Hotărîre nr.23 din 16.05.2014 cu privire la Raportul auditului conformităţii cu elemente de performanţă "Există probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluţionare stringentă"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului conformităţii cu elemente de performanţă “Există

probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi

achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice,

care necesită soluţionare stringentă”

nr. 23  din  16.05.2014

 (în vigoare 06.06.2014) 

Monitorul Oficial nr.147-151 art.20 din 06.06.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, respectiv, dl V.Secaş şi dna L.Lozovanu, secretarului Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice dna T.Ivasiuc, directorului general adjunct al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru dl A.Morcov, preşedinţilor raioanelor Briceni şi Rîşcani, respectiv, dna E.Bandalac şi dl I.Parea, vicepreşedinţilor raioanelor Străşeni şi Donduşeni, respectiv, dl S.Nicula şi dna T.Cojocaru, secretarilor comisiilor speciale dl V.Statnîi, dna V.Garaşciuc, dna R.Delimarschi, dna A.Mironova, precum şi a secretarului Comisiei speciale din mun.Chişinău dna V.Cobzarenco, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ (cu modificările ulterioare), a examinat Raportul auditului performanţei “Există probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluţionare stringentă”.

——————————

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

La 08.12.1992, Parlamentul a adoptat Legea nr.1225-XII “Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”, care prevede restituirea averii confiscate sau naţionalizate persoanelor reabilitate, repunerea în drepturi a persoanelor supuse represiunilor politice şi despăgubirea cetăţenilor prejudiciaţi, iar prin completările şi modificările efectuate prin Legea nr.186-XVI din 29.06.2006² a fost îmbunătăţit cadrul normativ în domeniul protecţiei victimelor represiunilor politice.

——————————

² Legea nr.186-XVI din 29.06.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

În scopul executării prevederilor legii menţionate, autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor şi municipiilor Chişinău şi Bălţi au instituit comisii speciale , iar modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice s-a aprobat de către Guvern la 05.06.2007³.

——————————

³ Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice.

Reieşind din domeniul auditat, în conformitate cu procedurile aplicate şi aspectele evaluate, s-au identificat numeroase iregularităţi şi vulnerabilităţi în procesul de stabilire a compensaţiilor pentru persoanele reabilitate. Comisiile speciale necesitau a fi instruite în mod organizat la nivel central, pentru a înţelege mai bine atribuţiile şi sarcinile delegate prin lege. Membrii acestora au simţit şi lipsa unui ghid practic de aplicare a legislaţiei aferente aspectelor de evaluare, stabilire şi achitare a despăgubirilor persoanelor represate, care au fost şi mai rămîn a fi foarte complexe şi diferite. Nici preocuparea autorităţilor administraţiei publice locale de aplicarea cît mai corectă a prevederilor Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi de asigurarea calităţii activităţii comisiilor speciale nu a fost una suficientă. Toate cele menţionate au avut efecte negative asupra performanţei activităţii comisiilor speciale, nefiind înregistrate progrese în acest sens.

Situaţia creată reprezintă un risc de nerealizare conformă a obiectivelor stabilite de cadrul legal privind compensarea valorii averii persoanelor reabilitate, fapt ce atrage după sine alocarea şi achitarea unor sume importante de mijloace publice. Numai în perioada 2008-2013 suportul financiar alocat din bugetul de stat a constituit 117,1 mil.lei pentru 435 de familii beneficiare.

Constatările expuse în Raportul de audit relevă că instrumentele implementate şi utilizate de autorităţile abilitate la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice n-au fost eficiente şi suficiente. Iregularităţile identificate relevă necesitatea soluţionării în cadrul comisiilor speciale a unui şir de probleme de ordin organizaţional şi funcţional, precum şi a operării unor modificări în cadrul legal. Printre cauzele determinate care au influenţat direct procesele de stabilire şi achitare a compensaţiilor se menţionează:

• carenţele şi rezervele cadrului regulator ce vizează determinarea obiectivă a valorii averii persoanelor represate şi stabilirea corectă a compensaţiilor;

• lipsa unor reglementări interne prin care să fie stabilite operaţiunile ce cad în sarcina fiecărui membru din cadrul comisiei, precum şi existenţa unor reglementări incomplete, insuficiente sau interpretabile;

• neimplicarea în procesul de examinare şi evaluare a documentelor a tuturor membrilor comisiei, precum şi lipsa unui control intern eficient care să asigure aplicarea adecvată a tuturor reglementărilor legale;

• nedeterminarea responsabilităţilor şi termenelor de realizare a fiecărei sarcini, fiind utilizate proceduri neeficiente;

• neidentificarea riscurilor aferente principalelor slăbiciuni şi a zonelor sensibile la fraudă în procesul de stabilire a compensaţiilor;

• lipsa unui sistem unificat de evidenţă, gestionare şi administrare a compensaţiilor stabilite pentru beneficiari;

• colaborarea neadecvată între organele abilitate cu executarea rapoartelor de evaluare a bunurilor şi lipsa unei analize profunde din partea comisiilor speciale asupra documentelor înaintate spre examinare;

• conlucrarea insuficientă a Comisiei guvernamentale cu comisiile speciale, ce a avut ca efect nesoluţionarea problemelor apărute privind aplicarea actelor normative sau interpretarea eronată a acestora;

• lipsa procedurilor pentru identificarea cetăţenilor care au fost despăgubiţi în baza legii anterioare;

• neasigurarea obligativităţii depunerii de către solicitanţi a tuturor documentelor prevăzute de actele normative;

• preocuparea redusă pentru determinarea corectă a valorii averii confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice , ce rezultă din evaluarea neconformă a documentelor depuse de beneficiari, nestabilirea cerinţelor de reevaluare a averii în cazuri suspecte şi de informare a organelor abilitate;

• achitarea neregulamentară a compensaţiilor şi utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în urma efectuării unor plăţi pentru bunuri care nu se restituie;

• nestabilirea procedurilor la evaluarea documentelor în cazul determinării moştenitorilor legali;

• acceptarea declaraţiilor depuse de martori cu nerespectarea normelor legale la identificarea averii solicitanţilor;

• omiterea de către comisiile speciale a termenului de adresare şi contestare a hotărîrii instanţei judecătoreşti în instanţa superioară;

• neantrenarea corespunzătoare în procesul de examinare a cererilor a primarilor din localităţile unde au domiciliat anterior solicitanţii, ceea ce a condiţionat admiterea şi examinarea unor informaţii dubioase, prezentate de aceştia, şi, ca urmare, adoptarea deciziilor nefondate;

• manifestarea unei preocupări reduse la nivelul structurilor de inspecţie financiară din cadrul Ministerului Finanţelor pentru identificarea cazurilor de stabilire a plăţilor necuvenite şi redresarea situaţiilor create.

Rezumînd cele menţionate în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre, se atestă că mecanismele şi instrumentele implementate şi utilizate de autorităţile abilitate la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu sînt eficiente şi suficiente. Nereglementarea corespunzătoare a activităţii comisiilor speciale a generat carenţe şi vulnerabilităţi la toate etapele procesului de stabilire a compensaţiilor victimelor represiunilor politice.

Totodată, Curtea de Conturi evidenţiază că la nivel de ţară nu se ţine un registru manual sau un sistem informaţional privind evidenţa compensaţiilor stabilite persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi a beneficiarilor de compensaţii, fapt ce menţine riscul major de achitare neregulamentară a compensaţiilor urmaşilor acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Există probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluţionare stringentă”, conform Anexei.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit anexat se remit:

2.1. Comisiilor speciale din raioanele: Briceni, Donduşeni, Străşeni, Rîşcani şi mun.Chişinău, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor constatate, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind:

- activitatea Comisiilor speciale din raioanele: Briceni, Donduşeni, Străşeni, Rîşcani şi mun.Chişinău;

- examinarea propunerilor înaintate de către comisiile speciale privind achitarea compensaţiei respective din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în bugetul de stat;

2.3. Inspecţiei Financiare, în conformitate cu funcţiile atribuite şi reieşind din spectrul iregularităţilor depistate, pentru dispunerea verificărilor pe viitor în cadrul altor comisii speciale în vederea realizării unui proces eficient de stabilire a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice;

2.4. Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice, pentru:

2.4.1. responsabilizarea comisiilor speciale în scopul prevenirii achitării neregulamentare a compensaţiilor în situaţiile identificate în cadrul auditului;

2.4.2. întreprinderea măsurilor eficiente pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă victimele represiunilor politice şi perfecţionarea modalităţilor de comunicare cu comisiile speciale la explicarea şi rezolvarea problemelor semnalate;

2.4.3. instituirea unui mecanism de evidenţă a persoanelor despăgubite în scopul evitării unor achitări duble sau triple;

2.4.4. efectuarea unei inventarieri, cu contrapunerea datelor privind persoanele reabilitate, despăgubite, precum şi a celor ce urmează a fi despăgubite, în scopul estimării necesarului de resurse financiare;

2.5. Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Întreprinderii de Stat “Cadastru” şi oficiilor cadastrale teritoriale, pentru:

- instituirea unor proceduri de verificare a corectitudinii evaluării bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice;

- abilitarea cu dreptul de evaluare a bunurilor mobile, în exclusivitate a unei întreprinderi de stat, cum ar fi Camera de Comerţ şi Industrie, în scopul evitării dublării unor activităţi, precum şi a interpretărilor neunivoce ale cadrului juridic în procesul de evaluare a bunurilor mobile;

2.6. Autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul II, pentru:

2.6.1. examinarea în cadrul şedinţelor Consiliilor a rezultatelor auditului în vederea fortificării capacităţilor comisiilor speciale şi evaluării vulnerabilităţilor care diminuează eficienţa gestionării fondurilor alocate pentru repunerea în drepturi a persoanelor reabilitate;

2.6.2. întreprinderea măsurilor de intensificare a controlului managerial asupra implementării corespunzătoare a mecanismului de acordare a compensaţiilor victimelor represiunilor politice;

2.7. Ministerului Justiţiei, pentru:

- revizuirea componenţei, competenţelor şi statutului Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice, inclusiv abilitarea acesteia cu funcţii de verificare a legalităţii deciziilor adoptate de către comisiile speciale pînă la admiterea acestora spre achitare;

- examinarea cadrului legal cu privire la termenele de prescripţie ce urmează a fi aplicate în cazul admiterii cererilor de restituire a valorii averii persoanelor supuse represiunilor politice de către comisiile speciale, cu înaintarea, prin intermediul Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice, a unor explicaţii corespunzătoare în acest sens;

- elaborarea şi operarea modificărilor în Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007⁴ privind abilitarea Ministerului Finanţelor cu dreptul de a verifica corectitudinea stabilirii valorii compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, pentru excluderea adoptării unor decizii dubioase de către comisiile speciale şi neadmiterea cazurilor de stabilire a compensaţiilor eronate, precum şi de utilizare ineficientă a mijloacelor bugetare;

——————————

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice”

2.8. Consiliului Superior al Magistraturii, pentru examinarea cazurilor de aplicare incorectă a prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.1992 “Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” la adoptarea hotărîrilor judecătoreşti privind restituirea terenurilor;

2.9. Curţii Supreme de Justiţie, pentru revizuirea Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.35 din 24.10.2003⁵ privind aplicarea uniformă a legislaţiei în domeniu în scopul aducerii acesteia în concordanţă cu mecanismul de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice prevăzut, ca rezultat al modificărilor operate, în anul 2006, în condiţiile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992;

——————————

⁵ Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.35 din 24.10.2003 “Cu privire la practica judiciară de aplicare a unor prevederi ale legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”.

2.10. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru examinarea în cadrul unei şedinţe de Guvern a rezultatelor auditului, în scopul evaluării punctelor slabe şi problemelor constatate, care limitează eficacitatea procesului de stabilire a compensaţiilor persoanelor represate şi gestionarea eficientă şi raţională a resurselor alocate;

2.11. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.12. Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.13. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; drepturile omului şi relaţii interetnice, pentru informare şi o posibilă utilizare la luarea deciziilor aferente repunerii în drepturi a persoanelor supuse represiunilor politice;

2.14. Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine.

3. Despre executarea cerinţelor din subpunctele 2.1.-2.9. ale prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

RAPORTUL

auditului conformităţii cu elemente de performanţă “Există probleme majore în

implementarea mecanismului de restituire a bunurilor şi achitare a compensaţiilor

persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluţionare stringentă”

LISTA ABREVIERILOR

SINTEZA

Curtea de Conturi a planificat şi a realizat prezentul audit în vederea evaluării eficienţei alocării şi utilizării mijloacelor publice destinate plăţilor cuvenite persoanelor supuse represiunilor politice, identificării proceselor şi instrumentelor aplicate de comisiile speciale la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi determinării faptului dacă fondurile alocate din bugetul de stat sînt direcţionate conform deciziilor adoptate. Totodată, auditul s-a axat pe examinarea modului în care autorităţile abilitate obţin rezultate dorite şi eficace, identificînd procesele cu riscuri majore de realizare neconformă a obiectivelor, astfel localizînd zonele vulnerabile, cu determinarea cauzelor care au generat iregularităţi.

Auditul a fost realizat la nivelul MF şi în cadrul a 5 comisii speciale, cărora li s-au alocat cele mai semnificative mijloace financiare pentru restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice din cadrul celor 32 de UAT. Suplimentar, au fost solicitate şi obţinute informaţiile necesare de la Comisia guvernamentală şi ARFC.

Deşi, iniţial, organele executive şi legislative, pe parcursul ultimilor 18 ani (perioada 1989-2006), au emis cîteva zeci de acte juridice în vederea soluţionării problemelor în domeniul protecţiei victimelor represiunilor politice, implementarea acestora a avut efecte limitate, motivele fiind diferite. Aspectul vizat a resimţit o eficientizare şi o susţinere corespunzătoare numai urmare modificărilor efectuate de Legislativ, începînd cu anul 2006, prin revizuirea şi rectificarea mecanismului Legii nr.1225-XII din 08.12.1992¹, şi, ulterior, în anul 2007, de către Executiv, prin transpunerea în practică a noului mecanism de stabilire şi achitare de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice.

——————————

¹ Legea nr.186-XVI din 29.06.2006 “Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”.

În ce priveşte realizarea, în perioada anilor 2008-2013, a obiectivelor prestabilite în cadrul politicilor specifice domeniului auditat, evidenţiem următoarele progrese:

• Contribuţia considerabilă a Guvernului în susţinerea financiară a domeniului vizat, fiind alocate din contul bugetului de stat mijloace în sumă de 117,1 mil.lei;

• La nivel central, a fost constituită Comisia guvernamentală pentru problemele victimelor represiunilor politice;

• Comisiile speciale create în cadrul celor 32 de unităţi administrativ-teritoriale au adoptat decizii privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice pentru 435 de beneficiari, în valoare totală de 139,2 mil.lei, iar ţinînd cont de tranşele de achitare, acestora le-au fost restituite mijloace financiare în sumă de 90,2 mil.lei;

Totodată, pe lîngă evoluţiile pozitive înregistrate în implementarea noului mecanism de restituire a valorii averii prin achitare de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, auditul a identificat un şir de abateri şi iregularităţi de ordin legal, care, în fond, au avut un impact negativ asupra eficienţei utilizării banilor publici prin efectuarea unor cheltuieli defectuoase, persistînd şi riscul de fraudă.

Constatările echipei de audit au rezultat din examinarea unui eşantion de 227 de cereri (93,0% din cele 244 de cereri acceptate) în cadrul celor 5 comisii speciale auditate, pentru care s-au stabilit compensaţii în valoare de 103,2 mil.lei (95,7% din valoarea absolută de 107,8 mil.lei).

În contextul următor, evidenţiem principalele constatări şi concluzii ale misiunii de audit:

♦ Comisia guvernamentală şi-a îndeplinit parţial rolul de coordonator cu responsabilităţi privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul specific de activitate. În acelaşi timp, se atestă şi unele carenţe în aspectul monitorizării procedurilor aplicate de comisiile speciale la stabilirea compensaţiilor pentru averea confiscată, naţionalizată sau scoasă în alt fel din posesia persoanelor represate.

♦ Performanţa sistemului de control intern este redusă. La nivelul Consiliilor raionale, nu s-a reuşit implementarea unui sistem de control intern efectiv care ar gestiona şi minimiza riscurile aferente activităţii comisiilor speciale, inclusiv riscurile de fraudă şi corupţie.

♦ La nivelul comisiilor speciale, nu s-au stabilit atribuţiile membrilor acestora, iar procesul de evaluare a documentelor depuse de solicitanţi nu beneficiază încă de proceduri operaţionale care să definească foarte obiectiv şi transparent persoanele implicate, responsabilităţile acestora, etapele parcurse şi termenele de realizare a tuturor activităţilor.

♦ Comisiile speciale nu au dispus de proceduri şi instrucţiuni corespunzătoare în vederea aplicării corecte a prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.1992², iar reglementarea necorespunzătoare a activităţii a atras după sine carenţe la toate etapele procesului de stabilire a compensaţiilor. Astfel, comisiile speciale au admis abateri de la principiile de legalitate şi de bună gestiune financiară în 159 (70%) din cele 227 de cazuri verificate, care au determinat stabilirea compensaţiilor nejustificate în valoare totală de 50,9 mil.lei.

——————————

² Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 “Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1225-XII din 08.12.1992).

♦ Manifestarea unui grad scăzut de interoperabilitate între diferitele structuri ale Consiliului raional a generat executarea neconformă a propriilor decizii şi formarea discrepanţelor între deciziile adoptate de comisii şi demersurile privind solicitarea mijloacelor financiare, înaintate MF.

♦ Inexistenţa procedurilor pentru determinarea valorii averii în cazurile în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi în baza prevederilor legii anterioare a creat situaţii diferite. Astfel, Comisia specială din r-nul Briceni, fără a analiza şi a identifica partea de avere care n-a fost despăgubită, a aprobat achitarea compensaţiilor pentru 22 de beneficiari, pe cînd Comisia specială din r-nul Rîşcani nici n-a solicitat informaţia respectivă, nefiind identificaţi beneficiarii despăgubiţi anterior.

♦ Lipsa procedurilor clare la evaluarea documentelor în cazul determinării moştenitorilor legali a provocat confuzii în cadrul Comisiilor speciale din mun.Chişinău şi din r-nul Rîşcani, soldîndu-se cu nerespectarea cadrului legal la achitarea compensaţiilor în sumă de 3,8 mil.lei şi, respectiv, de 1,4 mil.lei.

♦ Neargumentarea calculelor la determinarea valorii averii persoanelor represate, precum şi admiterea erorilor în calcul de către Comisiile speciale din mun.Chişinău şi din raioanele Străşeni şi Briceni au avut ca efect utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de 0,6 mil.lei.

♦ În unele cazuri, actorii implicaţi în procesul decizional privind evaluarea, calcularea şi achitarea compensaţiilor aferente terenurilor au aplicat “propria lege”. Astfel, nerespectînd exigenţele legale, Comisiile speciale din raioanele Donduşeni, Străşeni şi Rîşcani au stabilit şi acceptat compensaţii pentru restituirea terenurilor semănate cu culturi pentru 36 de beneficiari, fapt ce a atras după sine majorarea neîntemeiată a cheltuielilor pentru restituirea compensaţiilor în sumă totală de 1,8 mil.lei. Se atestă şi cazuri de tratare diferită a problemei în cauză de către Comisiile speciale din mun.Chişinău şi din r-nul Străşeni şi întreprinderile de evaluare. Auditul a constatat că, deşi opiniile comisiilor menţionate, în unele cazuri, corespundeau exigenţelor legale, acestea au cedat în faţa rezultatelor prezentate de întreprinderile de evaluare, ale căror rapoarte prevedeau şi estimările pentru terenuri. Aşadar, problema privind restituirea terenurilor a condiţionat achitarea nelegală a compensaţiilor şi utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de 2,4 mil.lei. În acest sens, se evidenţiază următoarele:

♦ În pofida faptului că cadrul legal nu prevede restituirea valorii terenurilor, unele instanţe de judecată din mun.Chişinău au adoptat 5 hotărîri privind restituirea valorii terenurilor în sumă de 5,5 mil.lei, însă ratarea de către comisie a termenului de adresare şi contestate a unei hotărîri în instanţa superioară a dus la achitarea neregulamentară a compensaţiilor în sumă de 0,6 mil.lei, alte 4 hotărîri fiind contestate regulamentar, iar dosarele respective la momentul efectuării auditului aflîndu-se pe rol.

♦ Auditul a relevat că unii membri din cadrul comisiilor speciale au susţinut, contrar prevederilor legale, interesele beneficiarilor în instanţele de judecată. Un exemplu elocvent în acest sens este cazul constatat în r-nul Străşeni, cînd un membru al comisiei speciale, profitînd de cunoaşterea vulnerabilităţilor mecanismului de soluţionare a problemelor şi impedimentelor ce apar la stabilirea compensaţiilor, a susţinut în 8 cazuri cererile de constatare a bunurilor în instanţele de judecată.

♦ Executarea necorespunzătoare a art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, potrivit căruia bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiile cadastrale teritoriale, precum şi elaborarea tardivă a metodologiei de evaluare a bunurilor imobile au condiţionat faptul că, din 230 de evaluări ale bunurilor imobiliare în baza cărora s-au luat deciziile comisiilor speciale pentru achitarea compensaţiilor, 60 de evaluări (26,1% din totalul evaluărilor) s-au efectuat de către întreprinderi private, care, în unele cazuri, au majorat neîntemeiat costurile imobilelor sau n-au prezentat rapoarte de evaluare. Totodată, se relevă că a admis iregularităţi în procesul de evaluare a bunurilor imobile şi organul cadastral de stat, fiind acceptate declaraţiile martorilor depuse cu nerespectarea normelor legale sau comise erori de calcul.

♦ Nerespectarea de către toate comisiile speciale supuse auditării a normelor legale la identificarea averii solicitanţilor a condiţionat în 121 de cazuri (53,3% din cele 227 de cazuri evaluate) aprobarea compensaţiilor în valoare totală de 39,6 mil.lei, în temeiul declaraţiilor care nu au fost perfectate în corespundere cu normele procedurale, semnăturile din declaraţiile martorilor fiind autentificate de către notari şi primari. În acelaşi timp, argumentarea necorespunzătoare în procesele de examinare a cererilor primarilor din localităţile unde au domiciliat anterior solicitanţii a condiţionat admiterea şi examinarea unor informaţii dubioase prezentate de aceştia şi, ca urmare, adoptarea deciziilor nefondate.

În prezentul Raport de audit sînt generalizate principalele realizări, dar şi problemele şi neregulile care au influenţat negativ utilizarea raţională şi eficientă a mijloacelor bugetare, acesta conţinînd şi o serie de recomandări de îmbunătăţire a procesului de achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

INTRODUCERE

Problemele ce ţin de revendicarea averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod în anii 1917-1989, precum şi achitarea compensaţiilor pentru avere şi suferinţele ce le-au avut victimele represiunilor politice au cunoscut o atenţie sporită începînd cu anul 1989, cînd s-a încercat o primă reabilitare a lor. Pînă la acel moment Uniunea Sovietică nu dorea să recunoască sub nici o formă atrocităţile în masă care au fost comise de către regimul totalitar.

Care este semnificaţia noţiunii de “represiune politică” în norma juridică?

Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Cine sînt considerate victime ale represiunilor politice?

Potrivit exigenţei normelor legale, victime ale represiunilor politice sînt considerate:

• persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice;

• persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii;

• membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Care au fost primii paşi iniţiaţi în reabilitarea victimelor represiunilor politice? Ce prevedea cadrul normativ-legal existent în acest sens?

O primă încercare de reabilitare a victimelor represiunilor politice a venit din partea Executivului, începînd cu anul 1989. Astfel, la începutul anilor 90, o parte a victimelor represiunilor politice a fost reabilitată, urmare adoptării unui număr semnificativ de acte normative regulatorii în domeniu, pe lîngă executivele raionale din republică fiind formate şi comisii de reabilitare, abilitate cu atribuţii de examinare a cererilor victimelor represiunilor politice. Însă numai la 1 an şi 4 luni procedura de restituire a averii sau de achitare a compensaţiilor a fost stopată, fiind stopate şi activităţile comisiilor de reabilitare din motiv că valoarea compensaţiilor nu exprima real daunele cauzate cetăţenilor care au suferit în urma represiunilor politice.

După o stagnare a situaţiei timp de 2 ani, pentru prima dată, în luna decembrie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o normă legală specifică³ acestui domeniu, care avea drept scop reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite pe teritoriul actualei Republici Moldova şi compensarea, în măsura posibilităţilor, a daunelor materiale pe care le-au suportat în urma regimului totalitar.

——————————

³ Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 “Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990)”.

O primă încercare de a stabili un mecanism adecvat de restituire a averii victimelor represiunilor politice în contextul noii legi a fost adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.128 din 11.03.1993⁴. Pe lîngă reglementarea modulul de restituire a averii luate ilegal, Hotărîrea în cauză a plafonat şi valoarea maximă pentru averea ce nu putea fi restituită în mărime de 200,0 mii de ruble. În aceste condiţii, timp de 2 ani, comitetele executive au despăgubit aproape o pătrime din numărul total al persoanelor reabilitate⁵.

——————————

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.128 din 11.03.1993 “Despre măsurile pentru realizarea Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990)”.

⁵ http://www.expert-grup.org/old/library_upld/d111.pdf.

Deoarece practica de restituire era diferită în funcţie de abordările în cadrul AAPL, Guvernul, la 26.05.1995⁶, a creat un nou mecanism de revendicare a averii, de achitare a compensaţiilor pentru avere. Astfel, prin norma regulatoare, s-a stabilit că întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu orice formă de proprietate (succesorii lor în drepturi) şi cetăţenii (moştenitorii acestora), cărora iniţial li s-a transmis fără plată averea confiscată a represaţilor, naţionalizată sau luată în orice alt mod, o restituie cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi în baza cererilor personale ori ale moştenitorilor lor. În cazurile cînd, din motive obiective, averea nu s-a păstrat şi nu poate fi restituită, s-a prevăzut că valoarea ei se va recupera prin aplicarea preţurilor în vigoare la data satisfacerii cererii.

——————————

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.338 din 26.05.1995 “ Cu privire la restituirea averii, recuperarea valorii ei şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor”.

Pentru a avea aceeaşi consecvenţă în acţiuni, Guvernul a stabilit acelaşi plafon maxim – de 200 lei (echivalentul a 200,0 mii ruble) fiecărei familii de deportaţi, din care pentru clădiri urma să se achite pînă la 100 lei şi pentru alte bunuri – pînă la 100 lei. În cazul în care valoarea averii nu putea fi determinată, neexistînd documentele ce confirmă confiscarea, naţionalizarea sau luarea ei în orice alt mod, prejudiciul cauzat se recupera prin achitarea unei compensaţii în baza altor dovezi, prevăzute de lege. În aceste condiţii, persoanelor reabilitate sau moştenitorilor lor li se achita o compensaţie pentru toată averea reieşind din preţurile în vigoare la data satisfacerii cererii, însă mărimea ei nu depăşea 90 lei pentru fiecare familie deportată.

Dat fiind faptul că actul normativ prevedea plafonarea achitărilor pentru averea nelegitim confiscată sau naţionalizată care nu putea fi restituită în natură, Curtea Constituţională, la 20.07.1999, a constatat că această prevedere este neconstituţională⁷. Cu toate acestea, Guvernul abia peste 3 ani a abrogat prevederea anticonstituţională, care nu corespundea sensului noţiunii “repararea cauzei”, fiind atestată şi inacţiunea comisiilor de reabilitare.

——————————

⁷ Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 20.07.1999.

Revizuirea mecanismului prevăzut de Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 a constituit un fapt real în compensarea averii victimelor represiunilor politice

Doar în anul 2006 au fost operate modificări esenţiale privind problema victimelor represiunilor politice, urmare completării şi modificării de către Parlament⁸ a Legii nr.1225-XII din 08.12.1992. Astfel, conform modificării şi completării art.12 din legea menţionată, restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează în baza cererii, care se examinează de către comisiile speciale create în acest scop, iar în cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

——————————

⁸ Legea nr.186-XVI din 29.06.2006 “Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”.

Corespunzător, a fost reexaminat şi mecanismul de plată a compensaţiilor. Astfel, în cazul nedepăşirii valorii bunurilor de 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul depăşirii acesteia – pe o perioadă de pînă la 5 ani. La rîndul său, Guvernul, prin Hotărîrea nr.627 din 05.06.2007⁹, a aprobat modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor.

——————————

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice (în continuare – Regulamentul privind achitarea compensaţiilor).

Urmare a examinării detaliate a întregului proces de restituire a valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice, misiunea de audit a identificat consecutivitatea etapelor care urmează a fi parcurse de către persoanele represate în vederea obţinerii acestui drept, aceasta fiind prezentată detaliat în Anexa nr.1.

Informaţia generală privind competenţele actorilor implicaţi în procesul de examinare a cererilor victimelor represiunilor politice, prevăzute de legislaţie, se conţine în Anexa nr.2.

Schematic, modul de funcţionare a mecanismului de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice este reflectat în Figura nr.1.

Sursă: Schemă elaborată de către echipa de audit în baza prevederilor

Legii nr.1225-XII din 08.12.1992 şi Hotărîrii Guvernului nr.627 din 05.06.2007

Analiza per ansamblu a evoluţiei numărului de beneficiari, compensaţiilor stabilite şi a celor achitate în perioada anilor 2008-2013

Rezultatele auditului relevă că, în perioada 2008-2013, în total pe republică, comisiile speciale au calculat şi aprobat compensaţii pentru 435 de familii supuse represiunilor politice, datele fiind prezentate grafic în Diagrama nr.1.

Sursă: Date totalizate de către echipa de audit în baza informaţiilor prezentate

de către Ministerul Finanţelor şi comisiile speciale auditate

Prin urmare, cea mai mare pondere a familiilor beneficiare de compensaţii a fost înregistrată în anul 2009, acceptîndu-se compensaţii pentru 148 de familii (34,0% din numărul total). În anii 2010-2012, numărul acestora a oscilat, înregistrînd o descreştere semnificativă în anul 2012, cauzată de scăderea numărului de cereri depuse de solicitanţi şi de activitatea insuficientă a unor comisii speciale.

Informaţia complexă privind numărul beneficiarilor şi mărimea compensaţiilor stabilite spre achitare de către fiecare comisie specială separat în perioada 2008-2013 se prezintă în Anexa nr.4. Astfel, per ansamblu, în perioada vizată, comisiile speciale au calculat şi aprobat compensaţii în valoare totală de 139,2 mil.lei.

Întru achitarea compensaţiilor respective, Guvernul a emis 36 de hotărîri, iar ţinîndu-se cont de tranşele de achitare, respectiv, s-au alocat beneficiarilor mijloace în sumă totală de 90,2 mil.lei. Evoluţia de ansamblu a plăţilor calculate şi transferate beneficiarilor este prezentată grafic în Diagrama nr.2.

Sursă: Date totalizate de către echipa de audit în baza informaţiilor prezentate

de către Ministerul Finanţelor şi comisiile speciale auditate

Reieşind din datele prezentate, compensaţiile aprobate beneficiarilor de către comisiile speciale au înregistrat valoarea maximă de 52,4 mil.lei – în anul 2009, în timp ce în anul 2010 – doar 8,1 mil.lei. Situaţia constatată se explică prin faptul că Comisia specială din mun.Chişinău n-a adoptat decizii în anul 2010, iar Comisia specială din r-nul Briceni, deşi a adoptat decizii, n-a înaintat demersuri către MF pentru restituirea din bugetul de stat a sumei de 1,9 mil.lei. Începînd cu anul 2013, se atestă că valoarea compensaţiilor aprobate de către comisiile speciale a crescut, cifrîndu-se la 41,2 mil.lei.

Suplimentar la cele relevate, auditul a constatat că volumul total al compensaţiilor achitate din contul bugetului de stat, în anii 2008-2013, a constituit 117,1 mil.lei, din care: 90,2 mil.lei – conform tranşelor de plată pentru beneficiarii din 32 de raioane; 26,9 mil.lei – conform titlurilor executorii din 28 de raioane. O informaţie detaliată cu privire la compensaţiile achitate în perioada 2008-2013 în baza deciziilor comisiilor speciale şi titlurilor executorii este expusă în Anexa nr.5.

Urmare a analizei ponderii compensaţiilor aprobate de comisiile speciale şi a cheltuielilor pentru fiecare AAPL, raportată la cuantumul total al alocaţiilor aprobate şi al cheltuielilor efectuate în anii 2008-2013, auditul relevă că ponderile cele mai semnificative au fost înregistrate la 5 comisii speciale, alcătuind 77,7% (108,1 mil.lei) şi, respectiv, 60,8% (71,2 mil.lei), după cum urmează:

Luînd la bază acest criteriu, misiunea de audit a selectat anume aceste comisii pentru evaluarea procesului de determinare a valorii averii confiscate de la persoanele represate. Pentru a determina măsura în care mecanismul şi instrumentele utilizate funcţionează şi dacă există oportunităţi de îmbunătăţire a acestora, auditul s-a axat preponderent pe:

► evaluarea măsurilor întreprinse de către AAPL de nivelul II din cadrul a 4 raioane şi mun.Chişinău în procesul de aprobare şi achitare a compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice;

► evaluarea activităţii realizate de MF privind alocarea din contul bugetului de stat a mijloacelor financiare pentru achitarea compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice.

În acest context, în Capitolul I al prezentului Raport este expusă sinteza constatărilor de audit, care scot în evidenţă vulnerabilităţile mecanismului şi instrumentelor utilizate de către comisiile speciale vizate la compensarea plăţilor şi prejudiciilor cuvenite victimelor represiunilor politice, precum şi cauzele care au generat mai multe probleme de sistem, de conformitate şi de eficienţă.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Prezentul audit reprezintă un audit de conformitate, efectuat ca parte a unui audit al performanţei, dat fiind că în cazul nostru conformitatea exprimă multiple aspecte ale eficienţei şi economicităţii. Astfel, neconformitatea constatată de audit la etapa de determinare a valorii averii şi a mărimii compensaţiilor, precum şi luarea unor decizii nelegale constituie principalele cauze ale problemelor atestate, care rezultă în consecinţe şi efecte nefaste ale utilizării neeficiente a mijloacelor publice.

În cadrul auditului s-a evaluat dacă există oportunităţi de îmbunătăţire şi de perfecţionare a mecanismului şi instrumentelor utilizate la restituirea bunurilor şi achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice.

Obiectivul de ansamblu al auditului a constat în determinarea faptului dacă autorităţile abilitate au implementat un mecanism adecvat la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

În acest sens, echipa de audit a verificat, în particular, următoarele aspecte:

• dacă comisiile speciale instituite de autorităţile executive locale au dispus de proceduri clare de lucru, prin care să fie reglementate operaţiunile ce cad în sarcina fiecărui membru din cadrul acestora;

• dacă modul de determinare a valorii averii ori a compensaţiilor ce urmează a fi restituite persoanei reabilitate este în corespundere cu cadrul legal.

Sfera auditului a cuprins realizarea acţiunilor în domeniul restituirii sau achitării valorii bunurilor, în perioada 2008-2013, prin intermediul comisiilor speciale (în calitate de structuri instituite de organele executive ale AAPL), Comisiei guvernamentale, precum şi MF.

Abordarea de audit a fost una orientată pe probleme. Auditul s-a concentrat pe identificarea celor mai importante probleme şi disfuncţionalităţi de sistem, totodată urmărind scopul de a evidenţia şi progresele înregistrate la realizarea unei decizii politice aferente acestui fenomen multaşteptat de victimele represiunilor politice, dar şi de comunitatea statelor Uniunii Europene, organele de resort şi societatea civilă, care monitorizează respectarea drepturilor omului. În acest sens, constatările auditului se bazează pe următoarele activităţi şi proceduri:

La nivelul MF:

♦ examinarea a 41 de demersuri privind alocarea mijloacelor bugetare, remise de către comisiile speciale;

♦ analiza procedurilor privind pregătirea şi înaintarea la Guvern a documentelor pentru emiterea hotărîrilor;

♦ evaluarea corectitudinii întocmirii listelor de plată ale beneficiarilor de compensaţii;

♦ verificarea corectitudinii şi plenitudinii efectuării transferurilor către Consiliile raionale.

La nivelul comisiilor speciale:

♦ examinarea modului de instituire a comisiilor, de divizare a funcţiilor şi responsabilităţilor;

♦ evaluarea instrumentelor instituite pentru examinarea în termenele stabilite a cererilor depuse de persoanele supuse represiunilor politice şi reabilitate;

♦ evaluarea procedurilor stabilite pentru determinarea valorii averii ori compensaţiei ce urmează a fi restituită persoanei reabilitate;

♦ examinarea şi testarea procedurilor de control şi monitorizare instituite în cadrul procesului de restituire a compensaţiilor.

Suplimentar, pentru a realiza obiectivele prestabilite şi a susţine concluziile de audit, în procesul de verificare au fost solicitate şi utilizate informaţiile necesare obţinute de la ARFC – privind metodologia de evaluare a bunurilor imobile şi numărul de specialişti atestaţi şi antrenaţi în domeniul evaluării bunurilor imobile, precum şi de la Comisia guvernamentală – privind activitatea realizată în domeniu, inclusiv comunicarea şi interacţiunea cu comisiile speciale din teritoriu.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sînt prezentate detaliat în Anexa nr.3.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul de ansamblu al auditului “Au implementat autorităţile abilitate un mecanism adecvat la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice?”

Mecanismele şi instrumentele implementate şi utilizate de autorităţile abilitate la stabilirea şi achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu sînt eficiente şi suficiente. Deşi Regulamentul privind achitarea compensaţiilor stabileşte modul de realizare a politicii în domeniu, acţiunile întreprinse de comisiile speciale n-au fost eficiente şi coerente, fapt condiţionat de: definirea neclară în cadrul legislativ şi normativ a unor prevederi; admiterea interpretării controversate a acestora; lipsa instrumentelor şi procedurilor de implementare adecvate; performanţa redusă a sistemului de control intern în cadrul AAPL şi altor instituţii participante în proces. Ca urmare, mai mulţi solicitanţi au beneficiat de compensaţii cu reţineri majore de timp, în valori nejustificate, ceea ce a avut un impact nefavorabil asupra bunei gestiuni financiare, cheltuindu-se ineficient surse bugetare în valoare totală de 32,8 mil.lei.

Urmare realizării misiunii de audit, s-a constatat că în cadrul celor 5 comisii speciale au fost înaintate 578 de cereri de solicitare a averii confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesie sau de compensare a valorii acesteia (dintre care circa 90,0% au fost depuse în anul 2007). Cu toate acestea, din cauză că la 334 de cereri înaintate solicitanţii n-au prezentat integral toate documentele obligatorii, comisiile speciale au adoptat decizii de satisfacere a cerinţelor pentru 244 de beneficiari (42,2%), în valoare totală de 107,8 mil.lei.

Informaţia detaliată privind numărul cererilor înaintate, deciziilor adoptate, precum şi valoarea compensaţiilor aprobate şi achitate în perioada anilor 2008-2013 este prezentată în Anexa nr.6.

Echipa de audit a selectat şi a verificat un eşantion de 227 de cereri acceptate, ce reprezintă 93,0% din numărul total al cererilor acceptate, identificînd un şir de neconformităţi şi nereguli care, în fond, au determinat achitarea nejustificată a unor compensaţii în valoare totală de 50,9 mil.lei. Informaţia respectivă este prezentată în Anexa nr.7.

Analiza generalizată a problemelor identificate în cadrul actualei misiuni de audit privind respectarea de către comisiile speciale a cerinţelor legale la implementarea mecanismului de determinare a averii şi valorii compensaţiilor persoanelor represate în perioada anilor 2008-2013 este prezentată în Anexa nr.8.

Pentru neadmiterea pe viitor a erorilor şi neregulilor în procesul de determinare a averii şi a valorii compensaţiilor, auditul prezintă în continuare analiza acestora, grupate în corespundere cu problemele identificate.

1. Comisiile speciale determină valoarea averii persoanelor represate fără a se conforma la cerinţele legale şi în lipsa unui control intern privind corectitudinea stabilirii compensaţiilor.

La nivelul comisiilor speciale create de autorităţile executive ale administraţiei publice locale ale raioanelor/municipiilor nu s-a manifestat un interes, dar şi o preocupare suficientă pentru performanţa şi eficacitatea schemelor de determinare a averii persoanelor represate şi de achitare a compensaţiilor şi, implicit, pentru elaborarea şi aplicarea unor proceduri formalizate privind identificarea carenţelor şi a vulnerabilităţilor în aplicarea acestora, formularea unor criterii generale de performanţă, efectuarea periodică a unor evaluări de impact etc. Acest fapt a determinat plata neregulamentară de compensaţii unor beneficiari, fiind utilizate ineficient mijloace bugetare. Faţă de principalele deficienţe constatate, fiecare abatere a avut drept cauză, pe lîngă interpretarea eronată a prevederilor legale, monitorizarea insuficientă din partea Comisiei guvernamentale şi a Consiliilor raionale/municipale a activităţii comisiilor speciale, care au activat o perioadă de 7 ani.

1.1. Stabilirea compensaţiilor pentru bunurile care nu se restituie

Potrivit prevederilor art.12 alin.(1) din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor, cu excepţia restituirii terenurilor, pădurilor, plantaţiilor multianuale, obiectivelor scoase din circuitul civil, precum şi altor bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie (din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice).

În acelaşi timp, unele prevederi ale Codului funciar¹⁰ sînt contradictorii şi tratează în mod diferit restituirea de terenuri cetăţenilor supuşi represiunilor politice. Astfel, art.4 din Codul funciar reglementează că nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaşilor lor, însă, în condiţiile art.12 menţionat, persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate, care locuiesc în localităţi rurale, li se pot atribui terenuri în proprietate privată de către Comisiile funciare la locul de trai.

——————————

¹⁰ Codul funciar, aprobat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991.

Ţinîndu-se cont de neclarităţile apărute în procesul de determinare a averii, Comisia guvernamentală, în luna martie 2008¹¹, a explicat că, în cazurile menţionate, victimele represiunilor politice sau moştenitorii lor nu dispun de dreptul la restituirea bunurilor respective, drept urmare nici nu pot cere despăgubiri pentru acestea.

——————————

¹¹ Demersul Comisiei guvernamentale nr.03/2901 din 19.03.2008, adresat Consiliilor raionale şi municipale.

În pofida celor relatate, auditul a constatat că problema dată a fost tratată diferit, în perioada auditată, de către 3 comisii speciale, întreprinderi de evaluare şi expertiză a bunurilor, precum şi de către instanţele de judecată, fiind adoptate decizii nefondate de achitare a valorii totale a terenurilor de 10,1 mil.lei, din care pînă la momentul efectuării auditului au fost achitate neregulamentar compensaţii în valoare totală de 3,0 mil.lei.

În acest context, se exemplifică următoarele cazuri:

- Comisia specială din mun.Chişinău a aprobat spre plată şi a achitat unui beneficiar costul terenului în sumă de 2,3 mil.lei, urmare includerii acestuia în raportul de evaluare.

- Comisia specială din r-nul Rîşcani, similar, a acceptat achitarea pentru 2 beneficiari a costurilor terenurilor şi plantaţiilor multianuale în valoare de 1,8 mii lei.

- Comisia specială din r-nul Străşeni, analogic, fără a analiza adecvat documentele prezentate de solicitanţi, a adoptat decizii în 17 cazuri de achitare a valorii compensaţiilor costurilor terenurilor în sumă de 2,3 mil.lei. Se relevă că, ulterior, în urma unui control realizat de către Inspecţia Financiară, neregulile respective au fost depistate. Ca urmare a rectificărilor necorespunzătoare din partea comisiei speciale, n-au fost recuperate de la beneficiari compensaţiile achitate neîntemeiat în 7 cazuri în sumă de 109,6 mii lei.

- Instanţele de judecată au adoptat 5 decizii privind restituirea valorii terenurilor în sumă totală de 5,5 mil.lei, dintre care în 4 cazuri Comisia specială din mun.Chişinău a contestat în instanţa judecătorească superioară deciziile, iar într-un caz beneficiarului i s-au achitat 0,6 mil.lei, din motivul omiterii de către comisie a termenului de adresare în instanţa superioară.

Pe lîngă aceasta, în pofida faptului că cadrul legal nu reglementează chestiunea privind restituirea cheltuielilor pentru suprafaţa terenurilor semănate cu culturi agricole şi că nici arhivele nu prezintă astfel de date, auditul a constatat că 3 comisii speciale au luat în calcul informaţiile declarate de martori şi au stabilit compensaţii neîntemeiate în 36 de cazuri (15,8%), în sumă totală de 1,8 mil.lei, dintre care:

• în 33 de cazuri – Comisia specială din r-nul Rîşcani, valoarea compensaţiei constituind 1,3 mil.lei;

• în 2 cazuri – Comisia specială din r-nul Străşeni – respectiv, 0,05 mil.lei;

• într-un caz – Comisia specială din r-nul Donduşeni – 0,4 mil.lei.

1.2. Restituirea valorii bunurilor s-a dispus în baza mărturiilor depuse cu nerespectarea normelor de procedură

Conform normelor prevăzute de Codul de procedură civilă¹², declaraţiile martorilor constituie probe doar în măsura în care sînt făcute în conformitate cu normele de procedură, iar declaraţiile trebuie să se refere nu doar la cercul bunurilor deţinute, dar şi la faptul că aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului în legătură cu represiunile politice.

——————————

¹² Art.117, art.129 şi art.130 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.225-XV din 30.05.2003.

În opinia membrilor Comisiei guvernamentale, expusă şi remisă în adresa comisiilor speciale, declaraţiile martorilor nu pot fi acceptate, deoarece comisia specială nu poate să verifice temeinicia acestora. Declaraţiile martorului pot fi audiate doar în procesul de judecată, acesta fiind somat asupra răspunderii pe care o poartă pentru refuzul de a depune mărturii sau pentru depunerea de mărturii vădit eronate.

Mai mult decît atît, şi art.12 alin.(1) din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 stipulează expres că comisia specială identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Ignorîndu-se cele expuse, toate comisiile speciale au admis, în majoritatea cazurilor, declaraţiile martorilor cu nerespectarea normelor de procedură, semnăturile acestora fiind doar autentificate de notari sau primarii localităţilor în care solicitantul îşi avea domiciliul pînă la represiune.

Se relevă că, la acest capitol, s-au înregistrat cele mai multe nereguli – 121 de cazuri de încălcări, constatîndu-se plăţi neregulamentare ale compensaţiilor şi utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 39,6 mil.lei, ce constituie 53,3% din numărul total de cazuri auditate.

În continuare, se remarcă unele situaţii în care întreprinderile de evaluare şi expertiză au evaluat averea în baza declaraţiilor făcute de martori cu nerespectarea normelor de procedură legală, iar comisiile speciale auditate, fără a analiza documentele prezentate, au dispus stabilirea şi achitarea compensaţiilor:

Se atestă că pentru Comisia specială din r-nul Rîşcani situaţiile de acceptare a mărturiilor cu nerespectarea normelor legale sînt caracteristice pe parcursul întregii perioade de activitate. Acestea sînt susţinute şi prin alte 2 cazuri, în care, deşi beneficiarii au prezentat documentele din arhivă privind bunurile confiscate pe 37 şi, respectiv, pe 30 de poziţii, iar martorii au indicat bunuri pe care le deţineau beneficiarii pe 107 şi, respectiv, pe 82 de poziţii, comisia a stabilit compensaţii în sumă de 536,2 mii lei şi, corespunzător, de 469,7 mii lei.

Totodată, auditul a constatat că în r-nul Rîşcani valoarea compensaţiilor aprobate de comisia specială, în medie, pentru un beneficiar s-a menţinut în intervalul de la 345,0 mii lei – la începutul perioadei, pînă la 439,0 mii lei – la finele perioadei analizate. Bunurile imobile examinate de către comisia specială în anul 2009 au fost evaluate de întreprinderile private în perioada 2007-2008, ale căror valori au constituit, în medie, cîte 207,5 mii lei/per imobil, pe cînd cele examinate în anii 2009-2013 au fost evaluate de către organul cadastral teritorial, în medie, cu 96,9 mii lei/ per beneficiar, sau de 2,1 ori mai puţin. În acelaşi timp, dacă în prima perioadă ponderea bunurilor mobile în valoarea compensaţiilor constituia 26,8%, în a doua perioadă aceasta s-a majorat brusc, constituind 78,4%, ceea ce a permis menţinerea constantă a valorii compensaţiilor.

Corespunzător, în r-nul Briceni s-a constatat că valoarea averii s-a determinat în baza mărturiilor depuse în anii 1990-1994, care se aflau în dosarele beneficiarilor în arhivă, sau a mărturiilor depuse la primării, semnăturile fiind autentificate de primari şi, în ambele cazuri, depuse cu nerespectarea normelor de procedură legală.

Determinarea valorii averii în baza mărturiilor care nu sînt depuse în corespundere cu normele legale s-a atestat şi în cadrul r-nului Străşeni.

O situaţie similară la determinarea valorii averii în baza mărturiilor care nu sînt depuse în corespundere cu normele legale a fost constatată şi în cadrul r-nului Donduşeni. Astfel, comisia specială a determinat averea beneficiarilor prin mărturii depuse (la primărie) cu nerespectarea normelor de procedură legală în 3 cazuri (12%), pentru care au fost calculate neregulamentar compensaţii în valoare totală de 94,4 mii lei. Într-un caz s-a admis şi intervenţia beneficiarului în activitatea evaluatorului (OCT Donduşeni), fiind acceptate declaraţiile acestuia privind dimensiunile imobilului, situaţie neadmisibilă în condiţiile art.23 din Legea nr.989-XV din 18.04.2002¹³.

——————————

¹³ Legea nr.989-XV din 18.04.2002 “Cu privire la activitatea de evaluare” (în continuare – Legea nr.989-XV din 18.04.2002).

1.3. S-au achitat compensaţii în lipsa certificatelor de moştenitor eliberate legal

În corespundere cu pct.5 din Regulamentul privind achitarea compensaţiilor, pentru situaţiile în care cererea de restituire a bunurilor sau de compensare a valorii acestora este depusă de moştenitorii persoanei supuse represiunii politice, urmează a fi anexate, în mod obligatoriu: 1) certificatul de moştenitor; 2) actele ce confirmă gradul de rudenie cu persoana supusă represiunii politice (certificatele de naştere, adopţie, de stabilire a paternităţii, de înregistrare a căsătoriei, de schimbare a numelui).

Mecanismul de recunoaştere a capacităţii succesorale, potrivit legislaţiei în vigoare, constă în procedura succesorală, iar ordinea deschiderii acesteia este determinată de art.1440 alin.(1) din Codul civil¹⁴, care stabileşte că succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către instanţa de judecată. Termenul de acceptare a succesiunii, conform art.1517 din legea vizată, este de 6 luni de la data deschiderii ei.

——————————

¹⁴ Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

Deschiderea procedurilor succesorale notariale şi eliberarea certificatelor de moştenitor reprezintă una din atribuţiile de bază ale notarului. Din considerentele expuse, Comisia guvernamentală, în luna septembrie 2007, a expediat o scrisoare informativă în adresa tuturor notarilor din Republica Moldova privind modul deschiderii procedurii succesorale şi eliberarea certificatului de moştenitor asupra dreptului de creanţă, în virtutea căruia moştenitorul persoanei represate va putea pretinde exercitarea dreptului la restituirea bunurilor sau a valorii acestora prin achitarea de compensaţii¹⁵.

——————————

¹⁵ Scrisoare informativă a Comisiei guvernamentale nr.03/9642 din 12.09.2007.

Conform art.1558 din Codul civil, dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor. În certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai la dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, certificatul de moştenitor urmînd să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare.

Prin urmare, în cazul în care moştenitorii nu prezintă actele ce dovedesc dreptul la moştenire, comisia specială nu va examina cererile depuse de aceştia, urmînd să le reţină şi acordîndu-le un termen pentru depunerea ulterioară a actelor, iar în cazul în care solicitantul nici după expirarea termenului acordat pentru depunerea tuturor documentelor necesare nu reuşeşte să le depună, potrivit cadrului regulator, cererile se vor considera nedepuse.

Obţinerea certificatelor de moştenitor este o procedură dificilă, deoarece, în mai multe cazuri, cei care au fost supuşi represiunilor politice şi deţineau averea au decedat, fără ca să lase careva documente referitor la moştenitorii cărora urmează să le fie deschisă succesiunea. Astfel, solicitanţii sînt nevoiţi să meargă pe cale judiciară pentru a demonstra calitatea de moştenitor şi dreptul de a beneficia de compensaţii în condiţiile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992.

Urmare examinării cererilor depuse de către solicitanţi, precum şi a documentelor care dovedesc dreptul la moştenire, auditul a constatat, în 98 de cazuri, ce reprezintă 43,2% din numărul total al cererilor auditate, acceptarea de către 4 (din cele 5) comisii speciale a certificatelor de moştenitor, care n-au fost perfectate legal, sau în lipsa acestora. Astfel,

• în mun.Chişinău, în 2 cazuri (6,5%), s-au aprobat compensaţii în valoare de 1,4 mil.lei în baza certificatelor de moştenitor, care urmau a fi înlocuite cu certificatele de moştenitor legal;

• în r-nul Briceni, în 12 cazuri (18,5%), s-au adoptat decizii în lipsa certificatelor de moştenitor legal (în 5 cazuri acestea fiind prezentate peste 7 luni – 4 ani de la data stabilirii compensaţiilor);

• în r-nul Donduşeni, în 8 cazuri (32%), s-a admis examinarea cererilor şi adoptarea deciziilor în lipsa certificatelor de moştenitor legal (deşi acestea au fost prezentate ulterior).

Se evidenţiază că cele mai semnificative iregularităţi la acest compartiment, în 76 de cazuri (97,4%), au fost înregistrate în cadrul r-nului Rîşcani, fiind stabilite neregulamentar compensaţii în valoare totală de 29,6 mil lei, pe care le elucidăm în contextul următor:

Auditul a constatat că doar 2 din cei 78 de beneficiari verificaţi în cadrul Comisiei speciale din r-nul Rîşcani nu trebuiau să prezinte certificate de moştenitor legal, ei înşişi fiind persoanele deportate care deţineau la moment avere cu drept de proprietate, restul 76 de beneficiari urmau să prezinte astfel de certificate. Cu toate acestea, comisia specială n-a solicitat prezentarea certificatului dat, fiind acceptate:

• în 7 cazuri (9,2%), certificate de moştenitor, care au fost eliberate de notari în lipsa hotărîrii instanţei de judecată referitor la repunerea în termen pentru acceptarea succesiunii¹⁶;

——————————

¹⁶ Art.1516-1519 din Codul civil.

• în alte 6 cazuri (7,9%), certificate cu privire la dreptul de moştenire testamentară pentru bunurile pe care solicitanţii le deţineau pînă a obţine compensaţia averii în conformitate cu prevederile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992. În acest sens, exemplificăm cazurile unor beneficiari:

- pentru restul 63 de cazuri (82,8%), Comisia specială din r-nul Rîşcani a stabilit de sine stătător gradele de rudenie a solicitanţilor cu persoanele reabilitate, substituind procedura de constatare a faptelor care au valoare juridică de către instanţa judecătorească, conform cerinţelor art.281 alin.(1) şi alin.(2) lit.a) din Codul de procedură civilă.

Mai mult decît atît, nesolicitarea tuturor documentelor obligatorii de către comisia specială a avut drept urmare identificarea incompletă a moştenitorilor legali, fapt ce a determinat, în unele cazuri, soluţionarea problemelor dintre beneficiari pe cale judiciară. Astfel, în adresa Comisiei speciale din r-nul Rîşcani au parvenit mai multe cereri privind revizuirea deciziilor şi achitarea compensaţiilor moştenitorilor legali care nu au fost identificaţi iniţial. În consecinţă, în 3 cazuri, comisia specială a dispus redistribuirea sumelor de: 786,2 mii lei; 560,4 mii lei şi 1466,8 mii lei între toţi moştenitorii legali identificaţi.

1.4. S-a admis achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice în lipsa rapoartelor de evaluare a bunurilor imobile

Deşi exigenţele Regulamentului privind achitarea compensaţiilor reglementează explicit şi exhaustiv documentele obligatorii care urmează a fi prezentate de către solicitant la momentul depunerii cererii de restituire a bunurilor sau de compensare a valorii acestora, iar ulterior în baza cărora comisia specială urmează să examineze şi să evalueze cererile solicitanţilor, auditul a constatat că comisiile speciale nu respectă întocmai aceste prevederi.

Astfel, conform art.11 al Legii nr.989-XV din 18.04.2002, efectuarea evaluării se finalizează cu întocmirea în mod obligatoriu a raportului de evaluare, care va conţine opinia clară şi neechivocă a evaluatorului privind valoarea obiectului evaluării.

Misiunea de audit a constatat că, contrar prevederilor art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, în 6 cazuri, unele comisii speciale au decis aprobarea compensaţiilor pentru bunuri imobile în valoare totală de 0,6 mil.lei în lipsa rapoartelor de evaluare şi a calculelor argumentate, şi anume:

√ Comisia specială din r-nul Rîşcani, în 2 din cele 78 de cazuri verificate, a adoptat decizii privind aprobarea compensaţiilor pentru bunuri imobile în valoare de 0,2 mil.lei, care efectiv nici n-au fost evaluate;

√ Comisia specială din r-nul Briceni, în 4 din cele 65 de cazuri examinate, a aprobat compensaţii pentru bunurile imobiliare neevaluate în valoare de 0,4 mil.lei.

De asemenea, auditul a relevat că, în 21 (9,1%) din cele 230 de cazuri analizate, evaluatorii n-au prezentat, iar comisiile speciale n-au solicitat rapoarte de evaluare a bunurilor imobile, fiind prezentate doar informaţii sau certificate despre valoarea bunurilor imobile evaluate, în baza cărora, contrar normelor legale, au fost acceptate compensaţii în sumă totală de 3,6 mil.lei, dintre care:

- în 8 cazuri (1,0 mil.lei) – în r-nul Donduşeni, de către OCT;

- în 3 cazuri (0,1 mil.lei ) – în r-nul Briceni, de către Camera de Comerţ şi Industrie;

- în 9 cazuri (2,4 mil.lei) – în r-nul Străşeni, de către un evaluator privat;

- într-un caz (0,1mil.lei) – în mun.Chişinău, de către acelaşi evaluator privat.

1.5. S-au achitat neregulamentar compensaţii în urma admiterii unor erori de calcul

Auditorii, în rezultatul examinării documentelor de evaluare a bunurilor imobile, au relevat că, în unele cazuri, au fost admise erori de calcul atît de către evaluatori, cît şi de membrii comisiei speciale, ca urmare fiind achitate neregulamentar compensaţii în sumă de 634,3 mii lei. Astfel,

• în mun.Chişinău, în 5 cazuri, s-au majorat neîntemeiat compensaţiile cu 561,4 mii lei, dintre care: în 2 cazuri – cu 429,8 mii lei, în urma majorării volumelor construcţiilor şi determinării eronate a preţurilor la imobile de către evaluatori, şi în 3 cazuri – cu 131,8 mii lei, în urma admiterii erorilor de calcul de către comisia specială;

• în r-nul Briceni, în 5 cazuri – majorarea neargumentată cu 56,9 mii lei a sumei compensaţiilor aprobate eronat;

• în r-nul Străşeni, în 2 cazuri – majorarea sumei compensaţiilor cu 16,0 mii lei, urmare includerii nejustificate a unor bunuri în valoarea averii.

Totodată, comisiile speciale au admis cazuri de neincludere integrală în cuantumul compensaţiei a valorii averii persoanelor supuse represiunilor politice. Spre exemplu,Comisia specială din r-nul Briceni, în 4 cazuri, a diminuat cu 544,1 mii lei valoarea averii, determinată de evaluatori sau de instanţele de judecată, fără a explica motivele şi fără a argumenta deciziile prin calculele respective.

1.6. Activitatea necorespunzătoare a unor comisii speciale a generat cheltuieli suplimentare ineficiente

Activitatea necorespunzătoare a Comisiei speciale din mun.Chişinău a generat cheltuieli suplimentare în baza deciziilor instanţelor de judecată.

Luarea de către comisia specială a unor decizii cu care solicitanţii nu au fost de acord, precum şi neexaminarea în termenele stabilite a unor cereri depuse au condiţionat situaţia în care 34 de solicitanţi de compensaţii s-au adresat în instanţele de judecată, dintre care 4 – în baza deciziilor comisiei speciale, iar 30 – privind cererile care n-au fost examinate, ca urmare fiind efectuate cheltuieli în baza titlurilor executorii în sumă de 14,6 mil.lei. În consecinţă, 2 titluri executorii în sumă de 4,6 mil.lei s-au achitat din contul bugetului de stat şi 10,0 mil.lei – din contul bugetului municipal.

Din valoarea totală a cheltuielilor de 10,0 mil.lei achitate din bugetul municipiului pentru executarea deciziilor instanţelor judecătoreşti, doar 4,3 mil.lei (43,0%) sînt aferente achitării compensaţiilor persoanelor represate şi reabilitate, restul 5,7 mil.lei (57,0%) reprezintă cheltuielile legate de achitarea prejudiciului moral şi de neexecutarea în termen a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti.

1.7. Unii membri din cadrul comisiilor speciale au susţinut, contrar prevederilor legale, interesele beneficiarilor în instanţele de judecată

Potrivit prevederilor art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, comisia specială identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie. Astfel, funcţiile de bază ale comisiilor speciale se referă la respectarea principiilor corectitudinii stabilirii valorii averii şi, deci, la utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare.

Contrar acestor prevederi, Comisia specială din r-nul Străşeni, în 8 cazuri (27,6%), şi-a atribuit funcţii improprii, susţinînd interesele beneficiarilor în instanţele de judecată în detrimentul atribuţiilor sale directe.

În acest sens, exemplificăm un caz relevant:

Se atestă că reprezentantul Consiliului raional Străşeni – membrul comisiei speciale, în cadrul şedinţei în instanţa de judecată, nu contestă faptul că instanţa include şi bunuri care nu se restituie (terenuri, livezi, vii) sau alte bunuri care sînt indicate de martor în cantităţi exagerate, dar susţine integral cererea petiţionarului, deoarece, cum este indicat în hotărîrea instanţei, “s-a convins de faptul că la locul de trai a rămas averea menţionată”.

Totodată, fără ca instanţa de judecată să determine dimensiunile imobilelor, evaluatorul privat stabileşte costul averii, cu tot cu valoarea terenului în sumă de 344,4 mii lei, însă fără a prezenta un raport de evaluare conform cerinţelor stabilite.

1.8. Comisiile speciale au remis cu reţineri de timp demersuri privind achitarea compensaţiilor acceptate, iar în unele cazuri mijloacele alocate nu s-au utilizat la destinaţie

Conform pct.12 din Regulamentul privind achitarea compensaţiilor, demersul AAPL cu decizia comisiei speciale se remit MF în termen de o lună, pentru examinarea şi coordonarea cu Guvernul a propunerilor de achitare a compensaţiei respective din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în bugetul de stat.

Auditul a constatat că, în perioada 2009-2010, Comisia specială din r-nul Briceni a adoptat decizii privind achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice pentru 18 beneficiari, însă n-a înştiinţat şi n-a solicitat de la MF restituirea din bugetul de stat a compensaţiilor în valoare de 1,9 mil.lei, acestora fiindu-le achitată I tranşă a compensaţiilor cu o reţinere de timp de 1-2 ani.

Totodată, s-a constatat că o parte din compensaţiile transferate de MF s-au utilizat cu devieri de la solicitările înaintate. Astfel, Comisia specială din r-nul Briceni a achitat, pentru 2 beneficiari, compensaţii în valoare de 100,0 mii lei înainte de data luării deciziilor şi transmiterii demersurilor către MF.

Pe lîngă cele relevate, în cadrul r-nului Briceni s-a constatat că în anul 2009 Consiliul raional a solicitat de la MF compensaţii cu 126,0 mii lei mai mult decît a decis comisia specială, în liste fiind inclus 1 beneficiar care n-a prezentat documentele necesare şi nu deţine cetăţenia Republicii Moldova, acestuia pînă în prezent nefiindu-i achitată suma menţionată.

1.9. Nu s-a respectat procedura de eşalonare a plăţilor

Regulamentul privind achitarea compensaţiilor prevede că, dacă valoarea bunurilor nu depăşeşte 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani. Compensaţia se plăteşte persoanelor supuse represiunilor politice în rate anuale proporţionale, pe parcursul a 3 ani, a cîte 33,3% anual.

Totodată, dacă valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 5 ani. Compensaţia se plăteşte persoanelor supuse represiunilor politice în rate anuale proporţionale, pe parcursul a 5 ani, a cîte 20% anual.

Misiunea de audit a constatat că comisiile speciale în 11 cazuri (39,0%) n-au respectat procedura stabilită, şi anume:

• 9 cazuri (31,0%) – în r-nul Străşeni;

• 2 cazuri (8,0%) – în r-nul Donduşeni.

În acelaşi context, se menţionează că, în cazul examinării cererilor de către instanţele de judecată, se dispune achitarea integrală a compensaţiilor, fără ca acestea să fie eşalonate, condiţie de care profită unii dintre beneficiari, adresîndu-se direct în instanţe.

Generalizînd cele menţionate în capitolul dat, auditul concluzionează că scopurile şi obiectivele activităţii de stabilire şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu au fost atinse la nivelul de performanţă cerut de legislaţia în domeniu. În consecinţă, toate comisiile speciale au admis adoptarea unor decizii pripite şi controversate, iar lipsa procedurilor operaţionale şi a instrumentelor funcţionale compromite performanţa activităţii comisiilor speciale. Situaţiile elucidate au fost condiţionate de mai mulţi factori, printre care:

♦ nereglementarea clară şi explicită de către cadrul juridic din domeniu a modului de creare şi funcţionare a comisiilor speciale, acesta fiind determinat la general;

♦ lipsa în cadrul normativ specific domeniului a unor prevederi concrete privind evidenţa cererilor depuse, întocmirea dosarelor pentru solicitanţii de compensaţii, întocmirea listelor persoanelor cărora li se stabilesc compensaţii, modul de raportare către organul executiv şi MF, acestea nefiind determinate nici de comisiile speciale supuse auditării. În consecinţă, în cadrul comisiilor speciale n-au fost implementate instrumente funcţionale pentru recepţionarea, analiza şi evaluarea documentelor depuse de solicitanţi, fapt ce a condiţionat următoarele situaţii:

• neînregistrarea cererilor solicitanţilor în cadrul Comisiilor speciale din r-nul Străşeni şi r-nul Donduşeni, ceea ce face imposibilă determinarea respectării termenelor de examinare a acestora;

• neadoptarea în termenele prevăzute a deciziilor de către Comisiile speciale din mun. Chişinău şi din raioanele Briceni, Donduşeni, Rîşcani, deşi în cadrul şedinţelor desfăşurate în perioada anilor 2008-2009 au fost examinate cererile înaintate;

• neasigurarea de către Comisia specială din r-nul Donduşeni a integrităţii documentelor, constatîndu-se lipsa proceselor-verbale şi a deciziilor pentru 6 beneficiari, ce reprezintă 25% din numărul total de decizii adoptate;

♦ neinstituirea unui control intern eficient şi monitorizarea necorespunzătoare în cadrul tuturor etapelor aferente procesului de evaluare şi determinare a valorii averii bunurilor prin achitarea de compensaţii. Ca rezultat, pînă la momentul actual, toate cererile şi documentele anexate se examinează de către secretarul comisiei speciale, care, ulterior, înregistrează şi examinează dosarele, precum şi prezintă informaţia respectivă în cadrul şedinţelor. Astfel, secretarul comisiei speciale exercită următoarele funcţii:

• verificarea plenitudinii şi corectitudinii informaţiilor prezentate de solicitanţii compensaţiilor;

• informarea membrilor comisiei speciale privind dosarele examinate;

• întocmirea proceselor-verbale şi deciziilor comisiei, cu transmiterea acestora Direcţiei finanţe a Consiliului municipal/raional pentru achitarea compensaţiilor.

Prin urmare, deşi atribuţiile respective, conform cadrului juridic, sînt specificate pentru toţi membrii comisiei speciale, în lipsa divizării funcţiilor şi atribuţiilor delegate, acestea sînt exercitate integral de către o singură persoană – secretarul comisiei.

Urmare celor relatate, întru excluderea şi neadmiterea pe viitor a deficienţelor constatate, echipa de audit înaintează spre implementare organelor competente, implicate în procesul de stabilire şi achitare a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, următoarele recomandări:

Recomandări conducerii AAPL de nivelul II:

1. să asigure implementarea tuturor standardelor de control intern şi revizuirea procedurilor operaţionale existente atît în cadrul AAPL, cît şi în cadrul comisiilor speciale;

2. să asigure elaborarea şi implementarea unor proceduri operaţionale pentru excluderea vulnerabilităţilor la stabilirea compensaţiilor în cadrul comisiilor speciale;

3. să elaboreze şi să implementeze proceduri coerente de verificare a conformităţii întocmirii dosarelor, în vederea asigurării respectării exigenţelor cadrului normativ ce vizează evidenţa şi stocarea adecvată a cererilor pe dosare separat, precum şi a documentelor confirmative anexate la acestea;

4. să asigure revizuirea deciziilor comisiilor speciale şi întreprinderea acţiunilor concrete de rectificare pentru cazurile expuse în prezentul Raport de audit;

5. să asigure instituirea şi implementarea procedurilor de control în procesul de evaluare, informare şi comunicare, pentru oferirea de asigurări rezonabile privind realizarea sarcinilor stabilite la achitarea compensaţiilor persoanelor represate şi reabilitate.

Recomandări Comisiei guvernamentale:

6. să asigure elaborarea unui regulament privind activitatea comisiei speciale, prin care să fie reglementate explicit procesele de înregistrare şi de examinare a cererilor, atribuţiile şi responsabilităţile membrilor comisiei speciale;

7. să elaboreze un ghid al procedurilor specifice privind despăgubirile, care să detalieze modul practic, etapizat, în care să fie realizate fiecare în parte (inclusiv verificarea condiţiilor legale de acordare a despăgubirilor), precum şi un algoritm clar de determinare a cuantumului compensaţiilor stabilite;

8. să elaboreze proceduri operaţionale pentru comisiile speciale, în care să se precizeze cu maximă transparenţă şi claritate criteriile utilizate la analiza documentelor, modul de calcul al costului averii solicitate de persoanele represate;

9. să intensifice activităţile de conlucrare cu membrii comisiei speciale şi alte organe abilitate, în vederea instituirii unui mecanism eficace de verificare a autenticităţii informaţiilor prezentate de solicitanţi;

10. să stabilească proceduri privind determinarea cazurilor în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare, pentru a nu admite restituirea repetată a compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice;

11. să determine acţiuni de informare şi conlucrare cu comisiile speciale în caz de interpretare controversată a unor prevederi legale, ce provoacă dificultăţi la stabilirea valorii compensaţiilor şi condiţionează utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare;

12. să elaboreze reglementări privind normele de păstrare şi componenţa dosarului solicitantului/ beneficiarului de compensaţii, în vederea uniformizării cerinţelor şi asigurării conformităţii păstrării documentelor obligatorii;

13. să asigure instruirea secretarilor şi a membrilor comisiilor speciale în baza necesităţilor de perfecţionare identificate individual, în scopul îmbunătăţirii procesului de formare profesională şi sporirii eficienţei exercitării atribuţiilor în cadrul acestor comisii.

2. Probleme şi neclarităţi în procesul determinării cazurilor persoanelor despăgubite pînă la revizuirea mecanismului Legii nr.1125-XII din 08.12.1992

Urmare modificării şi completării în anul 2006 a Legii nr.1225-XII din 08.12.1992, aceasta prevede că cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a acesteia, a expirat termenul de prescripţie pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor de care au fost deposedaţi, se pot adresa comisiilor speciale cu cererile respective în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Totodată, sub incidenţa prezentei legi nu cad persoanele supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate care au fost despăgubite pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi. În acelaşi timp, din conţinutul pct.5 al Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 12.06.2007¹⁷ reiese că prevederea menţionată nu limitează dreptul persoanelor supuse represiunilor politice la despăgubire, ci dau expresie principiului potrivit căruia nimeni nu poate cere de două ori repararea aceluiaşi prejudiciu, aplicîndu-se faţă de persoanele care au primit despăgubiri în volum deplin, conform legislaţiei în vigoare la momentul apariţiei dreptului. Astfel, cetăţenii care nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare pot cere repararea prejudiciilor în partea în care consideră că sînt îndreptăţiţi.

——————————

¹⁷ Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.16 din 12.06.2007 pentru controlul constituţionalităţii art.II alineatul doi din Legea nr.186-XVI din 29 iunie 2006 “Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” şi art.12 alineatul opt din Legea nr.1225-XII din 8 decembrie 1992, în redacţia Legii nr.186-XVI din 29 iunie 2006.

Prin urmare, atît timp cît decizia comisiei speciale privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor nu a fost executată sau în cazul în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare, ultimii pot cere restituirea bunurilor confiscate sau recuperarea valorii acestora.

Aceste afirmaţii au fost susţinute şi prin explicaţiile Ministerului Justiţiei, la 08.04.2013¹⁸, ca urmare a adresării Comisiei speciale din r-nul Briceni.

——————————

¹⁸ Explicaţiile Ministerului Justiţiei nr.03/3117 din 08.04.2013 la demersul preşedintelui Comisiei speciale din r-nul Briceni.

Auditul a identificat mai multe probleme şi neclarităţi în procesul de determinare a cazurilor în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare.

Astfel, în lipsa unor proceduri bine definite privind determinarea valorii averii în astfel de situaţii, Comisia specială din r-nul Briceni a aprobat compensaţii pentru 22 de beneficiari fără a analiza şi a identifica partea de avere care n-a fost despăgubită, anexînd la deciziile sale doar procesele-verbale ale Comitetului executiv raional din perioada 1993-1994.

În acelaşi context, se menţionează că Comisia specială din r-nul Rîşcani, deşi a aprobat compensaţii la 78 de beneficiari, n-a solicitat informaţiile şi nici n-a identificat beneficiarii care au fost despăgubiţi în baza legii anterioare.

3. Problemele apărute la determinarea valorii averii n-au fost soluţionate în cadrul comisiilor speciale, iar în unele cazuri nu s-a solicitat soluţionarea acestora de către Comisia guvernamentală

Pentru executarea prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.1992, Guvernul a aprobat Regulamentul Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice¹⁹, ale cărei sarcini principale sînt:

——————————

19 Hotărîrea Guvernului nr.516 din 13.05.2006 “Privind aprobarea Regulamentului şi componenţei nominale a Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice”.

♦ participarea la procesul de elaborare şi implementare a actelor normative cu privire la drepturile politice, sociale şi civile ale persoanelor reabilitate;

♦ soluţionarea altor probleme şi monitorizarea aplicării de către organele de resort ale administraţiei publice a prevederilor Legii menţionate privind reabilitarea victimelor represiunilor politice referitor la modul de restituire a averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod.

Urmare realizării misiunii de audit în cadrul celor 5 comisii speciale, s-a constatat că, deşi comisiile speciale s-au confruntat cu probleme în procesul de aplicare a actelor normative care vizează domeniul respectiv, acestea au înaintat demersuri, solicitînd explicaţii privind aplicarea actelor normative în domeniu numai de la Ministerul Justiţiei, fără implicarea componenţei depline a Comisiei guvernamentale.

Deci, obiectivul prestabilit la crearea Comisiei guvernamentale referitor la promovarea politicii de stat în domeniul reabilitării victimelor represiunilor politice şi la examinarea problemelor apărute în procesul de aplicare a actelor normative care vizează acest domeniu nu s-a materializat integral conform aşteptărilor.

4. Aspecte problematice în procesul de evaluare a bunurilor imobile

4.1. N-au fost respectate întocmai prevederile legale la evaluarea bunurilor imobile ale persoanelor supuse represiunilor politice

Conform modificărilor efectuate în luna iunie 2006 la art.12 din Legea nr.1225-XVII din 08.12.1992, valoarea bunurilor imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de OCT conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Deşi ARFC i s-a pus în sarcină elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice, aceasta a fost aprobată la 05.09.2008²⁰, sau peste 2 ani de la revizuirea Legii nr.1225-XVII din 08.12.1992.

——————————

²⁰ Ordinul ARFC nr.136 din 05.09.2008 “Despre aprobarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice (în continuare – Metodologia de evaluare a bunurilor imobile).

În acelaşi timp, şi mecanismul de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice a fost tergiversat de către Guvern cu circa 1 an, acesta fiind adoptat abia în luna iulie 2007.

Pînă la elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, în luna octombrie 2007, Comisia guvernamentală a expediat consiliilor raionale şi municipale un demers²¹ cu informaţia referitoare la lista întreprinderilor de evaluare şi a evaluatorilor care deţineau certificate de calificare. Însă, în această listă n-a fost inclusă ARFC, în a cărei subordine se află OCT, acestea, conform normei legale, fiind unicele instituţii abilitate cu astfel de drepturi.

——————————

²¹ Demersul Comisiei guvernamentale nr.03/10993 din 12.10.2007.

Se atestă că, în anii 2007-2008, în cadrul OCT se numărau 32 de evaluatori certificaţi, dintre care 13 – în mun.Chişinău, şi 19 – în alte localităţi ale tării.

Auditul a constatat că, din cele 230 de evaluări ale bunurilor imobiliare în baza cărora s-au luat decizii pentru achitarea compensaţiilor în cadrul celor 5 comisii speciale supuse auditării, 60 de evaluări (26,1%) s-au efectuat de către întreprinderi private şi alţi evaluatori, iar 170 de evaluări ( 73,9%) – de către OCT şi Camera de Comerţ şi Industrie.

Totodată, în anul 2008, Comisia guvernamentală, pînă la elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, luînd în consideraţie decalajul mare între preţuri, a solicitat de la ARFC efectuarea unei analize a preţurilor medii pentru casele individuale standard amplasate în satele cu nivel mediu de dezvoltare, care să constituie un punct de reper pentru comisiile speciale. Astfel, potrivit informaţiilor parvenite de la ARFC, preţul mediu pentru casele individuale standard amplasate în satele cu nivel mediu de dezvoltare variază între 47,0 mii lei şi 100,0 mii lei.

Cu toate acestea, auditul atestă prezenţa mai multor cazuri de majorare neîntemeiată a valoarii bunurilor imobile determinate de întreprinderile private de evaluare. Astfel:

♦ în r-nul Rîşcani s-a constatat că bunurile imobile evaluate în anul 2008 de către un evaluator privat, în 31 din 33 de cazuri (94%), au valori între 100,0 – 530,0 mii lei, şi doar în 2 cazuri (6%) – mai puţin de 100,0 mii lei, pe cînd în cazul evaluării imobilelor de către OCT, ponderea este inversată. Aşa, din 35 de imobile evaluate în anul 2009 de către OCT Rîşcani şi OCT Bălţi, în 27 de cazuri (77%) acestea au valori mai mici de 100,0 mii lei, iar în 12 cazuri (23%) – variază de la 100,0 mii lei pînă la 400,0 mii lei.

Devierile elucidate sînt condiţionate şi de faptul că evaluatorii din cadrul OCT, spre deosebire de cei privaţi, la calcularea valorii imobilelor, au utilizat datele reale privind preţurile de piaţă prezentate de către primării.

Totodată, s-a constatat că comisiile speciale n-au instituit proceduri interne de examinare a documentelor prezentate de beneficiari, dar acceptau rapoartele de evaluare a imobilelor executate de întreprinderile private, fără a solicita, pentru cazurile suspecte, reexaminarea acestora de către OCT.

Numai începînd cu luna noiembrie 2013, Ministerul Justiţiei, referitor la adresarea Comisiei speciale din mun.Chişinău, a relevat că, în situaţia în care există unele rapoarte de evaluare a bunurilor imobile întocmite de către întreprinderile de evaluare ori evaluatori, care, eventual, conţin sume exagerate în raport cu valoarea bunurilor supuse evaluării, acestea pot fi prezentate spre examinare comisiei speciale de atestare a evaluatorilor, instituită de ARFC în conformitate cu Legea nr.989-XV din 18.04.2002.

În acest sens, Comisia specială din r-nul Străşeni a remis spre reexaminare Î.S. “Cadastru” 3 rapoarte de evaluare a imobilelor executate anterior de OCT Străşeni, după care valoarea acestora s-a diminuat de 2-3 ori faţă de suma evaluată iniţial. Drept rezultat, în cazul unui beneficiar, deşi OCT i-a determinat valoarea imobilului în sumă de 948,3 mii lei, după reevaluarea efectuată de către Î.S. “Cadastru”, costul acesteia a constituit 357,7 mii lei, sau cu 590,6 mii lei mai puţin.

4.2. Au admis iregularităţi în procesul de evaluare a bunurilor imobile nu doar companiile private, ci şi organele cadastrale teritoriale

În conformitate cu cerinţele Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, la evaluarea caselor individuale de locuit şi construcţiilor aferente, dar şi a încăperilor cu destinaţie locativă amplasate în localităţile urbane, se utilizează formula prin care se determină valoarea de piaţă a bunului imobil, calculată prin metoda analizei comparative a vînzărilor. Metoda analizei comparative a vînzărilor presupune determinarea deprecierii acumulate ca diferenţă între valoarea construcţiei noi şi valoarea de piaţă a bunului imobil la data evaluării. Pentru aplicarea metodei respective, este necesară informaţia privind preţurile de vînzare ale bunurilor imobile similare obiectului evaluării.

Auditul a constatat că nu în toate cazurile evaluatorii respectă prevederile menţionate.Astfel:

▪ 2 evaluatori din cadrul OCT, efectuînd lucrările în perioade diferite – în anul 2009 şi, respectiv, în anul 2013, au determinat preţurile de piaţă la imobilele din oraşul Briceni în aceeaşi sumă – de 425,0 mii lei, însă fără a indica adresele cu care s-au comparat obiectivele. La evaluarea acestor imobile prin metoda cheltuielilor, valoarea acestora a constituit 18,4 mii lei şi, respectiv, 21,6 mii lei, iar atribuindu-se ponderea valorică de 40% – urmare rezultatului obţinut prin metoda cheltuielilor, şi ponderea valorică de 60% – urmare rezultatului obţinut prin metoda analizei comparative a vînzărilor, costul imobilelor a constituit deja 262,4 mii lei şi, respectiv, 263,6 mii lei.

Pentru localităţile rurale cu piaţa imobiliară slab dezvoltată, la reconcilierea rezultatelor evaluării, rezultatul obţinut prin metoda analizei comparative a vînzărilor se consideră valoarea medie a caselor de locuit prezentată de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru localităţile în care autorităţile administraţiei publice locale nu au prezentat informaţia de piaţă despre casele individuale de locuit se utilizează valoarea medie pe raion.

De asemenea, auditul a constatat că nu în toate cazurile au fost respectate prevederile legale privind determinarea valorii bunurilor imobile conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii nici pentru localităţile rurale.

În acest sens, se atestă că comisiile speciale n-au solicitat informaţiile respective de la primării, pentru a le contrapune cu calculele efectuate de OCT şi a determina adecvat valoarea averii solicitantului. În r-nul Donduşeni, cu toate că a fost solicitată din primării informaţia privind preţurile de piaţă la imobile, de aceasta nu s-a ţinut cont la determinarea valorii imobilelor. Aşa, unui beneficiar din s.Plopi, OCT i-a evaluat bunurile imobile în sumă de 759,3 mii lei, însă auditul a constatat că valoarea acestora nu corespunde preţurilor de piaţă din localitatea dată.

În acelaşi timp, auditul a constatat că Comisia specială din r-nul Briceni n-a intervenit adecvat în cazurile în care informaţiile din arhivă şi cele obţinute din alte surse legale nu conţin date suficiente şi identice pentru determinarea suprafeţei construcţiei.

Deşi Metodologia de evaluare a bunurilor imobile prevede că, în cazul în care lipseşte informaţia despre suprafaţa construcţiei sau suprafaţa încăperii, obiectul nu se evaluează, auditul a constatat cazuri cînd nici informaţia din arhivă şi nici cea obţinută din alte surse legale nu prezintă date despre suprafaţa construcţiei, însă evaluarea se efectuează. Astfel:

- în r-nul Briceni, în 10 cazuri (16,7%) din 60 de cazuri verificate,s-au evaluat bunurile imobile în valoare totală de 957,2 mii lei, iar OCT n-a indicat sursa şi n-a anexat documentele care ar justifica calculele efectuate şi dimensiunile imobilelor;

- analogic, a fost determinată valoarea imobilului în sumă de 82,3 mii lei de către OCT Briceni, în cazul unui beneficiar din s.Corjeuţi, r-nul Briceni, cînd dimensiunile imobilului s-au stabilit în baza declaraţiilor beneficiarului.

Recomandări conducerii AAPL de nivelul II:

14. în scopul prevenirii achitării din surse bugetare a unor drepturi necuvenite, în situaţia în care există sume exagerate în raport cu valoarea bunurilor supuse evaluării, să se elaboreze şi să se implementeze proceduri operaţionale de lucru prin care rapoartele să se prezinte spre examinare Comisiei de atestare a evaluatorilor, instituită de ARFC;

15. să instituie proceduri eficiente de control asupra autenticităţii informaţiilor furnizate de primării privind componenţa averii victimelor represiunilor politice;

16. să asigure admiterea spre examinare de către comisia specială doar a raportului de evaluare, care va conţine opinia clară şi neechivocă a evaluatorului privind valoarea obiectului evaluării.

CONCLUZIE GENERALĂ

Generalizînd cele menţionate, constatăm că modificările din 29.06.2006 la art.12 din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice constituie un pas important realizat de Republica Moldova în vederea revendicării averii beneficiarilor sau primirii compensaţiilor pentru avere, ceea ce a apropiat Republica Moldova de bunele practici aplicate în ţările din spaţiul european. Deşi Legea menţionată prevede expres debitorul plăţilor care urmează a fi achitate persoanelor deportate, precum şi mecanismul de soluţionare a cererilor, actorii participanţi la procesul de implementare a legii s-au ciocnit cu multiple probleme de ordin juridic, economic etc., ale căror efecte s-au materializat în unele decizii neregulamentare/ilegale, care au atras după sine alocarea şi utilizarea ineficientă a banilor publici.

În condiţiile în care comisiile speciale nu şi-au reglementat corespunzător activitatea, s-au identificat carenţe şi vulnerabilităţi la toate etapele procesului de stabilire a compensaţiilor. La nivelul comisiilor speciale şi al AAPL continuă să se ateste o capacitate limitată de verificare a circumstanţelor care determină eligibilitatea solicitanţilor de compensaţii. Se relevă că politicile şi procedurile privind activitatea comisiilor, prevăzute în actele normative, nu sînt suficiente pentru activitatea legală, transparentă şi rezultativă a comisiilor speciale. Se impune necesitatea stringentă de elaborare şi implementare a unei metodologii interne care ar prevedea tehnici şi criterii pentru controlul şi asigurarea calităţii activităţii desfăşurate de comisii, precum şi ar oferi răspunsuri la multe întrebări procedurale. La fel, se recomandă organizarea unei comunicări mai rezultative între Comisia guvernamentală şi comisiile speciale, care ar spori gradul de aplicare corectă a unor prevederi legale.

ANEXE