Hotărîre nr.2423 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului privind organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Raportului privind organizarea

şi desfăşurarea referendumului republican

consultativ din 24 februarie 2019

nr. 2423  din  03.03.2019

 (în vigoare 03.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 119-131 art. 654 din 05.04.2019

* * *

În conformitate cu prevederile art.18 alin.(2), art.26, art.65, art.176, art.177 şi art.181 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul privind organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, conform anexei.

2. Raportul privind organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 se remite Curţii Constituţionale în vederea confirmării rezultatelor referendumului republican.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.2423 din 3 martie 2019

RAPORT

cu privire la rezultatele referendumului republican consultativ

din 24 februarie 2019

INTRODUCERE

Prin Hotărîrea nr.332 din 30 noiembrie 2018, în temeiul art.2 şi art.66 lit.b) şi art.75 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi în temeiul art.155, 157 şi 162 din Codul electoral, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit pentru data de 24 februarie 2019, în aceeaşi zi cu data desfăşurării alegerilor Parlamentului, desfăşurarea referendumului republican consultativ.

În art.2 al Hotărîrii menţionate supra, Parlamentul a stabilit că se supun referendumului republican consultativ următoarele întrebări de importanţă majoră pentru societate:

"1. Sînteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?

Pentru

Contra

2. Sînteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?

Pentru

Contra".

În scopul punerii în aplicare a Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.332 din 30 noiembrie 2018 "Privind desfăşurarea referendumului republican" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.448-460, art.756) şi în temeiul art.18 alin.(2), art.26 alin.(1), art.153 şi art.169 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală (abreviat – CEC) a aprobat prin hotărîrea nr.1930 din 18 decembrie 2018 Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a referendumului republican consultativ din data de 24 februarie 2019. Programul calendaristic a fost transmis partidelor politice, instanţelor judecătoreşti, autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi organelor electorale spre informare şi realizare, în limita competenţelor.

În perioada electorală, (10 decembrie 2018 – 1 martie 2019), Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în 45 de şedinţe, dintre care 22 au fost ordinare, iar 23 - extraordinare. În cadrul acestora au fost adoptate în total 499 hotărîri, dintre care 438 se referă nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea scrutinelor din 24 februarie 2019, iar tematica acestora este prezentată în Fig. 1.

Fig. 1. Tematica hotărîrilor adoptate de CEC în perioada electorală

Capitolul 1

ELABORAREA ŞI AJUSTAREA CADRULUI NORMATIV

La data de 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.154 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 21 iulie 2017, prin care s-a modificat şi completat Codul electoral al Republicii Moldova. Modificările au vizat înlocuirea sistemului electoral proporţional în cadrul alegerilor parlamentare cu sistemul mixt (proporţional şi majoritar) unde într-o circumscripţie naţională se aleg 50 de deputaţi în baza sistemului proporţional şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale în baza sistemului majoritar.

Avînd în vedere numărul mare de intervenţii în textul Codului electoral, la Art.III alin.(2) lit.d) din aceeaşi lege s-a dispus "republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Codului electoral, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv operate prin prezenta lege, dîndu-se o nouă numerotare elementelor acestuia şi corectîndu-se, după caz, toate trimiterile la acestea". Codul electoral a fost republicat în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 (nr.451-463, art.768).

Conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.25 din 11.10.2018, prevederile art.13 alin.(1) lit.b) din Codul electoral au fost declarate neconstituţionale. Ca urmare, Parlamentul a adoptat Legea nr.238 din 08.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative.

Respectiv, dacă anterior persoanele recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată erau lipsite de dreptul de a alege, după modificare, restricţia este aplicabilă doar persoanelor în privinţa cărora există o hotărîre definitivă a instanţei unde expres este indicată lipsirea de dreptul la vot.

De apreciat intervenţia legislativă la Codul electoral, dar şi la legi conexe, în partea ce ţine de modul de remunerare a funcţionarilor electorali. Eforturile de promovare în acest sens ale Comisiei, inclusiv prin stabilirea obiectivelor strategice, privind asigurarea unei remunerări echitabile a membrilor organelor electorale şi funcţionarilor din cadrul aparatelor acestora pentru activitatea în perioada electorală şi-au găsit încadrarea juridică – stabilindu-se o majorare a indemnizaţiei acordate, dar şi exceptarea acesteia de la impozitarea fiscală în cazul funcţionarilor degrevaţi sau convocaţi.

De asemenea, prin Legea nr.268 din 23.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative, a fost exclusă interdicţia de a efectua agitaţie electorală în ziua alegerilor şi în cea precedentă acesteia. Această interdicţie a rămas doar pentru ziua alegerilor în incinta secţiei de votare sau la intrarea în localul secţiei de votare (art. 52 alin.(10) din Codul electoral), normă care în condiţiile art.173 din Codul electoral se aplică şi în cazul desfăşurării referendumului.

Prin Legea nr.238 din 08.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative, a fost modificat şi art.156 alin.(2) din Codul electoral, cu aceasta legiuitorul a adus anumite clarităţi privind organizarea concomitentă a două tipuri de scrutine – şi anume în cazul unui referendum republican ce se organizează în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

În vederea corelării cadrului normativ cu prevederile Codului electoral, revăzute şi modificate prin legile menţionate mai sus, Comisia Electorală Centrală a elaborat şi modificat mai multe acte cu caracter normativ în vederea aplicării uniforme a procedurilor electorale, în special pentru racordarea acestora la noile prevederi ale Codului electoral ce au vizat atît modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare cît şi a referendumului republican consultativ, ambele stabilite pentru ziua de 24 februarie 2019.

Ca urmare, Comisia şi-a revăzut actele normative regulatorii, asigurînd modificarea regulamentelor şi instrucţiunilor menite să dezvolte şi să perfecţioneze procedurile electorale, în particular în contextul bunei organizări a referendumului republican.

I. În condiţiile identificării necesităţilor de modificare esenţială a actelor normative ale Comisiei, inclusiv sub aspectul structurii şi conţinutului acestora (ordonarea elementelor structurale), o parte din actele normative au fost expuse într-o nouă redacţie, după cum urmează:

1. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1568 din 24 aprilie 2018;

2. Regulamentul privind activitatea consiliului electoral de circumscripţie, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1702 din 19 iunie 2018;

3. Regulamentul privind activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1734 din 3 iulie 2018;

4. Regulamentul cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1732 din 3 iulie 2018.

II. Unele acte normative ale Comisiei au fost supuse modificării, după cum urmează:

1. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.2674 din 25 septembrie 2014;

2. Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, aprobat prin hotărîrea CEC nr.332 din 24 octombrie 2006;

3. Regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, aprobat prin hotărîrea CEC nr.382 din 12 decembrie 2006;

4. Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010;

5. Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3352 din 4 mai 2015;

6. Regulamentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale şi de promovare politică pe panourile publicitare, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3328 din 28 aprilie 2015.

7. Instrucţiunea privind modul de participare a partidelor politice şi a altor organizaţii social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea CEC nr.1025 din 18 iulie 2017;.

8. Instrucţiunea cu privire la procedura de vot cu urna mobilă, aprobată prin hot. CEC nr.3391 din 30 iulie 2010;

9. Instrucţiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.2625 din 12 august 2014;

10. Instrucţiunea privind modul de utilizare a ştampilelor electorale la alegeri şi referendumuri, aprobată prin hotărîrea CEC nr.335 din 4 octombrie 2016;

11. Instrucţiunea privind modul de sistematizare, împachetare, sigilare şi transmitere a documentelor şi materialelor electorale după închiderea secţiilor de votare la alegerile prezidenţiale şi referendumul republican, aprobată prin hotărîrea CEC nr.322 din 30 septembrie 2016.

În scopul bunei organizări şi desfăşurări a referendumului republican consultativ stabilit pentru data de 24 februarie 2019, în aceeaşi zi cu data desfăşurării alegerilor parlamentare, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.332 din 30 noiembrie 2018 (Monitorul Oficial, 2018, nr.448 – 460, art.756), Comisia a decis aplicarea în modul corespunzător şi pentru referendumul republican consultativ stabilit pentru aceeaşi dată, a mai multor hotărîri ale Comisiei Electorale Centrale, adoptate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului din 24 februarie 2019, după cum urmează:

1) nr.1901 din 5 decembrie 2018 cu privire la repartizarea atribuţiilor între membrii Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală;

2) nr.1913 din 11 decembrie 2018 cu privire la lista partidelor şi altor organizaţii social-politice cu dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;

3) nr.1914 din 11 decembrie 2018 cu privire la responsabilităţile suplimentare ale unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale unor instituţii, ce ţin de asigurarea desfăşurării în bune condiţii a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.

Tradiţional, în temeiul art.52, 69 şi 70 din Codul electoral, precum şi ţinînd cont de Recomandarea nr.R(99)15 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la unele măsuri vizînd reflectarea campaniilor electorale de către mijloacele de comunicare în masă (adoptată de Comitetul de Miniştri la 9 septembrie 1999, în cadrul celei de-a 678-a reuniuni a Delegaţilor Miniştrilor), precum şi de Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.267-XV din 16 iulie 2004, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.1992 din 21 decembrie 2018, a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.

O nouă responsabilitate pusă în sarcina Comisiei privind asigurarea infrastructurii secţiilor de votare şi a securităţii procesului de votare este implementarea sistemului de înregistrare video în secţiile de votare ca o măsură suplimentară de securizare şi asigurare a transparenţei procesului de votare, a operaţiunilor electorale din ziua alegerilor, inclusiv împotriva eventualelor fraude electorale. În acest sens, prin hotărîrea nr.2265 din 08 februarie 2019, Comisia a aprobat Regulamentul privind funcţionarea Sistemului de înregistrare video în secţiile de votare, care constituie temeiul juridic necesar pentru reglementarea Sistemului de înregistrare video în secţiile de votare, stabileşte regulile de funcţionare şi utilizare a acestuia, defineşte responsabilităţile privind prelucrarea, accesul şi stocarea informaţiilor astfel obţinute. Acest fapt a permis utilizarea sistemului de înregistrare video în secţiile de votare constituite atît în ţară, cît şi peste hotare.

Totodată, în vederea realizării atribuţiei de supraveghere a executării prevederilor Codului electoral şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea referendumului, precum şi în vederea aplicării uniforme a procedurilor electorale, Comisia a emis 2 circulare, asigurînd informarea organelor electorale inferioare.

Rezultatele activităţii de elaborare/modificare a cadrului normativ, prin care să fie asigurată o reglementare coerentă, uniformă, predictibilă şi accesibilă, sînt prezentate statistic conform tabelului de mai jos:

Procesul de reglementare s-a desfăşurat cu respectarea procedurii de transparenţă decizională, proiectele actelor normative ale Comisiei fiind plasate pe pagina web oficială pentru consultări publice. Respectiv, au fost plasate peste 30 de anunţuri privind prezentarea proiectelor de hotărîri ale Comisiei spre consultări publice la rubricile "Cadrul normativ" → "Transparenţa decizională" → "Consultări publice".

Toate actele normative aprobate au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasate pe pagina web oficială a Comisiei. La aprobarea actelor a fost asigurată expertiza juridică, expertiza anticorupţie şi transparenţa decizională, potrivit Legii nr.100/2018 cu privire la actele normative şi Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.

La fel, pentru prima dată, Comisia, cu titlu de linii directorii pentru concurenţii electorali şi participanţii la referendum, a elaborat şi a pus la dispoziţia acestora două documente. Primul este Declaraţia de conduită privind condiţiile şi modul de susţinere financiară, materială şi nematerială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, care reglementează conduita partidelor politice, blocurilor electorale, candidaţilor independenţi, participanţilor la referendum în campania electorală şi urmăreşte să asigure transparenţă în procesul de finanţare şi susţinere a campaniei electorale, să contracareze abuzurile, inclusiv de resurse administrative, precum şi să creeze standarde uniforme de comportament. Al doilea este Manualul în materie de prevenire şi combatere a utilizării resurselor administrative în procesul electoral, care este destinat organelor electorale şi tuturor actorilor implicaţi în procesele electorale (partide politice, candidaţi la funcţii elective, funcţionari şi organe de stat, instituţii mass-media etc.) în perioada electorală. Acesta defineşte termenul de resurse administrative în procesele electorale care se manifestă prin diferite forme, spre exemplu resursele umane, financiare, materiale în natură şi alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deţinătorii unei funcţii şi funcţionarii publici implicaţi în procesele electorale, care derivă din controlul acestora asupra personalului, resurselor financiare şi alocaţiilor din sectorul public, din accesul la facilităţile publice, precum şi resursele rezultate din faptul că aceştia se bucură de prestigiu sau constituie o prezenţă publică în urma alegerii lor într-o funcţie electivă sau deţinerii calităţii de funcţionari publici, fapt care le-ar putea conferi un avantaj politic sau alte forme de suport.

În perioada electorală pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova şi referendumul republican consultativ, la sesizarea Avocatului Poporului (Ombudsman), dl Mihail Cotorobai, au fost supuse controlului constituţionalităţii unele prevederi ale art.58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral. Ca rezultat Curtea Constituţională a emis Decizia nr.5 din 14 ianuarie 2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.5a/2019 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral (votarea în afara ţării în baza buletinului de identitate sau a actelor de identitate expirate), prin care a statuat, cităm: "Curtea observă că valabilitatea paşaportului reprezintă singura exigenţă impusă de către legislator pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să voteze în secţiile de votare constituite peste hotarele ţării. Exigenţa votării cu un paşaport valabil peste hotarele ţării este justificată de politicile statale ale evitării fraudării votului, menţinerii unei legături dintre stat şi cetăţeni şi încurajării deţinerii de acte de identitate valabile".

Astfel, în cadrul referendumului republican cetăţenii Republicii Moldova au participat la vot în baza actelor valabile, arătate la art.58 alin.(3) din Codul electoral, căci, potrivit art.5 alin.(1) lit.d) din Legea nr.273 din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, actele de identitate al căror termen de valabilitate a expirat sînt considerate nevalabile.

Evoluţia legislaţiei electorale a Republicii Moldova din ultimii ani şi aplicarea acesteia în practică reflectă tot mai mult necesitatea după organizarea şi desfăşurarea fiecărui scrutin de a o îmbunătăţi semnificativ. Respectiv, şi în cazul alegerilor parlamentare care s-au organizat în baza unui sistem mixt, fiind o practică nouă atît pentru corpul electoral cît şi pentru alegători şi competitorii politici a scos la suprafaţă lacune legislative, discrepanţe între norme ş.a. care, după o analiză postelectorală profundă va fi absolut necesar de a interveni legislativ referitor la reglementările ce vizează modalitatea de actualizare şi întocmire a listelor electorale, la mecanismul de completare a listelor de subscripţie şi de verificare a acestora, precum şi în alte proceduri aplicabile procesului de desemnare şi înregistrare a concurenţilor, la modalitatea de transmitere recepţionare a documentelor electorale, pe segmentul activităţii organelor electorale inclusiv aspecte ce ţin de desemnarea, revocarea, funcţionarea şi numărul acestora, la fel intervenţii se solicită şi pe componenta finanţării campaniilor electorale, drepturilor şi obligaţiilor concurenţilor electorali în campania electorală.

Urmare a examinării contestaţiilor şi a sesizărilor de către Comisia Electorală Centrală, se constată necesitatea de a se da o apreciere juridică şi a aduce o claritate mai multor situaţii după cum sînt utilizarea resurselor administrative în campanie, transferul de imagine, transportarea alegătorilor, organizarea evenimentelor în perioada electorală, inclusiv stabilirea unor criterii pentru cadourile care nu se încadrează prin prisma legislaţiei electorale. Prin urmare toate cele observate vor fi analizate minuţios şi această acţiune va fi în agenda Comisiei pentru anul în curs.

Capitolul 2

CONSTITUIREA CIRCUMSCRIPŢIILOR ELECTORALE ŞI A

ORGANELOR ELECTORALE IERARHIC INFERIOARE

În conformitate cu art.169 alin.(1) din Codul electoral, în cazul în care un referendum republican se organizează în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, Comisia Electorală Centrală formează circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie potrivit criteriilor aplicabile alegerilor Parlamentului, prevăzute de art.80 şi 81 din Cod.

În aceste condiţii, referendumul republican consultativ din data de 24 februarie 2019 a fost organizat în circumscripţiile electorale stabilite prin hotărîrea Guvernului nr.970 din 15 noiembrie 2017, emisă în temeiul art.74 alin.(2) din Codul electoral, în care s-a luat act de Decizia nr.1 din 30 octombrie 2017 a Comisiei naţionale pentru constituirea circumscripţiilor uninominale permanente şi a fost aprobată crearea a 51 de circumscripţii uninominale dintre care:

• 46 de circumscripţii pe teritoriul Republicii Moldova;

• 2 circumscripţii uninominale pentru alegătorii din stînga Nistrului (Transnistria), teritoriu aflat temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale ale statului, nr.47 – oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender;

• 3 circumscripţii uninominale peste hotarele ţării: nr.49 la est de Republica Moldova; nr.50 – la vest de Republica Moldova şi nr.51 – SUA, Canada.

La constituirea circumscripţiilor uninominale s-a ţinut cont de criteriile stabilite de Codul electoral, în mod special de criteriile teritorial-demografice şi numărul relativ egal de alegători, calculat în baza numărului de alegători înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri generale (alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016).

Circumscripţiile uninominale s-au format din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în unele cazuri, în scopul organizării eficiente, din localităţile mai multor unităţi de acelaşi nivel. Astfel, în UAT de nivelul al doilea, care aveau un număr mai mare de locuitori decît cel mediu calculat pentru o circumscripţie uninominală, au fost formate mai multe circumscripţii uninominale. Pentru localităţile în care locuiesc compact minorităţile naţionale, circumscripţiile uninominale au fost constituite luîndu-se în considerare interesele acestora şi ţinîndu-se cont de hotarele unităţilor administrativ-teritoriale respective.

În vederea executării art.28 alin.(5) din Codul electoral, la 31 octombrie 2018, Comisia Electorală Centrală a solicitat formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, instanţelor judecătoreşti, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, să înainteze candidaturi pentru constituirea consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale.

Astfel, prin hotărîrile nr.1935-1985 din 21 decembrie 208, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia Electorală Centrală a constituit 51 consilii electorale ale circumscripţiilor electorale.

În total, în cadrul consiliilor electorale şi-au desfăşurat activitatea 513 membri. Componenţa de gen a consiliilor electorale este prezentată în Figura 2

Figura 2. Componenţa de gen a consiliilor electorale de circumscripţie

Prin demersul nr.CEC-8/2936 din 7 decembrie 2018, în vederea executării prevederilor art.30 din Codul electoral, Comisia a solicitat consiliilor raionale/municipale, Adunării Populare a Găgăuziei şi partidelor politice reprezentate în Parlament, să înainteze consiliilor electorale de circumscripţie, pînă la data de 22 ianuarie 2019, candidaturile pentru formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a stabilit şi numărul de membri ai organelor electorale inferioare care pot fi degrevaţi de la locul de muncă permanent, a aprobat statele de personal ale aparatelor consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul doi şi a stabilit perioada pentru care funcţionarii electorali au fost convocaţi sau degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

Cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, consiliile electorale de circumscripţie au constituit 2141 birouri electorale ale secţiilor de votare.

În urma analizei datelor conţinute în procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor votării întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, s-a stabilit că în perioada de activitate consiliile electorale de circumscripţie s-au întrunit în 1105 şedinţe şi a adoptat 4196 hotărîri asupra chestiunilor examinate.

În conformitate cu art.15 din Codul electoral, consiliile electorale de circumscripţie au înregistrat în cadrul acestora 202 reprezentanţi ai concurenţilor electorali pentru perioada campaniei electorale, care au apărat interesele concurenţilor electorali în litigiile cu caracter electoral şi în instanţa de judecată.

Capitolul 3

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORALI ŞI A ALTOR

SUBIECŢI IMPLICAŢI ÎN PROCESUL ELECTORAL

Pentru a asigura buna desfăşurare a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral de pe lîngă Comisia Electorală Centrală (abreviat – CICDE) a aprobat Planul de instruire, în baza căruia a organizat un şir de activităţi de instruire pentru funcţionarii electorali, precum şi pentru alţi subiecţi antrenaţi în desfăşurarea scrutinului, şi anume instruiri pentru:

1. Membrii consiliilor electorale de circumscripţie (45 seminare)

2. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (244 seminare)

3. Webinar "Ziua Alegerilor" pentru funcţionari electorali (1)

4. Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare privind accesibilitatea procesului electoral (3 instruiri)

5. Registratori, utilizatori ai Registrului de stat al alegătorilor (9 seminare)

6. Operatorii Sistemului informaţional de stat "Alegeri" (118 seminare)

7. Operatorii din cadrul consiliilor electorale de circumscripţie (2 seminare)

8. Contabilii din cadrul consiliilor electorale de circumscripţie (2 instruiri)

9. Reprezentanţi ai instanţelor de judecată (5)

10. Reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei (5)

11. Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2 instruiri)

12. Observatori şi reprezentanţii cu drept de vot consultativ ai concurenţilor electorali (7)

13. Reprezentanţi ai media şi societăţii civile (2)

14. Trezorierii partidelor politice (3)

15. Operatorii Liniei telefonice de informare (4 instruiri)

15. Formatorii CICDE (4 instruiri)

În total au fost desfăşurate 456 de seminare în cadrul cărora au fost instruiţi peste 12 000 funcţionari electorali şi alţi subiecţi electorali (10 621 în cadrul seminarelor şi peste 1 600 on-line).

Atît instruirea membrilor CECE, cît şi cea a membrilor BESV a prevăzut şi descrierea responsabilităţilor funcţionarilor electorali atît în cadrul organizării alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, cît şi a referendumului republican consultativ, care s-a desfăşurat în aceeaşi zi.

Instruirea funcţionarilor electorali

Seminarele de instruire pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie au fost organizate în perioada 19 – 28 decembrie 2018 în fiecare circumscripţie electorală. La instruire au fost invitaţi toţi cei 9/11 membri ai CECE din fiecare circumscripţie electorală, în total 473 persoane, rata de participare fiind de 82,45% (390 persoane). De menţionat că pe lîngă seminarele de instruire planificate, CICDE a organizat seminare suplimentare, la solicitarea funcţionarilor electorali din cadrul consiliilor.

Tematica seminarului a vizat responsabilităţile consiliului electoral de circumscripţie de la constituire şi pînă la dizolvare, iar pe parcursul instruirii, participanţii s-au familiarizat cu atribuţiile prevăzute de Codul electoral şi acţiunile descrise în Programul calendaristic, şi-au format dexterităţi de completare a documentaţiei electorale şi totalizare a rezultatelor referendumului republican consultativ. De asemenea, un obiectiv aparte a fost familiarizarea membrilor consiliului cu drepturile şi obligaţiile persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale, atît în cadrul CECE, cît şi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

În perioada de 3-4 ianuarie 2019, CICDE şi Direcţia tehnologii informaţionale şi gestionarea listelor electorale din cadrul Aparatului CEC au desfăşurat instruirea operatorilor CECE.

La cele două seminare au fost invitaţi 51 operatori din cadrul CECE. Rata de participare la aceste seminare a fost de 74,5%. Operatori din cadrul CECE care nu au fost prezenţi la seminar au fost instruiţi la distanţă.

O altă categorie de beneficiari ai instruirilor au fost persoanele responsabile de evidenţa financiară din cadrul CECE (51 de persoane). Instruirea a fost organizată de Direcţia financiar-economică şi CICDE, în perioada 11-12 ianuarie 2019, cu tematica "Particularităţile evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi referendumului consultativ din data de 24 februarie 2019".

Seminarele de instruire pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare> s-au desfăşurat în perioada 30 ianuarie – 12 februarie 2019. La instruire au fost invitaţi reprezentanţii conducerii BESV (preşedintele şi secretarul) şi membrii BESV care nu au experienţă de activitate în organele electorale. Seminarul, cu o durată de 4 ore, a reflectat particularităţile organizării referendumului republican consultativ şi activitatea membrilor biroului electoral, responsabilităţile acestora în ziua scrutinului - organizarea votării, numărarea şi totalizarea voturilor, transmiterea documentaţiei electorale etc. Estimativ s-a prevăzut participarea a circa 6000 de persoane, dintre care la instruiri au participat 103,6% sau 6221 participanţi.

Membrii birourilor electorale din afara ţării, de asemenea, au beneficiat de seminare de instruire, desfăşurate de CEC şi CICDE. Astfel, au fost organizate două instruiri cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene desemnaţi în calitate de preşedinţi ai birourilor electorale de peste hotare. Numărul total de participanţi la instruire a constituit 75 de persoane.

Un seminar la distanţă, Webinar "Ziua Alegerilor", pentru membrii CECE şi BESV din ţară şi peste hotare a fost organizat la data de 22 februarie 2019. Acesta s-a axat, pe lîngă responsabilităţile organelor electorale pe parcursul zilei referendumului, pe numărarea şi totalizarea rezultatelor, precum şi pe sistematizarea şi împachetarea documentaţiei electorale. Seminarul a fost vizualizat de 1600 de persoane din care majoritatea funcţionari electorali.

În scopul sporirii accesibilităţii procesului electoral, CICDE a organizat, în parteneriat cu Alianţa INFONET, 3 seminare de instruire pentru funcţionarii electorali din Chişinău, Comrat şi Bălţi, în cadrul cărora a fost simulat procesul de votare prin prisma accesibilităţii şi incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral. Numărul participanţilor la instruire a constituit 105 persoane.

Seminarele de instruire pentru registratori. Pentru gestionarea Registrului de stat al alegătorilor (abreviat – RSA), CICDE a instruit în perioada 18-20 decembrie 2019 registratorii RSA (persoane responsabile de listele electorale din cadrul APL). La cele 9 seminare desfăşurate au participat 243 registratori din cele 300 persoane invitate, rata de participare constituind 81,00%. De menţionat că pe lîngă cele 6 seminare planificate, CICDE a organizat încă 3 instruiri suplimentare la solicitarea operatorilor RSA.

Grupul-ţintă a fost format din registratorii care au avut experienţă mai mică de un an în actualizarea listelor electorale la momentul instruirii şi registratorii care au întîmpinat dificultăţi în exercitarea atribuţiilor. Instruirea bazată pe exerciţii practice la calculator a fost axată pe sporirea calităţii listelor electorale, prin soluţionarea neconcordanţelor în datele privind adresa alegătorilor şi alocarea la secţiile de votare.

Seminarele de instruire pentru operatori. Pentru verificarea înregistrării alegătorilor în RSA şi transmiterea rezultatelor votării în ziua alegerilor, CICDE a instruit în perioada 12 – 21 februarie 2019 operatori RSA la secţiile de votare, tematica instruirii fiind paşii de verificare a alegătorului în RSA în ziua votării, precum şi instalarea camerei video prevăzută pentru înregistrarea video a procesului de votare şi de numărare şi totalizare a rezultatelor votării de către birourile electorale ale secţiilor de votare. La instruire au participat şi preşedinţii BESV. Numărul participanţilor la instruire a constituit 2957 de persoane.

Instruirea subiecţilor implicaţi în procesul electoral

Totodată, în cadrul referendumului republican consultativ, CICDE a desfăşurat la solicitare şi alte seminare de instruire pentru alte grupuri de beneficiari şi subiecţi interesaţi.

Astfel, în perioada 26 – 28 noiembrie 2018 au fost organizate 5 seminare de instruire pentru reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei, care sunt responsabili de asigurarea ordinii publice în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor. Tematica instruirii fiind particularităţile sistemului electoral mixt, schimbările în legislaţia electorală, coordonarea activităţilor poliţiei şi funcţionarilor electorali pînă şi în ziua alegerilor. Numărul participanţilor la instruire a constituit 166 de persoane.

La solicitare a fost realizată instruirea persoanelor delegate de participanţii la referendum în calitate de observatori şi reprezentanţi cu drept de vot consultativ şi a observatorilor desemnaţi de organizaţii obşteşti. În perioada 15 – 16 februarie 2019, în cadrul a 7 seminare, au fost instruite în total 117 de persoane, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

În parteneriat cu Institutul Naţional de Justiţie din Republica Moldova şi cu susţinerea acordată de Consiliul Europei, CICDE a instruit în perioada 14 – 23 noiembrie reprezentanţi ai instanţiilor de judecată, inclusiv ai Curţii supreme de Justiţie. Instruirile au avut loc la Chişinău (2), Bălţi, Cahul şi Comrat. Tematica instruirii a vizat schimbările în legislaţia electorală şi soluţionarea contestaţilor în domeniul electoral. La seminarul organizat pentru reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie a fost invitat şi un expert internaţional în domeniu. Numărul participanţilor la instruire a constituit 142 de persoane.

Pe lîngă aceasta, CICDE cu suportul Consiliului Europei, pe 19 decembrie 2018, a organizat două seminare de instruire pentru reprezentanţii mass-media şi ai societăţii civile "Mass-media în alegeri", în cadrul cărora aceştia au fost informaţi despre schimbările în legislaţia electorală, rolul mass-media în alegeri, fenomenul "ştirilor false" (fenomenul de "fake news"). Numărul participanţilor la instruire a constituit 20 de persoane.

În parteneriat cu organizaţia internaţională "International IDEA", CICDE pe 20 – 21 decembrie 2018 a organizat o instruire pentru persoanele responsabile de finanţele partidelor politice (trezorierii). La seminar trezorierii partidelor politice au avut posibilitatea să înţeleagă mai bine legislaţia electorală privind finanţarea campaniilor electorale. Totodată, în cadrul seminarului a fost prezentat modulul "Control financiar", ca parte a Sistemului informaţional automatizat de stat (SIAS) "Alegeri". Numărul participanţilor la instruire a constituit 21 de persoane. Încă două instruiri pentru trezorierii partidelor politice au fost organizate de CICDE şi Direcţia financiar-economică din cadrul Aparatului CEC în perioada 23 – 24 ianuarie 2019. Numărul participanţilor la instruire a constituit 20 de persoane.

În scopul pregătirii echipei de formatori, CICDE în lunile noiembrie – decembrie 2018 a desfăşurat patru seminare de instruire pentru formatori, în cadrul cărora au fost prezentate noile prevederi ale Codului electoral, regulamentele şi instrucţiunile ce ţin de activitatea CECE şi BESV. La instruiri au participat 23 de persoane care au devenit formatori CICDE pentru perioada electorală.

În graficul de mai jos sînt prezentate categoriile şi numărul de beneficiari ai instruirilor în cadrul acţiunilor de pregătire şi desfăşurare a alegerilor parlamentare şi referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.

O primă analiză a rezultatelor activităţii funcţionarilor electorali denotă necesitatea instituirii funcţiilor permanente de funcţionari electorali la nivel teritorial, precum şi certificarea obligatorie a membrilor organelor electorale (CECE şi BESV).

Materiale metodico-didactice

Pentru desfăşurarea instruirilor au fost elaborate/distribuite următoarele materiale metodico-didactice:

1. Manual pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie (limbile română-rusă )

2. Manual pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (limbile română-rusă )

3. Culegere de acte normative pentru CECE (limbile română-rusă )

4. Culegere de acte normative pentru BESV (limbile română-rusă )

5. Poster: Calendar şi Axa timpului pentru membrii CECE

6. Poster: Calendar şi Axa timpului pentru membrii BESV

7. Carnetul de lucru al preşedintelui BESV (limbile română-rusă)

8. Carnetul de lucru al vicepreşedintelui BESV (limbile română-rusă)

9. Carnetul de lucru al secretarului BESV (limbile română-rusă)

10. Carnetul de lucru al membrului BESV (limbile română-rusă)

11. Ghidul operatorului Sistemului informaţional de stat "Alegeri"

12. Manualul registratorului RSA

13. Îndrumarul reprezentanţilor cu drept de vot consultativ şi observatorilor desemnaţi de către concurenţii electorali

14. Întrebări frecvente – îndrumar pentru operatorii Liniei telefonice de informare a alegătorilor.

Capitolul 4

ÎNREGISTRAREA PARTICIPANŢILOR LA REFERENDUMUL

REPUBLICAN CONSULTATIV DIN 24 FEBRUARIE 2019

În temeiul prevederilor art.18, 26 alin.(1) lit.d), 46 alin.(2) lit.a) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală (hotărîrea nr.1913 din 11 decembrie 2018, cu modificările ulterioare) a dat publicităţii, în baza informaţiei prezentate de Agenţia Servicii Publice, Lista partidelor şi altor organizaţii social-politice¹, care potrivit statutelor acestora au dreptul să participe la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din data de 24 februarie 2019 (în total 46 de partide politice şi alte organizaţii social-politice).

__________________________

¹ https://www.cec.md/ro/cu-privire-la-lista-partidelor-si-altor-organizatii-social-politice-2751_91440.html

După publicarea listei menţionate, 6 formaţiuni politice au depus la Comisia Electorală Centrală demersul privind înregistrarea în calitate de participant la referendum (competitor):

1) Partidul Democrat din Moldova

2) Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

3) Partidul Politic "Casa Noastră – Moldova"

4) Partidul Politic "Democraţia Acasă"

5) Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда"

6) Partidul Politic "VOINŢA POPORULUI"

Pe lîngă demersul de înregistrare, semnat de persoana abilitată conform normelor statutare, solicitanţii au depus şi următoarele documente:

a) procesul-verbal al şedinţei organului abilitat conform normelor statutare privind participarea la referendumul republican;

b) declaraţia privind opţiunea aleasă la referendumul republican: "pentru" sau "contra";

c) copia statutului partidului politic sau organizaţiei social-politice, cu toate modificările şi completările, înregistrat conform legislaţiei în vigoare sau acordul de constituire, în cazul blocurilor electorale;

d) demersul privind confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală, conform criteriilor stabilite de Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanţilor cu drept de vot consultativ ai concurenţilor electorali, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrală nr.383 din 12 decembrie 2006;

e) în cazul efectuării cheltuielilor aferente campaniei electorale, demersul privind confirmarea persoanei responsabile de finanţe (trezorierul).

În conformitate cu reglementările conţinute în Titlul VI "Referendumul", Capitolul 13 "Referendumul republican" din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi prevederile Instrucţiunii privind modul de participare a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1025 din 18 iulie 2017, în urma examinării materialelor prezentate de solicitanţi, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 5 participanţi la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, după cum urmează:

E de menţionat că prin hotărîrea nr.2134 din 24 ianuarie 2019 "Privind cererea de înregistrare a Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019", Comisia a respins înregistrarea Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, pe motivul opţiunii expuse în declaraţia Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 este "BOICOT". Partidul, a depus la CEC la data de 18 ianuarie 2019, cererea privind înregistrarea partidului în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, la care au fost ataşate următoarele documente:

1) procesul-verbal al Consiliului Politic Naţional al Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" nr.1 din 11 ianuarie 2019;

2) declaraţia de participare a Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" cu opţiunea "BOICOT" la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019;

3) demersul privind confirmarea doamnei Scripnic Olga în calitate de persoană responsabilă de finanţe (trezorier);

4) copia autentificată de pe statutul partidului politic.

În contextul opţiunii "BOICOT", expusă de Partidul Politic "Casa Noastră – Moldova", în şedinţa Comisiei au fost reţinute prevederile art.75 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora sînt supuse referendumului cele mai importante probleme ale societăţii şi statului, hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican avînd putere juridică supremă. La art.1 din Codul electoral, referendumul este definit ca scrutinul prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit, iar art.153 alin.(1) statuează că scopul referendumului republican este exercitarea puterii poporului şi participarea lui nemijlocită la conducerea şi administrarea treburilor de stat. Prin urmare, referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranităţii naţionale, prin care alegătorii sînt chemaţi să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-şi exprime voinţa în alte probleme de interes naţional.

Totodată, potrivit art.2 din Codul electoral, unul dintre principiile participării la alegeri este libera voinţă, nimeni nefiind în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe, normă reiterată la art.7 al Codului care adaugă că presiunile nu trebuie să împiedice alegătorul să-şi exprime voinţa independent. Susţinerea opţiunii "boicot" de către un participant la campania electorală în cadrul referendumului republican, termenul de boicot însemnînd neparticiparea sau neimplicarea într-o o activitate, de fapt conduce în consecinţă la izolarea cetăţeanului de la participarea lui nemijlocită la conducerea şi administrarea treburilor de stat, ceea ce este contrar noţiunii legale de referendum. Esenţa democraţiei constă în asigurarea din partea statului a unui sufragiu universal şi garantarea exprimării voinţei libere a cetăţenilor, care, în cazul referendumului republican, se înfăptuieşte prin votarea uneia dintre cele două opţiuni: "pentru" sau "contra", care reflectă însuşi conceptul desfăşurării acestui tip de scrutin.

Astfel, dat fiind faptul că termenul boicot presupune neparticiparea la o activitate, înregistrarea unei astfel de opţiuni pentru participanţii la campania electorală în cadrul referendumului republican vine în contradicţie cu principiile directoare ale desfăşurării alegerilor în Republica Moldova, respectiv, anume în baza acestor considerente, Comisia a dispus în mod expres la pct.3 din Instrucţiunea privind modul de participare a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea nr.1025 din 18 iulie 2017, că opţiunile la referendumul republican sînt "pentru" sau "contra".

Relevantă pentru prezenta speţă a fost şi poziţia Curţii Constituţionale subliniată în Adresa nr.JCC-06/29d din 23 septembrie 2010, unde a fost statuat că: "legislaţia trebuie să conţină norme exprese cu privire la […] libera formare a voinţei electoratului şi în acest scop neutralitatea autorităţilor publice pentru a nu influenţa rezultatul referendumului, interzicerea utilizării fondurilor publice în scopuri de campanie, inclusiv sancţionarea cazurilor de încălcare de către autorităţile publice a obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului şi […] respectarea drepturilor fundamentale, în special a libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a liberei circulaţii în interiorul ţării, precum şi a libertăţii de întrunire şi de asociere în scopuri politice. Restrîngerea acestor libertăţi trebuie să fie în concordanţă cu prevederile art.54 din Constituţia Republicii Moldova. Prin aceeaşi adresă a Curţii Constituţionale se enunţă că […], deşi titlul VI intitulat "Referendumul" din Codul electoral conţine unele prevederi referitoare la aspectele menţionate, în viziunea Curţii Constituţionale, compartimentele respective nu conţin reglementări depline şi clare privind referendumurile de natură să corespundă Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune din 16.12.2006 şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară din 16-17 martie 2007.

În context, Comisia Electorală Centrală a reţinut că, potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum menţionat mai sus, a recurge la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale… (p. III 1.) şi că referendumurile democratice nu sînt posibile decît în condiţiile respectării drepturilor omului, în special a libertăţii de exprimare… În mod special, demonstraţiile pe căi publice în favoarea sau în defavoarea unui text supus referendumului pot fi supuse autorizării (p. II 1. a.). Totodată, din procesul-verbal nr.1 din 11 ianuarie 2019 al şedinţei Consiliului Politic Naţional, Comisia a constatat că domnul Roşco Alexandr a depus documentele la CEC pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum fără a fi mandatat în acest sens conform prevederilor statutare ale partidului.

Pornind de la cele argumentate mai sus şi luînd în considerare că opţiunea expusă în declaraţia Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 era "BOICOT", Comisia Electorală Centrală a ajuns la concluzia de a respinge cererea privind înregistrarea Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.

La fel, cu referire la Partidul Politic "Casa Noastră – Moldova", e de menţionat că la 24 ianuarie 2019, la ora 15:55, prim-vicepreşedintele Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" a depus, repetat, la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea partidului în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, doar că partidul a ataşat la demers un alt tip de declaraţie de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, şi anume cea cu opţiunea "CONTRA".

Examinînd documentele prezentate, Comisia a constatat că la şedinţa Consiliului Politic Naţional al Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" din 22 ianuarie 2019 s-a decis schimbarea opţiunii din "BOICOT" în "CONTRA" cu care partidul va merge la referendumul republican, fapt consemnat în procesul-verbal al şedinţei. Totodată, menţionăm că setul de documente depus la 18 ianuarie 2019, de către prim-vicepşedintele Partidului Politic "Casa Noastră - Moldova" în vederea înregistrării partidului în calitate de participant la referendum, a fost examinat la şedinţa Comisiei din 24 ianuarie 2019, în cadrul căreia, prin hotărîrea nr.2134, a fost respinsă cererea de înregistrare a partidului în calitate de participant la referendum, unul dintre motivele respingerii fiind faptul că domnul Roşco Alexandr a depus documentele la Comisie fără a fi mandatat în acest sens.

Comisia a subliniat că prim-vicepreşedintele Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova", domnul Roşco Alexandr, a participat la şedinţa Comisiei din 24 ianuarie 2019, la care s-a discutat proiectul privind înregistarea Partidului Politic "Casa Noastră - Moldova" în calitate de participant la refendum cu opţiunea "BOICOT", fapt consemnat în procesul-verbal al şedinţei. Conform procedurii, părţilor vizate în proiectele de hotărîri ale Comisiei le sînt prezentate pe suport de hîrtie proiectele de hotărîri asupra subiectelor ce urmează a fi examinate la şedinţă. Acestea fiind precizate, constatăm faptul că domnul Roşco Alexandr, după ce a luat cunoştinţă de materialele ce i-au fost puse la dispoziţie, a părăsit şedinţa Comisiei. Ulterior, peste cel mult o jumătate de oră după aceasta, a revenit cu un alt set de documente, înregistrat la ora 15:55 a aceleiaşi zile, prin care a solicitat înregistrarea partidului în calitate de participant la referendum cu opţiunea "CONTRA".

La demersul repetat privind înregistrarea în calitate de participant la referendum a fost anexată şi o procură a preşedintelui Partidului Politic "Casa Noastră - Moldova", Petrenco Grigore, prin care se confirma împuternicirea domnului Roşco Alexandr în vederea reprezentării partidului în toate organele electorale, datată cu 1 ianuarie 2019, pe cînd la demersul depus în data de 18 ianuarie 2019 procura respectivă nu a fost anexată. La examinarea procurii, s-a dedus că aceasta nu conţine semnătura olografă a preşedintelui partidului, pe procură fiind aplicată semnătura prin facsimil, fapt ce ar vicia autenticitatea documentului şi, drept consecinţă, ar pune la îndoială exprimarea liberei voinţe a domnului Petrenco Grigore pentru semnarea acesteia.

De asemenea, Comisia a constatat, din procesul-verbal din 22 ianuarie 2019 al şedinţei Consiliului Politic Naţional, împuternicirea paralelă de către Consiliu a domnului Roşco Alexandr în vederea depunerii setului de documente la Comisia Electorală Centrală, ceea ce contravine prevederilor statuare ale partidului. Suplimentar, s-a constatat faptul că nu a fost depus borderoul cu semnăturile membrilor Consiliului Politic Naţional prezenţi la şedinţa din 22 ianuarie 2019, fapt care, la fel, a ridicat membrilor CEC semne de întrebare dacă această şedinţă efectiv a avut loc sau nu.

Astfel, pentru motivele descrise mai sus, Comisia a ajuns la concluzia de a respinge cererea privind înregistrarea Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.

La solicitare, Comisia Electorală Centrală a înregistrat pentru participanţii la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 persoane de încredere, a confirmat reprezentanţi cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi persoane responsabile de finanţe (trezorieri).

Capitolul 5

CONSTITUIREA SECŢIILOR DE VOTARE

5.1. Constituirea secţiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova

În conformitate cu art.30, 31 şi 32 din Codul electoral, pentru buna organizare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a constituit 2141 secţii de votare ca cuprind cel puţin 30 şi cel mult 3000 alegători. Din numărul total de secţii de votare, 2 018 au fost constituite pe teritoriul ţării, iar 123 peste hotare. În listele electorale de bază ale secţiilor de votare constituite pentru scrutinul parlamentar au fost înscrişi 2 802 148 cetăţeni cu drept de vot.

În scopul optimizării, uniformizării procedurilor ce ţin de organizarea, amenajarea şi dotarea localurilor secţiilor de votare cu echipamente şi utilaje necesare desfăşurării votării în bune condiţii, secţiile de votare au fost amenajate conform Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.2625 din 12 august 2014.

Secţiile de votare au fost asigurate cu toate dotările necesare: urne şi cabine de vot, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportarea buletinelor de vot, documentelor şi materialelor electorale etc. Urnele de vot staţionare şi urnele de vot mobile au fost securizate prin intermediul sigiliilor cu inscripţia "CEC" şi marcate cu un cod format din 6 cifre. Pe sacii cu materialele electorale a fost aplicat acelaşi tip de sigiliu, iar plicurile au fost sigilate cu etichete de securizare.

Astfel la scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, Comisia a eliberat 31238 sigilii care să fie aplicate pe urnele de vot, 10233 sigilii care se aplică pe cutiile cu documente electorale şi 10735 de etichete de securizare.

5.2. Constituirea secţiilor de votare din străinătate

În conformitate cu art.31 alin.(2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), se organizează, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor din urmă secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza informaţiilor deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă, informaţiilor deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv a datelor statistice oficiale relevante, informaţiilor obţinute în urma înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent şi altor date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării de reşedinţă, în condiţiile legii.

Imediat după încheierea perioadei stabilite pentru înregistrarea prealabilă, la data de 9 ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală a asigurat transmiterea datelor privind numărul alegătorilor care s-au înregistrat, acesta fiind de 24 480 alegători. De asemenea, CEC a informat Executivul cu privire la numărul alegătorilor care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, această cifră fiind de 67205 pentru primul tur de scrutin şi 138720 de alegători pentru turul doi de scrutin.

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.30 din 18 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate", a fost aprobată lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate. Pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, în 11 state, numărul secţiilor de votare a fost mărit faţă de scrutinele precedente, iar în Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi, sediul misiunii), Regatul Norvegiei (Oslo), Georgia (Tbilisi) şi Republica Croaţia (Zagreb), pentru prima dată Republica Moldova a organizat secţii de votare pentru alegătorii aflaţi pe teritoriile statelor respective.

Conducîndu-se de lista aprobată de Guvern, Comisia a adoptat hotărîrea nr.2109 din 19 ianuarie 2019, prin care a stabilit organizarea a 125 de secţii de votare peste hotarele ţării pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, dintre care 27 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.49 - la est de Republica Moldova, 83 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.50 - la vest de Republica Moldova şi 15 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.51 - SUA şi Canada.

Hotărîrea a fost comunicată Guvernului pentru demararea procedurilor de identificare a localurilor pentru sediile secţiilor de votare din străinătate şi remisă consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale nr.49, 50 şi 51, precum şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea constituirii birourilor electorale ale acestora în termenele stabilite de Codul electoral. În aceeşi zi, la data de 19 ianuarie curent, prin hotărîrile Consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale nr.49 - la est de Republica Moldova, nr.50 - la vest de Republica Moldova şi nr.51 - SUA şi Canada, au fost constituite secţiile de votare în numărul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Asupra hotărîrii CEC nr.2109 din 19 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019", dl Vadim Filipov, membru al Comisiei Electorale Centrale a expus opinie separată în conformitate cu pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.137 din 14 februarie 2006, argumentîndu-şi poziţia prin aceea că, la constituirea secţiilor de votare în număr total de 125, au fost ignorate criteriile de organizare a secţiilor de votare din străinătate, prevăzute la aliniatele (2), (3), (4) ale art.31 din Codul electoral care stabilesc particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

De asemenea, membrul Comisiei a considerat că la adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.30 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, au fost ignorate propunerile şi informaţiile prezentate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, precum şi informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante, or, organizarea secţiilor de votare în străinătate doar în baza criteriului de înregistrare prealabilă a cetăţenilor şi a numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, nu asigură dreptul de vot al tuturor cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării. Astfel, avînd la bază doar aceste două criterii, se creează situaţii discreţionare pentru autorităţile statului de a deschide secţii de votare în străinătate. Înregistrarea prealabilă are drept scop stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare, în vederea facilitării exercitării dreptului de vot, prin constituirea secţiilor de votare suplimentare în străinătate, însă acestea nu constituie principala categorie de date, ci doar unul din criteriile care poate fi luate drept bază pentru organizarea secţiilor de votare peste hotarele ţării.

La data de 11 februarie 2019, prin Hotărîrea nr.95 "Pentru modificarea anexei la Hotărîrea Guvernului nr.30/2019 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate", Guvernul Republicii Moldova a modificat lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate pentru circumscripţiile constituite peste hotarele Republicii Moldova, întrucît Departamentul Afaceri Externe, Comerţ şi Dezvoltare a prezentat o Notă verbală autorităţilor de la Chişinău, prin care a informat despre politicile Guvernului Canadei privind organizarea alegerilor şi circumscripţiilor electorale de către alte ţări. În conformitate cu acestea, Departamentul a confirmat că statelor străine – prin intermediul autorităţilor şi oficialilor săi – le este interzis să constituie circumscripţii electorale uninominale şi să desfăşoare campanii electorale pe teritoriul Canadei. Această interdicţie, care se referă în egală măsură şi la candidaţii înregistraţi, include, printre altele, promovarea partidelor politice, organizarea de întruniri cu cetăţenii, precum şi secţiile de votare ce urmau a fi deschise pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie curent, astfel, în Canada rămînînd doar 1 secţie - constituită în cadrul misiunii diplomatice, la Otawa.

În aceste condiţii, Comisia Electorală Centrală a modificat anexa la Hotărîrea CEC nr.2109 din 19 ianuarie 2019 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019", fiind excluse poziţiile "Montreal" şi "Toronto" din lista localităţilor stabilită pentru organizarea secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 în circumscripţia electorală uninominală nr.51 SUA, Canada. Prin urmare, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost organizate 123 secţii de votare, un număr de secţii mai mare decît scrutinele precedente, în anul 2010 peste hotarele ţării fiind constituite 75 secţii de votare, în 2014 – 95 secţii de votare, iar în 2016 – 100 secţii de votare.

Cu referire la propunerea părţii canadiene, privind deschiderea a trei secţii de votare la Ottawa, Montreal şi Toronto, cu condiţia oferirii alegătorilor doar a unui buletin de vot, respectiv pentru votarea listei de candidaţi pe circumscripţia naţională, Comisia a informat Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene că unul dintre principiile de bază privind participarea cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri, garantate prin art.38, alin.(1) din Constituţie şi prevăzute în art.4 din Codul Electoral se referă la egalitatea votului.

Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare, fiecare alegător are dreptul să voteze cu două buletine – unul pentru circumscripţia naţională şi celălalt pentru circumscripţia uninominală, fiecare vot avînd putere juridică egală. Totodată, acest fapt este menţionat şi în capitolul I, pct.2 din Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia europeana pentru Democraţie prin Drept, în cadrul celei de-a 52 Reuniuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). Acesta stipulează că fiecare alegător are dreptul la un număr egal de voturi.

5.3. Constituirea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni

Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019, a stabilit organizarea a 47 secţii de votare distincte, în vederea asigurării exercitării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Astfel, au fost constituite 22 secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi 25 de secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender (vezi Tabelele 1 şi 2).

Ulterior, Inspectoratul General al Poliţiei şi Biroul politici de reintegrare, prin adresele din 5 februarie şi, respectiv, 8 februarie 2019, au venit cu recomandări către Comisie privind reducerea secţiilor de votare în Zona de securitate cu reamplasarea acestora în alte localităţi. În acest sens, ţinînd cont de faptul că la alegerile anterioare autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au blocat prin diverse metode participarea alegătorilor la votare şi în vederea garantării dreptului la vot al alegătorilor din stînga Nistrului, Comisia a adoptat hotărîrea nr.2312 din 12 februarie 2019 prin care a dispus reamplasarea în alte localităţi a secţiilor de votare din Zona de securitate aprobate anterior prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019 (vezi Tabelele 3 şi 4).

Organelor electorale constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) le-a fost acordat sprijin inclusiv din partea autorităţii publice locale pe al cărui teritoriu au fost amplasate sediile acestora, după cum este prevăzut la art.34 din Codul electoral şi pct.17 din Regulamentul privind particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.1567 din 24 aprilie 2018.

Capitolul 6

ACTUALIZAREA ŞI ÎNTOCMIREA LISTELOR ELECTORALE

Registrul de stat al alegătorilor reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 18 ani. Registrul constituie un modul al Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" (abreviat – SIAS "Alegeri"). Actualizarea datelor personale ale alegătorilor reprezintă un proces automatizat, continuu de modificare zilnică, prin intermediul modulului de import al datelor din Registrul de stat al populaţiei, fără intervenţia umană. Datele actualizate rămîn intacte, nefiind posibilă modificarea acestora. Listele electorale, întocmite în baza RSA, sînt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care îşi au domiciliu/reşedinţa valabilă în hotarele unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi numai la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă, este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.

În perioada 10 mai 2018 – 9 ianuarie 2019, alegătorii au avut posibilitatea să se înregistreze prealabil online pentru participare la vot în afara ţării şi Stînga Nistrului, prin intermediul aplicaţiei "Înregistrarea prealabilă". În termenul stabilit pentru înregistrare au aplicat această opţiune 24 517 cetăţeni ai Republicii Moldova, dintre care, 104 persoane ce domiciliază în localităţile din Stînga Nistrului.

Pentru buna funcţionare şi actualizare a informaţiei din RSA, Comisia Electorală Centrală în comun cu Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a organizat în decurs de trei zile instruirea unui număr de aproximativ 400 de registratori din cadrul autorităţilor publice locale care au drept de acces la RSA. Procesul de actualizare a datelor în RSA a durat pînă la 30 ianuarie 2019. Totodată, la data de 9 ianuarie 2019, în RSA existau 9601 conflicte de secţie de votare şi 22138 conflicte de adresă. Situaţiile de conflict puteau afecta calitatea listelor electorale, deoarece exista probabilitatea ca alegătorii cu statut de "conflict" să se găsească pe listele electorale tipărite arondaţi la alte secţii de votare decît cele la care ar fi trebuit să fie incluşi. În perioada 25 decembrie 2018 - 03 februarie 2019, la Centrul de apel al CEC au fost înregistrate aproximativ 750 apeluri de la registratorii din cadrul APL responsabili de activitatea în RSA şi împreună cu operatorii au soluţionat în RSA situaţiile de conflict.

În listele electorale de bază ale secţiilor de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul tipăririi, au fost incluşi 2 810 303 alegători.

Cu 22 zile înainte de ziua alegerilor Comisia a transmis către consiliile electorale de circumscripţie listele electorale în trei exemplare oficiale, tipărite pe hîrtie în format A3, care la rîndul lor trebuiau să transmită 2 exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare (BESV), iar un exemplar să fie transmis spre păstrare la primărie.

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a tipărit şi a distribuit mai multe tipuri de liste electorale:

- liste electorale de bază, inclusiv liste electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate;

- formulare pretipărite ale listelor electorale suplimentare, inclusiv pentru secţiile de votare din străinătate şi secţiile de votare deschise pentru alegătorii din stînga Nistrului;

- formulare pretipărite ale listelor electorale pentru votarea la locul aflării.

Cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, conţinutul listelor electorale de bază a fost disponibil pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale prin funcţionalul "Verifică-te în RSA", fiecare alegător avînd acces doar la informaţia sa personală. În acelaşi timp, membrii birourilor electorale au pus la dispoziţia alegătorilor listele electorale spre verificare în localurile secţiilor de votare.

În premieră pentru aceste scrutine, în urma actualizării modulului de verificare în RSA, alegătorul putea să afle şi numărul circumscripţiei la care se atribuie, dar şi numărul de ordine în lista electorală care i-a fost atribuit.

Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale s-au întocmit în baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective, iar pentru cele organizate pentru alegătorii din Stînga Nistrului au fost tipărite liste electorale fără date. Pentru a aduce mai multă comoditate în activitatea birourilor electorale din afara ţării şi pentru a nu obliga cetăţenii să se prezinte la anumite secţii de votare, în listele electorale de bază pentru secţiile din străinătate au fost incluşi doar funcţionarii ambasadelor şi oficiilor consulare şi membrii familiei acestora. Conform datelor statistice deţinute de CEC, în listele electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate au fost incluşi 373 alegători. Totodată cifra alegătorilor din stînga Nistrului care au participat la votare în cadrul celor 47 secţii de votare deschise a fost cea mai mare la un scrutin naţional de la declararea independenţei Republicii Moldova şi a depăşit numărul de 37000 persoane.

Fig. 3. Numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază (2009-2019)

După cum se vede şi din Figura 3, începînd cu anul 2014, cînd pentru prima dată a fost implementat Registrul de stat al alegătorilor, numărul de alegători incluşi în listele de bază rămîne constant.

Capitolul 7

ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ A PROCESULUI ELECTORAL

În scopul executării conforme a prevederilor art.31 şi 32 ale Codului electoral, Comisia Electorală Centrală, la data de 24 aprilie 2018, prin hotărîrea nr.1568, a aprobat Regulamentul privind înregistrarea prealabilă şi a lansat versiunea actualizată a modulului "Înregistrarea prealabilă" al SIAS "Alegeri" care putea fi accesat pe adresa: http://inregistrare.cec.md/. Cu ajutorul acestui modul au putut fi identificate pe puncte geografice concentraţiile de alegători care în ziua alegerilor se vor afla peste hotare, iar datele colectate au servit drept temei pentru demararea procedurilor de organizare a secţiilor de votare suplimentare în afară de cele de pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Astfel, pînă la data de 10 ianuarie 2019 s-au înregistrat în total 24 585 alegători, sau de circa 7 ori mai multe persoane decît la alegerile prezidenţiale din 2016 https://cec.md/ro/peste-24-mii-de-cetateni-ai-republicii-moldova-cu-2781_92136.html

Pentru a asigura veridicitatea procesului de verificare a listelor de subscripţie şi realizarea conformă a art.48 al Codului electoral, modulul SIASA "Verificarea listelor de subscripţie" a fost modificat şi ajustat, astfel încît să permită autentificarea securizată nu doar din reţeaua internă a CEC, dar şi din exterior (din teritoriu) şi să ofere posibilitatea de a verifica nu numai la ce localitate se atribuie alegătorul, dar şi la ce circumscripţie uninominală este arondat.

Totodată, pentru transparentizarea activităţii consiliilor electorale ale circumscripţiilor uninominale, pentru fiecare dintre acestea pe pagina oficială a CEC, la rubrica Alegeri parlamentare 2019, au fost create 51 subrubrici separate unde erau introduse date despre circumscripţie, informaţii privind candidaţii înregistraţi, datele de contact ale organelor electorale inferioare, informaţii aferente deciziilor adoptate de fiecare organ electoral, precum şi alte informaţii.

În scopul realizării activităţii de verificare a datelor, cele 51 consilii electorale de circumscripţie au fost dotate cu cîte 2 laptopuri şi o imprimantă multifuncţională (copiator, imprimantă, scaner). În fiecare consiliu electoral de circumscripţie au fost angajaţi cîte 2 operatori şi instruiţi pentru utilizarea echipamentului, efectuarea operaţiilor în modulul SIASA "Verificarea listelor de subscripţie", plasarea informaţiilor autentice pe pagina web https://cec.md/ro/circumscriptii-electorale-3661.html şi utilizarea poştei electronice corporative a Comisiei Electorale Centrale.

Pentru asigurarea circumscripţiilor electorale cu echipamentul necesar, dar şi pentru a asigura dotarea cu tehnica necesară a tuturor secţiilor de votare noi deschise (pentru cetăţenii din stinga Nistrului, dar şi în diasporă), au fost achiziţionate 55 multifuncţionale, 260 laptopuri şi 2300 seturi pentru monitorizarea video a procesului electoral.

În cadrul securizării suplimentare a procesului electoral şi în vederea implementării Legii nr.101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", în ziua de 24 februarie 2019 Comisia Electorală Centrală a aplicat la nivel naţional, în cele 2141 secţii de votare deschise, modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" al SIAS "Alegeri".

În perioada electorală la sediul Comisiei Electorale Centrale au fost verificate toate cele 4500 laptopuri din dotare destinate alegerilor, softurile dedicate asigurării securităţii sistemului fiind reinstalate şi reconfigurate după necesitate. În aceeaşi perioadă au fost reparate calculatoarele defecte şi au fost testate conexiunile securizate asigurate de Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC). Au fost preconfigurate conexiunile la internet în toate secţiile de votare astfel încît fiecare secţie să fie dotată cu 2 surse de internet de la provideri diferiţi. Pentru toate secţiile de votare au fost angajaţi cîte 2 operatori, iar în secţiile de votare unde se preconiza flux sporit de alegători, precum şi în secţiile mai populare din diasporă şi unele secţii deschise pentru alegătorii din stînga Nistrului au fost prevăzute 3 posturi. Toate măsurile menţionate urmau să asigure continuitatea procesului de verificare a IDNP-urilor în ziua alegerilor în situaţii excepţionale (lipsa curentului electric, căderea conexiunilor unui operator de internet, deteriorarea unui set de echipament, incapacitatea de muncă a unuia din operatorii de calculator în ziua alegerilor ş.a.).

Ulterior calculatoarele, modemele 3G şi cele 2300 de camere video au fost pregătite spre distribuire, Comisia Electorală Centrală asigurînd logistica necesară pentru ca echipamentul să fie repartizat fiecărui consiliu electoral de circumscripţie, ulterior secţiilor de votare, cu evidenţa ţinută pînă la număr de serie a echipamentului pentru fiecare secţie de votare, ceea ce a asigurat nu doar evidenţa şi buna păstrare a bunurilor, dar şi o măsură de securizare suplimentară, care permitea reducerea timpului de reacţie în caz de incidente de securitate pe componenta tehnologiilor informaţionale şi controlul securităţii sistemului informaţional utilizat pe fiecare calculator în parte.

În paralel cu activitatea de logistică şi de pregătire a infrastructurii pentru ziua alegerilor extinse pînă la secţiile de votare, au fost desfăşurate şi activităţi de pregătire a infrastructurii interne, astfel fiind achiziţionate 2 servere suplimentare pentru a suplini infrastructura destinată zilei alegerilor cu putere de calcul suplimentară. În cadrul centrului de date al CEC au fost delimitate 8 servere de performanţă înaltă destinate exclusiv zilei alegerilor, care au fost configurate în mod special pentru a spori nivelul de securitate.

Infrastructura disponibilă în cadrul CEC a fost interconectată la resursele STISC pentru a asigura continuitatea procesului de vot în caz de calamităţi sau situaţii excepţionale la sediul CEC.

Astfel, continuitatea procesului de monitorizare în regim real a mersului votării şi transmiterea rezultatelor preliminare putea fi realizată fără întreruperi chiar şi în situaţii extreme de cădere a unuia sau a mai multor servere, deteriorarea fizică a reţelelor de comunicaţie, deconectarea tuturor surselor de curent şi a generatorului.

De asemenea a fost prevăzută infrastructură dedicată şi pentru paginile oficiale ale Comisiei www.cec.md şi www.votează.md pentru a spori timpul de răspuns şi a face faţă solicitărilor sporite în ziua alegerilor.

În cadrul implementării Legii nr.101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", în toate cele 2141 secţii de votare deschise a fost aplicat modulul "Prezenţa la vot şi rezultate preliminare" al SIAS "Alegeri". Astfel în vederea dezvoltării şi adaptării modulelor SIAS "Alegeri" la specificul sistemului electoral uninominal aplicabil scrutinului parlamentar, introdus prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul electoral, Legea nr.39/1994 despre statutul deputatului în Parlament), au fost elaborate arhitecturi de conceptualizare a modulelor şi cerinţele funcţionale de implementare a acestora, fapt ce ne-a permis atingerea următoarelor rezultate:

√ Sistemul Informatic SIASA "Admin" disponibil pentru utilizare deplină în cadrul alegerilor parlamentare din 2019.

√ Modulul de evidenţă a prezenţei la vot a alegătorilor în ziua scrutinului, adaptat la sistemul electoral uninominal şi la cerinţele funcţionale noi identificate pe parcursul exploatării şi testării load şi stress;

√ Modulul de prezentare a rezultatelor preliminare a alegerilor în regim real dezvoltat şi ajustat la cerinţele sistemului electoral uninominal.

De asemenea, pentru afişarea prezenţei la vot şi a rezultatelor preliminare, Comisia a elaborat şi a lansat platforma https://pv.cec.md/ .

Afişarea prezenţei la vot pe circumscripţia naţională

Afişarea prezenţei la vot pe circumscripţie uninominală

Platforma https://pv.cec.md/ a permis tuturor cetăţenilor urmărirea în timp real a prezenţei la vot şi a ratei de participare a alegătorilor la secţiile de votare.

Afişarea datelor a fost posibilă prin intermediul unor infografice generate conform mai multor criterii, astfel într-un meniu dezagregarea s-a făcut după:

• fiecare din 46 circumscripţii uninominale pe teritoriul RM aflat sub controlul autorităţilor constituţionale ale statului

• fiecare din 2 circumscripţii uninominale pe teritoriul RM din stînga Nistrului (Transnistria), temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale ale statului (UTAN)

• fiecare din 3 circumscripţii uninominale externe

iar în alt meniu, după:

• fiecare raion din 32 raioane ale RM

• municipiul Bălţi

• UTA Găgăuzia (UTAG)

• UTA Nistreană (UTAN)

• fiecare din 5 sectoare ale oraşului Chişinău

• toate suburbiile municipiului Chişinău

• toate secţiile de votare extrateritoriale

Pentru alegătorii prezenţi la vot a fost realizată dezagregarea datelor pe criteriile de vîrstă şi sexe (calculat din numărul total de alegători prezenţi la urne), distribuite atît pe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, cît şi conform circumscripţiilor, incluzînd şi rata participării.

De asemenea, după încheierea procesului de vot, au putut fi urmărite în timp real rezultatele preliminare obţinute de candidaţii pe circumscripţiile uninominale şi rezultatele preliminare obţinute de partidele politice pe circumscripţia naţională.

Afişarea rezultatelor preliminare pe circumscripţia naţională

Concomitent cu activităţile de logistică şi configurare a sistemelor şi platformelor tehnologice, în cadrul CEC şi cu suportul STISC au fost realizate activităţi de testare a resurselor informaţionale CEC, în special au fost testate la sarcini înalte (load şi stress test) pagina web a Comisiei www.cec.md, modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" şi platforma de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare https://pv.cec.md/

Pentru modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" sarcinile propuse au fost de 4500 utilizatori concomitenţi care vor genera 200-250 solicitări pe secundă. Din cauza modificărilor majore ce au intervenit în aplicaţia de verificare a prezenţei la vot, primele teste au indicat o serie de neregularităţi critice care puneau în pericol rularea sistemului în cele 2141 de secţii de votare, astfel pentru timpul de răspuns admisibil de mai puţin de 1-1,5 secunde la căutarea unui IDNP, la sarcinile medii de 200 solicitări pe secundă aplicaţia genera timp mediu de aşteptare de 28 secunde – rezultat indamisibil pentru ziua alegerilor.

După o serie de reconfigurări de platformă, ajustări ale codului de program şi testări repetate, situaţia a putut fi ameliorată, testele finale indicînd capacitatea de rulare a aplicaţiei cu 4300 utilizatori conectaţi concomitent, care generau o sarcină medie de 220 solicitări pe secundă în regim continuu timp de 12 ore cu timp mediu de răspuns ce fluctua în limitele admisibile 1-1,5 secunde.

Avînd experienţa alegerilor prezidenţiale din 2016 şi luînd în calcul interesul sporit faţă de scrutinul parlamentar din 2019, pentru pagina www.cec.md au fost stabilite cerinţe de funcţionare stabilă la sarcini de cca. 20000 utilizatori concomitenţi pe ora şi cca. 1000000 afişări de pagină în decurs de 24 ore, cu accesări în punctele de vîrf de pînă la 1500 pe secundă.

Primele teste de performanţă şi încărcare a paginii noi www.cec.md au arătat un rezultat mult inferior aşteptărilor şi necesităţilor pentru ziua alegerilor, astfel la 300 de solicitări pe secundă procesoarele serverului erau încărcate la 100%, timpul de răspuns a paginii depăşea 30 de secunde şi 75% din afişări erau mesaje de erori. Totodată au fost depistate o serie de vulnerabilităţi de securitate critice pe serverul de aplicaţie, ca de exemplu: XSS, SQLI, BSQLI ş.a.

În scopul optimizării paginii şi asigurării bunei funcţionări ai acesteia, în colaborare cu colegii din STISC, în regim de urgenţă au fost realizate un şir de activităţi, precum:

- unificarea surselor Javascript, unificarea imaginilor de la butoane, minimizarea resurselor solicitate de pagină;

- armonizarea cashing-ului pe nginx şi pe CMS;

- configurarea a 2 maşini virtuale dedicate cu capacităţi sporite pentru serverele de aplicaţie şi balansarea traficului de date către acestea.

În urma activităţilor descrise, pagina web a CEC a fost optimizată astfel încît să poată deservi concomitent un flux de pînă la 10 mii de utilizatori activi, cu un timp de răspundere de 0.005 milisecunde şi a putut fi testată cu încărcături de pînă la 1200 accesări pe secundă. Pentru a micşora accesările în ziua alegerilor şi pentru a direcţiona fluxul de accesări de pe www.cec.md spre platforma www.pv.cec.md, pentru ziua alegerilor a fost elaborat un index special, static, care să preia sarcina directă de pe paginile oficiale şi să permită un control suplimentar asupra fluxurilor de accesări.

Indexul urma să primească în primă instanţă toate accesările direcţionate atît spre www.cec.md, cît şi spre www.pv.cec.md, după care utilizatorii de internet urmau să aleagă ce vor să vizualizeze.

Pentru platforma web de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare sarcinile prevăzute în regimul de testare au constituit 6000 accesări pe secundă, după o serie de optimizări şi actualizări a platformei, scopul a fost atins, aplicaţia fiind pregătită pentru ziua alegerilor.

Pe parcursul zilei alegerilor toate 3 componente de sistem au funcţionat fără abateri de la scenariile de test, sarcinile preluate fiind încadrate în parametrii testaţi.

Modulul SIASA "Prezenţa la vot şi rezultate preliminare" şi-a început activitatea odată cu deschiderea primei secţii de votare în Tokyo, Japonia şi a rulat fără întreruperi sau abateri pe parcursul a 34 ore pînă cînd ultima secţie de votare din SUA a transmis procesul-verbal cu rezultate preliminare.

La ora 7:30 pe adresa www.cec.md a fost aplicat indexul de redirecţionare şi a fost lansată platforma www.pv.cec.md. Pentru fluidizarea si balansarea traficului de utilizatori şi conexiuni către resursele expuse în public, de către colegii din STISC în proces au fost antrenate 2 servere de balansare.

Astfel, în cadrul alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 pagina oficială CEC fost vizitată de aproximativ 100 de mii de utilizatori, care au generat peste 750 de mii de afişări pe pagină.

Totodată, sarcina cea mai mare şi cel mai mare flux de accesări a revenit aplicaţiei de afişare a mersului votării şi rezultatelor preliminare. Astfel, pe fiecare din cele 2 balansoare au fost înregistrate în medie 1,5 mln. conexiuni şi pînă la 10000 conexiuni concomitente. În perioada de vîrf între orele 23:00 – 01:00 în noaptea alegerilor traficul de date a atins cifra de 5Gbps.

Fiecare server pe parcursul zilei a făcut faţă la cîte circa 75 mln. solicitări redirecţionate spre platforma www.pv.cec.md.

Pe parcursul orelor de vîrf, odată cu închiderea secţiilor de votare, au început şi tentative de blocare şi sistare a platformelor de afişare a rezultatelor preliminare ale scrutinului parlamentar prin intermediul atacurilor cibernetice, fapt care nu şi-a atins scopul şi nu a putut periclita desfăşurarea transparentă a alegerilor https://sis.md/ro/comunicare/noutati/comunicat-4.

Capitolul 8

MODELUL, TEXTUL ŞI TIPARUL BULETINELOR DE VOT PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE

La referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 au fost utilizate 2 tipuri de buletine de vot, după cum urmează:

1. Pentru întrebarea de la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 "Sînteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?".

Modelul şi textul buletinului de vot cu această întrebare a fost aprobat prin hotărîrea CEC nr.2136 din 24 ianuarie 2019 şi a avut următoarele specificaţii: lungimea de 120 mm şi lăţimea de 160 mm, imprimat pe hîrtie opacă de culoarea galben pal.

2. Pentru întrebarea de la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 "Sînteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?".

Modelul şi textul buletinului de vot cu această întrebare a fost aprobat prin hotărîrea CEC nr.2136 din 24 ianuarie 2019 şi a avut următoarele specificaţii: lungimea de 120 mm şi lăţimea de 160 mm, imprimat pe hîrtie opacă de culoarea bej.

Pe fiecare buletin de vot au fost tipărite numărul de ordine al circumscripţiei electorale şi numărul secţiei de votare.

În vederea securizării procesului de vot, la înmînarea buletinului de vot, membrul biroului electoral a aplicat, în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în alt act de identitate în baza căruia alegătorul votează, ştampila specială cu inscripţia "Alegeri 24.02.2019".

În temeiul art.18, 26 şi 54 din Codul electoral, precum şi în baza deciziilor organelor electorale inferioare, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrile nr.2216 din 2 februarie 2019 şi nr.2289 din 9 februarie 2019, a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican: în număr total de 13 844 988 buletine de vot (10 321 972 în limba română şi 3 523 016 în limba rusă) dintre care 1 981 200 destinate secţiilor de votare din străinătate (1 617 800 în limba română şi 363 400 în limba rusă).

Avînd în vedere tirajul mare de buletine, Comisia în conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) lit.g) din Codul electoral, a contractat 3 tipografii de stat: Î.S. Complexul Editorial Poligrafic "UNIVERSUL" Î.S. "Combinatul POLIGRAFIC" Î.S.F.E.-P. "Tipografia Centrală". Numărarea şi împachetarea buletinelor de vot a fost efectuată manual de către angajaţii tipografiilor, fapt ce a dus la admiterea unor divergenţe nesemnificative a numărului de buletine de vot solicitate de către birourile electorale şi cele primite de la tipografie. În acest sens, întru evitarea admiterii unor asemenea erori pe viitor, Comisia va solicita tipografiilor să identifice mecanismele necesare în vederea automatizării procesului de numărare şi împachetare a buletinelor de vot.

Capitolul 9

ZIUA VOTĂRII

9.1. Votarea pe teritoriul Republicii Moldova

În scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a stabilit, prin hotărîrea nr.1914 din 11 decembrie 2018, responsabilităţi suplimentare pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi pentru următoarele autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţii:

- Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

- Ministerul Afacerilor Interne;

- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

- Serviciul de Informaţii şi Securitate;

- Agenţia Servicii Publice;

- Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

- Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

- ÎS "Radiocomunicaţii";

- SA "Moldtelecom".

Pe tot parcursul perioadei electorale, autorităţile şi instituţiile mai sus enumerate, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale, au prezentat Comisiei periodic, o dată la 10 zile, note informative despre mersul executării acestei hotărîri.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a întreprins măsurile necesare pentru:

- asigurarea alimentării fără întrerupere cu energie electrică a sediilor organelor electorale;

- asigurarea la nivel naţional a accesului către secţiile de votare (pregătirea drumurilor naţionale şi a întreprinderilor rutiere pentru sezonul de iarnă).

Din partea Ministerului Afacerilor Interne executarea hotărîrii nr.1914 din 11 decembrie 2018 a fost asigurată de Inspectoratul General al Poliţiei şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Inspectoratul General al Poliţiei:

- şi-a antrenat angajaţii în procesul de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi securităţii publice în circumscripţiile electorale, prevenire şi contracarare a acţiunilor ilegale, fixare şi documentare a evenimentelor desfăşurate.

În total, au fost antrenaţi 8244 de angajaţi, dintre care 3978 – pentru paza secţiilor de votare şi a sediilor consiliilor electorale de circumscripţie, 3722 (inclusiv rezerva de 2550) – pentru asigurarea ordinii publice şi reacţionarea la sesizările cetăţenilor. Pentru documentarea încălcărilor electorale au fost constituite 544 de grupe;

- a asigurat securitatea şi ordinea publică la sediile consiliilor electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale în perioada înregistrării grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii, primirii documentelor şi înregistrării candidaţilor la funcţia de deputat şi a participanţilor la referendumul republican consultativ;

- a asigurat escortarea unităţilor de transport implicate în transportarea buletinelor de vot şi a documentaţiei electorale către cele 48 de consilii electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale;

- a asigurat securitatea şi ordinea publică la întrunirile electorale organizate şi desfăşurate pe teritoriul ţării (în total, 3232 de întruniri la care au participat cca 248790 de persoane);

- a înregistrat 391 de cazuri privind presupuse încălcări/incidente ce au avut loc în perioada electorală;

- Inspectoratul Naţional de Patrulare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a eliberat 58 de autorizaţii privind amplasarea afişajului electoral pe partea exterioară a unităţilor de transport.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă:

- a pregătit forţele şi mijloacele pentru reacţionarea operativă în caz de apariţie a unor eventuale incendii sau situaţii excepţionale;

- a asigurat cooperarea şi schimbul permanent de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de nivelul I şi II în vederea prevenirii situaţiilor excepţionale;

- a efectuat instruirea membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu remiterea instrucţiunilor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;

- a antrenat 595 de angajaţi şi 128 de autospeciale de intervenţie pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor şi altor situaţii excepţionale în timpul desfăşurării votării la 24 februarie 2019.

- a pus la dispoziţia Comisiei Electorale Centrale un generator electric;

- suplimentar a desemnat o persoană responsabilă pentru cazul întreruperii neprogramate a furnizării energiei electrice în perioada 19-25 februarie 2019.

 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene:

- a transmis instrucţiuni concrete misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, în vederea actualizării, acumulării informaţiei reale privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate;

- a informat cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate despre oportunitatea şi necesitatea înregistrării prealabile pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale pentru participarea la votare;

- a ordonat tuturor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare să raporteze numărul cererilor de înregistrare prealabilă depuse de către cetăţeni la sediile acestora, precum şi să le transmită către Minister pentru a fi înaintate Comisiei;

- a solicitat acceptul oficial din partea statelor de acreditare pentru deschiderea secţiilor de votare, inclusiv celor extrateritoriale;

- a desemnat preşedinţi pentru toate birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate. În acest sens, a delegat suplimentar 43 de colaboratori ai Ministerului;

- a identificat localurile necesare pentru secţiile de votare extrateritoriale;

- a constituit componenţa birourilor electorale şi a operatorilor secţiilor de votare din rîndul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare şi al diasporei;

- a informat cetăţenii aflaţi în străinătate privind desfăşurarea alegerilor parlamentare, cu specificarea zilei, orelor de votare şi adreselor juridice ale secţiilor de votare, precum şi a documentelor necesare pentru votare;

- comunicatele, anunţurile şi bannerele au fost plasate pe site-urile misiunilor şi oficiilor consulare şi paginile oficiale ale acestora în reţele de socializare, precum şi au fost difuzate prin intermediul asociaţiilor şi comunităţilor ale cetăţenilor Republicii Moldova din străinătate;

- a comunicat organelor de menţinere a ordinii publice din statele de acreditare despre desfăşurarea alegerilor în vederea asigurării măsurilor de protecţie şi siguranţă în perimetrul secţiilor de votare;

- a asigurat instruirea tuturor colaboratorilor desemnaţi în calitate de membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;

- a recepţionat de la consiliile electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale nr.49, nr.50 şi nr.51 buletinele de vot (conform tirajului aprobat de către Comisia Electorală Centrală), echipamentul de filmare video, calculatoare, ştampile şi alte materiale electorale necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare;

- a repartizat buletinele de vot şi materiale electorale birourilor electorale ale secţiilor de votare din circumscripţiile electorale uninominale menţionate şi ulterior le-a remis, fiind asigurate măsurile necesare de securitate (pază, escortă etc.);

- a acordat suportul necesar consiliilor electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale nr.49, nr.50 şi nr.51 la constituirea componenţei birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a operatorilor din cadrul acestora.

 Serviciul de Informaţii şi Securitate:

- a efectuat măsuri de ajustare a SIAS "Alegeri";

- a asigurat securitatea acţiunilor care au ţinut de confecţionarea matriţei buletinelor de vot, tipărirea şi distribuirea buletinelor de vot, lichidarea matriţei, neadmiterea accesului neautorizat la mijloacele tehnice, inclusiv la tipărirea buletinelor de vot şi a altor documente electorale;

- a colaborat cu Comisia Electorală Centrală pe segmentul acreditării mass-media din străinătate pentru reflectarea procesului electoral.

Agenţia Servicii Publice a întreprins măsurile necesare pentru:

- asigurarea actualizării datelor despre cetăţeni din Registrul de stat al populaţiei în conformitate cu prevederile contractului nr.114-WS de prestare a serviciilor informaţionale din 16 noiembrie 2018 în Registrul de stat al alegătorilor;

- conlucrarea cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale abilitaţi prin lege să înregistreze actele de naştere, căsătorie şi deces în satele (comunele) şi oraşele unde nu sînt create servicii de stare civilă.

- asigurarea confecţionării buletinelor de identitate în baza tuturor cererilor depuse în perioada 24 ianuarie – 21 februarie 2019 pînă la 22 – 23 februarie 2019, inclusiv în cazul în care termenul limită a comenzii a depăşit aceste zile, indiferent de tariful achitat;

- eliberarea gratuită şi simplificată a buletinelor de identitate provizorii la solicitarea cetăţenilor Republicii Moldova în perioada 19 – 24.02.2019;

- asigurarea activităţii în ziua de 24 februarie 2019 a tuturor serviciilor de eliberare a actelor de identitate din cadrul Direcţiei generale acte de identitate conform programului de lucru între orele 7.00 şi 21.00, înmînarea buletinelor de identitate confecţionate şi eliberarea buletinelor de identitate provizorii în mod gratuit.

 Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei:

- a elaborat şi a monitorizat executarea circularei nr.01-DSP 1919 din 27 decembrie 2018, prin care a indicat furnizorilor de comunicaţii electronice S.A. "Moldtelecom", Î.M. "Orange Moldova" S.A. şi Î.M. "Moldcell" S.A. să organizeze în cele mai bune condiţii activităţile de întreţinere şi funcţionare garantată a reţelelor de comunicaţii electronice, în special ale conexiunilor realizate la secţiile de votare.

Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică pentru asigurarea conexiunii securizate în cadrul reţelei informaţionale, parte componentă a SIAS "Alegeri", a întreprins următoarele măsuri:

- a monitorizat şi a asigurat securitatea cibernetică a paginii web oficiale a Comisiei Electorale Centrale.

- a efectuat lucrările de pregătire a platformei centralizate pentru crearea conexiunilor securizate;

- a verificat şi ajustat capacităţile de transport date pentru asigurarea conexiunilor securizate;

- a testat şi verificat conexiunile securizate pe unele calculatoare care ulterior au fost antrenate în alegeri;

- a actualizat sistemul centralizat de gestionare şi aplicaţia client conform normelor de securitate actuale;

- în colaborare cu reprezentanţii Comisiei a înregistrat calculatoare noi şi a verificat conturile existente în sistemul centralizat de asigurare a conexiunilor VPN;

- a elaborat planul de testare a platformei centralizate care asigură conexiunile securizate VPN pentru efectuarea testelor stres.

- a creat infrastructura de rezervă a SIAS "Alegeri" pe platforma virtuală a Serviciului;

- a testat toate scenariile posibile de indisponibilitate a sistemului şi trecerea la sistemul de rezervă în conformitate cu planul de testare convenit între Comisie şi Serviciu. A pregătit infrastructura şi personalul tehnic pentru testările naţionale din 19.02.2019;

- a efectuat teste de redundanţă a infrastructurii de reţea a Serviciului;

- a creat conexiune de rezervă în platforma MD-IX.

ÎS "Radiocomunicaţii" a asigurat funcţionarea continuă a echipamentului tehnic de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea programelor naţionale de radio şi televiziune, cu excepţia cazurilor de întrerupere a furnizării energiei electrice. Totodată, pentru perioadele deconectărilor de durată de la energia electrică, staţiile întreprinderii au dispus de diesel-generatoare.

S.A. "Moldtelecom":

- a emis ordinul "Cu privire la asigurarea bunei desfăşurări a alegerilor parlamentare din 24.02,.2019" în scopul asigurării în perioada electorală a funcţionării fiabile a reţelelor telefonice şi a disponibilităţii serviciilor de transport date (Internet) pentru secţiile de votare.

- a conectat prin tehnologii de conexiune fixă (FTTx/ADSL) şi de conexiuni mobile 2001 de secţii de votare, restul secţiilor fiind asigurate cu servicii de transport date prestate de alţi operatori.

Comisia a luat act de informaţiile prezentate periodic (o dată la 10 zile) de autorităţile şi instituţiile enumerate mai sus, adoptînd în acest sens în total şase hotărîri: nr.2005 din 28.12.2018, nr.2063 din 9.01.2019, nr.2115 din 22.01.2019, nr.2241 din 5.02.2019, nr.2351 din 19.02.2019 şi nr.2390 din 22.02.2019.

La data de 10 decembrie 2018, numărul total de alegători înscrişi în Registrul de stat al alegătorilor a fost de 3 265 997, dintre care 1 719 911 persoane (52,66%) sunt femei, iar 1 546 086 persoane (47,34%) – bărbaţi. Din numărul total de 3 265 997 alegători, 2 824 874 persoane puteau fi arondate la secţiile de votare în baza înregistrării la domiciliu/reşedinţă valabilă, iar ceilalţi 210 890 sunt cetăţenii cu drept de vot care au emigrat peste hotarele ţării, precum şi persoane care au cetăţenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă.

Astfel, în scopul bunei desfăşurări a procesului de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 şi aplicării uniforme a prevederilor legale aferente procesului de votare în cazul unor categorii de alegători, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîrea nr.2089 din 15 ianuarie 2019, prin care a stabilit, pentru alegătorii care nu aveau înregistrare la domiciliu şi/sau reşedinţa le era expirată, posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, dar numai pentru candidaţii din circumscripţia naţională şi la referendumul republican consultativ, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Au fost exceptate de la norma generală (conform căreia alegătorii votează în baza actului de identitate ce atestă domiciliul sau reşedinţa valabilă) mai multe categorii de alegători, printre care: studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă; alegătorii cu drept de vot care în ziua votării se află în spitale, staţiuni balneare, case de odihnă, amplasate în altă localitate decît locul permanent de trai; persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti; persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă; persoanele în privinţa cărora este aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu; persoanele care îşi satisfac serviciul militar.

Categoriile de alegători menţionate mai sus, au participat la votare în baza listei electorale suplimentare, sau, după caz, în baza listei pentru votare la locul aflării.

În conformitate cu art.58, alin.(7) din Codul electoral, biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rînd la secţia de votare respectivă să-şi realizeze dreptul la vot, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală. Astfel, în ziua votării, birourile electorale ale trei secţii de votare constituite pe teritoriul Republicii Moldova au solicitat prelungirea programului de lucru pentru a da posibilitate tuturor cetăţenilor să-şi exercite dreptul la vot (secţiile de votare nr.10/12 mun. Bălţi, nr.17/4 Nisporeni şi nr.40/1 Cimişlia).

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripţia naţională şi în circumscripţiile uninominale, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală a constatat, prin Hotărîrea CEC nr.2414 din 3 martie 2019, că în listele electorale de bază au fost incluşi 2 803 573 alegători.

La alegerile parlamentare în circumscripţia naţională au participat 1 457 220 alegători, dintre care 76 583 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 37 257 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale au participat la votare 1 441 326 alegători, dintre care 76 642 persoane şi-au exercitat dreptul la vot în secţiile de votare deschise în străinătate, iar 36 696 persoane – în secţiile de votare constituite pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni.

În urma analizei rapoartelor de activitate ale consiliilor, întocmite după ziua alegerilor, s-a stabilit că în baza buletinului de identitate provizoriu au votat 2915 alegători, iar în conformitate cu art.44 alin.(7) din Codul electoral, în baza certificatelor pentru drept de vot au votat 18 395 alegători, dintre care 12 058 alegători, în baza certificatelor pentru drept de vot pentru circumscripţia naţională, iar 6 337 alegători în baza certificatelor pentru circumscripţia uninominală.

Totodată, potrivit prevederilor art.60 alin.(4) din Codul electoral, la locul aflării (cu urna de vot mobilă) au votat 35 041 alegători.

Conform datelor conţinute în rapoartele consiliilor electorale de circumscripţie, în timpul votării în secţiile de votare, precum şi la procesul de numărarea voturilor în secţiile de votare au asistat:

- reprezentanţi cu drept de vot consultativ şi observatori ai concurenţilor electorali 8 943 persoane;

- observatori internaţionali 1 298 persoane;

- observatori naţionali din partea asociaţiilor obşteşti 2503 persoane;

- reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă 242 persoane.

Conform art.93 alin.(2) din Codul electoral, studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind înscrişi în lista suplimentară, iar la rubrica "Notă" din această listă se indică instituţia de învăţămînt la care aceştia sînt înmatriculaţi. În aceste condiţii, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în baza procedurii descrise mai sus au votat 692 studenţi.

9.2. Votarea în secţiile de votare deschise în străinătate

Pentru referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru secţiile de votare din străinătate a fost tipărite:²

__________________________

² * Tirajul buletinelor de vot a fost aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2216 din 2 februarie 2019 cu privire la stabilirea tirajului buletinelor de vot la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru secţiile de votare din străinătate

√ 495 300 buletine de vot pentru întrebarea "Sînteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?" (în limba română - 404450, iar în limba rusă - 90850);

√ 495 300 buletine de vot pentru întrebarea "Sînteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?" (în limba română - 404450, iar în limba rusă - 90850).

Plafonul maxim admis al buletinelor de vot distribuite pentru o secţie de votare din străinătate, conform art.54 alin.(3) din Codul electoral, a fost majorat pînă la 5 mii.

Listele electorale, buletinele de vot, precum şi alte materiale şi documente electorale au fost transmise secţiilor din străinătate de către Comisia Electorală Centrală prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi în străinătate a fost lansată aplicaţia Diaspora.Voteaza.md. În funcţie de geolocalizarea utilizatorului, aplicaţia indica trei cele mai apropiate secţii de votare şi traseul după google.maps sau după o altă aplicaţie din telefon sau calculator. Prin intermediul aceleiaşi aplicaţii, alegătorii au putut afla adresa fizică a secţiei de votare, denumirea instituţiei sau clădirii în incinta căreia se afla sediul acesteia, precum şi cît de aglomerată este secţia de votare.

Astfel, pe parcursul zilei alegerilor, funcţionarii electorali din cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare deschise în străinătate, o dată pe oră (la oră fixă), au atribuit, într-un tabel/fişier on-line, una dintre 3 valori corespunzătoare, care reflecta situaţia aşteptării alegătorilor. Astfel, accesînd pagina Diaspora.Voteaza.md, aceştia puteau fi informaţi în prealabil despre timpul aşteptării în faţa secţiilor de votare.

În conformitate cu art.58, alin.(7) din Codul electoral, biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rînd la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile, informînd despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală. Astfel, în ziua votării, biroul electoral al secţie de votare nr.49/7 din or. Tel-Aviv, Israel, constituită în străinătate, a solicitat prelungirea programului de lucru pentru a da posibilitate tuturor cetăţenilor să-şi exercite dreptul de vot.

În ziua alegerilor, la secţiile de votare deschise peste hotarele ţării s-a prezentat la vot un număr de 76 583 alegători. Dinamica participării la votare în străinătate în cadrul ultimelor scrutine parlamentare şi a celui prezidenţial din 2016 este prezentată în Figura 4.

Fig. 4. Votul peste hotare (2009 – 2018)

9.3. Votarea în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni

La alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) au putut vota la secţiile de votare distincte pe teritoriul Republicii Moldova şi atribuite acelor două circumscripţii uninominale constituite pentru aceştia.

Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.2110 din 19 ianuarie 2019, a stabilit organizarea a 47 secţii de votare distincte, în vederea asigurării exercitării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova: 22 secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi 25 de secţii de votare pentru circumscripţia uninominală nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender

Astfel, alegătorii domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale care au fost atribuite circumscripţiei uninominale nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol au avut dreptul să voteze la oricare secţie de votare care aparţine acestei circumscripţii, la fel şi alegătorii cu domiciliul în localităţile atribuite circumscripţiei uninominale nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender au putut să voteze la oricare secţie de votare, dar care să aparţină circumscripţiei uninominale nr.48.

Alegătorii, care au votat la aceste secţii de votare distincte, au fost înscrişi într-o listă electorală suplimentară, al cărei model a fost dat în anexa nr.5 la hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2090 din 15 ianuarie 2019. Prin aplicarea semnăturii într-o rubrică specială din lista electorală suplimentară ei au declarat pe propria răspundere despre abţinerea de la votarea multiplă şi despre faptul că au fost informaţi cu privire la răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

Conform proceselor-verbale prezentate de Consiliul electoral al circumscripţiei uninominale nr.47, oraşele Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol şi de Consiliul electoral al circumscripţiei uninominale nr.48, oraşul Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender, la votare în ziua de 24 februarie 2019 au participat în total 37 257 alegători domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului: pe circumscripţia uninominală nr.47 – 17 745 alegători, iar pe circumscripţia uninominală nr.48 – 19 512 alegători.

În scopul garantării securităţii procesului de votare la secţiile de votare din localităţile aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală a făcut apel către observatorii naţionali, internaţionali şi Comisia Unificată de Control, în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a procesului electoral în cadrul acestor secţii de votare distincte.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, în baza atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor Codului electoral, să întreprindă toate măsurile necesare privind menţinerea ordinii publice în localităţile unde îşi au sediul secţiile de votare, iar Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la pct.5 din Regulamentul de activitate a Biroului de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, Comisia a solicitat suportul în asigurarea accesului alegătorilor din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) la procesul electoral şi la secţiile de votare respective.

Capitolul 10

ACCESIBILITATEA PROCESULUI ELECTORAL PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI

În calitatea sa de organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală întreprinde în mod continuu acţiuni menite să asigure condiţii de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, pe parcursul anului 2018, în procesul de revizuire a cadrului normativ al Comisiei Electorale Centrale prin prisma aplicării sistemului electoral mixt în cadrul alegerilor parlamentare, au fost ajustate prevederile Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2625 din 12 august 2014, prin stabilirea regulilor ce vizează amplasarea secţiilor de votare în sedii accesibile şi prin fixarea rigorilor noi privind accesibilitatea traseelor către acestea, a intrărilor în secţiile de votare, delimitarea căilor de acces etc.

Conform prevederilor instrucţiunii, la cererea organelor administraţiei publice locale, dotările secţiilor de votare au fost completate cu un număr suplimentar de cabine de vot pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii.

În vederea facilitării procesului de votare al persoanelor cu dizabilităţi de vedere, fiecare secţie de votare a fost asigurată cu plicuri-şablon pentru buletine de vot şi cu lupe speciale. Plicul-şablon este executat dintr-un material flexibil, deschizătura este pe partea stîngă, plicul are aceeaşi lungime ca şi buletinul de vot obişnuit, pe partea superioară sunt tipărite cu cifre arabe şi imprimate alături în limbaj Braille numerele de ordine ale concurenţilor aşa cum sunt aranjaţi în buletinul de vot, iar în partea dreaptă are perforaţii speciale pentru aplicarea ştampilei "Votat.

Pe parcursul anului 2018, Comisia Electorală Centrală a realizat sesiuni de informare în colaborare cu organizaţii non-guvernamentale specializate pe domenii de dizabilitate (vizuale, auditive, locomotorii, psihosociale şi intelectuale), cu suportul PNUD Moldova. De asemenea, au fost elaborate şi distribuite materiale informative şi motivaţionale, precum "Ghidul Alegătorului", versiunea "Uşor de citit, uşor de înţeles" (în română şi rusă) dedicat persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi dificultăţi de învăţare, care conţine texte simple însoţite de imagini sugestive despre alegeri şi cum se exercită dreptul la vot. Pînă a fi editat, Ghidul a trecut un "test" prealabil, în cadrul unor exerciţii şi simulări pentru persoane cu diverse dizabilităţi, desfăşurate în municipiile Chişinău, Bălţi şi Comrat. La ateliere au participat în jur de 130 de persoane cu dizabilităţi, experţi, voluntari, funcţionari electorali şi jurnalişti. Scopul acestor exerciţii a constat în prezentarea tehnicilor şi instrumentelor prin care alegătorii cu necesităţi speciale să-şi poată exercita dreptul la vot. În acest mod funcţionarii au avut ocazia să exerseze şi să simtă la propriu necesităţile speciale ale unei persoane în scaun rulant, utilizator de baston alb sau cu deficienţe de vorbire şi auz.

Broşurile "Democraţia contează – Participă!" şi "Democraţia se învaţă" au fost tipărite în limbaj Braille şi audio cu acelaşi conţinut, dedicate persoanelor cu dizabilităţi de vedere. De menţionat că broşura "Democraţia contează – Participă!" a fost realizată în patru limbi: română, rusă, găgăuză şi romă, iar posterul informativ privind sistemul mixt în trei limbi: română, rusă, găgăuză. Pe durata campaniei au fost lansate patru spoturi motivaţionale şi opt infografice în limba română, subtitrate în limba rusă şi însoţite de translare mimico-gestuală.

Asociaţia Obştească Alianţa INFONET a comunicat Comisiei Electorale Centrale printr-o adresă despre faptul că împreună cu alte asociaţii continuă să implementeze proiectul numit "Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic şi incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilităţi", solicitîndu-i aprobarea acţiunilor prevăzute pentru ziua alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 şi confirmarea persoanelor desemnate pentru susţinerea acestor acţiuni, precum:

1) translarea de către doi interpreţi a comunicărilor oficiale în limbajul mimico-gestual din incinta Comisiei;

2) instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secţii de votare cu sediul în oraşul Basarabeasca, municipiile Chişinău şi Bălţi, unde locuiesc compact persoane cu dizabilităţi de vedere şi deservirea acestora de către trei operatori, cîte unul pentru fiecare secţie de votare;

3) desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală, la cererea persoanelor cu dizabilităţi de auz, în cadrul a cinci secţii de votare din mun. Chişinău, cu suportul a cinci interpreţi, cîte unul pentru fiecare secţie de votare;

4) realizarea transmisiunii în direct, de către un operator, a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova;

5) realizarea transmisiunii în direct, de către un operator, a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei la postul Radiovision (post de radio pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere din Republica Moldova).

Proiectul este realizat de Asociaţia Obştească Alianţa INFONET în parteneriat cu Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vederea Slabă "LOW VISION", Asociaţia Surzilor din Moldova şi Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare a Asociaţiei Nevăzătorilor din Moldova, Centrul Speranţa şi Asociaţia MOTIVAŢIE din Moldova, cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene în cadrul proiectului "Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive şi corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE şi OSCE/ODIHR şi angajamentelor internaţionale în domeniul drepturilor omului", finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

Iniţiativa comună a acestor asociaţii obşteşti îşi propune să analizeze, să dezbată public, să identifice şi să promoveze modele de vot egal, direct, secret şi liber exprimat pentru persoanele cu deficienţe de vedere, auditive, locomotorii, intelectuale şi psihosociale.

Comisia a aprobat realizarea acţiunilor solicitate, prin hotărîrea nr.2344 din 17 februarie 2019, inclusiv în contextul angajamentului pe care şi l-a asumat de a întreprinde măsuri care să asigure condiţii de participare neasistată la procesul electoral a persoanelor cu dizabilităţi pentru realizarea drepturilor constituţionale ale acestora, în baza Declaraţiei privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi şi a Regulamentului cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi. Conform hotărîrii, a fost aprobată desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei şi instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a trei secţii de votare cu sediul în oraşul Basarabeasca, municipiile Chişinău şi Bălţi, unde locuiesc compact persoane cu dizabilităţi de vedere, au fost confirmaţi trei operatori responsabili de deservirea STVCI. Prin aceeaşi hotărîre, Comisia a aprobat desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală la cererea persoanelor cu dizabilităţi de auz, în cadrul a cinci secţii de votare din mun. Chişinău şi a dat acordul pentru realizarea transmisiunii în direct a comunicărilor oficiale din incinta Comisiei pe pagina de Facebook a Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova şi la postul Radiovision.

Persoanele delegate de asociaţiile obşteşti (translatori şi operatori) au semnat un angajament de imparţialitate şi au facilitat accesul persoanelor cu dizabilităţi la procedura de vot, de asemenea au asigurat comunicarea dintre alegătorii cu dizabilităţi de auz/vedere şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare vizate, care au acordat suportul şi asistenţa logistică necesară.

În cadrul proiectului "Demers pentru alegeri incluzive, progres democratic şi incluziunea electorală a persoanelor cu dizabilităţi" asociaţiile obşteşti respective, în parteneriat cu CEC şi CICDE, au realizat sonorizarea audio a listelor de candidaţi la alegerile parlamentare, pentru a le oferi acestor persoane o oportunitate suplimentară de a se informa.

De asemenea, pentru scrutinul parlamentar a fost realizat posterul în format A1 "Procedura de vot în limbajul semnelor" ce conţinea şi QR coduri, care în urma scanării redirecţionează alegătorii cu deficienţe de auz la fişiere video de pe canalul YouTube unde se explică procedura de vot prin limbaj mimico-gestual.

De notat că 15 spoturi video au fost elaborate de CEC în perioada electorală pentru informarea alegătorilor şi motivarea participării la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019. Acestea au fost însoţite de subtitrare în limba rusă şi translare mimică-gestuală, fiind realizată şi varianta audio a acestora pentru posturile radio.

La data de 16 ianuarie 2019, în cadrul proiectului a fost lansat programul de capacitare civică şi politică pentru 50 de femei din ţară cu diverse tipuri de dizabilităţi. Programul este format din trei module de instruire şi mentorat şi are drept scop consolidarea capacităţilor şi încurajarea femeilor cu dizabilităţi din diferite localităţi să candideze la funcţii elective.

În ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, conform datelor din procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votării, întocmite de consiliile electorale, s-a stabilit că la votare au participat 4537 persoane cu diverse dizabilităţi.

Capitolul 11

MONITORIZAREA REFERENDUMULUI REPUBLICAN CONSULTATIV DIN 24 FEBRUARIE 2019

Observatorii acreditaţi de Comisie au fost în drept să monitorizeze atît organizarea şi desfăşurarea scrutinului parlamentar, cît şi cel refendar. În mare parte, solicitările privind acreditarea persoanelor în calitate de observatori naţionali şi internaţionali au vizat doar alegerile parlamentare.

Totodată, trei demersuri au conţinut solicitări de acreditare inclusiv pe componenta referendumului republican consultativ:

- Institutul Republican Internaţional (IRI) - 38 de persoane;

- Centrul de Consultanţă şi Educaţie Civică - 6 persoane;

- Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Republica Moldova - 15 persoane.

Menţionăm că toate cererile de acreditare depuse la CEC au fost soluţionate favorabil, niciunei persoane nu i-a fost refuzată acreditarea.

Pentru monitorizarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova 24 februarie 2019, consiliile electorale ale circumscripţiilor uninominale au acreditat 2503 observatori din partea concurenţilor electorali şi asociaţiilor obşteşti.

În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali la alegerile Parlamentului Republicii Moldova şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, în temeiul art.18 alin.(2) şi 68 alin.(7) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.17 din Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, Comisia Electorală Centrală a constituit Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali pe lîngă CEC³ (hotărîrea nr.2277 din 8 februarie 2019). Sediul Oficiului de protocol a fost stabilit în incinta Comisiei Electorale Centrale. Prin aceeaşi hotărîre au fost stabilite şi atribuţiile acestuia.

__________________________

³ https://bit.ly/2BWtPLz

În calitate de suport informaţional Comisia Electorală Centrală a pus la dispoziţia observatorilor acreditaţi următoarele materiale tipărite: Codul electoral (în limbile română, rusă şi engleză⁴) şi Ghidul observatorului (în limbile română şi engleză)⁵.

__________________________

⁴ https://bit.ly/2U8dYRq

⁵ https://bit.ly/2tJXnre

Capitolul 12

REFLECTAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI ŞI A CAMPANIEI ELECTORALE ÎN MASS-MEDIA

Pentru asigurarea unei reflectări corecte, imparţiale şi echilibrate a campaniei electorale în mass-media, Consiliul Audiovizualului a aprobat Concepţia de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi a referendumului republican din 24 februarie 2019 de către instituţiile mass-media audiovizuale din Republica Moldova⁶. Ulterior, la 21 decembrie 2019, CEC a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova⁷. Documentul stabileşte modul de acordare a timpilor de antenă gratuiţi şi contra plată pentru publicitate electorală, organizarea dezbaterilor electorale şi principiile de reflectare a campaniei electorale în instituţiile audiovizualului, presa scrisă, internet şi telefonia mobilă.

__________________________

⁶ https://bit.ly/2BTwupo

⁷ https://bit.ly/2XpoF3W

În campania electorală pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, radiodifuzorii naţionali au acordat gratuit concurenţilor electorali/participanţilor la referendum cîte 5 minute de emisie la televiziune şi 10 minute la radio în scopul expunerii programelor electorale şi informării alegătorilor. Radiodifuzorii publici au acordat gratuit concurenţilor electorali/participanţilor la referendum timp de antenă pentru plasarea publicităţii electorale - cîte un minut pe zi. Pentru publicitate electorală contra plată, fiecare concurent electoral/participant la referendum a avut nu mai mult de 2 minute pe zi pe durata campaniei electorale la fiecare radiodifuzor.

În conformitate cu art.69 alin.(3) din Codul electoral şi prevederile Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.1992 din 21 decembrie, radiodifuzorii naţionali şi publici au fost obligaţi, iar cei locali şi regionali au fost în drept să organizeze dezbateri electorale în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi referendum în circumscripţia naţională. Radiodifuzorii locali/regionali au avut obligaţia, iar cei naţionali au avut dreptul să organizeze dezbateri electorale în campania electorală pentru alegerile parlamentare în circumscripţii uninominale. Dezbaterile electorale au fost organizate exclusiv în perioada campaniei electorale.

Conform prevederilor Codului electoral, în termen de 5 zile de la începutul perioadei electorale, radiodifuzorii sunt obligaţi să dea publicităţii şi să informeze Comisia şi Consiliul Audiovizualului cu privire la condiţiile în care acordă spaţiu publicitar, inclusiv preţul per minut şi alte servicii conexe. CEC a publicat aceste informaţii pe pagina sa web-oficială.⁸

__________________________

⁸ https://bit.ly/2GPnvKe

În perioada de referinţă pe teritoriul Republicii Moldova îşi desfăşurau activitatea 113 furnizori de servicii media (TV – 58, Radio – 55) care au informat, conform obligaţiei ce le revine, Consiliul Audiovizualului cu privire la reflectarea/nereflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019⁹.

__________________________

⁹ https://bit.ly/2IBG2uT

Campania electorală este perioada de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi dea votul. Pentru scrutinul parlamentar campania electorală începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

În temeiul prevederilor art.70 alin.(12) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.56 din Regulamentul sus-menţionat, Consiliul Audiovizualului a aprobat şi a prezentat Comisiei Electorale Centrale rapoarte asupra monitorizării principalelor buletine informative ale posturilor de "Moldova 1", "TV8", "Prime", "Publika TV", "Canal 2", "Canal 3", "Accent TV", "NTV Moldova", "Pro TV Chişinău", "Jurnal TV", "RTR Moldova", "Orhei TV" şi "Televiziunea Centrală" la capitolul respectării legislaţiei audiovizuale şi electorale, pentru perioada 25 ianuarie – 03 februarie 2019 (la 15.02.19¹⁰) şi pentru perioada 04 – 13 februarie 2019 (la 21.02.19¹¹)

__________________________

¹⁰ https://bit.ly/2Nvg1MV

¹¹ https://bit.ly/2XsX4ir

În conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) lit.r), Comisia organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice, cu blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale. Codul de conduită este o convenţie încheiată între concurenţii electorali şi reprezentanţii mass-media, care reglementează normele de conduită pentru concurenţii electorali/participanţii la referendum şi reprezentanţii mass-media implicaţi în procesul desfăşurării şi reflectării campaniei electorale.

Astfel, începînd cu data de 24 ianuarie, CEC a pus la dispoziţia părţilor interesate documentul pentru semnare¹². Semnatari în rîndul concurenţilor electorali înregistraţi au fost:

__________________________

¹² https://bit.ly/2UgPRA9

1. Partidul Democrat din Moldova,

2. Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova",

3. Blocul electoral "ACUM Platforma DA şi PAS",

4. Partidul Politic "Şor",

5. Partidul Politic Partidul Verde Ecologist,

6. Partidul Liberal.

Semnatari în rîndul instituţiilor mass-media au fost:

1. Media Alternativa AO TV8,

2. Postul de televiziune Jurnal TV,

3. Postul de televiziune Pro TV,

4. Compania Teleradio Moldova,

5. Canal 2,

6. Canal 3,

7. Publika TV,

8. Prime TV,

9. NTV Moldova,

10. STS Domaşnii,

11. Portalul de ştiri UNIMEDIA,

12. TVR Moldova.

În perioada electorală, Comisia a difuzat 106 anunţuri şi comunicate de presă privind activităţile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019.

Capitolul 13

SUSŢINEREA FINANCIARĂ A CAMPANIILOR ELECTORALE

PENTRU REFERENDUMUL REPUBLICAN CONSULTATIV

În conformitate cu prevederile art.41 alin.(2) lit.d) din Codul electoral şi ale pct.8 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a referendumului republican consultativ din data de 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1930 din 18 decembrie 2018, plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al participantului la referendum se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, luînd ca bază de calcul un coeficient înmulţit cu numărul de alegători din circumscripţia electorală în care are loc referendumul. Participanţii la referendum sînt partidele politice, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale înregistrate de Comisia Electorală Centrală.

Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 17.01.2018, în sumă de 6150,0 lei, mărimea coeficientului fiind de 0,25% din salariul mediu respectiv, astfel coeficientul constituind în expresie bănească 15,38 lei. Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al participanţilor la referendumul republican consultativ din data de 24 februarie 2019 a fost în mărime de 43 450 053,38 lei, acesta fiind stabilit prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1990 din 21 decembrie 2018.

În temeiul prevederilor art.43 alin.(1) şi (6) din Codul electoral, aplicate în modul corespunzător în cazul referendumului republican, şi în conformitate cu dispoziţiile pct.14 subpct. 2) şi 3) din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărîrea nr.3352 din 4 mai 2015, cu modificările ulterioare, precum şi potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a referendumului republican consultativ din data de 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea nr.1930 din 18 decembrie 2018, participanţii la referendum trebuie să prezinte Comisiei Electorale Centrale, o dată la două săptămîni, rapoarte privind veniturile şi cheltuielile din campania electorală pentru referendum, iar raportul pentru întreaga perioadă a campaniei cu 2 zile înainte de ziua alegerilor (în ziua de vineri).

În calitate de participanţi la referendum au fost înregistrate următoarele formaţiuni politice:

Partidul Democrat din Moldova (prin hotarîrea CEC nr.2006 din 28 decembrie 2018);

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (prin hotarîrea CEC nr.2007 din 28 decembrie 2018);

Partidul Politic "Democraţia Acasă" (prin hotarîrea CEC nr.2161 din 26 ianuarie 2019);

Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда" (prin hotarîrea CEC nr.2162 din 26 ianuarie 2019);

Partidul Politic "VOINŢA POPORULUI" (prin hotarîrea CEC nr.2163 din 26 ianuarie 2019).

În corespundere cu normele sus-menţionate, au prezentat rapoarte privind veniturile şi cheltuielile: Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Conform rapoartelor financiare prezentate, participanţii la referendum nu au depăşit plafonul stabilit prin hotărîrea nr.1990 din 21 decembrie 2018. În tabelul ce urmează se prezintă datele generalizatoare cu privire la veniturile şi cheltuielile participanţilor la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.

În baza prevederilor art.41 alin.(2) lit.c) din Codul electoral şi pct.4 subpct. 1) din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, în caz de nedeschidere la bancă a contului cu menţiunea "Fond electoral pentru referendum", concurentul electoral, în cazul de faţă participantul la referendum, urmează să informeze despre acest fapt Comisia, asigurînd desfăşurarea activităţilor ce nu implică cheltuieli financiare.

În acest sens, Comisia Electorală Centrală a fost informată de către Partidul Politic "Democraţia Acasă" şi Partidul Politic "VOINŢA POPORULUI" despre faptul că nu deschid cont electoral pentru campania electorală la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.

Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда", la data de 14 februarie 2019, a informat Comisia despre refuzul din partea Serviciului Fiscal de Stat de a lua la evidenţă fiscală contul bancar "Fond electoral" şi din această cauză nu va putea încasa venituri şi efectua cheltuieli. În vederea clarificării situaţiei, Comisia i-a solicitat Serviciului Fiscal de Stat, prin Adresa cu nr.CEC-8/276 din 14 februarie 2019, explicarea motivului pentru care participantului la referendum i-a fost refuzată luarea la evidenţă a contului bancar sus-menţionat. Conform răspunsului înregistrat sub nr.CEC-7/1761 din 20 februarie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a notat că Mişcarea Profesioniştilor "Speranţa-Надежда" în calitate de contribuabil are nestinsă o obligaţiune fiscală şi în această situaţie, în corespundere cu art.167 alin.(2) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să nu ia la evidenţă fiscală contul bancar.

În conformitate cu art.22 alin.(2) lit.d), art.43 alin.(4) din Codul electoral şi pct.18 din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, rapoartele privind veniturile şi cheltuielile participanţilor la referendum prezentate au fost plasate pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale (www.cec.md), la rubrica "Referendum din 24 februarie 2019"/"Susţinerea financiară" cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

Donaţii ce au depăşit suma de 75 mii lei a primit Partidul Democrat din Moldova. În baza dispoziţiilor pct.20 din Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale, Comisia a înaintat Serviciului Fiscal de Stat un demers privind verificarea provenienţei acestor donaţii.

Comisia a adoptat două hotărîri cu privire la rapoartele privind veniturile şi cheltuielile din campania electorală a participanţilor la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019:

- hotărîrea nr.2295 din 12 februarie 2019 a vizat rapoartele pentru situaţia din 4, 11, 18, 25 ianuarie 2019 şi 1, 8 februarie 2019;

- hotărîrea nr.2403 din 23 februarie 2019 s-a referit la rapoartele pentru întreaga perioadă a campaniei electorale.

Capitolul 14

INFORMAREA ŞI EDUCAŢIA ELECTORALĂ A ALEGĂTORILOR

Campania de informare "Votează. Alegerea ta contează"

Pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova şi referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, Comisia a organizat şi desfăşurat o amplă campanie de informare şi educaţie electorală, sloganul acesteia fiind unul sugestiv "Votează. Alegerea ta contează". Abordarea propusă de CEC a fost diferită de cea utilizată în campaniile anterioare, întrucît s-a urmărit o segmentare a populaţiei vizate de mesajele de informare, astfel încît acestea să fie relevante în funcţie de categoria de public spre care au fost direcţionate (alegătorii din diasporă, cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stînga Nistrului, tinerii alegători, persoanele cu nevoi speciale şi minorităţile etnice).

Scopul acestei campanii a fost de a informa alegătorii despre alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019, inclusiv despre procedurile conexe pregătirii alegerilor, care presupun implicarea alegătorilor (de ex.: implementarea votului mixt şi alegerea deputaţilor atît pe circumscripţia naţională, cît şi pe cele uninominale, particularităţi ale participării la votare a cetăţenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi ai celor din localităţile din stînga Nistrului, verificarea listelor electorale, obţinerea certificatului pentru drept de vot etc.).

Obiectivul principal propus pentru activităţile desfăşurate a constat în creşterea încrederii alegătorilor în procesul electoral şi încurajarea participării conştiente a alegătorilor la votare şi la alte procese electorale.

Pentru realizarea acestuia, au fost elaborate un şir de materiale ce au avut drept scop motivarea alegătorilor de a participa la vot, precum şi informarea despre procesul electoral. Toate materialele au fost difuzate/plasate pe întreg teritoriul ţării, precum şi în rîndul diasporei, peste hotare. Campania de informare şi educaţie electorală a avut o abordare integrată, modernă şi atractivă. Mesajele transmise către publicul larg au fost formulate clar şi concis, folosindu-se un limbaj comun şi accesibil. Toate materialele au fost produse în limbile română şi rusă.

În acest context, CEC a produs 13 spoturi video/audio, acestea au fost elaborate în limba română, subtitrate în limba rusă. E de menţionat că toate spoturile video elaborate de CEC au fost însoţite de translare mimico-gestuală fiind dedicate şi persoanelor cu dizabilităţi auditive. Acestea au fost difuzate de către furnizorii de servicii media din ţară, dar şi plasate şi distribuite pe reţelele sociale.

În cadrul campaniei de informare şi educaţie electorală au fost elaborate şi materiale printate: Codul electoral, Ghidul observatorului, Ghidul alegătorului din ţară, Ghidul alegătorului din străinătate. A fost tipărită o diversitate de postere motivaţionale şi informative pentru alegătorii din ţară şi de peste hotare (explică procedura de votare, acţiunile neadmise în secţia de votare, lista concurenţilor electorali în circumscripţia naţională şi a candidaţilor la funcţia de deputat în circumscripţia uninominală, atenţionează despre efectuarea filmării în secţie – "Atenţie! Urna de vot se filmează"), dar şi pentru observatori, funcţionarii electorali (Codul de conduită, acţiunile ce urmează a fi întreprinse de membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare după încheierea votării, procesele-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor pe circumscripţia naţională şi în cele uninominale), flyere cu informaţii utile pentru cetăţenii Republicii Moldova din ţară, dar şi pentru cei aflaţi peste hotare, pentru alegătorii domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului. Pentru tinerii alegători, în special primii votanţi, a fost tipărită Constituţia Republicii Moldova.

De asemenea, în cadrul campaniei de informare au fost utilizate diverse articole promoţionale ce conţin logoul campaniei (hanorace, genţi, pixuri, carnete, brăţări reflectorizante), precum şi 30 de billborduri stradale, care au fost amplasate pe drumurile naţionale, dar şi în toate centrele raionale, în sectoarele municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi în UTA Găgăuzia.

Pentru alegerile din 24 februarie 2019, CEC a lansat o nouă aplicaţie web - Diaspora.Voteaza.md¹³ - destinată cetăţenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova care, în ziua alegerilor, s-au aflat în afara ţării. Scopul acestui instrument a constat în facilitarea exercitării dreptului la vot¹⁴. Astfel, aplicaţia afişează cele mai apropiate trei secţii de votare faţă de locaţia utilizatorului, precum şi traseul către aceste secţii în Google Maps sau o altă aplicaţie din telefon sau calculator. Pe pagina Diaspora.Voteaza.md pot fi găsite şi informaţii despre secţia de votare, precum: adresa fizică, numele instituţiei sau clădirii în incinta căreia este deschisă acea secţie. Mai mult ca atît, pe acest site poate fi găsită întreaga listă a secţiilor de votare organizate peste hotarele Republicii Moldova - grupate pe ţări, în ordine alfabetică.

__________________________

¹³ https://diaspora.voteaza.md/

¹⁴ https://bit.ly/2EiEssM

Potrivit informaţiilor deţinute de CEC, din momentul lansării sale şi pînă în ziua alegerilor, pagina www.diaspora.voteaza.md a fost accesată de peste 42 mii de ori. Cele mai multe accesări au fost înregistrate ca fiind din Republica Moldova, Republica Italiană, România, Marea Britanie şi Germania. Cei mai mulţi utilizatori care au accesat pagina respectivă au vîrsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani.

Campania de informare 18

În perioada 2 ianuarie – 24 februarie 2019, CICDE a desfăşurat o campanie de informare a tinerilor prin reţelele de socializare Facebook şi Odnoklassniki. În cadrul campaniei au fost create şi distribuite 50 de mesaje grafice în limba româna şi rusă care conţineau informaţia cu privire la procedura votării, documentele necesare, resursele informaţionale despre alegeri etc.

Linia telefonică de informare 022880101

În perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019¹⁵, în contextul campaniei de informare a alegătorilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, CICDE, în comun cu CEC, au organizat o Linie telefonică destinată să ofere suport informaţional alegătorilor şi subiecţilor implicaţi în procesul electoral. Zilnic, între 6 şi 32 de operatori au răspuns la apeluri şi au efectuat apeluri de la/ către registratori/operatori/ funcţionari electorali şi alegători. Fiecare apel de intrare la care s-a oferit un răspuns de către operatorii Centrului de apel a fost documentat prin completarea unui tichet (descriere succintă şi clasificare după anumite criterii de sistematizare). Statisticile reflectate în raport sunt efectuate în baza tichetelor înregistrate.

__________________________

¹⁵ Centrul de Apel a funcţionat timp de 41 de zile, în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019, fără program în zilele de sâmbătă şi duminică, cu excepţia zilelor de 23 şi 24 februarie 2019, în care activitatea s-a desfăşurat 24/24 ore.

Astfel, pe parcursul activităţii Liniei de informare, au fost înregistrate în total 8947 apeluri de intrare, cu perfectarea a 6495 tichete şi 9086 apeluri de ieşire. Diferenţa dintre numărul de apeluri de intrare şi numărul de tichete înregistrate o constituie apelurile efectuate de către solicitanţi în orele şi zilele în afara programului de activitate al Liniei telefonice sau apelurile nepreluate în cazul fluxului sporit de sunete. În toate cazurile apelurilor nepreluate, operatorii au efectuat apeluri de ieşire către solicitanţi şi au oferit informaţia/răspunsul necesar. Numărul total de apeluri în perioada de referinţă (03.01 – 26.02.2019), inclusiv separat pentru Ziua scrutinului, este redat în Figura nr.5.

Fig. 5. Evidenţa apelurilor telefonice de intrare şi ieşire către/ de la linia

telefonică de informare în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Cele mai multe apeluri s-au înregistrat:

√ în ziua alegerilor (24.02.19) – 2256 apeluri de intrare, cu 1917 tichete şi 698 apeluri de ieşire;

√ la data de 19.02.19 – prima zi a testării Sistemului SIAS "Alegeri", modulul "Prezenţa la vot", gestionat de operatorii din secţiile de votare – 1667 apeluri de intrare, cu 698 tichete şi 201 apeluri de ieşire;

√ la data de 20.02.19 – următoarea zi pentru testare – 676 apeluri de intrare, cu 468 tichete şi 600 apeluri de ieşire;

√ în preziua alegerilor (23.02.19) – 583 apeluri de intrare, cu 493 tichete şi 436 apeluri de ieşire.

În comparaţie cu scrutinele naţionale anterioare, a fost înregistrat un număr relativ sporit de apeluri în ziua următoare Zilei alegerilor (25.02.19) – 228 apeluri de intrare şi 51 apeluri de ieşire.

În prezilele alegerilor cele mai multe sunete au fost cu întrebări de la alegători despre procedura de votare, dar şi de la operatorii şi membrii BESV în legătură cu conexiunea la SIAS "Alegeri".

Cît priveşte apelurile de ieşire, cele mai multe au fost efectuate:

√ la data de 13.02.19 – 1143 apeluri de ieşire şi la data de 12.02.19 – 873 apeluri de ieşire, în scopul informării birourilor electorale despre desfăşurarea instruirilor, cu participarea preşedintelui şi operatorilor BESV;

√ în ziua alegerilor, 24.02.19 – 698 apeluri de ieşire – în mare parte au fost apeluri de revenire în cazul celor nepreluate, dat fiind un număr foarte mare de sunete concomitente în primele ore, odată cu conexiunea în sistem şi informarea despre deschiderea secţiilor de votare;

√ la data de 23.02.19 – 436 apeluri de ieşire, în special către secţiile de votare pentru verificarea pregătirii acestora către ziua alegerilor.

În total, în perioada de referinţă, prin intermediul Liniei de informare au fost adresate 6495 întrebări. Cele mai frecvente au fost despre procedura de vot – 1493 apeluri sau 23% din numărul total de apeluri (cîte buletine de vot va primi alegătorul, cu ce acte se votează, unde se aplică ştampila specială, unde votează alegătorul în cazul în care are domiciliu şi reşedinţă valabilă); SIAS "Alegeri" – 1331 apeluri (21%), ceea ce constituie cu 5% mai multe apeluri în comparaţie cu alegerile prezidenţiale din a. 2016; întrebarea privind secţia de votare la care votează alegătorul – a fost adresată de către 546 de cetăţeni, ceea ce constituie cu 5 puncte procentuale mai puţin decît la alegerile prezidenţiale din a. 2016, dar şi alte subiecte prezentate în Figura 6.

Tematica apelurilor la Linia de informare, perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig. 6. Detalierea tematică a apelurilor telefonice de intrare

la Linia de informare în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Analiza apelurilor după categoria de solicitanţi denotă că cele mai multe adresări au venit din partea cetăţenilor – 2259 apeluri, ceea ce constituie peste o treime dint numărul total (34,78%), comparabil cu acest număr este cel al operatorilor SIAS "Alegeri" – 2112 sau 32,52%, apelurile din partea registratorilor RSA au constituit 820 (12,63%) şi 1102 apeluri (circa 17%) au fost din partea funcţionarilor electorali (membri CECE şi BESV).

După cum a fost menţionat, de cele mai dese ori cetăţenii au solicitat informaţia despre procedura de votare – 1237 apeluri (21 de apeluri din numărul respectiv se referă la subiectul despre actele de identitate expirate), adresa secţiei de votare – 506 apeluri, alte 96 de apeluri au fost despre listele electorale. De asemenea, în 354 de cazuri, cetăţenii au solicitat datele de contact ale birourilor electorale sau ale consiliilor de circumscripţie.

Figura 7 reprezintă analiza apelurilor din perspectiva subiecţilor, iar Graficul nr.5 combină informaţia statistică despre tematica apelurilor pe categorii de subiecţi.

Numărul apelanţilor pe categorii de subiecţi

Fig. 7. Analiza apelurilor în funcţie de categoria de solicitanţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Din perspectiva de gen, cele mai active au fost femeile (peste 66% apeluri), aceasta fiind de fapt şi o reflectare a dezechilibrului de gen existent la nivel de funcţionari electorali. Cifra, de asemenea, este în creştere în comparaţie cu scrutinul naţional din a. 2016 (raportul de gen fiind 62% femei şi 38% bărbaţi).

Raport gender apelanţi,

perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig. 8. Raport gender apelanţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24.02.2019, a fost prevăzut şi un număr de Viber (+373 69780101), care a fost utilizat, în special, de către alegătorii şi funcţionarii electorali din secţiile de peste hotarele ţării.

Tematica apelurilor pe categorii de subiecţi,

perioada 03.01.19 - 26.02.19

Fig. 9. Tematica apelurilor pe categorii de subiecţi în perioada 03 ianuarie – 26 februarie 2019

Statistica comparativă pe categorii de apelanţi la Linia de informare

Capitolul 15

EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR

Procedurile de examinare şi soluţionare a litigiilor electorale sînt reglementate de Capitolul 12 Secţiunea 1 din Codul electoral, de Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3353 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare, de Codul de procedură civilă şi de Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

Codul electoral în art.71 alin.(1) şi regulamentul sus-menţionat garantează alegătorilor şi concurenţilor electorali/participanţilor la referendum dreptul de a depune contestaţii împotriva hotărîrilor, acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale, precum şi împotriva acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali/participanţilor la referendum.

Cu toate acestea, în perioada electorală, la organele electorale nu au fost depuse contestaţii în legătură cu referendumul republican consultativ.

Totodată, cadrul legal stabileşte că sînt litigii electorale care se soluţionează direct de către instanţele de judecată, fără respectarea procedurii prealabile (art. 72 alin, (3) din Codul electoral). Astfel, în perioada electorală pentru referendumul republican, la cererea Partidului Politic "Casa Noastră –Moldova", Curtea de Apel Chişinău a iniţiat cauza civilă în ordinea contenciosului administrativ către Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărîrii Comisiei nr.2159 din 26 ianuarie 2019, prin care s-a respins cererea de înregistrare a partidului vizat în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019. Contestatarul a solicitat instanţei obligarea Comisiei să adopte o hotărîre privind admiterea cererii Partidului Politic "Casa Noastră – Moldova" şi să-l înregistreze ca participant la referendum. În cadrul examinării, instanţa a constatat netemeinicia pretenţiilor şi a respins acţiunea. Subliniem că şi instanţa de recurs, analizînd argumentele recursului coroborate cu circumstanţele de drept care au stat la baza adoptării hotărîrii Curţii de Apel, a ajuns la concluzia de a respinge recursul şi a menţine hotărîrea din 1 februarie 2019 a Curţii de Apel Chişinău. În consecinţă, hotărîrea Comisiei nr.2159 din 26 ianuarie 2019 supusă controlului de legalitate a rămas în vigoare, ca fiind adoptată conform legii, competenţei şi procedurii.

Capitolul 16

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA REZULTATELOR

REFERENDUMULUI REPUBLICAN CONSULTATIV DIN 24 FEBRUARIE 2019

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării pentru referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabil referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru ambele întrebări supuse referendumului şi a constatat:

- pentru întrebarea "Sînteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?" supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2 803 608 persoane, iar la votare au participat 1 144 261 alegători sau 39,78 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Au optat "PENTRU" 744 529 cetăţeni.

Au votat "CONTRA" 266 188 cetăţeni.

- pentru întrebarea "Sînteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?" supusă referendumului, numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2 804 079 persoane, iar la votare au participat 1 143 397 alegători sau 39,74 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Au optat "PENTRU" 808 266 cetăţeni.

Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărîrea nr.2422 din 3 martie 2019, prin care a totalizat rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, a aprobat în acest sens Procesul-verbal al Comisiei Electorale Centrale privind totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru întrebarea nr.1 supusă referendumului "Sînteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?" şi Procesul-verbal al Comisiei Electorale Centrale privind totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru întrebarea nr.2 supusă referendumului "Sînteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile lor?".

În conformitate cu prevederile Codului electoral, hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu privire la totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 şi procesele-verbale ale Comisiei Electorale Centrale privind totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, pentru ambele întrebări supuse referendumului consultativ din 24 februarie 2019, se remit Curţii Constituţionale.