă distinctă, nu este inclus în lista specificată, prin urmare nu dispune de statut de monument protejat de categorie naţională, fapt ce a permis demolarea imobilului menţionat.

În unele cazuri, monumentele de istorie şi arhitectură nu sînt înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Astfel, clădirile amplasate pe str.Armenească 96, str. Moara Roşie 5 şi str. Serghei Lazo 24 din mun.Chişinău, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat nu sînt înregistrate la organele cadastrale, ceea ce prezintă un risc al neintegrităţii şi înstrăinării neregulamentare a acestor clădiri.

Un risc de înstrăinare şi demolare a monumentelor prezintă şi divergenţele între adresa reală de amplasare a monumentului şi cea indicată în Registrul bunurilor imobile. Astfel, Conacul urban, înscris cu nr.269 în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, în realitate amplasat pe str.31 August 1989 nr.153, în Registrul bunurilor imobile este înregistrat pe str.31 August 1989 nr.53.

Auditul a identificat riscul dispariţiei unor monumente protejate în condiţiile Legii nr.1530-XII din 22.06.1993, datorită anexării lor la clădiri neînregistrate în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu modificarea adresei juridice şi neînregistrarea acestei modificări în Registrul bunurilor imobile, precum şi fără modificarea corespunzătoare în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Astfel, Conacul urban Cazimir–Cheşco este înregistrat în calitate de monument de însemnătate naţională în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu nr.254, pe adresa str.S.Lazo 24. Conform Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.03.2005, acesta se află în gestiunea Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, în care este amplasat blocul de studii nr.4, cu suprafaţa de 382,0 m², pe adresa – mun.Chişinău, str.S.Lazo 24. La întocmirea dosarului tehnic cadastral (03.07.2007), imobilul menţionat a fost anexat la clădirea blocului de studii nr.3 al Academiei, care are o suprafaţă de 1224,8 m² şi nu dispune de statut de monument protejat. Totodată, a fost modificată adresa – în str.31 August 1989 nr.137, precum şi datele evidenţei contabile. Datele Registrului bunurilor imobile relevă înregistrarea pe adresa dată doar a blocului nr.3 (1224,8 m²), care nu dispune de statut de monument protejat, situaţie ce generează un risc major de dispariţie a monumentului de categorie naţională – Conacul urban Cazimir–Cheşco, în contextul neiniţierii procedurii de modificare corespunzătoare a Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Auditul menţionează şi necesitatea îmbunătăţirii procesului de monitorizare a executării contractelor de locaţiune şi de restaurare a patrimoniului cultural, încheiate în anii precedenţi. Astfel, la 25.03.2003, Ministerul Culturii a încheiat un contract de colaborare cu S.R.L. “Iux Com”, conform căruia ultima s-a obligat, pe lîngă construcţia propriului imobil, să reconstituie în aceiaşi parametri tridimensionali sala fostului Teatru din anul 1818 (imobilul din str.Columna 102 “Casa Boierului Krupenski”, înscris cu nr.260 în Registrul monumentelor de importanţă locală), iar la finalizarea edificării să transmită gratis această sală în posesia ministerului, pentru instituirea şi amplasarea Muzeului Teatrului, Literaturii şi Artei Scenografice din Basarabia. Totodată, s-a obligat să procure, în decurs de 2 săptămîni de la data încheierii contractului, birotică pentru instituirea pe lîngă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a unui Centru de editare de materiale promoţionale. Verificările relevă că la momentul efectuării auditului clădirea încă nu era transmisă în posesia ministerului, iar Centrul menţionat n-a fost instituit. De asemenea, ministerul nu deţine informaţii cu privire la respectarea de către S.R.L. “Iux Com”, la reconstrucţia clădirii, a parametrilor tridimensionali şi decorativi originali.

Pînă în prezent nu este soluţionată, conform cadrului regulator, problema privind acumularea şi utilizarea plăţilor de la arenda monumentelor, inclusiv a zonelor lor de protecţie. Astfel, reieşind din prevederile art.27 alin.(3) din Legea nr.413-XIV din 27.05.1999³⁷, art.35 şi art.38 din Legea nr.1530-XII din 22.06.1993, mijloacele obţinute de la transmiterea în folosinţă temporară a monumentelor, inclusiv a zonelor lor de protecţie³⁸, urmau a fi utilizate pentru finanţarea activităţii privind evidenţa, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea şi restaurarea monumentelor. Astfel, 9 instituţii din subordinea Ministerului Culturii au obţinut mijloace în sumă totală de 10434,2 mii lei de la transmiterea în folosinţă temporară a spaţiilor/suprafeţelor de 12501,2 m² din clădirile înregistrate în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, care beneficiază de statut protejat, utilizînd mijloacele respective, în baza devizelor de venituri şi cheltuieli aprobate, în alte scopuri decît ocrotirea monumentelor.

____________________

³⁷ Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999.

³⁸ Lista zonelor de protecţie a monumentelor n-a fost întocmită şi propusă spre confirmare Guvernului (art.12 din Legea nr.1530-XII din 22.06.1993).

Auditul a constatat că în ultimii ani n-au fost respectate întocmai prevederile legislaţiei naţionale în domeniul protejării patrimoniului cultural-istoric, iar nesancţionarea celor care, prin acţiunile lor, distrug obiectele de patrimoniu cultural determină riscul admiterii şi în continuare a ilegalităţilor în domeniul dat. Astfel, conform Raportului Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor a Ministerului Culturii (în continuare – Agenţia), în baza inspectărilor efectuate în perioada anilor 2010-2012 în 32 de raioane şi 3 municipii din Republica Moldova, se relevă 103 cazuri de demolare a imobilelor ocrotite de stat. În anul 2012, Agenţia a întocmit şi a transmis organelor Procuraturii 8 sesizări privind asemenea cazuri, din care 2 sesizări au servit drept temei pentru pornirea cauzei penale. Conform datelor Agenţiei în stare de degradare se află 40 de monumente, dintre care 30 – în stare de degradare avansată, iar altele 17 – ruinate. Auditul a constatat că pînă la momentul actual atît clădirile, cît şi zonele protejate înscrise în Registrul monumentelor nu dispun de paşapoarte tehnice (în care să fie stabilite zonele de protecţie a acestora), de planuri cadastrale, dosare de inventar, acte de verificare a stării tehnice, precum şi nu sînt asigurate prin încheierea contractelor de dare în arendă/folosinţă. Factorii de decizie ai ministerului motivează degradarea şi distrugerea edificiilor cu statut de monument protejat prin faptul că MC nu dispune de capacităţile instituţionale necesare pentru ţinerea evidenţei patrimoniului cultural construit în condiţiile legislaţiei naţionale în vigoare³⁹, Convenţiilor UNESCO şi Consiliului Europei ratificate de Republica Moldova⁴⁰, precum şi prin lipsa unei instituţii de proiectare şi cercetare ştiinţifico-practică care ar asigura ţinerea Registrului naţional al patrimoniului cultural imobil. De asemenea, ministerul motivează această situaţie şi prin lipsa specialiştilor în proiectarea lucrărilor de restaurare, rezolvarea problemelor tehnice ale obiectivelor conservate/restaurate în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale în domeniu.

____________________

³⁹ Pct.4 din Regulamentul privind zonele protejate naturale şi construite, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 05.10.2000.

⁴⁰ Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei şi Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic, ratificate prin Legea nr.533-XV din 11.10.2001 privind ratificarea unor convenţii ale Consiliului Europei în domeniul culturii; Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, ratificată prin Legea nr.1113-XV din 06.06.2002 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural.

Concluzii:

Nivelul actual al managementului şi al sistemului de control intern în cadrul ministerului şi instituţiilor subordonate a condiţionat gestionarea irelevantă a patrimoniului public, neasigurînd în deplină măsură înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra 77 de clădiri cu suprafaţa totală de 52,7 mii m² şi a 6 terenuri cu suprafaţa de 52,03 ha, fapt ce nu permite identificarea prin sistemul contabil a operaţiunilor de scoatere din uz a acestora.

Modul insuficient de administrare şi monitorizare a patrimoniului S.A. “Circul din Chişinău” condiţionează apariţia unui risc major de înstrăinare a proprietăţii statului.

Actualul sistem de protejare a patrimoniului cultural nu este suficient pentru monitorizarea stării de lucruri în domeniu atît la nivel naţional, cît şi la nivel local. Managementul irelevant din partea organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor la toate nivelurile a condiţionat gestionarea neregulamentară a monumentelor de istorie şi arhitectură ce constituie patrimoniu cultural naţional. Informaţiile distincte ale Ministerului Culturii asupra monumentelor de istorie şi arhitectură, pe fundalul unor imperfecţiuni ale cadrului normativ, precum şi schimbarea, fracţionarea de către autorităţile locale şi cadastrale a adresei indicate în Registru, fără anunţarea prealabilă a Ministerului Culturii în vederea înaintării în Parlamentul RM a propunerilor pentru modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, generează o problemă majoră privind determinarea statutului juridic şi protejarea de către stat a acestor obiective ca patrimoniu cultural.

Notă: Ministerul Culturii a elaborat Strategia de dezvoltare a culturii “Cultura 2020”, care prevede şi documentarea patrimoniului cultural.

Recomandări Ministerului Culturii:

9. Să examineze, de comun acord cu autorităţile publice de competenţă, posibilitatea iniţierii procedurii de reactualizare a Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, prin prisma Legii privind ocrotirea monumentelor, cu ajustarea la Registrul bunurilor imobile, ţinut de organele cadastrale.

10. Să examineze situaţiile şi factorii care stopează procesul de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile şi terenurilor aferente, cu asigurarea înregistrării integrale a drepturilor patrimoniale.

11. Să întreprindă măsuri de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.05.2005 în aspectul racordării la situaţia reală a imobilelor în care sînt amplasate instituţiile, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni din subordinea Ministerului Culturii.

12. Să asigure executarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 07.05.2012, perfecţionînd în continuare capacitatea de gestionare a patrimoniului cultural prin crearea unui management adecvat.

13. Să examineze oportunitatea revizuirii statutului/cadrului regulator cu privire la activitatea Î.S. “Agenţia de impresariat”, întru excluderea riscului de înstrăinare a imobilelor statului în rezultatul creării datoriilor semnificative faţă de personal şi alţi creditori.

3.5. Cu privire la efectuarea unor cheltuieli pentru investiţii capitale

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii i-au fost prevăzute alocaţii destinate investiţiilor capitale în sumă de 11328,2 mii lei. În urma rectificărilor legii bugetare anuale, alocaţiile definitivate la acest capitol au însumat 7772,2 mii lei, sau 68,6% din limitele iniţial aprobate. Cheltuielile executate de la componenta de bază au constituit 7680,6 mii lei. Auditul relevă că, din numărul total al obiectelor aprobate iniţial pentru investiţii capitale, n-au fost executate în termen şi în volum deplin 2 obiecte. Alocaţiile bugetare nevalorificate au constituit 91,6 mii lei.

Mijloacele alocate au fost preconizate pentru restaurarea a 7 clădiri care aparţin muzeelor şi teatrelor din subordine. Pentru reparaţii capitale, iniţial în planul de finanţare al Ministerului Culturii au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 900,0 mii lei. În rezultatul modificărilor, au fost precizate 1444,0 mii lei, dar s-au executat în sumă de 1442,9 mii lei.

Ministerul Culturii, în anul 2012, şi-a asumat responsabilitatea asupra utilizării mijloacelor prevăzute pentru investiţiile capitale la 2 obiecte, din cele 7 preconizate, la care urmau a fi valorificate 1750,0 mii lei şi, respectiv, 710,0 mii lei.

Urmare licitaţiilor desfăşurate de către minister la 12.03.2012 şi la 22.06.2012, au fost încheiate 2 contracte de executare a lucrărilor de restaurare, inclusiv la Sala cu Orgă – pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a cupolei şi montarea sistemului de ventilare şi condiţionare a aerului în sumă de 1589,2 mii lei, şi la Teatrul “B.P.Hajdeu”, or.Cahul – pentru servicii de proiectare a lucrărilor de reconstrucţie a edificiului avariat în sumă de 678,0 mii lei.

Verificările asupra utilizării mijloacelor în urma achiziţiilor efectuate şi contractelor încheiate au relevat unele deficienţe şi situaţii problematice, care se exprimă prin următoarele:

• Nu s-au respectat termenele de efectuare a lucrărilor prevăzute de contractele încheiate. Astfel, la finalizarea auditului (01.03.2013), la Sala cu Orgă lucrările au fost executate la nivel de 89,8% (1427,2 mii lei) din valoarea contractului, deşi acestea urmau a fi finalizate pînă la 22.11.2012. La Teatrul “B.P Hajdeu”, or.Cahul n-au fost prezentate documentele de executare a contractului nici la 01.01.2013, deşi termenul de executare a lucrărilor a fost stabilit pînă la 01.08.2012.

• Nerespectînd condiţiile de achitare prevăzute de contract, pentru lucrările de proiectare a reconstrucţiei teatrului, MC a transferat în avans antreprenorului suma totală contractată de 678,0 mii lei.

• Neasigurarea coordonării documentaţiei de proiect şi a devizului de cheltuieli cu Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor (în continuare – SSVEPC) atît la obiectele menţionate, cît şi la alte lucrări de reconstrucţie ţine de lipsa în baza naţională de deviz a normativelor pentru întocmirea devizelor la aprecierea costului lucrărilor de restaurare. Normativele menţionate n-au fost elaborate, deşi, conform informaţiei Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, bazată pe indicaţiile Guvernului (nr.02004-1239 din 21.11.2008), ministerul urma să le prezinte Guvernului pînă la 01.02.2009, acestea fiind doar incluse de către ultimul în Proiectul Planului tematic de elaborare a documentelor normative în construcţii pe anii 2009-2010, care urma a fi aprobat de Guvern. Cele menţionate au generat efectuarea lucrărilor de restaurare a cupolei Sălii cu Orgă în lipsa documentaţiei de proiect şi a devizului de cheltuieli aprobat de SSVEPC, prin ce n-au fost respectate prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁴¹.

____________________

⁴¹ Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

Auditul a constatat cazuri de elaborare a proiectelor de reconstrucţie care ulterior n-au dispus de acoperire financiară conform planului aprobat de MC. Astfel, pentru elaborarea proiectului de reconstrucţie a Teatrului “B.P.Hajdeu”, or.Cahul, în anul 2012 s-au cheltuit 678,0 mii lei, fără a fi alocate mijloace pentru reconstrucţie în anul 2013. Examinările efectuate de audit asupra cheltuielilor înregistrate la contul contabil “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” denotă că pentru elaborarea proiectelor au fost utilizate mijloace, în baza hotărîrilor de Guvern, şi în anii precedenţi, ulterior construcţiile propriu-zise nefiind începute/conservate. Astfel, pentru construcţia Complexului de studii al Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău (costul de deviz – 79,4 mil.lei), în anul 2008, s-au utilizat pentru elaborarea documentaţiei de proiect 1619,0 mii lei; pentru construcţia blocului de studii cu 3 niveluri al Colegiului de Arte, or.Soroca (costul de deviz – 21,9 mil.lei), în anul 2007, s-au utilizat 599,0 mii lei; pentru reconstrucţia Teatrului Republican “Luceafărul”, mun.Chişinău (costul de deviz – 51,7 mil.lei), în anul 2011, s-au utilizat 841,0 mii lei, dar de facto construcţiile au fost conservate şi n-au început. În cazurile menţionate s-au efectuat cheltuieli în sumă de 3737,0 mii lei.

Nefinanţarea în volum deplin a investiţiilor planificate duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucţie şi la apariţia riscului de deteriorare a imobilelor reconstruite. Astfel, la Muzeul Naţional de Artă (Casa Herţa şi Casa Kligman din bd. Ştefan cel Mare 115), lucrările de restaurare au demarat în anul 2006, fiind investite, pînă în anul 2012, mijloace financiare în sumă de 18,2 mil.lei (46,7%), faţă de costul de deviz de 30,2 mil.lei. La edificiul “Dadiani” din str.31 August 1989 nr.115, lucrările au demarat în anul 2006 şi s-au investit 15,4 mil.lei (57,9%), faţă de costul de deviz de 36,6 mil.lei. În total, pe parcursul anilor 2006-2010, la 26 de obiecte cu costul de deviz de 288,1 mil.lei au fost executate lucrări în sumă de 111,03 mil.lei, inclusiv în anul 2012 – în sumă de 6,5 mil.lei. Nefinisarea acestor construcţii condiţionează riscul ca unele imobile să se deterioreze din nou, iar în condiţiile economiei de piaţă – modificarea preţului de deviz şi apariţia necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare. Astfel, la restaurarea blocului administrativ al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, lucrările au început în anul 2008, cu costul de deviz de 2867,5 mii lei, şi pînă la finalizare – în luna septembrie 2012, cheltuielile de executare a acestor lucrări au constituit 6488,0 mii lei, ori cu 3620,5 mii lei mai mult faţă de devizul de cheltuieli prevăzut în documentele de proiect.

Examinările efectuate de audit asupra datoriilor formate la 01.01.2013 denotă generarea unora dintre acestea ca rezultat al achitării de către minister a lucrărilor/serviciilor care de facto n-au fost executate. Astfel, la 14.07.2011, ministerul a încheiat cu un antreprenor contractul privind elaborarea documentaţiei de proiect a lucrărilor de reconstrucţie a edificiului Teatrului “Eugene Ionesco”. Conform contractului, antreprenorul urma să prezinte beneficiarului serviciile de proiectare, iar ministerul trebuia să achite serviciile pînă la 31.11.2011, în conformitate cu Graficul de predare-primire. De facto, nerespectînd condiţiile contractului, antreprenorul n-a predat nici la situaţia din 01.01.2013 documentele de proiect, iar ministerul a transferat la 27.07.2011 un avans în sumă de 73,3 mii lei. Totodată, ministerul, la 25.08.2011, a acceptat factura prezentată de antreprenor şi a achitat 226,3 mii lei pentru servicii care de facto nu erau executate, astfel generînd formarea la situaţia din 01.01.2013 a datoriei de 300,0 mii lei, care în prezent constituie obiect de examinare în instanţa de judecată.

Auditul a constatat că bunurile obţinute în rezultatul demolării unor părţi ale construcţiilor aferente imobilului din str.Sciusev 103, lit.A, al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în urma reconstrucţiei, n-au fost evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă a subdiviziunilor.

Notă: La momentul efectuării auditului a fost înregistrată în evidenţa contabilă a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală piatră (cotileţ) în volum de 15 m³, obţinută de la demolarea clădirii demolată în anul 2011.

Concluzii:

Documentaţia de proiect şi devizul de cheltuieli nu se aprobă în modul stabilit de lege. Unii antreprenori n-au respectat termenul de executare a lucrărilor şi ministerul n-a asigurat aplicarea sancţiunilor impuse de prevederile contractuale, iar achitarea unor lucrări în avans a generat formarea datoriilor în sumă de 300,0 mii lei. A fost elaborată documentaţia de proiect la unele obiecte la care nu s-au executat lucrări, ca rezultat mijloacele financiare utilizate au constituit 3737,0 mii lei. Planificarea fragmentată a investiţiilor duce la majorarea costului de deviz al proiectelor de reconstrucţie, precum şi la apariţia riscului de deteriorare a imobilelor.

Cele menţionate au fost cauzate de lipsa normativelor pentru întocmirea devizelor la aprecierea costului lucrărilor de restaurare, de controlul intern insuficient în cadrul Ministerului Culturii la etapele de planificare şi de executare a cheltuielilor, precum şi de nedeterminarea responsabilităţilor privind monitorizarea lucrărilor, ceea ce duce la valorificarea ineficientă a banilor publici destinaţi investiţiilor capitale.

Recomandări Ministerului Culturii:

14. Să efectueze o inventariere regulamentară a obiectelor de investiţii capitale nefinalizate, cu prioritizarea finanţării acestora şi înaintarea propunerilor corespunzătoare.

15. Să asigure, în condiţiile legii, încasarea datoriilor formate în rezultatul achitărilor în prealabil.

3.6. Cu privire la managementul auditului intern

Potrivit schemei de încadrare a Aparatului central al Ministerului Culturii, Serviciul audit intern include 2 unităţi, dintre care, la momentul efectuării auditului, o funcţie era vacantă. Serviciul audit intern, în perioada anului 2012, a efectuat 3 misiuni de audit (din 6 planificate). În cadrul misiunilor de audit au fost identificate unele riscuri ce ţin de gestionarea neregulamentară a mijloacelor bugetare şi repartizarea cărţilor editate, eliminîndu-se anumite cazuri de încălcare a legislaţiei în vigoare, în rezultatul cărora materialele au fost remise la organele de control financiar, precum şi la Comisia de disciplină.

Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ privind activitatea auditului intern relevă prezenţa unor neregularităţi, şi anume:

◊ Cu nerespectarea prevederilor art.22 alin.(2), lit.b) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010, nu este elaborat şi aprobat Planul strategic al activităţii de audit intern, precum şi nu este elaborată Instrucţiunea proprie de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public.

◊ Nerespectînd prevederile art.27 alin.(2) din Legea nr.229 din 23.09.2010, conducătorul unităţii de audit intern participă la efectuarea unor inspecţii şi la realizarea altor sarcini operaţionale neprevăzute în Planul anual al activităţii Serviciului audit intern.

Concluzii:

Pe parcursul anului 2012, Serviciul audit intern a activat în lipsa Planului strategic al activităţii şi a normelor metodologice pentru implementarea auditului în sectorul public.

Recomandări Ministerului Culturii:

16. Să reglementeze şi să conformeze activitatea auditului intern la prevederile legale, identificînd rezervele de îmbunătăţire a sistemului de management şi control intern în cadrul ministerului.

3.7. Cu privire la regularitatea raportării şi ţinerii evidenţei contabile

Evidenţa contabilă în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii urma a fi ţinută în conformitate cu prevederile Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010. Totodată, auditul menţionează prezenţa unor nereguli ce nu depăşesc pragul de semnificaţie, nefiind denaturate datele raportate.

Astfel, verificările efectuate au relevat cazuri de nerespectare a Instrucţiunii menţionate, care vizează neîntocmirea regulamentară a dosarelor contabile, nearanjarea şi nebroşurarea notelor contabile, neîncheierea contractelor privind responsabilitatea materială individuală cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale, de păstrarea şi evidenţa numerarului.

Pînă la finalizarea auditului, n-a fost efectuată inventarierea pe anul 2012. Totodată, se atestă atitudinea formală la efectuarea inventarierii bunurilor materiale pe anul 2011 şi raportării rezultatelor acesteia în anul 2012, ceea ce prezintă un risc sporit al neveridicităţii situaţiei la începutul anului 2012. În context, conform ordinului ministrului culturii, Comisia de inventariere (6 membri) urma să efectueze inventarierea pînă la 15.12.2011, iar preşedintele Comisiei urma să prezinte rezultatele ei pînă la 25.12.2011. Contrar cerinţelor Regulamentului⁴², Comisia, fiind responsabilă de corectitudinea şi oportunitatea perfectării materialelor inventarierii, n-a asigurat întocmirea regulamentară a rezultatelor acesteia. Astfel, după 7 luni de la data emiterii ordinului, a fost întocmit un proces-verbal de verificare, fără a fi întocmite şi listele de inventariere pe subdiviziuni, precum şi registrul de verificare a rezultatelor inventarierii, după cum prevede Regulamentul. Mai mult decît atît, în baza procesului-verbal menţionat, s-au trecut la pierderi bunuri materiale în valoare de 279,1 mii lei, inclusiv în valoare de 185,3 mii lei – ca utilizate şi necasate în perioada de 6 ani, şi în valoare de 93,8 mii lei – ca lipsuri în urma neidentificării persoanelor responsabile de gestionarea şi păstrarea bunurilor.

____________________

⁴² Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Atitudinea neconformă privind efectuarea inventarierii a condiţionat înregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe care real nu se află în administrarea Aparatului central al Ministerului Culturii. Astfel, autoturismul GAZ – 31029, la momentul efectuării auditului, era înregistrat în evidenţa contabilă a Aparatului central, deşi acesta, prin Ordinul ministrului culturii din anul 2005, a fost transmis Filarmonicii Naţionale “Serghei Lunchevici” şi este înregistrat în evidenţa instituţiei respective. Microbuzul de marcă “TOYOTA”, care este înregistrat în evidenţa contabilă a Aparatului central al ministerului în valoare de 40,0 mii lei, a fost transmis gratuit, pe un termen nedeterminat, Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, conform unui contract din anul 2005 (prelungit în anul 2007). Verificările auditului la această instituţie au relevat că atît automobilul, cît şi alte bunuri transmise concomitent (Risograf, cu unele părţi componente), în valoare de 130,3 mii lei, nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a acesteia şi, de facto, lipsesc la entitate.

În evidenţa contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii sînt înregistrate 52 de filme artistice, documentare şi de scurt metraj pe suport Betacam SP, în valoare de 9037,1 mii lei, dintre care 33 de filme în valoare de 5304,7 mii lei nu au fişe de inventar şi nu este documentată transmiterea lor pentru păstrare în Colecţia de Stat a Fondului Cinematografic al S.A. “Moldova-film”.

Se atestă că bunurile şi mijloacele fixe care lipsesc la instituţia respectivă sînt reflectate în evidenţa contabilă şi în rapoartele anuale, fapt ce denotă raportarea neveridică a situaţiei reale a patrimoniului.

Verificările asupra regularităţii cheltuielilor efectuate pentru deplasări în interes de serviciu relevă existenţa unor neregularităţi, şi anume: nerespectarea, în unele cazuri, a termenului legal⁴³ de prezentare a informaţiei privind scopul şi rezultatele deplasării; necontabilizarea în termenul prevăzut de actele normative⁴⁴ a dărilor de seamă privind sumele utilizate, care au condiţionat formarea la 01.01.2013 a datoriei în sumă de 1,7 mii lei.

____________________

⁴³ Pct.9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

⁴⁴ Pct.10 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.1992.

Concluzii:

Managementul financiar şi unele elemente ale sistemului de control intern în cadrul Aparatului central al Ministerului Culturii nu asigură respectarea regulilor generale de reglementare a contabilităţii, regularitatea funcţionării adecvate a serviciului contabil, ceea ce cauzează raportarea eronată, nereflectîndu-se o situaţie identică cu datele evidenţei contabile.

Inventarierea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale, în unele cazuri, se execută cu abateri de la prevederile regulamentare, exprimate prin neincluderea în listele de inventariere şi nereflectarea în registrul de verificare a rezultatelor inventarierii, astfel nereflectîndu-se în evidenţa contabilă lipsurile în sumă de 279,1 mii lei, materialele de construcţie obţinute de la demolarea unor obiecte în sumă de 2,6 mii lei, precum şi prin neexcluderea din evidenţă a bunurilor care efectiv lipsesc la entitate, în valoare de 170,3 mii lei, nedocumentarea tranzacţiilor de transmitere a bunurilor în sumă de 9037,1 mii lei şi neelucidarea situaţiilor privind datoriile formate.

Recomandări Ministerului Culturii:

17. Să asigure regularitatea efectuării inventarierii tuturor activelor, cu stabilirea existenţei, stării reale şi necesităţii lor în activitatea autorităţii publice şi reflectarea rezultatelor inventarierii în conformitate cu cerinţele legale.

Notă: În perioada efectuării auditului, din evidenţa contabilă a Aparatului central al Ministerului Culturii a fost exclus automobilul transmis Filarmonicii Naţionale “Serghei Lunchevici” şi s-a documentat transmiterea filmelor artistice în Fondul Cinematografic al S.A. “Moldova-film”.

IV. OPINII DE AUDIT

Opinie fără rezerve privind raportul financiar:

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, raportul consolidat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale ale Aparatului central al Ministerului Culturii la data de 31.12.2012, fiind întocmit în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.

Opinie cu rezerve privind regularitatea:

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, cu excepţia efectelor posibile ale aspectelor ce ţin de neregularităţile şi deficienţele constatate la remunerarea muncii angajaţilor, organizarea achiziţiilor publice, înregistrarea drepturilor asupra unor imobile, stingerea datoriilor etc., gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-au efectuat regulamentar.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza activităţilor de audit efectuate de către echipa de audit, în următoarea componenţă:

Anexa nr.2

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL

de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public

la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², tranzitoriu pe anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite pe anul 2012, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat, precum şi operaţiunile financiare efectuate sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii instituţiilor de învăţămînt artistic auditate ţine de întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare, în conformitate cu Legea contabilităţii şi normele aprobate de Ministerul Finanţelor, de asigurarea utilizării regulamentare a fondurilor publice, precum şi de administrarea raţională a patrimoniului de stat aflat în gestiune.

Totodată, executorii de buget poartă răspundere pentru implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control intern, în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi realizate în condiţiile unei bune guvernări a fondurilor publice, cu obligaţia de a preveni erorile şi fraudele.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor operaţiuni şi tranzacţii financiare, în scopul obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009³. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a elementelor de control intern şi procedurilor de fond, cu folosirea diferitelor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Culturii are în subordine 9 instituţii de învăţămînt artistic de profil (muzică, teatru, coregrafie, arte plastice), inclusiv: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, 5 colegii şi 3 licee, cu un potenţial de personal scriptic didactic de 874 de profesori şi un contingent de circa 3000 de elevi şi studenţi.

Instituţiile de învăţămînt artistic din cadrul Ministerului Culturii îşi organizează activitatea, inclusiv procesul educaţional, în baza Legii nr.547-XIII din 21.07.1995⁴, Legii nr.413-XIV din 27.05.1999⁵, Statutelor/ regulamentelor aprobate şi înregistrate în modul stabilit.

____________________

⁴ Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (în continuare – Legea nr.547-XIII din 21.07.1995).

⁵ Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999.

Auditul a supus verificării eşantionate regularitatea cheltuielilor efectuate de către Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”; Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău; Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”; Colegiul de Arte, or.Soroca; Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi; Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”; Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”; Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1 Cu privire la cadrul instituţional

Potrivit cadrului legal, instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii urmează să activeze în baza statutelor/regulamentelor aprobate în modul stabilit, constatările de audit relevînd neracordarea prevederilor acestora la prevederile Regulamentului-cadru elaborat de către minister, aferent specificului domeniului de activitate.

Totodată, auditul a constatat că nu este determinat statutul juridic al Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, privind iniţierea învăţămîntului primar şi secundar (gimnazial) în cadrul Colegiului, fapt ce nu se încadrează în prevederile legale⁶, potrivit cărora învăţămîntul artistic şi sportiv se organizează pentru copiii cu aptitudini în domeniul muzicii, coregrafiei, artelor plastice şi teatrale, sportului, în licee cu clasele I-XII, sau cu clasele IV-XII, în funcţie de profil.

____________________

⁶ Art.25 alin.(2) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

Auditul relevă că titulatura Liceului Academic de Arte Plastice “Igor Vieru” nu corespunde prevederilor actelor normative⁷, conform cărora liceul este denumit Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”.

____________________

⁷ Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.

În scopul dezvoltării învăţămîntului artistic, creării condiţiilor optime de afirmare a şcolii naţionale de arte, Ministerul Culturii, conform Hotărîrii Colegiului şi Ordinului Ministerului Culturii din 28.10.2011, urma, în termen de 2 luni, să elaboreze mecanisme legale de susţinere a educaţiei artistice (concepţii, strategii, acte normative şi legislative, programe guvernamentale etc.), precum şi să optimizeze reţeaua instituţiilor de învăţămînt artistic, cu implementarea tendinţelor de modernizare. Aceste acţiuni, pe parcursul anului 2012, n-au fost realizate.

Auditul menţionează situaţia problematică, precedată de nefuncţionalitatea Agenţiei de Asigurare a Calităţii⁸, cînd majoritatea instituţiilor din învăţămîntul artistic activează în lipsa evaluării şi acreditării.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 25.12.2006 “Cu privire la crearea Agenţiei de Asigurare a Calităţii”.

Concluzii: Pentru desfăşurarea învăţămîntului artistic nu este elaborat un cadru regulator specific acestui domeniu. Nu este adus în concordanţă cu prevederile legale statutul gimnaziului care funcţionează în cadrul Colegiului Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău. Cele menţionate condiţionează impedimente în activitatea sistemului, situaţia fiind determinată şi de managementul irelevant în cadrul ministerului şi în instituţiile de învăţămînt artistic.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să întreprindă măsuri concrete privind racordarea cadrului regulator în domeniul învăţămîntului artistic la legislaţia comunitară.

2. În comun cu Ministerul Educaţiei, să soluţioneze situaţia privind evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt artistic din subordine.

3.2. Cu privire la regularitatea valorificării capacităţii instituţionale şi executării planului de înmatriculare cu finanţare bugetară

Învăţămîntul artistic din subordinea Ministerului Culturii se constituie din 3 instituţii de învăţămînt secundar general, 5 instituţii de învăţămînt mediu de specialitate şi o instituţie de învăţămînt artistic superior. La începutul anului de studii 2012/2013, numărul elevilor/studenţilor în învăţămîntul secundar general a constituit 432 de persoane, în învăţămîntul mediu de specialitate – 293 de persoane, iar în învăţămîntul artistic superior – 415 persoane. Dinamica numărului de elevi încadraţi la studii în domeniul învăţămîntului artistic, în ultimii 3 ani, se prezintă în Tabelul nr.1.

Datele din tabel indică că numărul elevilor/studenţilor înmatriculaţi în anul de studii 2012/2013 s-a micşorat cu 2,0% în comparaţie cu anul de studii 2010/2011 şi cu 3,8% faţă de anul de studii 2011/2012.

Verificările efectuate de audit au relevat nerespectarea planurilor de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt artistic superior şi mediu de specialitate, precum şi a planurilor de absolvire. Situaţia generalizată a acestor constatări se prezintă în Tabelul nr.2.

Astfel, pentru anul de studii 2012/2013, înmatricularea studenţilor atît în instituţiile de învăţămînt artistic superior, cît şi în cele de învăţămînt mediu de specialitate, secţia de zi cu finanţare bugetară, s-a efectuat în conformitate cu planurile aprobate. Pentru aceeaşi perioadă, în bază de contract, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” au înmatriculat cu 43 şi, respectiv, cu 12 studenţi mai puţin decît prevedea planul aprobat.

În anul 2012, deşi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice a respectat planul total de înmatriculare, aprobat de Guvern⁹, în aspectul specialităţilor nu s-a respectat. Astfel, au fost înmatriculaţi la unele specialităţi mai mult cu 12 persoane – cu finanţare bugetară şi cu 9 persoane – pe bază de contract.

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.404 din 13.06.2012 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2012 în învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior”.

Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” n-a executat planul de înmatriculare pentru anul de studii 2011/2012, cu 6 persoane – la studii cu finanţare bugetară, şi cu 56 de persoane – pe bază de contract. Totodată, nerespectînd prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.453 din 16.06.2011¹⁰, a înmatriculat 19 studenţi cu finanţare bugetară şi 4 – prin contract la 3 specialităţi neprevăzute în Hotărîre. Analogic, pentru anul de învăţămînt 2012/2013, a înmatriculat 17 studenţi cu finanţare bugetară şi 3 – prin contract la 3 specialităţi (tapiserie artistică, ceramică artistică, design poligrafic) neprevăzute regulamentar. Înmatriculările respective au fost efectuate din contul altor specialităţi, la care nu s-a înmatriculat nici o persoană, cum ar fi “Grafica” şi “Arte decorative”.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.453 din 16.06.2011 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2011 în învăţămîntul superior, mediu de specialitate şi secundar profesional”.

Majoritatea instituţiilor de învăţămînt supuse auditului n-au încheiat cu elevii instruiţi din contul mijloacelor bugetare contracte privind instruirea şi plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire, în funcţie de necesităţile statului, acestea urmînd să reglementeze şi responsabilităţile elevilor în cazurile de abandonare a studiilor. Deşi cadrul regulator¹¹ prevede restituirea de către elevii exmatriculaţi a cheltuielilor, nu este elaborat un mecanism privind cazurile în care cei exmatriculaţi sînt obligaţi să le restituie. Asemenea cheltuieli au fost constatate la: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice – în sumă de 1290,6 mii lei; Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”- în sumă de circa 2,0 mil.lei; Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” – de 195,0 mii lei; Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi – de 462,6 mii lei.

____________________

¹¹ Pct.3.3. lit.e) din Anexa la Hotărîrea Guvernului nr.923 din 04.09.2001 “Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat”.

Concluzii: Managementul unor instituţii de învăţămînt artistic auditate n-a asigurat respectarea planurilor cotelor de înmatriculare, aprobate de Guvern, privind înmatricularea studenţilor cu finanţare bugetară şi a celor pe bază de contract, inclusiv în aspectul planurilor separate pe specialităţi, fiind admisă substituirea neregulamentară a specialităţilor. Se denotă situaţia problematică privind restituirea cheltuielilor bugetare efectuate pentru instruirea elevilor care au abandonat studiile sau au fost exmatriculaţi. Aceste deficienţe invocă necesitatea consolidării managementului Ministerului Culturii în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea instituţiilor de învăţămînt artistic.

Recomandări Ministerului Culturii şi instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

3. Să examineze situaţia privind valorificarea capacităţii instituţionale, în vederea menţinerii contingentului de studenţi înmatriculaţi în învăţămîntul artistic superior şi mediu de specialitate conform planurilor de înmatriculare aprobate, cu o posibilă optimizare a sistemului de învăţămînt artistic.

4. Să asigure elaborarea unui mecanism de aplicare a normei responsabilităţilor elevilor/studenţilor în cazurile de abandonare/exmatriculare, cu o eventuală încheiere cu elevii instruiţi a contractelor privind plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire, inclusiv cu asigurarea restituirii cheltuielilor suportate.

3.3. Cu privire la regularitatea executării cheltuielilor

În anul 2012, Ministerului Culturii, pentru tipul instituţiilor “Învăţămînt”, i-au fost alocate 105250,0 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 92801,1 mii lei, şi din mijloace speciale – 12448,9 mii lei, fiind executate în sumă de 102790,9 mii lei (de la componenta de bază – 92687,9 mii lei (99,9%), din mijloace speciale – 10103,0 mii lei (81,2%)). În aspectul treptelor de învăţămînt, în totalul cheltuielilor de bază executate, ponderea cea mai mare revine învăţămîntului superior artistic – 40,03%, fiind urmat de învăţămîntul mediu de specialitate – 37,65%, şi de învăţămîntul secundar general – 22,32%. O situaţie analogică se relevă şi la executarea cheltuielilor din mijloace speciale.

Executarea cheltuielilor, în aspect de componente ale bugetului de stat, pe anul 2012 se prezintă în Tabelul nr.3.

Auditul atestă că majoritatea instituţiilor de învăţămînt artistic au executat cheltuielile în limitele aprobate. Totodată, unele instituţii de învăţămînt artistic au efectuat cheltuieli efective cu depăşirea limitelor de alocaţii în aspectul cheltuielilor economice. Se exemplifică, în acest sens, Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”, la care cheltuielile efective în anul 2012 au depăşit cu 96,9 mii lei limita aprobată, inclusiv fiind admise supracheltuieli la articolul “Retribuirea muncii” în sumă de 50,8 mii lei, prin ce nu s-au respectat prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.1996¹². La Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, cheltuielile efective au depăşit cheltuielile de casă cu 82,9 mii lei, sau cu 2,2%, această depăşire fiind generată de majorarea cheltuielilor efective pentru retribuirea muncii şi plăţile obligatorii aferente.

____________________

¹² Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996).

Examinările efectuate asupra executării cheltuielilor de la componenta de bază au relevat că unele instituţii au probleme şi deficienţe la stabilirea şi achitarea burselor. Astfel, conform prevederilor art.10 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, cheltuielile de personal şi de achitare a burselor sînt prioritare, restul cheltuielilor fiind executate în conformitate cu priorităţile stabilite individual de către fiecare executor de buget. Neţinînd cont de aceste prevederi, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” nu dă prioritate achitării burselor, acestea fiind achitate din sursele financiare rămase după executarea altor cheltuieli. Totodată, contrar prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.467 din 02.05.2006¹³, liceul nu calculează şi nu achită burse de întreţinere tuturor elevilor care deţin dreptul de a beneficia de aceste burse. La 03.12.2012 au fost achitate burse de întreţinere în sumă de 22,4 mii lei, sau cu 129,6 mii lei mai puţin decît urmau a fi calculate regulamentar. De asemenea, auditul atestă nerespectarea de către responsabilii liceului a prevederilor legale¹⁴, care nu permit stabilirea burselor de întreţinere pentru elevii al căror domiciliu permanent se află în mun.Chişinău, acestora fiindu-le acordate astfel de burse în sumă de 10,8 mii lei.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006 “Cu privire la noile condiţii de acordare a burselor elevilor talentaţi din liceele-internat republicane cu profil arte şi elevilor talentaţi din clasele IV-IX a Colegiului Naţional de Coregrafie” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006).

¹⁴ Pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.467 din 02.05.2006.

De asemenea, auditul a constatat că majoritatea instituţiilor de învăţămînt artistic nu au întreprins măsurile corespunzătoare pentru încasarea în volum deplin a veniturilor provenite din mijloace speciale. Astfel, Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” a transmis Centrului Naţional de Tineret “Clasa Vedetelor” (asociaţie obştească), în folosinţă gratuită, spaţii cu suprafaţa de 180,3 m², pentru perioada 01.06.2010 – 31.12.2014, conform contractului de comodat din 04.06.2010, aprobat de Ministerul Culturii. Pînă la finele anului 2012, Colegiul n-a obţinut venituri în sumă de 115,1 mii lei, inclusiv în anul 2012 – de 46,4 mii lei.

Cu nerespectarea normelor legale, Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău a încheiat cu 2 locatari contracte (aprobate de minister) pe o perioadă ce depăşeşte limitele anului bugetar, cuantumul chiriei nefiind modificat, ţinînd cont de Legea bugetului de stat pe anul 2012, în rezultat neobţinînd venituri în sumă de 5,0 mii lei.

De asemenea, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” şi Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, nerespectînd prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.483 din 29.03.2008¹⁵ şi prevederile Legii bugetare anuale, au transmis în folosinţă gratuită spaţiile ospătăriei şi utilajul pentru pregătirea bucatelor (fără a încheia un contract de locaţiune a spaţiului, fără achitarea arendei utilajului, inclusiv a serviciilor comunale) Î.S. Alimentaţie Publică “Rîşcani-ŞC” (în continuare – Î.S.A.P “Rîşcani-ŞC”), care prestează servicii de alimentaţie publică. În anul 2012, ca rezultat al gestionării neregulamentare a patrimoniului, Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” n-a obţinut venituri din mijloace speciale în sumă de circa 50,0 mii lei, iar Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” – de 66,2 mii lei. Concomitent, ambele instituţii îşi asumă plata serviciilor comunale din contul mijloacelor bugetare pentru spaţiile puse la dispoziţia cantinei Î.S.A.P. “Rîşcani-ŞC”, ceea ce contravine prevederilor actelor normative. În aceste condiţii, cheltuielile suplimentare s-au estimat la circa 54,0 mii lei – pentru Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, şi 93,6 mii lei – pentru Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”. De menţionat că aceste instituţii au permis activitatea Î.S.A.P “Rîşcani-ŞC” în baza contractelor încheiate, fără aprobarea lor de către Ministerul Culturii (organul ierarhic superior). Astfel, conform probelor de audit, alimentaţia elevilor din licee se efectuează contra plată (de 3 ori pe zi), preţul de livrare fiind calculat în conformitate cu pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995¹⁶, cu un adaos comercial de 30% (mărimea maximă permisă pentru întreprinderile de alimentaţie publică de categoria a III-a), şi constituie zilnic 22 lei – la Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, şi 25 lei – la Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, plăţi care se achită de către părinţi. În lipsa clauzelor contractuale, la unele produse realizate adaosul comercial constituie 50%.

____________________

¹⁵ Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate”.

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”.

În anul 2012, liceele nominalizate nu au respectat prevederile actelor normative¹⁷, conform cărora normele financiare pentru alimentaţia copiilor (elevilor) urmau a fi aplicate în limita alocaţiilor bugetare şi majorate din contul mijloacelor speciale. Ministerul Culturii şi administraţia liceelor n-au examinat posibilitatea constituirii conturilor de mijloace speciale din sumele achitate de către părinţi pentru alimentaţia elevilor.

____________________

¹⁷ Pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.198 din 16.04.1993 “Cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile” şi Hotărîrea Guvernului nr.234 din 25 februarie 2005 “Cu privire la alimentarea elevilor”; Ordinul Ministerului Educaţiei nr.38 din 23.01.2012 “Cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative”.

Aceeaşi situaţie se atestă şi la Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”, unde elevii şi profesorii sînt alimentaţi o dată în zi, achitările efectuîndu-se direct persoanei care distribuie mîncarea. Alimentaţia este organizată în cantină, în lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare, prin ce nu se respectă Regulile şi Normativele sanitaro-epidemiologice¹⁸.

____________________

¹⁸ Regulile şi Normativele sanitaro-epidemiologice “Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal”, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.21 din 29.12.2005.

Unele instituţii de învăţămînt mediu de specialitate, în lipsa controlului din partea Ministerului Culturii, au stabilit taxe de studii în bază de contract într-un cuantum mai mare decît cel reglementat. Astfel, la stabilirea taxei de studii în bază de contract, unele entităţi supuse auditului nu s-au condus de prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.1311 din 12.12.2005¹⁹. Se exemplifică în acest sens Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”, unde consiliul profesoral a majorat cuantumul taxei de studii pentru anul de învăţămînt 2012/2013 de la 6100-8100 (stabilit prin actele normative) pînă la 7364-24538 lei. Analogic au fost majorate taxele pentru anul de studii 2011/2012. În aceste circumstanţe, pentru perioada dată au fost obţinute venituri din mijloace speciale în sumă de 57,7 mii lei, iar pentru anul de studii 2012/2013 – de 6,0 mii lei.

____________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005 “Cu privire la aprobarea nomenclatoarelor serviciilor cu plată prestate de către Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005).

Conform Anexei nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005, la Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, cuantumul plăţii pentru studiile pe bază de contract ale unui elev constituie 4700 lei, indiferent de specialitatea şi anul de studii. De facto, pentru anul de studii 2011/2012, taxele au fost stabilite contrar prescripţiilor hotărîrii menţionate – de la 8700 lei pînă la 10000 lei. Ca rezultat al nerespectării cuantumului plăţii pentru studiile pe bază de contract, în anul de studii 2011/2012, colegiul a obţinut venituri suplimentare în sumă totală de 343,1 mii lei, iar în 9 luni ale anului 2012 – de 20,7 mii lei (în total – 363,8 mii lei). În această situaţie, s-a micşorat numărul de persoane înmatriculate la studii şi, respectiv, s-au majorat datoriile debitoare ale elevilor pentru anii de studii, care la 31.12.2012 au constituit pentru 37 de persoane suma de 230,5 mii lei.

Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, fără a ţine cont de prevederile Anexei nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005, a stabilit şi a încasat de la 14 elevi înscrişi suplimentar la studii în gimnaziu (Secţia dans popular) taxa pentru studii în sumă de 2500 lei, prevăzută de facto pentru elevii înmatriculaţi în anul I-IV la colegiu, astfel acumulînd suplimentar mijloace speciale în sumă de 35,0 mii lei.

Managementul neadecvat şi lipsa procedurilor de control intern în cadrul Colegiului de Muzică “Ştefan Neaga” au determinat calcularea taxelor pentru studiile pe bază de contract şi pentru chiria în cămin a elevilor cu nerespectarea Modului de formare şi utilizare a mijloacelor speciale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005. Acest fapt a condiţionat şi denaturarea datelor raportului financiar la 01.10 2012, veniturile efective pe mijloace speciale fiind diminuate cu 118,1 mii lei, situaţie corectată în timpul auditului. Totodată, nemonitorizarea executării contractelor de locaţiune a determinat formarea datoriilor debitoare, care la 31.12.2012 au constituit suma de 95,9 mii lei.

Nu s-au soldat cu rezultatele scontate măsurile întreprinse de către Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice privind recuperarea datoriilor formate de către locatari. La situaţia din 01.01.2013, suma acestor datorii a constituit 1095,9 mii lei, faţă de 1075,3 mii lei – la 01.01.2012. Din suma menţionată, 581,1 mii lei sînt datorii ale persoanelor care nu mai locuiesc în blocul locativ, avînd un risc potenţial de nerecuperare. De asemenea, auditul a constatat că Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice a transmis în instanţa de judecată dosare privind evacuarea din blocul locativ a persoanelor care nu activează în cadrul instituţiei date, fiind evacuate 12 persoane, a căror datorii sînt de 432,3 mii lei. Instituţia n-a aplicat sancţiuni (penalităţi) faţă de locatari, precum prevăd clauzele contractelor încheiate, datoria acestora la 01.01.2013 constituind 473,5 mii lei, faţă de 571,4 mii lei – la 01.01.2012.

Unele instituţii au transmis, fără acordul ministerului, în locaţiune unele imobile, nefiind întreprinse măsuri adecvate de încasare a datoriilor formate de către acestea. Astfel, Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, fără acordul ministerului, a transmis, conform contractului încheiat, suprafaţa de 205,6 m² în locaţiune unui agent economic, care la 11.10.2010 înregistra o datorie debitoare în sumă de 134,1 mii lei, administraţia instituţiei neluînd măsuri de încasare a datoriei. Pe lîngă aceasta, conducerea colegiului, cu acordul Ministerului Culturii, a transmis în locaţiune altui agent economic încăperile din subsolul blocului de studii cu suprafaţa totală de 205,6 m², din care 142,2 m² sînt utilizaţi ca bar şi sală de dans (vizualizarea auditului la faţa locului a atestat la acel moment vînzarea băuturilor alcoolice), fapt ce nu se încadrează în limitele cadrului legal²⁰.

____________________

²⁰ Art.62 alin.(5) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995; pct.8 din Regulile de comercializare cu amănuntul a producţiei alcoolice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.212 din 04.04.1995.

Unele instituţii de învăţămînt n-au planificat şi n-au gestionat mijloacele speciale prin conturile trezoreriale, separat pe fiecare categorie, după cum prevede Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004²¹. Pentru organizarea Concursului Internaţional al Tinerilor Interpreţi “Eugen Coca”, Ministerul Culturii a aprobat Regulamentul privind desfăşurarea acestuia, care nu prevedea modul de încasare şi utilizare a mijloacelor financiare. Nerespectînd prevederile pct.1 şi pct.11 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004, conducerea Liceului-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” n-a constituit în modul stabilit contul de mijloace speciale la categoria 005 “Alte mijloace speciale”. Astfel, n-au fost reflectate în evidenţa contabilă mijloacele primite de la Primăria mun.Chişinău în sumă de 22,0 mii lei, de la Ministerul Culturii – de 30,0 mii lei, şi mijloacele proprii în sumă de 32,3 mii lei. Aceste mijloace băneşti, în sumă totală de 129,5 mii lei, nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a liceului, fiind gestionate nemijlocit de responsabilul pentru desfăşurarea concursului. Analogic, mijloacele achitate de participanţii la concurs pentru cazare, în sumă de 25,3 mii lei, au fost achitate administratorului căminului, ulterior utilizîndu-se direct pentru necesităţi gospodăreşti.

____________________

²¹ Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget ” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004).

Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, în anul 2012, a beneficiat de ajutor material din partea Asociaţiei Obşteşti “Art Liceum”, care a fost înfiinţată în anul 2011, în conformitate cu prevederile Legii nr.837-XIII din 17.05.1996²², din iniţiativa părinţilor elevilor talentaţi din domeniul artelor plastice şi a altor persoane care doresc să contribuie la creşterea şi promovarea noilor talente în domeniul artelor plastice. Pe parcursul anului au fost primite de la asociaţia menţionată materiale şi servicii în sumă de 245,8 mii lei, care, fiind considerate de entitate ca ajutoare umanitare, nu au fost contabilizate în conformitate cu metodologia de evidenţă şi raportare a mijloacelor speciale.

____________________

²² Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996.

Concluzii: Nivelul redus al managementului financiar şi al sistemului de control intern a condiţionat admiterea unui şir de nereguli, inclusiv la utilizarea mijloacelor financiare primite în numerar. Ca rezultat al majorării cuantumului taxelor de studii pe baza de contract, s-a atestat obţinerea veniturilor neîntemeiate în sumă totală de 57,7 mii lei; transmiterea neregulamentară, în folosinţă gratuită, a unor spaţii, ceea ce a generat micşorarea veniturilor de la darea în locaţiune cu suma de 46,4 mii lei; planificarea, calcularea şi achitarea neconformă a burselor; denaturarea datelor raportate privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale; depăşirea cheltuielilor efective faţă de limitele cheltuielilor aprobate; neîncasarea în termen şi în volum deplin a datoriilor locatarilor de la darea în chirie; neorganizarea în mod legal a procesului de alimentaţie a elevilor în liceele-internat; nedocumentarea şi nereflectarea în evidenţă a bunurilor materiale primite cu titlu gratuit ca mijloace speciale.

Recomandări instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

5. Să întreprindă măsurile de rigoare vizînd înlăturarea neregulilor stabilite şi să examineze situaţia în care au fost gestionate mijloacele speciale, să monitorizeze permanent regularitatea calculării şi achitării burselor elevilor, corectitudinea şi plenitudinea acumulării mijloacelor şi transmiterii în locaţiune a patrimoniului gestionat.

Recomandări Ministerului Culturii:

6. În comun cu Ministerul Finanţelor, să elaboreze un mecanism de control privind asigurarea normelor financiare la alimentaţia copiilor.

7. Să examineze situaţiile constatate la Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, cu determinarea statutului ajutorului material acordat liceului de către Asociaţia Obştească “Art Liceum”, precum şi la Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, referitor la administrarea mijloacelor băneşti în numerar, eliminînd riscul de fraudă.

8. În comun cu conducerea instituţiilor de învăţămînt artistic auditate, să examineze deciziile privind majorarea cuantumului taxelor de studii pe bază de contract şi cazurile de transmitere gratuită a imobilelor în locaţiune, totodată asigurînd controlul eficient asupra planificării, calculării şi achitării burselor şi salariilor şi eliminarea riscului de fraudă.

3.4. Cu privire la regularitatea cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Verificările efectuate de audit asupra respectării cadrului legal la capitolul remunerarea muncii au scos la iveală mai multe carenţe, care au generat efectuarea cheltuielilor neregulamentare.

Conform prevederilor art.53 din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, norma didactică a cadrelor din învăţămîntul artistic urma a fi stabilită de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei, în comun cu Ministerul Economiei şi cu alte ministere de resort. Auditul a constatat că, de facto, normele respective nu au fost elaborate, instituţiile conducîndu-se de Instrucţiunea “Privind modul de salarizare a angajaţilor din sfera educaţiei şi lista persoanelor cărora li se stabileşte spor pentru cumularea funcţiilor”, aprobată prin Ordinul fostului Minister al Educaţiei al USSR nr.94 din 16.05.1985, prevederile acestuia fiind depăşite pentru sistemul actual.

Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” a admis neregularităţi la planificarea fondului de remunerare a muncii, precum şi la calcularea efectivă a plăţilor salariale pentru angajaţi. Astfel, fondul de salarii planificat, inclus în proiectul de buget prezentat Ministerului Culturii, a fost calculat cu denaturarea indicilor de calcul, prin majorarea nejustificată a indemnizaţiei de conducere pentru director şi adjuncţii săi, a sporului la salariul de funcţie (tarifar) pentru gradul didactic deţinut de corpul profesoral, precum şi a sporului la salariul de funcţie (tarifar) pentru vechimea în muncă. Surplusul format de mijloace financiare, de circa 235,0 mii lei, s-a utilizat pe parcursul anului pentru plata premiilor lunare, sporurilor pentru intensitatea muncii în cuantum de la 50%-450% la salariul de funcţie, suplimentelor lunare pentru majorarea volumului de lucru de la 90%-395% la salariul de funcţie (ţinîndu-se cont de faptul că legislaţia nu limitează plata sporurilor achitate din economia fondului de salarii), precum şi pentru achitarea altor adaosuri şi plăţi.

Totodată, auditul a constatat admiterea de către acest liceu a unor neregularităţi la calcularea şi achitarea unor plăţi salariale, după cum urmează:

• N-a fost elaborat regulamentul²³ prin care urmau să se stabilească, cu consultarea comitetelor sindicale şi cu acordul ministerului, indicii şi condiţiile de premiere, precum şi mărimile premiilor angajaţilor.

____________________

²³ Pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006).

• Neţinîndu-se cont de prevederile legale²⁴, s-a calculat şi achitat la 4 persoane angajate în funcţia de muncitor (uşier) spor lunar pentru vechime în muncă în sumă de 11,6 mii lei.

____________________

²⁴ Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

• Fără a se ţine cont de prevederile legale²⁵, au fost calculate sporuri pentru intensitatea muncii la salariul de bază pentru alt personal decît cel de specialitate şi pentru funcţionarii administrativi (muncitori şi dereticătoare), în mărime de 70%, 85%, 110%, ce constituie suma de 20,2 mii lei.

____________________

²⁵ Pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

• Personalului de conducere i-a fost majorat sporul pentru eficienţă înaltă şi intensitatea muncii cu mai mult de 50%, prevăzute de norma legală, în aceste condiţii achitîndu-se 51,5 mii lei.

• Nu s-au respectat condiţiile de aplicare a indemnizaţiilor de conducere indicate în actele normative²⁶. Astfel, indemnizaţia de conducere pentru director şi directorii adjuncţi s-a stabilit în mărime de 30% şi, respectiv, de 25%, care corespunde instituţiilor de învăţămînt de categoria a III-a, în timp ce Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” este o instituţie de învăţămînt de categoria IV, fiind achitate 2,5 mii lei.

____________________

²⁶ Pct.1 din Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

• S-au calculat şi achitat neregulamentar la 2 cadre didactice adaosuri pentru intensitatea muncii şi eficienţă înaltă în sumă de 44,4 mii lei anual, preşedintelui şi la 4 membri al Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Procesului Educaţional, precum şi preşedintelui Comisiei metodice – în sumă totală de 42,0 mii lei.

Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”, la 31.12.2012, a înregistrat 31,5 unităţi de personal vacante, sau 12% din numărul total (14 unităţi de personal auxiliar şi de deservire, 13,5 unităţi de personal pedagogic, 4,5 unităţi de personal de profil etc.), majoritatea funcţiilor vacante fiind cumulate de personalul angajat. În aspect de vîrstă, ponderea cadrelor didactice este cuprinsă între 60-81 ani, în medie variind între 20,2% – 30%. În anul 2012, cu profesori titulari (avînd funcţia de bază în colegiu) au fost acoperite 101 din 147 de posturi didactice (68,7%), iar 46 de posturi – cu profesori cumularzi externi (32,3%). O situaţie similară se atestă şi la Colegiul de Arte, or.Soroca, unde, conform statelor de personal, urma a fi încadrat personal pedagogic în număr de 88,3 unităţi, în realitate numărul mediu al profesorilor încadraţi constituind 38 de persoane şi 13 persoane de cumularzi din afara instituţiei, restul posturilor vacante fiind repartizate personalului de bază. La Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi urmau să fie angajate 93,9 unităţi de personal pedagogic, numărul mediu real încadrat constituind 81 de persoane, dintre care 57 – angajaţi de bază, şi 24 – cumularzi din afara instituţiei, celelalte 12 unităţi vacante s-au repartizat personalului de bază.

Verificările efectuate asupra regularităţii plăţilor calculate relevă că la Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” s-a stabilit pentru corepetitori salariul lunar în sumă de 2200 lei, faţă de 2000 lei prevăzut de actele normative²⁷, astfel achitîndu-se neregulamentar mijloace bugetare în sumă de 41,4 mii lei. Analogic, la Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, pentru perioada 2011-2012 s-au achitat neregulamentar corepetitorilor 55,8 mii lei, iar pentru perioada 2012-2013 – 15,2 mii lei.

____________________

²⁷ Pct.5 din Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

La Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, cu abateri de la prevederile legale²⁸, s-a permis personalului cu funcţii de conducere şi corpului profesoral cumularea de funcţii în orele de program. Astfel, funcţia de intendent a fost cumulată de către directorul adjunct pe gospodărie, iar funcţia de educator – de către directorul adjunct pe obiecte generale, fiind achitate plăţi salariale în sumă de 15,4 mii lei.

____________________

²⁸ Art.30 alin.(2) din Legea salarizării nr.355-XVI din 23.12.2005.

Auditul a constatat că funcţia de director adjunct pe obiecte de specialitate o deţine o persoană netitulară, angajată în colegiu prin cumul, acest fapt fiind condiţionat de lipsa reglementărilor corespunzătoare, condiţii în care, în viziunea auditului, este prezent riscul neexecutării eficiente a obligaţiilor.

Totodată, conducerea colegiului, cu acordul ministerului, a stabilit pentru persoanele cu funcţii de conducere norma didactică cu depăşirea marjei prevăzute în pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006. Astfel, auditul a constatat depăşirea normei didactice cu 1678 de ore, fiind achitate 51,3 mii lei. Cu abateri de la normele regulamentare, directorul nu a întocmit fişele postului, cu determinarea atribuţiilor, competenţelor şi obligaţiilor de funcţie ale angajaţilor.

La Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, norma didactică a conducătorului s-a aprobat contrar pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, achitîndu-i-se suma de 3,3 mii lei. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli pentru reparaţia curentă a blocului de studii din fondul de salarizare a lucrătorilor netitulari, în baza actelor de recepţie întocmite neregulamentar în sumă de 48,0 mii lei, în acestea nefiind stipulat volumul lucrărilor executate şi preţul unitar al acestora.

Totodată, Colegiul de Arte, or.Soroca, a stabilit norme didactice peste limită directorului şi la 3 directori adjuncţi, fapt ce a contribuit la efectuarea cheltuielilor, în perioada septembrie 2011-decembrie 2012, în sumă de 106,3 mii lei. Analogic, pentru aceeaşi perioadă, la Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, cu depăşirea normelor stabilite, au fost remuneraţi directorul şi directorii adjuncţi cu suma de 49,3 mii lei.

Auditul remarcă că depăşirea normelor didactice de către instituţiile menţionate este cauzată şi de acţiunile neregulamentare ale Ministerului Culturii, care, prin ordin, a stabilit unor cadre didactice şi personalului de conducere, pentru anii de studii 2011/2012 şi 2012/2013, norma didactică cu depăşirea normelor stabilite de Guvern.

Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov”, la angajarea personalului, nu încheia contracte individuale de muncă cu cadrele didactice angajate prin cumul, ceea ce contravine art.267 alin.(1) şi alin.(5) din Codul muncii, cărora le-au fost achitate 262,7 mii lei. Auditul denotă lipsa reglementărilor ce ţin de acordarea premiilor, nefiind respectat modul legal de cumulare a funcţiilor de către personalul auxiliar, fiind tabelată o persoană cu 40 de zile de muncă pe lună.

Concluzii: Managementul neadecvat din partea conducerii instituţiilor, lipsa cadrului regulator privind calcularea şi achitarea diferitor tipuri de plăţi, controlul ineficient din partea Ministerului Culturii, precum şi emiterea unor ordine neregulamentare de către acesta au determinat admiterea mai multor nereguli la planificarea fondului de salarizare, la elaborarea actelor interne privind premierea angajaţilor, la stabilirea normelor didactice, a suplimentelor şi indemnizaţiilor. La unele instituţii se remarcă nesuplinirea funcţiilor prevăzute în statele de personal, nerespectarea modului legal de cumulare a funcţiilor vacante şi de angajare a personalului.

Recomandări instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

9. Să asigure implementarea unui management eficient, care va suprima neregulile şi deficienţele la calcularea şi achitarea plăţilor salariale, la încadrarea personalului şi cumularea funcţiilor vacante.

Recomandări Ministerului Culturii:

10. Să examineze situaţia în cadrul instituţiilor de învăţămînt artistic privind neregulile constatate la compartimentul retribuirea muncii, inclusiv la angajarea prin cumul, şi să întreprindă măsuri în condiţiile legii în vederea examinării responsabilităţii manageriale, cu o posibilă recuperare a mijloacelor.

11. Să monitorizeze regularitatea formării datoriilor creditoare la plăţile salariale şi corectitudinea planificării fondului de salarii, cu aplicarea măsurilor de rigoare întru prevenirea riscului de achitare neregulamentară.

12. De comun acord cu Ministerul Educaţiei, să înainteze propuneri de elaborare, aprobare şi modificare a actelor normative referitor la stabilirea normelor didactice şi a statelor de personal din instituţiile de învăţămînt artistic subordonate.

13. Să reexamineze Ordinul nr.237 din 11.10.2012, prin care s-au aprobat unor cadre didactice şi personalului de conducere normele didactice contrar pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, în scopul aducerii acestuia în concordanţă cu prevederile legale.

3.5. Cu privire la regularitatea achiziţiilor publice

Verificările efectuate asupra regularităţii desfăşurării achiziţiilor publice, contractării mărfurilor şi executării contractelor încheiate relevă prezenţa unor carenţe şi nereguli caracteristice tuturor instituţiilor auditate care au efectuat achiziţii, şi anume:

• Cu nerespectarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007, instituţiile n-au elaborat planul anual şi cel trimestrial de efectuare a achiziţiilor.

• Contrar prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007²⁹, în ordinele de creare a grupului de lucru pentru achiziţii n-au fost stabilite funcţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al grupului, necesare spre a fi exercitate în cadrul procedurii de achiziţie publică.

____________________

²⁹ Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

• Membrii grupului de lucru pentru achiziţii n-au semnat pe propria responsabilitate declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, astfel nerespectînd prevederile legale³⁰.

____________________

³⁰ Art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

• Contrar prevederilor actelor normative³¹, nu s-a respectat procedura de întocmire şi păstrare a dosarelor achiziţiilor publice.

____________________

³¹ Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”.

Concomitent, la Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, nerespectîndu-se prevederile actelor normative³², nu au fost înregistrate invitaţiile transmise operatorilor economici, lipsesc caracteristicile tehnice şi de măsurare, cerinţele privind calitatea bunurilor solicitate, informaţia despre preţul ofertei, precum şi nu este întocmit caietul de sarcini. Auditul a constatat o diferenţă de 2 zile în termenul-limită de prezentare a ofertelor indicate în invitaţia la concurs şi în darea de seamă privind procedura de achiziţie, prezentată Agenţiei Achiziţii Publice. De asemenea, nu s-au înregistrat ofertele, n-a fost întocmit procesul-verbal al grupului de lucru pentru achiziţii cu privire la deschiderea ofertelor, a fost desemnată drept cîştigătoare oferta prezentată de un operator economic după termenul-limită de prezentare a ofertelor, indicat în invitaţia de participare la concurs.

____________________

³² Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri”.

Încălcări analogice au fost constatate şi la Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, inclusiv neînregistrarea invitaţiilor de participare la concurs şi a ofertelor, lipsind documentele de intrare şi ieşire.

Concluzii: Se atestă lipsa unui control managerial adecvat şi activitatea nerelevantă a grupurilor de lucru pentru achiziţii privind desfăşurarea achiziţiilor publice, care n-au asigurat iniţierea şi desfăşurarea regulamentară şi transparentă a procedurilor de achiziţii, în consecinţă creînd premise de realizare ineficientă a achiziţiilor şi de utilizare neeficace a mijloacelor bugetare.

Recomandări Liceului-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” şi Colegiului de Muzică şi Pedagogie din Bălţi:

14. Să implementeze un control intern riguros prin stabilirea reglementărilor, măsurilor concrete şi a responsabililor în vederea asigurării unui proces de achiziţii publice conformat la prescripţiile legii.

4. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Conform prevederilor legale³³, Ministerul Culturii şi instituţiile de învăţămînt artistic din subordine, în limitele fondurilor alocate, urmau să asigure executarea lucrărilor cadastrale asupra bunurilor imobile aflate în gestiune, cu prezentarea către organele cadastrale teritoriale a informaţiei privind delimitarea hotarelor.

____________________

³³ Art.2, art.3, art.4 alin.(1) şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Verificările auditului au relevat că, în perioada raportată, la unele instituţii de învăţămînt nu s-au întreprins măsuri rezultative privind asigurarea integrităţii patrimoniului public. Astfel, cu abateri de la prevederile legale, Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, nu a înregistrat la organul cadastral drepturile patrimoniale asupra imobilului cu suprafaţa de 944,43 m², utilizat ca bloc de studii şi transmis Ministerului Culturii de către Primăria mun.Chişinău, conform Hotărîrii Guvernului nr.986 din 21 septembrie 1998³⁴. Acest imobil este înregistrat în evidenţa contabilă a colegiului în lipsa documentelor de proprietate, iar la organul cadastral nu este înregistrat nici după colegiu, nici după minister. Mai mult decît atît, imobilul menţionat a fost reconstruit în anul 2006 din mijloacele alocate colegiului³⁵, fiindu-i extinsă suprafaţa cu 292,0 m². Pînă la momentul actual, reconstrucţia dată nu este legalizată, iar în lipsa proceselor-verbale de dare în exploatare, a fost înregistrată în evidenţa contabilă suprafaţa nou-formată, în baza documentelor primare, cu titlu de construcţie separată.

____________________

³⁴ Hotărîrea Guvernului nr.986 din 21.09.1998 “Cu privire la transmiterea imobilului nr.31 de pe str.M.Eminescu de la balanţă la balanţă”.

³⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1112 din 20.08.2002 “Cu privire la acţiunile prioritare de salvgardare, restaurare şi extindere a edificiului Colegiului republican de coregrafie din mun.Chişinău”.

De asemenea, nu este înregistrat la organul cadastral blocul de studii cu 4 niveluri (anul construcţiei 1987) al Colegiului de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, cu suprafaţa la sol de 1876 m² şi cu valoarea de bilanţ de 7381,2 mii lei.

La Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi, nu sînt supuse înregistrării obligatorii la organul cadastral 3 imobile (cazangeria, garajul, depozitul) cu suprafaţa totală de 206,1 m² , în valoare de 107,8 mii lei, aflate în gestiunea instituţiei. De asemenea, nu este evaluat un imobil cu suprafaţa de 453,0 m², care, conform datelor OCT, se află în gestiunea instituţiei.

Totodată, la momentul efectuării auditului, în evidenţa contabilă a colegiului rămînea înregistrată o clădire (casă de locuit) cu suprafaţa de 52,3 m², deşi aceasta anterior a fost supusă privatizării.

Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” n-a înregistrat la organul cadastral blocul de studii (2 niveluri) cu suprafaţa de 756 m², căminul cu suprafaţa de 142 m², cantina cu suprafaţa de 135 m², precum şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,29 ha, deşi dosarul cadastral a fost întocmit în anul 2008. Totodată, în evidenţa contabilă clădirile gestionate sînt înregistrate sub un singur obiect, fapt ce nu se încadrează în prevederile legale³⁶. Potrivit rezultatelor evaluării stării clădirii liceului-internat, au fost constatate multiple deficienţe, ce contravin Regulilor şi Normativelor sanitaro-epidemiologice³⁷, unele încăperi instructiv-educative fiind amplasate în subsol.

____________________

³⁶ Pct.36 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

³⁷ Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal", aprobate prin Hotărîrea nr.21 din 29.12.2005 a medicului-şef sanitar de stat al Republicii Moldova.

Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice n-a înregistrat la organul cadastral blocul de studii nr.4, situat pe str.S.Lazo 24, cu titlu de monument de arhitectură. Acest imobil, fiind anexat la clădirea blocului de studii nr.3, a fost înregistrat în evidenţa contabilă sub unul şi acelaşi număr de inventar şi pe aceeaşi adresă (str.31 August 1989, nr.137).

Auditul a atestat şi nereflectarea unor imobile în evidenţa contabilă a instituţiei. Astfel, nu este înregistrat în evidenţa contabilă terenul cu suprafaţa de 63,3 mii m² aferent imobilelor Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, terenul cu suprafaţa de 0,776 ha al Colegiului de Muzică “Ştefan Neaga”, precum şi terenul cu suprafaţa de 0,47 ha, înregistrat la OCT şi gestionat de Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi.

Auditul efectuat la Colegiul de Arte, or.Soroca, relevă că numărul şi suprafaţa clădirilor înregistrate în evidenţa contabilă nu se află în concordanţă cu cele înregistrate la organul cadastral teritorial şi cu cele indicate în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. Astfel, în evidenţa contabilă sînt înregistrate 12 imobile cu suprafaţa de 7282,9 m², pe cînd la OCT – 8 imobile cu suprafaţa de 1330,2 m², iar în Hotărîrea Guvernului – 12 imobile cu suprafaţa totală de 3925,9 m², fapt ce generează riscul raportării neveridice a bunurilor imobile aflate în gestiunea instituţiei.

În perioada supusă auditului, capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, la unele din ele fiind instruiţi elevi într-un număr redus, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev, precum şi nivelul redus al eficienţei cheltuielilor în domeniul învăţămîntului. Astfel, conform proiectului, blocul de studii al Colegiului de Muzică “Ştefan Neaga” are capacitatea de instruire a 700 de elevi, real în colegiu îşi fac studiile 290 de elevi cu frecvenţă la zi, sau cu 410 elevi mai puţin decît capacitatea de proiect a blocului.

Conform proiectului, blocul de studii al Colegiului de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” are capacitatea de instruire a 400 de elevi, dar de facto, la 01.10.2012, în colegiu îşi făceau studiile 279 de elevi cu frecvenţă la zi, sau cu 121 de elevi (30,2%) mai puţin decît capacitatea de proiect a blocului. De asemenea, Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” dispune de capacităţi de proiect care sînt utilizate la nivel de 81%, iar Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” – de 89%.

În cadrul Colegiului de Muzică “Ştefan Neaga”, cu încălcarea pct.5 din Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25.01.2007, la cazarea locatarilor nu s-au respectat normele sanitare (minimum 6 m² pentru o persoană).

Concluzii: Prezenţa unui management necorespunzător şi lipsa elementelor de control intern au condiţionat gestionarea neregulamentară a patrimoniului public. Astfel, Ministerul Culturii n-a monitorizat, iar instituţiile de învăţămînt artistic n-au asigurat în măsură deplină înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor şi terenurilor.

Din lipsa înregistrării şi ţinerii evidenţei contabile a unor terenuri (cantitativ şi valoric), este imposibilă identificarea prin sistemul contabil a operaţiunilor de scoatere din uz a unor terenuri.

Auditul menţionează că capacităţile de proiect ale unor instituţii de învăţămînt artistic s-au utilizat în mod neuniform, fapt ce condiţionează majorarea cheltuielilor pentru instruirea unui elev.

Recomandări instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

15. Să efectueze inventarierea regulamentară a terenurilor, cu asigurarea înregistrării drepturilor patrimoniale, precum şi cu reflectarea în evidenţa contabilă a tuturor operaţiunilor economice aferente scoaterii din uz a mijloacelor fixe.

5. Cu privire la regularitatea ţinerii evidenţei contabile

Evidenţa contabilă în instituţiile de învăţămînt artistic auditate relevă prezenţa unor deficienţe şi neregularităţi, inclusiv:

• Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău, n-a efectuat reevaluarea şi inventarierea fondului de bibliotecă, prin ce nu s-a respectat cadrul normativ³⁸. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe nu se ţine regulamentar³⁹ pe fişe de inventar, acestora neatribuindu-le numere de inventar.

____________________

³⁸ Pct.32 alin.(5) din Instrucţiunea privind evidenţa colecţiilor de bibliotecă şi Hotărîrea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Economiei nr.28 din 04.09.1996.

³⁹ Pct.50 şi pct.52 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

• Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” nu a reflectat în evidenţa contabilă veniturile colectate de la părinţi, care se utilizează pentru întreţinerea şi alimentaţia copiilor, precum şi pentru reparaţia curentă a încăperilor, astfel nerespectîndu-se cadrul normativ⁴⁰.

____________________

⁴⁰ Pct.164 şi pct.165 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

• Colegiul de Arte, or.Soroca, nu ţine regulamentar⁴¹ evidenţa analitică a decontărilor cu persoanele cazate în cămin, fiind condiţionat riscul denaturării datelor raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale, precum şi datoriile persoanelor cazate în căminul instituţiei.

____________________

⁴¹ Art.6 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.2.13.4. din Anexa nr.6, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1311 din 12.12.2005, şi pct.126 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

• Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice nu asigură respectarea cadrului regulator⁴² la întocmirea foilor de parcurs. De asemenea, nu se respectă cadrul normativ⁴³ la întocmirea dărilor de seamă privind cheltuielile şi rezultatul deplasării.

____________________

⁴² Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice nr.108 din 17.12.1998 “Cu privire la aprobarea instrucţiunilor privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs”.

⁴³ Pct.9 din Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova”.

• Liceul-internat Republican de Arte Plastice “Igor Vieru” a generat datorii debitoare în sumă de 82,7 mii lei, formate preponderent din plăţile în avans către furnizorii de energie electrică, termică, apă şi canalizare, iar datoriile debitoare în sumă de 23,9 mii lei, cu termenul de prescripţie expirat, au fost trecute neregulamentar⁴⁴ la micşorarea finanţării.

____________________

⁴⁴ Pct.146 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Concluzii: Managementul financiar irelevant, instituit la unele instituţii, a condiţionat prezenţa unor abateri, nereguli şi deficienţe, urmare lipsei unui control intern viabil asupra: reevaluării şi inventarierii fondului de bibliotecă, reflectării regulamentare în evidenţa contabilă a veniturilor provenite din mijloace speciale, ţinerii evidenţei analitice a decontărilor, întocmirii regulamentare a documentelor contabile, încasării şi formării datoriilor cu termenul de prescripţie expirat, fapt ce generează riscul denaturării rapoartelor financiare.

Recomandări instituţiilor de învăţămînt artistic auditate:

16. Să întreprindă măsuri privind respectarea cadrului legal la inventarierea şi evaluarea bunurilor, reflectarea veniturilor şi cheltuielilor în evidenţa contabilă, precum şi la revizuirea şi reflectarea veridică în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare a datoriilor.

IV. OPINII DE AUDIT

În baza activităţilor de audit efectuate la instituţiile de învăţămînt artistic din subordinea Ministerului Culturii, echipa de audit a exprimat opinii separate pentru fiecare entitate, care se anexează.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (N.Furnica, T.Herţanu); Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” (D.Ivanov, N.Onofrei); Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” (D.Ivanov, D.Mihai); Colegiul Naţional de Coregrafie, mun.Chişinău (V.Gheorghiţa); Colegiul de Muzică şi Pedagogie din Bălţi (N.Misail, I.Bulmaga), Colegiul de Arte, or.Soroca (N.Misail, I.Bulmaga); Liceul-internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu” (N.Furnica, T.Herţanu), Liceul-internat Republican de Muzică “Serghei Rahmaninov” (D.Mihai); Liceul-internat de Arte Plastice “Igor Vieru” (N.Onofrei, V.Gheorghiţă).

Opiniile la Raportul auditului regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi

gestionării patrimoniului public la instituţiile de învăţămînt artistic

din subordinea Ministerului Culturii

Anexa nr.3

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORTUL

de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării

patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi la unele muzee

din subordinea Ministerului Culturii

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi la unele muzee din subordinea Ministerului Culturii s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², tranzitoriu pe anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22 decembrie 2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite pe anul 2012 de către Bibliotecile Naţionale şi unele muzee auditate, în toate aspectele semnificative, prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, iar utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat, precum şi operaţiunile financiare efectuate sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii entităţilor auditate constă în întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii şi potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor şi în gestionarea regulamentară a fondurilor publice, care ar asigura buna guvernare şi implementarea adecvată a sistemului de management financiar şi control intern, cu obligaţia de a preveni erorile şi fraudele.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit relevante şi adecvate pentru susţinerea concluziilor şi opiniilor de audit asupra Raportului financiar pe anul 2012, regularităţii gestionării mijloacelor publice şi a patrimoniului statului. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009³. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, precum şi a efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Conform Anexei nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009⁴, în subordinea Ministerului Culturii funcţionează Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009).

Biblioteca Naţională, cu sediul în municipiul Chişinău, este principala bibliotecă a statului care răspunde de conservarea, valorificarea şi salvgardarea moştenirii culturale scrise. Biblioteca funcţionează în conformitate cu principiile directoare UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci şi este parte componentă a Bibliotecii Digitale Europene. Biografia Bibliotecii Naţionale începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. În prezent, Biblioteca Naţională este unul din obiectivele de valoare deosebită ale patrimoniului naţional şi prezintă tezaurul moştenirii culturale scrise şi imprimate a Republicii Moldova.

Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” a fost creată prin ordinul Ministerului Culturii şi este o instituţie cultural-educativă care asigură completarea, conservarea şi valorificarea repertoriului de publicaţii pentru copii şi adolescenţi scoase pe teritoriul Republicii Moldova, promovează noi tehnologii avansate şi noi strategii de informare a copiilor.

În subordinea Ministerului Culturii funcţionează 6 muzee, din care auditul a verificat 3 muzee Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Artă, Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău.

Muzeele auditate reprezintă instituţii de cercetare, conservare şi valorificare a patrimoniului artistic, avînd drept scop prezentarea patrimoniului artistic în vederea receptării corespunzătoare a mesajului său educaţional şi formativ; documentarea în vederea depistării, cunoaşterii, achiziţionării de opere de artă pentru completarea colecţiilor sale; cercetarea fundamentală şi aplicată, conform programelor anuale şi de perspectivă, a patrimoniului pe care îl deţin; conservarea şi restaurarea operelor de artă din patrimoniu; elaborarea şi derularea proiectelor şi programelor în vederea punerii în valoare a patrimoniului muzeal; cooperarea intermuzeală internă şi internaţională.

Resursele financiare destinate funcţionării regulamentare a entităţilor auditate, precum şi administrării raţionale a patrimoniului public aflat în gestiune se constituie din alocaţii de la componenta de bază a bugetului de stat şi componenta mijloace speciale. Evidenţa contabilă urmează a fi ţinută conform regulilor generale obligatorii ale contabilităţii şi de raportare financiară în sectorul public, prevăzute în Legea contabilităţii⁵ şi în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010⁶.

____________________

⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii).

⁶ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la cadrul instituţional

Biblioteca Naţională activează în baza art.10 din Legea nr.286-XIII din 16.11.1994⁷, Statutului privind organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Naţionale, aprobat prin ordinul Ministerului Culturii.

____________________

⁷ Legea cu privire la biblioteci nr.286-XIII din 16.11.1994 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la biblioteci).

Referitor la Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, auditul denotă că sistemul naţional de biblioteci, reglementat prin art.3 din Legea cu privire la biblioteci, nu reglementează statutul ei, aceasta fiind în subordinea Ministerului Culturii, inclusă în Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 19.11.2009 cu titlu de Bibliotecă Naţională. Activitatea instituţiei este determinată de Statutul aprobat prin ordinul Ministerului Culturii.

Recomandări Ministerului Culturii:

1. Să examineze situaţia statutului juridic al Bibliotecii Naţionale pentru Copii “Ion Creangă”, în condiţiile în care Legea cu privire la biblioteci nu include tipul respectiv de bibliotecă naţională.

3.2. Cu privire la executarea cheltuielilor

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2012, Ministerului Culturii, la tipul instituţiilor “Biblioteci”, i-au fost alocate mijloace în sumă de 14062,0 mii lei, inclusiv de la componenta de bază – 12765,1 mii lei, şi componenta mijloace speciale – 1296,9 mii lei, fiind executate în sumă de 14012,5 mii lei, din care de la componenta de bază – 12765,1 mii lei (99,9%), şi componenta mijloace speciale – 1247,4 mii lei (81,2%).

Situaţia privind executarea cheltuielilor pe anul 2012 se prezintă în Tabelul nr.1.

Sursele preconizate de la componenta de bază au fost alocate conform planului precizat. Cheltuielile efective n-au depăşit limitele aprobate şi cheltuielile de casă, Biblioteca Naţională, precum şi Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” formînd la sfîrşit de an datorii creditoare în sumă totală de 753,1 mii lei şi, respectiv, datorii debitoare în sumă de 45,4 mii lei. La muzeele supuse auditului, suma datoriilor debitoare a constituit 18,6 mii lei, iar a celor creditoare – 585,2 mii lei. O situaţie analogică s-a constatat şi la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor speciale. Analiza efectuată relevă că în plan general cheltuielile au fost efectuate regulamentar, deşi verificarea de către audit a datelor înscrise în conturile de execuţie pentru anul 2012 denotă unele nereguli la efectuarea cheltuielilor în aspectul clasificaţiei economice, acestea fiind relevate în prezentul Raport.

3.3. Cu privire la regularitatea retribuirii muncii

Întru asigurarea activităţii Bibliotecii Naţionale, pentru anul 2012, Ministerul Culturii a aprobat state de personal în număr de 267 de unităţi, cu fondul de salarizare de 6443,0 mii lei. Numărul mediu real de angajaţi a constituit 202 persoane (din care 15 persoane aflate în concediu pentru îngrijirea copilului). Ca rezultat, entitatea a înregistrat 65 unităţi de funcţii vacante, inclusiv 4 şefi de secţii, 26 de specialişti principali, 15 bibliotecari, 20 unităţi de personal auxiliar şi funcţionari. Biblioteca Naţională a planificat şi a solicitat de la Ministerul Finanţelor fondul total de retribuire a muncii personalului, inclusiv pentru funcţiile vacante, în mărime de 1936,1 mii lei. Mijloacele aferente funcţiilor vacante au fost utilizate neregulamentar pentru achitarea diferitor plăţi, şi anume:

◊ Nefiind prevăzute în Condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile de cultură şi artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁸, au fost achitate din mijloacele financiare aferente funcţiilor vacante sporuri pentru înaltă eficienţă, intensitatea muncii în sumă de 756,4 mii lei.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

◊ Din aceeaşi sursă, nerespectîndu-se pct.7 din Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁹, au fost achitate premii în sumă de 95,3 mii lei, cu depăşirea fondului lunar de salarizare pe an.

____________________

⁹ Pct.7 din Anexa nr.4 – Condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile de cultură şi artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

◊ Cu nerespectarea pct.4 din Condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile de cultură şi artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, au fost achitate neregulamentar, în baza atestărilor (evaluărilor) efectuate în lunile aprilie, octombrie, decembrie ale anului 2012, plăţi suplimentare în mărime de 419,1 mii lei.

◊ Nerespectîndu-se prevederile art.30 alin.(3) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355 din 23.12.2005¹⁰, în 22 de cazuri s-au achitat suplimente, pentru executarea unor sarcini suplimentare lucrului de bază, a obligaţiilor unor lucrători temporar absenţi, cu depăşirea salariului tarifar, în sumă de 9,8 mii lei.

____________________

¹⁰ Art.30 alin.(2) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005 (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

◊ Biblioteca Naţională conform ordinului său din ianuarie 2012, urma să creeze un fond special de retribuire a activităţilor de cercetare, tehnologizare în mărime de 15% din contul mijloacelor extrabugetare şi din fondul netitular. De facto, fondul respectiv n-a fost creat, iar cu nerespectarea Condiţiilor de salarizare a personalului din instituţiile de cultură şi artă, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 la executarea unor proiecte de dezvoltare şi modernizare a activităţii, au fost utilizate din contul mijloacelor aferente funcţiilor vacante 95,8 mii lei pentru retribuirea muncii a 4 persoane din cadrul instituţiei.

◊ Nedispunînd de mijloace suficiente pentru retribuirea personalului netitular, în anul 2012, cu încălcarea art.58 din Codul muncii¹¹, conducerea Bibliotecii Naţionale a încheiat cu 53 de persoane contracte individuale de muncă în lipsa ordinelor, inclusiv cu 32 de persoane din afara instituţiei şi cu 21 – din cadrul entităţii, utilizînd 464,1 mii lei şi, respectiv, 96,0 mii lei din contul economiei aferente funcţiilor vacante.

____________________

¹¹ Art.58 alin.(1) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003.

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, nerespectînd prevederile Legii nr.355-XVI din 23.12.2005, a permis personalului cu funcţii de conducere să cumuleze alte funcţii în orele de program. În alte cazuri, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare de funcţii a depăşit salariul tarifar pentru funcţia cumulată. Ca rezultat, au fost calculate şi achitate neregulamentar plăţi salariale în sumă de 83,0 mii lei.

Concluzii: Managementul neadecvat din partea conducerii Bibliotecii Naţionale şi controlul ineficient din partea ministerului au condiţionat efectuarea neregulamentară a plăţilor în sumă de 1936,1 mii lei din contul mijloacelor aferente a 65 de funcţii vacante, inclusiv în scopul achitării sporului pentru înaltă eficienţă şi intensitate a muncii – în sumă de 756,4 mii lei, premiilor – în sumă de 95,3 mii lei, plăţilor în baza unor atestări – în sumă de 419,1 mii lei, suplimentelor pentru executarea obligaţiilor unor lucrători temporar absenţi – în sumă de 9,8 mii lei, plăţilor diferitor persoane încadrate în proiectele de dezvoltare şi modernizare a activităţii instituţiei – în sumă de 95,4 mii lei, precum şi în baza unor contracte de muncă – în sumă totală de 560,1 mii lei.

Managementul irelevant din cadrul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a condiţionat achitarea neregulamentară a suplimentelor pentru cumularea funcţiilor personalului de conducere în sumă de 83,0 mii lei.

Notă: Prin Ordinul conducerii Bibliotecii Naţionale nr.45 din 11.03.2013, au fost abrogate contractele de muncă cu persoanele din afara schemei de încadrare.

Recomandări Ministerului Culturii:

2. Să analizeze situaţia creată privind modul în care au fost gestionate mijloacele alocate pentru remunerarea personalului Bibliotecii Naţionale şi să revizuiască statele de personal ale entităţii reieşind din necesităţile funcţionale şi principiile de activitate ale instituţiei.

Recomandări conducerii Bibliotecii Naţionale şi a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei:

3. Să întreprindă măsuri adecvate pentru înlăturarea încălcărilor şi deficienţelor constatate de audit.

3.4. Cu privire la regularitatea executării veniturilor şi cheltuielilor din mijloace speciale

Pe anul 2012, Bibliotecile Naţionale au preconizat venituri de la darea în locaţiune a bunurilor imobile aflate la balanţă în sumă de 1210,5 mii lei, fiind încasate 1315,1 mii lei. Muzeele supuse auditului au încasat venituri din darea în locaţiune a imobilelor şi acordarea serviciilor cu plată în sumă de 3540,3 mii lei, faţă de 3493,1 mii lei preconizate.

Situaţia privind executarea veniturilor din mijloace speciale în anul 2012 de către entităţile supuse auditului se prezintă în Tabelul nr.2.

Se denotă că atît Bibliotecile Naţionale, cît şi muzeele, la componenta mijloace speciale, au realizat venituri şi au efectuat cheltuieli în limita celor prognozate, totodată auditul constatînd nerespectarea cadrului normativ de către muzee la capitolul darea în locaţiune a imobilelor, după cum urmează:

• toate muzeele supuse auditului n-au respectat termenul de dare în locaţiune, care, conform prevederilor legale¹², nu poate depăşi un an, de facto, contractele de locaţiune fiind încheiate pe un termen de 3-5 ani;

____________________

¹² Pct.12 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

• nu s-a stabilit procedura de selectare a locatarilor, fapt care urma a fi indicat în acordul de dare în locaţiune;

• lipsesc actele de primire-predare a bunurilor închiriate, iar cele prezentate nu sînt şi complete: în unele nu se indică locul şi data întocmirii actului, bunurile transmise, starea lor, numărul cadastral, valoarea iniţială de bilanţ, uzura contabilă, valoarea reziduală şi alte date, numărul şi data încheierii contractului de locaţiune, conform căruia se efectuează predarea-primirea în locaţiune a bunurilor, termenul locaţiunii;

• Muzeul Naţional de Artă, în contractele de locaţiune, n-a stipulat scopul folosirii bunurilor închiriate, iar cu nerespectarea prevederilor legale¹³, a diminuat tariful de bază pentru chiria anuală a 1 m² de spaţiu, ca rezultat fiind generată în anul 2012 neobţinerea veniturilor în sumă de 30,5 mii lei.

____________________

¹³ Anexa nr.8 din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011 (cu modificările şi completările ulterioare).

Biblioteca Naţională nu a asigurat reluarea în termenul stabilit de către Consiliul de administraţie a procedurilor de încasare a datoriilor aferente contractelor de locaţiune şi evacuarea debitorului, urmare a nerespectării termenului de eşalonare a datoriilor solicitat de către debitor. Astfel, în anul 2012, în evidenţa contabilă a Bibliotecii Naţionale este înregistrată datoria unui agent economic aferentă locaţiunii în sumă de 486,9 mii lei, formată începînd cu anul 2008. Conform hotărîrilor judecătoreşti din anii 2009 şi 2010, datoriile urmau a fi încasate, iar debitorul evacuat. La 27.02.2012, Consiliul de administraţie a acceptat solicitarea agentului economic de a eşalona datoria începînd cu luna martie 2012, cu achitarea a 20,0 mii lei lunar, iar în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a angajamentelor asumate, în timp de o lună entitatea va cere reluarea executării hotărîrilor judecătoreşti. Pe tot parcursul anului 2012, agentul economic a achitat doar 40,9 mii lei din totalul datoriei, iar Biblioteca Naţională nu a întreprins măsuri privind reluarea în termenul stabilit a procedurilor de executare a titlurilor executorii privind încasarea datoriilor aferente contractelor de locaţiune şi evacuarea debitorului.

Notă: La finalizarea auditului, a fost prezentată cererea Bibliotecii Naţionale nr.45 din 13.03.2013, adresată executorului judecătoresc, prin care se solicită executarea titlurilor executorii pentru încasarea datoriilor de la agentul economic.

Concluzii: Managementul Bibliotecii Naţionale asupra execuţiei mijloacelor speciale denotă neîncasarea datoriilor formate de la darea în locaţiune a spaţiilor, creînd premise de gestiune neconformă a fondurilor publice. Muzeul Naţional de Artă, deşi a asigurat regularitatea execuţiei mijloacelor speciale, în unele cazuri admiţînd aplicarea neconformă a prevederilor legale, a condiţionat neobţinerea veniturilor în sumă de 30,5 mii lei.

Recomandări conducerii Bibliotecii Naţionale:

4. Să întreprindă măsuri prevăzute de legislaţie în vederea încasării datoriilor de la darea în arendă a spaţiilor.

Recomandări conducerii Muzeului Naţional de Artă:

5. Să eficientizeze administrarea patrimoniului muzeal şi să reexamineze clauzele contractelor de dare în locaţiune a spaţiilor neutilizate, cu aducerea acestora în conformitate cu actele normative.

3.5. Cu privire la regularitatea achiziţiilor publice

Verificările efectuate asupra respectării cadrului normativ al achiziţiilor publice relevă prezenţa unor lacune şi nereguli, care au afectat regularitatea achiziţiilor publice efectuate de către entităţile supuse auditului.

◊ Entităţile auditate, în calitate de autorităţi contractante, n-au asigurat executarea cadrului normativ¹⁴ privind planificarea procedurilor de achiziţii publice, elaborarea şi publicarea în Buletinul Achiziţiilor Publice a anunţului de intenţie. Astfel, nu s-a oferit o imagine de ansamblu asupra volumului necesităţilor şi gradului de prioritate a acestora, nu s-a asigurat transparenţa şi posibilitatea participării la licitaţie a unui număr mai mare de operatori economici.

____________________

¹⁴ Art.13 alin.(1) lit.b) şi art.19 din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); pct.7 lit.a) şi lit.b) din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007); Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

◊ Deşi entităţile auditate dispun de act administrativ de creare a grupului de lucru, n-au stabilit expres¹⁵ atribuţiile grupului şi funcţiile fiecărui membru în parte. Această situaţie este condiţionată de lipsa controlului intern suficient asupra activităţii grupului de lucru, controlul neadecvat din partea conducătorului grupului de lucru.

____________________

¹⁵ Pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

◊ Auditul a constatat că nestabilirea atribuţiilor, în unele cazuri, a contribuit la luarea unor decizii privind determinarea ofertei cîştigătoare la deschiderea ofertelor, deşi, conform cadrului normativ¹⁶, toţi membrii grupului de lucru urmau să semneze ofertele prezentate de către operatorii economici, fără ca la momentul deschiderii acestora să fie luată o decizie privind respingerea sau determinarea ofertei ca fiind cîştigătoare.

____________________

¹⁶ Pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

◊ Contrar prevederilor legale¹⁷, n-au fost publicate în Buletinul Achiziţiilor Publice anunţurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Totodată, ignorîndu-se cadrul normativ¹⁸, n-au fost prezentate Agenţiei Achiziţii Publice dările de seamă aferente contractelor de valoare mică, fapt ce prezintă supravegherea necorespunzătoare a procesului de încheiere a contractelor.

____________________

¹⁷ Art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁸ Pct.25 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

◊ Nerespectîndu-se prevederile normative¹⁹, n-a fost asigurată perfectarea, după încheierea contractelor, a dosarelor achiziţiilor publice, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor anumite documente sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.

____________________

¹⁹ Punctele 2, 3, 4, 5, 6, 8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

◊ Cu nerespectarea art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a divizat achiziţia prin încheierea a 3 contracte separate (de 149,0 mii lei, 20,5 mii lei şi 19,6 mii lei), cu aplicarea diferitor proceduri la contractarea serviciilor de elaborare a documentaţiei de proiect şi a devizului de cheltuieli la reconstrucţia “Conacului familiei Lazo” din s.Piatra, raionul Orhei.

Concluzii: Managementul achiziţiilor publice relevă prezenţa unor disfuncţionalităţi şi nereguli, care necesită perfecţiune în aspectul planificării şi realizării procedurilor de achiziţii.

Recomandări bibliotecilor naţionale şi muzeelor:

6. Să asigure regularitatea efectuării achiziţiilor publice prin conformarea la prevederile cadrului legal.

3.6. Cu privire la regularitatea investiţiilor capitale

În anul 2012, Muzeului Naţional de Artă, pentru executarea lucrărilor de restaurare şi consolidare a imobilului “Dadiani”, i-au fost alocate mijloace în sumă de 2683,8 mii lei. Lucrările în valoare de 36661,2 mii lei au fost executate în baza contractului încheiat în anul 2005 cu S.R.L. “Moldconstruct Market”. Contractul de antrepriză nu prevede termenul de executare a lucrărilor de restaurare şi consolidare a imobilului “Dadiani” şi nici termenul de valabilitate a acestuia. În aceste condiţii, persistă riscul neexecutării lucrărilor de restaurare prin tergiversarea termenului de executare şi neasigurarea garanţiilor calităţii lucrărilor executate de către antreprenor, precum şi deteriorării lucrărilor deja efectuate. Valoarea totală a lucrărilor executate în perioada de 7 ani este de 14854,2 mii lei (alocate integral), ceea ce constituie 40,5% din valoarea totală de proiect. Soldul investiţiilor neacoperite cu finanţare este de 21807,1 mii lei. În opinia auditului, una din cauzele tergiversării termenului de executare a lucrărilor de restaurare şi consolidare a imobilului “Dadiani” este alocarea insuficientă şi fragmentată a mijloacelor financiare.

În scopul asigurării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie, administraţia muzeului, în anul 2009, a încheiat contractul de prestare a serviciilor de supraveghere tehnică cu un specialist atestat cu dreptul de supraveghetor tehnic, care, conform clauzelor contractuale, avea responsabilitatea de a verifica calitatea şi volumul lucrărilor de restaurare şi consolidare la imobilul muzeului de pe str. 31 August 1989, nr.115. În anul 2010, persoana care, conform contractului, executa funcţia de supraveghetor tehnic a fost angajată în funcţia de director adjunct pe construcţii, acesta, conform fişei postului, avînd în obligaţiunea sa controlul calităţii şi volumului lucrărilor de construcţie şi reparaţii capitale. În viziunea auditului, în aceste circumstanţe, executarea concomitentă de către o singură persoană atît a funcţiei de supraveghetor tehnic, cît şi a funcţiei de director adjunct pe construcţii generează riscul exercitării incorecte a funcţiilor ce ţin de executarea lucrărilor de construcţie a imobilului muzeului.

Concluzii: Planificarea şi alocarea fragmentată a mijloacelor băneşti pentru investiţii capitale condiţionează riscul de nefinalizare în termene proxime a lucrărilor de restaurare, precum şi de depăşire considerabilă a cheltuielilor prevăzute în contract pentru consolidarea imobilului “Dadiani”. Administraţia muzeului, la numirea în funcţia de director adjunct pe construcţii a persoanei angajate anterior în calitate de supraveghetor tehnic, a generat riscul exercitării incorecte a funcţiilor ce ţin de efectuarea lucrărilor de construcţie a imobilului muzeului.

Notă: Întru remedierea situaţiilor constatate, administraţia muzeului a asigurat soluţionarea problemei abordate prin revizuirea statelor de personal şi suprimarea funcţiei de director adjunct pe construcţii.

Recomandări Ministerului Culturii:

7. Să asigure prioritizarea finanţării investiţiilor capitale aferente obiectelor de artă.

4. Cu privire la regularitatea gestionării patrimoniului public

Rezultatele verificărilor efectuate de audit asupra regularităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public de către entităţile auditate denotă admiterea unor iregularităţi, care se rezumă la neasigurarea evaluării şi înregistrării depline la organul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi la neînregistrarea acestuia în evidenţa contabilă, ceea ce determină lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale.

Cu nerespectarea prevederilor art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii şi pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, nu au fost evaluate şi nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă terenurile din gestiunea Muzeului Naţional de Artă, cu suprafaţa totală de 1,09 ha. De asemenea, s-au constatat devieri privind suprafaţa unor imobile înregistrată în evidenţa contabilă şi în datele cadastrale. Astfel, imobilele “Casa Hertza” şi “Casa Cligman”, situate pe bd. Ştefan Cel Mare 115 şi, respectiv, 113, sînt înregistrate în evidenţa contabilă cu suprafaţa de 715,5 m² şi, respectiv, de 1102,6 m²_, iar la OCT – cu suprafaţa de 777,3 m² şi, respectiv, de 923,3 m²_, sau cu 61,8 m² mai mult şi, respectiv, cu 179,3 m² mai puţin suprafaţa înregistrată în contabilitate faţă de datele cadastrale. Cu circa 113,1 m² mai puţin decît în evidenţa contabilă este înregistrată la OCT suprafaţa edificiului principesei “Dadiani”. Auditul relevă şi divergenţe între datele contabilităţii, datele cadastrale şi datele imobilelor înscrise în Lista bunurilor imobile proprietate publică²⁰.

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

Nerespectîndu-se prevederile pct.20 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003²¹, la muzeele auditate, actele de donaţie nu conţin informaţii privind valoarea materială a obiectelor donate şi nu sînt perfectate fişe de evidenţă analitică, cu înregistrarea în registrele de inventar pe domenii. Pînă în prezent nu este elaborat un mecanism de valorificare materială a bunurilor donate, care ulterior ar servi ca informaţie pentru evidenţa valorică, inclusiv a bunurilor muzeale mobile donate.

____________________

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003 “Despre aprobarea regulamentelor pentru punerea în aplicare a Legii muzeelor nr.1596-XV din 27.12.2002” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003).

Biblioteca Naţională n-a înregistrat în evidenţa contabilă 2 terenuri cu suprafaţa de 0,85 ha. N-au fost supuse înregistrării obligatorii la organele cadastrale 2 imobile cu suprafaţa de 77,8 m² şi 78,5 m², iar imobilul cu suprafaţa de 2000,9 m², deşi e înregistrat, n-a fost evaluat. Auditul relevă şi prezenţa devierilor privind suprafaţa şi numărul imobilelor între datele evidenţei contabile (4 imobile cu suprafaţa totală de 11621,0 m²), datele din Lista bunurilor imobile proprietate a statului aflate în administrarea Ministerului Culturii, la situaţia din 01.12.2012 (2 imobile cu suprafaţa totală de 3256,0 m²), şi datele cadastrale (2 imobile cu suprafaţa totală de 3250,3 m²).

Notă: La finalizarea auditului Biblioteca Naţională, în luna februarie 2013, a luat la evidenţă terenul cu suprafaţa de 0,2172 ha, amplasat pe adresa mun.Chişinău, str.31 August 1989, nr.78, cu valoarea de 5281,3 mii lei, estimată de OCT.

Verificările efectuate de audit la Camera Naţională a Cărţii relevă că n-au fost transmise Bibliotecii Naţionale, conform cadrului regulator²², în perioada 2006-2012, pentru completarea gratuită a exemplarelor de depozit legal, 600 titluri de publicaţii. Cauza netransmiterii constă în neexecutarea de către autori/edituri a obligaţiilor contractuale de transmitere a publicaţiilor Camerei Naţionale a Cărţii şi în nesesizarea de către ultima a organelor competente, pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale²³.

____________________

²² Art.22 din Legea privind activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

²³ Art.73 alin.(1), art.400 din Codul contravenţional nr.218-XVI din 24.10.2008.

Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” n-a înregistrat la organul cadastral un imobil cu suprafaţa de 75,0 m², aflat în gestiune. Totodată, 2 imobile cu suprafaţa totală de 938,6 m², deşi sînt înregistrate la OCT, n-au fost evaluate.

Verificările efectuate de audit asupra gestionării patrimoniului public de către Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă” relevă prezenţa devierilor privind numărul şi suprafaţa imobilelor între datele evidenţei contabile (3 imobile cu suprafaţa totală de 886,0 m²), datele din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (4 imobile cu suprafaţa totală de 1402 m²) şi datele OCT (2 imobile cu suprafaţa totală de 938,6 m²).

Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău n-a asigurat înregistrarea la OCT a drepturilor patrimoniale asupra a 5 imobile amplasate pe adresa str.A.Pann 19 şi a 2 imobile situate pe adresa str.A.Pann 17, cu suprafaţa totală de 676,4 m². Totodată, blocul administrativ şi sala de expoziţii sînt reflectate în evidenţa contabilă cu un singur număr de inventar, astfel nerespectîndu-se pct.50 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010. Una din construcţii, situată pe adresa str.A.Pann, a fost trecută de la categoria “Mijloace fixe” la categoria “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, ceea ce contravine pct.34 din Instrucţiunea menţionată. Auditul a constatat devieri privind suprafaţa şi numărul de imobile între datele evidenţei contabile şi datele din Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Pentru verificarea existenţei şi atestării integrităţii obiectelor muzeale la Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău, inclusiv filiala s.Dolna, nu a fost supus controlului intramuzeal patrimoniul muzeal, astfel nerespectîndu-se pct.48 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003, care prevede verificarea integrală a acestuia o dată la 3-5 ani.

Concluzii: Nu toate entităţile supuse auditului au asigurat regularitatea şi plenitudinea înregistrării la organele cadastrale teritoriale a bunurilor imobile administrate şi a drepturilor de proprietate, iar neconcordanţa acestor date prezintă un risc de neasigurare a integrităţii proprietăţii publice, prin înstrăinarea patrimoniului neînregistrat.

Nerespectîndu-se cadrul legal, la muzeele auditate, actele de donaţie nu conţin informaţii privind valoarea materială a obiectelor donate, precum şi nu este elaborat un mecanism de atribuire a valorii materiale bunurilor mobile donate, care ulterior ar servi ca informaţie pentru evidenţa valorică a patrimoniului respectiv. Nu sînt întocmite fişele de inventar pentru bunurile mobile.

Recomandări conducerii Muzeului Naţional de Artă:

8. Să asigure evaluarea terenurilor pe care sînt amplasate bunurile imobile aflate în gestiune şi înregistrarea valorii acestora în evidenţa contabilă.

9. Să întreprindă măsuri privind întocmirea fişei analitice de evidenţă pe fiecare bun cultural, în conformitate cu cerinţele cadrului normativ.

Recomandări Ministerului Culturii:

10. Să elaboreze, în comun cu instituţiile muzeistice, un mecanism de atribuire a valorii materiale bunurilor mobile donate, care ulterior va servi ca suport pentru evidenţa valorică a patrimoniului mobil.

5. Cu privire la regularitatea raportării şi ţinerii evidenţei contabile

Evidenţa contabilă în entităţile supuse auditului urmează a fi ţinută conform Legii contabilităţii, Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, Regulamentului privind dările de seamă contabile ale instituţiilor publice, Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetului naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor.

Totodată, la unele entităţi s-au constatat abateri şi disfuncţionalităţi la ţinerea evidenţei contabile şi raportarea datelor. Astfel, în evidenţa contabilă a Bibliotecii Naţionale n-au fost înregistrate la conturile extrabilanţiere bunurile materiale în valoare totală de 18,1 mii lei, sechestrate de către executorul judecătoresc şi transmise în contul stingerii datoriei unui agent economic.

Muzeul Naţional de Artă a admis unele abateri de la actele normative privind corectitudinea completării foilor de parcurs.

Notă: La finalizarea auditului a fost prezentată nota contabilă, prin care se relevă luarea la evidenţă de către Biblioteca Naţională a bunurilor materiale în valoare de 18,1 mii lei, sechestrate şi transmise spre păstrare.

Totodată, datele înregistrate în Raportul de executare a bugetului instituţiei publice pe anul 2012 al Bibliotecii Naţionale, la toate alineatele art.111 “Retribuirea muncii”, au fost denaturate. Devierile dintre datele reflectate în Raportul privind executarea bugetului instituţiei pe anul 2012 şi cele reale se prezintă în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă denaturări semnificative în aspect de alineate de cheltuieli la articolul 111 “Retribuirea muncii”, reflectate în Raport (Formularul nr.2), suma totală nefiind influenţată.

Auditul a constatat că n-a fost asigurată transmiterea către Biblioteca Naţională, conform Ordinului Ministerului Culturii, a 6 calculatoare (donaţia unei fundaţii străine). În anul 2010, ministerul a primit 10 calculatoare (model Fujitsu Siemens). Conform actului de donaţie, ministerul urma, în baza ordinului, să asigure transmiterea lor către Biblioteca Naţională. Conform verificărilor faptice, s-a constatat că ministerul abia la 02.01.2012 a transmis Bibliotecii Naţionale 10 calculatoare, din care doar 4 primite din donaţie, restul 6 calculatoare fiind înlocuite cu alte 6 calculatoare asamblate în Republica Moldova (model SAMSUNG), dintre care unul este în stare nefuncţională.

Concluzii: Deşi entităţile auditate au asigurat în mare parte respectarea regulilor generale de organizare a evidenţei contabile, controlul intern neadecvat în cadrul unor instituţii a condiţionat admiterea unor nereguli şi deficienţe, exprimate prin incorectitudinea întocmirii documentelor contabile, denaturarea unor date contabile, reflectarea mijloacelor fixe cu abateri de la prevederile legale, nesupunerea controlului intramuzeal a patrimoniului muzeal, precum şi nereguli la transmiterea unor bunuri materiale.

Recomandări bibliotecilor naţionale şi muzeelor:

11. Să asigure ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu regulile generale de contabilitate, stabilite în Legea contabilităţii.

IV. OPINII DE AUDIT

În baza activităţilor de audit efectuate la Biblioteca Naţională, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Artă, Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău, echipa de audit a exprimat opinii separate pentru fiecare entitate, care se anexează.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă (N.Misail, I.Bulmaga); Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (D.Ivanov); Casa-Muzeu “A.S.Puşkin”, mun.Chişinău (V.Gheorghiţa, T.Herţanu); Muzeul Naţional de Artă (N.Onofrei, D.Mihai).

Opiniile la Raportul auditului regularităţii exerciţiului bugetar 2012

şi gestionării patrimoniului public la Bibliotecile Naţionale şi la

unele muzee din subordinea Ministerului Culturii

Anexa nr.4

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 26 aprilie 2013

RAPORT

privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate

Ministerului Culturii şi instituţiilor din subordine prin Hotărîrile

adoptate anterior de Curtea de Conturi

I. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi¹, Direcţia generală metodologie, planificare şi analiză a verificat măsurile întreprinse de către factorii de decizie din cadrul Ministerului Culturii şi instituţiilor din subordine pentru executarea cerinţelor expuse în: Hotărîrea Curţii de Conturi nr.66 din 18.12. 2008 “Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către instituţiile teatral-concertistice în perioada anilor 2005-2008 (I semestru)”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.18 din 21.05.2009 “Privind Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public prin locaţiune/arendă la Ministerul Culturii şi Turismului pe anul 2008” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.3 din 19.02.2009 “Privind Raportul asupra gestionării patrimoniului public de către muzeele subordonate Ministerului Culturii şi Turismului în perioada anilor 2005-2008 (9 luni)”.

____________________

¹ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.53 din 15 decembrie 2009 (cu modificările ulterioare).

Verificările respective s-au desfăşurat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi şi Regulamentului cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi, în vederea obţinerii probelor şi documentelor justificative, care să ateste executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor expuse în Rapoartele de audit şi Hotărîrile menţionate.

Potrivit cerinţelor din Hotărîrile menţionate, Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine, în termen de 6 luni, urmau să asigure executarea acestora şi implementarea recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi.

În perioada anilor 2008-2012, Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine nu au prezentat Curţii o informaţie relevantă privind măsurile întreprinse în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor înaintate, fapt prin care nu au fost respectate prevederile art.35 alin.(2) lit.e) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008. Acest argument a servit temei pentru iniţierea prezentei verificări.

Activitatea de verificare s-a desfăşurat la Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine cu analizarea documentelor justificative privind acţiunile întreprinse în vederea executării cerinţelor şi implementarea recomandărilor Curţii de Conturi.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Urmare a analizei informaţiilor şi documentelor prezentate de către Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine, s-a constatat că, deşi s-au întreprins unele măsuri în vederea executării/ implementării cerinţelor/ recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi, acestea nu au fost eficiente. Drept rezultat, unele cerinţe au rămas neexecutate, altele s-au executat prin remedierea lor temporară (soluţii tehnice de moment), fără a fi asigurată tratarea sistemică a deficienţelor şi a abaterilor constatate anterior, prin implementarea procedurilor sistemului de control intern, acestea persistînd pînă în prezent. Prin urmare, atît ministerul, cît şi entităţile din subordine au restanţe la capitolul “responsabilitatea managerială la promovarea bunelor practici de guvernare în gestionarea mijloacelor şi patrimoniului public”.

Referitor la recomandările implementate

• În scopul asigurării executării Hotărîrilor Curţii de Conturi, Ministerul Culturii a realizat următoarele acţiuni:

√ la şedinţa Colegiului ministerului din 7 iulie 2009 au fost discutate abaterile şi neregulile constatate în rapoartele de audit, conducătorii şi contabilii-şefi ai instituţiilor subordonate fiind atenţionaţi asupra acestora;

√ a fost revizuit cadrul legal privind forma organizatorico-juridică a unor instituţii teatral-concertistice şi muzee, drept urmare fiindu-le modificate statutele şi instituirea Consiliului de administrare. Unele instituţii din subordine au fost introduse în Registrul de stat al instituţiilor de cultură şi artă al Ministerului Culturii. Cu toate acestea, informaţia care se conţine în Registru nu este exhaustivă şi nu corespunde rigorilor Regulamentului cu privire la regulile de ţinere a Registrului de stat al instituţiilor de cultură şi artă²;

____________________

² Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1242 din 15.10.2003.

√ au fost efectuate modificări în cadrul normativ-legislativ referitor la modalitatea de angajare a conducătorilor entităţilor din subordine, remunerarea personalului din instituţiile teatrale, concertistice şi de circ. Însă, în pofida măsurilor întreprinse, mai persistă nereguli ce ţin de remunerarea angajaţilor din cadrul instituţiilor subordonate;

√ s-au exclus cazurile de contractare a creditelor de la angajaţii instituţiei, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare;

√ mijloacele bugetare alocate instituţiilor subordonate sînt fundamentate pe programe, cu aprobarea indicatorilor de performanţă în domeniul culturii. Instituţiile subordonate prezintă ministerului dări de seamă trimestriale şi anuale “Despre executarea programelor”, care, ulterior, sînt generalizate şi prezentate Ministerului Finanţelor;

√ în cadrul instituţiilor teatral-concertistice, comercializarea biletelor a fost conformată rigorilor privind ţinerea operaţiunilor de casă. De asemenea, unele bunuri aflate în gestiune au fost înregistrate în evidenţa contabilă;

√ au fost revăzute şi ajustate contractele de locaţiune indicate în Rapoartele de audit, cu aplicarea corectă a coeficienţilor şi cu revizuirea suprafeţelor transmise în locaţiune; au fost sancţionaţi unii angajaţi responsabili de autorizarea contractelor de locaţiune/arendă; conducătorii instituţiilor subordonate au fost atenţionaţi asupra încălcărilor depistate la darea în locaţiune a patrimoniului. Cu toate acestea, măsurile respective nu au avut impactul scontat, în cadrul auditurilor pe exerciţiul bugetar 2012 fiind constatate unele nereguli la aspectul vizat.

• IFPS a efectuat un control tematic la Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”, în rezultatul căruia au fost aplicate sancţiuni entităţii pentru încălcarea legislaţiei fiscale.

Referitor la recomandările neimplementate

Ministerul Culturii nu a asigurat:

√ inventarierea bunurilor administrate, nefiind asigurată şi ajustarea valorii acestora la cea de piaţă. Prin neîntreprinderea măsurilor respective, ministerul a neglijat inclusiv indicaţiile Guvernului³, prin care se solicita ca, în termen de 3 luni, să asigure inventarierea bunurilor imobile proprietate publică a statului, aflate în gestiunea ministerului şi a instituţiilor subordonate acestuia, cu prezentarea acestei informaţii Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru generalizare şi înaintare Guvernului spre aprobare;

____________________

³ Indicaţia Guvernului nr.0202-34 din 27.04.2010.

√ elaborarea politicilor unice de contabilitate, ţinînd cont de specificul activităţii instituţiilor subordonate. Nu s-au întreprins măsuri şi în vederea corelării mărimii capitalului social cu activele nete, precum şi utilizării mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, conform normelor legale;

√ înregistrarea, la organul cadastral, a imobilelor gestionate şi terenurilor aferente acestora;

√ reexaminarea eficienţei privind administrarea contractelor de dare în locaţiune a spaţiilor şi terenurilor muzeelor, asigurarea încasării creanţelor formate în urma transmiterii în locaţiune/arendă a bunurilor imobile. Actualele audituri pe exerciţiul bugetar 2012 denotă deficienţe la compartimentul vizat;

√ ţinerea evidenţei bunurilor culturale mobile în Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil, elaborarea şi aprobarea metodologiei evidenţei valorice şi cantitative a bunurilor muzeale mobile.

Cerinţe/recomandări care nu pot fi implementate

Ţinînd cont de faptul că auditurile precedente au fost efectuate în anul 2008 şi, respectiv, în anul 2009, monitorizarea în continuare a unor recomandări este iraţională, întrucît a expirat termenul de prescripţie a unor operaţiuni economico-financiare. Astfel, s-a constatat lipsa, la instituţiile verificate, a pîrghiilor privind restituirea sau justificarea unor cheltuieli, dat fiind că lucrările s-au efectuat în perioada anilor 2005-2008, termenul de prescripţie a operaţiunilor fiind expirat, iar documentele contabile transmise la arhivă. Mai mult decît atît, materialele auditurilor anterioare au fost remise organelor de drept.

Prin urmare, nu este posibilă:

√ asigurarea restituirii sumelor achitate nejustificat antreprenorilor de către Î.S. Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Maria Bieşu” şi filiala OCI “Moldova-Concert” din or.Comrat, în sumă de 180,0 mii lei şi, respectiv, 16,3 mii lei;

√ solicitarea de către Î.S. Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici” şi Î.S. Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Maria Bieşu” de la antreprenori privind justificarea cheltuielilor incluse în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor acceptate în sumă de 21,3 mii lei şi, respectiv, 1164,9 mii lei.

Nu au fost întreprinse măsurile de rigoare şi de către Inspecţia de Stat în Construcţii privind efectuarea controlului asupra volumelor şi calităţii lucrărilor la Casa-memorială “Constantin Stamati”, cu sediul în satul Ocniţa, raionul Ocniţa.

În acelaşi timp, reiterarea acestei cerinţe nu este raţională, dat fiind că expertizarea volumelor de lucrări efectuate în anul 2009 nu este posibilă, ţinînd cont de faptul că de la executarea lucrărilor de reparaţie a trecut o perioadă îndelungată de timp.

III. CONCLUZII

Analiza documentelor prezentate de către Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine relevă întreprinderea măsurilor privind executarea/implementarea unor cerinţe/recomandări, fapt ce conferă o justificare rezonabilă pentru a le exclude din regimul de monitorizare.

În acelaşi timp, nivelul scăzut de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor, înaintate anterior de Curte, generează unele carenţe şi iregularităţi în gestionarea mijloacelor şi patrimoniului atît de către Ministerul Culturii, cît şi de unele instituţii din subordine. Drept urmare, aceste cerinţe/recomandări au fost reiterate în actualele Rapoarte de audit pe exerciţiul bugetar 2012.

Cele menţionate denotă iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul ministerului şi instituţiilor subordonate privind executarea cerinţelor înaintate de Curte, precum şi neimplementarea unor proceduri ale sistemului de control intern de către acestea.