Hotărîre nr.22 din 29.12.2005 cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor" revizuite în conformitate cu Legea nr. 424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.16)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor sanitaro-

epidemiologice de stat "Igiena taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii

copiilor", revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie

2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare

a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2005, nr.1-4, art.16)

nr. 22  din  29.12.2005

 (în vigoare 29.09.2006) 

Monitorul Oficial nr.153-156 art.517 din 29.09.2006

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.52 din 18.01.2007 privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale prin divizare în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului)

În scopul perfecţionării supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat în baza Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr.1513-XII din 16.06.93, art.28 (1), (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.60-61, art.259)

HOTĂRĂSC:

1. A aproba Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor" (nr.06.7.3.39 din 21.01.2001), revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004.

2. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrele de Medicină Preventivă municipale şi raionale vor asigura controlul îndeplinirii cerinţelor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor", revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV din 16 decembrie 2004.

3. Responsabilitatea pentru îndeplinirea prezentelor reguli şi normative o poartă conducătorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale instituţiilor de proiectare, construcţie şi exploatare a taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor.

Controlul îndeplinirii prezentei Hotărîri se asumă medicilor şefi adjuncţi sanitari de stat ai Republicii Moldova şi medicilor şefi sanitari de stat ai raioanelor şi municipiilor.

 Aprobat:

 Medicul - şef sanitar de stat

 al Republicii Moldova

 ___________Ion Bahnarel

 nr.22 din 29.12.2005

Reguli şi normative

sanitaro-epidemiologice "Igiena taberelor de odihnă şi întremare

a sănătăţii copiilor", revizuite în conformitate cu Legea nr.424-XV

 din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului

normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.16)

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentele reguli şi normative sanitaro-epidemiologice (în continuare reguli sanitare) au fost elaborate conform Legii Republicii Moldova "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" din 16 iunie 1993, nr.1513-XII.

1.2. Prezentele reguli sanitare stabilesc cerinţe igienice privind amenajarea, întreţinerea şi organizarea regimului în taberele de odihnă şi întremare a sănătăţii elevilor.

1.3. Regulile sanitare în cauză se extind asupra tuturor taberelor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

1.4. Directorii acestor tabere sînt obligaţi să îndeplinească planurile-sarcină prescrise de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat pentru ameliorarea bazei tehnico-materiale a taberei.

1.5. Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat ce ţine de respectarea regulilor sanitare se realizează de organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova. La obiectele Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării supravegherea sanitară a taberelor se efectuează de către serviciile medicale ale ministerelor nominalizate.

1.6. Taberele sînt destinate elevilor cu vîrste de la 6-7 pînă la 14 ani. Ele se completează pe grupe a cîte 20-25 de elevi pentru vîrstele de 6-7-10 ani şi 25-30 de elevi pentru 11-14 ani.

1.7. Capacitatea taberelor poate fi de pînă la 120, 160, 240, 360, 400 şi mai multe locuri. Taberele pot fi sezoniere şi cu regim de activitate permanent. Ultimele pot fi utilizate şi pentru odihna familiilor cu copii.

1.8. Taberele pot fi amplasate în suburbii, pe terenuri separate unde există condiţii favorabile de microclimă, iar cele cu sejur de zi - în şcoli şi grădiniţe .

1.9. Durata unui schimb va fi de la 10-11 pînă la 24-26 zile.

II. RECEPŢIONAREA ŞI AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII TABEREI

2.1. Pînă la sosirea elevilor în tabere, o comisie specială constituită din reprezentanţi ai centrelor de medicină preventivă, direcţiei învăţămîntului public, organelor antiincendiare, serviciului de supraveghere tehnică şi organizaţiei sindicale în prezenţa directorului (şefului) şi medicului taberei, controlează gradul ei de pregătire pentru funcţionare şi întocmeşte actul de recepţie (forma 316/c - anexa nr.11).

2.2. Fişa de autorizare a funcţionării taberei se perfectează în baza prezentării următoarelor documente:

a) actul de recepţionare a taberei (f 316/c);

b) analiza apei ridicate din sursele de alimentare cu apă potabilă (apeducte, fîntîni) care în prealabil au fost dezinfectate;

c) borderoul salariaţilor taberelor;

d) fişele sanitare ale salariaţilor;

e) certificatul despre efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării încăperilor taberei şi terenului;

f) avizele (deciziile) serviciilor tehnice şi anteincendiare de stat;

g) permisul de funcţionare pentru fiecare schimb (anexa 12).

2.3. Se interzice strict funcţionarea taberei fără autorizarea funcţionării ei de către serviciul sanitaro-epidemiologic.

2.4. Fiecare schimb se completează concomitent cu toţi copiii.

2.5. Pentru efectuarea curăţeniei generale şi dezinfecţiei pauza între schimburi trebuie să constituie 2 zile.

2.6. Salariaţii taberelor sînt obligaţi să se supună examenului medical, în corespundere cu cerinţele în vigoare. Se interzice angajarea la serviciu a salariaţilor fără ca ei să fie supuşi examenului medical.

2.7. Nu se admite angajarea salariaţilor la lucru în cantină fără instruire conform programei igienice.

III. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE TERENUL AFERENT TABERELOR

3.1. Taberele trebuie să fie amplasate pe terenuri separate, în apropierea pădurilor şi bazinelor de apă, creînd astfel condiţii favorabile pentru odihnă şi întremarea sănătăţii. Terenul trebuie să fie curat, uscat, bine aerisit şi insolat. El trebuie să fie amplasat cît mai departe de sursele de zgomot (automagistrale, căi ferate ş.a) şi poluare a aerului atmosferic (întreprinderi industriale etc.) şi mai sus pe cursul rîului de locul de scurgere a apelor reziduale (500 m). Taberele trebuie să dispună de căi favorabile de comunicaţie.

Suprafaţa totală a lotului de pămînt în dependenţă de capacitatea taberei trebuie să fie de 150 - 200 m² pentru un elev. 1/2 din această suprafaţă trebuie să fie înverzită.

Se interzice plantarea pe teren a copacilor şi arbuştilor cu spini, ce formează seminţe şi fructe otrăvitoare, şi celor ce provoacă alergie la copii.

Pe terenul taberei trebuie să fie instalate havuzuri de apă potabilă din considerentele - 1 havuz la 100 de locuri. Pe teren e necesar de a prevedea suplimentar toalete canalizate (un vas la 30 de persoane) la distanţa nu mai mică de 50 m de la blocurile locative şi cantină. Se admite construcţia closetelor cu pereţi impermeabili.

3.2. Pe lotul de pămînt al taberelor de odihnă se prevăd următoarele sectoare funcţionale: a) edificii şi instalaţii; b) sportiv şi de întremare a sănătăţii; c) economic sau de gospodărie.

3.3. Sectorul edificii include următoarele blocuri:

- dormitoare pentru elevi;

- locative pentru personalul taberei;

- administrative şi de gospodărie;

- medicale;

- culturale;

- de inginerie etc.

3.4. În zona sportivă care se proiectează din contul cel puţin 20 m²/elev sînt necesare de a amenaja terenuri sportive (conform anexei 2). Zona sportivă se recomandă să fie amplasată în apropierea masivelor verzi şi bazinelor de apă (lacuri, rîuri). În timpul ocupaţiilor sportive e necesar de respectat următoarele cerinţe:

- pe terenul sportiv copiii sînt admişi numai în echipament sportiv;

- dispozitivele pentru sport şi jocuri mobile, locurile neuniforme din terenuri trebuie să fie îngrădite;

- pe timp uscat şi călduros suprafeţele terenurilor sportive şi de joc e necesar de umezit cu 20 min. pînă la începerea ocupaţiilor;

- copiii trebuie să fie bine instruiţi privitor la utilizarea corectă a utilajului şi inventarului sportiv.

Plaja trebuie să fie bine nivelată şi curăţită de gunoi şi pietre. Locul pentru scăldat, care se marchează cu semnele plutitoare de culoare vie, nu trebuie să aibă maluri abrupte, iar viteza apei curgătoare din rîuri să nu depăşească 0,5 m/sec. Fundul trebuie să fie neted, din nisip, fără adîncituri, plante acvatice, pietre ascuţite etc. Adîncimea bazinului de apă trebuie să fie de la 0,7 pînă la 1,3 m.

Plaja trebuie să fie bine insolată şi protejată de vînt. Suprafaţa minimală a plajei pentru un loc trebuie să fie de 4 m², iar numărul de locuri - 50% din capacitatea taberei. Pe terenul plajei se amenajează cabine pentru schimbarea hainelor (1 pentru 50 elevi), closete (1 loc pentru 75 elevi), duşuri (1 sită de duş pentru 40 elevi) şi havuzuri cu apă potabilă (1 havuz pentru 100 de elevi). Closetul se amplasează la o distanţă de 20 m de la hotarul plajei.

Tot pe terenul plajei sînt prevăzute şi amenajate terenuri pentru călirea organismului cu băi de aer şi raze solare cu suprafaţa de 2,5-3 m² pentru un loc. Pe terenul plajei trebuie să fie prevăzut un punct de asistenţă medicală. Apa din bazinele de scăldat e necesar să fie supusă cercetărilor de laborator de 2 ori pe lună la indicii chimici şi bacteriologici.

3.5. În cazul lipsei iazurilor etc. se recomandă construirea piscinelor. În scopul profilaxiei maladiilor infecţioase şi a asigurării purităţii apei piscinei e necesar ca în timpul scăldatului elevii să respecte regulile igienei personale, iar apa să fie sistematic dezinfectată.

3.6. Apa din piscină trebuie să corespundă cerinţelor incluse în "Indicaţii metodice de dezinfecţie profilactică a bazinelor de înot sportive", aprobate de MS nr.28-2/26 din 30.03.80. Indiferent de sistemul de umplere a cupei bazinului apa trebuie să aibă koli-indexul nu mai mare de 10, amoniacul - 0,05 mg/l, oxidarea - nu mai mare de 4 mg/l. În cazul depistării poluării bacteriene sau chimice mai mari de indicii respectivi e necesar de repetat probele cu determinarea suplimentară a formelor de azot şi titrului enterococului, care nu trebuie să fie mai mare de 10.

3.7. Metodele principale de dezinfectare a apei sînt clorarea şi bromarea.

Bromarea apei e mai recomandabilă din motivul absenţei efectului iritant al mucoaselor. În cazul folosirii dezinfectantelor cu brom în apa bazinului doza trebuie să fie la nivelul 0,7-1,3 mg/l. În timp de noapte e admisă ridicarea remanenţei bromului pînă la 1,2 mg/l. Pentru bromarea apei se recomandă 5,5 -dimetil - 1,3 - dibromghidantain (condiţii tehnice 6 - 01 - 827 - 73).

Pentru dezinfectarea prin metoda clorinării se recomandă folosirea dezinfectantelor: clorul în formă de gaz, hipocloritul de calciu - DTSKG (standardul de stat 13 - 392 - 73), hipocloritul de calciu (standardul de stat 25 - 263 - 82), sarea de natriu a acidului biclorizocianuric (T.U. 6 - 02 - 860 - 74); hipocloritul de natriu de marca A (standardul de stat 11086 - 76 ); 1,3 - biclor - 5,5 - dimetil ghidantain (T.U. 6 - 01 - 672 - 87). În timp de noapte se admite ridicarea remanenţei clorului pînă la 1,5 mg/l cu micşorarea obligatorie a nivelului lui pînă la 0,5 mg/l către începutul ocupaţiilor.

3.8. În zona de gospodărie a taberelor sînt amplasate garajul, pavilioanele, depozitele etc. Ea va avea o intrare separată pentru transportul auto. Locul de colectare a resturilor şi deşeurilor trebuie să fie betonat sau asfaltat şi îngrădit cu o plasă. Mărimea locului aflării containerelor va fi mai mare cu 1,5 m (din toate părţile) decît suprafaţa containerelor. Containerele trebuie să fie închise cu capace, iar conţinutul lor să fie zilnic evacuat.

3.9. Izolatorul taberei trebuie să fie amplasat separat sau în blocul medical şi să aibă toate încăperile necesare (saloane, boxe, sală de tratament, WC etc.).

Terenul de pămînt trebuie să fie îngrădit cu un gard cu înălţimea de 1 m.

IV. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE CLĂDIRILE TABERELOR

4.1. Componenţa şi suprafaţa încăperilor sînt indicate în anexa 1.

Clădirile taberelor de odihnă vor avea cel mult două etaje. În clădirea taberei trebuie să fie incluse următoarele grupe de încăperi: a) antreu şi săli de primire; b) dormitoare şi c) blocuri sanitare. Amplasarea încăperilor în clădirea taberei de odihnă trebuie să fie efectuată în aşa mod, ca detaşamentele să fie separate unul de altul şi fiecare să dispună de toate încăperile necesare.

 4.2. Pentru fiecare detaşament se prevede un anumit set de încăperi:

a) dormitoare 3,5 - 4 m² pentru un loc (în fiecare de la 5 pînă la 10 paturi);

b) blocuri sanitare: lavabouri cu lavoare (1 robinet la 8 elevi), căzi pentru picioare (1 pentru 12 elevi), WC-uri cu un scaun de toaletă pentru 15 fete şi un scaun şi un pisuar pentru 20 de băieţi, duşuri (un duş pentru 20 de elevi) şi cabine igienice pentru fete (1 pentru 2 detaşamente) amenajate cu instalaţii sanitare necesare;

c) vestibul, garderobe (vestiarul) cu camera pentru păstrarea valizelor, spălătoria;

d) verandă pentru odihnă.

4.3. Geamurile dormitoarelor pot fi orientate de la 70° pînă la 200°.

Geamurile sălilor de pregătire a bucatelor e necesar să fie orientate de la 290^° pînă la 70^°. În caz de necesitate, vor fi prevăzute dispozitive de protecţie contra razelor solare.

4.4. Se admite amplasarea elevilor în corturi (nu mai mult de 5 persoane). Se admite dislocarea în corturi numai a elevilor claselor superioare din considerentele - nu mai mult de 20% din capacitatea taberei. Cortul trebuie să dispună de podea din lemn şi bordură contra vîntului.

În al 2 raion climateric sînt necesare corturi cu 3 straturi cu geamuri. În corturi e necesar de a instala paturi, noptiere, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei.

În jurul cortului trebuie să fie şănţuleţe cu înclinare (de la cort) pentru scurgerea apelor de ploaie.

4.5. Într-o clădire sau bloc izolat se permite dislocarea a nu mai mult de 2-4 detaşamente (grupe). Numărul locurilor în dormitor pentru elevii din clasele primare - nu mai mult de 10, iar pentru ceilalţi copii - nu mai mult de 5.

4.6. Grupa încăperilor de recepţie include: vestibulul, sala de recepţie, punctul medical şi izolatorul. Se permite blocarea punctului medical cu izolatorul. În taberele cu o capacitate de pînă la 300 locuri punctul medical (fără izolator) poate fi blocat cu încăperile administrative, cu condiţia amenajării unui izolator separat. În cazul blocării acestor încăperi intrările din exterior trebuie să fie separate. În componenţa punctului medical intră cabinetul medicului (12 m²), sala de proceduri (12 m²) şi odaia asistentei medicale (10 m² ), WC cu un vas de closet şi un lavoar în ecluză. Numărul de paturi în odăile izolatorului (antreu - 6 m² , salon pentru un pat - 2 cîte 7 m², salon boxă - 14 m² , WC cu un vas de closet şi un lavoar în ecluză, odaia pentru personal şi încălzirea bucatelor - 6 m², baie - 6 m²), inclusiv boxele, se iau din considerentele nu mai puţin de 2% din capacitatea taberei, dar nu mai puţin de două saloane.

4.7. Fiecare tabără trebuie să dispună de cantină.

4.8. Sufrageria taberei este prevăzută pentru deservirea concomitentă a tuturor copiilor (1 m² pentru un loc în sală). Pentru elevii claselor 1-4 se recomandă săli separate cu capacitatea de pînă la 100 copii. În tabere (pentru perioada de vară) se admite aranjarea lavoarelor pe terase acoperite în apropierea intrării în sufragerie.

4.9. Blocul alimentar se va amplasa la parter. În blocul alimentar trebuie să fie toate încăperile necesare pentru prepararea bucatelor, inclusiv a secţiilor de prelucrare a cărnii şi a peştelui, şi a legumelor, depozitarea produselor alimentare, prelucrarea bucatelor, spălarea cazanilor, tacîmurilor şi veselei, WC cu duş pentru bucătari etc. (sufrageria, zona de distribuţie - 12 m², secţia pentru prelucrarea termică - 30-40 m², secţia pentru prelucrarea bucatelor reci - 10-12 m², secţia pentru prelucrarea cărnii şi peştelui - 12-16 m², secţia pentru prelucrarea legumelor - 10-12 m², spălătorie pentru vesela sufrageriei - 24 m², spălătorie pentru vesela bucătăriei - 6 m², camere frigorifice - 10 m², depozit pentru produsele uscate - 10-12 m², depozit pentru legume - 10-14 m², depozit pentru produsele ce se vor folosi în aceeaşi zi - 8-10 m², depozit pentru lenjerie şi inventar - 6 m², odaia personalului cu baie şi WC - 10-12 m², depozit pentru ambalaj şi spălătorie pentru tratarea ambalajului - 6-8 m² ).

4.10. În tabere e necesar de prevăzut încăperi de menire culturală (estradă, încăpere pentru aparate de proiecţie, încăperi pentru cercuri, biblioteca, sala pentru lectură, laborator foto etc.).

V. AMENAJAREA SANITARO-TEHNICĂ A ÎNCĂPERILOR TABEREI

5.1. Clădirile taberelor de odihnă trebuie să fie aprovizionate cu apă potabilă (conform STAS-ului 2874-82. "Apă potabilă" şi să dispună de instalaţii de colectare şi epurare a apelor reziduale, inclusiv şi de încălzire a apei.

5.2. Norma de consum a apei pentru 1 loc va fi de 130 litri/zi, inclusiv apă fierbinte 40 litri/zi.

5.3. Cu apă fierbinte vor fi alimentate secţiile de prelucrare a produselor şi pregătire a bucatelor, spălătoriile blocului alimentar, spălătoria de albituri, blocurile sanitare, sala de tratament etc.

5.4. În cazul, cînd taberele sînt amplasate în localităţi, ce nu dispun de canalizare centralizată, se permite construirea instalaţiilor locale de epurare a apelor reziduale.

5.5. Încălzirea încăperilor va fi prevăzută numai în caz, dacă taberele vor funcţiona în sezonul rece. Temperatura aerului din dormitoare trebuie să fie cel puţin 18^°C şi în saloanele izolatorului - 20^°C. Se interzice utilizarea convectoarelor cu gaz pentru încălzirea încăperilor şi a cazangeriilor amplasate în incinta clădirilor sau alipite de ele.

5.6. Încăperile blocului alimentar, WC-urile, duşurile trebuie să dispună de sisteme de ventilaţie mecanică prin reflux.

5.7. Toate încăperile taberelor trebuie să beneficieze de lumină naturală.

VI. FINISAREA ÎNCĂPERILOR ŞI UTILAREA TABEREI

6.1. În încăperile de bază ale taberelor de odihnă suprafeţele pereţilor, tavanelor şi duşumelelor trebuie să fie netede pentru a permite efectuarea dezinfecţiei şi curăţirii lor.

6.2. Pereţii secţiilor de prelucrare a materiei prime şi pregătire a bucatelor trebuie să fie acoperiţi cu teracotă sau cu vopsea de ulei la înălţimea de 1,8 m.

6.3. Utilajul şi mobilierul încăperilor taberelor de odihnă trebuie să corespundă cerinţelor igienice şi pedagogice. Mobila trebuie să corespundă taliei copiilor. În dormitoare se interzice folosirea paturilor suprapuse.

VII. CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE ÎNTREŢINEREA

SECTORULUI ŞI ÎNCĂPERILOR TABEREI

7.1. Toate încăperile taberelor se vor păstra în ordine şi curăţenie. Dereticarea umedă a încăperilor se va face zilnic cu ferestrele şi oberlihturile deschise, folosind detergenţi, iar a dormitoarelor - de 2 ori (după somnul de noapte şi de zi).

7.2. La sfîrşitul fiecărui schimb se va face dereticarea generală. În calitate de dezinfectante se vor folosi soluţii de 0,5 - 1% clorură de var sau cloramină, sau alţi dezinfectanţi admişi de Ministerul Sănătăţii.

7.3. Înaintea fiecărui schimb toată lenjeria de pat se scoate afară şi se usucă la soare.

7.4. Instalaţiile sanitare, pereţii, podelele, mînerile uşilor WC-urilor se vor spăla zilnic, folosind detergenţi şi dezinfectante.

7.5. Lăzile pentru gunoi trebuie curăţite, cînd gunoiul ocupă 2/3 din volumul lăzilor, cu spălarea şi dezinfectarea lor ulterioară.

7.6. Dereticarea lotului de pămînt se va efectua zilnic cu 1-2 ore pînă la ieşirea copiilor pe teren şi pe măsura poluării lui. Gunoiul se adună pe terenul de acumulare a reziduurilor. Pe teritoriul taberei de odihnă se interzice arderea gunoiului şi frunzelor uscate. Dereticarea lotului de pămînt se va face numai după o stropire cu apă. Lunar e necesar de schimbat nisipul din lăzi, ultimele se astupă pe noapte. O dată pe lună e necesar de efectuat controlul de laborator a nisipului la helmintiaze.

7.7. Pentru a preveni pătrunderea muştelor în încăperi, ferestrele blocului alimentar, dormitoarelor, spălătoriei, WC-urilor se îngrădesc cu tifon sau plase de metal dese (dimensiunea ochilor plasei - 1,2-2 mm). Măsurile de combatere a muştelor sînt indicate în anexa 3.

7.8. În spălătorii, duşuri, sălile igienice şi latrine podelele, pereţii, mînerile uşilor e necesar de spălat zilnic cu apă fierbinte cu folosirea detergenţilor, podelele, în dependenţă de impurificarea lor, se prelucrează nu mai rar de 3 ori pe zi.

Scaunele (vasele) closetului e necesar de spălat cu ajutorul periilor de 2 ori pe zi, folosind detergenţi. Pentru înlăturarea sărurilor urice e necesar de folosit preparatul "Sanitarnîi" sau soluţia de 2% de acid clorhidric.

7.9. În toate încăperile cantinei e necesar zilnic de efectuat curăţenie: măturarea şi spălarea podelelor, ştergerea prafului, măturarea păinjenişului, ştergerea mobilei, caloriferelor şi pervazurilor. Efectuarea curăţeniei în încăperi, spălarea utilajului şi inventarului, precum şi efectuarea curăţeniei în sălile de mese e necesar de efectuat după servirea bucatelor. Mesele trebuie să fie acoperite cu înveliş igienic. Ele se vor curăţi şi spăla după servirea bucatelor. Personalul tehnic efectuează dereticarea sufrageriei. La fiecare 7 zile se spală pereţii, armura de iluminat cu folosirea preparatelor respective, curăţarea geamurilor de praf şi funigină etc. La finele fiecărui schimb se va efectua ziua de igienizare cu dezinfecţia încăperilor, utilajului şi inventarului.

7.10. Inventarul pentru efectuarea curăţeniei (ligheanuri, căldări, perii, cîrpe etc.) trebuie să fie marcat corespunzător, întărit după anumite încăperi (dormitoare, cantină, izolator, WC etc.) şi păstrat în stare curată, separat în dulapuri. Inventarul pentru efectuarea curăţeniei în closete şi lavoare trebuie să fie vopsit în culori roşii sau oranj şi păstrat separat. Tot inventarul după folosirea lui e necesar de spălat cu apă fierbinte cu folosirea detergenţilor şi a dezinfectantelor (0,5% soluţie clorură de var, hipoclorită de calciu, cloramină).

7.11. În tabără e necesar de amenajat un depozit (3 camere) pentru păstrarea articolelor de pat, albiturilor curate şi dezinfectate (saltele, perne, plapume pe rafturi sau în dulapuri). Numărul de schimburi de albituri - 3.

Frecventarea de către copii a băii trebuie organizată o dată în 7 zile. Schimbul albiturilor şi a ştergarelor (pentru faţă şi picioare) se efectuează o dată în săptămînă. Lenjeria murdară se strînge în saci speciali (din stofă sau muşama).

În astfel de saci lenjeria se colectează într-o odaie specială cu intrare separată, de unde albiturile sînt aduse la spălătorie. După folosirea lor sacii din stofă se spală, în caz de infecţie - cu substanţe dezinfectante. Încăperea pentru albituri murdare e necesar să fie dezinfectată după ce albiturile au fost transportate la spălătorie.

VIII. ORGANIZAREA ALIMENTAŢIEI COPIILOR

8.1. Cerinţele igienice faţă de amenajarea, înzestrarea cu utilaj tehnologic şi frigorific, întreţinerea cantinei trebuie să corespundă normelor sanitare pentru întreprinderile alimentaţiei publice. Blocul alimentar indiferent de capacitatea taberei, trebuie să dispună de un număr anumit de secţii, necesare pentru prelucrarea produselor alimentare. Ele se vor amenaja cu mese netede din inox sau aluminiu dur. Aceste mese pot fi acoperite şi cu zinc, dar numai pentru prelucrarea produselor crude din carne şi peşte. Pentru prelucrarea aluatului mesele pot avea capace din lemn bine geluite şi fără crăpături. Pentru tranşarea produselor crude şi prelucrate termic sînt necesare mese, cuţite şi funduri (nu mai puţin de 2 complete) din lemn tare (stejar, fag, frasin), fără crăpături, bine geluite. Ele trebuie să fie marcate corespunzător: CC - carne crudă; CF - carne fiartă; LC - legume crude; LF - legume fierte; P - pîine; PC - peşte crud; PF - peşte fiert; S - scrumbie; G - gastronomie etc. După ce se spală şi se usucă, fundurile se păstrează la locul de lucru, aşezate pe o coastă sau în cuierele din perete. Toată vesela bucătăriei se păstrează pe rafturi speciale, iar tacîmurile - în dulapuri.

8.2. Transportarea produselor alimentare se va organiza în modul, care va exclude poluarea lor. Produsele uşor alterabile se transportă în vase închise şi marcate. În anotimpul cald transportarea se efectuează în transport izotermic cu aparataj frigorific timp de 3 ore, fără el - nu mai mult de 1 oră.

Transportul destinat pentru transportarea produselor alimentare trebuie să aibă autorizare sanitară eliberată de centrul de medicină preventivă şi nu poate fi folosit în alte scopuri.

Ambalajul (lăzi, cutii, coşuri etc.) folosit pentru transportarea produselor alimentare trebuie să fie marcat şi întrebuinţat numai după destinaţie. El se spală cu o soluţie caldă de 2% sodă calcinată (20 g la 1 litru de apă), pe urmă se opăreşte şi se usucă.

8.3. Toate produsele alimentare trebuie să fie calitative, iar cantitatea lor trebuie să corespundă normelor în vigoare (anexa 4). Valoarea lor calorică trebuie pe deplin să acopere cheltuielile de energie a copiilor.

În taberele de odihnă nu se admite recepţia produselor alimentare fără documentele necesare, cu termen de valabilitate expirat, cu semne de alterare. Produsele excesiv perisabile (carnea, laptele, brînza, smîntîna, salamurile etc.) trebuie să fie însoţite cu certificate de calitate, care conţin ziua şi ora producerii şi termenul (ora) final de realizare. Aceste certificate se vor păstra pînă la realizarea produsului dat.

8.4. Produsele alimentare se păstrează în încăperi speciale ce se află în componenţa blocului alimentar. Fiecare produs alimentar se păstrează separat, iar în încăperi se menţine o temperatură optimă. Camerele frigorifere se amenajează cu instalaţii frigorifice, ce menţin temperatura aerului de maximum +6^°C. Toate instalaţiile frigorifice vor fi dotate cu termometre. Se interzice păstrarea produselor uşor alterabile fără instalaţii frigorifice.

Untul de vacă e necesar de păstrat pe rafturi în cutii sau în bucăţi mari învelite în pergament; brînza, smîntîna şi laptele se vor păstra în ambalajul furnizorului. Produsele făinoase şi friabile (făina, crupa, zahărul etc.) se vor păstra în depozitul pentru produsele uscate, în lăzi cu capace închise sau în saci, cutii de carton etc. aranjate pe rafturi la înălţimea de 15 cm de la podea şi 20 cm de la perete.

Depozitul de păstrare a legumelor trebuie să fie bine aerisit, fără iluminare naturală şi amenajat cu lăzi şi poliţe. Temperatura aerului trebuie să fie de +2 +6^°C.

Pîinea se va păstra pe rafturi sau în dulapuri, distanţa de la duşumea şi raftul cel de jos va fi de cel puţin 35 cm. Uşile dulapurilor vor avea găuri pentru ventilare. În timpul efectuării curăţeniei fărîmiturile se mătură cu perii speciale, rafturile se şterg cu stofă albă îmbibată cu soluţie de 1% de oţet de masă (o dată în săptămînă).

Nu se vor păstra împreună produsele crude sau semifabricatele cu bucatele gata şi, de asemenea, produsele uşor alterabile, cu semne de alterare, cu cele de bună calitate. Produsele cu miros exprimat (scrumbia, mirodeniile) se vor păstra separat de celelalte produse. Produsele alimentare vor fi utilizate în limita termenelor de valabilitate stabilite de producător şi indicate pe ambalaj şi în documentele de însoţire (anexa 5).

8.5. Valoarea energetică a raţiei alimentare e de 2350-2800 kilocalorii. În raţia alimentară trebuie să se conţină: proteine 80-90 g, lipide 80-90 g şi glucide 330-390 g. Raportul dintre proteine, lipide şi glucide va fi de 1:1:4. Conţinutul proteinelor de origine animală trebuie să fie 60% din norma zilnică de proteine. Din cantitatea totală de lipide 20% trebuie să fie din contul uleiului vegetal, bogat în acizi graşi nesaturaţi. În scopul asigurării elevilor cu vitamina "C" e necesar de vitaminizat bucatele (felul III, băuturi etc.) cu acid ascorbic din contul 25 mg pentru o porţie. Vitaminizarea compoturilor se recomandă de efectuat după răcirea lor pînă la temperatura de 12-15^°C, înainte de a fi folosite. Acidul ascorbic, la vitaminizarea jeleului, se introduce în jeleul răcit pînă la 30-35^°C, apoi se amestecă minuţios, după aceasta el se răceşte pînă la temperatura de realizare. Volumul bucatelor este indicat în anexa 6.

8.6. Regimul de alimentaţie va fi de 4-5 mese în zi. Valoarea calorică va fi repartizată: dejun - 25%, prînz - 35%, gustarea - 10-15% şi cina - 20-25%. Cu o oră înainte de somn copiii vor servi un pahar de lapte sau chefir.

8.7. Din toate bucatele pregătite zilnic se colectează o probă diurnă, care se pune în vase de sticlă (prealabil bine spălate şi opărite în uncrop) cu capac, garnitura - în vase aparte. Probele luate se păstrează o zi (24 ore) în frigider, într-un loc special cu temperatura de cel mult +6^°C.

8.8. Meniul de repartiţie se perfectează de lucrătorul medical, luîndu-se în considerare meniul-model pentru 7 zile, precum şi sortimentul de produse alimentare. Cînd lipsesc produsele indicate în sortiment, înlocuirea lor se efectuează conform anexei 7. Sînt excluse din raţia alimentară sosurile picante, muştarul, hreanul, piperul, oţetul, cafeaua naturală.

8.9. Prepararea şi prelucrarea culinară a produselor alimentare se efectuează în corespundere cu cerinţele tehnologice de pregătire a bucatelor la întreprinderile alimentaţiei publice. Pregătirea bucatelor din produse alimentare se efectuează în 2 etape: a) prelucrarea rece a produselor; b) prelucrarea termică a semifabricatelor. Bucatele trebuie să fie gustoase, uşor asimilabile, să conţină cantităţi maximale de vitamine, săruri minerale şi substanţe nutritive. Bucatele se pregătesc pentru fiecare masă aparte şi se realizează în decurs de o oră din momentul pregătirii lor numai la masa dată. Legumele şi cartofii se pun la fiert cînd apa clocoteşte, iar vasele se închid cu capac. Verdeaţa proaspătă se pune în bucatele pregătite numai în timpul realizării lor. Legumele folosite în stare naturală (salate sau întregi) e necesar de spălat minuţios cu apă curgătoare, de curăţat, apoi iarăşi de spălat cu apă potabilă. Înmuierea prealabilă a legumelor (pînă la prelucrarea culinară) este interzisă. În salate uleiul vegetal se adaugă înainte de servirea lor.

Bucatele sînt supuse prelucrării termice, care se realizează prin fierbere, prăjire, înăbuşire sau coacere. În scopul profilaxiei intoxicaţiilor alimentare bucatele din produse excesiv perisabile (carne, peşte etc. - pîrjoale, chiftele, şniţele etc.) se supun unei prelucrări termice duble: la început se prăjesc bine pe o parte şi pe alta timp de 10 minute, iar apoi în rolă la temperatura de 250-280^°C timp de 5-8 minute. Crenvurştii, salamurile pot fi întrebuinţate numai după ce se fierb timp de 5 minute, iar ouăle - 10-13 minute. Laptele înainte de întrebuinţare trebuie fiert timp de 2-3 minute. Bucatele din carne fiartă pentru felul doi (găini etc.), de altfel şi carnea mărunţită, adăugată la felul întîi, necesită prelucrare termică dublă - fierberea în bulion, păstrîndu-se în el pînă la realizare. Pentru pregătirea omletei se folosesc numai ouă dietetice. Omleta se pregăteşte, avînd un strat de 2,5 - 3 cm, în decurs de 8 - 10 min. la temperatura de 180^°- 200^°C în rolă. Budinca trebuie să aibă un strat de 3 - 4 cm şi să se pregătească în rolă la temperatura de 180^°- 200^°C timp de 20 - 30 min.

8.10. Se interzice de a pregăti: lapte covăsit, macaroane cu carne tocată, blinele cu carne, răcituri, iaurt şi alte lactate acidofile, produse de cofetărie cu cremă, farşmac din scrumbie, pateuri. Se interzice categoric de a consuma fără prelucrare termică: lapte, brînză de vacă, smîntînă şi mazărea verde. Nu se vor folosi: caltaboşuri, lebărvurşti, ouă şi carne de palmipede, produse de conservare casnică şi, de asemenea, ciuperci.

8.11. Distribuirea bucatelor se permite numai după ce lucrătorii medicali au apreciat calitatea organoleptică a fiecărui fel de bucate, ca: aspectul, culoarea, consistenţa, mirosul şi gustul. Porţia pentru aprecierea calităţii ei se ia nemijlocit din cazane. Rezultatele aprecierii se înregistrează într-un registru de rebutare a bucatelor. Dacă nu s-a respectat tehnologia pregătirii bucatelor şi ele nu sînt pe deplin fierte, nu se permite distribuirea lor.

8.12. Numărul tacîmurilor va corespunde normelor de asigurare cu ele a întreprinderilor de alimentaţie publică, dar nu mai puţin de 2 pentru un loc în sala de mese. Nu se admite vesela emailată cu emailul ştirbit, vesela din aluminiu şi duraluminiu se va folosi numai la prepararea bucatelor şi păstrarea lor într-un timp scurt. Nu se admite folosirea veselei cu fisuri şi cu margini sparte.

8.13. Spălarea veselei se va efectua mecanic sau manual. Pentru spălarea manuală a farfuriilor cantina va fi dotată cu trei căzi, iar a paharelor etc. - cu două. Dotarea cu cele 5 căzi a încăperii pentru spălarea veselei este obligatorie şi în cazul cînd ultima va dispune de maşina de spălat. Cada a treia va dispune de grilaj şi furtun mobil cu o sită de duş pentru clătirea veselei. Căzile în locul racordării la sistema de canalizare vor avea o întrerupere de 20 mm.

8.14. Spălarea veselei de masă prin metoda manuală include:

- înlăturarea rămăşiţelor de bucate cu peria sau cu o lopăţică de lemn în vase speciale pentru rămăşiţe;

- spălarea în apă cu t^°- 40-50^°C cu adăugarea detergenţilor (anexa 8);

- spălarea în apă cu t^°- 40-50^°C cu adăugarea detergenţilor în cantităţi de două ori mai mici ca în prima cadă;

- clătirea veselei cu apă fierbinte cu t^° - 65^°C ori cu ajutorul unui furtun flexibil cu ajutaj stropitor (vesela se va afla în plase metalice);

- uscarea veselei pe stelajuri sau pe un raft cu grile.

8.15. Spălarea veselei de sticlă şi a tacîmurilor include:

- spălarea în apă cu t^° - 40-50^°C cu adăugarea detergenţilor;

- clătirea cu apă caldă curgătoare cu t^° - 65^°C (nu mai mică).

Tacîmurile spălate se vor opări cu uscarea lor ulterioară în aer liber.

La sfîrşitul zilei de lucru toată vesela de masă se va dezinfecta în 0,2% soluţie de clorură de var sau de cloramină, 0,1% soluţie de hipoclorită de calciu la t^° - 30^°C (nu mai puţin) timp de 10 min.

8.16. Spălarea veselei de bucătărie include:

- eliberarea veselei de bucătărie de rămăşiţe cu peria sau lopăţica de lemn: rămăşiţele arse şi prinse de pereţi se vor înmuia adăugînd apă caldă şi sodă calcinată;

- spălarea cu o perie sau burete (cu excepţia celor de metal), în apă cu t^° - 40^°C cu adăugarea detergenţilor;

- clătirea cu apă cu t^° - 65^°C;

- uscare în poziţie răsturnată pe stelajuri sau rafturi cu grile.

Pentru tratarea veselei de bucătărie se vor prevedea 2 căzi.

8.17. Periile, bureţii după spălarea veselei se spală în apă fierbinte cu detergenţi apoi se clătesc şi se usucă păstrîndu-se în locuri speciale.

8.18. Tăvile la sfîrşitul zilei de lucru se spală în încăperile pentru spălarea veselei de masă cu apă fierbinte cu detergenţi, apoi se clătesc şi se usucă. După fiecare folosire se şterg cu un şerveţel.

8.19. În spălătorii se vor afişa instrucţiuni privind tratarea veselei.

8.20. Mesele se spală cu apă fierbinte cu săpun şi sodă, folosind buretele de spălat.

8.21. Responsabili de organizarea şi calitatea alimentaţiei elevilor în tabere sînt directorul şi medicul.

Lucrătorii medicali supraveghează:

- calitatea produselor prin efectuarea rebutării lor, determinînd indicii organoleptici: aspectul exterior, consistenţa, culoarea, mirosul şi gustul, cu perfectarea documentelor necesare;

- condiţiile de păstrare şi respectare a termenelor de realizare.;

- calitatea bucatelor cu colectarea probelor diurne;

- asigurarea şi consumarea sortimentului de produse alimentare în timp de 10 zile, cu perfectarea listei de acumulare;

- colectarea şi păstrarea corectă a probelor diurne a bucatelor;

- respectarea regulilor igienei personale de către lucrătorii blocului alimentar.

IX. REGIMUL ZILEI

9.1. Regimul zilei în taberele de odihnă trebuie să fie diferenţiat în dependenţă de vîrsta elevilor: prima de la 6-7 ani pînă la 9 ani; a doua de la 10 ani pînă la 14 ani.

Regimul zilei (model)

  Pentru copiii de 7-9 ani durata lucrului social-util este de - 1 oră/zi; 10-11 ani - 1,5 ore; 12-13 ani - 2 ore; pentru adolescenţii de 14 ani - 3 ore/zi. Copiii, începînd cu vîrsta de 12 ani, pot participa la recoltarea roadei, creşterea şi întreţinerea păsărilor de casă etc.

9.2. În timpul efectuării serviciului la bucătărie şi în sufragerie copiii nu se admit la prepararea, distribuirea la bucătărie şi transportarea bucatelor, curăţirea legumelor fierte, tăierea pîinii, spălarea veselei etc.

9.3. Se interzice admiterea copiilor la efectuarea lucrărilor, care solicită efort fizic (mişcarea greutăţilor, tăierea lemnului, spălarea albiturilor etc.), cu pericol pentru viaţă (spălarea geamurilor), cu pericol epidemiologic (efectuarea curăţeniei în WC-uri, lavoare, curăţarea lăzilor cu gunoi, prelucrarea cupei bazinului). Copiii nu vor fi de serviciu la bucătărie şi pe teren mai des de o dată în 7-10 zile.

X. EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI MĂSURILE DE ÎNTREMARE A SĂNĂTĂŢII

10.1. Toate formele de educaţie fizică folosite în tabere trebuie să corespundă vîrstei, stării de sănătate, nivelului de dezvoltare fizică şi gradului de antrenare a elevilor.

10.2. În taberele de odihnă vor practica:

- gimnastica igienică de dimineaţă;

- jocuri şi distracţii sportive;

- călirea organismului cu băi de aer, soare şi apă;

- ocupaţii cu educaţia fizică în detaşamente, cercuri, echipe, secţii, învăţarea înotului;

- plimbări pe teren, participarea la excursii şi marşuri turistice;

- participarea la competiţii sportive şi jocuri distractive.

Activitatea de educaţie fizică se va coordona cu medicul.

10.3. Medicul taberei repartizează elevii în grupe medicale de educaţie fizică: de bază şi pregătitoare. Elevii din grupa de bază au dreptul de a participa la toate competiţiile şi manifestările sportive fără restricţii, iar cei din grupa pregătitoare pot să se ocupe în unul din cercurile sportive, fără a participa la competiţii.

10.4. Gimnastica de dimineaţă e un element obligatoriu al regimului zilei elevilor. Ea va fi efectuată zilnic (pe timp de ploaie - în încăperi bine aerisite) în decurs a 10-15 minute, elevii fiind îmbrăcaţi în chiloţi, fetele în chiloţi şi maiou, iar pe timp friguros în treninguri.

10.5. Vîrsta elevilor, care pot participa la excursii şi marşuri turistice cu durata de 1-2 zile şi distanţa de parcurgere 10-25 km, trebuie să fie de cel puţin 7-10 ani. La fiecare 2-4 km se fac popasuri de 5-10 minute, iar la orele 12-16⁰⁰ într-un loc uscat şi umbros se face un popas pentru odihnă şi alimentaţie. Înnoptarea elevilor poate fi organizată în corturi. Îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie să fie uşoară şi comodă.

Normativele, ce ţin de organizarea măsurilor turistice şi excursiilor:

Toţi participanţii la trafic (marş) trebuie să se supună examenului medical. Rutele, locul pentru scăldat se controlează în prealabil de către instructorul de turism şi se coordonează cu centrele de medicină preventivă teritoriale.

Prezenţa medicului în timpul realizării măsurilor turistice e obligatorie.

Sortimentul de produse alimentare necesare unui copil într-o zi de turism trebuie să fie: pîine - 400 g; crupe şi macaroane - 200 g; zahăr - 50 g; unt - 50 g; fructe uscate - 50 g; conserve din carne sau peşte -100 g.

10.6. Procedurile de călire trebuie să înceapă chiar din primele zile ale schimbului.

10.7. Băile de soare, avînd un randament sporit de acţiune asupra organismului elevului, necesită o dozare strictă. Ele se realizează sub supravegherea medicului taberei, cel mai potrivit timp de aplicare a acestor băi se consideră orele 10³⁰-12⁰⁰. Durata primei băi de soare va fi de 4 minute, a cîte un minut pentru fiecare parte a corpului: spate, piept şi părţile laterale. Ulterior durata lor se va mări treptat cu 2-3 minute şi va constitui cel mult 35-45 minute. Din primele zile după gimnastica de dimineaţă se va face fricţiunea corpului cu un şervet umed, iniţial cu apă caldă (30-35^°), apoi cu rece (10-15^°).

10.8. Elevii se vor scălda zilnic, iar în zilele călduroase de 2 ori. Durata scăldatului în primele zile va fi de 5-7 minute, iar mai apoi treptat va spori pînă la 25-30 minute. Iniţial, timp de o săptămînă, temperatura aerului trebuie să fie nu mai mică de 23^°, iar a apei de 20^°, ca apoi temperatura apei să nu fie mai mică de 16^° pentru copiii din grupa de bază şi de 18^° pentru cei din grupa pregătitoare.

10.9. În timpul aflării copiilor în tabere se recomandă să fie învăţaţi a înota.

10.10. Termenele de practicare a educaţiei fizice după unele maladii acute sînt indicate în tabelul următor:

XI. EDUCAŢIA IGIENICĂ

11.1. Medicul elaborează planul de educaţie pentru sănătate a elevilor pentru fiecare schimb. Educaţia pentru sănătate se efectuează de lucrătorii medicali şi profesori. În fiecare detaşament se numesc inspectori de igienă.

11.2. Temele principale ale convorbirilor cu elevii (durata de cel mult 15-20 min.) sînt: profilaxia intoxicaţiilor cu ciuperci, plante şi pomuşoare otrăvitoare; profilaxia traumatismului la copii şi acordarea primului ajutor în caz de accidente; profilaxia tabagismului, alcoolismului şi narcomaniei; igiena personală, profilaxia maladiilor sexual transmisibile, SIDA etc.

11.3. Educaţia igienică a elevilor se bazează pe propagarea modului sănătos de viaţă.

XII. PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ASISTENŢEI MEDICALE A COPIILOR

12.1. Statele personalului medical se stabilesc în corespundere cu statele-tip ale personalului administrativ, pedagogic, medical etc. pentru tabere. Lucrătorii medicali sînt numiţi în funcţie de către organele ocrotirii sănătăţii şi aprobaţi de comitetul sindical, în subordonarea căruia se află tabăra.

12.2. Lucrul metodic şi controlul lucrului efectuat de medici şi personalul medical al taberelor de întremare se efectuează de către specialiştii Centrelor Medicilor de Familie şi Centrelor de Medicină Preventivă.

12.3. Obligaţiunile lucrătorilor medicali:

12.3.1. Efectuarea lucrului organizatoric în ajunul sosirii în tabără a copiilor:

- controlul preliminar al pregătirii încăperilor, lotului taberei, locurilor destinate pentru scăldat şi practicarea sportului;

- recepţia taberei în ajunul sosirii copiilor (în comun cu reprezentanţii CMP, organizaţiei sindicale, directorul taberei etc.);

- mobilarea şi dotarea cabinetului medical şi izolatorului, asigurarea lor cu medicamente şi pansamente, documentaţie medicală;

- controlul fişelor medicale a fiecărui lucrător al taberei;

- efectuarea examenului medical al copiilor în ajunul plecării lor în tabără în scopul depistării bolnavilor;

- controlul f.079 "Certificatul medical al elevului care se va deplasa în tabăra de întremare" (anexa 9).

12.3.2. Lucrul curativ şi profilactic a personalului medical al taberei:

- observarea sistematică a sănătăţii copiilor, în special, a copiilor cu diverse devieri ale stării sănătăţii (grupa cu regim cruţător);

- repartizarea copiilor în grupe de educaţie fizică;

- informarea instructorului de cultură fizică şi sport referitor la starea sănătăţii copiilor, despre regimul recomandat pentru copiii cu diverse devieri ale stării de sănătate;

- primirea zilnică a copiilor bolnavi, izolarea lor, tratarea copiilor aflaţi în izolator, efectuarea spitalizării copiilor bolnavi în instituţiile curative;

- acordarea primului ajutor medical în caz de accidente şi transportarea în cel mai apropiat staţionar;

- semnalizarea urgentă în instituţiile sanitare din localitatea cea mai apropiată despre cazurile de afecţiuni, organizarea spitalizării şi transportării la spital a celor afectaţi;

- efectuarea controlului ce ţine de organizarea nutriţiei copiilor: calitatea produselor transportate, condiţiile de păstrare a acestora, respectarea termenelor de realizare, tehnologiei de pregătire a bucatelor, calitatea bucatelor, starea sanitară a cantinei, spălarea veselei, efectuarea vitaminizării bucatelor cu vit. "C", examenul zilnic a personalului cantinei şi copiilor de serviciu la maladiile purulente, colectarea probelor de zi;

- controlul sistematic al stării sanitare şi amenajării tuturor încăperilor şi terenului taberei, surselor de asigurare cu apă, respectării igienei personale de către copii şi personal;

- organizarea şi efectuarea măsurilor sanitaro-antiepidemice;

- organizarea jocurilor, victorinelor, zilelor sănătăţii, seratelor, posturilor sanitare şi controlul lucrului lor;

- supravegherea medicală a educaţiei fizice a copiilor, întreţinerii locurilor destinate educaţiei fizice a copiilor (gimnastică matinală, înot, competiţii, jocuri sportive, lucrul secţiilor sportive, turism, excursii, plimbări etc.);

- controlul sistematic asupra efectuării măsurilor de întremare (proceduri de călire - băi solare, aeriene şi de apă etc.);

- participarea la organizarea marşurilor turistice şi excursiilor (consultarea copiilor, controlul îmbrăcămintei, încălţămintei, trusei medicale etc.);

- perfectarea registrelor medicale, dărilor de seamă şi efectuarea analizei eficienţei întremării copiilor în tabără.

12.4. Rezultatele întremării şi odihnei copiilor se notează în certificatul medical (079), care va fi transmis medicului din şcoală sau Centrului Medicilor de Familie.

În caz că copilul a suportat vreo maladie, în certificatul medical se indică diagnoza şi durata îmbolnăvirii.

12.5. Lista documentaţiei medicale :

- certificatul medical al elevului (f. 079/u);

- registrul de evidenţă a bolnavilor (f. 074/u);

- registrul de evidenţă a maladiilor infecţioase (f. 060/u);

- registrul izolatorului (f. 125/u);

- registrul de evidenţă a stării sanitare a instituţiei (f. 308/u);

- registrul de evidenţă a propagării modului sănătos de viaţă (f. 038/u ).

XIII. APRECIEREA EFICIENŢEI ÎNTREMĂRII COPIILOR

13.1. Se petrece pe baza comparării rezultatelor a două examene medicale - la începutul şi sfîrşitul schimbului.

Sînt analizaţi următorii indici:

- dezvoltarea fizică a copilului;

- starea funcţională a sistemelor organismului;

- nivelul pregătirii fizice;

- morbiditatea.

În cadrul aprecierii dezvoltării fizice e necesar de calculat indexul Quetelet (corespunderea masei taliei corpului).

Indexul Quetelet=masa (greutatea) în kg/Înălţimea în m² (P/H² ).

Norma ce ne demonstrează, că dezvoltarea fizică e armonioasă, constituie pentru copiii de:

Exemplu: băiatul N. de 9 ani (de la 8 ani 6 luni pînă la 9 ani 5 luni şi 29 zile), are greutatea 31 kg, talia 135 cm.

Talia (H) - 135 cm =1 m 35 cm.

H² =1,35x1,35=1,8

Indexul = 31 kg/1,8 m² =17.

Aşadar, copilul se dezvoltă armonios, greutatea corespunde taliei. Majorarea indexului cu 2 unităţi vorbeşte despre surplusul masei, micşorarea cu 2 unităţi - despre deficitul ei.

13.2. Cel mai important criteriu al eficienţei întremării copiilor - majorarea posibilităţilor funcţionale ale organismului.

În acest scop se efectuează probele funcţionale ale sistemelor cardiac şi respirator şi se determină randamentul fizic al copiilor.

13.2.1. Starea funcţională a sistemului cardiac se apreciază cu ajutorul probei ortostatice. Metoda efectuării: peste 3 min. după ce copilul a stat culcat pe spate se măsoară frecvenţa contracţiilor cardiace (cu intervale de 10 sec.) şi tensiunea arterială, apoi, după ce pacientul se scoală rapid, se efectuează aceleaşi măsurări în această poziţie. De altfel, creşterea pulsului cu 4 bătăi/min., şi creşterea tensiunii arteriale cu 10 mm a coloanei de mercur este calificată ca o reacţie normală şi e luată drept index, egal cu 100 (vezi tabelul 1).

TABELUL 1. Aprecierea indicilor probei ortostatice

Indicele optimal - 100-85, admisibil - 84-75, negativ - 74-60. Mărirea indicelui în procesul cercetărilor dinamice indică acţiunea pozitivă a regimului motric.

13.2.2. Starea funcţională a sistemului respirator trebuie să fie apreciată conform probei lui Ghenci (reţinerea expiraţiei).

Proba Ghenci se efectuează astfel: copilul, fiind cu nasul astupat, face o expiraţie liberă pe gură şi ţine gura închisă pînă la apariţia unor senzaţii neplăcute. Acest timp e fixat cu ajutorul cronometrului. În tabelul 2 sînt date mărimile medii ale acestui indice pentru copiii de vîrstă şi sex diferit.

TABELUL 2. Valorile indicelui reţinerii respiraţiei la expiraţie la copii (sec)

Mărirea indicelui reţinerii respiraţiei la copii cu 10% şi mai mult denotă o deviere pozitivă, micşorarea acestui indice cu 10% - deviere negativă, fapt care ne vorbeşte despre scăderea rezistenţei organismului în cazul deficienţei de oxigen.

13.2.3. Capacitatea lucrului fizic al copiilor se recomandă de apreciat după indicii rezistenţei şi forţei musculare.

Forţa musculară se apreciază la copii cu ajutorul dinamometrului.

Mîina dreaptă (la stîngaci - stînga) ţinută orizontal.

TABELUL 3. Puterea (forţa) musculară a mîinilor copiilor (kg)

Majorarea forţei musculare cu 10% şi mai mult indică o organizare corectă a educaţiei fizice în tabără. Micşorarea cu 10% - despre organizarea incorectă a acestui proces.

Aprecierea rezistenţei musculare se efectuează, de asemenea, cu ajutorul dinamometrului. Copilul strînge dinamometrul de 5 ori cu interval de 5 - 7sec. Se compară primul şi al cincilea rezultat. Acest indice scade, în medie cu 10 - 15% în dependenţă de starea fizică a copilului. Cu cît această diferenţă este mai mică, cu atît rezistenţa musculară este mai mare. Micşorarea diferenţei între aceste date de la începutul şi sfîrşitul schimbului în tabără vorbeşte despre micşorarea sau creşterea rezistenţei.

13.3. Un indice important este şi dinamica pozitivă a pregătirii fizice a copilului, îmbunătăţirea rezultatelor la alergări (30 m şi 60 m) pentru viteză şi rezistenţă (300 - 500 m) .

13.4. Eficienţa întremării (anexa 10) copiilor în tabără poate fi apreciată ca fiind:

- bine pronunţată (exprimată), mai mult de 50% de probe sînt pozitive;

- slab pronunţată, numai unele probe sînt pozitive;

- lipseşte complet.

13.5. În cazul, cînd efectul întremării lipseşte, personalul medical împreună cu conducerea taberei trebuie să analizeze cauzele, să depisteze neajunsurile în organizarea regimului respectiv de educaţie fizică şi practicare a sportului şi să înlăture aceste neajunsuri.

XIV. DISPOZIŢII FINALE

14.1. Responsabilitatea pentru respectarea cerinţelor prevăzute în prezentele reguli sanitare o poartă persoanele cu funcţii de răspundere a taberelor.

14.2. Nerespectarea prezentelor reguli sanitare atrage după sine răspundere disciplinară, administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

14.3. Supravegherea privind respectarea cerinţelor stabilite în prezentele reguli sanitare se realizează de către organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi departamental ale Republicii Moldova în corespundere cu prevederile Legii "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" nr.1513-XII din 16.06.93, art.37 şi 38.

Anexa 1

Componenţa şi suprafaţa încăperilor pentru trai

Anexa 2

Componenţa, numărul şi suprafaţa terenurilor pentru educaţie fizică şi întremare

Anexa 3

Măsuri de combatere a muştelor

Anexa 4

Normele de produse alimentare pentru un copil în zi (în grame)*

Anexa 5

Termenele de valabilitate ale produselor alimentare

Anexa 6

Anexa 7

Tabelul substituirii produselor alimentare în dependenţă de substanţele nutritive

Anexa 8

LISTA

Preparatelor degrasante admise pentru prelucrarea veselei

Preparate dezinfectante acceptate pentru prelucrarea suprafeţelor

Anexa 9

Certificat medical pentru elevii care pleacă în tabăra de odihnă (f.079)

Anexa 10

Dinamica eficacităţii întremării sănătăţii copiilor

Anexa 11

Actul de recepţie a taberei

"____" ______________200__ Nr.______

Anexa 12 (f-317)

Permisiunea de funcţionare a taberei de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor