Hotărîre nr.25 din 14.07.2015 privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Hînceşti pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării

patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din

raionul Hînceşti pe anul 2014

nr. 25  din  14.07.2015

 (în vigoare 04.09.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 247-252 art. 27 din 04.09.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Hînceşti, dl Anatolie Loghin, ex-preşedintelui raionului Hînceşti, dl Grigorie Cobzac, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, dl Mihail Doruc, şefului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului raional Hînceşti, dna Valentina Manic, şefului interimar al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Hînceşti, dl Lilian Patraşcu, şefului Oficiului cadastral teritorial Hînceşti, dl Nicolae Alexa, şefului Serviciului relaţii funciare şi cadastru al Consiliului raional Hînceşti, dl Victor Rachiu, şefului Secţiei construcţii, gospodărie comunală şi drumuri a Consiliului raional Hînceşti, dl Nicolae Orhian, şi primarilor: or. Hînceşti, dl Alexandru Botnari, com. Cărpineni, dl Ion Cărpineanu, com. Lăpuşna, dl Gheorghe Chirilă, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Hînceşti pe anul 2014.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop verificarea: conformării autorităţilor administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Hînceşti cadrului legal-normativ aferent procesului bugetar; consistenţei şi credibilităţii proiecţiilor fiscal-bugetare, gestiunii conforme a veniturilor şi cheltuielilor; administrării raţionale a patrimoniului public.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele internaţionale de audit ale instituţiilor supreme de audit, puse în aplicare prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. De asemenea, au fost examinate deciziile Consiliului raional (în continuare – CR) şi dispoziţiile preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

____________________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a constatat:

măsurile întreprinse de AAPL din raionul Hînceşti în materie de management financiar nu au întrunit rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, astfel fiind admise unele abateri şi nereguli. În acest sens, auditul public extern atestă un şir de slăbiciuni instituţionale şi o preocupare contraindicată a factorilor responsabili şi decizionali din cadrul AAPL în anticiparea şi diminuarea efectelor generatoare de nereguli şi indisciplină în administrarea resurselor şi fondurilor publice. De asemenea, o atitudine imprudentă şi neeconomă au manifestat autorităţile locale în gestiunea patrimoniului administrat. În consecinţă, aceste disfuncţionalităţi reprezintă cauzele neidentificării surselor locale pasibile pentru dezvoltarea teritoriului, administraţia raionului mizînd cu precădere pe suportul bugetului de stat.

Sintetizînd constatările expuse în Raportul de audit, Plenul Curţii de Conturi relevă:

• în perioada supusă auditării, AAPL nu şi-au propus obiective clar definite pentru promovarea principiilor de prudenţialitate în gestionarea fondurilor publice, astfel instrumentele managementului financiar nu au folosit consolidării bazei financiare pentru dezvoltarea socioeconomică. Autorităţile publice locale nu au realizat măsuri sistemice în materie de identificare şi evaluare a potenţialului economic aferent formării la justa valoare a bazei de venituri bugetare. În acest sens, se atestă că proiecţiile fiscal-bugetare nu întrunesc plenitudinea şi încrederea de rigoare, precum şi nu asigură sustenabilitatea bugetelor UAT de toate nivelurile. Autoritatea financiară nu a manifestat exigenţele de profil la fundamentarea propunerilor de buget, ca urmare fiind admise subevaluări la venituri estimate de audit în mărime de 5,2 mil.lei. Neaplicarea măsurilor de dezvoltare instituţională a sistemelor de control intern, precum şi interacţiunea slabă dintre autorităţile de resort (financiare, economice, fiscale, statistice şi cadastrale) nu au permis inventarierea şi (re)evaluarea materiei impozabile, respectiv, mărimea taxelor şi impozitelor necuantificate dar evaluate de audit, constituind minimul de 6,5 mil.lei, inclusiv provenite din: plăţile pentru arenda terenurilor arabile şi obiectivelor acvatice proprietate publică – 0,5 mil.lei, şi plăţile pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor privatizate – 1,0 mil.lei; veniturile neacumulate ca urmare a eşalonării neconforme a plăţilor din vînzarea terenurilor – 3,7 mil.lei; taxele locale – 0,9 mil.lei; impozitele din proprietate – 0,2 mil.lei; alte venituri – 0,2 mil.lei;

• managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor, astfel fiind admise multiple abateri şi nereguli care au diminuat eficienţa alocaţiilor bugetare, exprimate prin:

√ valorificarea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, nerespectarea legislaţiei în vigoare, precum şi controlul insuficient din partea AAPL privind acest domeniu au determinat:

- utilizarea neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 10,6 mil.lei;

- efectuarea unor cheltuieli ineficiente în sumă totală de 6,4 mil.lei;

- contabilizarea necorespunzătoare a lucrărilor executate în sumă totală de 24,9 mil.lei;

- iniţierea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale, în sumă totală de 34,3 mil.lei, în lipsa sursei de finanţare;

- nevalorificarea mijloacelor publice pentru cheltuieli capitale, în sumă totală de 14,2 mil.lei;

- admiterea în exploatare a unei instituţii de învăţămînt şi a 10 construcţii edificate şi înregistrate în evidenţa contabilă, care nu au fost finalizate/predate/recepţionate corespunzător;

√ neconformarea la cadrul de proceduri regulamentare şi de transparenţă în procesul achiziţiilor publice a condiţionat iregularităţi ce ţin de:

- neelaborarea planurilor de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii în sumă totală de 24,3 mil.lei;

- nepublicarea în anunţul de intenţie a achiziţiilor de lucrări în sumă totală de 14,3 mil.lei;

- divizarea achiziţiilor de bunuri şi lucrări în sumă totală de 0,6 mil.lei;

- neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică în sumă totală de 6,0 mil.lei;

√ nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, ceea ce a condiţionat efectuarea plăţilor neregulamentare la acest capitol în sumă de 2,0 mil.lei;

√ administrarea neregulamentară şi ineficientă a mijloacelor bugetare pentru desfăşurarea acţiunilor sportive pentru tineret în sumă totală de 0,4 mil.lei;

√ nerespectarea cadrului legal-normativ în domeniul asistenţei sociale, ceea ce a generat plăţi neregulamentare în sumă totală de 0,2 mil.lei;

• activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public s-au soldat cu:

√ neînregistrarea primară masivă a imobilelor proprietate publică şi a sectoarelor de teren de pe lîngă casele de locuit şi a celor de grădini din cadrul a 10 UAT din raion;

√ neefectuarea/nefinalizarea delimitării terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat la 33 UAT;

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 620,1 mil.lei şi a terenurilor cu suprafaţa de 28,9 mii ha;

√ prezentarea neveridică Agenţiei Proprietăţii Publice a Raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea AAPL, cu diminuarea valorii mijloacelor fixe din gestiunea a 11 entităţi în sumă totală de 38,3 mil.lei şi majorarea la alte 8 entităţi cu 105,9 mil.lei;

√ neînregistrarea şi necontabilizarea corespunzătoare de către 14 UAT a încăperilor cu suprafaţa totală de circa 2,9 mii m² , în valoare de 3,5 mil.lei, transmise în gestiune instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – IMSP);

√ neexcluderea din evidenţa fondatorului (CR) a bunurilor casate pe toată perioada de activitate a IMSP fondate, în sumă totală de 21,4 mil lei;

• neelaborarea principiilor de gestiune economică argumentată şi a indicatorilor bazaţi pe rezultate, inclusiv de cost-eficienţă în sectorul comunal, a generat:

√ neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public în valoare de 19,1 mil.lei, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale (în continuare – ÎM), şi neexcluderea din evidenţa fondului locativ a imobilelor privatizate în valoare de 0,8 mil.lei;

√ transmiterea şi gestiunea neregulamentară de către asociaţiile obşteşti a sistemelor de aprovizionare cu apă şi a fîntînilor arteziene în sumă totală de 21,5 mil.lei;

√ înregistrarea de către întreprinderile municipale a pierderilor în sumă totală de 1,0 mil.lei, ca urmare a activităţii operaţionale ineficiente;

• managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, ca urmare fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale;

• verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor expuse în Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Hînceşti pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011, relevă că managementul AAPL din raion nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, măsurile întreprinse au fost superficiale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în Raportul actual de audit, fiind remarcată prezenţa aceloraşi probleme.

Abaterile de la legalitate şi regularitate atestate în administrarea de către AAPL a resurselor şi fondurilor publice exprimă, în mare măsură, gradul redus de coordonare şi supraveghere a implementării instrumentelor de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Hînceşti pe anul 2014, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Hînceşti, preşedintelui raionului Hînceşti, consiliilor locale şi primarilor oraşului Hînceşti, şi comunelor: Cărpineni, Lăpuşna şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.2. Preşedintelui raionului Hînceşti, pentru călăuză, şi se cere asumarea şi implementarea în comun cu autorităţile de resort a unor măsuri punctuale pentru implementarea fără echivoc a Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern;

2.3. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Bălceana, Bobeica, Boghiceni, Bozieni, Bujor, Buţeni, Caracui, Călmăţui, Căţăleni, Cioara, Ciuciuleni, Cotul Morii, Crasnoarmeiscoe, Dancu, Drăguşenii Noi, Fundul Galbenei, Ivanovca, Leuşeni, Logăneşti, Mereşeni, Mingir, Mireşti, Negrea, Nemţeni, Obileni, Oneşti, Paşcani, Pervomaiscoe, Pogăneşti, Sărata Galbenă, Secăreni, Sofia, Stolniceni, Şipoteni, Voinescu; directorilor liceelor teoretice din or.Hînceşti (“M.Sadoveanu”; “M.Lomonosov”), satele/comunele Bobeica, Cărpineni, Cioara, Ciuciuleni, Crasnoarmeiscoe, Lăpuşna, Leuşeni, Mingir; directorilor gimnaziilor din Bălceana, Boghiceni, Bujor, Caracui, Cărpineni, Dancu, Drăguşenii Noi, Fundul Galbenei, Logăneşti, Mereşeni, Mireşti, Negrea, Nemţeni, Obileni, Pervomaiscoe, Pogăneşti, Secăreni, Sofia, directorului şcolii primare-grădiniţe Sărata Mereşeni, pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea benevolă la recomandările auditului indicate în Raportul de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine referitor la carenţele ce ţin de evaluarea materiei impozabile aferente formării veniturilor bugetare per ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale, precum şi ajustarea cadrului regulator privind evidenţa contabilă a patrimoniului public;

2.5. Ministerului Economiei, pentru documentare în sensul iniţierii ajustării cadrului normativ aferent guvernării corporative privind relevanţa stabilirii indicatorilor-cheie adiţionali gestiunii economice în cadrul întreprinderilor municipale bazaţi pe criterii de cost-beneficiu, eficienţă şi profitabilitate;

2.6. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se recomandă dispunerea aplicării în practică a managementului informaţional aferent evaluării obiectelor impozabile generatoare de impozite/taxe locale; se cere Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Hînceşti: confruntarea indicilor din Sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind relevanţa şi plenitudinea materiei impozabile, şi sporirea gradului conformării voluntare;

2.7. Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, pentru informare, şi se cere examinarea oportunităţii de instituire şi implementare a modulului informaţional care ar permite ţinerea în format electronic a documentaţiei cadastrului funciar şi schimbul de informaţii privind tranzacţiile funciare între acesta şi AAPL de nivelul I;

2.8. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Hînceşti al Cancelariei de Stat şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.9. Guvernului, pentru autosesizare şi relevanţa:

- stabilirii principiilor, criteriilor şi surselor necesare pentru reevaluarea oportună a bunurilor imobile în scopuri fiscale;

- actualizării şi realizării Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007, luînd în considerare prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor;

2.10. Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.11. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit în UAT, instituţiile publice, IMSP şi ÎM auditate, a fost: restabilită evidenţa analitică a patrimoniului transmis IMSP în sumă totală de 112034,3 mii lei; contabilizate regulamentar bunurile transmise în gestiune/concesiune IMSP, ÎM şi altor agenţi economici în sumă totală de 3881,7 mii lei; înregistrate mijloace fixe la subconturile corespunzătoare în sumă de 4065,0 mii lei; calculată şi contabilizată plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private în sumă de 124,0 mii lei; încasate restanţe la plăţile eşalonate pentru vînzarea terenurilor publice în sumă totală de 308,5 mii lei; înregistrată şi contabilizată de către fondator valoarea capitalului statutar al ÎM fondate în sumă de 50,0 mii lei; exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat în sumă de 33,2 mii lei; încheiate contracte de arendă a terenurilor din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 73,5 ha.

4. Dată fiind reiterarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor din precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Hînceşti pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. ,2.2., 2.4.-2.9. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.25 din 14 iulie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public

în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Hînceşti pe anul 2014

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar şi administrării/asigurării integrităţii patrimoniului public, funcţionalităţii procesului bugetar şi asigurării disciplinei financiare.

Informaţiile generale privind raionul Hînceşti, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Hînceşti, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În Anexele nr.4-6 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL pentru exerciţiul bugetar 2014, iar în Anexele nr.7-10 sînt prezentate informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Anexa nr.11 cuprinde măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

_______________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Planificarea şi administrarea veniturilor bugetare în cadrul AAPL reprezintă o dimensiune imperios de importantă, dat fiind faptul că domeniul în cauză determină relevanţa bazei de constituire a bugetelor de toate nivelurile, în special a celor locale, pe de o parte, şi indică asupra abilităţilor şi preocupărilor manageriale/instituţionale ale autorităţilor de resort pentru gestionarea eficientă a treburilor comunităţilor administrate, pe de altă parte. Studiul efectuat a demonstrat că şi în cazul autorităţilor raionului Hînceşti, similar altor administraţii locale din republică, mesajele auditurilor publice externe din ultimii ani nu au servit o “foaie de parcurs” pentru a nu repeta erorile încetăţenite. Acestea, de regulă, se manifestă prin: deficitul de comunicare/interacţiune între autorităţile de resort; neaplicarea instrumentelor analitice de evaluare a materiei impozabile; spiritul de a miza şi a trăi din contul resurselor centralizate şi preocuparea absolut nesistemică a persoanelor cu funcţii de răspundere faţă de procesul bugetar.

Prin urmare, abordarea Obiectivului I al misiunii actuale a fost axată prioritar pe relevanţa şi credibilitatea datelor ce au stat la baza elaborării prognozei bugetare, cît şi pe aspectul procedural al procesului bugetar.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspecte generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.

♦ Managementul existent la administrarea veniturilor bugetelor UAT din raionul Hînceşti nu a asigurat încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente, care a variat de la 38% pînă la 286%, denotă vulnerabilitatea procesului de planificare a veniturilor publice.

Pentru exerciţiul bugetar 2014, bugetul raionului la partea de venituri a fost aprobat, precizat şi executat în valoare de, respectiv, 305,4, 391,9 şi 396,8 mil.lei, prevederile definitive fiind executate la nivel de 101,2%, inclusiv veniturile curente – 109%. Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT din raion denotă că în anul 2014 sursa de bază a formării veniturilor au fost transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a constituit 75,0% (297,7 mil.lei). Veniturile curente au alcătuit 20,0% din veniturile totale, sau 79,3 mil.lei, veniturile provenite din granturi deţinînd ponderea de 5%, sau de 19,8 mil.lei.

Urmare a analizei executării părţii de venituri a bugetelor UAT în anul 2014, s-a constatat că pe 13 categorii de venituri precizate nu au fost acumulate mijloace în sumă totală de 0,8 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine plăţii pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă – 0,3 mil.lei, urmată de impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – 0,1 mil.lei, impozitul pe bunurile imobile achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată a bunurilor imobiliare – 0,1 mil.lei etc. Concomitent, la 32 categorii de venituri au fost obţinute venituri care depăşesc parametrii precizaţi cu 7,3 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător – 1,3 mil.lei, impozitului pe venitul din salariu – 1,2 mil.lei, impozitului pe venitul reţinut la sursa de plată – 1,1 mil.lei, taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – 1,1 mil.lei etc. Totodată, auditul a relevat că UAT (de nivelul I şi nivelul II) au precizat partea de venituri aprobată iniţial prin diminuarea (cu 1,8 mil.lei) şi, respectiv, majorarea (cu 4,2 mil.lei) indicilor aprobaţi, cele mai semnificative rectificări fiind înregistrate la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (-1,5 mil.lei), impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (1,3 mil.lei), amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor audio-foto-video (1,6 mil.lei). Ţinînd cont de cele menţionate, reiese că, în raport cu indicii aprobaţi, UAT nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 1,0 mil.lei, iar acumularea veniturilor supraplan a însumat 9,8 mil.lei, cauza fiind prognozarea vulnerabilă a părţii de venituri a bugetelor UAT. Cele concluzionate se confirmă şi prin datele IFS cu privire la dinamica restanţelor faţă de bugetele UAT, care în perioada 2010-2014 au înregistrat o creştere continuă, constituind cîte 2,3 mil.lei la 31.12.2010 şi 31.12.2011; 2,7 mil.lei – la 31.12.2012; 2,8 mil.lei – la 31.12.2013; 3,7 mil.lei – la 31.12.2014 şi, respectiv, nu au influenţat indicatorul privind colectarea veniturilor suplimentare.

♦ Procesul de prognoză şi planificare a veniturilor proprii este imperfect şi necesită ajustări de fond.

Conform cadrului regulator existent, UAT, dispunînd de autonomie financiară, îşi elaborează şi aprobă propriul buget anual. Urmare a testărilor de audit efectuate, se relevă că deficienţele constatate la prognozarea veniturilor bugetare sînt o consecinţă a preocupării neadecvate din partea AAPL privind evaluarea exhaustivă a tuturor veniturilor proprii; nerespectării întocmai a legislaţiei cu incidenţă în domeniul finanţelor publice, relaţiilor funciare şi cadastrului; menţinerii unui sistem insuficient de management financiar şi control în entităţile publice, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele menţionate, ceea ce nu corespunde prevederilor regulamentare². De asemenea, AAPL ale UAT nu şi-au asumat plenar responsabilităţile şi nu au contribuit adecvat nici la perceperea veniturilor, neasigurînd realizarea unor proceduri şi instrumente eficiente în vederea colectării integrale a veniturilor proprii în bugetele UAT. Această situaţie a fost influenţată de lipsa sau irelevanţa cadrului metodologic corespunzător şi a instrumentelor analitice de evaluare a proiecţiilor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor respectivi şi de exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces. Ca urmare, deficienţele respective au determinat neluarea în calcul, la formarea părţii de venituri a bugetelor locale, a veniturilor în sumă totală de minimum 5,2 mil.lei (impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată – 0,5 mil.lei; impozitele pe proprietate – 0,2 mil.lei; taxele locale – 2,7 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor şi bunurilor publice – 1,8 mil.lei). Incapacitatea instituţională, atestată prin subperformanţa serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi neconlucrarea AAPL cu autorităţile fiscale şi cadastrale din teritoriu au cauzat neidentificarea/denaturarea bazei de impozitare şi, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de la 6,5 mil.lei pînă la 10,1 mil.lei.

În susţinerea celor expuse, se atestă următoarele.

• Procedurile de elaborare a prognozei veniturilor aplicate în AAPL de nivelul I şi nivelul II nu întrunesc rigorile cu incidenţă în domeniul finanţelor publice locale. Astfel, misiunea de audit relevă că managementul DGF, nerespectînd cerinţele/principiile privind controlul financiar public intern stabilit de cadrul legal³, nu a constituit şi standardizat proceduri fundamentate şi procese de lucru aferente elaborării prognozei bugetare, ca urmare nefiind asigurată organizarea unui sistem corespunzător, care ar cuprinde totalitatea politicilor, procedurilor, regulilor interne, proceselor şi activităţilor realizate în cadrul entităţii. Ca rezultat, DGF, întreprinzînd unele acţiuni de coordonare şi administrare a procesului bugetar la etapa de planificare, a obţinut un rezultat modest, fiind menţinute punctele slabe ale procesului administrat.

Potrivit prevederilor cadrului legal⁴, autorităţile executive ale UAT asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul următor în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a proiectului bugetului AAPL de nivelul I, care se prezintă direcţiei finanţe pentru analiza corectitudinii proiectului şi întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II. Cadrul metodologic al procesului respectiv se reglementează prin Notele metodologice⁵ elaborate şi remise succesiv de către MF şi DGF. Însă, prin nerespectarea reglementărilor menţionate, DGF şi-a asumat responsabilităţile atribuite autorităţilor executive ale UAT de nivelul I, elaborînd cele mai semnificative proiecţii bugetar-fiscale ale UAT, implicarea autorităţilor executive de nivelul I la elaborarea prognozei veniturilor fiind minimă şi formală. În acest sens, se exemplifică că potrivit Notelor metodologice ale DGF remise către UAT, AAPL urmau să prezinte calculele pentru prognoza bugetară doar pe 8 din 16 capitole de impozite pe venit şi pe bunurile imobile. Prin urmare, alte 8 capitole⁶ de impozite au fost prognozate de către specialiştii DGF în comun cu autoritatea fiscală pentru fiecare UAT în parte, motivul fiind lipsa la AAPL de nivelul I a datelor necesare pentru prognoza bugetară. Mai mult decît atît, auditul atestă şi insuficienţa specialiştilor calificaţi în finanţele publice din cadrul AAPL de nivelul I. Astfel, în urma chestionării a 16 contabili-şefi din primăriile raionului s-a constatat că AAPL nu dispun (sau parţial dispun) de listele contribuabililor – persoane juridice care desfăşoară activitate de antreprenoriat; nu deţin (sau parţial deţin) informaţii cu privire la baza impozabilă pe capitole de venituri în aspectul agenţilor economici şi nu au bazat prognoza veniturilor pe estimările bazei fiscale formate la UAT; nu au organizat un sistem de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT; nu au susţinut prin probe şi nu au coordonat cu IFS şi cu organul cadastral respectiv proiectul bugetului prezentat DGF pentru analiza corectitudinii acestuia. În pofida neregulilor menţionate, contabilii-şefi intervievaţi au declarat că, la evaluarea profesională pe anul 2014, au obţinut calificativul bine (11 din 16 intervievaţi) şi foarte bine (5 din 16). Totodată, dînd dovadă de o autoevaluare optimistă, 12 din 16 intervievaţi se consideră suficient instruiţi pentru elaborarea adecvată a proiectului bugetar. În acest context, auditul atestă necesitatea stringentă de consolidare a sistemului de control intern, care ar responsabiliza părţile implicate în procesele menţionate, precum şi de formare profesională continuă a personalului care administrează finanţele publice din cadrul AAPL de nivelul I şi nivelul II.

___________________________________

² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

³ Art.5, art.6 şi art.7 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

⁴ Art.19 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁵ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016 remise prin circulara MF nr.06/2-7 din 14 iunie 2013 (în continuare – Notele metodologice).

⁶ Cap.111.05“Impozitul pe venit aferent operaţiunilor de predare în posesie şi/sau folosinţă a proprietăţii imobiliare”, cap.111.20 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată”, cap.111.21 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător”, cap.111.22 “Impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate”, cap.111.23 “Impozitul pe venitul din activitatea operaţională”; cap.114.10 “Impozit pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice”, cap.114.12 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare”, cap.114.14 “Impozit pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare”.

• Lipsa datelor relevante cu privire la baza impozabilă a determinat estimarea nefundamentată a veniturilor UAT.

Deşi IFPS care avea drept scop realizarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012⁷ a plasat în anul 2012 în SIA “Intrare autorizată” raportul “Evaluarea obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale” destinat să ofere informaţii cu privire la baza de impozitare exhaustivă şi credibilă în aspect administrativ-teritorial şi de categorie de impozit/taxă, testările de audit denotă că datele raportului menţionat sînt inutilizabile, fiind neveridice şi incomplete. Mai mult decît atît, AAPL nu au fost anunţate despre plasarea sursei informaţionale şi nu dispun de acces la SIA “Intrare autorizată”. Totodată, IFS şi AAPL, necomunicînd eficient între ele, nu au organizat schimbul de informaţii cu privire la formarea bazei de impozitare concludente care generează venituri publice, în consecinţă estimările veniturilor nefiind bazate pe analiza indicatorilor aferenţi potenţialului economic. În acest context se menţionează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor regulamentare de către DGF⁸ privind estimarea veridică şi economic argumentată a veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului, prin examinarea sistematică a datelor privind dezvoltarea socioeconomică a UAT din raion, necesare elaborării proiectului de buget, în unele cazuri fiind admisă evaluarea incorectă a prognozei bugetare a părţii de venituri ale bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II.

Prin urmare, lipsa unor informaţii exhaustive şi credibile referitor la materia impozabilă (fondul de salarizare, valoarea estimată a bunurilor imobile, datele de fond privind obiectele de impozitare cu taxele locale etc.) atît la DGF, cît şi la AAPL, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu au determinat neidentificarea bazei impozabile şi, respectiv, prognozarea defectuoasă a veniturilor bugetare.

În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.

√ Modul de prognozare a impozitului pe venitul din salariu nu corespunde rigorilor şi necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, pentru exerciţiul bugetar 2014, UAT din raion au aprobat, precizat şi executat impozitul pe venitul din salariu în sumă de, respectiv, 25065,4, 25127,1 şi 26297,3 mii lei. În temeiul art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice. Totodată, potrivit Notelor menţionate, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anul 2012, salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2013. De menţionat că organele statistice, fiscale şi economice nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor conform indicaţiilor metodologice ale MF. Astfel,

a) informaţiile din baza de date pe anul 2012 a organului raional de statistică prezentate DGF în fond sînt relevante agenţilor economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane, nefiind raportat venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici. Prin urmare, potrivit explicaţiilor specialiştilor din cadrul DGF, aceştia au utilizat datele privind numărul mediu scriptic de personal colectate prin telefon de la agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului, totodată remarcînd că unităţile economice din teritoriu nu planifică indicii economici pe anul următor. Astfel, pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anul de referinţă, DGF a luat în calcul datele cu privire la numărul mediu scriptic de 9315 persoane, deşi, conform datelor incomplete ale organului statistic, numărul mediu al salariaţilor pe anul 2012 a constituit 11124 de persoane. Mai mult decît atît, conform datelor din formularul 4-BASS, care este prezentat de către toţi angajatorii, numărul mediu scriptic al salariaţilor pe anul 2012 a constituit 12584 de persoane, sau cu 3269 mai mult, iar acest indice raportat la anul 2014 a atins cifra de 13572 persoane, depăşind cu 46% indicatorul prognozat, ceea ce a afectat corectitudinea prognozei veniturilor bugetare;

b) autoritatea fiscală nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei de impozitare în aspectul teritorial, cauza fiind irelevanţa instrumentelor informaţionale ale IFS ca urmare a neluării în cont de către organul fiscal a recomandărilor CCRM expuse în rapoartele de audit cu privire la exerciţiul bugetar efectuat în alte UAT în anii precedenţi, în special referitor la confruntarea indicilor din Sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferente constituirii bazei de venituri bugetare;

c) estimarea veniturilor din impozitul pe venitul din salariu s-a efectuat în lipsa informaţiilor privind raportul dintre veniturile colectate, sumele calculate şi restanţele/plăţile în plus la impozitul în cauză, acestea avînd influenţă directă asupra corectitudinii prognozelor efectuate doar în baza executării scontate a veniturilor. Prin urmare, executarea veniturilor cu 1,2 mil.lei mai mult decît prevederile precizate la acest capitol a fost influenţată şi de încasarea în 2014 a plăţilor în plus în sumă totală de 0,6 mil.lei, din care cele mai semnificative au fost înregistrate la 2 UAT⁹.

În sensul celor evocate, se relevă că AAPL (de nivelurile I şi II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor de rigoare, avînd în calitate de repere ale estimării şi prognozării veniturilor datele privind executarea veniturilor realizate la această categorie în anii precedenţi, ajustate la estimările indicatorilor macroeconomici stabilite în Notele metodologice, veniturile executate din impozitul pe venitul din salariu în anul 2014 în ansamblu pe raion înregistrînd o depăşire a celor aprobate cu 1231,9 mii lei, sau la nivel de 104,8%.

√ Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător (cap.111/21) nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat proiecţiile fiscal-bugetare fiind neconcludente şi nefundamentate. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obţinute la prelucrarea de către organele fiscale teritoriale a formularelor VEN 08 şi VEN 12 “Declaraţia cu privire la impozitul pe venit” pe anii 2011-2012, precum şi indicatorii macroeconomici, unul dintre care este creşterea produsului intern brut în termeni nominali. Probele de audit colectate denotă că, deşi executarea impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător pentru anii 2012-2013 a constituit, respectiv, 11776,3 şi 11801,5 mii lei, veniturile din sursa nominalizată pe anul 2014 au fost planificate în sumă de 14827,0 mii lei, sau cu o depăşire a încasărilor anilor precedenţi de circa 26%, acestea fiind executate în sumă totală de 14644,5 mii lei, sau la nivel de 98,8%. Totodată, în urma analizei datelor în aspectul executorilor de buget, auditul a constatat diferenţe semnificative privind executarea veniturilor din impozitul nominalizat faţă de aprobat, nivelul executării variind de la 83% (CR) pînă la 521,2% (primăria Voinescu). Prin urmare, 33 UAT de nivelul I au înregistrat executarea veniturilor asupra indicilor aprobaţi cu 2111,6 mii lei¹⁰ mai mult, iar CR şi 6 UAT de nivelul I nu au acumulat venituri planificate în sumă de 2294,2 mii lei¹¹. În acest sens, auditul relevă că una din cauzele care au generat diferenţele evocate este lipsa informaţiilor necesare pentru estimarea şi prognozarea punctuală a veniturilor la acest capitol, atît la organul fiscal, cît şi la AAPL de nivelul I şi nivelul II. Astfel,

- lipsesc informaţiile cu privire la evoluţia veniturilor calculate în perioada de pînă la 2012, deoarece calcularea impozitului spre plată la buget a fost stabilită cu începere din 01.01.2012 conform Legii nr.267 din 23.12.2011¹². Ca urmare, absenţa datelor pe o perioadă mai îndelungată afectează punctualitatea prognozei bugetare;

- deşi programele computerizate ale IFS dispun de opţiunea de selectare a declaraţiilor VEN12 şi UNIF07 conform codului localităţii, aceste posibilităţi nu asigură sinteza electronică a rapoartelor cu privire la venitul aferent subdiviziunilor/filialelor contribuabililor înregistraţi în alte localităţi, ceea ce impune selectarea manuală a informaţiilor de mai multe niveluri (în aspectul subdiviziunilor şi UAT);

- AAPL şi contribuabilii din teritoriul administrat nu au stabilit o comunicare eficientă în vederea schimbului de informaţii cu privire la programul de activitate al agenţilor economici în anul pentru care se elaborează prognoza bugetară, ceea ce ar contribui la estimarea argumentată a veniturilor publice.

__________________________________

⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun.Chişinău în perioada 2010-2011”.

⁸ Regulamentul DGF a CR Hînceşti, aprobat prin Decizia CR Hînceşti nr.01/05 din 21.02.2008.

⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹² Art.V alin.6 din Legea nr.267 din 23.12 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

În acest context, se relevă că unicul indicator-cheie de prognozare a veniturilor sînt veniturile executate pe anul precedent, totodată fiind constatate unele abateri şi de la reperul menţionat. Astfel, deşi suma încasată în 2012 şi 2013 a constituit, respectiv, 8290,5 şi 7973,0 mii lei, în lipsa fundamentărilor rezonabile, pentru anul 2014 a fost aprobat contingentul pentru impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pe or.Hînceşti în sumă de 10359,0 mii lei; pe s.Cărpineni contingentul aprobat a constituit 1200,0 mii lei, iar veniturile acumulate în 2012 şi 2013 – respectiv, 627,9 şi 725,1 mii lei. Dat fiind că potrivit deciziei CR¹³ veniturile din localităţile menţionate au fost distribuite între UAT şi CR, deficienţele enumerate au cauzat neexecutarea indicatorilor aprobaţi atît la primăriile vizate, cît şi la bugetul raional.

√ Neaplicarea instrumentelor analitice la estimarea veniturilor de la impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (cap.111.20) a condiţionat subestimarea acestora cu circa 0,5 mil.lei, totodată executarea veniturilor supra nivelului stabilit fiind influenţată şi de modificarea legislaţiei fiscale pe parcursul anului bugetar. Astfel, veniturile din sursa nominalizată au fost aprobate în sumă de 752,9 mii lei, precizate – 2084,2 mii lei, şi executate – 3150,5 mii lei, sau cu 2397,6 mii lei mai mult faţă de planul aprobat şi cu 1066,3 mii lei mai mult în raport cu indicii precizaţi. Executarea veniturilor supra nivelului aprobat şi precizat s-a înregistrat, în fond, în or.Hînceşti, acestea fiind distribuite între primăria Hînceşti (507,8 mii lei, sau 20%) şi CR (2031,2 mii lei, sau 80%). Auditul atestă irelevanţa modului de fundamentare a veniturilor din impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată. Prin urmare, deşi conform datelor IFS calcularea acestui impozit pe or.Hînceşti în perioada 2009-2012 a înregistrat o creştere continuă de la 320 pînă la 589,4 mii lei, iar în anul de elaborare a prognozei a atins nivelul de 819,7 mii lei, ceea ce denotă creşterea medie anuală de peste 30%, totuşi pentru anul 2014 au fost aprobate venituri în sumă de 550,0 mii lei (110,0 mii lei urmau a fi defalcate în bugetul primăriei Hînceşti şi 440,0 mii lei – în bugetul raional), sau cu circa 500,0 mii lei mai puţin faţă de prognoza posibilă. De menţionat că încasarea veniturilor neplanificate a fost condiţionată şi de modificarea¹⁴ art.90¹ din Codul fiscal, fiind stabilită reţinerea impozitului în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată. În acest sens, se relevă că potrivit datelor din sinteza rapoartelor fiscale lunare (IRV 14), în perioada septembrie-decembrie 2014 agenţii economici înregistraţi în raionul Hînceşti au calculat impozitul respectiv în sumă de 1030,6 mii lei. Totodată, auditul relevă că deşi norma legală a intrat în vigoare începînd cu 01.01.2014, iar autoritatea executivă urma să aducă actele sale normative în concordanţă cu legea în termen de 2 luni din data publicării legii (31.12.2013), raportul fiscal ajustat a intrat în vigoare din 01.09.2014 (conform HG nr.697 din 22.08.2014¹⁵). În pofida faptului că IFS, prin declaraţia sa verbală, a decis reflectarea calculării impozitului în perioada martie-august 2014 la alte poziţii ale raportului fiscal precedent (IRV 09), auditul atestă creşterea semnificativă a plăţilor calculate la cap.111.20 în perioada septembrie-decembrie 2014 (cifra medie lunară constituind 404,3 mii lei) în raport cu perioada ianuarie-august (192,2 mii lei), ceea ce denotă un risc de calculare şi raportare neconformă a plăţilor fiscale, care urmează a fi verificat în cadrul auditurilor la IFS.

√ AAPL ale UAT şi autoritatea fiscală din raion nu au demonstrat un interes adecvat privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor din proprietate. Totodată, nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menţionată.

Impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare sînt impozite relativ stabile, a căror mărime depinde de plenitudinea informaţiilor privind obiectele şi subiectele impunerii. Potrivit Notelor metodologice, la estimarea încasărilor impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare şi la efectuarea calculelor pe tipuri de impozite, AAPL urmau să ţină cont de prevederile cadrului regulator, datele evidenţei fiscale, datele cadastrului funciar pe UAT respective şi cele ale SCITL din cadrul primăriilor etc.

Urmare a procedurilor de audit s-a constatat că documentaţia cadastrului funciar nu întruneşte cerinţele de furnizare a datelor obiective cu privire la baza impozabilă, deoarece în cadrul AAPL acest tip de documentaţie se ţine cu multiple nereguli şi abateri de la prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995¹⁶, ceea ce cauzează denaturarea datelor incluse în aceasta şi nu contribuie la evaluarea punctuală a bazei impozabile, precum şi la prognozarea veridică a veniturilor proprii. Astfel, deşi conform prescripţiilor regulamentare¹⁷, registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri cuprinde informaţia cadastrală despre toţi deţinătorii de terenuri şi stă la baza întocmirii registrului cadastral al terenurilor (fişei cadastrale centralizatoare), primăria or.Hînceşti nu a înregistrat şi nu a ţinut evidenţa terenurilor publice proprietate a statului şi a UAT, neîndeplinind capitolele II şi III din registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri. De asemenea, în capitolul I “Terenurile proprietatea privată” nu au fost înregistrate terenurile atribuite în urma privatizării întreprinderilor agricole (1905,4 ha¹⁸), precum şi tranzacţiile funciare între deţinătorii de terenuri private, fiind consemnate doar tranzacţiile ce ţin de comercializarea/alocarea terenurilor proprietate publică a UAT. Mai mult decît atît, auditul menţionează prezenţa diferenţelor nesoluţionate cu privire la suprafaţa terenurilor proprietate a UAT, acestea constituind, respectiv, 1097,5 şi 1052,3 ha – conform fişei cadastrale centralizatoare la situaţia din 01.01.2014 şi din 01.01.2015, şi 976,13 ha – conform deciziilor CO Hînceşti¹⁹, prin care au fost aprobate materialele cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT ce ţin de domeniul public şi cel privat. Ca urmare, fişa centralizatoare cadastrală nu oferă datele calitative şi cantitative justificate cu privire la deţinătorii şi suprafeţele de terenuri, care constituie baza impozabilă cu impozitul pe bunurile imobiliare şi nu contribuie la prognozarea adecvată a veniturilor în bugetul UAT. Situaţiile menţionate au fost cauzate de: (i) pasivitatea vădită a primăriei referitor la constituirea bazei de date cu privire la obiecţii şi subiecţii impozabili, prin ajustarea datelor evidenţei funciare; şi (ii) absenţa instrumentelor informaţionale care ar asigura ţinerea documentaţiei cadastrale funciare în format electronic şi schimbului de date privind tranzacţiile funciare între AAPL şi OCT.

______________________

¹³ Decizia CR nr.07/02 din 19.12.2013 “Privind aprobarea bugetului raional Hînceşti pe anul 2014 în a doua lectură”.

¹⁴ Prin art.IX pct.36 din Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

¹⁵ HG nr.697 din 22.08.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări”.

¹⁶ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995).

¹⁷ Pct.13 şi pct.18 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

¹⁸ Proiecte de organizare a teritoriului gospodăriilor ţărăneşti mun. Hînceşti jud. Lăpuşna, anul 2000 şi 2001.

¹⁹ Decizia CO Hînceşti nr.07/03 din 19.06.2013 şi nr.02/01 din 15.02.2014 “Cu privire la aprobarea hotarelor”.

În conformitate cu prevederile legale²⁰, SCITL este obligat să ţină evidenţa contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni) şi gospodării ţărăneşti (de fermier), a obligaţiilor lor fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere, amenzi. Totodată, potrivit prevederilor regulamentare²¹, evidenţa impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte se ţine în Registrul de evidenţă a contribuabililor, dar poate fi asigurată şi electronic, în modul stabilit de către IFPS. Însă, dat fiind că OCT, la situaţia din 01.01.2014, nu a finalizat procesul de evaluare a bunurilor imobile proprietate a persoanelor fizice din raion, SCITL din cadrul AAPL supuse auditului ţin evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor lor fiscale aferente imobilelor evaluate utilizînd SIA “Cadastrul fiscal”, iar a celor neevaluate – conform Registrului de evidenţă a contribuabililor, ambele registre urmînd să ofere informaţii exhaustive cu privire la baza de impunere, pe care AAPL trebuiau să le ia în calcul la estimarea veniturilor din impozitele respective. În pofida celor evocate şi neţinînd cont de rata creşterii cu circa 10% a veniturilor calculate în raport cu anul precedent, primăria or.Hînceşti a prognozat veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare (cap.114.14) pentru anul 2014 cu 55,2 mii lei mai puţin faţă de sumele calculate în SIA “Cadastrul fiscal” în anul 2013 (457,9 mii lei) şi cu 16,0 mii lei mai puţin faţă de calculele pe anul 2012.

Misiunea de audit relevă că metoda de evaluare a bunurilor imobiliare utilizată de ÎS “Cadastru” nu asigură estimarea acestor bunuri la preţurile de piaţă, afectînd încasările la bugetele UAT. În mare măsură, creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă este influenţată de neefectuarea reevaluării bunurilor imobiliare de către ÎS “Cadastru”, care urma să aibă loc o dată la trei ani. De asemenea, auditul a constatat prezenţa unor deficienţe şi neconformităţi ce ţin de plenitudinea şi corectitudinea datelor privind obiectele şi subiecţii impozabili, cum ar fi: neactualizarea de către autoritatea cadastrală a parametrilor tehnici ai bunurilor; neconcordanţa datelor privind subiecţii impozabili şi cotele pe care le deţin; neidentificarea tuturor coproprietarilor de imobile etc. Totodată, auditul atestă micşorarea semnificativă în anul 2014 a numărului de deţinători de imobile din or.Hînceşti (de la 163 pînă la 44), ale căror bunuri nu au fost incluse în calculul impozitului pe proprietate (conform datelor din SIA “Cadastrul fiscal” (raportul CF2) al primăriei Hînceşti, în anul 2013 valoarea imobilelor constituind 20,4 mil.lei, iar în anul 2014 – 3,0 mil.lei.

Potrivit prevederilor legale²², a fost dispusă actualizarea datelor cadastrale şi au fost stabilite responsabilităţile AAPL pentru prezentarea OCT a actelor relevante, inclusiv privind construcţiile cu un grad de executare de 50% şi mai mult, rămase nefinalizate mai mult de 3 ani de la începutul lucrărilor de construcţie, a căror impozitare este prevăzută prin art.278 din Codul fiscal. În pofida cerinţelor regulamentare, AAPL nu şi-au asumat responsabilităţile în scopul eficientizării impozitării bunurilor imobile amplasate în teritoriul administrat de către acestea, astfel neasigurînd implementarea procedurilor aferente identificării construcţiilor menţionate şi comunicării cu organul cadastral în acest sens, conform responsabilităţilor atribuite prin Legea nr.267 din 29.11.2012. Prin urmare, AAPL nu au acumulat şi prezentat OCT informaţiile necesare pentru evaluarea în scopuri fiscale şi impozitarea regulamentară a construcţiilor vizate (25 de construcţii identificate la 12 UAT²³). De asemenea, AAPL nu au demonstrat un interes vădit cu privire la identificarea şi includerea în SIA “Cadastrul fiscal” a construcţiilor care au fost finalizate şi se exploatează o perioadă de mulţi ani, acestea nefiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile şi impozitate regulamentar. Astfel, urmare a verificării selective efectuate în or.Hînceşti, a fost constatat un imobil locativ privat (construcţia căruia a demarat în anul 2003) neînregistrat în Registrul bunurilor imobile. Analogic, nu deţin înregistrarea cadastrală şi nu au fost impozitate 93 din 150 de garaje care constituie un complex de construcţii, edificate în anii 1970-1980, cauza invocată de SCITL Hînceşti fiind lipsa deţinătorilor şi/sau a actelor necesare.

_______________________________

²⁰ Art.156 alin.(2) şi art.158 lit.(b) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

²¹ Pct.1 din Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, aprobată prin HG nr.998 din 20.08.2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei”.

²² Art.3 şi art.4 alin.(2) din Legea nr.267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile (în continuare – Legea nr.267 din 29.11.2012).

²³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ AAPL nu au dat dovadă de responsabilitatea necesară în vederea evaluării şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Prin urmare, nerespectarea legislaţiei funciare şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT din raion, neprognozarea veniturilor din arenda de minimum 1768,9 mii lei şi nerealizarea acestora la bugetul local în sumă totală de la 1515,0 pînă la 5048,8 mii lei. De asemenea, pe aceeaşi perioadă nu au fost prognozate, calculate şi încasate venituri de la impozitul funciar în sumă de 152,3 mii lei.

√ Potrivit prevederilor legale²⁴, în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Auditul la capitolul dat a constatat că 32 UAT de nivelul I din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT. Astfel,

- în pofida faptului că, Consiliul comunal Sărata Galbenă (în baza deciziei nr.6/14 din 21.11.2011) a aprobat pentru 4 agenţi economici plata anuală pentru folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente construcţiilor private, în cuantum de 2% din preţul normativ al pămîntului, primăria com.Sărata Galbenă nu a planificat, nu a calculat şi nu a încasat plata pentru folosirea terenurilor cu suprafaţa de 9,99 ha în sumă de 124,0 mii lei şi impozitul funciar aferent terenurilor menţionate în sumă de 10,0 mii lei;

- consiliile locale din 32 UAT nu au stabilit, prin deciziile lor, mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 128,68 ha²⁵. Prin urmare, potrivit estimărilor auditului, suma veniturilor neluate în calcul la planificarea bugetară şi nerealizate de la folosirea terenurilor menţionate în anul 2014 constituie de la 882,9 pînă la 4416,7 mii lei. De asemenea, pe aceeaşi perioadă nu au fost prognozate, calculate şi încasate veniturile de la impozitul funciar în sumă de 84,3 mii lei.

√ Deficienţele care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT din raion au fost admise la gestionarea terenurilor şi a obiectelor acvatice proprietate publică, la stabilirea şi încasarea plăţilor din arenda acestora, precum şi la vînzarea proprietăţii publice. În acest sens auditul relevă că, avînd o sursă de venit constituită din terenurile proprietate publică, AAPL din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor pasibile privind arenda terenurilor menţionate, ceea ce a condiţionat neacumularea integrală a veniturilor în sumă totală de 463,5 mii lei²⁶ şi a impozitului funciar în mărime de 58,0 mii lei. De asemenea, au fost comise şi subestimări ale veniturilor planificate în sumă de 820,0 mii lei. Neregulile menţionate au fost cauzate de lipsa din partea AAPL a unui control eficient asupra utilizării conforme a fondului funciar şi de nerespectarea punctuală a legislaţiei funciare aferente domeniului privind arenda terenurilor şi a bazinelor acvatice. În contextul celor menţionate, se atestă că:

- 18 primării din raion nu au ţinut cont de prevederile Notelor metodologice la prognozarea şi aprobarea bugetului pe anul 2014, nefiind luate în calcul veniturile din contractele de arendă a terenurilor proprietate publică, ceea ce a generat subestimarea părţii de venituri cu 298,5 mii lei²⁷;

- 6 AAPL nu au demonstrat prudenţă şi interes faţă de eficientizarea gestionării fondului funciar, ce se exprimă prin neasigurarea transmiterii în arendă a terenurilor agricole proprietate publică cu suprafaţa de 87,42 ha şi admiterea utilizării acestora de către unele persoane fizice şi juridice în lipsa contractelor de arendă, fără achitarea plăţilor corespunzătoare. Prin urmare, bugetele locale au fost lipsite de venituri din arenda şi impozitul funciar în sumă totală de 286,3 mii lei;

- urmare a diminuării suprafeţei şi plăţii de arendă în 6 contracte de arendă a bazinelor acvatice, precum şi utilizării de către persoane fizice a 2 bazine acvatice cu suprafaţa totală de 37,35 ha în lipsa contractelor de arendă, 7 AAPL nu au asigurat realizarea veniturilor de la proprietate şi impozitul funciar în sumă totală de 235,2 mii lei. În acest context se exemplifică cazul de dare în arendă a obiectului acvatic cu suprafaţa de 78,0 ha conform contractului încheiat în 2001 între primăria Lăpuşna şi o persoană fizică pe un termen de 20 ani, fiind stabilită plata anuală de 30,0 mii lei (conform tarifelor în vigoare la acel moment). Deşi contractul de arendă prevede modificarea plăţii de arendă prin acordul comun al părţilor în cazul schimbării preţurilor, tarifelor, plăţilor etc., primăria nu a asigurat modificarea plăţii contractuale în conformitate cu tarifele noi introduse conform cadrului legal în vigoare²⁸. De menţionat că, urmare a unui control al DCFR din martie 2012, în anii 2012-2013 primăria Lăpuşna a expediat arendaşilor mai multe demersuri cu privire la semnarea acordului adiţional la contract, însă fără rezultat pozitiv. În acest sens, auditul relevă că din cauza neaplicării regulamentare a tarifelor prevăzute de legislaţia în vigoare, doar în perioada 2012-2014 bugetul UAT a fost lipsit de venituri în sumă de 72,9 mii lei. Mai mult decît atît, potrivit probelor de audit, în anii 2004-2014 arendaşul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, la situaţia din 01.01.2015 fiind înregistrată restanţa în sumă de 300,0 mii lei. De menţionat că în martie 2014 primăria Lăpuşna a depus o cerere de chemare în judecată privind încasarea sumei de 323,9 mii lei, inclusiv a datoriei de 253,5 mii lei, însă pînă la finalizarea misiunii de audit instanţa de judecată nu a luat nici o decizie.

Deşi, conform prevederilor legale²⁹, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de încasarea veniturilor, primăria nominalizată nu a manifestat competenţă şi insistenţă în identificarea şi impunerea veniturilor obţinute de către arendaşi în urma gestionării obiectelor arendate. Astfel, arendaşul bazinului, fiind fondatorul unei SRL, în proprietatea căreia sunt 4 terenuri din fondul apelor megieşe cu bazinul arendat, a preluat în arendă obiectul acvatic nominalizat ca persoană fizică neînregistrată în calitate de întreprinzător. Prin urmare, deşi potrivit clauzelor contractuale, bazinul se foloseşte în scopul satisfacerii necesităţilor piscicole, agricole, industriale, hidroenergetice, de transport etc., ceea ce constituie activitate de întreprinzător, atît primăria, cît şi IFS nu au fost preocupate de identificarea, evaluarea şi impunerea veniturilor din activitatea de creştere şi comercializare a peştelui în bazinul acvatic arendat, începînd cu 01.11.2002. În opinia auditului, schema de gestionare a terenului arendat descrisă mai sus a permis evitarea integrală a plăţilor fiscale. De menţionat că, la propunerea echipei de audit, IFS a organizat o întrunire cu arendaşul privind problema în cauză, însă acesta a invocat că litigiul cu primăria împiedică transmiterea iazului în subarendă unui agent economic;

- de mai mulţi ani primăria Cărpineni nu întreprinde măsuri concrete pentru darea în arendă a terenurilor arabile din rezerva primăriei, cu suprafaţa de 59,96 ha. Astfel, numai în anul 2014 nu au fost realizate venituri în bugetul local de circa 44,6 mii lei.

√ AAPL nu au asigurat încasarea conformă a veniturilor din vînzarea şi arenda terenurilor proprietate publică, diminuînd veniturile realizate în 2014 cu 3702,6 mii lei şi formînd restanţe semnificative. Astfel,

- AAPL nu au întreprins măsuri eficiente privind încasarea veniturilor de la vînzarea-cumpărarea şi arenda terenurilor proprietate publică, restanţele la situaţia din 01.01.2015 constituind 7296,0 mii lei (inclusiv: 6320,7 mii lei – de la vînzarea-cumpărarea, şi 975,3 mii lei – din arenda terenurilor). În acest sens, se relevă că în cadrul primăriei Hînceşti lipseşte evidenţa calculării şi achitării plăţilor din vînzarea şi arenda terenurilor şi, respectiv, a restanţelor pentru aceste plăţi. Prin urmare, nu este asigurată planificarea conformă a veniturilor din aceste surse şi monitorizarea eficientă a îndeplinirii condiţiilor contractuale de către cumpărători şi arendaşi. Potrivit informaţiei primăriei Hînceşti, la situaţia din 01.01.2015 restanţele la plăţile privind vînzarea-cumpărarea terenurilor (conform contractelor încheiate în perioada 2005-2014) constituie 5102,2 mii lei, sau 36% din valoarea contractuală (14313,0 mii lei), din care restanţele cu termenul de prescripţie expirat – 116,5 mii lei, nefiind întreprinse măsuri eficiente pentru încasarea acestora. De asemenea, restanţele cu termenul de prescripţie expirat la primăria Cărpineni constituie 124,6 mii lei, sau 46% din valoarea totală a restanţelor de 271,8 mii lei. Una din cauzele formării restanţelor este reflectarea în contractele de vînzare-cumpărare a datelor neveridice privind achitarea integrală de către cumpărător a preţului de vînzare a terenului. Astfel, în contractul din 30.04.2014, încheiat cu o persoană fizică, este reflectat că aceasta a achitat integral, pînă la încheierea contractului, preţul de vînzare a terenului în sumă de 98,6 mii lei. Însă, probele de audit acumulate denotă că în anul 2014 cumpărătorul a achitat doar 15,0 mii lei, la situaţia din 01.01.2015 suma de 83,6 mii lei fiind înregistrată ca restanţă la tranzacţia menţionată;

- conform prevederilor legale³⁰, în cazul de vînzare-cumpărare a terenurilor publice la licitaţie, cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinaţia respectivă. Însă, contrar prevederilor legale, la încheierea în 2014 a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor, cu suprafaţa totală de 20,8 ha şi preţul normativ de 5989,9 mii lei, primăria Hînceşti a perceput doar 2693,5 mii lei, achitarea restului plăţii fiind eşalonată pe o perioadă de pînă la trei ani, astfel în bugetul oraşului pe anul respectiv nu au fost colectate minimum 3296,4 mii lei. În acest context se exemplifică un caz de comercializare a terenului cu suprafaţa de 4,2209 ha, preţul normativ al pămîntului constituind 5452,4 mii lei, iar valoarea de licitaţie – 5998,3 mii lei. Prin urmare, conform prevederilor legale, cumpărătorul urma să achite în termen de o lună suma egală cu preţul normativ al pămîntului, iar conform procesului-verbal cu privire la rezultatul licitaţiei, acesta se obliga să verse plata integrală pe parcursul a 20 de zile după semnarea procesului-verbal. Totodată, suma achitată în anul 2014 a fost de numai 2501,0 mii lei, restul sumei fiind eşalonat conform contractului de vînzare-cumpărare pe un termen de 3 ani. Urmare a acestei tranzacţii, în anul de referinţă în bugetul primăriei nu au fost colectate venituri în sumă de la 2951,4 pînă la 3497,3 mii lei, iar agentul economic a fost facilitat, beneficiind de avantaje neprevăzute de cadrul legal în vigoare.

Situaţii similare au fost atestate şi la primăriile Cărpineni şi Logăneşti, care la vînzarea terenurilor publice au acordat eşalonări la plăţi de pînă la 5 ani, diminuînd în anul 2014 acumulările în bugetele UAT cu 322,6 mii lei³¹.

____________________________

²⁴ Art.101 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁷ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁸ Legea nr.108-XVI din 17.12.2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative; Legea nr.268-XVI din 28.07.2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

²⁹ Art.31 alin.(1) lit.b) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

³⁰ Art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

³¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ Sistemul de control insuficient din partea autorităţilor publice locale asupra veniturilor proprii a condiţionat subestimarea veniturilor cu 2756,7 mii lei şi a lipsit bugetele UAT de venituri care au însumat 963,9 mii lei. Astfel,

√ conform prevederilor art.290 lit.(e) din Codul fiscal, unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară. Totodată, potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010³², AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Urmare a auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Astfel, în anul 2014 veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unităţile comerciale) au fost planificate, rectificate şi executate în ansamblu pe raion în sumă de, respectiv, 2849,2, 2882,3 şi 3942,9 mii lei, sau cu 1093,7 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 1060,6 mii lei mai mult faţă de suma precizată. În acest sens, probele de audit acumulate la UAT din raion relevă că, deşi veniturile aferente taxei pentru unităţile comerciale, acumulate în anul 2014, au înregistrat o creştere faţă de anul 2013 cu 460,3 mii lei, sau cu 13,2%, în acelaşi timp rezervele la veniturile în cauză sînt nevalorificate. Deşi potrivit listelor agenţilor economici din cadrul a 24 UAT din raion, aprobate prin deciziile consiliilor locale la stabilirea taxelor locale, veniturile din taxa pentru unităţile comerciale au fost estimate la suma de 4353,0 mii lei, planul pe venituri de la această sursă a fost aprobat în sumă de 2560,2 mii lei, sau cu o diminuare de 1792,8 mii lei³³;

√ de asemenea, în cadrul auditului au fost constatate nereguli la prognozarea şi aprobarea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, ceea ce a generat neaprobarea şi neacumularea veniturilor la bugetele locale, în sumă de 963,9 mii lei. Astfel,

- potrivit prevederilor art.290 şi art.291 din Codul fiscal, subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului este persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care dispune de bază impozabilă, obiectul impunerii constituindu-l salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi. Probele acumulate în cadrul auditului denotă că 20 UAT din raion au aprobat venituri diminuate de la taxa pentru amenajarea teritoriului pentru anul 2014 cu suma de 215,8 mii lei³⁴. Astfel, urmare a confruntării deciziilor consiliilor locale privind stabilirea cotelor la taxa pentru amenajarea teritoriului, listelor generalizate ale persoanelor juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, plătitori de taxă pentru amenajarea teritoriului pentru anul 2014, prezentate de către UAT, cu informaţiile IFS s-a constatat că 20 din 39 UAT au diminuat veniturile aprobate faţă de cele pasibile de realizat;

- în vederea eficientizării administrării taxei pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), IFS Hînceşti urma să intensifice, în comun cu AAPL (care, conform HG nr.977 din 14.09.2001³⁵, sînt obligate să înregistreze gospodăriile ţărăneşti), acţiunile în vederea popularizării prevederilor legale privind necesitatea înregistrării deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). În pofida celor menţionate, atît autoritatea fiscală teritorială, cît şi AAPL din raion nu au anticipat impactul negativ asupra acumulărilor în bugetele locale, care rezultă din neînregistrarea deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). Ca urmare, în anul 2014, situaţia constatată a condiţionat neacumularea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti neînregistrate, în mărime de 748,1 mii lei³⁶.

_____________________________________

³² Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010.

³³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

³⁴ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

³⁵ HG nr.977 din 14.09.2001 “Privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”.

³⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ Auditul a elucidat şi alte situaţii aferente neacumulărilor de venituri disponibile. Astfel, conform contractului din 2012 încheiat în urma unei licitaţii, primăria Bobeica a comercializat masă lemnoasă în valoare de 157,8 mii lei la 2 persoane fizice. Deşi, conform contractului de vînzare-cumpărare, cumpărătorii urmau să achite suma totală în două tranşe pînă la 31.10.2012, efectiv au fost achitate doar 10,0 mii lei. În pofida faptului că primăria a eliberat factura de expediţie pentru bunurile comercializate, tranzacţia nu a fost contabilizată, nefiind înregistrată datoria debitoare în sumă de 147,8 mii lei, ceea ce a generat neacumularea integrală a veniturilor în bugetul local de la vînzarea bunurilor proprietate publică. Totodată, se relevă că în contractul de vînzare-cumpărare sînt prevăzute penalităţi şi majorări de întîrziere pentru neachitarea în termen a plăţilor, care nu au fost aplicate regulamentar. Drept urmare, la situaţia din 10.02.2015, suma totală a datoriei persoanelor nominalizate faţă de primărie a constituit 204,5 mii lei.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Hînceşti să-şi asume şi să asigure un cadru organizaţional de conlucrare/interacţiune punctuală şi rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organele fiscale şi cadastrale, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii potenţialului economic şi bazei impozabile, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. DGF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I şi cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate, pentru elaborarea proiecţiilor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT, precum şi elaborarea proiectelor bugetelor UAT în conformitate cu competenţele atribuite în mod legal.

3. Preşedintele raionului, primarul oraşului Hînceşti să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare pe toate categoriile de taxe/impozite etc.

4. DGF, de comun cu primarii comunelor Cărpineni şi Lăpuşna, să asigure instruirea metodologică şi practică a personalului din AAPL de nivelul I implicat în procesele operaţionale privind identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale, în corelare cu procedurile standardizate care se vor elabora şi implementa la nivelul subdiviziunilor CR, în scopul planificării punctuale a veniturilor bugetare.

5. Preşedintele raionului, primarii oraşului Hînceşti, comunelor Cărpineni şi Lăpuşna, să asigure acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite etc. formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II), cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de bugetul public naţional şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

OBIECTIVUL II: Au gestionat regulamentar şi econom UAT cheltuielile bugetare?

Evaluarea managementului financiar la executarea cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelurile I şi II), precum şi a instituţiilor de învăţămînt din raion pentru perioada auditată, prin prisma reglementării cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri. În consecinţă, factorii responsabili şi decizionali din cadrul AAPL şi instituţiilor de învăţămînt, ignorînd principiile managementului financiar, au admis cheltuieli neregulamentare şi ineficiente.

♦ AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii în sumă totală de 1972,7 mii lei, fiind necesară optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor destinate salarizării.

În anul 2014 AAPL din raionul Hînceşti au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta în sumă totală de 144,7 mil.lei, a căror pondere reprezintă 35,4% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion.

• Urmare a verificărilor efectuate la capitolul cheltuielilor privind retribuirea muncii, s-au constatat abateri de la cadrul normativ, care au generat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 618,4 mii lei. Astfel,

√ probele de audit acumulate denotă că, în anul 2014, 7 UAT au întreţinut neregulamentar³⁷ 23 unităţi de personal³⁸, fără elaborarea schemelor de încadrare şi fără aprobarea statelor de personal şi a schemei de salarizare a acestora, ceea ce a condiţionat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 233,2 mii lei³⁹. De menţionat că, deşi cu persoanele angajate sînt încheiate contracte de muncă, fiind emise şi dispoziţii de angajare de către conducătorul instituţiei, salarizarea acestora a fost efectuată şi raportată conform art.113 alin.45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate” din contul cheltuielilor de bază. Totodată, unităţile de personal nominalizate nu au fost reflectate în Raportul privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de la bugetele locale pe anul 2014⁴⁰, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a datelor în Raportul consolidat pe raion;

√ în anul 2014 primăria or.Hînceşti nu a respectat procedura de aprobare a 7,5 unităţi de personal. De asemenea, nici angajarea cheltuielilor în acest scop nu a întrunit rigorile aferente. Astfel, la aprobarea statelor, CO Hînceşti nu a ţinut cont de nomenclatorul funcţiilor stabilite regulamentar⁴¹, în schema de salarizare fiind incluse gradul de salarizare majorat şi unele sporuri şi adaosuri la salariu neprevăzute de legislaţie. În consecinţă, aceste iregularităţi au generat efectuarea cheltuielilor ineficiente din contul cheltuielilor de bază, în sumă de 337,8 mii lei. Mai mult decît atît, nerespectînd cadrul legal⁴², atît APR, cît şi primăria or.Hînceşti au admis iregularităţi la cumularea funcţiilor, care s-au soldat cu cheltuieli neregulamentare în sumă de 20,4 mii lei şi, respectiv, de 27,0 mii lei.

• În unele cazuri, cheltuielile privind premierea angajaţilor executate de către AAPL ale UAT din raion nu întrunesc integral exigenţele cadrului legal-normativ, fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 1354,3 mii lei. Astfel, contrar prevederilor legale⁴³, în lipsa regulamentului aprobat şi coordonat cu comitetul sindical, conducătorii APR, DÎ, DCT, DASPF şi primarul or.Hînceşti au dispus premierea angajaţilor în anul 2014, fiind efectuate plăţi neregulamentare în sumă totală de 1338,7 mii lei⁴⁴. De asemenea, nerespectînd prevederile cadrului legislativ-normativ⁴⁵, în baza ordinului şefului Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică din subordinea DÎ, în 2014 au fost acordate premii unice şefului DÎ, precum şi la 3 specialişti din cadrul direcţiei, în sumă totală de 15,6 mii lei.

• AAPL de nivelul II au admis raportarea eronată a cheltuielilor suportate pentru stimularea angajaţilor unor direcţii din cadrul CR, în sumă totală de 418,3 mii lei. Astfel, 4 direcţii din cadrul CR au acordat premii angajaţilor, raportînd neregulamentar cheltuielile suportate în sumă totală de 418,3 mii lei⁴⁶, în loc de art.111.07 “Premierile”, art.111.01 “Salariul funcţiei”, ceea ce contravine prescripţiilor din Anexa nr.9 la Ordinul nr.91 din 20.10.2008⁴⁷ şi a generat raportarea eronată a cheltuielilor pentru plata premiilor în Raportul consolidat privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor la componenta de bază, pe anul 2014.

_______________________________

³⁷ Pct.1, pct.2, pct.3 şi pct.21 din Anexa nr.4 la Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

³⁸ Contabili, specialişti în reglementarea regimului funciar, şoferi, tractorişti, arhivari, electricieni, pădurari şi muncitori.

³⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁰ Formularul nr.3R-BL.

⁴¹ Anexa nr.8 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005); Anexa nr.8 la HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – HG nr.381 din 13.04.2006).

⁴² Art.25 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

⁴³ Art.32 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005; pct.13 din HG nr.381 din 13.04.2006.

⁴⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁵ Art.33 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005; pct.14 din HG nr.381 din 13.04.2006.

⁴⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind clasificaţia bugetară”.

Recomandări:

6. Preşedintele raionului, primarul oraşului Hînceşti să asigure respectarea actelor legal-normative privind reglementarea domeniului retribuirea muncii, cu implementarea unui control intern adecvat care să asigure consolidarea disciplinei financiar-bugetare şi întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare afectat de nereguli.

În anul 2014, în raionul Hînceşti au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 135,3 mil.lei⁴⁸, din care: 5,7 mil.lei – pentru investiţii capitale; 129,6 mil.lei – pentru reparaţii capitale.

Verificările efectuate în cadrul misiunii de audit au relevat unele deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, acestea fiind condiţionate de faptul că: AAPL nu monitorizează conform derularea lucrărilor capitale, nefiind asigurată respectarea principiilor de economicitate, eficienţă, eficacitate şi transparenţă corespunzătoare privind modul de determinare a obiectivelor spre finanţare; s-a admis modificarea elementelor contractuale; nu se asigură executarea lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor; nu se respectă cadrul legal-normativ privind evidenţa contabilă a investiţiilor etc.

În susţinerea celor consemnate, se exemplifică următoarele.

• Determinarea şi iniţierea obiectelor de investiţii capitale fără a se ţine cont de investiţiile începute anterior şi nefinalizate determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, a cauzat ineficienţa cheltuielilor suportate în sumă totală de 4346,8 mii lei. Astfel,

√ misiunea de audit denotă că unele obiecte nefinalizate nu se regăsesc în planul anual şi cel de perspectivă privind investiţiile capitale ale UAT, ceea ce condiţionează degradarea fizică şi morală a obiectului valorificat în această perioadă, şi, ca urmare, imobilizarea mijloacelor publice investite anterior. În acest context, se relevă că CO Hînceşti, în calitate de fondator, a transmis în gestiune ÎM “Regia ARA” construcţia în curs de execuţie a unei case de locuit cu 60 de apartamente cu valoarea de 646,4 mii lei, lucrările de construcţie a acesteia fiind sistate încă din anul 1991. De menţionat că pînă în prezent atît fondatorul, cît şi ÎM, din lipsa mijloacelor financiare, nu au întreprins măsuri de finalizare a obiectului în cauză. Deşi, CR Hînceşti a selectat obiectul nominalizat pentru construcţia apartamentelor sociale, cu finanţarea din contul unui credit preferenţial al Băncii Mondiale, totodată iniţiind şi proiectarea corespunzătoare, CO Hînceşti a respins cererea de transmitere a terenului şi construcţiei în cauză. În acest sens, se relevă că pentru serviciile de proiectare deja efectuate CR a achitat suma de 85,3 mii lei, înregistrînd cheltuielile respective în evidenţa contabilă la contul “Mijloace fixe”, ca documentaţie de proiect. De menţionat că materialele de proiectare şi proiectul nefinalizat se află în arhiva antreprenorului, acestea neputînd fi utilizate, ceea ce denotă irosirea mijloacelor cheltuite pentru acest proiect.

Un alt obiect nefinalizat este şi Staţia de pompare a fecalelor din or.Hînceşti, cu valoarea de 2750,8 mii lei, lucrările de construcţie ale acesteia fiind sistate din anul 2003, în pofida faptului că oraşul are nevoie de staţia respectivă. De menţionat că şi în acest caz CO a transmis construcţia nefinalizată SA “Amen Ver”, fără a stabili sarcini şi măsuri concrete privind finalizarea obiectului respectiv. Prin urmare, probele de audit acumulate denotă că obiectele nominalizate degradează fizic şi moral, ceea ce determină ineficienţa cheltuielilor efectuate în perioadele anterioare;

√ se relevă şi cazuri de nefinalizare a obiectelor din domeniul educaţional. Astfel, în pofida faptului că edificiul şcolii (a cărei construcţie a demarat în anul 1990, fiind suspendată în anul 1995 cu un grad de finalizare de 49%) este nefinisat, cauza fiind lipsa mijloacelor financiare, la situaţia din 01.01.2015 acesta era înregistrat în evidenţa contabilă a primăriei s.Bujor la contul analitic 010 “Clădiri”, cu valoarea de 864,3 mii lei. De menţionat că, urmare a reformelor structurale din învăţămînt, necesitatea obiectului în cauză s-a diminuat, în consecinţă schimbarea destinaţiei acestuia, cu suportarea cheltuielilor suplimentare pentru reproiectări, expertize tehnice etc. devine iminentă, cerînd precauţie şi fundamentări rezonabile. Ca şi în cazurile precedente, deteriorarea construcţiei, influenţată de factorii climaterici, determină ineficienţa investiţiilor precedente. Totodată, la obiectul nominalizat a fost calculată uzura, care, la situaţia din 01.01.2015, a constituit suma totală de 235,1 mii lei. Cele relatate au condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare şi denotă necunoaşterea/nerespectarea cadrului regulator, ceea ce contribuie la menţinerea iregularităţilor în domeniul nominalizat.

• AAPL ale UAT (de nivelul I şi nivelul II) nu au asigurat valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice pentru cheltuielile capitale. Astfel, în conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate în buget. Însă, în pofida celor menţionate, AAPL din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile delegate, în anul 2014 nefiind asigurată valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice prevăzute în bugetul consolidat pentru cheltuieli capitale, în sumă totală de 14,23 mil.lei⁴⁹. Unele din cauzele acestei situaţii sînt: neîndeplinirea lucrărilor în termenele contractate; alocarea mijloacelor financiare la finele anului de gestiune; modificarea volumului de lucrări în urma verificărilor pe teren a lucrărilor executate; sistarea unor lucrări şi rezilierea contractului cu antreprenorul, cu includerea acestuia în lista de interdicţie a AAP; neînlăturarea de către antreprenori a obiecţiilor comisiei de recepţie a lucrărilor etc. În opinia auditului, cele menţionate condiţionează neachitarea de către beneficiari a lucrărilor executate în termenele şi volumele contractate, tergiversarea executării lucrărilor şi reţinerea dării în exploatare a construcţiilor.

• AAPL nu au stabilit sursa de finanţare şi limitele alocaţiilor pe ani, care urmau a fi achitate antreprenorilor, ceea ce generează utilizarea neregulamentară a banilor publici. Astfel, în cadrul achiziţiei lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală a obiectelor, autorităţile contractante din 9 UAT, neconformîndu-se prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, nu au precizat în contractele încheiate cu antreprenorii, în valoare totală de peste 34,26 mil.lei⁵⁰, limitele alocaţiilor pe ani care urmau a fi achitate acestora, totodată nefiind stabilită sursa de finanţare, ceea ce generează riscuri de stopare a construcţiilor, şi ca urmare – imobilizarea mijloacelor publice şi/sau majorarea valorii obiectelor.

• Edificarea din contul mijloacelor bugetare a 4 puncte noi ale sistemului de protecţie antigrindină din raion nu şi-a atins scopul stabilit. Astfel, în lipsa unor soluţii preliminare, identificate de către CR, privind modul de utilizare şi finanţare ulterioară a întreţinerii construcţiilor, precum şi în lipsa unui acord în acest sens cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, APR (în baza deciziei CR) a edificat, recepţionat (în 2013) şi a înregistrat (în 2014) în evidenţa contabilă 4 puncte ale sistemului de protecţie antigrindină din raionul Hînceşti, în sumă totală de 797,3 mii lei. Deşi, conform explicaţiei oficialului din cadrul APR, scopul edificării acestor puncte a fost acoperirea întregului teritoriu al raionului cu sistemul de protecţie antigrindină, pînă în prezent construcţiile nominalizate nu se utilizează, nefiind transmise în folosinţă Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, care, la rîndul său, nu acceptă preluarea construcţiilor din lipsa resurselor financiare pentru întreţinerea lor. Mai mult decît atît, nici APR şi nici cele 3 UAT, pe teritoriul cărora au fost construite punctele antigrindină, nu au întreprins măsuri în vederea asigurării pazei construcţiilor edificate pentru contracararea distrugerii lor sau utilizării contrar destinaţiei.

• Auditul a elucidat deficienţe ce ţin de executarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale contractate. Astfel, potrivit prevederilor legale⁵¹, autoritatea contractantă nu are dreptul să mărească volumul bunurilor (lucrărilor şi serviciilor), stabilit în contractele încheiate, pentru a evita efectuarea unor noi achiziţii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. De asemenea, se interzice cesiunea de creanţă (datorie), precum şi modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Însă, la contractarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii la unele obiecte, grupurile de lucru din cadrul a 6 autorităţi contractante nu au ţinut cont de prevederile legale, fiind admisă modificarea elementelor contractuale prin excluderea unor elemente şi introducerea altora noi, majorînd valoarea iniţială a ofertelor cu 3011,3 mii lei⁵². Totodată, elementele contractelor încheiate se modifică periodic în corelare cu alocaţiile financiare anuale, ceea ce condiţionează tergiversarea lucrărilor.

• Unele AAPL nu s-au asigurat prin garanţiile respective de buna execuţie a lucrărilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţia de bunuri şi lucrări, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, în timpul încheierii contractului, asigurarea executării acestuia. Contrar prevederilor regulamentare, 5 AAPL, în calitate de autorităţi contractante, nu au solicitat de la antreprenori şi alţi contractanţi asigurarea executării lucrărilor şi prestării serviciilor sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, estimate de echipa de audit în sumă totală de 3374,7 mii lei⁵³. Deşi 11 AAPL au solicitat garanţii pentru buna execuţie a contractelor, acestea, nerespectînd clauzele contractuale, nu au rezervat mijloace destinate garanţiilor respective la conturi speciale în sumă totală de 3350,2 mii lei⁵⁴. Ca urmare, lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul neexecutării prevederilor contractuale şi/sau executării unor lucrări necalitative.

• Executarea studiilor de fezabilitate şi elaborarea documentaţiei de proiect pentru unele obiective în lipsa surselor de finanţare pentru realizarea acestora a generat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 2063,7 mii lei.

Testările efectuate de misiunea de audit la acest compartiment au identificat probleme care necesită o soluţionare punctuală. Astfel, la iniţierea şi valorificarea investiţiilor capitale în lipsa/necoordonarea planurilor de investiţii capitale, factorii de decizie ai beneficiarilor nu au fost preocupaţi de utilizarea eficientă a mijloacelor publice, de economisirea mijloacelor bugetare, acceptînd iniţierea obiectelor de actualitate scăzută sau a celor neasigurate financiar. În acest aspect, se exemplifică următoarele:

√ probele de audit acumulate denotă că, în 2007, APR a suportat cheltuieli în sumă de 109,7 mii lei pentru studiul de fezabilitate privind construcţia taberei de odihnă multifuncţionale pentru 300 de persoane în or.Hînceşti. Deşi studiul în cauză a fost prezentat timp de trei ani diferitor investitori participanţi la expoziţii şi forumuri investiţionale, pînă la momentul actual mijloace financiare necesare pentru construcţia obiectului nominalizat nu au fost identificate. De menţionat că actualitatea acestui obiect a scăzut, deoarece în oraş se construieşte o altă tabără de odihnă (beneficiarul căreia este primăria or. Hînceşti) cu finanţarea respectivă din bugetul de stat şi bugetul local. Prin urmare, neutilizarea studiului de fezabilitate pe o perioadă de 8 ani, a generat cheltuieli ineficiente în sumă de 109,7 mii lei;

√ în alt caz, APR a suportat cheltuieli în sumă de 690,0 mii lei la elaborarea proiectului privind lucrările de reparaţie a drumului R-33 (Paşcani-Secăreni-Bolţun, raioanele Hînceşti şi Nisporeni). Se relevă că, în urma licitaţiei publice din 03.10.2014 privind lucrările nominalizate, APR a încheiat contractul de antrepriză a lucrărilor în sumă de circa 17,6 mil.lei, cu termenul de execuţie a acestora de 12 luni. Însă, din lipsa acoperirii financiare a lucrărilor respective, autoritatea contractantă a anulat rezultatele licitaţiei publice. Ca urmare, proiectarea obiectului în lipsa surselor de finanţare pentru realizarea acestuia a generat dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă de 690,0 mii lei;

√ CR şi APR, nedeterminînd necesitatea şi oportunitatea construcţiei Centrului de agrement, dar mai ales neidentificînd sursele de finanţare a acestui obiect, au admis executarea în anii 2006-2008 a unor lucrări de proiectare pentru obiectul nominalizat în sumă de 1264,0 mii lei. În acest sens, misiunea de audit a constatat că, în perioada 2008-2015, construcţia obiectului nu a fost realizată, iar mijloacele publice utilizate pentru lucrările de proiectare se atestă drept irosite. În pofida recomandărilor Curţii de Conturi⁵⁵, care au vizat acest caz şi neluîndu-se în considerare propria experienţă negativă, la decizia CR a fost iniţiat un alt obiect cu risc înalt de nefinalizare, din cauza neechilibrării oportunităţii/necesităţii edificării acestuia şi neidentificării surselor financiare disponibile. În aceste condiţii, APR a admis executarea lucrărilor de proiectare (760,9 mii lei) şi demararea construcţiei Sălii polivalente la Centrul sportiv multifuncţional din or. Hînceşti, fiind achiziţionate lucrări de construcţie în sumă de peste 30,45 mil.lei, cu finanţarea în anul 2014 a 15,0 mil.lei şi în 2015 – a peste 15,45 mil.lei, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit de 18 luni. Cu toate că construcţia obiectului urmează a fi finalizată pînă la finele anului 2015, în anul 2014 au fost valorificate mijloace financiare doar în sumă de circa 6,63 mil.lei, pentru anul 2015 din bugetul raional au fost alocate mijloace în sumă de 1,0 mil.lei, astfel nefiind identificate sursele de finanţare necesare pentru finalizarea obiectului în sumă de peste 22,8 mil.lei. În contextul celor evocate, auditul atestă un risc major de sistare a lucrărilor şi, respectiv, de imobilizare a mijloacelor valorificate în sumă de peste 7,39 mil.lei.

• Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente s-a efectuat cu abateri de la cadrul legal-normativ în vigoare.

Deşi cadrul legal existent reglementează strict recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora, APR nu în toate cazurile a ţinut cont de prevederile legale. Cele mai semnificative abateri constau în următoarele:

√ darea în exploatare a construcţiilor (8 obiecte) şi înregistrarea acestora în evidenţa contabilă a APR la conturile mijloacelor fixe în baza actelor de recepţie finală, deşi acestea nu au fost semnate de reprezentantul Inspecţiei de Stat în Construcţii, prin ce nu au fost respectate cerinţele legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii⁵⁶;

√ contrar prevederilor regulamentare⁵⁷, preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la obiectele social-culturale (6 LT, 4 gimnazii, 3 complexe educaţionale, 2 şcoli primare-grădiniţă, 3 IMSP) a fost desemnat conducătorul instituţiilor respective, şi nu reprezentantul administraţiei publice locale;

√ pentru lucrările de construcţie a unor obiecte (anexe la gimnaziu Mireşti – 1747,2 mii lei, şi LT Ciuciuleni – 629,7 mii lei), care au fost documentate ca reparaţii capitale a construcţiilor existente, nu au fost întocmite acte de recepţie finală a construcţiei, cu semnarea corespunzătoare a acestora de către autorităţile abilitate cu funcţii de control în domeniul respectiv. De asemenea, obiectele edificate nu au fost contabilizate ca mijloace fixe, fiind majorată valoarea construcţiilor existente. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor cadrului legislativ-normativ în vigoare⁵⁸, a fost admisă înregistrarea incorectă în evidenţa contabilă şi denaturarea situaţiilor financiare şi patrimoniale (APR, primăriile Ciuciuleni şi Mireşti).

________________________________

⁴⁸ Inclusiv din contul: bugetului de stat – 33,5 mil.lei; Fondului Ecologic Naţional – 29,0 mil.lei; Fondului rutier – 20,3 mil.lei; bugetului raional – 23,6 mil.lei; bugetelor locale – 8,4 mil.lei; altor surse – 20,5 mil.lei.

⁴⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵¹ Art.69 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁵² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁵ Recomandarea nr.20.2 din Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Hînceşti pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.75 din 24.11.2011.

⁵⁶ Pct.11 alin.(4) lit.k) din Regulamentul Inspecţiei de Stat în Construcţii, aprobat prin HG nr.360 din 25.06.1996 “Cu privire la controlul de stat al calităţii în construcţii”.

 ⁵⁷ Pct.8 alin.(2) din Regulamentul aprobat prin HG nr.285 din 23.05.1996.

 ⁵⁸ Art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.63 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

• AAPL de nivelul II au admis exploatarea unei instituţii de învăţămînt, care nu a fost finalizată/predată/recepţionată. Astfel, după o pauză de mai mulţi ani, CR a relansat în anul 2005 construcţia obiectului “Lucrări de construcţie a şcolii de cultură generală din s.Dancu, r-nul Hînceşti”, continuată pînă în anul 2014. În această perioadă, din cauza finanţării insuficiente a obiectului, au fost efectuate 3 proceduri de achiziţii publice pentru finalizarea construcţiei, fiind schimbaţi antreprenorii şi tergiversate lucrările de construcţie. Cu toate că în august 2014 antreprenorul a solicitat recepţia la terminarea lucrărilor, atît acesta, cît şi beneficiarul, nerespectînd prevederile legale⁵⁹, pînă la momentul actual nu au asigurat recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a obiectului în cauză. În pofida celor menţionate, persoanele responsabile din cadrul APR şi gimnaziului au dispus desfăşurarea procesului educaţional începînd cu 01.09.2014 în clădirea nerecepţionată, prealabil gimnaziul fiind examinat de comisia raională de evaluare a nivelului de pregătire a instituţiilor şcolare către anul de studii 2014-2015, al cărui membru a fost şi reprezentantul Direcţiei situaţii excepţionale. Deşi gimnaziul nu dispune de o rezervă de apă (neavînd rezervor contra incendiilor), atît beneficiarul, cît şi autorităţile abilitate cu funcţii de control în domeniu nu au întreprins măsurile de rigoare pentru înlăturarea neregulilor. Ca urmare, se atestă neasigurarea securităţii copiilor şi a personalului instituţiei de învăţămînt în caz de situaţii excepţionale.

• Contractele încheiate cu antreprenorii de către unele autorităţi contractante nu corespund rigorilor. Astfel,

√ deşi în acordul de grant încheiat cu FISM sînt stipulate condiţiile şi procedura de debursare a tranşelor de către beneficiar (primăria Boghiceni), acestea nu se regăsesc în contractul încheiat cu antreprenorul privind construcţia centralei termice pe combustibil de biomasă la grădiniţa de copii din satul Boghiceni. Necoordonarea condiţiilor şi nesincronizarea termenelor de plată în ambele contracte au condiţionat neexecutarea şi neachitarea lucrărilor în termenele stabilite în contract de către autoritatea contractantă;

√ contractul de achiziţie a lucrărilor de reparaţie a drumului din localitate în sumă de 776,8 mii lei, încheiat de primăria Cotul Morii cu un antreprenor, nu conţine clauze ce ar reglementa perioada de execuţie a lucrărilor; drepturile şi obligaţiile antreprenorului şi ale beneficiarului; materialele şi tehnologiile utilizate la execuţia lucrărilor; termenul de garanţie şi remedierile în perioada de garanţie, nefiind asigurate condiţiile şi parametrii calitativi conform exigenţelor esenţiale, precum şi garanţiile de bună execuţie. De menţionat că primăria Cotul Morii a iniţiat şi achiziţionat lucrările respective în insuficienţa acoperirii financiare, în sumă de 226,8 mii lei, care nu a fost contabilizată corespunzător şi înregistrată ca datorie creditoare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, conform cărora contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli de către executorii (ordonatorii) de buget se efectuează doar cu respectarea prevederilor legale şi în limitele aprobate (rectificate).

Analogic, în anul 2014, APR, primăria Cotul Morii şi alte 3 UAT din raion au admis executarea lucrărilor în lipsa alocaţiilor financiare în sumă totală de 2633,2 mii lei⁶⁰, fără contabilizarea regulamentară a sumelor respective, ceea ce contravine prevederilor art.23 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Neregulile menţionate au fost comise în scopul de a evita înregistrarea datoriilor creditoare şi au generat raportarea eronată a situaţiilor financiare.

• CR şi APR nu au asigurat transmiterea conformă AAPL de nivelul I a obiectelor edificate/reparate în sumă totală de 8438,5 mii lei, fiind afectată corectitudinea evidenţei şi integritatea imobilelor în cauză. În acest sens, auditul relevă că, urmare a nestabilirii şi neimplementării procedurilor de control intern asupra investiţiilor şi reparaţiilor capitale, începînd cu etapa de planificare a acestora şi pînă la finalizarea şi raportarea lor, APR nu a iniţiat, iar CR nu a adoptat decizia cu privire la transmiterea către UAT – proprietari ai 6 obiecte imobile, costul lucrărilor de reparaţie a acestora, în sumă totală de 3949,6 mii lei, precum şi costul documentaţiei de proiect a 3 obiecte, în sumă totală de 4221,9 mii lei, cu toate că obiectele propriu-zise sînt înregistrate în evidenţa contabilă a primăriilor. De menţionat că, la situaţia din 01.01.2015, valoarea lucrărilor de reparaţie este înregistrată în evidenţa contabilă a APR ca mijloace fixe, ceea ce contravine pct.34 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010⁶¹, şi, ca rezultat, a condiţionat evidenţa neconformă şi raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale, totodată, nefiind asigurată protecţia şi administrarea corespunzătoare a bunurilor imobile gestionate.

• Contabilizarea neregulamentară a cheltuielilor pentru lucrările de construcţie şi reparaţie capitală în sumă totală de 8766,3 mii lei a determinat raportarea eronată la compartimentul respectiv.

Deşi ponderea cheltuielilor pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în perioada ultimilor 2 ani a constituit 17-20% din totalul cheltuielilor, fiind una semnificativă, misiunea de audit denotă lipsa unui control intern aferent procesului de valorificare a acestora de la momentul iniţierii pînă la recepţia finală a lucrărilor executate şi contabilizarea obiectivelor edificate. Astfel, potrivit probelor de audit acumulate, se atestă că în cadrul a 4 UAT sînt exploatate 9 obiecte cu valoarea totală a cheltuielilor de construcţie şi de reparaţie de 6858,4 mii lei⁶², care nu sînt înregistrate corespunzător în evidenţa contabilă. Totodată, contrar prevederilor regulamentare⁶³, în evidenţa contabilă a 7 UAT sînt înregistrate ca obiecte nefinalizate documentaţia de proiect în sumă totală de 1907,9 mii lei⁶⁴, condiţionînd raportarea eronată a situaţiilor la compartimentul nominalizat.

• Mijloacele financiare alocate CR din Fondul rutier pentru reparaţiile capitale a drumurilor din localităţile raionului în sumă totală de 2171,6 mii lei au fost înregistrate neregulamentar în evidenţa contabilă.

Cu toate că alocaţiile din Fondul rutier sînt destinate reparaţiilor capitale a drumurilor şi, conform prevederilor legale⁶⁵, măresc valoarea iniţială a construcţiilor speciale, APR a înregistrat şi raportat cheltuielile efectuate în sumă de 2171,6 mii lei în calitate de cheltuieli pentru întreţinerea drumurilor, acestea nefiind transmise regulamentar către UAT, ceea ce a determinat incorectitudine în ajustarea valorii iniţiale şi a duratei utile de funcţionare a drumurilor, a calculării uzurii lor, precum şi raportarea eronată a situaţiilor financiare în cadrul autorităţilor în cauză.

________________________________

 ⁵⁹ Pct.10 şi pct.16 din Regulamentul aprobat prin HG nr.285 din 23.05.1996.

⁶⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶¹ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

⁶² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶³ Pct.74 alin.(5) din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

⁶⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶⁵ Pct.46 şi pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Recomandări:

7. Preşedintele raionului, şefii DGF, DÎ, primarul oraşului Hînceşti să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea la toate etapele de iniţiere, executare şi recepţionare a lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, cu luarea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

8. Primarii comunelor Cărpineni şi Lăpuşna să întreprindă măsuri de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

♦ Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul entităţilor supuse auditării nu au întrunit întotdeauna aspectul legal.

Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi alte acte normative ce ţin de domeniul achiziţiilor publice stabilesc că autorităţile contractante asigură legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Totodată, lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AAPL de nivelul I şi nivelul II asupra monitorizării procesului de achiziţii publice a cauzat nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare, ca rezultat fiind compromisă buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

√ deşi AAPL ale 14 UAT⁶⁶ (din 16 verificate) au format, în baza unor dispoziţii, grupurile de lucru privind achiziţiile publice, autorităţile contractante nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007⁶⁷, ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare şi desfăşurare a proceselor de achiziţii, prin ce nu se furnizează o asigurare privind regularitatea derulării achiziţiilor publice şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie;

√ AAPL nu au asigurat întocmirea planului de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate. Astfel, contrar cadrului legal⁶⁸ care prevede expres planificarea procedurilor de achiziţii publice şi publicarea anunţurilor de intenţie în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a autorităţilor contractante, autorităţile contractante şi grupurile de lucru formate în cadrul a 12 UAT (din 16 verificate) nu au asigurat în mod corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice, în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea eficientă a AAPL, care au însumat peste 24,32 mil.lei⁶⁹, iar în planurile a 3 UAT nu au fost reflectate bunuri şi servicii în sumă totală de circa 1,07 mil.lei⁷⁰. Acest fapt reprezintă o neconformare/eschivare a autorităţilor contractante pe segmentul asigurării transparenţei în planificarea şi utilizarea resurselor financiare. În acest sens, se relevă că primăria or.Hînceşti nu a asigurat în modul corespunzător⁷¹ publicarea anunţului de intenţie pentru achiziţia de lucrări pe anul 2014 în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a entităţii, în sumă totală de 3,0 mil.lei, iar APR nu a inclus în anunţul de intenţie publicat lucrările în sumă totală de peste 11,32 mil.lei. Efectul celor descrise este aprecierea incorectă a necesităţilor; divizarea contractelor de achiziţii publice; imposibilitatea oferirii unei imagini reale în ansamblu asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice;

√ contrar prevederilor regulamentare, grupurile de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AAPL au admis divizarea achiziţiilor, fiind întocmite mai multe contracte de achiziţii de valoare mică pe an. Astfel, datorită disfuncţionalităţii procesului de achiziţii la etapa de planificare a contractelor, 3 AAPL şi 4 gimnazii⁷² au practicat divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. În acest sens, se relevă că, în anul 2014, ignorînd respectarea prevederilor legale⁷³, care specifică că nu se permite divizarea achiziţiilor planificate de bunuri, lucrări şi servicii în scopul aplicării procedurii de achiziţii publice de valoare mică şi evitării procedurii de achiziţie publică stabilite de legislaţia cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice, iar contractul de achiziţie publică de valoare mică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an, au fost efectuate achiziţii în sumă totală de 562,6 mii lei. Prin urmare, situaţia constatată la acest compartiment condiţionează nerespectarea principiului tratamentului egal al potenţialilor ofertanţi, precum şi efectuarea unor cheltuieli mai mari, ceea ce nu corespunde principiului de utilizare eficientă a fondurilor publice;

√ deşi, potrivit pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, la AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, semnate şi înregistrate în perioada de referinţă, 11 UAT nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă privind 516 contracte de achiziţie publică de valoare mică în sumă totală de peste 6,01 mil.lei⁷⁴. Totodată, deşi unele primării au întocmit dări de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, acestea nu au fost prezentate AAP⁷⁵. De menţionat că primăria Paşcani a prezentat AAP darea de seamă pentru I semestru şi cea anuală, fiind astfel suprapuse perioadele raportate. Ca urmare, nu a fost asigurată autenticitatea dărilor de seamă, fiind dublu raportate 15 contracte de achiziţii publice de valoare mică în sumă de 268,8 mii lei;

√ 20 de autorităţi contractante⁷⁶ nu au asigurat întocmirea şi păstrarea corespunzătoare⁷⁷ a dosarelor de achiziţii publice, fapt ce determină riscul de sustragere sau înlocuire a înscrisurilor pe care acestea le conţin, precum şi imposibilitatea urmăririi conformităţii procedurilor de achiziţii publice cu prevederile legale.

_________________________________

⁶⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶⁷ Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

⁶⁸ Art.13 alin.(1) lit.(b) şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁶⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷¹ Art.19 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.27 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008.

⁷² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷³ Pct.5 şi pct.16 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008).

⁷⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷⁵ Primăriile: Cărpineni şi Sofia – pentru semestrul I; Crasnoarmeiscoe – pentru semestrele I şi II; Bozieni şi Cioara – dările de seamă anuale.

⁷⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷⁷ Pct.(6) din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

Recomandări:

9. Preşedintele raionului, primarii oraşului Hînceşti, comunelor Cărpineni şi Lăpuşna să implementeze proceduri de control intern la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), care să asigure conformarea procedurilor de achiziţii publice la cadrul legal, monitorizarea executării contractelor, precum şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

♦ Nerespectarea cadrului legal a limitat buna administrare a mijloacelor bugetare pentru desfăşurarea acţiunilor sportive pentru tineret, ceea ce a condiţionat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 412,4 mii lei.

Pentru desfăşurarea acţiunilor sportive pentru tineret, în bugetul APR pe anul 2014 au fost precizate mijloace financiare în sumă de 681,0 mii lei, cheltuielile la această componentă fiind executate în sumă de 597,5 mii lei, sau la nivel de 87,7% faţă de planul precizat. La executarea acestor cheltuieli, APR nu s-a conformat prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare, fiind admise unele iregularităţi care se caracterizează prin următoarele:

√ contrar prevederilor regulamentare⁷⁸, precum şi în lipsa unui Regulament intern respectiv, în baza unor decizii ale CR au fost acordate premii diferitor sportivi şi antrenori, fiind admise plăţi neregulamentare în sumă de 60,0 mii lei;

√ la fel, în lipsa regulamentului intern (ce urma a fi elaborat şi aprobat conform cadrului normativ⁷⁹), prin decizia respectivă a CR au fost stabilite burse lunare pentru performanţe sportive deosebite în cadrul competiţiilor internaţionale, utilizînd neregulamentar în acest scop mijloace din bugetul raional în sumă de 36,0 mii lei;

√ nerespectînd cadrul legal-normativ în vigoare⁸⁰, APR a eliberat avansuri spre decontare pentru desfăşurarea acţiunilor sportive unor persoane neangajate la entitate, utilizînd în aceste scopuri neregulamentar suma de 316,4 mii lei.

Recomandări:

10. Preşedintele raionului, în comun cu autorităţile de resort, să instituie proceduri de control intern în vederea asigurării utilizării regulamentare a cheltuielilor privind desfăşurarea acţiunilor sportive pentru tineret.

♦ Managementul ineficient existent în domeniul asistenţei sociale a generat plăţi neregulamentare în sumă totală de 223,2 mii lei.

Probele de audit acumulate la compartimentul dat denotă că AAPL din raion au acordat indemnizaţii pentru copiii aflaţi sub tutelă/curatelă cu abateri de la cadrul normativ în vigoare. Astfel, contrar prevederilor art.15 alin.(1) şi art.17 din Legea nr.140 din 14.06.2013⁸¹, în perioada supusă auditării, 14 AAPL din raion au determinat şi stabilit statutul copilului, precum şi au acordat indemnizaţii la 32 de beneficiari, în lipsa documentelor justificative ce ar confirma datele despre părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti, declaraţi dispăruţi fără urmă, declaraţi ca fiind incapabili, precum şi de abandon a copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească. Urmare a nerespectării de către AAPL a regularităţii privind acordarea indemnizaţiei pentru tutelă/curatelă, auditul a identificat admiterea la acest compartiment a plăţilor neregulamentare în sumă totală de 223,2 mii lei⁸², prin care se compromite politica socială a statului.

____________________________

⁷⁸ Pct.50, pct.52, pct.56, pct.67 din Normele financiare pentru activităţile sportive, aprobate prin HG nr.1552 din 04.12.2012.

⁷⁹ Pct.3 din HG nr.639 din 28.07.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a burselor lunare sportivilor de performanţă”.

⁸⁰ Pct.158 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

⁸¹ Legea nr.140 din 14.06.2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

⁸² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

Recomandări:

11. Primarii oraşului Hînceşti şi comunei Lăpuşna să implementeze proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea cadrului legal la acordarea indemnizaţiilor şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

OBIECTIVUL III: Au gestionat regulamentar şi eficient UAT patrimoniul public, au asigurat monitorizarea şi integritatea acestuia?

Misiunea de audit a constatat că administrarea patrimoniului public din cadrul AAPL nu a întrunit rigorile legale/regulamentare, acest domeniu fiind afectat de un şir de deficienţe şi lacune, care se exprimă prin: evidenţa necorespunzătoare a fondurilor proprietate publică şi raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum şi lipsa unei informaţii veridice privind activele transmise; imperfecţiunea contractelor de comodat al patrimoniului transmis în gestiunea IMSP etc. Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul AAPL a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local. Pentru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ Auditul a constatat multiple nereguli şi deficienţe admise de către AAPL din raion la administrarea, evidenţa şi înregistrarea corespunzătoare a bunurilor publice, care sînt un impediment în creşterea veniturilor din proprietate în folosul comunităţii locale.

• AAPL, în comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar public. Cu toate că, potrivit prevederilor legale⁸³, ARFC pînă în anul 2010 urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile, în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 10 UAT⁸⁴ din raion nu a fost efectuată înregistrarea primară a imobilelor proprietate publică şi a sectoarelor de teren de pe lîngă casele de locuit şi cele de grădini, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate.

Totodată, conform cadrului legal⁸⁵, ARFC în comun cu AAPL urmau să efectueze delimitarea terenurilor proprietate publică prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit de legislaţie. Însă, probele de audit acumulate denotă că: la 18 UAT⁸⁶ din raion nu a fost efectuată delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat; la 4 UAT⁸⁷ – lucrările respective au demarat în anul 2013 şi se află la un nivel de executare de 70%; la 11 UAT⁸⁸ – au demarat, în 2014, lucrările de delimitare a terenurilor doar din domeniul public, care, la momentul actual, se află la un nivel de executare de 60%. Ca urmare, la momentul actual nu sînt identificate terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. Cauzele tergiversării înregistrării conforme a fondului funciar public sînt: lipsa mijloacelor financiare; indisponibilitatea specialiştilor, capacităţile tehnice şi logistice neadecvate ale entităţii care efectuează lucrările de delimitare; neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate etc. Mai mult decît atît, conform unei scrisori a ÎS “Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului” (executorul lucrărilor de delimitare), cu scopul diminuării costurilor lucrărilor din cauza surselor insuficiente, se exclud lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică a UAT (domeniul privat) din nomenclatorul lucrărilor de delimitare, stabilite conform prevederilor legale⁸⁹. Prin urmare, auditul atestă acest fapt drept alarmant, care contravine legii şi, cu certitudine, va determina fragmentarea identificării şi înregistrarea incompletă a terenurilor publice. De asemenea, auditul a relevat că una din cauzele principale este nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică⁹⁰, fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012⁹¹, ce ar asigura executarea lucrărilor respective în perioada de pînă la 2018.

• AAPL (de nivelul I) din raion nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) prin ce nu au fost respectate prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998. Astfel, din totalul de 1675 de bunuri imobile proprietate publică (constatate în urma inventarierii iniţiate la propunerea echipei de audit), aflate la balanţa a 39 AAPL (de nivelul I), la OCT Hînceşti nu sînt înregistrate drepturile asupra 1327 de bunuri imobile (clădiri şi construcţii speciale) în valoare totală de 620,1 mil.lei⁹², precum şi asupra terenurilor cu suprafaţa de 28,9 mii ha⁹³, sau 94,6% din suprafaţa totală a terenurilor publice, ca urmare nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare.

• AAPL din raion nu au asigurat prezentarea veridică la APP a raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora. Astfel, ca urmare a contrapunerii datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către AAPL pe anul 2014 (prezentat APP de către CR) cu datele din rapoartele financiare ale autorităţilor publice locale şi ale altor entităţi (IMSP, ÎM, LT, gimnaziile) din raion, s-a constatat o diminuare a valorii mijloacelor fixe aflate în gestiunea a 11 entităţi în sumă totală de circa 38,29 mil.lei⁹⁴, în timp ce la alte 8 entităţi – majorarea cu peste 105,9 mil.lei⁹⁵, fapt ce denotă raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale şi evidenţa neadecvată a patrimoniului public. De asemenea, nu a fost asigurată raportarea veridică la APP a profitului net sau a pierderii nete a ÎM, diferenţele faţă de evidenţa contabilă constituind suma totală de 83,8 mii lei⁹⁶ şi, respectiv, 816,3 mii lei⁹⁷, prin ce nu au fost respectate prescripţiile pct.19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008⁹⁸.

În Raportul nominalizat nu se regăseşte patrimoniul public gestionat de 3 ÎM⁹⁹, ceea ce denotă un control ineficient din partea responsabililor din cadrul APR şi indisciplina factorilor de decizie din cadrul întreprinderilor nominalizate.

______________________________

⁸³ Art.55 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998); HG nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

⁸⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁵ Art.3 alin.(2) şi art.4¹ din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

⁸⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁹ Art.3 alin.(4) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007

⁹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007 “Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”.

⁹¹ Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

⁹² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁸ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008.

⁹⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

Recomandări:

12. Preşedintele raionului, primarii oraşului Hînceşti, comunelor Cărpineni şi Lăpuşna să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului normativ-regulator existent în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit şi înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

♦ AAPL, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat transmiterea corespunzătoare în gestiune a bunurilor şi mijloacelor publice, evidenţa conformă şi monitorizarea administrării acestora potrivit legislaţiei în vigoare.

Conform informaţiilor prezentate de CÎS, la situaţia din 01.01.2015, 12 AAPL din raion au fondat 16 întreprinderi municipale¹⁰⁰. În cadrul misiunii de audit au fost scoase la iveală nereguli care denotă un control ineficient asupra patrimoniului public transmis în gestiune ÎM, exprimat prin următoarele:

• lipsa de monitorizare din partea unor AAPL din raion asupra ÎM, precum şi dotarea necorespunzătoare a acestora din partea fondatorului cu resurse materiale/financiare necesare pentru începerea activităţii corespunzătoare a generat sistarea activităţii unor întreprinderi fondate. Deşi despre modul de administrare a patrimoniului UAT aflat în gestiunea ÎM fondate de către UAT din raion s-a menţionat în Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 08.04 2014, unii din fondatori nu au luat măsuri în vederea redresării situaţiei privind dotarea entităţilor fondate cu resurse financiare/materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii prevăzute în statut. Astfel, probele de audit denotă că fondarea a 2 ÎM¹⁰¹ a fost argumentată prin necesitatea atragerii investiţiilor în construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă în localităţi, însă, pînă la momentul actual, scopul nu a fost atins. Prin urmare, activitatea ÎM “Bujor-Service-Prim” a fost întreruptă, iar ÎM “ApăEcoSan-Bobeica” nu şi-a început activitatea pînă în prezent, cauza fiind lipsa infrastructurii necesare pentru desfăşurarea activităţii corespunzătoare. Totodată, din acelaşi motiv descris anterior, nu au fost desfăşurate alte activităţi economice prevăzute în statut.

Ca urmare a lipsei de monitorizare din partea fondatorului (CR) şi nealocării de către acesta a mijloacelor financiare corespunzătoare, pe parcursul mai multor ani nu activează ÎM “Centrul regional de promovare a turismului”. De menţionat că, prin decizia CR (nr.04/15 din 28.09.2006), capitalul social al ÎM nominalizate a fost stabilit în sumă totală de 100,0 mii lei, însă, pînă la momentul actual, acesta a fost completat de fondator doar cu suma de 100 lei. Totodată, întreprinderea este în incapacitate funcţională, deoarece administratorul s-a aflat mai mulţi ani peste hotarele ţării, ceea ce a condiţionat înscrierea entităţii în Registrul de stat ca întreprindere pasivă. Reieşind din cele expuse, CR a decis lichidarea întreprinderii, cu radierea acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice în perioada iunie-iulie 2014. Actualmente, în legătură cu implementarea proiectului “Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Conacului Manuc-bey, Complexului mortuar Elena Ioan Cuza şi Conacului Blesciunov” şi necesitatea de a asigura durabilitatea obiectelor turistice restaurate, conducerea raionului a suspendat procesul de lichidare a ÎM, însă neîntreprinzînd măsurile de rigoare pentru ca aceasta să activeze conform statutului. Astfel, pînă în prezent nu este numit administratorul întreprinderii şi nu este completat capitalul social al întreprinderii cu mijloacele necesare, ceea ce nu permite funcţionarea ei corespunzătoare, precum şi atingerea obiectivelor stabilite în programul de dezvoltare a turismului în cadrul raionului;

• urmare a procedurilor de audit realizate la 2 ÎM¹⁰², s-a constatat că unele reglementări din statutele acestora nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel, analiza conformării statutelor a 2 ÎM Regulamentului-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994¹⁰³ relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent: nu sînt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiile sale; nu este stipulat modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor, precum şi modul de exercitare a monitoring-ului financiar, fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent;

• nerespectarea prevederilor legale¹⁰⁴, precum şi neexercitarea punctuală a atribuţiilor de fondator a condiţionat deţinerea de către ÎM a unor active fără înregistrarea acestora în evidenţa contabilă şi, prin urmare, raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale. În scopul asigurării populaţiei cu servicii medicale calitative prin dezvoltarea şi fortificarea serviciului stomatologic şi în conformitate cu ordinul MS¹⁰⁵, în baza Secţiei stomatologice a IMSP “Spitalul Cărpineni”, a fost fondată ÎM “Centrul stomatologic Cărpineni”. De menţionat că nici în decizia fondatorului şi nici în statutul ÎM fondate nu este stabilită mărimea capitalului social al acesteia, ceea ce a condiţionat admiterea unor iregularităţi. Astfel, potrivit prevederilor legale¹⁰⁶, entităţile în al căror capital social cota proprietarului persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35%, organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete, însoţite de raportul anual al conducerii. Însă, ÎM “Centrul stomatologic Cărpineni”, invocînd cuantumul “0” al capitalului social, nu a întocmit şi prezentat pentru anul 2014 raportul financiar complet, ci doar raportul financiar simplificat. De asemenea, deşi conform contractului de comodat încheiat între fondator şi ÎM a fost prevăzută transmiterea în gestiunea entităţii a 6 încăperi cu suprafaţa totală de 65,4 m², acestea nu au fost predate regulamentar, nefiind întocmit actul de primire-predare între IMSP şi ÎM. Ca urmare, spaţiile gestionate de ÎM pînă în prezent sînt înregistrate în evidenţa contabilă a IMSP “Spitalul Cărpineni”, astfel fiind diminuate cheltuielile întreprinderii pentru uzura lor. Totodată, CR în calitate de fondator nu a stabilit titlul bunurilor în sumă totală de 48,6 mii lei, transmise de către IMSP conform actului de predare-primire şi gestionate de ÎM, fără contabilizarea acestora, cauza fiind neeliberarea de către fondator a documentelor primare cu regim special (factura) pentru activele transmise, conform cerinţelor legale¹⁰⁷. În temeiul altor prevederi ale cadrului normativ¹⁰⁸, valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ia în evidenţa fondatorului în baza actului de transmitere. În consecinţă, reglementarea diferită a aceloraşi situaţii financiare a condiţionat raportarea eronată de către IMSP, ÎM şi fondator a acestor situaţiilor financiare;

• în conformitate cu pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator, totodată fiind verificată sistematic de către comisia de revizie (de cenzori) sau revizorul (cenzorul) întreprinderii ori de către o organizaţie de audit. Însă, fondatorii nu s-au asigurat de respectarea prescripţiilor sus-menţionate, în consecinţă, pe parcursul anului 2014, nu a fost efectuată revizia activităţii economico-financiare a celor 2 ÎM¹⁰⁹ supuse auditării, ceea ce denotă lipsa de control din partea fondatorului asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderilor;

• fondatorii ÎM nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎM orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM. În consecinţă, misiunea de audit constată că, pentru anul 2014, ÎM auditate nu dispuneau de indicatori economico-financiari (aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrat. Lipsa la fondatori a politicii economice care echilibrează interesul public în activitatea entităţilor fondate, drepturile întreprinderilor de a practica activitatea din proprie iniţiativă, pe riscul propriu şi răspunderea lor patrimonială şi restricţiile aferente gestionării patrimoniului public nu contribuie la orientarea managementului ÎM spre atingerea obiectivelor statutare ţinînd cont de principiile cost/eficienţă;

• transmiterea de unele AAPL a sistemelor de aprovizionare cu apă şi a fîntînilor arteziene asociaţiilor obşteşti (organizaţii necomerciale) nu corespunde prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare şi generează “zone cenuşii” în activitatea de antreprenoriat.

Cadrul legal¹¹⁰ stabileşte că asociaţia obştească este organizaţia necomercială constituită benevol de persoane fizice şi juridice asociate, prin comunitate de interese, care nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale, iar pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, asociaţia obştească poate fonda societăţi comerciale şi cooperative, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi cu statutele asociaţiilor care le-au creat. Contrar prescripţiilor legale, AAPL ale 5 UAT¹¹¹, în baza contractelor de concesiune şi una UAT¹¹² – în baza contractului de locaţiune, au transmis sistemele de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, precum şi a sondelor arteziene în valoare totală de circa 21,5 mil.lei unor asociaţii ale consumatorilor de apă care nu au înfiinţat persoane juridice cu drept de a practica activitate de întreprinzător. Prin urmare, asociaţiile nominalizate gestionează patrimoniul public pînă în prezent, deşi au fost constituite ca organizaţii necomerciale cu dreptul de a înregistra elementele contabile în baza contabilităţii de casă, eschivîndu-se de la impunerea rezultatului financiar din activitatea de întreprinzător. De menţionat că, la solicitarea echipei de audit, IFS pe raionul Hînceşti a iniţiat la AO nominalizate un control tematic privind legalitatea desfăşurării activităţii de antreprenoriat, însă, pînă la încheierea misiunii, rezultatele acestuia nu au fost prezentate echipei de audit. Mai mult decît atît, contrar prevederilor legale, 3 UAT ţin evidenţa contabilă a bunurilor transmise în gestiunea AO la contul analitic 012 “Instalaţii de transmisie”, calculînd uzura lor în anul 2014 în sumă totală de 322,5 mii lei¹¹³, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare, precum şi formarea neechitabilă a preţurilor pentru serviciile prestate. Situaţiile descrise denotă iresponsabilitate din partea AAPL privind administrarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local, coordonarea şi monitorizarea activităţii serviciilor publice în teritoriu pentru buna lor funcţionare, acumularea veniturilor respective în scopul deservirii şi renovării patrimoniului gestionat.

În contextul celor evocate, se exemplifică modul de gestionare a patrimoniului public destinat prestării serviciilor comunale la primăria Cărpineni. Astfel, deţinînd 3 sisteme de alimentare cu apă care deservesc diferite sectoare ale satului, primăria a transmis în 2013-2014 o reţea de apeduct (cu valoarea de 2753,3 mii lei) în gestiunea ÎM “Cărpineni Servicii” şi a concesionat 2 apeducte construite cu suportul donatorilor externi (în sumă totală de 9859,5 mii lei) Asociaţiei obşteşti a consumatorilor de apă din localitate, conform contractelor de concesiune încheiate în anul 2006 şi 2014 pe un termen de 10 ani. Deşi responsabilii din cadrul AAPL au justificat transmiterea patrimoniului în gestiune AO prin condiţiile expuse de donatorii externi, auditul atestă că concesionarea s-a acordat fără respectarea prevederilor legale¹¹⁴ privind selectarea concesionarului prin concurs şi fondarea întreprinderii concesionale în baza contractului de concesiune încheiat între UAT şi concesionar. Mai mult decît atît, potrivit probelor de audit acumulate, s-a constatat că ÎM, gestionînd în anul 2014 segmentul de apeduct cu un număr mic de beneficiari, nu a acoperit cheltuielile anului de gestiune în sumă totală de 98,7 mii lei.

Totodată, activitatea mai multor prestatori de servicii din localitate dublează cheltuielile administrative şi majorează costul serviciilor comunale. Astfel, primăria Cărpineni nu a documentat şi nu a înregistrat în modul corespunzător în evidenţa contabilă tranzacţia de transmitere în gestiunea ÎM a unui segment al reţelei de alimentare cu apă cu o lungime de 3500 m în valoare de 690,9 mii lei. De menţionat că uzura pentru mijloacele fixe transmise ÎM, care în 2014 a constituit 865,9 mii lei, se calculează şi se înregistrează în evidenţa contabilă a fondatorului, ceea ce afectează corectitudinea determinării tarifelor pentru serviciile comunale prestate de operatorul local, concomitent fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale.

De asemenea, în lipsa unui concurs de selectare a concesionarului şi a deciziei autorităţii deliberative şi reprezentative a UAT, fiind încălcate prescripţiile cadrului legal¹¹⁵, primăria Cărpineni a încheiat cu o gospodărie ţărănească un contract de concesiune a platformei comunale şi a utilajului aferent salubrizării localităţii, în valoare de 3593,2 mii lei, pe un termen de 25 ani, neformînd entitatea concesională în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

___________________________________

¹⁰⁰ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁰¹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁰² Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁰³ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

¹⁰⁴ Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰⁵ Ordinul ministrului sănătăţii nr.244 din 13.03.2013 “Privind trecerea la autogestiune a serviciului stomatologic”.

¹⁰⁶ Art.15 alin.(3) lit.a) şi art.29 alin.(5) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰⁷ Art.20 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰⁸ Pct.138 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹⁰⁹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹¹⁰ Art.181 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002; art.26 alin.(2) şi alin.(4) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

¹¹¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁴ Art.1 alin.(2) şi art.12 din Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni.

¹¹⁵ Art.14 alin.(2) lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală.

• AAPL din raion nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Astfel, urmare a analizei rapoartelor financiare ale ÎM supuse auditării, s-a constatat că 6 ÎM au înregistrat pierderi din activitatea operaţională în sumă totală de 954,6 mii lei¹¹⁶. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă următoarele:

√ din cauza preocupării insuficiente a factorilor de decizie ai fondatorului (CO Hînceşti), precum şi ai ÎM fondate de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public, nu au fost întreprinse măsuri de identificare a tuturor rezervelor privind sursele suplimentare de venituri şi oportunităţile de minimizare a costurilor şi cheltuielilor. Astfel, deşi adaosurile şi sporurile la salariul de bază şi alte plăţi de stimulare şi compensare nu au fost prevăzute în contractul colectiv de muncă de care dispune ÎM “Regia ARA” (nefiind aprobat şi înregistrat corespunzător¹¹⁷) şi nici în listele de state aprobate de fondator, administraţia ÎM a admis cheltuieli în sumă totală de 150,9 mii lei, calculînd şi achitînd lunar salariaţilor întreprinderii plăţi pentru vechimea în muncă şi contribuţiile aferente acestora, fără a identifica surse suplimentare de venituri pentru acoperirea acestor cheltuieli;

√ tergiversarea procesului de lichidare a ÎM “GAAC Hînceşti” a condiţionat cheltuieli suplimentare la întreţinerea personalului pentru toată perioada de lichidare, precum şi alte cheltuieli ce ţin de evaluarea bunurilor gestionate şi transmiterea lor altei ÎM. Ca urmare, în lipsa activităţii economico-financiare în anul 2014, ÎM a înregistrat pierderi de 373,9 mii lei, ceea ce denotă lipsa de prudenţă din partea fondatorului (primăria or.Hînceşti) şi de responsabilitate din partea ÎM privind utilizarea eficientă a fondurilor publice;

√ CR, în calitate de fondator al ÎM “Biroul raional Hînceşti de proiectări, prospecţiuni şi servicii”, nu dispune de o analiză profundă a situaţiilor financiare existente la întreprinderea fondată, activitatea căreia, la situaţia din 01.01.2015, s-a finalizat cu pierderi în sumă totală de 32,5 mii lei. Totodată, probele de audit acumulate denotă că deşi genul principal de activitate al întreprinderii este efectuarea lucrărilor de proiectare pentru construcţii şi reconstrucţii, care sînt solicitate de mai mulţi beneficiari ai acestor servicii din domeniul public şi cel privat, entităţile publice din raion au încheiat contracte pentru lucrări de proiectare preponderent cu antreprenori privaţi ce activează în domeniul respectiv. Astfel, în 2014, beneficiarii din domeniul public au încheiat cu ÎM contracte de achiziţii de valoare mică pentru serviciile nominalizate în sumă de 79,8 mii lei, iar cu 3 întreprinzători individuali – în sumă de, respectiv, 116,0, 133,5 şi 140,4 mii lei. În acest sens, AAPL şi managementul ÎM urmează să-şi revizuiască atribuţiile şi responsabilităţile pentru implementarea standardelor de bună guvernare şi de management financiar axat pe cost-eficienţă şi rezultate.

Lipsa de interes din partea fondatorului s-a manifestat şi prin neaprobarea statelor de personal pentru anul 2014, ponderea salariului şi a contribuţiilor aferente acestuia constituind 58,5% din cheltuielile totale ale întreprinderii;

√ rezultatul financiar înregistrat şi raportat de unele ÎM nu corespunde situaţiilor financiare reale. Astfel, în pofida faptului că potrivit rapoartelor financiare pentru anul 2014, 2 ÎM au înregistrat profit net în sumă totală de 73,2 mii lei¹¹⁸, probele de audit colectate denotă neveridicitatea situaţiilor financiare prezentate. Auditul relevă că ÎM nominalizate nu au calculat şi nu au înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă uzura mijloacelor fixe (aceasta a fost înregistrată în evidenţa contabilă a fondatorului) în sumă totală de 865,9 mii lei¹¹⁹, prin ce nu s-a asigurat o evidenţă şi raportare conformă/veridică a rezultatului financiar obţinut în anul de referinţă. Această situaţie denotă necorespunderea rapoartelor financiare caracteristicilor calitative de relevanţă şi credibilitate, conform prevederilor art.6 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

• Contabilizarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, lipsa la fondator a evidenţei investiţiilor alocate, neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea acestor entităţi generează prezentarea unor date eronate referitor la activele întreprinderilor. Astfel,

√ auditul a constatat că valoarea capitalului statutar a 2 ÎM înregistrat la CÎS este cu peste 10,8 mil.lei¹²⁰ mai mare, iar la alte 2 ÎM – cu 40,3 mii lei mai mic decît valoarea acestuia, înregistrat în evidenţa contabilă a întreprinderilor. În acest context se relevă că factorii de decizie atît ai fondatorului (Primăria or.Hînceşti), cît şi ai ÎM “GAAC” au întreprins măsurile de rigoare privind finalizarea procedurii de lichidare a întreprinderii nominalizate, cu radierea deplină din Registrul de stat al persoanelor juridice. Pe de altă parte, 2 ÎM au contabilizat valoarea capitalului social cu 40,3 mii lei¹²¹ mai puţin decît valoarea capitalului înregistrat la CÎS;

√ probele de audit acumulate denotă că unii fondatori şi unele ÎM au efectuat înregistrarea tranzacţiilor de primire-transmitere a patrimoniului administrat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, ceea ce a generat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale. Astfel, CR, în calitate de fondator, a transmis ÎM “Centrul stomatologic raional Hînceşti” active pe termen lung în valoare de 631,3 mii lei, nestabilind titlul acestora. Ca urmare, întreprinderea nominalizată a contabilizat eronat patrimoniul primit la contul 537 “Datorii faţă de fondatori”, care este destinat generalizării informaţiei referitoare la situaţia decontărilor cu fondatorii întreprinderii privind calcularea şi plata dividendelor, veniturilor şi altor plăţi. De asemenea, auditul a relevat că în unele cazuri fondatorii ÎM nu au asigurat contabilizarea conformă a patrimoniului administrat de ÎM în sumă totală de peste 18,4 mil.lei¹²², acesta fiind inclus la conturile de evidenţă a mijloacelor fixe (010-015), dar nu la contul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”.

_____________________________

¹¹⁶ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹¹⁷ Art.40 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003.

¹¹⁸ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹¹⁹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹²⁰ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹²¹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹²² Anexa nr.10 la Raportul de audit.

Recomandări:

13. CO Hînceşti şi CC Cărpineni să asigure revizuirea statutelor ÎM cu conformarea acestora cadrului legal existent şi principiilor de administrare eficientă, legală şi transparentă a proprietăţii publice.

14. Preşedintele raionului şi primarii oraşului Hînceşti şi comunei Cărpineni, în comun cu administratorii întreprinderilor fondate, să întreprindă măsuri de rigoare pentru redresarea situaţiei financiare/patrimoniale a ÎM şi încetăţenirea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, în scopul satisfacerii populaţiei cu servicii de calitate.

♦ Evidenţa şi administrarea patrimoniului public transmis în gestiune IMSP nu întruneşte prevederile cadrului legal-normativ în vigoare.

AAPL din raion, în calitate de fondatori ai IMSP, au asigurat instituţiile medicale cu patrimoniul necesar desfăşurării activităţii acestora, care le-a fost transmis în gestiune. În acelaşi timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidenţă contabilă urmează a fi ţinută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, fiind admise iregularităţi ce au cauzat denaturarea situaţiilor financiare din acest domeniu.

Pentru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

• Lipsa evidenţei analitice a contului 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” în contabilitatea fondatorului a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare. Astfel, la situaţia din 01.01.2015, în evidenţa contabilă (la contul nominalizat) a APR au fost înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiune IMSP în valoare totală de peste 133,4 mil.lei. Totodată, la IMSP au fost înregistrate bunuri proprietate publică ale fondatorului în sumă totală de peste 112,08 mil.lei, sau cu o diferenţă de 21,32 mil.lei, cauza de bază fiind neexcluderea din evidenţa fondatorului, pe toată perioada de activitate a IMSP fondate, a bunurilor casate. De asemenea, probele de audit acumulate denotă ca deficienţele nominalizate sînt consecinţe ale lipsei evidenţei analitice conforme¹²³ în contabilitatea APR a investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate, a conlucrării ineficiente şi lipsei de verificare între fondator şi IMSP, ceea ce a condiţionat raportarea financiară diferită/denaturată a situaţiilor patrimoniale ale aceloraşi bunuri.

• Unele AAPL din raion nu au soluţionat problema privind evaluarea şi transmiterea regulamentară a imobilelor proprietate publică în gestiunea economică a IMSP, totodată nefiind asigurată contabilizarea conformă a acestora. Astfel,

√ 14 UAT au transmis IMSP în comodat, în baza contractelor încheiate, încăperi cu suprafaţa totală de 2697,91 m² în sumă totală de 3505,8 mii lei¹²⁴, fiind înregistrate în evidenţa contabilă a acestor UAT la contul analitic 01 “Mijloace fixe”, şi calculată uzura respectivă în sumă totală de 117,3 mii lei, ceea ce contravine prevederilor regulamentare;

√ primăria Mireşti a transmis IMSP în comodat încăperi cu suprafaţa totală de 25 m² în sumă totală de 5,2 mii lei, fiind înregistrate neregulamentar în evidenţa contabilă a fondatorului la contul analitic 071 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, nefiind supuse unei reevaluări rezonabile;

√ una din IMSP gestionează încăperi cu suprafaţa de 145,7 m² în sumă totală de 1144,0 mii lei, care aparţin primăriei com.Cărpineni, în lipsa contractului de comodat şi a actelor de predare-primire a bunurilor. Concomitent, încăperile menţionate sînt înregistrate în evidenţa contabilă a UAT la contul analitic 01 “Mijloace fixe”, fiind calculată uzura respectivă în sumă totală de 28,6 mii lei, ceea ce nu întruneşte exigenţele regulamentare;

√ primăria Oneşti a transmis în comodat încăperi cu suprafaţa totală de 227,7 m² în lipsa contractului de comodat şi a actelor de predare-primire a bunurilor, concomitent înregistrînd ieşirea fondurilor fixe din evidenţa contabilă, ceea ce generează risc major de pierdere a patrimoniului public nominalizat.

Recomandări:

15. Preşedintele raionului, primarii comunelor Cărpineni şi Lăpuşna să efectueze inventarierea patrimoniului public transmis în comodat, în scopul asigurării autenticităţii evidenţei contabile a acestuia atît la fondator, cît şi la IMSP, înregistrarea conformă a acestuia în Registrul bunurilor imobile, cu asigurarea monitorizării eficiente continue a situaţiilor patrimoniale.

♦ Evidenţa neconformă a fondului locativ la unele UAT a determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dărilor de seamă. Totodată, misiunea de audit denotă că, de către AAPL nu a fost asigurată identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripţiilor cadrului normativ¹²⁵, nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţie a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor şi încăperilor locuibile şi menţinerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. Astfel, valoarea fondului locativ înregistrată în evidenţa contabilă a AAPL şi a instituţiilor publice nu este veridică, nefiind diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹²⁶.

_______________________________

¹²³ Pct.138 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹²⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁵ Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

¹²⁶ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

De asemenea, autorităţile publice locale nu au întreprins măsurile de rigoare privind înlăturarea iregularităţilor ce ţin de evidenţa, monitorizarea, evaluarea şi administrarea corectă a fondului locativ, nefiind încheiate contracte de locaţiune cu locuitorii, precum şi nefiind stabilite şi încasate plăţile pentru chiria apartamentelor. Astfel,

√ contrar prevederilor legale, 3 UAT nu au exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat, care, la situaţia din 01.01.2015, a constituit suma totală de 768,4 mii lei¹²⁷;

√ primăria Sofia nu a exclus din valoarea fondului locativ (4 case de locuit cu 40 de apartamente), înregistrată în evidenţa contabilă (contul analitic 010) în sumă de 846,0 mii lei, costul a 12 apartamente privatizate. De menţionat că autoritatea locală nu deţine informaţia necesară privind fondul locativ înregistrat, nu a efectuat inventarierea corespunzătoare a acestuia, cu verificarea drepturilor de proprietate înregistrate la OCT şi, ca urmare, a evaluat întreg fondul locativ pentru a fi expus comercializării. În acest context se relevă că, din cauza nedeţinerii informaţiei veridice cu privire la apartamentele aflate în gestiune, primăria Sofia a propus pentru privatizare 36 de apartamente, din care 11 au fost deja privatizate în anii 2005-2006. Totodată, se relevă că una din casele de locuit cu 4 apartamente (inclusiv 1 apartament privatizat, înregistrat la OCT în anul 2006), se află în proces de reparaţie în vederea atribuirii statutului de apartamente sociale. De asemenea, s-a constatat că autoritatea publică nominalizată nu a asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, nefiind încheiate contracte de locaţiune cu locatarii a 14 apartamente, precum şi nu a fost stabilită şi încasată plata pentru chiria lor, ceea ce a condiţionat neacumularea mijloacelor din gestionarea fondului locativ public. Prin urmare, cele expuse sînt o consecinţă a administrării formale, pe parcursul mai multor ani, a fondului locativ public de către primăria Sofia;

√ deşi ÎM “Regia ARA” (fondator CO Hînceşti) a fost sancţionată de IFS asupra cazului de încălcare fiscală privind neprezentarea informaţiei referitor la fondul locativ rămas în gestiune operativă (9 apartamente neprivatizate cu suprafaţa totală de 372 m², pentru care a fost calculată şi încasată plata pentru chirie), precum şi referitor la cuantumul plăţii de chirie stabilit de CO Hînceşti, pînă la momentul actual ÎM (de comun acord cu fondatorul) nu au întreprins măsuri pentru identificarea şi înregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a fondului locativ public neprivatizat. Prin urmare, neînregistrarea conformă a acestuia are ca efect dispariţia evidenţei patrimoniului public şi, în consecinţă, condiţionează pierderea dreptului de proprietate asupra lui.

Recomandări:

16. Primarii oraşului Hînceşti şi comunei Cărpineni să asigure înregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a fondului locativ, cu elaborarea şi aprobarea unor mecanisme clare şi măsuri de administrare a blocurilor de locuit, care ar asigura exploatarea durabilă a proprietăţii publice în folosul comunităţii locale.

♦ Entităţile supuse auditării nu au respectat întocmai prevederile regulamentare privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară, urmare a cărui fapt nu a fost asigurată ţinerea conformă a evidenţei contabile şi raportarea autentică a situaţiilor financiare şi patrimoniale. În acest context, se exemplifică următoarele.

√ 2 instituţii au calculat uzura pe unele obiecte ce depăşeşte 100% din valoarea mijloacelor fixe¹²⁸;

√ 2 UAT şi 2 instituţii au înregistrat obiectele de mică valoare şi scurtă durată la conturile mijloacelor fixe¹²⁹;

√ 9 UAT şi 9 instituţii au stabilit incorect termenul de funcţionare utilă a mijloacelor fixe¹³⁰;

√ 25 UAT şi 18 instituţii au clasificat incorect mijloacele fixe pe subconturi¹³¹;

√ 19 UAT şi 16 instituţii nu au asigurat calcularea corectă a uzurii mijloacelor fixe în anul 2014¹³².

Cele menţionate sînt o consecinţă a nivelului deplorabil al managementului contabil rezultat din calificarea insuficientă şi fluxul sporit al personalului contabil; necunoaşterea/nerespectarea cadrului legislativ-normativ din domeniu; neconştientizarea şi neevaluarea autentică a punctelor slabe din propriile activităţi; lipsa motivării pentru perfecţionarea profesională, precum şi controlul ineficient din partea DGF asupra stării evidenţei contabile în contabilităţile AAPL şi ale instituţiilor publice, fiind strict necesară intensificarea ajutorului metodologic şi practic în materie de evidenţa contabilă şi raportare privind situaţiile financiare şi patrimoniale.

___________________________

¹²⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹³⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹³¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹³² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

Recomandări:

17. DGF să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL de nivelul I şi nivelul II şi instituţiilor de învăţămînt.

18. Preşedintele raionului, primarii oraşului Hînceşti, comunelor Cărpineni, şi Lăpuşna să asigure responsabilizarea conducătorilor serviciilor contabile, în vederea organizării ţinerii evidenţei contabile şi înlăturării deficienţelor elucidate în Raport, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

III. Evaluarea conformării şi implementării

cerinţelor/recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi

În anul 2011 a fost exercitat auditul Curţii de Conturi asupra elaborării şi executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Hînceşti pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011. De menţionat că AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Supremă de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în Raportul respectiv de audit.

Verificările efectuate au relevat persistenţa aceloraşi probleme, care se exprimă prin:

- neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

- planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare;

- evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

- lipsa unui control intern care ar asigura respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice;

- ţinerea neconformă a evidenţei contabile, precum şi raportarea eronată a unor situaţii financiare etc.

De menţionat că toate aspectele semnificative abordate în cadrul misiunii de audit precedente au fost indicate şi în prezentul Raport de audit, fiind reiterate, după caz, recomandările la compartimentele respective din Raport, precum şi cerinţele din Hotărîrea Curţii de Conturi.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Recapitulînd cele specificate, actuala misiune de audit denotă un cumul de cauze aferente carenţelor identificate în managementul fondurilor publice gestionate de administraţia raionului şi UAT (de nivelul I), dar mai cu seamă, absenţa şi/sau irelevanţa unui sistem cuprinzător de reguli şi proceduri care reprezintă interdependenţa dintre cauză şi efect pentru disfuncţionalităţile instituţionale atestate.

Astfel, auditul public extern reiterează:

- neidentificarea şi neevaluarea concludentă a potenţialului economic şi, respectiv, a bazei impozabile aferente formării surselor de completare a bugetelor locale nu contribuie la consolidarea autonomiei financiare locale, dimpotrivă acest segment fragil constituind un impediment în dezvoltarea infrastructurii;

- angajarea cheltuielilor neregulamentare şi ineficiente pentru investiţii şi reparaţii capitale, nerespectarea procedurilor la achiziţiile de mărfuri şi servicii nu asigură eficienţa utilizării banului public;

- lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale, precum şi neasigurarea înregistrării integrale în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile denotă responsabilitatea controversată a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

În consecinţă, rezumăm că resursele financiare şi patrimoniale nu sînt evaluate, administrate şi folosite la justa valoare în interes public.

În acest sens, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru o remediere punctuală a slăbiciunilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în următoarea componenţă: controlorul de stat principal, dl Vasile Moşoi (şef de echipă), controlorul de stat superior/auditor public, dna Valentina Matei.

Responsabil de efectuarea

şi monitorizarea misiunii de audit:

Şeful Direcţiei generale III

(Auditul autorităţilor publice locale)                 Vladimir POTLOG

Şeful Direcţiei Sud                                        Antonina CARAMILEA

Echipa de audit:

Controlor de stat principal (şef de echipă)      Vasile MOŞOI

Controlor de stat superior/auditor public         Valentina MATEI

Lista abrevierilor

Anexa nr.1

Informaţii succinte privind raionul Hînceşti, cadrul normativ-legislativ

relevant  (care  vizează  bazele  juridice, organizatorice  şi  financiare de

constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă

în autorităţile publice supuse auditării) şi derularea procesului bugetar

Anexa nr.2

Contextul general privind executarea veniturilor

şi cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Hînceşti

Situaţia bugetelor UAT de nivelul I şi de nivelul II din raion, care include veniturile şi cheltuielile pe anii 2013 şi 2014, este prezentată în Tabelul nr.1.

Executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor

UAT din raionul Hînceşti pe anii 2013-2014

Tabelul nr.1

Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT din raionul Hînceşti pe

venituri şi cheltuieli la toate componentele, pe anii 2013 şi 2014.

În anii 2013-2014, veniturile bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion au fost executate la nivel de 102,2% şi, respectiv, de 101,2% faţă de prevederile rectificate, iar cheltuielile – la nivel de 84,6% şi, respectiv, de 88,8%. Exerciţiul bugetar 2013 s-a încheiat cu un excedent în sumă totală de 21330,8 mii lei, iar exerciţiul bugetar 2014 – cu un deficit în sumă de 11867,3 mii lei, formîndu-se un sold de mijloace la sfîrşit de an de 62109,3 mii lei. Cu toate acestea, în perioada auditată au rămas neexecutate cheltuieli în sumă totală de 51865,5 mii lei (în anul 2013) şi, corespunzător, de 51722,2 mii lei (în anul 2014).

Evoluţia veniturilor pe categorii în perioada 2010-2014 se prezintă în tabelul ce urmează.

Tabelul nr.2

Dinamica realizării veniturilor bugetelor UAT şi surselor de finanţare în perioada 2010-2014

Sursă: Raportul privind executarea bugetelor UAT din raionul Hînceşti pe venituri la toate componentele, pe anii 2010-2014.

Datele din tabel denotă că sursa de bază a veniturilor rămîn transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere s-a înregistrat la nivel de 70,87% – în anul 2013, şi de 75,03% – în anul 2014. În ultimii 5 ani, veniturile totale au crescut cu 128886,4 mii lei (48,1%), din care transferurile de la bugetul de stat s-au majorat cu 81739,6 mii lei (37,8 %), veniturile proprii – cu 10475,9 mii lei (27,7 %), defalcările de la veniturile generale de stat – cu 23024,0 mii lei (1721,3%) etc. Deşi valoarea transferurilor de la bugetul de stat a crescut, ponderea acestora în totalul veniturilor s-a diminuat cu 5,59 puncte procentuale, iar ponderea veniturilor generale de stat s-a majorat cu 5,64 puncte procentuale. Auditul a relevat şi creşterea veniturilor proprii determinată de majorarea veniturilor de la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (1274,8 mii lei), impozitul pe venitul din salariu (1170,2 mii lei), impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată (1066,4 mii lei), taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (1060,6 mii lei) etc.

În perioada supusă auditării, cheltuielile de casă totale ale bugetelor UAT din raion, comparativ cu indicii rectificaţi, au fost executate în volum de 88,8%. Prin prisma clasificaţiei economice, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efective ale bugetelor UAT din raion revine cheltuielilor capitale – 163897,1 mii lei (40,1%), urmate de cheltuielile pentru remunerarea muncii şi plăţilor corespunzătoare care derivă din acestea – 144728,5 mii lei (35,3%), şi cheltuielile la art.113.00 “Plata mărfurilor şi serviciilor” – 68462,6 mii lei (16,7%). Conform clasificaţiei funcţionale, ponderea cea mai mare revine cheltuielilor efective reflectate la grupa 06 “Învăţămîntul” – 192914,2 mii lei (46,7% ), la care nivelul de executare a constituit 87,9%.

Deşi în urma execuţiei bugetare în anul 2014 s-au format solduri de mijloace bugetare în sumă totală de 62109,4 mii lei, în perioada auditată nu au fost efectuate cheltuieli în sumă de 46932,6 mii lei, din care cele mai semnificative sume fiind la grupele: 06 “Învăţămîntul” – 25197,8 mii lei; 08 “Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret” – 3464,0 mii lei; 10 “Asigurarea şi asistenţa socială” – 5193,7 mii lei; 19 “ Alte servicii legate de activitatea economică” – 4156,6 mii lei; 20 “Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe principale” – 3216,4 mii lei; 15 “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” – 1811,8 mii lei.

În anul 2014, datoriile creditoare ale raionului s-au majorat cu 5,8 mil.lei, la situaţia din 01.01.2015 însumînd 19934.4 mii lei, din care: 11587,1 mii lei – la retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta; 3401,9 mii lei – pentru mărfuri şi servicii; 4052,9 mii lei – la investiţii şi reparaţii capitale etc. La finele anului 2014, datoriile debitoare s-au înregistrat în sumă de 4703,9 mii lei, sau cu 1719,8 mii lei mai mult faţă de situaţia din 01.01.2014.

Potrivit dărilor de seamă pe venituri ale IFS pe raionul Hînceşti, impozitele/taxele colectate pe teritoriul raionului şi acumulate la componentele BPN în anul 2013 au constituit 220548,9 mii lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 33617,6 mii lei (18,0%), iar în anul 2014 – cu 243643,5 mii lei, sau în creştere cu 23094,6 mii lei (10,5%) faţă de anul 2013. Concomitent, în perioada de gestiune s-a înregistrat o diminuare nesemnificativă a restanţelor la unele componente ale BPN, veniturile şi restanţele repartizîndu-se în felul următor:

Tabelul nr.3

Încasările şi restanţele la BPN pe anii 2012-2014

Sursă: Dările de seamă privind încasările la bugetul public naţional corespunzător clasificaţiei veniturilor

bugetare, pe anii 2012, 2013 şi, respectiv, 2014; Dările de seamă privind restanţa faţă de bugetul

public naţional corespunzător clasificaţiei veniturilor bugetare la situaţiile

din 31.12.2012, 31.12.2013 şi, respectiv, 31.12.2014.

Datele din tabel relevă că, în perioada 2012-2014, ponderea veniturilor bugetelor UAT în veniturile colectate pe teritoriul raionului a constituit 32,0%, 31,7%, şi, respectiv, 33,6%, fiind înregistrată o creştere semnificativă a acestora cu 22082,4 mii lei (36,9%) faţă de anul 2012.

De asemenea, datele din tabel denotă că restanţele contribuabililor rămîn o rezervă semnificativă în consolidarea disciplinei de plată şi, prin urmare, în colectarea veniturilor UAT. Analiza structurii şi dinamicii restanţelor demonstrează că, în perioada 2012-2014, indisciplina de plată a afectat veniturile bugetelor UAT, ale căror restanţe nu s-au diminuat, dar au crescut, constituind la situaţia din 31.12.2014 suma de 3657,25 mii lei. Mai mult decît atît, restanţele administrate de către organul fiscal nu includ datoriile agenţilor economici pentru arenda şi vînzarea-cumpărarea bunurilor domeniului privat al UAT, care, raportate la veniturile bugetare, la situaţia din 01.01.2015 au constituit 7296,0 mii lei.

Anexa nr.3

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia

Pentru a ghida activitatea de audit, au fost elaborate trei obiective de audit, care cuprind aspectele principale ale procesului şi exerciţiului bugetar în cadrul UAT, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale.

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Obiectivul II: Au gestionat regulamentar şi econom UAT cheltuielile bugetare?

Obiectivul III: Au gestionat regulamentar şi eficient UAT patrimoniul public, au asigurat monitorizarea şi integritatea acestuia?

Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare, au fost selectate pentru auditare: APR; DGF, DÎ, primăriile oraşului Hînceşti, comunelor Cărpineni şi Lăpuşna, ÎM “Regia ARA”, ÎM “Cărpineni Servicii”. De asemenea, unele probe de audit au fost acumulate la: DCT; DAA; DASPF; 39 de primării; 49 instituţii de învăţămînt; 10 ÎM; 9 IMSP; IFS pe raionul Hînceşti; Direcţia pentru statistică Hînceşti; Oficiul Cadastral Teritorial Hînceşti, Camera Înregistrării de Stat, filiala Hînceşti.

Pentru realizarea obiectivelor propuse şi colectarea probelor de audit, au fost efectuate următoarele proceduri de audit:

√ au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive (CR; preşedintelui raionului; UAT de nivelul I) în vederea stabilirii gradului de executare a acestora;

√ a fost verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetul UAT au fost planificate şi încasate regulamentar;

√ în baza eşantionării, a fost verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative (pentru salarizare, reparaţii şi investiţii capitale, alte cheltuieli etc.) sînt legale şi conforme;

√ au fost verificate situaţiile financiare semnificative din Raportul privind executarea bugetului raional, precum şi situaţiile patrimoniale din Bilanţul instituţiilor publice finanţate de la buget pe anul 2014, fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare pe care acestea se bazează, în vederea confirmării veridicităţii acestora;

√ au fost aplicate diferite proceduri analitice, au fost întocmite teste de fond, fiind analizate şi confruntate informaţiile de la diferite entităţi: IFS pe raionul Hînceşti, Direcţia pentru statistică a raionului Hînceşti, IMSP, ARFC; au fost utilizate diferite surse TI (SIA “Cadastrul fiscal”; SIA “Cadastru”; www.geoportal.md; www.fisc.md şi altele);

√ au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;

√ au fost realizate interviuri cu angajaţii unor instituţii din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion, pentru confirmarea concluziilor privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate etc.

Auditul bugetelor UAT a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi¹, bunele practici în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare, precum şi cu Manualul de audit al regularităţii al Curţii de Conturi, aplicînd abordarea bazată pe testarea unor elemente ale sistemului de control intern şi pe proceduri de fond. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfăşurarea procedurilor de audit în baza unor eşantioane determinate la etapa de planificare a auditului. Mărimea eşantionului din totalul colectivităţii a fost indicată separat pe fiecare caz constatat.

_______________________________

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

Anexa nr.4

Executarea veniturilor bugetelor UAT din raionul Hînceşti pe anul 2014

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetelor UAT la venituri, pe anul 2014.  

Anexa nr.5

Executarea cheltuielilor bugetului raionului Hînceşti

potrivit clasificaţiei economice, pe anul 2014

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetelor UAT la cheltuieli, pe anul 2014.

Anexa nr.6

Executarea cheltuielilor bugetului raionului Hînceşti

pe anul 2014, potrivit clasificaţiei funcţionale

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetelor UAT la cheltuieli pe anul 2014.

Anexa nr.7

Generalizarea neregulilor conform referinţelor la obiectivul I din Raportul de audit

Sursă: Calculele şi estimările echipei de audit efectuate în baza informaţiilor prezentate de instituţiile publice,

autorităţile terţe (IFS, OCT, Direcţia de statistică), AAPL de nivelurile I şi II din raionul Hînceşti pe anul 2014.

Anexa nr.8

Generalizarea neregulilor conform referinţelor la obiectivul II din Raportul de audit

Anexa nr.9

Generalizarea neregulilor conform referinţelor la obiectivul III din Raportul de audit

Anexa nr.10

Generalizarea neregulilor conform referinţelor la obiectivul III din Raportul de audit

Anexa nr.11

Măsurile întreprinse pe parcursul auditului de AAPL ale UAT

de nivelurile I şi II din raionul Hînceşti pe marginea Raportului de audit

♦ Aparatul preşedintelui raionului a restabilit evidenţa analitică a patrimoniului transmis IMSP, confirmată cu actele de verificare corespunzătoare, în sumă totală de 212034,3 mii lei;

♦ Primăria Hînceşti a înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă patrimoniul transmis în gestiune întreprinderilor fondate în sumă totală de 9,9 mii lei;

♦ Primăria Bozieni a încheiat contracte de arendă a terenurilor arabile proprietate publică cu suprafeţe de 17,9136 ha şi a terenurilor aferente construcţiilor private sau privatizate cu suprafaţa totală de 11,1 ha;

♦ Primăria Cărpineni a înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă patrimoniul transmis în gestiune/concesiune ÎM şi altor agenţi economici în sumă totală de 3378,2 mii lei, a încheiat contracte de arendă a terenurilor arabile din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 31,07 ha şi a încasat restanţe la plăţile eşalonate pentru vînzarea terenurilor publice în sumă totală de 191,8 mii lei;

♦ Primăria Cioara a înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă patrimoniul transmis în comodat IMSP în sumă totală de 93,6 mii lei;

♦ Primăria Ciuciuleni a înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă mijloacele financiare transmise în capitalul statutar al ÎM în sumă totală de 50,0 mii lei;

♦ Primăria Crasnoarmeiscoe a încheiat contracte de arendă a terenurilor arabile din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 5,96 ha;

♦ Primăria Logăneşti a încasat restanţe la plăţile eşalonate pentru vînzarea terenurilor publice în sumă totală de 116,7 mii lei;

♦ Primăria Mingir a încheiat contracte de arendă a terenurilor arabile din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 4,35 ha;

♦ Primăria Negrea a încheiat contracte de arendă a terenurilor arabile din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 3,14 ha;

♦ Primăria Paşcani a exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat în sumă de 33,2 mii lei; a înregistrat mijloace fixe la subconturile corespunzătoare, în sumă de 4065,0 mii lei;

♦ Primăria Sărata Galbenă a calculat şi contabilizat plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private, în sumă de 124,0 mii lei.

Astfel, sintetizînd cele menţionate, a fost restabilită evidenţa analitică a patrimoniului transmis IMSP în sumă totală de 112034,3 mii lei; contabilizate regulamentar bunurile transmise în gestiune/concesiune IMSP, ÎM şi altor agenţi economici în sumă totală de 3881,7 mii lei; înregistrate mijloacele fixe la subconturile corespunzătoare în sumă de 4065,0 mii lei; calculată şi contabilizată plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private în sumă de 124,0 mii lei; încasate restanţe la plăţile eşalonate pentru vînzarea terenurilor publice în sumă totală de 308,5 mii lei; înregistrată şi contabilizată de către fondator valoarea capitalului statutar al ÎM fondate în sumă de 50,0 mii lei; exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat în sumă de 33,2 mii lei; încheiate contracte de arendă a terenurilor din rezerva UAT cu suprafaţa totală de 73,5 ha.