Hotărîre nr.2349 din 17.02.2019 cu privire la sesizările nr.CEC-7/1276 şi CEC-7/1277 din 11 februarie 2019 ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" în Comisia Electorală Centrală

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la sesizările nr.CEC-7/1276 şi CEC-7/1277 din 11 februarie 2019

ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot

consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din

Republica Moldova" în Comisia Electorală Centrală

nr. 2349  din  17.02.2019

 (în vigoare 17.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 185-191 art. 992 din 07.06.2019

* * *

La 11 februarie 2019, domnul Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" în Comisia Electorală Centrală, a depus două sesizări, înregistrate sub nr.CEC-7/1276 şi CEC-7/1277, prin care solicită:

1) examinarea sesizărilor în regim de urgenţă;

2) iniţierea procedurii prevăzute de art.75 alin.(5) şi (6) din Codul electoral, în vederea înaintării Curţii de Apel Chişinău a unei cereri privind anularea înregistrării domnului Andrian Candu în calitate de candidat pe lista Partidului Democrat din Moldova la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

3) iniţierea procedurii prevăzute de art.75 alin.(5) şi (6) din Codul electoral, în vederea înaintării Curţii de Apel Chişinău a unei cereri privind anularea înregistrării domnului Pavel Filip în calitate de candidat pe lista Partidului Democrat din Moldova, precum şi în calitate de candidat în circumscripţia electorală uninominală nr.20, oraşul Străşeni la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

În motivarea sesizărilor se arată că, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2023 din 2 ianuarie 2019, au fost înregistraţi 53 de candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripţia naţională.

La pct.2 şi 3 din anexa la hotărîrea menţionată se regăsesc domnul Pavel Filip, Prim-ministru al Republicii Moldova, şi domnul Andrian Candu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

De asemenea, prin hotărîrea nr.16 din 2 ianuarie 2019, Consiliul electoral al circumscripţiei electorale uninominale nr.20, oraşul Străşeni a dispus înregistrarea domnului Pavel Filip în calitate de candidat pentru funcţia de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripţia electorală uninominală nr.20, oraşul Străşeni.

În conformitate cu art.13 alin.(3) lit.b) din Codul electoral, cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sînt conducătorii autorităţilor publice centrale.

Autorul sesizărilor mai arată că domnul Andrian Candu a prezidat şedinţa plenară a Parlamentului Republicii Moldova din 7 februarie 2019, iar domnul Pavel Filip, în calitatea sa de Prim-ministru, a convocat şi condus şedinţele Guvernului din 30 ianuarie 2019 şi 11 februarie 2019.

În opinia sa, nici domnul Andrian Candu, în calitatea sa de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, nici domnul Pavel Filip, în calitatea sa de Prim-ministru al Republicii Moldova, nu şi-au suspendat activitatea în funcţia pe care o deţin.

Potrivit art.75 alin.(5) lit.c) din Codul electoral, anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, prin hotărîre judecătorească definitivă care constată nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv.

În cazurile prevăzute la art.75 alin.(5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărîri în acest sens, Curţii de Apel Chişinău, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, sau instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale noi. Instanţa de judecată va examina cererea şi va emite o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.

La 13 februarie 2019, domnul Vadim Moţarschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Democrat din Moldova în Comisia Electorală Centrală, a depus o referinţă, înregistrată sub nr.CEC-7/1447, prin care solicită respingerea sesizărilor ca fiind neîntemeiate.

Autorul referinţei, în susţinerea solicitării, menţionează următoarele.

Membrii Guvernului care au obligaţia să îşi suspende activitatea în funcţia pe care o deţin sînt enumeraţi expres la art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral. Respectiv, este absurdă deducţia autorului sesizării precum că obligaţia Prim-ministrului şi Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova ar rezulta din 13 alin.(3) lit.b).

În opinia sa, conform prevederilor Titlului III din Constituţia Republicii Moldova "Autorităţile publice", atît Parlamentul cît şi Guvernul sînt autorităţi publice, însă nu sînt autorităţi publice centrale, aşa cum este menţionat la art.13 alin.(3) lit.b) din Codul electoral.

Potrivit Capitolului VIII din Constituţia Republicii Moldova "Administraţia publică" şi în special conform art.107, intitulat "Administraţia publică centrală de specialitate", organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor. În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.

Mai mult, potrivit art.2 din Legea nr.136 din 19 iulie 2017 cu privire la Guvern, Guvernul este autoritatea publică care reprezintă şi exercită puterea executivă în Republica Moldova. Totodată, potrivit art.7 din aceeaşi lege, Guvernul înfiinţează în subordinea sa autorităţi administrative centrale, a căror activitate este reglementată inclusiv prin Legea nr.98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.

Sub incidenţa legii sus-menţionate cad ministerele, Cancelaria de Stat, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, inclusiv serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi instituţiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator).

Autorul referinţei, în baza celor menţionate de el, consideră că autorul sesizării neîntemeiat include funcţia de Preşedinte al Parlamentului şi cea de Prim-ministru al Republicii Moldova în categoria persoanelor care cad sub incidenţa prevederilor art.13 alin.(3) lit.b) din Codul electoral.

Examinănd materialele prezentate, Comisia relevă următoarele.

În vederea aplicării întocmai a prevederilor art.13 alin.(3) din Codul electoral conform voinţei legiuitorului, Comisia consideră necesar de a face în cele ce urmează o retrospectivă a reglementărilor ce stabilesc temeiul suspendării din funcţie şi subiecţii ce cad sub incidenţa acesteia.

Deci, ca urmare a evaluării necesităţii de a garanta egalitatea candidaţilor şi de a nu admite utilizarea favorurilor ce decurg din exercitarea unei funcţii publice, prin Legea nr.796 din 25 ianuarie 2002, art.13 a fost completat cu alin.(3) cu următorul cuprins: "Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice ori sînt funcţionari publici, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin".

Prin Legea nr.842 din 14 februarie 2002, sintagma "ori sînt funcţionari publici" a fost exclusă din alin.(3) al art.13 din Codul electoral.

Prin Legea nr.176 din 22 iulie 2005, în alin.(3) al art.13 din Codul electoral după textul "social-politice," s-au introdus cuvintele "precum şi membrii Guvernului şi funcţionarii publici,".

Prin Legea nr.248 din 21 iulie 2006, art.13 alin.(3) din Codul electoral a fost expus în redacţie nouă cu următorul cuprins: "Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice (cu excepţia celor ce deţin funcţii, altele decît cele administrative), din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin".

Prin Legea nr.76 din 10 aprilie 2008, art.13 alin.(3) din Codul electoral iarăşi a fost expus în redacţie noua, după cum urmează:

"Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sînt:

a) miniştrii;

b) conducătorii autorităţilor publice centrale;

c) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor;

d) primarii şi viceprimarii;

e) pretorii şi vicepretorii".

Redacţia actuală a art.13 alin.(3) din Codul electoral a fost stabilită prin Legea nr.119 din 18 iunie 2010, lit.a) din alineatul respectiv fiind expus în redacţie noua: "viceprim-miniştrii, miniştrii şi viceminiştrii, membrii din oficiu ai Guvernului".

Avînd în vedere că suspendarea din funcţie a funcţionarilor poate influenţa activitatea organelor de stat, în prezenta speţă urmează a fi menţionată şi poziţia Curţii Constituţionale la acest subiect.

Deci, în pct.50 şi 55 din Hotărîrea nr.29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului), Curtea Constituţională a statuat:

"… Principiul continuităţii şi funcţionalităţii depline al instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să prevaleze şi să determine aplicarea prioritară a acelor prevederi constituţionale care exclud situaţiile de criză politică sau instituţională…

Astfel, raţiunea acestei restricţii derivă din necesitatea păstrării unei continuităţi a structurilor statului în perioade de campanie electorală, precum şi din necesitatea evitării suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot, şi anume prin sufragiu universal, direct şi liber exprimat".

Aşadar, analizînd evoluţia instituţiei suspendării din funcţie a candidaţilor la alegeri care deţin funcţii publice, inclusiv prin prisma practicii contenciosului constituţional, remarcăm faptul că, ciocnindu-se de dificultăţi la asigurarea continuităţii structurilor statului în perioada electorală, legiuitorul în final a stabilit expres funcţiile a căror exercitare urmează a fi suspendată de candidaţi pe durata campaniei electorale.

Prin urmare, prin neincluderea în cuprinsul lit.a) a alin.(3) al art.13 din Codul electoral a funcţiei de prim-ministru, ci numai a funcţiilor de viceprim-ministru, de ministru şi de membru din oficiu al Guvernului, adică Guvernatorul UTA Găgăuzia, este clară voinţa legiuitorului de a nu lipsi guvernul de conducere, întrucît, dacă ar candida toţi miniştrii împreună cu prim-ministrul, Guvernul ar fi fost lipsit de conducere, ceea ce ar perturba principiul continuităţii şi funcţionalităţii depline al instituţiilor fundamentale ale statului, susţinut prin practica Curţii Constituţionale, în caz contrar nu ar fi existat necesitatea de a stabili separat funcţia de ministru la lit.a) din articolul vizat, care este o funcţie ca şi a conducătorului unei autorităţi publice centrale (minister), această funcţie fiind încadrată şi la lit.b) din articolul în cauză.

Acelaşi raţionament este aplicabil şi în privinţa Preşedintelui Parlamentului, deoarece dacă această funcţie ar fi încadrată la lit.b) a alin.(3) al art.13 din Codul electoral, în cazul în care ar candida şi vice-preşedinţii, s-ar fi blocat activitatea unei instituţii fundamentale.

Totodată, Comisia ţine să menţioneze că, deşi prevederile art.13 alin.(3) din Codul electoral nu sunt aplicabile în privinţa Prim-ministrului şi a Preşedintelui Parlamentului, aceştia în activitatea lor urmează să ţină cont de reglementările stabilite de art.51 alin.(1) şi art.52 alin.(7) din Codul electoral, potrivit cărora candidaţii participă în alegeri pe bază de egalitate, folosirea resurselor administrative fiind interzisă.

Pentru motivele arătate şi în temeiul art.13 alin.(3), art.18 alin.(2), art.26 alin.(1) lit.b), art.52 alin.(7) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Faptele expuse în sesizările nr.CEC-7/1276 şi CEC-7/1277 din 11 februarie 2019 ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" în Comisia Electorală Centrală, nu constituie temei pentru aplicarea prevederilor art.75 alin.(5) şi (6) din Codul electoral.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.