Hotărîre nr.2420 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor

Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019

nr. 2420  din  03.03.2019

 (în vigoare 03.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 119-131 art. 653 din 05.04.2019

* * *

În temeiul art.18 alin.(2), art.65 alin.(2) şi art.100 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019, conform anexei.

2. Raportul Comisiei Electorale Centrale se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova, validarea mandatelor atribuite deputaţilor aleşi şi confirmarea listei candidaţilor supleanţi.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.2420 din 3 martie 2019

RAPORT

cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova

din 24 februarie 2019

INTRODUCERE

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.197 din 27 iulie 2018, a fost stabilită data de 24 februarie 2019 pentru desfăşurarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova, în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) unde într-o circumscripţie naţională se aleg 50 de deputaţi în baza sistemului proporţional şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale în baza sistemului majoritar.

Întru executarea acestei Hotărîri, precum şi în temeiul art.18 alin.(2), art.26 şi art.79 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală (abreviat – CEC) a aprobat la data de 5 decembrie 2018 Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Codul electoral privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.

În perioada electorală, (10 decembrie 2018 – 1 martie 2019), Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în 45 de şedinţe, dintre care 22 au fost ordinare, iar 23 - extraordinare. În cadrul acestora au fost adoptate în total 499 hotărîri, dintre care 438 se referă nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea scrutinelor din 24 februarie 2019, iar tematica acestora este prezentată în Fig. 1.

Fig. 1. Tematica hotărîrilor adoptate de CEC în perioada electorală

Capitolul 1

ELABORAREA ŞI AJUSTAREA CADRULUI NORMATIV

La data de 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.154 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 21 iulie 2017, prin care s-a modificat şi completat Codul electoral al Republicii Moldova. Modificările au vizat înlocuirea sistemului electoral proporţional în cadrul alegerilor parlamentare cu sistemul mixt (proporţional şi majoritar) unde într-o circumscripţie naţională se aleg 50 de deputaţi în baza sistemului proporţional şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale în baza sistemului majoritar.

Avînd în vedere numărul mare de intervenţii în textul Codului electoral, la art.III alin.(2) lit.d) din aceeaşi lege s-a dispus "republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Codului electoral, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv operate prin prezenta lege, dîndu-se o nouă numerotare elementelor acestuia şi corectîndu-se, după caz, toate trimiterile la acestea". Codul electoral a fost republicat în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 (nr.451-463, art.768).

Conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.25 din 11.10.2018, prevederile art.13 alin.(1) lit.b) din Codul electoral au fost declarate neconstituţionale. Ca urmare, Parlamentul a adoptat Legea nr.238 din 08.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Respectiv, dacă anterior persoanele recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată erau lipsite de dreptul de a alege, după modificare restricţia este aplicabilă doar persoanelor în privinţa cărora există o hotărîre definitivă a instanţei unde expres este indicată lipsirea de dreptul la vot.

De apreciat intervenţia legislativă la Codul electoral, dar şi la legi conexe, în partea ce ţine de modul de remunerare a funcţionarilor electorali. Eforturile de promovare în acest sens ale Comisiei, inclusiv prin stabilirea obiectivelor strategice, privind asigurarea unei remunerări echitabile a membrilor organelor electorale şi funcţionarilor din cadrul aparatelor acestora pentru activitatea în perioada electorală şi-au găsit încadrarea juridică – stabilindu-se o majorare a indemnizaţiei acordate.

De asemenea, prin Legea nr.268 din 23.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative, a fost exclusă interdicţia de a efectua agitaţie electorală în ziua alegerilor şi în cea precedentă acesteia. Această interdicţie a rămas doar pentru ziua alegerilor în incinta secţiei de votare sau la intrarea în localul secţiei de votare (art. 52 alin.(10) din Codul electoral).

În vederea corelării cadrului normativ cu prevederile Codului electoral, revăzute şi modificate prin legile menţionate mai sus, Comisia Electorală Centrală a elaborat şi modificat mai multe acte cu caracter normativ în vederea aplicării uniforme a procedurilor electorale, în special pentru racordarea acestora la noile prevederi ale Codului electoral ce au vizat modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare, atît în partea dispoziţiilor generale, cît şi celor speciale aferente acestui tip de scrutin.

Prin urmare, în scopul bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor parlamentare, precum şi în temeiul art.22 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, în debutul anului 2018, agenda Comisiei a fost completată prioritar cu activităţile ce au vizat identificarea actelor normative necesare a fi elaborate şi adoptate, precum şi a regulamentelor şi instrucţiunilor.

Activitatea de reglementare a Comisiei a demarat prin realizarea prescripţiilor legale stabilite de Codul electoral, potrivit cărora în sarcina Comisiei a fost pusă elaborarea şi adoptarea actelor normative regulatorii, după cum urmează:

1) Regulamentul privind particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1567 din 24 aprilie 2018 - stabileşte particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare şi modul de participare la votare în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot (alegători din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) domiciliaţi în localităţile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova (art. 32 alin.(2) din Codul electoral);

2) Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1731 din 3 iulie 2018 - stabileşte condiţiile de desemnare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, modalitatea de constituire şi înregistrare a grupurilor de iniţiativă, procedura de întocmire, prezentare şi verificare a documentelor şi listelor de subscripţie în vederea înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat în circumscripţiile uninominale, inclusiv în cele de peste hotarele ţării şi pentru localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, procedura de întocmire, prezentare şi verificare a documentelor în vederea înregistrării listelor de candidaţi la funcţia de deputat în circumscripţia naţională, precum şi particularităţile înregistrării blocurilor electorale la alegerile parlamentare;

3) Instrucţiunea privind modul de sistematizare, împachetare, sigilare şi transmitere a documentelor şi materialelor electorale după închiderea secţiilor de votare la alegerile parlamentare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.1826 din 25 septembrie 2018 - stabileşte cerinţele de bază privind sistematizarea, împachetarea şi sigilarea documentelor electorale întocmite de organele electorale ierarhic inferioare şi a materialelor electorale la alegerile parlamentare şi reglementează modul de transmitere a acestora după închiderea secţiilor de votare.

În acelaşi timp, prin ajustarea prevederilor speciale ale Titlului III "Alegerile parlamentare" ce reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare, legiuitorul a supus revizuirii şi prevederile generale ale Codului electoral în contextul asigurării corelării cu noile proceduri electorale aferente sistemului electoral mixt. Ca urmare, Comisia şi-a revăzut actele normative regulatorii, asigurînd modificarea şi completarea regulamentelor şi instrucţiunilor menite să dezvolte şi să perfecţioneze procedurile electorale, în particular în contextul bunei organizări a alegerilor parlamentare.

I. În condiţiile identificării necesităţilor de modificare esenţială a actelor normative ale Comisiei, inclusiv sub aspectul structurii şi conţinutului acestora (ordonarea elementelor structurale), o parte din actele normative au fost expuse într-o nouă redacţie, după cum urmează:

1. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1568 din 24 aprilie 2018;

2. Regulamentul privind activitatea consiliului electoral de circumscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1702 din 19 iunie 2018;

3. Regulamentul privind activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1734 din 3 iulie 2018;

4. Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare şi verificarea listelor de subscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1730 din 3 iulie 2018

5. Regulament cu privire la procedurile de tragere la sorţi, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1729 din 3 iulie 2018;

6. Regulamentul cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1732 din 3 iulie 2018.

II. Unele acte normative ale Comisiei au fost supuse modificării, după cum urmează:

1. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.2674 din 25 septembrie 2014;

2. Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, aprobat prin hotărîrea CEC nr.332 din 24 octombrie 2006;

3. Regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, aprobat prin hotărîrea CEC nr.382 din 12 decembrie 2006;

4. Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010;

5. Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, aprobat prin hotărîrea CEC nr.nr.114 din 18 august 2016;

6. Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3352 din 4 mai 2015;

7. Regulamentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale şi de promovare politică pe panourile publicitare, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3328 din 28 aprilie 2015.

8. Instrucţiunea cu privire la procedura de vot cu urna mobilă, aprobată prin hot. CEC nr.3391 din 30 iulie 2010;

9. Instrucţiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.2625 din 12 august 2014;

10. Instrucţiunea privind modul de utilizare a ştampilelor electorale la alegeri şi referendumuri, aprobată prin hot. CEC nr.335 din 4 octombrie 2016.

Tradiţional, în temeiul art.52, 69 şi 70 din Codul electoral, precum şi ţinînd cont de Recomandarea nr.R(99)15 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la unele măsuri vizînd reflectarea campaniilor electorale de către mijloacele de comunicare în masă (adoptată de Comitetul de Miniştri la 9 septembrie 1999, în cadrul celei de-a 678-a reuniuni a Delegaţilor Miniştrilor), precum şi de Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.267-XV din 16 iulie 2004, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.1992 din 21 decembrie 2018, a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.

O nouă responsabilitate pusă în sarcina Comisiei privind asigurarea infrastructurii secţiilor de votare şi a securităţii procesului de votare este implementarea sistemului de înregistrare video în secţiile de votare ca o măsură suplimentară de securizare şi asigurare a transparenţei procesului de votare, a operaţiunilor electorale din ziua alegerilor, inclusiv împotriva eventualelor fraude electorale. În acest sens, prin hotărîrea nr.2265 din 08 februarie 2019, Comisia a aprobat Regulamentul privind funcţionarea Sistemului de înregistrare video în secţiile de votare, care constituie temeiul juridic necesar pentru reglementarea Sistemului de înregistrare video în secţiile de votare, stabileşte regulile de funcţionare şi utilizare a acestuia, defineşte responsabilităţile privind prelucrarea, accesul şi stocarea informaţiilor astfel obţinute. Acest fapt a permis utilizarea sistemului de înregistrare video în secţiile de votare constituite atît în ţară, cît şi peste hotare.

Totodată, în vederea realizării atribuţiei de supraveghere a executării prevederilor Codului electoral şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor, precum şi în vederea aplicării uniforme a procedurilor electorale, Comisia a emis 7 circulare, asigurînd plasarea acestora pe pagina web oficială, la rubrica "Alegeri parlamentare 24.02.2019".

Rezultatele activităţii de elaborare/modificare a cadrului normativ, prin care să fie asigurată o reglementare coerentă, uniformă, predictibilă şi accesibilă, sînt prezentate statistic conform tabelului de mai jos:

Procesul de reglementare s-a desfăşurat cu respectarea procedurii de transparenţă decizională, proiectele actelor normative ale Comisiei fiind plasate pe pagina web oficială pentru consultări publice. Respectiv, au fost plasate peste 40 de anunţuri privind prezentarea proiectelor de hotărîri ale Comisiei spre consultări publice la rubricile "Cadrul normativ" → "Transparenţa decizională" → "Consultări publice".

Toate actele normative aprobate au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasate pe pagina web oficială a Comisiei. La aprobarea actelor a fost asigurată expertiza juridică, expertiza anticorupţie şi transparenţa decizională, potrivit Legii nr.100/2018 cu privire la actele normative şi Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.

La fel, pentru prima dată, Comisia, cu titlu de linii directorii pentru concurenţii electorali, a elaborat şi a pus la dispoziţia acestora două documente. Primul este Declaraţia de conduită privind condiţiile şi modul de susţinere financiară, materială şi nematerială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, care reglementează conduita partidelor politice, blocurilor electorale, candidaţilor independenţi, participanţilor la referendum în campania electorală şi urmăreşte să asigure transparenţă în procesul de finanţare şi susţinere a campaniei electorale, să contracareze abuzurile, inclusiv de resurse administrative, precum şi să creeze standarde uniforme de comportament. Al doilea este Manualul în materie de prevenire şi combatere a utilizării resurselor administrative în procesul electoral, care este destinat organelor electorale şi tuturor actorilor implicaţi în procesele electorale (partide politice, candidaţi la funcţii elective, funcţionari şi organe de stat, instituţii mass-media etc.) în perioada electorală. Acesta defineşte termenul de resurse administrative în procesele electorale care se manifestă prin diferite forme, spre exemplu: resurse umane, financiare, materiale în natură şi alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deţinătorii unei funcţii şi funcţionarii publici implicaţi în procesele electorale, care derivă din controlul acestora asupra personalului, resurselor financiare şi alocaţiilor din sectorul public, din accesul la facilităţile publice, precum şi resursele rezultate din faptul că aceştia se bucură de prestigiu sau constituie o prezenţă publică în urma alegerii lor într-o funcţie electivă sau deţinerii calităţii de funcţionari publici, fapt care le-ar putea conferi un avantaj politic sau alte forme de suport.

În perioada electorală pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova, la sesizarea Avocatului Poporului (Ombudsman), dl Mihail Cotorobai, au fost supuse controlului constituţionalităţii unele prevederi ale art.58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral. Ca rezultat Curtea Constituţională a emis Decizia nr.5 din 14 ianuarie 2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.5a/2019 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral (votarea în afara ţării în baza buletinului de identitate sau a actelor de identitate expirate), prin care a statuat, cităm: "Curtea observă că valabilitatea paşaportului reprezintă singura exigenţă impusă de către legislator pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să voteze în secţiile de votare constituite peste hotarele ţării. Exigenţa votării cu un paşaport valabil peste hotarele ţării este justificată de politicile statale ale evitării fraudării votului, menţinerii unor legături dintre stat şi cetăţeni şi încurajării deţinerii de acte de identitate valabile".

Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare cetăţenii Republicii Moldova au participat la vot în baza actelor valabile, arătate la art.58 alin.(3) din Codul electoral, potrivit art.5 alin.(1) lit.d) din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, actele de identitate al căror termen de valabilitate a expirat sînt considerate nevalabile.

Un alt caz în care a fost sesizată Curtea Constituţională şi relevant pentru a fi menţionat în prezentul raport se referă la excepţia de neconstituţionalitate a Hotărîrii Guvernului nr.1096 din 8 noiembrie 2018 cu privire la modificarea anexei nr.1 la hotărîrea Guvernului nr.970/2017, ridicată de către domnul Sergiu Urecheanu, pretendent la calitatea de candidat pentru funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic "Partidul Nostru" în circumscripţia uninominală nr.25, municipiul Chişinău, în dosarul nr.3-360/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău sediul Rîşcani. Potrivit Curţii, "controlul legalităţii unei hotărâri a Guvernului excede rolului constituţional al Curţii Constituţionale. Controlul de legalitate al unor asemenea acte le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată. Această concluzie decurge din articolul 114 din Constituţie, potrivit căruia justiţia este înfăptuită în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, dar şi din articolul 134 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit căruia Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei." (Decizia de inadmisibilitate a sesizării nr.26g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a Hotărîrii Guvernului nr.1096 din 8 noiembrie 2018 cu privire la modificarea anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.970/2017 [nr.2 ], din 11 februarie 2019. În decizia sa, Curtea subliniază că hotărîrile Guvernului cu caracter normativ sînt susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de judecată, din care cauză sesizarea a fost declarată inadmisibilă.

Evoluţia legislaţiei electorale a Republicii Moldova din ultimii ani şi aplicarea acesteia în practică reflectă tot mai mult necesitatea după organizarea şi desfăşurarea fiecărui scrutin de a o îmbunătăţi semnificativ. Respectiv, şi în cazul alegerilor parlamentare care s-au organizat în baza unui sistem mixt, fiind o practică nouă atît pentru corpul electoral cît şi pentru alegători şi competitorii politici a scos la suprafaţă lacune legislative, discrepanţe între norme ş.a. care, după o analiză postelectorală profundă va fi absolut necesar de a interveni legislativ referitor la reglementările ce vizează modalitatea de actualizare şi întocmire a listelor electorale, la mecanismul de completare a listelor de subscripţie şi de verificare a acestora, precum şi în alte proceduri aplicabile procesului de desemnare şi înregistrare a concurenţilor, la modalitatea de transmitere recepţionare a documentelor electorale, pe segmentul activităţii organelor electorale inclusiv aspecte ce ţin de desemnarea, revocarea, funcţionarea şi numărul acestora, la fel intervenţii se solicită şi pe componenta finanţării campaniilor electorale, drepturilor şi obligaţiilor concurenţilor electorali în campania electorală.

Urmare a examinării contestaţiilor şi a sesizărilor de către Comisia Electorală Centrală, se constată necesitatea de a se da o apreciere juridică şi a aduce o claritate mai multor situaţii după cum sînt utilizarea resurselor administrative în campanie, transferul de imagine, transportarea alegătorilor, organizarea evenimentelor în perioada electorală, inclusiv stabilirea unor criterii pentru cadourile care nu se încadrează prin prisma legislaţiei electorale. Prin urmare toate cele observate vor fi analizate minuţios şi această acţiune va fi în agenda Comisiei pentru anul în curs.

Capitolul 2

CONSTITUIREA CIRCUMSCRIPŢIILOR ELECTORALE ŞI

A ORGANELOR ELECTORALE IERARHIC INFERIOARE

Prin hotărîrea Guvernului nr.970 din 15 noiembrie 2017, emisă în temeiul art.74 alin.(2) din Codul electoral, s-a luat act de Decizia nr.1 din 30 octombrie 2017 a Comisiei naţionale pentru constituirea circumscripţiilor uninominale permanente şi a fost aprobată crearea a 51 de circumscripţii uninominale dintre care:

• 46 de circumscripţii pe teritoriul Republicii Moldova;

• 2 circumscripţii uninominale pentru alegătorii din stînga Nistrului (Transnistria), teritoriu aflat temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale ale statului, nr.47 – oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender;

• 3 circumscripţii uninominale peste hotarele ţării: nr.49 la est de Republica Moldova; nr.50 – la vest de Republica Moldova şi nr.51 – SUA, Canada.

La constituirea circumscripţiilor uninominale s-a ţinut cont de criteriile stabilite de Codul electoral, în mod special de criteriile teritorial-demografice şi numărul relativ egal de alegători, calculat în baza numărului de alegători înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri generale (alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016).

Circumscripţiile uninominale s-au format din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în unele cazuri, în scopul organizării eficiente, din localităţile mai multor unităţi de acelaşi nivel. Astfel, în UAT de nivelul al doilea, care aveau un număr mai mare de locuitori decît cel mediu calculat pentru o circumscripţie uninominală, au fost formate mai multe circumscripţii uninominale. Pentru localităţile în care locuiesc compact minorităţile naţionale, circumscripţiile uninominale au fost constituite luîndu-se în considerare interesele acestora şi ţinîndu-se cont de hotarele unităţilor administrativ-teritoriale respective.

În vederea executării art.28 alin.(5) din Codul electoral, la 31 octombrie 2018, Comisia Electorală Centrală a solicitat formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, instanţelor judecătoreşti, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, să înainteze candidaturi pentru constituirea consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale.

Astfel, prin hotărîrile nr.1935-1985 din 21 decembrie 208, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia Electorală Centrală a constituit 51 consilii electorale ale circumscripţiilor electorale.

În total, în cadrul consiliilor electorale şi-au desfăşurat activitatea 513 membri. Componenţa de gen a consiliilor electorale este prezentată în Figura 2

Figura 2. Componenţa de gen a consiliilor electorale de circumscripţie

Prin demersul nr.CEC-8/2936 din 7 decembrie 2018, în vederea executării prevederilor art.30 din Codul electoral, Comisia a solicitat consiliilor raionale/municipale, Adunării Populare a Găgăuziei şi partidelor politice reprezentate în Parlament, să înainteze consiliilor electorale de circumscripţie, pînă la data de 22 ianuarie 2019, candidaturile pentru formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a stabilit şi numărul de membri ai organelor electorale inferioare care pot fi degrevaţi de la locul de muncă permanent, a aprobat statele de personal ale aparatelor consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul doi şi a stabilit perioada pentru care funcţionarii electorali au fost convocaţi sau degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

Cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, consiliile electorale de circumscripţie au constituit 2141 birouri electorale ale secţiilor de votare.

În urma analizei datelor conţinute în procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor votării întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, s-a stabilit că în perioada de activitate consiliile electorale de circumscripţie s-au întrunit în 1105 şedinţe şi a adoptat 4196 hotărîri asupra chestiunilor examinate.

În conformitate cu art.15 din Codul electoral, consiliile electorale de circumscripţie au înregistrat în cadrul acestora 202 reprezentanţi ai concurenţilor electorali pentru perioada campaniei electorale, care au apărat interesele concurenţilor electorali în litigiile cu caracter electoral şi în instanţa de judecată.

Capitolul 3

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORALI ŞI A ALTOR

SUBIECŢI IMPLICAŢI ÎN PROCESUL ELECTORAL

Pentru a asigura buna desfăşurare a scrutinului parlamentar din 24 februarie 2019, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral de pe lîngă Comisia Electorală Centrală (abreviat – CICDE) a aprobat Planul de instruire, în baza căruia a organizat un şir de activităţi de instruire pentru funcţionarii electorali, precum şi pentru alţi subiecţi antrenaţi în desfăşurarea alegerilor, şi anume instruiri pentru:

1. Membrii consiliilor electorale de circumscripţie (45 seminare)

2. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (244 seminare)

3. Webinar "Ziua Alegerilor" pentru funcţionari electorali (1)

4. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare privind accesibilitatea procesului electoral (3 instruiri)

5. Registratori, utilizatori ai Registrului de stat al alegătorilor (9 seminare)

6. Operatorii Sistemului informaţional de stat "Alegeri" (118 seminare)

7. Operatorii din cadrul consiliilor electorale de circumscripţie (2 seminare)

8. Contabilii din cadrul consiliilor electorale de circumscripţie (2 instruiri)

9. Reprezentanţi ai instanţelor de judecată (5)

10. Reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei (5)

11. Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2 instruiri)

12. Observatori şi reprezentanţii cu drept de vot consultativ ai concurenţilor electorali (7)

13. Reprezentanţi ai media şi societăţii civile (2)

14. Trezorierii partidelor politice (3)

15. Operatorii Liniei telefonice de informare (4 instruiri)

16. Formatorii CICDE (4 instruiri)

În total au fost desfăşurate 456 de seminare în cadrul cărora au fost instruiţi peste 12 000 funcţionari electorali şi alţi subiecţi electorali (10 621 în cadrul seminarelor şi peste 1 600 on-line).

Instruirea funcţionarilor electorali

Seminarele de instruire pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie au fost organizate în perioada 19 – 28 decembrie 2018 în fiecare circumscripţie electorală. La instruire au fost invitaţi toţi cei 9/11 membri ai CECE din fiecare circumscripţie electorală, în total 473 persoane, rata de participare fiind de 82,45% (390 persoane). De menţionat că pe lîngă seminarele de instruire planificate, CICDE a organizat seminare suplimentare la solicitarea funcţionarilor electorali de la CECE (2).

Tematica seminarului a vizat particularităţile sistemului electoral mixt, responsabilităţile consiliului electoral de circumscripţie de la constituire şi pînă la dizolvare. Pe parcursul instruirii, participanţii s-au familiarizat cu atribuţiile prevăzute de Codul electoral şi acţiunile descrise în Programul calendaristic, şi-au format dexterităţi de completare a documentaţiei electorale şi totalizare a rezultatelor alegerilor. De asemenea, un obiectiv aparte a fost familiarizarea membrilor consiliului cu drepturile şi obligaţiile persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale, atît în cadrul CECE, cît şi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

În perioada de 3-4 ianuarie 2019, Direcţia tehnologii informaţionale şi gestionarea listelor electorale şi CICDE au desfăşurat instruirea operatorilor CECE. La cele două seminare au fost invitaţi 51 operatori din cadrul CECE. Rata de participare la aceste seminare a fost de 74,5%. Operatori din cadrul CECE care nu au fost prezenţi la seminar au fost instruiţi la distanţă.

O altă categorie de beneficiari ai instruirilor au fost persoanele responsabile de evidenţa financiară din cadrul CECE (51 de persoane). Instruirea a fost organizată de Direcţia financiar-economică şi CICDE, în perioada 11-12 ianuarie 2019, cu tematica "Particularităţile evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi referendumului consultativ din data de 24 februarie 2019".

Seminarele de instruire pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare s-au desfăşurat în perioada 30 ianuarie – 12 februarie 2019. La instruire au fost invitaţi reprezentanţii conducerii BESV (preşedintele şi secretarul) şi membrii BESV care nu au experienţă de activitate în organele electorale. Seminarul, cu o durată de 4 ore, reflecta particularităţile sistemului electoral mixt şi activitatea membrilor biroului electoral pînă în ziua alegerilor, responsabilităţile acestora în ziua alegerilor - organizarea votării, numărarea şi totalizarea voturilor, transmiterea documentaţiei electorale etc. Estimativ s-a prevăzut participarea a circa 6000 de persoane, dintre care la instruiri au participat 103,6% sau 6221 participanţi.

Atît instruirea membrilor CECE, cît şi cea a membrilor BESV a prevăzut şi descrierea responsabilităţilor funcţionarilor electorali în cadrul organizării referendumului republican consultativ, care s-a desfăşurat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

Membrii birourilor electorale din afara ţării, de asemenea, au beneficiat de seminare de instruire, desfăşurate de CEC şi CICDE. Astfel, au fost organizate două instruiri cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene desemnaţi în calitate de preşedinţi ai birourilor electorale de peste hotare. Numărul total de participanţi la instruire a constituit 75 de persoane.

Un seminar la distanţă, Webinar "Ziua Alegerilor", pentru membrii CECE şi BESV din ţară şi peste hotare a fost organizat la data de 22 februarie 2019. Acesta s-a axat, pe lîngă responsabilităţile organelor electorale pe parcursul zilei alegerilor şi referendumului, pe numărarea şi totalizarea rezultatelor, precum şi pe sistematizarea şi împachetarea documentaţiei electorale. Seminarul a fost vizualizat de 1600 de persoane din care majoritatea funcţionari electorali.

În scopul sporirii accesibilităţii procesului electoral, CICDE a organizat, în parteneriat cu Alianţa INFONET, 3 seminare de instruire pentru funcţionarii electorali din Chişinău, Comrat şi Bălţi, în cadrul cărora a fost simulat procesul de votare prin prisma accesibilităţii şi incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral. Numărul participanţilor la instruire a constituit 105 de persoane.

Seminarele de instruire pentru registratori. Pentru gestionarea Registrului de stat al alegătorilor (abreviat – RSA), CICDE a instruit în perioada 18-20 decembrie 2019 registratorii RSA (persoane responsabile de listele electorale din cadrul APL). La cele 9 seminare desfăşurate au participat 243 registratori din cele 300 persoane invitate, rata de participare constituind 81,00%. De menţionat că pe lîngă cele 6 seminare planificate, CICDE a organizat încă 3 instruiri suplimentare la solicitarea operatorilor RSA.

Grupul-ţintă a fost format din registratorii care au avut experienţă mai mică de un an în actualizarea listelor electorale la momentul instruirii şi registratorii care au întîmpinat dificultăţi în exercitarea atribuţiilor. Instruirea bazată pe exerciţii practice la calculator a fost axată pe sporirea calităţii listelor electorale, prin soluţionarea neconcordanţelor în datele privind adresa alegătorilor şi alocarea la secţiile de votare.

Seminarele de instruire pentru operatori. Pentru verificarea înregistrării alegătorilor în RSA şi transmiterea rezultatelor votării în ziua alegerilor, CICDE a instruit în perioada 12 – 21 februarie 2019 operatori RSA la secţiile de votare, tematica instruirii fiind paşii de verificare a alegătorului în RSA în ziua votării, precum şi instalarea camerei video prevăzută pentru înregistrarea video a procesului de votare şi de numărare şi totalizare a rezultatelor votării de către birourile electorale ale secţiilor de votare. La instruire au participat şi preşedinţii BESV. Numărul participanţilor la instruire a constituit 2957 de persoane.

Instruirea subiecţilor implicaţi în procesul electoral

Totodată, în cadrul alegerilor parlamentare, CICDE a desfăşurat la solicitare şi alte seminare de instruire pentru alte grupuri de beneficiari şi subiecţi interesaţi.

Astfel, în perioada 26 – 28 noiembrie 2018 au fost organizate 5 seminare de instruire pentru reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei, care sunt responsabili de asigurarea ordinii publice în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor. Tematica instruirii fiind particularităţile sistemului electoral mixt, schimbările în legislaţia electorală, coordonarea activităţilor poliţiei şi funcţionarilor electorali pînă şi în ziua alegerilor. Numărul participanţilor la instruire a constituit 166 de persoane.

La solicitare a fost realizată instruirea persoanelor delegate de concurenţii electorali în organele electorale în calitate de observatori şi reprezentanţi cu drept de vot consultativ şi a observatorilor desemnaţi de organizaţii obşteşti. În perioada 15 – 16 februarie 2019, în cadrul a 7 seminare, au fost instruite în total 117 de persoane delegate de concurenţi electorali, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

În parteneriat cu Institutul Naţional de Justiţie din Republica Moldova şi cu susţinerea acordată de Consiliul Europei, CICDE a instruit în perioada 14 – 23 noiembrie reprezentanţi ai instanţiilor de judecată, inclusiv ai Curţii supreme de Justiţie. Instruirile au avut loc la Chişinău (2), Bălţi, Cahul şi Comrat. Tematica instruirii a vizat particularităţile sistemului electoral mixt, schimbările în legislaţia electorală şi soluţionarea contestaţilor în domeniul electoral. La seminarul organizat pentru reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie a fost invitat şi un expert internaţional în domeniu. Numărul participanţilor la instruire a constituit 142 de persoane.

Pe lîngă aceasta, CICDE cu suportul Consiliului Europei, pe 19 decembrie 2018, a organizat două seminare de instruire pentru reprezentanţii mass-media şi ai societăţii civile "Mass-media în alegeri", în cadrul cărora aceştia au fost informaţi despre particularităţile sistemului electoral mixt, schimbările în legislaţia electorală, rolul mass-media în alegeri, fenomenul "ştirilor false" (fenomenul de "fake news"). Numărul participanţilor la instruire a constituit 20 de persoane.

În parteneriat cu organizaţia internaţională "International IDEA", CICDE pe 20 – 21 decembrie 2018 a organizat o instruire pentru persoanele responsabile de finanţele partidelor politice (trezorierii). La seminar trezorierii partidelor politice au avut posibilitatea să înţeleagă mai bine legislaţia electorală privind finanţarea campaniilor electorale. Totodată, în cadrul seminarului a fost prezentat modulul "Control financiar", ca parte a Sistemului informaţional automatizat de stat (SIAS) "Alegeri". Numărul participanţilor la instruire a constituit 21 de persoane. Încă două instruiri pentru trezorierii partidelor politice au fost organizate de de CICDE şi Direcţia financiar-economică din cadrul Aparatului CEC în perioada 23 – 24 ianuarie 2019. Numărul participanţilor la instruire a constituit 20 de persoane.

În scopul pregătirii echipei de formatori, CICDE în lunile noiembrie – decembrie 2018 a desfăşurat patru seminare de instruire pentru formatori, în cadrul cărora au fost prezentate particularităţile sistemului electoral mixt, noile prevederi ale Codului electoral, regulamentele şi instrucţiunile ce ţin de activitatea CECE şi BESV. La instruiri au participat 23 de persoane care au devenit formatori CICDE pentru perioada electorală.

În graficul de mai jos sînt prezentate categoriile şi numărul de beneficiari ai instruirilor în cadrul acţiunilor de pregătire şi desfăşurare a alegerilor parlamentare şi referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

O primă analiză a rezultatelor activităţii funcţionarilor electorali denotă necesitatea instituirii funcţiilor permanente de funcţionari electorali la nivel teritorial, precum şi certificarea obligatorie a membrilor organelor electorale (CECE şi BESV).

Materiale metodico-didactice

Pentru desfăşurarea instruirilor au fost elaborate/distribuite următoarele materiale metodico-didactice:

1. Manual pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie (limbile română-rusă )

2. Manual pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (limbile română-rusă )

3. Culegere de acte normative pentru CECE (limbile română-rusă )

4. Culegere de acte normative pentru BESV (limbile română-rusă )

5. Poster: Calendar şi Axa timpului pentru membrii CECE

6. Poster: Calendar şi Axa timpului pentru membrii BESV

7. Carnetul de lucru al preşedintelui BESV (limbile română-rusă)

8. Carnetul de lucru al vicepreşedintelui BESV (limbile română-rusă)

9. Carnetul de lucru al secretarului BESV (limbile română-rusă)

10. Carnetul de lucru al membrului BESV (limbile română-rusă)

11. Ghidul operatorului Sistemului informaţional de stat "Alegeri"

12. Manualul registratorului RSA

13. Îndrumarul reprezentanţilor cu drept de vot consultativ şi observatorilor desemnaţi de către concurenţii electorali

14. Întrebări frecvente – îndrumar pentru operatorii Liniei telefonice de informare a alegătorilor.

Capitolul 4

ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR ÎN ALEGERI

4.1. Înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia naţională

Procedura de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia naţională este reglementată de Codul electoral în Titlul II "Dispoziţii comune", Capitolul 6 "Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor" şi în Titlul III "Alegerile parlamentare" (prevederi speciale), precum şi de Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1731 din 3 iulie 2018.

În temeiul prevederilor art.18, 26 alin.(1) lit.d), 46 alin.(2) lit.a) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a dat publicităţii, în baza informaţiei prezentate de Agenţia Servicii Publice la situaţia din 11 decembrie 2018, Lista partidelor şi altor organizaţii social-politice¹, care potrivit statutelor acestora au dreptul să participe la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019 (în total 46 de partide politice şi alte organizaţii social-politice).

___________________________

¹ https://www.cec.md/ro/cu-privire-la-lista-partidelor-si-altor-organizatii-social-politice-2751_91440.html

La data de 17 decembrie 2018, la Comisia Electorală Centrală a fost depus demersul privind înregistrarea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" pentru participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Acesta a fost constituit de către Partidul Politic "Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr" şi Partidul Politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

În baza acordului de constituire, a fost format Consiliul Politic al blocului electoral din 8 membri, dintre care doi copreşedinţi, doamna Maia Sandu şi domnul Andrei Năstase, aceştia fiind împuterniciţi să reprezinte formaţiunea în raport cu autorităţile publice, organele electorale, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice, să semneze acte în numele acesteia, inclusiv demersurile de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Prin hotărîrea nr.1986 din 21 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a stabilit locul şi timpul primirii documentelor necesare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripţia naţională. Totodată, a fost constituită Comisia de tragere la sorţi în vederea stabilirii ordinii de primire a documentelor, precum şi Comisia pentru recepţionarea şi verificarea documentelor prezentate în vederea înregistrării candidaţilor pentru funcţia de deputat al Republicii Moldova. În componenţa respectivei Comisii au fost instituite 9 grupuri de lucru şi desemnaţi coordonatorii grupurilor, care au asigurat organizarea procesului de verificare a setului de documente repartizat spre examinare, evidenţa zilnică a repartizării dosarelor ce conţin perfectarea notelor informative şi elaborarea proiectelor de hotărîri CEC privind rezultatele verificării.

În vederea înregistrării candidaţilor pentru funcţia de deputat al Republicii Moldova în circumscripţia naţională, solicitanţii colectivi au prezentat actele necesare în conformitate cu art.44, 46 alin.(3) şi art.84 alin.(2) din Codul electoral, iar procedura de depunere a documentelor a prevăzut două etape: în prima etapă – reprezentantul solicitantului colectiv, împuternicit pentru depunerea documentelor în temeiul prevederilor statutare sau ale actelor de constituire a acestuia, a prezentat documentele prevăzute la art.49 alin.(1) lit.a), c), lit.e), f) şi lit.k), după caz, cele enumerate la lit.i) şi lit.j) din Codul electoral, la sediul Comisiei Electorale Centrale; în a doua etapă – candidaţii înscrişi pe lista solicitantului colectiv au depus personal declaraţia privind consimţămîntul de a candida, prevăzută la art.49 alin.(1) lit.d) din Codul electoral, la sediul prestabilit.

Potrivit art.46 din Codul electoral şi pct.25 din Programul calendaristic, perioada de depunere a documentelor în vederea înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat al Parlamentului Republicii Moldova a început la 26 decembrie 2018 şi s-a încheiat la 24 ianuarie 2019.

Potrivit prevederilor Capitolului 6 "Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor" din Codul electoral, în perioada sus-menţionată, au fost depuse 15 dosare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripţia naţională, dintre care 14 dosare din partea partidelor şi altor organizaţii social-politice şi un dosar din partea unicului bloc electoral constituit.

În conformitate cu art.53 alin.(3) din Codul electoral şi prevederile Regulamentului cu privire la procedurile de tragere la sorţi, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.1729 din 3 iulie 2018, Comisia Electorală Centrală a desfăşurat 8 şedinţe de tragere la sorţi privind stabilirea ordinii de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripţia naţională.

Blocul electoral a fost înregistrat prin hotărîrea CEC nr.1933 din 21 decembrie 2018 "Cu privire la înregistrarea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" şi a simbolului electoral", pentru participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, constituit de către Partidul Politic "Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr" şi Partidul Politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate". ²

___________________________

² https://www.cec.md/ro/cu-privire-la-inregistrarea-blocului-electoral-acum-platforma-da-si-2751_91700.html

E de menţionat că în cadrul şedinţei CEC, copreşedintele Blocului electoral, dl Andrei Năstase a solicitat ca în cazul candidaţilor sub numerele 11 şi 32 din listă, Ciobanu Maria şi Terguţă Ion, la rubrica "Apartenenţa politică" să nu fie indicat niciun text, întrucît Partidul Liberal Democrat din Moldova nu face parte din bloc, iar Comisiei nu i-au fost prezentate acte ce ar confirma desemnarea acestora de către organele abilitate ale PLDM.

Dl Andrei Năstase a confirmat în cadrul şedinţei Comisiei că cei doi candidaţi menţionaţi, vor participa în cadrul alegerilor parlamentare reprezentînd Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS".

Asupra hotărîrii CEC nr.2025 din 2 ianuarie 2019 "Privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripţia naţională din partea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)", dl Iurie Ciocan, membru al Comisiei Electorale Centrale a expus opinie separată în conformitate cu pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.137 din 14 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, argumentîndu-şi poziţia prin aceea că de facto, se constată participarea în comun la alegerile parlamentare a reprezentanţilor a trei partide: Partidul Politic Acţiune şi Solidaritate, Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr" şi Partidul Liberal Democrat din Moldova, în timp ce subiecţi constituanţi ai Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" sunt doar două partide, aşa cum reiese şi din denumirea acestuia. Pe lista de candidaţi, propusă spre înregistrare, figurează doi candidaţi, membri ai PLDM: pe poziţia 11 a fost inclusă dna Maria Ciobanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru PLDM, iar pe poziţia 32 – dl Ion Terguţă, Vicepreşedinte PLDM, membru PLDM. Analizînd datele privind înregistrarea candidaţilor în circumscripţiile uninominale, membrul CEC, la data expunerii opiniei separate, a constatat faptul că mai mulţi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, membri PLDM, au fost înaintaţi să candideze din partea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", spre exemplu, în circumscripţiile uninominale nr.14 Teleneşti, nr.17 Nisporeni, nr.38 Hînceşti.

Membru CEC, Iurie Ciocan, şi-a întemeiat opinia separată în baza Hotărîrii nr.29 a Curţii Constituţionale din 9 decembrie 2014, care în punctul 99 statuează către CEC să excludă din start situaţiile de camuflare a blocurilor electorale, în vederea asigurării condiţiilor echitabile tuturor concurenţilor electorali în următoarele scrutine. Participarea în comun a acestor 3 partide la alegerile parlamentare este incorectă şi contrară spiritului echităţii în competiţia electorală, or Partidul Liberal Democrat este un partid politic ce beneficiază de subvenţii alocate din bugetul de stat, iar în cadrul acestui scrutin parlamentar nu va prezenta rapoarte financiare la CEC, nefiind înregistrat ca şi concurent electoral individual şi/sau parte a unui bloc electoral, în timp ce resursele acestui partid politic, şi anume membrii săi, reputaţia şi simbolistica PLDM, bunurile aflate în gestiunea PLDM, vor face parte din exerciţiul electoral. În aşa mod, organul electoral va fi pus în dificultatea de a monitoriza cheltuielile financiare realizate de Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", inclusiv munca prestată gratuit (voluntariat) de către membrii şi simpatizanţii PLDM, care juridic nu sunt parte a Blocului electoral respectiv.

În contextul celor enunţate supra, dl Iurie Ciocan, a propus copreşedinţilor Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" în cadrul şedinţei publice a CEC să examineze posibilitatea de cooptare a PLDM în calitate de subiect constituant al Blocului electoral, în aşa condiţii asigurînd egalitatea de şanse pentru toţi concurenţii electorali, bazată în primul rînd pe echitate şi corectitudine faţă de alegători.

În urma examinării materialelor prezentate de solicitanţi, Comisia Electorală Centrală a înregistrat următorii concurenţi electorali:

În total, au fost înregistraţi 15 concurenţi electorali, dintre care, 9 au solicitat, în temeiul art.51 alin.(6) şi art.88 din Codul electoral, modificarea listelor de candidaţi, iar Comisia a adoptat în acest sens 14 hotărîri.

În zilele în care au fost depuse de formaţiunile politice dosare pentru înregistrare, la ora 17.00, în conformitate cu art.49 alin.(2) din Codul electoral şi prevederile Regulamentului cu privire la procedurile de tragere la sorţi, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.1729 din 3 iulie 2018, Comisia Electorală Centrală a efectuat tragerea la sorţi privind stabilirea ordinii de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019.

Articolul 46 alin.(3) din Codul electoral stabileşte că listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Astfel, toţi concurenţii electorali au respectat cota de reprezentare, după cum este arătat în tabel:

La operarea modificărilor în listele de candidaţi ale solicitanţilor colectivi, a fost monitorizată menţinerea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

În temeiul art.50 din Codul electoral şi conform Regulamentului cu privire la activitatea persoanelor de încredere, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2027 din 2 ianuarie 2019, a fost stabilit că numărul persoanelor de încredere pentru fiecare concurent electoral la alegerile parlamentare în circumscripţia naţională să fie de cel mult 15 persoane de încredere desemnate pentru fiecare circumscripţie uninominală şi înregistrate de Comisie. Astfel, CEC a adoptat cinci hotărîri prin care a înregistrat 321 persoane de încredere din partea a trei concurenţi electorali, după cum urmează: Partidul Democrat din Moldova – 204 persoane de încredere; Partidul Politic "Partidul Nostru" – 56 persoane de încredere şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 61 persoane de încredere.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat pentru toţi concurenţii electorali în circumscripţia naţională simbolurile electorale, a confirmat reprezentanţii cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi persoanele responsabile de finanţe (trezorierii). E de menţionat că prin hotărîrea nr.2025 din 2 ianuarie 2019 "Privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripţia naţională din partea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)", Comisia a respins demersul privind confirmarea domnului Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală.

Comisia Electorală Centrală şi-a întemeiat decizia prin faptul că în procesul de examinare a listei de candidaţi prezentată de Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", s-a constatat că dl Dumitru Pavel a fost desemnat în calitate de candidat pe listă şi concomitent în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ la Comisie, ceea ce contravine prevederilor art.49 alin.(5) din Codul electoral.

De menţionat că Hotărîrea CEC nr.2025 din 2 ianuarie 2019, prin care a fost respins demersul privind confirmarea dlui Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ, a fost menţinută atît prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău nr.3-3/19 din 14 ianuarie 2019, cît şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie nr.3ra-130/19 din 18 ianuarie 2019. Astfel, prin demersul nr.CEC-8/138 din 29 ianuarie 2019, adresat copreşedinţilor Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", Comisia a recomandat desemnarea unei alte persoane în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în vederea apărării intereselor blocului electoral şi asigurarea unei conlucrări eficiente. Cu toate acestea, Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" nu a dat curs recomandărilor Comisiei şi nu a solicitat confirmarea unei alte persoane în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală.

4.2. Înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament în circumscripţiile uninominale

În conformitate cu prevederile art.79 din Codul electoral, alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt într-o circumscripţie naţională, în care se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale, şi în circumscripţii uninominale, unde se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, cîte unul de la fiecare circumscripţie.

Astfel, în temeiul art.80 din Codul electoral, Guvernul, în baza deciziei Comisiei naţionale pentru constituirea circumscripţiilor uninominale, prin Hotărîrea nr.970 din 15 noiembrie 2017, a aprobat 51 de circumscripţii uninominale, dintre care 46 pe teritoriul Republicii Moldova, 2 pe teritoriul Republicii Moldova din stînga Nistrului (Transnistria), respectiv nr.47, or. Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol, nr.48, or. Slobozia, mun. Tiraspol şi Bender, şi 3 circumscripţii uninominale – nr.49, la est de Republica Moldova, nr.50, la vest de Republica Moldova şi nr.51 pentru SUA, Canada.

Procedura de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripţiile uninominale este reglementată de Codul electoral în capitolul 6 "Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor" din Titlul II "Dispoziţii comune" şi în Titlul III "Alegerile parlamentare" (prevederi speciale).

În scopul reglementării particularităţilor de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripţiile uninominale şi asigurării aplicării uniforme a legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.1731 din 3 iulie 2018, Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova³, care în capitolul I stabileşte condiţiile de desemnare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în capitolele III-V reglementează modalitatea de constituire şi înregistrare a grupurilor de iniţiativă, procedura de întocmire, prezentare şi verificare a documentelor şi listelor de subscripţie în vederea înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat în circumscripţiile uninominale, inclusiv în cele de peste hotarele ţării şi pentru localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

___________________________

³

Potrivit art.46 din Codul electoral şi Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Codul electoral privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1898 din 5 decembrie 2018, perioada de desemnare a candidaţilor la alegerile parlamentare şi de colectare a semnăturilor susţinătorilor candidaţilor în circumscripţii uninominale a început la 26 decembrie 2018 şi s-a încheiat la 24 ianuarie 2019 inclusiv.

În vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă, consiliile electorale de circumscripţie, în temeiul art.87 alin.(3) din Codul electoral, pct.14 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi pct.21 din Programul calendaristic, au constituit pînă la data de 24 decembrie 2018, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului electoral, comisii formate din 3 membri pentru recepţionarea şi verificarea documentelor, au adoptat hotărîri cu privire la stabilirea locului şi timpului primirii documentelor pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, cu informarea publicului.

Conform art.87 alin.(1) şi (2) din Codul electoral, în cazul în care iniţiativa de a susţine un candidat la funcţia de deputat în Parlament vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru susţinerea candidatului. Grupul de iniţiativă se constituie în urma unei adunări, la care este prezent şi se susţine candidatul la funcţia de deputat, se alege conducătorul grupului şi se aprobă lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de iniţiativă poate susţine doar un singur candidat la funcţia de deputat. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă. În cazul partidelor politice şi blocurilor electorale, grupurile de iniţiativă se constituie de către organul de partid care, potrivit prevederilor statutare, este în drept să desemneze candidaţii la funcţia de deputat în Parlament.

În temeiul art.87 alin.(3) din Codul electoral, pct.19 şi 20 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi pct.22 din Programul calendaristic, perioada de recepţionare a actelor pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament a început la 26 decembrie 2018 şi s-a încheiat la 4 ianuarie 2019.

Potrivit pct.19 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru înregistrarea grupului de iniţiativă, candidatul la funcţia de deputat în Parlament, depune, personal, cel tîrziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, la consiliul electoral de circumscripţie respectiv demersul (cererea de înregistrare) în formă scrisă la care se anexează următoarele acte:

- procesul-verbal al şedinţei adunării cetăţenilor/organului competent al solicitanţilor colectivi privind constituirea grupului de iniţiativă şi susţinerea/desemnarea candidatului la funcţia de deputat în Parlament;

- lista membrilor grupului de iniţiativă, inclusiv versiunea electronică a listei care nu conţine rubrica "Semnătura";

- copia de pe actul de identitate al candidatului, cu fişa de însoţire în cazul buletinului de identitate seria A (ambele părţi – recto şi verso);

- decizia conducătorului grupului de iniţiativă privind desemnarea persoanei responsabile de finanţele activităţii grupului de iniţiativă (trezorierul), după caz;

- statutul şi certificatul de înregistrare, în copie autentificată prin ştampila umedă a partidului politic;

- în cazul blocurilor electorale, copia hotărîrii Comisiei Electorale Centrale de înregistrare a acestora.

Pînă la 4 ianuarie 2019 inclusiv, în cele 51 de circumscripţii uninominale, în termenul stabilit pentru depunerea actelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă, la consiliile electorale de circumscripţie au fost depuse cereri de înregistrare de către 403 candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, dintre care 300 erau din partea partidelor politice sau altor organizaţii social-politice, iar 103 erau candidaţi independenţi.

Conform art.87 alin.(4) din Codul electoral, pct.20 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi pct.23 din Programul calendaristic, în termen de 3 zile la de la recepţionarea actelor, consiliul electoral de circumscripţie verifică corectitudinea acestora şi decide asupra înregistrării sau refuzului înregistrării grupului de iniţiativă.

Dacă actele prezentate corespund cerinţelor stabilite, consiliul electoral de circumscripţie adoptă o hotărîre privind înregistrarea grupului de iniţiativă, eliberează legitimaţiile⁴ pentru membrii grupului de iniţiativă înregistrat, precum şi formularele listelor de subscripţie într-un număr suficient pentru a colecta semnăturile susţinătorilor, în limita plafonului stabilit la art.86 din Codul electoral: pentru candidatul bărbat – de cel puţin 500 şi cel mult 1000 de semnături ale susţinătorilor cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze, iar pentru candidatul femeie – de cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze aceasta

___________________________

⁴ Conform modelelor din anexa nr.2 la Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărărea CEC nr.1730 din 3 iulie 2018

În urma verificării actelor depuse, două grupuri de iniţiativă nu au întrunit condiţiile necesare pentru a fi înregistrate, astfel că au fost înregistrate 401 grupuri de iniţiativă. Sub aspectul repartiţiei pe sexe, din cei 401 de candidaţi desemnaţi, 79 sînt femei şi 322 bărbaţi. În calitate de membri ai acestor grupuri au fost înregistrate în total 3737 persoane. Din cele 401 grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, un grup de iniţiativă nu a ridicat listele de subscripţie de la Consiliul electoral de circumscripţie nr.19, comuna Ivancea.

Procedura de prezentare, recepţionare şi verificare a listelor de subscripţie şi a documentelor depuse de candidaţii la alegeri sau grupurile de iniţiativă s-a desfăşurat în conformitate cu art.48, 86 din Codul electoral, cu prevederile din capitolul III "Modul de prezentare şi verificare a listelor de subscripţie" al Regulamentului privind modul de întocmire, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1730 din 3 iulie 2018⁵, cu Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi pct.28 din Programul calendaristic.

___________________________

⁵https://a.cec.md/storage/old_site_files/files/files/Legi/tabel_regulamente/Regulament%20privind%20modul%20de%20%C3%AEntocmire%2C%20prezentare%20si%20verificare%20a%20listelor%20de%20subscriptie.pdf

Astfel, în baza datelor prezentate în tabelul de mai jos, 361 de grupuri de iniţiativă au prezentat spre verificare listele de subscripţie, 24 de grupuri de iniţiativă le-au returnat, fără a solicita verificarea, iar 15 grupuri nu au returnat listele de subscripţie.

După depunerea listelor de subscripţie, consiliile electorale de circumscripţie, în termen de 5 zile, dar nu mai tîrziu de termenul de 7 zile prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, verifică autenticitatea semnăturilor de pe listele de subscripţie care i-au fost prezentate, dacă persoanele înscrise în liste au drept la vot, adresa de domiciliu. Dacă actele prezentate în condiţiile pct.46 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova corespund cerinţelor stabilite la art.49 alin.(1) şi (3) şi art.85 din Codul electoral, consiliile electorale de circumscripţie adoptă o hotărîre privind înregistrarea candidatului la funcţia de deputat în Parlament şi asigură eliberarea legitimaţiilor de candidat conform modelului aprobat de Comisie.

În urma examinării actelor depuse şi verificării autenticităţii datelor din listele de subscripţie prezentate de 361 de candidaţi pentru funcţia de deputat în Parlament, cele 51 consilii electorale de circumscripţii uninominale au înregistrat în calitate de concurenţi electorali 320 de candidaţi, dintre care 265 înaintaţi de către partide politice sau alte organizaţii social-politice şi 55 candidaţi independenţi. Sub aspectul repartiţiei pe sexe, din cei 320 de candidaţi înregistraţi, 67 sînt femei şi 253 bărbaţi. Listele de subscripţie prezentate de 33 pretendenţi la funcţia de deputat în Parlament nu au întrunit cerinţele minime stabilite de legislaţia electorală, în consecinţă fiind respinse cererile de înregistrare în calitate de concurenţi electorali la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, iar 6 concurenţi electorali s-au retras din cursa electorală din propria iniţiativă.

Referitor la înregistrarea candidaţilor pentru funcţia de deputat în circumscripţiile electorale uninominale, dl Gafton Vasile, membru CEC, a expus opinie separată asupra Hotărîrii CEC nr.2081 din 10 ianuarie 2019 "Cu privire la respingerea contestaţiei nr.CEC-10AP/2 din 4 ianuarie 2019 a dlui Mihail Stratulat, pretendent la calitatea de candidat la funcţia deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat din Moldova în circumscripţia uninominală nr.26, mun. Chişinău" şi asupra Hotărîrii CEC nr.2082 din 14 ianuarie 2019 "Cu privire la admiterea contestaţiei nr.CEC-10AP/5 din 11 ianuarie 2019, a dlui Leonid Nauc, pretendent la calitatea de candidat la funcţia deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic "ŞOR" în circumscripţia uninominală nr.13, or. Rezina", întrucît a considerat că hotărîrile au fost adoptate cu abateri de la procedura jurisdicţiei electorale şi interpretări eronate ale normelor legale ce vizează verificarea listelor de subscripţie.

Capitolul 5

CONSTITUIREA SECŢIILOR DE VOTARE

5.1. Constituirea secţiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova

În conformitate cu art.30, 31 şi 32 din Codul electoral, pentru buna organizare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a constituit 2141 secţii de votare ca cuprind cel puţin 30 şi cel mult 3000 alegători. Din numărul total de secţii de votare, 2 018 au fost constituite pe teritoriul ţării, iar 123 peste hotare. În listele electorale de bază ale secţiilor de votare constituite pentru scrutinul parlamentar au fost înscrişi 2 802 148 cetăţeni cu drept de vot.

În scopul optimizării, uniformizării procedurilor ce ţin de organizarea, amenajarea şi dotarea localurilor secţiilor de votare cu echipamente şi utilaje necesare desfăşurării votării în bune condiţii, secţiile de votare au fost amenajate conform Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.2625 din 12 august 2014.

Secţiile de votare au fost asigurate cu toate dotările necesare: urne şi cabine de vot, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportarea buletinelor de vot, documentelor şi materialelor electorale etc. Urnele de vot staţionare şi urnele de vot mobile au fost securizate prin intermediul sigiliilor cu inscripţia "CEC" şi marcate cu un cod format din 6 cifre. Pe sacii cu materialele electorale a fost aplicat acelaşi tip de sigiliu, iar plicurile au fost sigilate cu etichete de securizare.

Astfel la scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, Comisia a eliberat 31238 sigilii care să fie aplicate pe urnele de vot, 10233 sigilii care se aplică pe cutiile cu documente electorale şi 10735 de etichete de securizare.

5.2. Constituirea secţiilor de votare din străinătate

În conformitate cu art.31 alin.(2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), se organizează, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor din urmă secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza informaţiilor deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă, informaţiilor deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv a datelor statistice oficiale relevante, informaţiilor obţinute în urma înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent şi altor date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării de reşedinţă, în condiţiile legii.

Imediat după încheierea perioadei stabilite pentru înregistrarea prealabilă, la data de 9 ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală a asigurat transmiterea datelor privind numărul alegătorilor care s-au înregistrat, acesta fiind de 24 480 alegători. De asemenea, CEC a informat Executivul cu privire la numărul alegătorilor care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, această cifră fiind de 67205 pentru primul tur de scrutin şi 138720 de alegători pentru turul doi de scrutin.

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.30 din 18 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate", a fost aprobată lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate. Pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, în 11 state, numărul secţiilor de votare a fost mărit faţă de scrutinele precedente, iar în Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi, sediul misiunii), Regatul Norvegiei (Oslo), Georgia (Tbilisi) şi Republica Croaţia (Zagreb), pentru prima dată Republica Moldova a organizat secţii de votare pentru alegătorii aflaţi pe teritoriile statelor respective.

Conducîndu-se de lista aprobată de Guvern, Comisia a adoptat hotărîrea nr.2109 din 19 ianuarie 2019, prin care a stabilit organizarea a 125 de secţii de votare peste hotarele ţării pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, dintre care 27 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.49 - la est de Republica Moldova, 83 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.50 - la vest de Republica Moldova şi 15 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.51 - SUA şi Canada.

Hotărîrea a fost comunicată Guvernului pentru demararea procedurilor de identificare a localurilor pentru sediile secţiilor de votare din străinătate şi remisă consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale nr.49, 50 şi 51, precum şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea constituirii birourilor electorale ale acestora în termenele stabilite de Codul electoral. În aceeşi zi, la data de 19 ianuarie curent, prin hotărîrile Consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale nr.49 - la est de Republica Moldova, nr.50 - la vest de Republica Moldova şi nr.51 - SUA şi Canada, au fost constituite secţiile de votare în numărul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Asupra hotărîrii CEC nr.2109 din 19 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019", dl Vadim Filipov, membru al Comisiei Electorale Centrale a expus opinie separată în conformitate cu pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.137 din 14 februarie 2006, argumentîndu-şi poziţia prin aceea că, la constituirea secţiilor de votare în număr total de 125, au fost ignorate criteriile de organizare a secţiilor de votare din străinătate, prevăzute la aliniatele (2), (3), (4) ale art.31 din Codul electoral care stabilesc particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

De asemenea, membrul Comisiei a considerat că la adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.30 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, au fost ignorate propunerile şi informaţiile prezentate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, precum şi informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante, or, organizarea secţiilor de votare în străinătate doar în baza criteriului de înregistrare prealabilă a cetăţenilor şi a numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, nu asigură dreptul de vot al tuturor cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării. Astfel, avînd la bază doar aceste două criterii, se creează situaţii discreţionare pentru autorităţile statului de a deschide secţii de votare în străinătate. Înregistrarea prealabilă are drept scop stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare, în vederea facilitării exercitării dreptului de vot, prin constituirea secţiilor de votare suplimentare în străinătate, însă acestea nu constituie principala categorie de date, ci doar unul din criteriile care poate fi luate drept bază pentru organizarea secţiilor de votare peste hotarele ţării.

La data de 11 februarie 2019, prin Hotărîrea nr.95 "Pentru modificarea anexei la Hotărîrea Guvernului nr.30/2019 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate", Guvernul Republicii Moldova a modificat lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate pentru circumscripţiile constituite peste hotarele Republicii Moldova, întrucît Departamentul Afaceri Externe, Comerţ şi Dezvoltare a prezentat o Notă verbală autorităţilor de la Chişinău, prin care a informat despre politicile Guvernului Canadei privind organizarea alegerilor şi circumscripţiilor electorale de către alte ţări. În conformitate cu acestea, Departamentul a confirmat că statelor străine – prin intermediul autorităţilor şi oficialilor săi – le este interzis să constituie circumscripţii electorale uninominale şi să desfăşoare campanii electorale pe teritoriul Canadei. Această interdicţie, care se referă în egală măsură şi la candidaţii înregistraţi, include, printre altele, promovarea partidelor politice, organizarea de întruniri cu cetăţenii, precum şi secţiile de votare ce urmau a fi deschise pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie curent, astfel, în Canada rămînînd doar 1 secţie - constituită în cadrul misiunii diplomatice, la Otawa.

În aceste condiţii, Comisia Electorală Centrală a modificat anexa la Hotărîrea CEC nr.2109 din 19 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019", fiind excluse poziţiile "Montreal" şi "Toronto" din lista localităţilor stabilită pentru organizarea secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 în circumscripţia electorală uninominală nr.51 SUA, Canada. Prin urmare, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost organizate 123 secţii de votare, un număr de secţii mai mare decît scrutinele precedente, în anul 2010 peste hotarele ţării fiind constituite 75 secţii de votare, în 2014 – 95 secţii de votare, iar în 2016 – 100 secţii de votare.

Cu referire la propunerea părţii canadiene, privind deschiderea a trei secţii de votare la Ottawa, Montreal şi Toronto, cu condiţia oferirii alegătorilor doar a unui buletin de vot, respectiv pentru votarea listei de candidaţi pe circumscripţia naţională, Comisia a informat Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene că unul dintre principiile de bază privind participarea cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri, garantate prin art.38, alin.(1) din Constituţie şi prevăzute în art.4 din Codul Electoral se referă la egalitatea votului.

Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare, fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine – unul pentru circumscripţia naţională şi celălalt pentru circumscripţia uninominală, fiecare vot avînd putere juridică egală. Totodată, acest fapt este menţionat şi în capitolul I, pct.2 din Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia europeana pentru Democraţie prin Drept, în cadrul celei de-a 52 Reuniuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). Acesta stipulează că fiecare alegător are dreptul la un număr egal de voturi.

5.3. Constituirea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni

Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019, a stabilit organizarea a 47 secţii de votare distincte, în vederea asigurării exercitării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Astfel, au fost constituite 22 secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi 25 de secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender (vezi Tabelele 1 şi 2).

Ulterior, Inspectoratul General al Poliţiei şi Biroul politici de reintegrare, prin adresele din 5 februarie şi, respectiv, 8 februarie 2019, au venit cu recomandări către Comisie privind reducerea secţiilor de votare în Zona de securitate cu reamplasarea acestora în alte localităţi. În acest sens, ţinînd cont de faptul că la alegerile anterioare autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au blocat prin diverse metode participarea alegătorilor la votare şi în vederea garantării dreptului la vot al alegătorilor din stînga Nistrului, Comisia a adoptat hotărîrea nr.2312 din 12 februarie 2019 prin care a dispus reamplasarea în alte localităţi a secţiilor de votare din Zona de securitate aprobate anterior prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019 (vezi Tabelele 3 şi 4).

Organelor electorale constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) le-a fost acordat sprijin inclusiv din partea autorităţii publice locale pe al cărui teritoriu au fost amplasate sediile acestora, după cum este prevăzut la art.34 din Codul electoral şi pct.17 din Regulamentul privind particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1567 din 24 aprilie 2018.

Capitolul 6

ACTUALIZAREA ŞI ÎNTOCMIREA LISTELOR ELECTORALE

Registrul de stat al alegătorilor reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 18 ani. Registrul constituie un modul al Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" (abreviat – SIAS "Alegeri"). Actualizarea datelor personale ale alegătorilor reprezintă un proces automatizat, continuu de modificare zilnică, prin intermediul modulului de import al datelor din Registrul de stat al populaţiei, fără intervenţia umană. Datele actualizate rămîn intacte, nefiind posibilă modificarea acestora. Listele electorale, întocmite în baza RSA, sînt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care îşi au domiciliu/reşedinţa valabilă în hotarele unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi numai la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă, este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.

În perioada 10 mai 2018 – 9 ianuarie 2019, alegătorii au avut posibilitatea să se înregistreze prealabil online pentru participare la vot în afara ţării şi Stînga Nistrului, prin intermediul aplicaţiei "Înregistrarea prealabilă". În termenul stabilit pentru înregistrare au aplicat această opţiune 24 517 cetăţeni ai Republicii Moldova, dintre care, 104 persoane ce domiciliază în localităţile din Stînga Nistrului.

Pentru buna funcţionare şi actualizare a informaţiei din RSA, Comisia Electorală Centrală în comun cu Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a organizat în decurs de trei zile instruirea unui număr de aproximativ 400 de registratori din cadrul autorităţilor publice locale care au drept de acces la RSA. Procesul de actualizare a datelor în RSA a durat pînă la 30 ianuarie 2019. Totodată, la data de 9 ianuarie 2019, în RSA existau 9601 conflicte de secţie de votare şi 22138 conflicte de adresă. Situaţiile de conflict puteau afecta calitatea listelor electorale, deoarece exista probabilitatea ca alegătorii cu statut de "conflict" să se găsească pe listele electorale tipărite arondaţi la alte secţii de votare decît cele la care ar fi trebuit să fie incluşi. În perioada 25 decembrie 2018 - 03 februarie 2019, la Centrul de apel al CEC au fost înregistrate aproximativ 750 apeluri de la registratorii din cadrul APL responsabili de activitatea în RSA şi împreună cu operatorii au soluţionat în RSA situaţiile de conflict.

În listele electorale de bază ale secţiilor de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul tipăririi, au fost incluşi 2 810 303 alegători.

Cu 22 zile înainte de ziua alegerilor Comisia a transmis către consiliile electorale de circumscripţie listele electorale în trei exemplare oficiale, tipărite pe hîrtie în format A3, care la rîndul lor trebuiau să transmită 2 exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare (BESV), iar un exemplar să fie transmis spre păstrare la primărie.

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a tipărit şi a distribuit mai multe tipuri de liste electorale:

- liste electorale de bază, inclusiv liste electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate;

- formulare pretipărite ale listelor electorale suplimentare, inclusiv pentru secţiile de votare din străinătate şi secţiile de votare deschise pentru alegătorii din stînga Nistrului;

- formulare pretipărite ale listelor electorale pentru votarea la locul aflării.

Cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, conţinutul listelor electorale de bază a fost disponibil pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale prin funcţionalul "Verifică-te în RSA", fiecare alegător avînd acces doar la informaţia sa personală. În acelaşi timp, membrii birourilor electorale au pus la dispoziţia alegătorilor listele electorale spre verificare în localurile secţiilor de votare.

În premieră pentru aceste scrutine, în urma actualizării modulului de verificare în RSA, alegătorul putea să afle şi numărul circumscripţiei la care se atribuie, dar şi numărul de ordine în lista electorală care i-a fost atribuit.

Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale s-au întocmit în baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective, iar pentru cele organizate pentru alegătorii din Stînga Nistrului au fost tipărite liste electorale fără date. Pentru a aduce mai multă comoditate în activitatea birourilor electorale din afara ţării şi pentru a nu obliga cetăţenii să se prezinte la anumite secţii de votare, în listele electorale de bază pentru secţiile din străinătate au fost incluşi doar funcţionarii ambasadelor şi oficiilor consulare şi membrii familiei acestora. Conform datelor statistice deţinute de CEC, în listele electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate au fost incluşi 373 alegători. Totodată cifra alegătorilor din stînga Nistrului care au participat la votare în cadrul celor 47 secţii de votare deschise a fost cea mai mare la un scrutin naţional de la declararea independenţei Republicii Moldova şi a depăşit numărul de 37000 persoane.

Fig. 3. Numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază (2009-2019)

După cum se vede şi din Figura 3, începînd cu anul 2014, cînd pentru prima dată a fost implementat Registrul de stat al alegătorilor, numărul de alegători incluşi în listele de bază rămîne constant.

Capitolul 7

ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ A PROCESULUI ELECTORAL

În scopul executării conforme a prevederilor art.31 şi 32 ale Codului electoral, Comisia Electorală Centrală, la data de 24 aprilie 2018, prin hotărîrea nr.1568, a aprobat Regulamentul privind înregistrarea prealabilă şi a lansat versiunea actualizată a modulului "Înregistrarea prealabilă" al SIAS "Alegeri" care putea fi accesat pe adresa: http://inregistrare.cec.md/. Cu ajutorul acestui modul au putut fi identificate pe puncte geografice concentraţiile de alegători care în ziua alegerilor se vor afla peste hotare, iar datele colectate au servit drept temei pentru demararea procedurilor de organizare a secţiilor de votare suplimentare în afară de cele de pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Astfel, pînă la data de 10 ianuarie 2019 s-au înregistrat în total 24 585 alegători, sau de circa 7 ori mai multe persoane decît la alegerile prezidenţiale din 2016 https://cec.md/ro/peste-24-mii-de-cetateni-ai-republicii-moldova-cu-2781_92136.html

Pentru a asigura veridicitatea procesului de verificare a listelor de subscripţie şi realizarea conformă a art.48 al Codului electoral, modulul SIASA "Verificarea listelor de subscripţie" a fost modificat şi ajustat, astfel încît să permită autentificarea securizată nu doar din reţeaua internă a CEC, dar şi din exterior (din teritoriu) şi să ofere posibilitatea de a verifica nu numai la ce localitate se atribuie alegătorul, dar şi la ce circumscripţie uninominală este arondat. Prin utilizarea acestui modul a fost posibilă verificarea datelor a circa 250 000 susţinători care au semnat pentru 361 de candidaţi introduşi în aplicaţie pe cele 51 circumscripţii uninominale.

Totodată, pentru transparentizarea activităţii consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale, pentru fiecare dintre acestea pe pagina oficială a CEC, la rubrica Alegeri parlamentare 2019, au fost create 51 subrubrici separate unde erau introduse date despre circumscripţie, informaţii privind candidaţii înregistraţi, datele de contact ale organelor electorale inferioare, informaţii aferente deciziilor adoptate de fiecare organ electoral, precum şi alte informaţii.

În scopul realizării activităţii de verificare a datelor, cele 51 consilii electorale de circumscripţie au fost dotate cu cîte 2 laptopuri şi o imprimantă multifuncţională (copiator, imprimantă, scaner). În fiecare consiliu electoral de circumscripţie au fost angajaţi cîte 2 operatori şi instruiţi pentru utilizarea echipamentului, efectuarea operaţiilor în modulul SIASA "Verificarea listelor de subscripţie", plasarea informaţiilor autentice pe pagina web https://cec.md/ro/circumscriptii-electorale-3661.html şi utilizarea poştei electronice corporative a Comisiei Electorale Centrale.

Pentru asigurarea circumscripţiilor electorale cu echipamentul necesar, dar şi pentru a asigura dotarea cu tehnica necesară a tuturor secţiilor de votare noi deschise (pentru cetăţenii din stinga Nistrului, dar şi în diasporă), au fost achiziţionate 55 multifuncţionale, 260 laptopuri şi 2300 seturi pentru monitorizarea video a procesului electoral.

În cadrul securizării suplimentare a procesului electoral şi în vederea implementării Legii nr.101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", în ziua de 24 februarie 2019 Comisia Electorală Centrală a aplicat la nivel naţional, în cele 2141 secţii de votare deschise, modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" al SIAS "Alegeri".

În perioada electorală la sediul Comisiei Electorale Centrale au fost verificate toate cele 4500 laptopuri din dotare destinate alegerilor, softurile dedicate asigurării securităţii sistemului fiind reinstalate şi reconfigurate după necesitate. În aceeaşi perioadă au fost reparate calculatoarele defecte şi au fost testate conexiunile securizate asigurate de Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC). Au fost preconfigurate conexiunile la internet în toate secţiile de votare astfel încît fiecare secţie să fie dotată cu 2 surse de internet de la provideri diferiţi. Pentru toate secţiile de votare au fost angajaţi cîte 2 operatori, iar în secţiile de votare unde se preconiza flux sporit de alegători, precum şi în secţiile mai populare din diasporă şi unele secţii deschise pentru alegătorii din stînga Nistrului au fost prevăzute 3 posturi. Toate măsurile menţionate urmau să asigure continuitatea procesului de verificare a IDNP-urilor în ziua alegerilor în situaţii excepţionale (lipsa curentului electric, căderea conexiunilor unui operator de internet, deteriorarea unui set de echipament, incapacitatea de muncă a unuia din operatorii de calculator în ziua alegerilor ş.a.).

Ulterior calculatoarele, modemele 3G şi cele 2300 de camere video au fost pregătite spre distribuire, Comisia Electorală Centrală asigurînd logistica necesară pentru ca echipamentul să fie repartizat fiecărui consiliu electoral de circumscripţie, ulterior secţiilor de votare, cu evidenţa ţinută pînă la număr de serie a echipamentului pentru fiecare secţie de votare, ceea ce a asigurat nu doar evidenţa şi buna păstrare a bunurilor, dar şi o măsură de securizare suplimentară, care permitea reducerea timpului de reacţie în caz de incidente de securitate pe componenta tehnologiilor informaţionale şi controlul securităţii sistemului informaţional utilizat pe fiecare calculator în parte.

În paralel cu activitatea de logistică şi de pregătire a infrastructurii pentru ziua alegerilor extinse pînă la secţiile de votare, au fost desfăşurate şi activităţi de pregătire a infrastructurii interne, astfel fiind achiziţionate 2 servere suplimentare pentru a suplini infrastructura destinată zilei alegerilor cu putere de calcul suplimentară. În cadrul centrului de date al CEC au fost delimitate 8 servere de performanţă înaltă destinate exclusiv zilei alegerilor, care au fost configurate în mod special pentru a spori nivelul de securitate.

Infrastructura disponibilă în cadrul CEC a fost interconectată la resursele STISC pentru a asigura continuitatea procesului de vot în caz de calamităţi sau situaţii excepţionale la sediul CEC.

Astfel, continuitatea procesului de monitorizare în regim real a mersului votării şi transmiterea rezultatelor preliminare putea fi realizată fără întreruperi chiar şi în situaţii extreme de cădere a unuia sau a mai multor servere, deteriorarea fizică a reţelelor de comunicaţie, deconectarea tuturor surselor de curent şi a generatorului.

De asemenea a fost prevăzută infrastructură dedicată şi pentru paginile oficiale ale Comisiei www.cec.md şi www.votează.md pentru a spori timpul de răspuns şi a face faţă solicitărilor sporite în ziua alegerilor.

În cadrul implementării Legii nr.101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", în toate cele 2141 secţii de votare deschise a fost aplicat modulul "Prezenţa la vot şi rezultate preliminare" al SIAS "Alegeri". Astfel în vederea dezvoltării şi adaptării modulelor SIAS "Alegeri" la specificul sistemului electoral uninominal aplicabil scrutinului parlamentar, introdus prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul electoral, Legea nr.39/1994 despre statutul deputatului în Parlament), au fost elaborate arhitecturi de conceptualizare a modulelor şi cerinţele funcţionale de implementare a acestora, fapt ce ne-a permis atingerea următoarelor rezultate:

√ Sistemul Informatic SIASA "Admin" disponibil pentru utilizare deplină în cadrul alegerilor parlamentare din 2019.

√ Modulul de evidenţă a prezenţei la vot a alegătorilor în ziua scrutinului, adaptat la sistemul electoral uninominal şi la cerinţele funcţionale noi identificate pe parcursul exploatării şi testării load şi stress;

√ Modulul de prezentare a rezultatelor preliminare a alegerilor în regim real dezvoltat şi ajustat la cerinţele sistemului electoral uninominal.

De asemenea, pentru afişarea prezenţei la vot şi a rezultatelor preliminare, Comisia a elaborat şi a lansat platforma https://pv.cec.md/ .

Afişarea prezenţei la vot pe circumscripţia naţională

Afişarea prezenţei la vot pe circumscripţie uninominală

Platforma https://pv.cec.md/ a permis tuturor cetăţenilor urmărirea în timp real a prezenţei la vot şi a ratei de participare a alegătorilor la secţiile de votare.

Afişarea datelor a fost posibilă prin intermediul unor infografice generate conform mai multor criterii, astfel într-un meniu dezagregarea s-a făcut după:

• fiecare din 46 circumscripţii uninominale pe teritoriul RM aflat sub controlul autorităţilor constituţionale ale statului

• fiecare din 2 circumscripţii uninominale pe teritoriul RM din stînga Nistrului (Transnistria), temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale ale statului (UTAN)

• fiecare din 3 circumscripţii uninominale externe

iar în alt meniu, după:

• fiecare raion din 32 raioane ale RM

• municipiul Bălţi

• UTA Găgăuzia (UTAG)

• UTA Nistreană (UTAN)

• fiecare din 5 sectoare ale oraşului Chişinău

• toate suburbiile municipiului Chişinău

• toate secţiile de votare extrateritoriale

Pentru alegătorii prezenţi la vot a fost realizată dezagregarea datelor pe criteriile de vîrstă şi sexe (calculat din numărul total de alegători prezenţi la urne), distribuite atît pe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, cît şi conform circumscripţiilor, incluzînd şi rata participării.

De asemenea, după încheierea procesului de vot, au putut fi urmărite în timp real rezultatele preliminare obţinute de candidaţii pe circumscripţiile uninominale şi rezultatele preliminare obţinute de partidele politice pe circumscripţia naţională.

Afişarea rezultatelor preliminare pe circumscripţia naţională

Concomitent cu activităţile de logistică şi configurare a sistemelor şi platformelor tehnologice, în cadrul CEC şi cu suportul STISC au fost realizate activităţi de testare a resurselor informaţionale CEC, în special au fost testate la sarcini înalte (load şi stress test) pagina web a Comisiei www.cec.md, modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" şi platforma de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare https://pv.cec.md/

Pentru modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" sarcinile propuse au fost de 4500 utilizatori concomitenţi care vor genera 200-250 solicitări pe secundă. Din cauza modificărilor majore ce au intervenit în aplicaţia de verificare a prezenţei la vot, primele teste au indicat o serie de neregularităţi critice care puneau în pericol rularea sistemului în cele 2141 de secţii de votare, astfel pentru timpul de răspuns admisibil de mai puţin de 1-1,5 secunde la căutarea unui IDNP, la sarcinile medii de 200 solicitări pe secundă aplicaţia genera timp mediu de aşteptare de 28 secunde – rezultat inadmisibil pentru ziua alegerilor.

După o serie de reconfigurări de platformă, ajustări ale codului de program şi testări repetate, situaţia a putut fi ameliorată, testele finale indicînd capacitatea de rulare a aplicaţiei cu 4300 utilizatori conectaţi concomitent, care generau o sarcină medie de 220 solicitări pe secundă în regim continuu timp de 12 ore cu timp mediu de răspuns ce fluctua în limitele admisibile 1-1,5 secunde.

Avînd experienţa alegerilor prezidenţiale din 2016 şi luînd în calcul interesul sporit faţă de scrutinul parlamentar din 2019, pentru pagina www.cec.md au fost stabilite cerinţe de funcţionare stabilă la sarcini de cca. 20000 utilizatori concomitenţi pe ora şi cca. 1000000 afişări de pagină în decurs de 24 ore, cu accesări în punctele de vîrf de pînă la 1500 pe secundă.

Primele teste de performanţă şi încărcare a paginii noi www.cec.md au arătat un rezultat mult inferior aşteptărilor şi necesităţilor pentru ziua alegerilor, astfel la 300 de solicitări pe secundă procesoarele serverului erau încărcate la 100%, timpul de răspuns a paginii depăşea 30 de secunde şi 75% din afişări erau mesaje de erori. Totodată au fost depistate o serie de vulnerabilităţi de securitate critice pe serverul de aplicaţie, ca de exemplu: XSS, SQLI, BSQLI ş.a.

În scopul optimizării paginii şi asigurării bunei funcţionări ai acesteia, în colaborare cu colegii din STISC, în regim de urgenţă au fost realizate un şir de activităţi, precum:

- unificarea surselor Javascript, unificarea imaginilor de la butoane, minimizarea resurselor solicitate de pagină;

- armonizarea cashing-ului pe nginx şi pe CMS;

- configurarea a 2 maşini virtuale dedicate cu capacităţi sporite pentru serverele de aplicaţie şi balansarea traficului de date către acestea.

În urma activităţilor descrise, pagina web a CEC a fost optimizată astfel încît să poată deservi concomitent un flux de pînă la 10 mii de utilizatori activi, cu un timp de răspundere de 0.005 milisecunde şi a putut fi testată cu încărcături de pînă la 1200 accesări pe secundă. Pentru a micşora accesările în ziua alegerilor şi pentru a direcţiona fluxul de accesări de pe www.cec.md spre platforma www.pv.cec.md, pentru ziua alegerilor a fost elaborat un index special, static, care să preia sarcina directă de pe paginile oficiale şi să permită un control suplimentar asupra fluxurilor de accesări.

Indexul urma să primească în primă instanţă toate accesările direcţionate atît spre www.cec.md, cît şi spre www.pv.cec.md, după care utilizatorii de internet urmau să aleagă ce vor să vizualizeze.

Pentru platforma web de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare sarcinile prevăzute în regimul de testare au constituit 6000 accesări pe secundă, după o serie de optimizări şi actualizări a platformei, scopul a fost atins, aplicaţia fiind pregătită pentru ziua alegerilor.

Pe parcursul zilei alegerilor toate 3 componente de sistem au funcţionat fără abateri de la scenariile de test, sarcinile preluate fiind încadrate în parametrii testaţi.

Modulul SIASA "Prezenţa la vot şi rezultate preliminare" şi-a început activitatea odată cu deschiderea primei secţii de votare în Tokyo, Japonia şi a rulat fără întreruperi sau abateri pe parcursul a 34 ore pînă cînd ultima secţie de votare din SUA a transmis procesul-verbal cu rezultate preliminare.

La ora 7:30 pe adresa www.cec.md a fost aplicat indexul de redirecţionare şi a fost lansată platforma www.pv.cec.md. Pentru fluidizarea si balansarea traficului de utilizatori şi conexiuni către resursele expuse în public, de către colegii din STISC în proces au fost antrenate 2 servere de balansare.

Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 pagina oficială CEC fost vizitată de aproximativ 100 de mii de utilizatori, care au generat peste 750 de mii de afişări pe pagină.

Totodată, sarcina cea mai mare şi cel mai mare flux de accesări a revenit aplicaţiei de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare. Astfel, pe fiecare din cele 2 balansoare au fost înregistrate în medie 1,5 mln. conexiuni şi pînă la 10000 conexiuni concomitente. În perioada de vîrf între orele 23:00 – 01:00 în noaptea alegerilor traficul de date a atins cifra de 5Gbps.

Fiecare server pe parcursul zilei a făcut faţă la cîte circa 75 mln. solicitări redirecţionate spre platforma www.pv.cec.md.

Pe parcursul orelor de vîrf, odată cu închiderea secţiilor de votare, au început şi tentative de blocare şi sistare a platformelor de afişare a rezultatelor preliminare ale scrutinului parlamentar prin intermediul atacurilor cibernetice, fapt care nu şi-a atins scopul şi nu a putut periclita desfăşurarea transparentă a alegerilor https://sis.md/ro/comunicare/noutati/comunicat-4.

Capitolul 8

MODELUL, TEXTUL ŞI TIPARUL BULETINELOR

DE VOT PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost utilizate 2 tipuri de buletine de vot, după cum urmează:

1. Pentru alegerile parlamentare în circumscripţia naţională. Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripţia naţională au fost aprobate prin hotărîrea CEC nr.2243 din 5 februarie 2019. Buletinul de vot a avut următoarele specificaţii: 390 mm în lungime şi 140 mm în lăţime, avea pe el imprimate 15 patrulatere (fiecare cu dimensiunile de 110 mm x 20 mm amplasate la o distanţă unul de altul de 2,5 mm) şi tipărit pe hîrtie opacă de culoarea gri afumat. În fiecare patrulater a fost imprimat simbolul şi denumirea partidului, altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral. Ordinea de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot a fost stabilită prin hotărîrea CEC nr.2242 din 5 februarie 2019.

2. Pentru alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale a fost aprobat prin hotărîrea CEC nr.2135 din 24 ianuarie 2019. Pentru fiecare circumscripţie buletinul avea o lungime în funcţie de numărul candidaţilor care au concurat în circumscripţia respectivă. Buletinul de vot avea următoarele specificaţii: 140 mm în lăţime, imprimate pe el un număr de patrulatere (fiecare cu dimensiunile de 110 mm x 20 mm amplasate la o distanţă unul de altul de 2,5 mm) egal cu numărul concurenţilor pe circumscripţie şi tipărit pe hîrtie opacă de culoarea violet. În fiecare patrulater a fost imprimat simbolul şi numele, prenumele concurentului electoral, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral ori menţiunea "candidat independent". Textul buletinului de vot pe fiecare circumscripţie a fost aprobat prin hotărîre a consiliului electoral corespunzător, iar ordinea de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot a fost rezultată din tragerea la sorţi efectuată zilnic de către consiliul electoral de circumscripţie.

Pe fiecare buletin de vot au fost tipărite numărul de ordine al circumscripţiei electorale şi numărul secţiei de votare.

În vederea securizării procesului de vot, la înmînarea buletinului de vot, membrul biroului electoral a aplicat, în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în alt act de identitate în baza căruia alegătorul votează, ştampila specială cu inscripţia "Alegeri 24.02.2019".

În temeiul art.18, 26 şi 54 din Codul electoral, precum şi în baza deciziilor organelor electorale inferioare, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrile nr.2216 din 2 februarie 2019 şi nr.2289 din 9 februarie 2019, a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican: în număr total de 13 844 988 buletine de vot (10 321 972 în limba română şi 3 523 016 în limba rusă) dintre care 1 981 200 destinate secţiilor de votare din străinătate (1 617 800 în limba română şi 363 400 în limba rusă). În total, pentru alegerile parlamentare au fost tipărite 6 922 494 buletine de vot.

Avînd în vedere tirajul mare de buletine, Comisia în conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) lit.g) din Codul electoral, a contractat 3 tipografii de stat: Î.S. Complexul Editorial Poligrafic "UNIVERSUL" Î.S. "Combinatul POLIGRAFIC" Î.S.F.E.-P. "Tipografia Centrală". Numărarea şi împachetarea buletinelor de vot a fost efectuată manual de către angajaţii tipografiilor, fapt ce a dus la admiterea unor divergenţe nesemnificative a numărului de buletine de vot solicitate de către birourile electorale şi cele primite de la tipografie. În acest sens, întru evitarea admiterii unor asemenea erori pe viitor, Comisia va solicita tipografiilor să identifice mecanismele necesare în vederea automatizării procesului de numărare şi împachetare a buletinelor de vot.

Capitolul 9

ZIUA VOTĂRII

9.1. Votarea pe teritoriul Republicii Moldova

În scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit, prin hotărîrea nr.1914 din 11 decembrie 2018, responsabilităţi suplimentare pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi pentru următoarele autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţii:

- Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

- Ministerul Afacerilor Interne;

- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

- Serviciul de Informaţii şi Securitate;

- Agenţia Servicii Publice;

- Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

- Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

- ÎS "Radiocomunicaţii";

- SA "Moldtelecom".

Pe tot parcursul perioadei electorale, autorităţile şi instituţiile mai sus enumerate, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale, au prezentat Comisiei periodic, o dată la 10 zile, note informative despre mersul executării acestei hotărîri.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a întreprins măsurile necesare pentru:

- asigurarea alimentării fără întrerupere cu energie electrică a sediilor organelor electorale;

- asigurarea la nivel naţional a accesului către secţiile de votare (pregătirea drumurilor naţionale şi a întreprinderilor rutiere pentru sezonul de iarnă).

Din partea Ministerului Afacerilor Interne executarea hotărîrii nr.1914 din 11 decembrie 2018 a fost asigurată de Inspectoratul General al Poliţiei şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Inspectoratul General al Poliţiei:

- şi-a antrenat angajaţii în procesul de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi securităţii publice în circumscripţiile electorale, prevenire şi contracarare a acţiunilor ilegale, fixare şi documentare a evenimentelor desfăşurate.

În total, au fost antrenaţi 8244 de angajaţi, dintre care 3978 – pentru paza secţiilor de votare şi a sediilor consiliilor electorale de circumscripţie, 3722 (inclusiv rezerva de 2550) – pentru asigurarea ordinii publice şi reacţionarea la sesizările cetăţenilor. Pentru documentarea încălcărilor electorale au fost constituite 544 de grupe;

- a asigurat securitatea şi ordinea publică la sediile consiliilor electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale în perioada înregistrării grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii, primirii documentelor şi înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat şi a participanţilor la referendumul republican consultativ;

- a asigurat escortarea unităţilor de transport implicate în transportarea buletinelor de vot şi a documentaţiei electorale către cele 48 de consilii electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale;

- a asigurat securitatea şi ordinea publică la întrunirile electorale organizate şi desfăşurate pe teritoriul ţării (în total, 3232 de întruniri la care au participat cca 248790 de persoane);

- a înregistrat 391 de cazuri privind presupuse încălcări/incidente ce au avut loc în perioada electorală;

- Inspectoratul Naţional de Patrulare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a eliberat 58 de autorizaţii privind amplasarea afişajului electoral pe partea exterioară a unităţilor de transport.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă:

- a pregătit forţele şi mijloacele pentru reacţionarea operativă în caz de apariţie a unor eventuale incendii sau situaţii excepţionale;

- a asigurat cooperarea şi schimbul permanent de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de nivelul I şi II în vederea prevenirii situaţiilor excepţionale;

- a efectuat instruirea membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu remiterea instrucţiunilor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;

- a antrenat 595 de angajaţi şi 128 de autospeciale de intervenţie pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor şi altor situaţii excepţionale în timpul desfăşurării votării la 24 februarie 2019.

- a pus la dispoziţia Comisiei Electorale Centrale un generator electric;

- suplimentar a desemnat o persoană responsabilă pentru cazul întreruperii neprogramate a furnizării energiei electrice în perioada 19-25 februarie 2019.

 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene:

- a transmis instrucţiuni concrete misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, în vederea actualizării, acumulării informaţiei reale privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate;

- a informat cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate despre oportunitatea şi necesitatea înregistrării prealabile pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale pentru participarea la votare;

- a ordonat tuturor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare să raporteze numărul cererilor de înregistrare prealabilă depuse de către cetăţeni la sediile acestora, precum şi să le transmită către Minister pentru a fi înaintate Comisiei;

- a solicitat acceptul oficial din partea statelor de acreditare pentru deschiderea secţiilor de votare, inclusiv celor extrateritoriale;

- a desemnat preşedinţi pentru toate birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate. În acest sens, a delegat suplimentar 43 de colaboratori ai Ministerului;

- a identificat localurile necesare pentru secţiile de votare extrateritoriale;

- a constituit componenţa birourilor electorale şi a operatorilor secţiilor de votare din rîndul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare şi al diasporei;

- a informat cetăţenii aflaţi în străinătate privind desfăşurarea alegerilor parlamentare, cu specificarea zilei, orelor de votare şi adreselor juridice ale secţiilor de votare, precum şi a documentelor necesare pentru votare;

- comunicatele, anunţurile şi bannerele au fost plasate pe site-urile misiunilor şi oficiilor consulare şi paginile oficiale ale acestora în reţele de socializare, precum şi au fost difuzate prin intermediul asociaţiilor şi comunităţilor ale cetăţenilor Republicii Moldova din străinătate;

- a comunicat organelor de menţinere a ordinii publice din statele de acreditare despre desfăşurarea alegerilor în vederea asigurării măsurilor de protecţie şi siguranţă în perimetrul secţiilor de votare;

- a asigurat instruirea tuturor colaboratorilor desemnaţi în calitate de membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;

- a recepţionat de la consiliile electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale nr.49, nr.50 şi nr.51 buletinele de vot (conform tirajului aprobat de către Comisia Electorală Centrală), echipamentul de filmare video, calculatoare, ştampile şi alte materiale electorale necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare;

- a repartizat buletinele de vot şi materiale electorale birourilor electorale ale secţiilor de votare din circumscripţiile electorale uninominale menţionate şi ulterior le-a remis, fiind asigurate măsurile necesare de securitate (pază, escortă etc.);

- a acordat suportul necesar consiliilor electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale nr.49, nr.50 şi nr.51 la constituirea componenţei birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a operatorilor din cadrul acestora.

 Serviciul de Informaţii şi Securitate:

- a efectuat măsuri de ajustare a SIAS "Alegeri";

- a asigurat securitatea acţiunilor care au ţinut de confecţionarea matriţei buletinelor de vot, tipărirea şi distribuirea buletinelor de vot, lichidarea matriţei, neadmiterea accesului neautorizat la mijloacele tehnice, inclusiv la tipărirea buletinelor de vot şi a altor documente electorale;

- a colaborat cu Comisia Electorală Centrală pe segmentul acreditării mass-media din străinătate pentru reflectarea procesului electoral.

Agenţia Servicii Publice a întreprins măsurile necesare pentru:

- asigurarea actualizării datelor despre cetăţeni din Registrul de stat al populaţiei în conformitate cu prevederile contractului nr.114-WS de prestare a serviciilor informaţionale din 16 noiembrie 2018 în Registrul de stat al alegătorilor;

- conlucrarea cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale abilitaţi prin lege să înregistreze actele de naştere, căsătorie şi deces în satele (comunele) şi oraşele unde nu sînt create servicii de stare civilă.

- asigurarea confecţionării buletinelor de identitate în baza tuturor cererilor depuse în perioada 24 ianuarie – 21 februarie 2019 pînă la 22 – 23 februarie 2019, inclusiv în cazul în care termenul limită a comenzii a depăşit aceste zile, indiferent de tariful achitat;

- eliberarea gratuită şi simplificată a buletinelor de identitate provizorii la solicitarea cetăţenilor Republicii Moldova în perioada 19 – 24.02.2019;

- asigurarea activităţii în ziua de 24 februarie 2019 a tuturor serviciilor de eliberare a actelor de identitate din cadrul Direcţiei generale acte de identitate conform programului de lucru între orele 7.00 şi 21.00, înmînarea buletinelor de identitate confecţionate şi eliberarea buletinelor de identitate provizorii în mod gratuit.

 Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei:

- a elaborat şi a monitorizat executarea circularei nr.01-DSP 1919 din 27 decembrie 2018, prin care a indicat furnizorilor de comunicaţii electronice S.A. "Moldtelecom", Î.M. "Orange Moldova" S.A. şi Î.M. "Moldcell" S.A. să organizeze în cele mai bune condiţii activităţile de întreţinere şi funcţionare garantată a reţelelor de comunicaţii electronice, în special ale conexiunilor realizate la secţiile de votare.

Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică pentru asigurarea conexiunii securizate în cadrul reţelei informaţionale, parte componentă a SIAS "Alegeri", a întreprins următoarele măsuri:

- a monitorizat şi a asigurat securitatea cibernetică a paginii web oficiale a Comisiei Electorale Centrale.

- a efectuat lucrările de pregătire a platformei centralizate pentru crearea conexiunilor securizate;

- a verificat şi ajustat capacităţile de transport date pentru asigurarea conexiunilor securizate;

- a testat şi verificat conexiunile securizate pe unele calculatoare care ulterior au fost antrenate în alegeri;

- a actualizat sistemul centralizat de gestionare şi aplicaţia client conform normelor de securitate actuale;

- în colaborare cu reprezentanţii Comisiei a înregistrat calculatoare noi şi a verificat conturile existente în sistemul centralizat de asigurare a conexiunilor VPN;

- a elaborat planul de testare a platformei centralizate care asigură conexiunile securizate VPN pentru efectuarea testelor stres.

- a creat infrastructura de rezervă a SIAS "Alegeri" pe platforma virtuală a Serviciului;

- a testat toate scenariile posibile de indisponibilitate a sistemului şi trecerea la sistemul de rezervă în conformitate cu planul de testare convenit între Comisie şi Serviciu. A pregătit infrastructura şi personalul tehnic pentru testările naţionale din 19.02.2019;

- a efectuat teste de redundanţă a infrastructurii de reţea a Serviciului;

- a creat conexiune de rezervă în platforma MD-IX.

ÎS "Radiocomunicaţii" a asigurat funcţionarea continuă a echipamentului tehnic de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea programelor naţionale de radio şi televiziune, cu excepţia cazurilor de întrerupere a furnizării energiei electrice. Totodată, pentru perioadele deconectărilor de durată de la energia electrică, staţiile întreprinderii au dispus de diesel-generatoare.

S.A. "Moldtelecom":

- a emis ordinul "Cu privire la asigurarea bunei desfăşurări a alegerilor parlamentare din 24.02,.2019" în scopul asigurării în perioada electorală a funcţionării fiabile a reţelelor telefonice şi a disponibilităţii serviciilor de transport date (Internet) pentru secţiile de votare.

- a conectat prin tehnologii de conexiune fixă (FTTx/ADSL) şi de conexiuni mobile 2001 de secţii de votare, restul secţiilor fiind asigurate cu servicii de transport date prestate de alţi operatori.

Comisia a luat act de informaţiile prezentate periodic (o dată la 10 zile) de autorităţile şi instituţiile enumerate mai sus, adoptînd în acest sens în total şase hotărîri: nr.2005 din 28.12.2018, nr.2063 din 9.01.2019, nr.2115 din 22.01.2019, nr.2241 din 5.02.2019, nr.2351 din 19.02.2019 şi nr.2390 din 22.02.2019.

La data de 10 decembrie 2018, numărul total de alegători înscrişi în Registrul de stat al alegătorilor a fost de 3265997, dintre care 1719911 persoane (52,66%) sunt femei, iar 1546086 persoane (47,34%) – bărbaţi. Din numărul total de 3265997 alegători, 2824874 persoane puteau fi arondate la secţiile de votare în baza înregistrării la domiciliu/reşedinţă valabilă, ceilalţi 210890 fiind cetăţenii cu drept de vot care au emigrat peste hotarele ţării, precum şi persoane care au cetăţenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă.

Astfel, în scopul bunei desfăşurări a procesului de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 şi aplicării uniforme a prevederilor legale aferente procesului de votare în cazul unor categorii de alegători, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîrea nr.2089 din 15 ianuarie 2019, prin care a stabilit, pentru alegătorii care nu aveau înregistrare la domiciliu şi/sau reşedinţa le era expirată, posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, dar numai pentru candidaţii din circumscripţia naţională şi la referendumul republican consultativ, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Au fost exceptate de la norma generală (conform căreia alegătorii votează în baza actului de identitate ce atestă domiciliul sau reşedinţa valabilă) mai multe categorii de alegători, printre care: studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă; alegătorii cu drept de vot care în ziua votării se află în spitale, staţiuni balneare, case de odihnă, amplasate în altă localitate decît locul permanent de trai; persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti; persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă; persoanele în privinţa cărora este aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu; persoanele care îşi satisfac serviciul militar.

Categoriile de alegători menţionate mai sus, au participat la votare în baza listei electorale suplimentare, sau, după caz, în baza listei pentru votare la locul aflării.

În conformitate cu art.58, alin.(7) din Codul electoral, biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rînd la secţia de votare respectivă să-şi realizeze dreptul la vot, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală. Astfel, în ziua votării, birourile electorale ale trei secţii de votare constituite pe teritoriul Republicii Moldova au solicitat prelungirea programului de lucru pentru a da posibilitate tuturor cetăţenilor să-şi exercite dreptul la vot (secţiile de votare nr.10/12 mun. Bălţi, nr.17/4 Nisporeni şi nr.40/1 Cimişlia).

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripţia naţională şi în circumscripţiile uninominale, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală a constatat, prin Hotărîrea CEC nr.2414 din 3 martie 2019, că în listele electorale de bază au fost incluşi 2803573 alegători.

La alegerile parlamentare în circumscripţia naţională au participat 1457220 alegători, dintre care 76583 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 37257 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale au participat la votare 1 441 326 alegători, dintre care 76 642 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 36 696 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

În urma analizei rapoartelor de activitate ale consiliilor, întocmite după ziua alegerilor, s-a stabilit că în baza buletinului de identitate provizoriu au votat 2915 alegători, iar în conformitate cu art.44 alin.(7) din Codul electoral, în baza certificatelor pentru drept de vot au votat 18395 alegători, dintre care 12058 alegători, în baza certificatelor pentru drept de vot pentru circumscripţia naţională, iar 6337 alegători în baza certificatelor pentru circumscripţia uninominală.

Totodată, potrivit prevederilor art.60 alin.(4) din Codul electoral, la locul aflării (cu urna de vot mobilă) au votat 35041 alegători.

Conform datelor conţinute în rapoartele consiliilor electorale de circumscripţie, în timpul votării în secţiile de votare, precum şi la procesul de numărarea voturilor în secţiile de votare au asistat:

- reprezentanţi cu drept de vot consultativ şi observatori ai concurenţilor electorali 8943 persoane;

- observatori internaţionali 1298 persoane;

- observatori naţionali din partea asociaţiilor obşteşti 2503 persoane;

- reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă 242 persoane.

Conform art.93 alin.(2) din Codul electoral, studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind înscrişi în lista suplimentară, iar la rubrica "Notă" din această listă se indică instituţia de învăţămînt la care aceştia sînt înmatriculaţi. În aceste condiţii, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în baza procedurii descrise mai sus au votat 692 studenţi.

9.2. Votarea în secţiile de votare deschise în străinătate

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pentru secţiile de votare din străinătate, prin hotărîrile nr.2216 din 2 februarie 2019 şi nr.2289 din 9 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot destinate secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare: în număr total de 990 600 buletine (808 900 în limba română şi 181 700 în limba rusă)⁶.

___________________________

⁶ * Tirajul buletinelor de vot a fost aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2216 din 2 februarie 2019 cu privire la stabilirea tirajului buletinelor de vot la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru secţiile de votare din străinătate

Plafonul maxim admis al buletinelor de vot distribuite pentru o secţie de votare din străinătate, conform art.54 alin.(3) din Codul electoral, a fost majorat pînă la 5 mii.

Listele electorale, buletinele de vot, precum şi alte materiale şi documente electorale au fost transmise secţiilor din străinătate de către Comisia Electorală Centrală prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi în străinătate a fost lansată aplicaţia Diaspora.Voteaza.md. În funcţie de geolocalizarea utilizatorului, aplicaţia indica trei cele mai apropiate secţii de votare şi traseul după google.maps sau după o altă aplicaţie din telefon sau calculator. Prin intermediul aceleiaşi aplicaţii, alegătorii au putut afla adresa fizică a secţiei de votare, denumirea instituţiei sau clădirii în incinta căreia se afla sediul acesteia, precum şi cît de aglomerată este secţia de votare.

Astfel, pe parcursul zilei alegerilor, funcţionarii electorali din cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare deschise în străinătate, o dată pe oră (la oră fixă), au atribuit, într-un tabel/fişier on-line, una dintre 3 valori corespunzătoare, care reflecta situaţia aşteptării alegătorilor. Astfel, accesînd pagina Diaspora.Voteaza.md, aceştia puteau fi informaţi în prealabil despre timpul aşteptării în faţa secţiilor de votare.

În conformitate cu art.58, alin.(7) din Codul electoral, biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rînd la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală. Astfel, în ziua votării, biroul electoral al secţie de votare nr.49/7 din or. Tel-Aviv, Israel, constituită în străinătate, a solicitat prelungirea programului de lucru pentru a da posibilitate tuturor cetăţenilor să-şi exercite dreptul de vot.

În ziua alegerilor, la secţiile de votare deschise peste hotarele ţării s-a prezentat la vot un număr de 76 583 alegători. Dinamica participării la votare în străinătate în cadrul ultimelor scrutine parlamentare şi a celui prezidenţial din 2016 este prezentată în Figura 4.

Fig. 4. Votul peste hotare (2009 – 2018)

9.3. Votarea în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni

La alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) au putut vota la secţiile de votare distincte pe teritoriul Republicii Moldova şi atribuite acelor două circumscripţii uninominale constituite pentru aceştia.

Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019, a stabilit organizarea a 47 secţii de votare distincte, în vederea asigurării exercitării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova: 22 secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi 25 de secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender

Astfel, alegătorii domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale care au fost atribuite circumscripţiei uninominale nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol au avut dreptul să voteze la oricare secţie de votare care aparţine acestei circumscripţii, la fel şi alegătorii cu domiciliul în localităţile atribuite circumscripţiei uninominale nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender au putut să voteze la oricare secţie de votare, dar care să aparţină circumscripţiei uninominale nr.48.

Alegătorii, care au votat la aceste secţii de votare distincte, au fost înscrişi într-o listă electorală suplimentară, al cărei model a fost dat în anexa nr.5 la hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2090 din 15 ianuarie 2019. Prin aplicarea semnăturii într-o rubrică specială din lista electorală suplimentară ei au declarat pe propria răspundere despre abţinerea de la votarea multiplă şi despre faptul că au fost informaţi cu privire la răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

Conform proceselor-verbale prezentate de Consiliul electoral al circumscripţiei uninominale nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi de Consiliul electoral al circumscripţiei uninominale nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender, la votare în ziua de 24 februarie 2019 au participat în total 37 257 alegători domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului: pe circumscripţia uninominală nr.47 – 17 745 alegători, iar pe circumscripţia uninominală nr.48 – 19 512 alegători.

În scopul garantării securităţii procesului de votare la secţiile de votare din localităţile aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală a făcut apel către observatorii naţionali, internaţionali şi Comisia Unificată de Control, în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a procesului electoral în cadrul acestor secţii de votare distincte.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, în baza atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor Codului electoral, să întreprindă toate măsurile necesare privind menţinerea ordinii publice în localităţile unde îşi au sediul secţiile de votare, iar Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la pct.5 din Regulamentul de activitate a Biroului de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, Comisia a solicitat suportul în asigurarea accesului alegătorilor din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) la procesul electoral şi la secţiile de votare respective.

Capitolul 10

ACCESIBILITATEA PROCESULUI ELECTORAL

PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI

În calitatea sa de organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală întreprinde în mod continuu acţiuni menite să asigure condiţii de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, pe parcursul anului 2018, în procesul de revizuire a cadrului normativ al Comisiei Electorale Centrale prin prisma aplicării sistemului electoral mixt în cadrul alegerilor parlamentare, au fost ajustate prevederile Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2625 din 12 august 2014, prin stabilirea regulilor ce vizează amplasarea secţiilor de votare în sedii accesibile şi prin fixarea rigorilor noi privind accesibilitatea traseelor către acestea, a intrărilor în secţiile de votare, delimitarea căilor de acces etc.

Conform prevederilor instrucţiunii, la cererea organelor administraţiei publice locale, dotările secţiilor de votare au fost completate cu un număr suplimentar de cabine de vot pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii.

În vederea facilitării procesului de votare al persoanelor cu dizabilităţi de vedere, fiecare secţie de votare a fost asigurată cu plicuri-şablon pentru buletine de vot şi cu lupe speciale. Plicul-şablon este executat dintr-un material flexibil, deschizătura este pe partea stîngă, plicul are aceeaşi lungime ca şi buletinul de vot obişnuit, pe partea superioară sunt tipărite cu cifre arabe şi imprimate alături în limbaj Braille numerele de ordine ale concurenţilor aşa cum sunt aranjaţi în buletinul de vot, iar în partea dreaptă are perforaţii speciale pentru aplicarea ştampilei "Votat.

Pe parcursul anului 2018, Comisia Electorală Centrală a realizat sesiuni de informare în colaborare cu organizaţii non-guvernamentale specializate pe domenii de dizabilitate (vizuale, auditive, locomotorii, psihosociale şi intelectuale), cu suportul PNUD Moldova. De asemenea, au fost elaborate şi distribuite materiale informative şi motivaţionale, precum "Ghidul Alegătorului", versiunea "Uşor de citit, uşor de înţeles" (în română şi rusă) dedicat persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi dificultăţi de învăţare, care conţine texte simple însoţite de imagini sugestive despre alegeri şi cum se exercită dreptul la vot. Pînă a fi editat, Ghidul a trecut un "test" prealabil, în cadrul unor exerciţii şi simulări pentru persoane cu diverse dizabilităţi, desfăşurate în municipiile Chişinău, Bălţi şi Comrat. La ateliere au participat în jur de 130 de persoane cu dizabilităţi, experţi, voluntari, funcţionari electorali şi jurnalişti. Scopul acestor exerciţii a constat în prezentarea tehnicilor şi instrumentelor prin care alegătorii cu necesităţi speciale să-şi poată exercita dreptul la vot. În acest mod funcţionarii au avut ocazia să exerseze şi să simtă la propriu necesităţile speciale ale unei persoane în scaun rulant, utilizator de baston alb sau cu deficienţe de vorbire şi auz.

Broşurile "Democraţia contează – Participă!" şi "Democraţia se învaţă" au fost tipărite în limbaj Braille şi audio cu acelaşi conţinut, dedicate persoanelor cu dizabilităţi de vedere. De menţionat că broşura "Democraţia contează – Participă!" a fost realizată în patru limbi: română, rusă, găgăuză şi romă, iar posterul informativ privind sistemul mixt în trei limbi: română, rusă, găgăuză. Pe durata campaniei au fost lansate patru spoturi motivaţionale şi opt infografice în limba română, subtitrate în limba rusă şi însoţite de translare mimico-gestuală.

Asociaţia Obştească Alianţa INFONET a comunicat Comisiei Electorale Centrale printr-o adresă despre faptul că împreună cu alte asociaţii continuă să implementeze proiectul numit "Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic şi incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilităţi", solicitîndu-i aprobarea acţiunilor prevăzute pentru ziua alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 şi confirmarea persoanelor desemnate pentru susţinerea acestor acţiuni, precum:

1) translarea de către doi interpreţi a comunicărilor oficiale în limbajul mimico-gestual din incinta Comisiei;

2) instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secţii de votare cu sediul în oraşul Basarabeasca, municipiile Chişinău şi Bălţi, unde locuiesc compact persoane cu dizabilităţi de vedere şi deservirea acestora de către trei operatori, cîte unul pentru fiecare secţie de votare;

3) desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală, la cererea persoanelor cu dizabilităţi de auz, în cadrul a cinci secţii de votare din mun. Chişinău, cu suportul a cinci interpreţi, cîte unul pentru fiecare secţie de votare;

4) realizarea transmisiunii în direct, de către un operator, a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova;

5) realizarea transmisiunii în direct, de către un operator, a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul Radiovision (post de radio pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere din Republica Moldova).

Proiectul este realizat de Asociaţia Obştească Alianţa INFONET în parteneriat cu Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vederea Slabă "LOW VISION", Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare a Asociaţiei Nevăzătorilor din Moldova, Centrul Speranţa şi Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene în cadrul proiectului "Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive şi corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE şi OSCE/ODIHR şi angajamentelor internaţionale în domeniul drepturilor omului", finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

Iniţiativa comună a acestor asociaţii obşteşti îşi propune să analizeze, să dezbată public, să identifice şi să promoveze modele de vot egal, direct, secret şi liber exprimat pentru persoanele cu deficienţe de vedere, auditive, locomotorii, intelectuale şi psihosociale.

Comisia a aprobat realizarea acţiunilor solicitate, prin hotărîrea nr.2344 din 17 februarie 2019, inclusiv în contextul angajamentului pe care şi l-a asumat de a întreprinde măsuri care să asigure condiţii de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilităţi pentru realizarea drepturilor constituţionale ale acestora, în baza Declaraţiei privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi şi a Regulamentului cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi. Conform hotărîrii, a fost aprobată desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei şi instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secţii de votare cu sediul în oraşul Basarabeasca, municipiile Chişinău şi Bălţi, unde locuiesc compact persoane cu dizabilităţi de vedere, au fost confirmaţi trei operatori responsabili de deservirea STVCI. Prin aceeaşi hotărîre, Comisia a aprobat desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu dizabilităţi de auz, în cadrul a cinci secţii de votare din mun. Chişinău şi a dat acordul pentru realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova şi la postul Radiovision.

Persoanele delegate de asociaţiile obşteşti (translatori şi operatori) au semnat un angajament de imparţialitate şi au facilitat accesul persoanelor cu dizabilităţi la procedura de vot, de asemenea au asigurat comunicarea dintre alegătorii cu dizabilităţi de auz/vedere şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare vizate, care au acordat suportul şi asistenţa logistică necesară.

În cadrul proiectului "Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic şi incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilităţi" asociaţiile obşteşti respective, în parteneriat cu CEC şi CICDE, au realizat sonorizarea audio a listelor de candidaţi la alegerile parlamentare, pentru a le oferi acestor persoane o oportunitate suplimentară de a se informa.

De asemenea, pentru scrutinul parlamentar a fost realizat posterul în format A1 "Procedura de vot în limbajul semnelor" ce conţinea şi QR coduri, care în urma scanării redirecţionează alegătorii cu deficienţe de auz la fişiere video de pe canalul YouTube unde se explică procedura de vot prin limbaj mimico-gestual.

De notat că 15 spoturi video au fost elaborate de CEC în perioada electorală pentru informarea alegătorilor şi motivarea participării la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019. Acestea au fost însoţite de subtitrare în limba rusă şi translare mimică-gestuală, fiind realizată şi varianta audio a acestora pentru posturile radio.

La data de 16 ianuarie 2019, în cadrul proiectului a fost lansat programul de capacitare civică şi politică pentru 50 de femei din ţară cu diverse tipuri de dizabilităţi. Programul este format din trei module de instruire şi mentorat şi are drept scop consolidarea capacităţilor şi încurajarea femeilor cu dizabilităţi din diferite localităţi să candideze la funcţii elective.

În ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, conform datelor din procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votării, întocmite de consiliile electorale, s-a stabilit că la votare au participat 4537 persoane cu diverse dizabilităţi.

Capitolul 11

MONITORIZAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE

Pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a acreditat 3389 de observatori naţionali⁷ (1360 bărbaţi şi 2029 femei) înaintaţi de 26 de instituţii. Dintre aceştia, în secţiile de votare din străinătate procesul electoral a fost monitorizat de 172 de persoane⁸, inclusiv 89 din partea a două ONG-uri, de asemenea de către 83 de observatori acreditaţi din partea a trei concurenţi electorali.

___________________________

⁷ https://bit.ly/2UdJZr0

⁸ https://bit.ly/2NvGRED

În calitate de observatori internaţionali Comisia a acreditat 776 persoane⁹ (514 bărbaţi şi 262 femei) din partea a 58 de instituţii, inclusiv 35 experţi electorali din partea a 17 autorităţi electorale din alte state. Dintre aceştia 110 observatori internaţionali au fost din partea a 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, 485 observatori internaţonali din partea a 12 organizaţii internaţionale guvernamentale (dintre care 307 au reprezentat OSCE/BIDDO şi PA OSCE), 146 observatori internaţionali din partea a nouă ONG-uri (şase din alte state, una internaţională şi una naţională).

___________________________

⁹ https://bit.ly/2TaUL5e

Observatorii din partea Asociaţiei Obşteşti "Promo-LEX" au fost acreditaţi prin 16 hotărîri ale Comisiei Electorale Centrale. De remarcat că A.O. "Promo-LEX" a avut cei mai mulţi observatori naţionali acreditaţi - 2834 de persoane.

În cadrul şedinţei publice a Comisiei din data de 10 ianuarie 2019, dl Iurie Ciocan, membru CEC, a atras atenţia asupra inadmisibilităţii situaţiei cînd un observator sau o asociaţie de monitorizare, în rapoartele sale intermediare, comentează şi reflectă activitatea concurenţilor electorali în campania electorală. Membrul CEC a calificat aceste acţiuni ca fiind o influenţă şi intervenţie nepotrivită în campania electorală. În acest sens, a făcut referinţă la standardele internaţionale de monitorizare a alegerilor, potrivit cărora observatorii nu pot interveni şi comenta procesele electorale, decît doar după încheierea acestora, în caz contrat misiunile de observare se transformă în formatori de opinie publică în cadrul campaniei electorale.

În contextul acestei declaraţii, membrii Comisiei şi reprezentanţii Asociaţiei Obşteşti "Promo-LEX", într-un climat de respect faţă de independenţa misiunii de observare, au discutat în cadrul unei întrevederi din 14 ianuarie curent, despre activităţile desfăşurate de către misiunea de observare, metodologia monitorizării, instrumentele analizei proceselor electorale care, ulterior, sunt reflectate în rapoartele de observare făcute publice. Membrii CEC au apreciat eforturile depuse pentru observarea alegerilor şi rolul pe care îl joacă societatea civilă, susţinută de comunitatea internaţională, în procesul observării evenimentelor electorale per ansamblu, subliniind că activitatea observatorilor are o importanţă majoră în evaluarea practicii şi legislaţiei electorale, prin constatările şi recomandările făcute, însă această activitate trebuie să fie una echidistantă şi imparţială .

Pentru monitorizarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova 24 februarie 2019, consiliile electorale ale circumscripţiilor uninominale au acreditat 2503 observatori din partea concurenţilor electorali şi asociaţiilor obşteşti.

În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali la alegerile Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019, în temeiul art.18 alin.(2) şi 68 alin.(7) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.17 din Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, Comisia Electorală Centrală a constituit Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali pe lîngă CEC¹⁰ (hotărîrea nr.2277 din 8 februarie 2019). Sediul Oficiului de protocol a fost stabilit în incinta Comisiei Electorale Centrale. Prin aceeaşi hotărîre au fost stabilite şi atribuţiile acestuia.

___________________________

¹⁰ https://bit.ly/2BWtPLz

În calitate de suport informaţional Comisia Electorală Centrală a pus la dispoziţia observatorilor acreditaţi următoarele materiale tipărite: Codul electoral (în limbile română, rusă şi engleză) şi Ghidul observatorului (în limbile română şi engleză).

Capitolul 12

REFLECTAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI ŞI A

CAMPANIEI ELECTORALE ÎN MASS-MEDIA

Pentru asigurarea unei reflectări corecte, imparţiale şi echilibrate a campaniei electorale în mass-media, Consiliul Audiovizualului a aprobat Concepţia de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi a referendumului republican din 24 februarie 2019 de către instituţiile mass-media audiovizuale din Republica Moldova¹¹. Ulterior, la 21 decembrie 2019, CEC a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova¹². Documentul stabileşte modul de acordare a timpilor de antenă gratuiţi şi contra plată pentru publicitate electorală, organizarea dezbaterilor electorale şi principiile de reflectare a campaniei electorale în instituţiile audiovizualului, presa scrisă, internet şi telefonia mobilă.

___________________________

¹¹ https://bit.ly/2BTwupo

¹² https://bit.ly/2XpoF3W

În campania electorală pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, radiodifuzorii naţionali au acordat gratuit concurenţilor electorali/participanţilor la referendum cîte 5 minute de emisie la televiziune şi 10 minute la radio în scopul expunerii programelor electorale şi informării alegătorilor. Radiodifuzorii publici au acordat gratuit concurenţilor electorali/participanţilor la referendum timp de antenă pentru plasarea publicităţii electorale - cîte un minut pe zi. Pentru publicitate electorală contra plată, fiecare concurent electoral/participant la referendum a avut nu mai mult de 2 minute pe zi pe durata campaniei electorale la fiecare radiodifuzor.

În conformitate cu art.69 alin.(3) din Codul electoral şi prevederile Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.1992 din 21 decembrie, radiodifuzorii naţionali şi publici au fost obligaţi, iar cei locali şi regionali au fost în drept să organizeze dezbateri electorale în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi referendum în circumscripţia naţională. Radiodifuzorii locali/regionali au avut obligaţia, iar cei naţionali au avut dreptul să organizeze dezbateri electorale în campania electorală pentru alegerile parlamentare în circumscripţii uninominale. Dezbaterile electorale au fost organizate exclusiv în perioada campaniei electorale.

Conform prevederilor Codului electoral, în termen de 5 zile de la începutul perioadei electorale, radiodifuzorii sunt obligaţi să dea publicităţii şi să informeze Comisia şi Consiliul Audiovizualului cu privire la condiţiile în care acordă spaţiu publicitar, inclusiv preţul per minut şi alte servicii conexe. CEC a publicat aceste informaţii pe pagina sa web-oficială.¹³

___________________________

¹³ https://bit.ly/2GPnvKe

În perioada de referinţă pe teritoriul Republicii Moldova îşi desfăşurau activitatea 113 furnizori de servicii media (TV – 58, Radio – 55) care au informat, conform obligaţiei ce le revine, Consiliul Audiovizualului cu privire la reflectarea/nereflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019¹⁴.

___________________________

¹⁴ https://bit.ly/2IBG2uT

Campania electorală este perioada de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi dea votul. Pentru scrutinul parlamentar campania electorală începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

În temeiul prevederilor art.70 alin.(12) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.56 din Regulamentul sus-menţionat, Consiliul Audiovizualului a aprobat şi a prezentat Comisiei Electorale Centrale rapoarte asupra monitorizării principalelor buletine informative ale posturilor de "Moldova 1", "TV8", "Prime", "Publika TV", "Canal 2", "Canal 3", "Accent TV", "NTV Moldova", "Pro TV Chişinău", "Jurnal TV", "RTR Moldova", "Orhei TV" şi "Televiziunea Centrală" la capitolul respectării legislaţiei audiovizuale şi electorale, pentru perioada 25 ianuarie – 03 februarie 2019 (la 15.02.19¹⁵) şi pentru perioada 04 – 13 februarie 2019 (la 21.02.19¹⁶)

___________________________

¹⁵ https://bit.ly/2Nvg1MV

¹⁶ https://bit.ly/2XsX4ir

În conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) lit.r), Comisia organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice, cu blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale. Codul de conduită este o convenţie încheiată între concurenţii electorali şi reprezentanţii mass-media, care reglementează normele de conduită pentru concurenţii electorali/participanţii la referendum şi reprezentanţii mass-media implicaţi în procesul desfăşurării şi reflectării campaniei electorale.

Astfel, începînd cu data de 24 ianuarie, CEC a pus la dispoziţia părţilor interesate documentul pentru semnare¹⁷. Semnatari în rîndul concurenţilor electorali înregistraţi au fost:

___________________________

¹⁷ https://bit.ly/2UgPRA9

1. Partidul Democrat din Moldova,

2. Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova",

3. Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS",

4. Partidul Politic "Şor",

5. Partidul Politic Partidul Verde Ecologist,

6. Partidul Liberal.

Semnatari în rîndul instituţiilor mass-media au fost:

1. Media Alternativa AO TV8,

2. Postul de televiziune Jurnal TV,

3. Postul de televiziune Pro TV,

4. Compania Teleradio Moldova,

5. Canal 2,

6. Canal 3,

7. Publika TV,

8. Prime TV,

9. NTV Moldova,

10. STS Domaşnii,

11. Portalul de ştiri UNIMEDIA,

12. TVR Moldova.

În perioada electorală, Comisia a difuzat 106 anunţuri şi comunicate de presă privind activităţile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019.

Capitolul 13

SUSŢINEREA FINANCIARĂ A GRUPURILOR DE

INIŢIATIVĂ ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE

Susţinerea financiară a grupurilor de iniţiativă

În temeiul prevederilor art.43 alin. (1) din Codul electoral, pct.16 lit.a), 16¹-17¹ din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.114 din 18 august 2016, precum şi potrivit acţiunilor stabilite în Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din data de 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1898 din 5 decembrie 2018, partidele politice, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale, care au constituit grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale urmau să prezinte Comisiei Electorale Centrale, săptămînal, rapoartele privind finanţarea activităţii grupurilor de iniţiativă şi, ulterior, cele finale pentru întreaga perioadă de activitate a grupurilor de iniţiativă, conducîndu-se de modelele date în anexele nr.3 şi nr.3¹ la regulamentul menţionat mai sus.

În conformitate cu pct.6 din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul bancar "Destinat grupului/ grupurilor de iniţiativă" se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală. Baza de calcul pentru stabilirea plafonului este un coeficient înmulţit la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de iniţiativă ce colectează semnături în susţinerea unui candidat pentru circumscripţia uninominală.

Conform prevederilor art.86 alin.(1) din Codul electoral, candidatul pentru circumscripţia uninominală prezintă liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze, iar un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde candidează.

Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 17.01.2018 în sumă de 6150,0 lei, mărimea coeficientului fiind 1% din salariul mediu respectiv, în expresie bănească constituind 61,50 lei. Astfel, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1988 din 21 decembrie 2019, a fost stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul bancar "Destinat grupului/grupurilor de iniţiativă": în mărime de 3 136 500,00 lei pentru grupurile constituite de partidele politice, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale în susţinerea candidaţilor în 51 circumscripţii uninominale şi în mărime de 61 500,00 lei pentru cele constituite în susţinerea candidaţilor independenţi.

Au constituit, în conformitate cu art.87 din Codul electoral, grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale:

Partidul Democrat din Moldova - 51 grupuri

Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS" - 49 grupuri

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova - 30 grupuri

Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" - 51 grupuri

Partidul Politic "Şor" - 50 grupuri

Partidul politic Partidul Nostru - 21 grupuri

Partidul Naţional Liberal - 10 grupuri

Partidul Politic "Democraţia Acasă" - 2 grupuri

Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa - Надежда" - 1 grup

Partidul Politic Partidul Verde Ecologist - 4 grupuri

Partidul Liberal - 30 grupuri.

Date generalizate privind finanţarea grupurilor de iniţiativă constituite de către formaţiunile enumerate mai sus pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale se prezintă în tabelul ce urmează.

În conformitate cu art.41 alin.(2) lit.c) din Codul electoral şi pct.5 lit.a) din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, partidele politice care au constituit grupuri de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale, însă nu au deschis la bancă un cont cu menţiunea "Destinat grupurilor de iniţiativă", informează despre acest fapt Comisia, asigurînd desfăşurarea activităţilor ce nu implică cheltuieli financiare .

Informaţii în acest sens au prezentat următoarele partide politice: Partidul Naţional Liberal, Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Partidul Politic "Democraţia Acasă", Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul Liberal.

În acelaşi timp, Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa - Надежда" nu a prezentat raportul privind finanţarea activităţii grupurilor de iniţiativă constituite pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale, precum şi nici o notă informativă despre faptul că nu va deschide un cont la bancă cu menţiunea "Destinat grupurilor de iniţiativă".

Ca urmare, prin hotarărea nr.2252 din 5 februarie 2019, Comisia a obligat Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa - Надежда" să prezinte, în termen de 48 de ore de la data adoptării hotărîrii, raportul privind finanţarea activităţii grupurilor de iniţiativă constituite pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţiile uninominale sau, după caz, să informeze Comisia despre faptul că nu a deschis contul cu menţiunea "Destinat grupurilor de iniţiativă" şi nu a suportat cheltuieli financiare în procesul de colectare a semnăturilor. Însă Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa - Надежда" nu s-a conformat dispoziţiilor hotărîrii menţionate mai sus.

În vederea colectării semnăturilor în susţinerea candidaţilor independenţi pe circumscripţiile uninominale au fost înregistrate 101 grupuri de iniţiativă. La fel ca şi grupurile de iniţiativă constituite de partide politice şi blocuri electorale, grupurile de iniţiativă constituite şi înregistrate pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor independenţi se supun prevederilor art.41 şi 43 din Codul electoral, precum şi pct.16 lit.a), 16¹ - 17¹ din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă. Au prezentat rapoartele două grupuri de iniţiativă: grupul pentru susţinerea candidatului Ghileţchi Valeriu şi grupul pentru susţinerea candidatului Sergiu Biriucov.

Date generalizate privind finanţarea grupurilor de iniţiativă constituite pentru susţinerea candidaţilor independenţi pe circumscripţii uninominale se prezintă în tabelul ce urmează.

20 de grupuri au anunţat Comisia despre faptul că nu îşi deschid contul cu menţiunea "Destinat grupurilor de iniţiativă" şi nu vor suporta cheltuieli în procesul de colectare a semnăturilor.

Un grup de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului Brînză Igor, înregistrat prin hotărîrea CECEU nr.19, com.Ivancea, nr.6/9 din 04.01.2019, nu a ridicat listele de subscripţie.

78 de grupuri nu au prezentat rapoartele privind finanţarea activităţii grupurilor de iniţiativă, precum şi nici o notă informativă privind neîncasarea veniturilor şi neefectuarea cheltuielilor pentru perioada supusă raportării sau despre faptul că nu vor deschide un cont la bancă cu menţiunea "Destinat grupurilor de iniţiativă", potrivit art.41 alin.(2) lit.c) din Codul electoral.

Conform rapoartelor financiare prezentate, grupurile de iniţiativă constituite de către formaţiunile politice şi de către candidaţii independenţi nu au depăşit plafonul mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul "Destinat grupului/grupurilor de iniţiativă", stabilit prin hotărîrea CEC nr.1988 din 21 decembrie 2018.

Comisia a adoptat două hotărîri cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de iniţiativă:

- hotărîrea nr.2252 din 5 februarie 2019 cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de iniţiativă constituite de partidele politice şi blocurile electorale în vederea colectării semnăturilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2253 din 5 februarie 2019 cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de iniţiativă constituite pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor independenţi pe circumscripţii uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Susţinerea financiară a campaniiei electorale

Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al concurentului electoral se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, luînd ca bază de calcul un coeficient înmulţit cu numărul de alegători din circumscripţia electorală în care au loc alegerile.

Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 17.01.2018, în sumă de 6150,0 lei, mărimea coeficientului fiind 0,5% din salariul mediu respectiv, astfel coeficientul constituind în expresie bănească 30,75 lei.

Baza de calcul al plafonului pe circumscripţia naţională, pentru partidele politice, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale înregistrate, este coeficientul stabilit înmulţit cu numărul de alegători din circumscripţia naţională.

Pe circumscripţii uninominale baza de calcul al plafonului este coeficientul stabilit înmulţit cu 60 000 - numărul mediu de alegători care a stat la baza constituirii circumscripţiilor uninominale, potrivit art.80 alin.(4) lit.a) din Codul electoral. Astfel, prin hotărîrea CEC nr.1989 din 21 decembrie 2019, a fost stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al concurentului electoral în circumscripţia naţională la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019, în mărime de 86 871 855,75 lei şi plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al concurentului electoral în circumscripţia uninominală la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019, în mărime 1 845 000,00 lei.

Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din data de 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1898 din 5 decembrie 2018, concurenţii electorali prezintă Comisiei Electorale Centrale, săptămînal, rapoarte privind veniturile şi cheltuielile din campania electorală.

Au prezentat rapoarte privind veniturile şi cheltuielile în campania electorală următorii concurenţi electorali - partide politice şi blocuri electorale:

Partidul Democrat din Moldova

Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS"

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova"

Partidul Politic "Şor"

Partidul politic Mişcarea Populară Antimafie

Partidul Politic "Partidul Nostru"

Partidul Naţional Liberal

Partidul Politic "VOINŢA POPORULUI"

Partidul Regiunilor din Moldova

Partidul Politic "Democraţia Acasă"

Partidul Politic "PATRIA"

Partidul Politic Partidul Verde Ecologist

Partidul Liberal.

Date generalizate privind finanţarea campaniei electorale se prezintă în tabelul ce urmează.

Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда", la data de 14 februarie 2019, a informat Comisia despre refuzul din partea Serviciului Fiscal de Stat de a lua la evidenţă fiscală contul bancar "Fond electoral". În aceste condiţii, Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда" a declarat că nu va putea încasa venituri şi, respectiv, efectua cheltuieli. În vederea elucidării situaţiei, Comisia a solicitat Serviciului Fiscal de Stat, prin Adresa cu nr.CEC-8/276 din 14 februarie 2019, explicarea motivului pentru care Serviciul a refuzat să ia la evidenţă contul menţionat. Conform răspunsului înregistrat sub nr.CEC-7/1761 din 20 februarie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a notat că Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда" în calitate de contribuabil are nestinsă o obligaţiune fiscală şi în această situaţie, în corespundere cu art.167 alin.(2) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să nu ia la evidenţă fiscală contul bancar.

Potrivit rapoartelor financiare prezentate, concurenţii electorali s-au conformat dispoziţiilor hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.1989 din 21 decembrie 2018, prin care a fost stabilit plafonul mijloacelor financiare ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului electoral în circumscripţia naţională şi circumscripţiile uninominale.

În conformitate cu art.22 alin.(2) lit.d), art.43 alin.(4) din Codul electoral şi pct.18 din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.3352 din 4 mai 2015, cu modificările ulterioare, rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali prezentate au fost plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale (www.cec.md), la rubrica "Alegeri parlamentare din 24 februarie 2019"/"Susţinerea financiară"/"Susţinerea financiară a concurenţilor electorali", cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. În ceea ce priveşte donaţiile ce depăşesc suma de 75 de mii de lei, astfel de sume au primit concurenţii electorali Partidul Democrat din Moldova, Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", Partidul Politic "Şor" şi Partidul Politic "Partidul Nostru". Potrivit pct.20 din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, Comisia a înaintat Serviciului Fiscal de Stat un demers privind verificarea provenienţei contribuţiilor financiare virate concurenţilor electorali ce depăşesc suma de 75 mii lei, precum şi concurentului electoral candidat independent, Cunev Veaceslav, pe circumscripţia uninominală nr.44, or. Taraclia.

Cu referire la concurenţi electorali, candidaţi independenţi, din totalul candidaţilor independenţi înregistraţi au prezentat rapoartele privind veniturile şi cheltuielile în campania electorală 33 de candidaţi, 6 candidaţi au informat Comisia despre nedeschiderea unui cont cu menţiunea "Fond electoral" şi despre faptul că nu intenţionează să primească donaţii ori să efectueze cheltuieli în campania electorală.

Nu au prezentat rapoarte privind veniturile şi cheltuielile în campania electorală şi nici nu au informat despre faptul că nu vor deschide un cont la bancă cu menţiunea "Fond electoral" 17 candidaţi, fapt pentru care au fost avertizaţi prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2336 din 15 februarie 2019, în conformitate cu art.75 alin.(2) lit.a) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi cu prevederile Regulamentului privind finanţarea campaniilor electorale şi a doua oară prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2407 din 1 martie 2019.

În tabelul ce urmează se prezintă datele generalizate cu privire la veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali candidaţi independenţi în campania electorală la alegerile parlamentare din 24.02.2019.

Cu referire la rapoartele financiare ale concurenţilor electorali, Comisia Electorală Centrală a aprobat următoarele hotărîri:

- hotărîrea nr.2296 din 12 februarie 2019 cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, la situaţia din 25 ianuarie 2019 şi 1 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2336 din 15 februarie 2019 cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali, candidaţi independenţi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, la situaţia din 25 ianuarie 2019 şi 1 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2391 din 22 februarie 2019 cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, la situaţia din 8 şi din 15 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2402 din 23 februarie 2019 cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2407 din 1 martie 2019cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali candidaţi independenţi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Capitolul 14

INFORMAREA ŞI EDUCAŢIA ELECTORALĂ A ALEGĂTORILOR

Campania de informare "Democraţia contează", desfăşurată în perioada preelectorală

Pe parcursul anului 2018, Comisia Electorală Centrală, în colaborare cu Centrul de instruire continuă în domeniul electoral, cu suportul PNUD Moldova a realizat o amplă campanie de informare şi educare civică, sub genericul "Democraţia contează". Programul de activităţi a fost inedit atît prin numărul şi complexitatea subcampaniilor, cît şi prin perioada extinsă de implementare, varietatea instrumentelor utilizate şi numărul mare de parteneri (13 ministere şi instituţii publice) şi de grupuri ţintă de beneficiari (tineri, femei, diaspora, persoane cu dizabilităţi, minorităţi etnice etc.).

Campania a avut drept scop creşterea interesului cetăţenilor pentru procesele electorale şi ridicarea activismului civic. Totodată, acţiunile au fost planificate, inclusiv în contextul modificărilor operate la legislaţia electorală în 2017 şi a necesităţii informării cetăţenilor privind sistemul electoral mixt. Strategia de comunicare a pus un accent deosebit pe informarea directă a alegătorilor, inclusiv a celor din diasporă.

În cadrul campaniei au fost elaborate pliante, broşuri, postere şi ghiduri care au informat despre sistemul mixt, circumscripţii, procedura de votare, listele electorale, înregistrarea prealabilă şi altele. Toate materialele electorale au fost realizate în română şi rusă şi, în premieră, în limbile găgăuză, romani şi limbajul Braille. La fel, au fost realizate opt videografice, patru spoturi motivaţionale, precum şi filmuleţe video şi galerii cu fotografii de la toate activităţile menţionate mai sus.

În primăvara 2018 s-a desfăşurat campania mobilă "Elections on road", în cadrul căreia au fost vizitate 14 centre raionale şi s-au organizat 16 sesiuni de informare cu publicul general şi 12 cu elevii şi cadrele didactice. În total, s-a discutat direct cu peste 4 600 de oameni.

În cadrul campaniei de informare a diasporei, echipa CEC, ajutată de voluntari şi poliţia de frontieră, a mers la punctele de trecere a frontierei, Aeroportul Internaţional Chişinău, Gara de trenuri, la Gara de Nord, unde au fost împărţite cca. 300 de mii de pliante informative şi au fost plasate postere adresate cetăţenilor care se deplasau în afara ţării. Prin intermediul misiunilor diplomatice au fost distribuite 40000 de foi volante (flyere). De asemenea, au fost realizate patru transmisiuni live. Infografice şi alte materiale informative au fost plasate şi distribuite prin intermediul reţelelor de socializare. Informarea a fost realizată şi în cadrul congresului diasporei organizat de Cancelaria de Stat în luna august 2018.

La sfîrşitul lunii mai şi pe parcursul lunilor octombrie şi noiembrie 2018 au fost realizate mai multe activităţi pentru tineri:

√ "Săptămîna electorală" în toate şcolile din Moldova, în timpul căreia elevii din clasele liceale au avut lecţii cu tematică electorală, iar cei din gimnaziu – ore de desen. Cele mai bune desene au fost expuse în cadrul a două expoziţii, desfăşurate în scuarul monumentului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi pe holurile Aeroportului Internaţional Chişinău.

√ "Lună Electorală" - 564 de copii din 26 de şcoli, din diferite regiuni ale ţării, au fost instruiţi să desfăşoare alegeri inedite pentru Consiliul de elevi.

√ "Săptămîna democraţiei" – hackathon în domeniul electoral – Innovoter. La acesta au participat 30 de tineri, care sub ghidarea trainerilor au muncit pentru realizarea unei noi aplicaţii prin care a fost vizualizat mersul alegerilor şi rezultatele preliminare ale scrutinului parlamentar din 24 februarie 2019.

√ Pentru 55 de mii de tinerii, care au mers să voteze pentru prima dată la alegerile din februarie au fost trimise cărţi poştale informîndu-i despre importanţa votului şi felicitîndu-i cu asumarea unei decizii importante în calitate de adult.

√ Tinerii votanţi din licee pasionaţi de jocurile intelectuale au participat la 11 runde ale jocului "Ce? Unde? Cînd?, iar studenţii de la facultăţi au luat parte la trei runde de dezbateri în oraşele Rîşcani, Chişinău şi Cahul şi mai multe lecţii publice. Toate aceste activităţi au avut tematică electorală. Tinerii din căminele studenţeşti au fost vizitaţi de voluntarii CEC în cadrul activităţii "De la uşă la uşă" şi au primit diferite materiale informative privind alegerile şi procedura de votare.

La fel, în toamna 2018 a fost organizat Forumul Naţional al Tinerilor în Domeniul Electoral, un eveniment amplu ce a reunit peste 150 de tineri reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret din partea a şapte partide politice din Republica Moldova, care s-au familiarizat cu procesul de desfăşurare a unui scrutin şi de a-i motiva să cunoască mai multe în acest domeniu prin participarea directă în simularea alegerilor.

Lightroom (un)conference: Agresivitate şi etică în alegeri – evenimentul a ridicat problema violenţei psihologice ce însoţeşte campaniile electorale, promovînd ideea unei campanii în care se ţine cont de etică şi valori.

Un alt aspect important în cadrul campaniei "Democraţia Contează" a fost Programul de Mici Granturi, în care au participat 12 ONG-uri din diferite regiuni ale ţării. Aceste organizaţii au avut drept grupuri ţintă diferite categorii de cetăţeni la care, de obicei, informaţia ajunge mai greu sau chiar deloc: persoane în etate aflate în dificultate, femei din grupuri marginalizate, persoane cu dizabilităţi fizice şi intelectuale, deţinuţi şi foşti deţinuţi, diaspora, cetăţeni de etnie romă şi găgăuză. În total, în cadrul programului au avut loc peste 500 de acţiuni de educare civică şi informare. În total au fost peste 200 de mii de beneficiari direcţi şi peste jumătate de milion de beneficiari indirecţi.

Pe parcursul anului 2018 au fost relansate şi cele două platforme de informare online ale CEC – cec.md şi voteaza.md. Ambele site-uri au fost înnoite cu funcţii simplificate de utilizare, dar care corespund normelor stricte de securizare şi nu în ultimul rînd tendinţelor de design. Un accent principal îl are accesul facil, formularea clară şi instrumentarul de accesibilitate, pentru uşurarea navigării şi lizibilităţii.

În privinţa mediului on-line, pe parcursul campaniei au fost plasate pe contul Facebook CEC 60 de postări noi, care au avut un număr de 2.654.428 de vizualizări. În perioada martie-noiembrie 2018, contul CEC a înregistrat o creştere a numărului de follower de 101,8% - de la 4.892 la 14.680.

La fel în cadrul campaniei "Democraţia Contează" a fost lansată platforma de discuţii electorale eHUB unde au participat 196 de persoane (studenţi, funcţionari electorali, jurnalişti, experţi internaţionali şi naţionali). Şedinţele eHUB au fost transmise direct (live) prin Internet adunînd mai mult de 140 mii de vizualizări. De asemenea, au fost constituite puncte focale de educaţie electorală şi informare a alegătorilor, în cadrul cărora au fost instruiţi bibliotecari din toată ţara pentru a efectua sesiuni de informare a alegătorilor. 71 de persoane au fost instruite cu aplicarea curriculumului internaţional BRIDGE. 36 bibliotecari cu folosirea metodologiei elaborate de CICDE. Şi 90 de bibliotecari în cadrul sesiunii de informare în colaborare cu organizaţia internaţională IREX Moldova. În total au fost instruiţi direct 191 de bibliotecari care au desfăşurat numeroase activităţi de informare în toată ţara.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, CICDE a utilizat platforma de E-learning ca metodă de educaţie civică la distanţă prin intermediul bibliotecilor. A fost elaborat cursul de educaţie civică "Alege Parlamentul în 60 de minute" (http://e-learning.cicde.md/course/alege-parlamentul-in-60-de-minute/) care a fost folosit de bibliotecari pentru sesiunile de informare a tinerilor din localităţile lor.

Campania de informare "Votează. Alegerea ta contează", desfăşurată în perioada electorală

Pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia a organizat şi desfăşurat o amplă campanie de informare şi educaţie electorală, sloganul acesteia fiind unul sugestiv "Votează. Alegerea ta contează". Abordarea propusă de CEC a fost diferită de cea utilizată în campaniile anterioare, întrucît s-a urmărit o segmentare a populaţiei vizate de mesajele de informare, astfel încît acestea să fie relevante în funcţie de categoria de public spre care au fost direcţionate (alegătorii din diasporă, cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stînga Nistrului, tinerii alegători, persoanele cu nevoi speciale şi minorităţile etnice).

Scopul acestei campanii a fost de a informa alegătorii despre alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019, inclusiv despre procedurile conexe pregătirii alegerilor, care presupun implicarea alegătorilor (de ex.: implementarea votului mixt şi alegerea deputaţilor atît pe circumscripţia naţională, cît şi pe cele uninominale, particularităţi ale participării la votare a cetăţenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi ai celor din localităţile din stînga Nistrului, verificarea listelor electorale, obţinerea certificatului pentru drept de vot etc.).

Obiectivul principal propus pentru activităţile desfăşurate a constat în creşterea încrederii alegătorilor în procesul electoral şi încurajarea participării conştiente a alegătorilor la votare şi la alte procese electorale.

Pentru realizarea acestuia, au fost elaborate un şir de materiale ce au avut drept scop motivarea alegătorilor de a participa la vot, precum şi informarea despre procesul electoral. Toate materialele au fost difuzate/plasate pe întreg teritoriul ţării, precum şi în rîndul diasporei, peste hotare. Campania de informare şi educaţie electorală a avut o abordare integrată, modernă şi atractivă. Mesajele transmise către publicul larg au fost formulate clar şi concis, folosindu-se un limbaj comun şi accesibil. Toate materialele au fost produse în limbile română şi rusă.

În acest context, CEC a produs 13 spoturi video/audio, acestea au fost elaborate în limba română, subtitrate în limba rusă. E de menţionat că toate spoturile video elaborate de CEC au fost însoţite de translare mimico-gestuală fiind dedicate şi persoanelor cu dizabilităţi auditive. Acestea au fost difuzate de către furnizorii de servicii media din ţară, dar şi plasate şi distribuite pe reţelele sociale.

În cadrul campaniei de informare şi educaţie electorală au fost elaborate şi materiale printate: Codul electoral, Ghidul observatorului, Ghidul alegătorului din ţară, Ghidul alegătorului din străinătate. A fost tipărită o diversitate de postere motivaţionale şi informative pentru alegătorii din ţară şi de peste hotare (explică procedura de votare, acţiunile neadmise în secţia de votare, lista concurenţilor electorali în circumscripţia naţională şi a candidaţilor la funcţia de deputat în circumscripţia uninominală, atenţionează despre efectuarea filmării în secţie – "Atenţie! Urna de vot se filmează"), dar şi pentru observatori, funcţionarii electorali (Codul de conduită, acţiunile ce urmează a fi întreprinse de membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare după încheierea votării, procesele-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor pe circumscripţia naţională şi în cele uninominale), flyere cu informaţii utile pentru cetăţenii Republicii Moldova din ţară, dar şi pentru cei aflaţi peste hotare, pentru alegătorii domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului. Pentru tinerii alegători, în special primii votanţi, a fost tipărită Constituţia Republicii Moldova.

De asemenea, în cadrul campaniei de informare au fost utilizate diverse articole promoţionale ce conţin logoul campaniei (hanorace, genţi, pixuri, carnete, brăţări reflectorizante), precum şi 30 de billborduri stradale, care au fost amplasate pe drumurile naţionale, dar şi în toate centrele raionale, în sectoarele municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi în UTA Găgăuzia.

Pentru alegerile din 24 februarie 2019, CEC a lansat o nouă aplicaţie web - Diaspora.Voteaza.md¹⁸ - destinată cetăţenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova care, în ziua alegerilor, s-au aflat în afara ţării. Scopul acestui instrument a constat în facilitarea exercitării dreptului la vot¹⁹. Astfel, aplicaţia afişează cele mai apropiate trei secţii de votare faţă de locaţia utilizatorului, precum şi traseul către aceste secţii în Google Maps sau o altă aplicaţie din telefon sau calculator. Pe pagina Diaspora.Voteaza.md pot fi găsite şi informaţii despre secţia de votare, precum: adresa fizică, numele instituţiei sau clădirii în incinta căreia este deschisă acea secţie. Mai mult ca atît, pe acest site poate fi găsită întreaga listă a secţiilor de votare organizate peste hotarele Republicii Moldova - grupate pe ţări, în ordine alfabetică.

___________________________

¹⁸ https://diaspora.voteaza.md/

¹⁹ https://bit.ly/2EiEssM

Potrivit informaţiilor deţinute de CEC, din momentul lansării sale şi pînă în ziua alegerilor, pagina www.diaspora.voteaza.md a fost accesată de peste 42 mii de ori. Cele mai multe accesări au fost înregistrate ca fiind din Republica Moldova, Republica Italiană, România, Marea Britanie şi Germania. Cei mai mulţi utilizatori care au accesat pagina respectivă au vîrsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani.

Campania de informare 18

În perioada 2 ianuarie – 24 februarie 2019, CICDE a desfăşurat o campanie de informare a tinerilor prin reţelele de socializare Facebook şi Odnoklassniki. În cadrul campaniei au fost create şi distribuite 50 de mesaje grafice în limba româna şi rusă care conţineau informaţia cu privire la procedura votării, documentele necesare, resursele informaţionale despre alegeri etc.

Linia telefonică de informare 022880101

În perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019²⁰, în contextul campaniei de informare a alegătorilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, CICDE, în comun cu CEC, au organizat o Linie telefonică destinată să ofere suport informaţional alegătorilor şi subiecţilor implicaţi în procesul electoral. Zilnic, între 6 şi 32 de operatori au răspuns la apeluri şi au efectuat apeluri de la/ către registratori/operatori/ funcţionari electorali şi alegători. Fiecare apel de intrare la care s-a oferit un răspuns de către operatorii Centrului de apel a fost documentat prin completarea unui tichet (descriere succintă şi clasificare după anumite criterii de sistematizare). Statisticile reflectate în raport sunt efectuate în baza tichetelor înregistrate.

___________________________

²⁰ Centrul de Apel a funcţionat timp de 41 de zile, în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019, fără program în zilele de sâmbătă şi duminică, cu excepţia zilelor de 23 şi 24 februarie 2019, în care activitatea s-a desfăşurat 24/24 ore.

Astfel, pe parcursul activităţii Liniei de informare, au fost înregistrate în total 8947 apeluri de intrare, cu perfectarea a 6495 tichete şi 9086 apeluri de ieşire. Diferenţa dintre numărul de apeluri de intrare şi numărul de tichete înregistrate o constituie apelurile efectuate de către solicitanţi în orele şi zilele în afara programului de activitate al Liniei telefonice sau apelurile nepreluate în cazul fluxului sporit de sunete. În toate cazurile apelurilor nepreluate, operatorii au efectuat apeluri de ieşire către solicitanţi şi au oferit informaţia/răspunsul necesar. Numărul total de apeluri în perioada de referinţă (03.01 – 26.02.2019), inclusiv separat pentru Ziua scrutinului, este redat în Figura nr.5.

Fig. 5. Evidenţa apelurilor telefonice de intrare şi ieşire către/ de la linia

telefonică de informare în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Cele mai multe apeluri s-au înregistrat:

√ în ziua alegerilor (24.02.19) – 2256 apeluri de intrare, cu 1917 tichete şi 698 apeluri de ieşire;

√ la data de 19.02.19 – prima zi a testării Sistemului SIAS "Alegeri", modulul "Prezenţa la vot", gestionat de operatorii din secţiile de votare – 1667 apeluri de intrare, cu 698 tichete şi 201 apeluri de ieşire;

√ la data de 20.02.19 – următoarea zi pentru testare – 676 apeluri de intrare, cu 468 tichete şi 600 apeluri de ieşire;

√ în preziua alegerilor (23.02.19) – 583 apeluri de intrare, cu 493 tichete şi 436 apeluri de ieşire.

În comparaţie cu scrutinele naţionale anterioare, a fost înregistrat un număr relativ sporit de apeluri în ziua următoare Zilei alegerilor (25.02.19) – 228 apeluri de intrare şi 51 apeluri de ieşire.

În prezilele alegerilor cele mai multe sunete au fost cu întrebări de la alegători despre procedura de votare, dar şi de la operatorii şi membrii BESV în legătură cu conexiunea la SIAS "Alegeri".

Cît priveşte apelurile de ieşire, cele mai multe au fost efectuate:

√ la data de 13.02.19 – 1143 apeluri de ieşire şi la data de 12.02.19 – 873 apeluri de ieşire, în scopul informării birourilor electorale despre desfăşurarea instruirilor, cu participarea preşedintelui şi operatorilor BESV;

√ în ziua alegerilor, 24.02.19 – 698 apeluri de ieşire – în mare parte au fost apeluri de revenire în cazul celor nepreluate, dat fiind un număr foarte mare de sunete concomitente în primele ore, odată cu conexiunea în sistem şi informarea despre deschiderea secţiilor de votare;

√ la data de 23.02.19 – 436 apeluri de ieşire, în special către secţiile de votare pentru verificarea pregătirii acestora către ziua alegerilor.

În total, în perioada de referinţă, prin intermediul Liniei de informare au fost adresate 6495 întrebări. Cele mai frecvente au fost despre procedura de vot – 1493 apeluri sau 23% din numărul total de apeluri (cîte buletine de vot va primi alegătorul, cu ce acte se votează, unde se aplică ştampila specială, unde votează alegătorul în cazul în care are domiciliu şi reşedinţă valabilă); SIAS "Alegeri" – 1331 apeluri (21%), ceea ce constituie cu 5% mai multe apeluri în comparaţie cu alegerile prezidenţiale din a. 2016; întrebarea privind secţia de votare la care votează alegătorul – a fost adresată de către 546 de cetăţeni, ceea ce constituie cu 5 puncte procentuale mai puţin decît la alegerile prezidenţiale din a. 2016, dar şi alte subiecte prezentate în Figura 6.

Tematica apelurilor la Linia de informare, perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig.6. Detalierea tematică a apelurilor telefonice de intrare la

Linia de informare în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Analiza apelurilor după categoria de solicitanţi denotă că cele mai multe adresări au venit din partea cetăţenilor – 2259 apeluri, ceea ce constituie peste o treime dint numărul total (34,78%), comparabil cu acest număr este cel al operatorilor SIAS "Alegeri" – 2112 sau 32,52%, apelurile din partea registratorilor RSA au constituit 820 (12,63%) şi 1102 apeluri (circa 17%) au fost din partea funcţionarilor electorali (membri CECE şi BESV).

După cum a fost menţionat, de cele mai dese ori cetăţenii au solicitat informaţia despre procedura de votare – 1237 apeluri (21 de apeluri din numărul respectiv se referă la subiectul despre actele de identitate expirate), adresa secţiei de votare – 506 apeluri, alte 96 de apeluri au fost despre listele electorale. De asemenea, în 354 de cazuri, cetăţenii au solicitat datele de contact ale birourilor electorale sau ale consiliilor de circumscripţie.

Figura 7 reprezintă analiza apelurilor din perspectiva subiecţilor, iar Graficul nr.5 combină informaţia statistică despre tematica apelurilor pe categorii de subiecţi.

Numărul apelanţilor pe categorii de subiecţi

Fig. 7. Analiza apelurilor în funcţie de categoria de solicitanţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Din perspectiva de gen, cele mai active au fost femeile (peste 66% apeluri), aceasta fiind de fapt şi o reflectare a dezechilibrului de gen existent la nivel de funcţionari electorali. Cifra, de asemenea, este în creştere în comparaţie cu scrutinul naţional din a. 2016 (raportul de gen fiind 62% femei şi 38% bărbaţi).

Raport gender apelanţi,

perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig. 8. Raport gender apelanţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24.02.2019, a fost prevăzut şi un număr de Viber (+373 69780101), care a fost utilizat, în special, de către alegătorii şi funcţionarii electorali din secţiile de peste hotarele ţării.

Tematica apelurilor pe categorii de subiecţi,

perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig. 9. Tematica apelurilor pe categorii de subiecţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Statistica comparativă pe categorii de apelanţi la Linia de informare

Capitolul 15

EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR

Procedurile de examinare şi soluţionare a litigiilor electorale sînt reglementate de Capitolul 12 Secţiunea 1 din Codul electoral, de Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare, de Codul de procedură civilă şi de Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

Codul electoral în art.71 alin.(1) şi regulamentul sus-menţionat garantează alegătorilor şi concurenţilor electorali dreptul de a depune contestaţii împotriva hotărîrilor, acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale, precum şi împotriva acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali.

Competenţa de examinare a contestaţiilor este atribuită în funcţie de obiectul contestaţiei, conform art.71 şi 72 din Codul electoral, organelor electorale, instanţelor de judecată, Consiliului Audiovizualului, iar cele care au componente constitutive ale contravenţiilor stabilite la art.47, 48¹ alin.(5), 49, 50-53 din Codul contravenţional –Ministerului Afacerilor Interne.

În cele ce urmează sunt prezentate informaţiile generalizatoare/statistice pe care le deţine Comisia Electorală Centrală la situaţia din 3 martie 2019 despre numărul contestaţiilor, subiecţii care le-au depus, obiectul acestora şi soluţia autorităţii care le-a examinat. Informaţiile sînt bazate şi pe datele furnizate de consiliile electorale de circumscripţie şi instanţele de judecată, Consiliul Audiovizualului şi Ministerul Afacerilor Interne.

La Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova, au fost depuse 86 de contestaţii, dintre care trei în ziua alegerilor şi cinci după ziua alegerilor. Subiecţii care au depus contestaţii sunt arătaţi în tabelul de mai jos:

În linii generale, contestatarii au invocat încălcarea art.41, art.47, art.48, art.52, art.80 şi art.86 din Codul electoral, iar contestaţiile au avut ca obiect hotărîrile, acţiunile/inacţiunile consiliilor electorale de circumscripţie uninominale, utilizarea resurselor administrative în campania electorală, implicarea cetăţenilor străini în acţiuni de agitaţie electorală, nereflectarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de materialele de agitaţie electorală şi de publicitatea electorală, folosirea fondurilor financiare şi materialelor nedeclarate, acţiunile de corupere a alegătorilor, modalitatea de reflectare a campaniei electorale de către instituţiile media.

În privinţa obiectului contestaţiilor mai menţionăm depunerea după ziua alegerilor a unei contestaţii la Comisia Electorală Centrală, înregistrată sub nr.CEC-10AP/85 din 27 februarie 2019, prin care se solicită renumărarea voturilor pe circumscripţia electorală uninominală nr.4, or. Rîşcani, Drochia, Donduşeni în toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi anularea proceselor-verbale privind rezultatele voturilor la alegerile parlamentare în circumscripţia uninominală nr.4, or. Rîşcani, Drochia, Donduşeni.

Cu privire la aceasta, potrivit art.65 alin.(3) din Codul electoral, în caz de dezacord cu rezultatele preliminare ale votării, pînă la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărîrii privind renumărarea voturilor.

Pornind de la prevederile alin.(4) al art.65 în coroborare cu art.100 din Codul electoral, autoritatea abilitată de a confirma sau infirma rezultatele alegerilor, validarea mandatelor deputaţilor aleşi şi confirmarea listelor candidaţilor aleşi, în cazul alegerilor Parlamentului şi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, este Curtea Constituţională. Respectiv, contestaţia respectivă urmează a fi înaintată Curţii Constituţionale.

Generalităţi despre rezultatul examinării contestaţiilor de către Comisia Electorală Centrală

Drept urmare a examinării contestaţiilor, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîri pe marginea a 46 de contestaţii.

Prin hotărîrile adoptate pe marginea contestaţiilor Comisia Electorală Centrală:

- a anulat 15 hotărîri adoptate de consiliile electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale, dintre care 12 au vizat neînregistrarea candidaţilor în alegeri;

- a recomandat fundaţiilor, inclusiv ale căror fondatori sînt persoane publice, să nu utilizeze denumirile şi/sau elementele de identificare ale partidelor politice în activităţile desfăşurate;

- a atenţionat Preşedintele Republicii Moldova asupra inadmisibilităţii implicării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

- a aplicat sancţiunea sub formă de avertisment Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" pentru utilizarea resurselor administrative ale Preşedinţiei la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

- a atenţionat registratorul din cadrul Primăriei mun. Hînceşti, despre necesitatea respectării Regulamentului cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărîrea CEC nr.2974 din 19 noiembrie 2014;

- a atenţionat Consiliul electoral al circumscripţiei electorale uninominale nr.48, or. Slobozia, Bender, Tiraspol despre necesitatea respectării Regulamentului privind activitatea consiliului electoral de circumscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1702 din 19 iunie 2018.

Comisia Electorală Centrală, urmare a soluţionării contestaţiilor, a constatat încălcarea prevederilor Codului electoral de la art.36 alin.(2), art.47, art.48, art.52 alin.(7) şi (8), art.86 şi a prevederilor Regulamentului privind activitatea consiliului electoral de circumscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1702 din 19 iunie 2018, Regulamentului privind modul de întocmire, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1730 din 3 iulie 2018, Regulamentului cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărîrea CEC nr.2974 din 19 noiembrie 2014 şi ale Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010.

În afară de acele 46 de contestaţii examinate de Comisie în cadrul şedinţelor publice pe marginea cărora s-au adoptat hotărîri, 10 contestaţii au fost transmise spre examinare conform competenţei după cum urmează: cinci consiliilor electorale de circumscripţie, trei Inspectoratului General al Poliţiei şi două Consiliului Audiovizualului. Încă 21 contestaţii au fost restituite, prin scrisori de însoţire, pe motiv că faptele invocate ţineau de competenţa instanţei, pentru că în privinţa obiectului acestora Comisia deja s-a pronunţat prin hotărîri, deoarece au fost depuse de persoane neîmputernicite sau pentru motivul că nu au fost respectate condiţiile de formă şi conţinut, trei contestaţii au fost retrase de către contestatari, două contestaţii nu au fost examinate, deoarece au fost depuse concomitent şi la Curtea de Apel, alte trei contestaţii au fost soluţionate prin scrisoare de răspuns şi o contestaţie în care se solicită renumărarea voturilor pe circumscripţia nr.4 va fi înaintată Curţii Constituţionale.

Prin intermediul adresei de e-mail, la Comisie au fost depuse aproximativ 40 de sesizări/contestaţii de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării care contestă faptul neexercitării dreptului la vot, fie pentru că paşaportul este cu termenul expirat, fie din lipsa posibilităţii legale de a vota la secţiile de votare constituite în afara ţării în baza buletinului de identitate. În răspunsurile formulate de Comisie, cetăţenii respectivi au fost informaţi despre dreptul de a se adresa instanţei de judecată cu aceste probleme, le-a fost explicată modalitatea de depunere a cererii în instanţă şi care este programul de lucru al acestora.

În perioada electorală pentru alegerile parlamentarele Comisia a fost sesizată în repetate rînduri despre utilizarea resurselor administrative de către unii concurenţi electorali, cu implicarea în campania electorală a acestora a secretarilor de stat, funcţionarilor publici, reprezentanţilor autorităţilor publice locale, instituţiilor şi autorităţilor statului. De asemenea, au fost sesizate cazuri despre implicarea fundaţiilor în campania electorală, care sînt organizaţii necomerciale şi apolitice, fiindu-le interzisă acordarea asistenţei politice şi sprijinirea formaţiunilor politice potrivit art.1 din Legea nr.581 din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii. Sesizările au mai vizat şi materialele de agitaţie electorală ale concurenţilor, modalitatea de efectuare a agitaţiei electorale inclusiv pe reţele de socializare, iar în ziua alegerilor Comisia a fost sesizată în legătură cu trei cazuri despre acţiunile de transportare organizată a alegătorilor la votare în secţiile de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), iar în alt caz a fost informată despre pretinse acţiuni de corupere a alegătorilor din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria).

Fiind sesizată cu privire la transportarea organizată a alegătorilor la votare şi acţiunile de corupere a alegătorilor, Comisia s-a adresat Ministerului afacerilor interne (Inspectoratului General al Poliţiei), Agenţiei Naţionale de Transport Auto şi Procuraturii Generale cu solicitarea de a examina în termen proxim cele sesizate şi de a fi luate măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Despre pretinsa încălcare a legislaţiei electorale de către concurenţii electorali Comisia a fost informată prin 116 adrese, dintre care: sesizări – 108, iar cereri/petiţii – 8, la care Comisia a formulat răspunsuri prin scrisori, iar în privinţa a două cazuri ce vizează nesuspendarea din funcţie a candidaţilor la alegeri Adrian Candu şi Pavel Filip, Comisia Electorală Centrală s-a pronunţat prin hotărîrea nr.2349 din 17 februarie 2019, constatînd neobligativitatea de a se suspenda din funcţie şi lipsa temeiului de aplicare a sancţiunii conform art.75 alin.(5) şi (6) din Codul electoral. La fel, prin hotarirea CEC nr.2264 din 08 februarie 2019, Comisia a luat atitudine vizavi de faptele sesizate de implicare a Preşedintelui Republicii Moldova în campania electorală a unui concurent electoral şi de utilizare a resurselor administrative de către ultimul, în consecinţă concurentului i s-a aplicat sancţiunea sub formă de avertisment.

Avînd în vedere că procesul electoral, în particular finanţarea activităţii partidelor politice şi/sau a campaniilor electorale, sînt reglementate inclusiv de un şir de acte normative aferente, în cazul contestaţiilor sau a sesizărilor împotriva acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali s-a ţinut cont de legislaţia în domeniu şi de competenţa funcţională a autorităţilor abilitate pentru examinarea acestora.

Potrivit datelor prezentate în rapoartele consiliilor electorale de circumscripţie acestea au înregistrat un număr de 121 de contestaţii/sesizări (cele mai multe le-a înregistrat CECEU nr.50 - 42, CECEU nr.33 - nouă, CECEU nr.45 şi CECEU nr.48 - şapte, iar CECEU nr.40– şase, în celelalte consilii au fost înregistrate pînă la cinci contestaţii sau deloc), iar birourile electorale ale secţiilor de votare - 653 de contestaţii/sesizări (cele mai multe la birourile din circumscripţia nr.50 – 586 şi în birourile din circumscripţia nr.22 – 18).

Examinarea contestaţiilor de către instanţele de judecată

Potrivit art.71 alin.(1) coroborat cu art.72 alin.(1)-(3) din Codul electoral şi Opiniei consultative a Curţii Supreme de Justiţie nr.103 din 18 ianuarie 2019 privind unele chestiuni ce ţin de aplicarea legislaţiei electorale, instanţele de judecată au competenţa materială de a examina contestaţiile ce se referă la:

1. hotărîrile Comisiei Electorale Centrale - Curtea de Apel Chişinău;

2. deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului - Curtea de Apel Chişinău;

3. contestaţiile ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali în cazul alegerilor parlamentare în circumscripţia naţională;

4. agitaţia electorală efectuată prin mijloace de informare în masă, scrise de către:

- concurentul de pe circumscripţia uninominală - Judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul corespunzător;

5. hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie uninominală pe marginea contestaţiilor, inclusiv ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pe circumscripţia uninominală - Judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul corespunzător;

6. acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară emise pe marginea contestaţiilor depuse în ziua alegerilor - judecătoria, în a cărei rază se află organul electoral;

7. acţiunile/inacţiunile şi hotărîrirle birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, precum şi contestaţiile referitoare la exercitarea dreptului la vot şi administrarea alegerilor peste hotarele ţării - judecătoria Chişinău sediul Rîşcani.

Prin urmare, Curţii de Apel Chişinău, conform cererilor de chemare în judecată depuse de concurenţi electorali s-au iniţiat cauze civile şi s-a solicitat anularea a opt hotărîri ale Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează:

- hotărîrea nr.2024 din 2.01.2019 "Privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripţia naţională din partea Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)";

- hotărîrea nr.2025 din 2.01.2019 "Privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripţia naţională din partea Blocului electoral "ACUM Platforma DA şi PAS", confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)";

- hotărîrea nr.2109 din 19.01.2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019";

- hotărîrea nr.2221 din 02.02.2019 "Cu privire la modificarea simbolului electoral al Partidului Regiunilor din Moldova";

- hotărîrea nr.2263 din 8.02.2019"Cu privire la contestaţia nr.CEC-10AP/49 din 4 februarie 2019 a domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" în Comisia Electorală Centrală";

- hotărîrea nr.2312 din 12.02.2019 pentru modificarea anexelor nr.1 şi nr.2 ale hotărîrii CEC nr.2110 din 19.01.2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019";

- hotărîrea nr.2345 din 17.02.2019 "Cu privire la contestaţiile nr.CEC-10AP/57 şi CEC-10AP/58 din 11 februarie 2019 ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" şi contestaţia nr.CEC-10AP/72 din 14 februarie 2019 a Partidului Liberal";

- hotarirea nr.2264 din 08 februarie 2019 "Cu privire la sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019 a Partidului Liberal şi sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic "Şor".

De observat că toate hotărîrile Comisiei supuse controlului de legalitate la Curtea de Apel Chişinău şi în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiţie au rămas în vigoare ca fiind adoptate conform legii, competenţei şi procedurii.

Cu referire la litigiile electorale examinate de Curţile de Apel Chişinău, Comrat şi Bălţi, din informaţia comunicată Comisiei, acestea au fost în număr de peste 20, dintre care unul vizează decizia adoptată de Consiliul Audiovizualului, unul cu privire la exercitarea dreptului la vot, 11 privesc acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali şi peste 10 în privinţa organelor electorale.

Din informaţia prezentată de către judecătorii, cele mai multe contestaţii în instanţă, în jur de 85, au fost depuse de cetăţeni care în ziua votării s-au prezentat la urne în secţiile de votare deschie peste hotarele ţării cu paşaportul expirat sau cu buletinul de identitate şi nu au avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot. Instanţa a adoptat 34 de hotărîri asupra acestora, dintre care 2 hotărîri sînt atacate în ordine de apel.

Au fost iniţiate şi examinate 14 cauze în ordinea contenciosului administrativ în privinţa hotărîrilor consiliilor electorale prin care s-au respins cererile de înregistrare ale pretendenţilor la calitatea de candidat pentru funcţia de deputat. Urmare a soluţionării cazurilor şi în baza deciziilor definitive/irevocabile ale instanţelor, consiliile electorale de circumscripţie uninominale au dispus înregistrarea în calitate de candidat a pretendenţilor: Apostolachi Iurie, Bivol Ion, Doga Asea, Popenco Inna şi Nazarenco Inna.

Capitolul 16

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA REZULTATELOR ALEGERILOR PARLAMENTARE

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării pentru alegerile în Parlamentul Republicii Moldova din 24 februarie 2019, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală a constatat că în listele electorale de bază au fost incluşi 2 803 573 alegători. La alegerile parlamentare în circumscripţia naţională au participat 1 457 220 alegători, dintre care 76 583 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 37 257 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale au participat la votare 1 441 326 alegători, dintre care 76 642 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 36 696 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

Din punct de vedere al aspectului gender al electoratului, ţinem să menţionăm că din numărul total de votanţi, 53,18 % sînt femei, iar 46,82 % sînt bărbaţi.

După criteriul de vîrstă al alegătorilor care au participat la votare, s-a stabilit:

♦ 8,5% – au vîrsta cuprinsă între 18 şi 25 ani;

♦ 25,69% – 26-40 de ani,

♦ 25.63% – 41-55 ani,

♦ 31,75% – 56-70 de ani şi

♦ 8,43% reprezintă electoratul cu vîrstă de peste 71 ani.

La data de 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîrea nr.2414, prin care a totalizat rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripţia naţională şi circumscripţiile uninominale din 24 februarie 2019, a aprobat în acest sens Procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripţia naţională din 24 februarie 2019 şi a luat act de procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripţiile uninominale din 24 februarie 2019, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie.

Prin hotărîrea nr.2415 din 3 martie 2019, Comisia Electorală Centrală a exclus din procesul de atribuire a mandatelor de deputat 11 partide şi organizaţii social-politice care au întrunit mai puţin de 6 la sută din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare în circumscripţia naţională din 24 februarie 2019, după cum urmează:

Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ce revin concurenţilor electorali în circumscripţia naţională în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova candidaţilor aleşi în circumscripţiile uninominale şi a atribuit mandatele de deputat candidaţilor aleşi pe lista de partid în circumscripţia naţională. Comisia Electorală Centrală va prezenta Curţii Constituţionale actele menţionate la art.65 din Codul electoral, precum şi listele deputaţilor aleşi.