Hotărîre nr.2588 din 17.06.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de comunicare a Comisiei Electorale Centrale pe anii 2014-2018

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de comunicare

a Comisiei Electorale Centrale pe anii 2014-2018

nr. 2588  din  17.06.2014

 (în vigoare 17.06.2014) 

Monitorul Oficial nr.223-230 art.1128 din 08.08.2014

* * *

În conformitate cu art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, precum şi în vederea realizării obiectivelor din Planul Strategic al Comisiei pentru anii 2012-2015, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de comunicare a Comisiei Electorale Centrale pe anii 2014-2018, conform anexei.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.2588 din 17 iunie 2014

STRATEGIA DE COMUNICARE A COMISIEI ELECTORALE

CENTRALE PE ANII 2014-2018

INTRODUCERE

Strategia de comunicare a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pe anii 2014-2018 a fost elaborată în baza Planului strategic al instituţiei pentru anii 2012-2015, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1028 din 9 decembrie 2011, şi susţine implementarea direcţiilor strategice ale CEC, relevînd obiectivele specifice ale activităţii de comunicare. De menţionat că strategia în cauză este un document nou, elaborat în premieră de CEC.

Prezenta strategie oferă o îndrumare generală cu privire la modalitatea de comunicare a CEC cu cetăţenii, mass-media şi actorii-cheie, inclusiv partidele politice, Parlamentul şi societatea civilă.

Planul strategic al CEC îşi propune ca obiectiv strategic îmbunătăţirea comunicării şi sporirea transparenţei în activitatea instituţiei, una dintre direcţiile strategice formulate în plan fiind intitulată "Alegători conştienţi şi informaţi". Conform documentului de faţă, activităţile de comunicare externă şi internă susţin cele 10 obiective instituţionale strategice ale CEC, în special obiectivul 7 – îmbunătăţirea imaginii CEC şi sporirea transparenţei în activitatea organelor electorale; obiectivul 8 – colaborarea proactivă cu subiecţii implicaţi în procesul electoral; obiectivul 9 – elaborarea, implementarea şi/sau îmbunătăţirea instrumentelor de comunicare dintre organele electorale şi cetăţeni şi obiectivul 10 – mărirea fluxului de informaţii privind sistemul şi procedurile electorale.

În calitate de autoritate electorală de nivel naţional, activitatea CEC este axată, în mod firesc, pe procesul electoral, conturîndu-se două etape diferite – perioada electorală şi perioada dintre alegeri. Este foarte important modul în care este organizată, finanţată şi realizată în cadrul instituţiei activitatea de comunicare. Scopul acestei strategii este definirea priorităţilor şi activităţilor de comunicare ale CEC în perioada dintre alegeri.

1. Context. Definirea problemei

Potrivit Codului electoral, printre atribuţiile generale ale CEC se numără:

- conlucrarea cu mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;

- oferirea mijloacelor de informare în masă a informaţiilor cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;

- oferirea spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale etc.

Pe parcursul ultimilor ani, CEC a înregistrat un progres considerabil în ceea ce priveşte transparenţa, comunicarea externă, educaţia electorală şi activităţile în domeniul relaţiilor internaţionale. Organizaţia, ca un tot întreg, şi-a creat şi a menţinut cu succes o bună reputaţie în societate, fiind percepută de către cetăţeni şi reprezentanţii mass-media drept o instituţie deschisă, profesionistă, de încredere, accesibilă, precum şi o sursă transparentă de informaţii. Noile iniţiative şi activităţi de comunicare externă, lansate şi realizate de CEC, au sporit informaţiile oferite publicului, au promovat activitatea organelor electorale inferioare şi au îmbunătăţit imaginea instituţiei.

Cu toate acestea, unele sondaje, comentarii, rapoarte şi publicaţii (de exemplu Barometrul Opiniei Publice, rapoarte interne ale CEC) relevă faptul că mai există spaţiu pentru perfecţionare, iar domeniul respectiv necesită atenţie sporită şi o abordare sistematică şi pro-activă, cu repartizarea eficientă a sarcinilor şi coordonare. Eficienţa organelor electorale depinde enorm de modul în care cetăţenii, partidele politice, societatea civilă, mass-media, partenerii internaţionali şi întreaga societate percep CEC.

Prin urmare, informaţia este o resursă vitală, aceasta fiind necesară pentru a asigura îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor CEC. Comunicarea constituie o funcţie strategică, gestionarea şi comunicarea informaţiilor fiind asigurată printr-o strategie în domeniu şi politici aferente.

Cele două componente principale, comunicarea internă şi cea externă, contribuie decisiv la eficienţa şi transparenţa instituţională, asigurînd Comisiei vizibilitate şi credibilitate. Comunicarea internă susţine activitatea de control/audit, iar comunicarea externă oferă acces la informaţii părţilor externe interesate, complementar mesajelor-cheie.

1.1. Comunicarea externă

Prin comunicare externă se înţelege transmiterea către părţile interesate sau grupurile-ţintă a informaţiilor esenţiale pentru funcţionarea proceselor din cadrul CEC şi a celor ce ţin de procesul electoral cu scopul de a atinge obiective specifice.

a) Direcţia comunicare, relaţii publice şi mass-media

La 9 decembrie 2011, în aceeaşi şedinţă în care a fost adoptată hotărîrea privind Planul strategic pentru anii 2012-2015, s-a aprobat şi noua structură organizatorică a CEC, fiind creată Direcţia comunicare, relaţii publice şi mass-media, care este responsabilă de îndeplinirea atribuţiilor în domeniul relaţiilor publice şi asigurarea comunicării eficiente cu publicul. Astfel, comunicarea se circumscrie domeniului întăririi capacităţii de interacţionare cu mediul extern.

Pe lîngă realizarea activităţilor cotidiene ce ţin de relaţiile cu presa şi facilitarea interacţiunii dintre reprezentanţii mass-media şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul CEC, direcţia organizează activităţi de educaţie electorală atît în perioada electorală, cît şi în perioada dintre alegeri. Totodată, aceasta este responsabilă şi de stabilirea şi menţinerea relaţiilor externe ale CEC cu alte autorităţi şi organizaţii internaţionale de profil.

Planul strategic defineşte direcţii clare şi obiective specifice pentru activităţile de comunicare ale organizaţiei, acestea fiind în curs de implementare. Stabilirea unei strategii coerente şi eficiente de comunicare constituie un factor important în cadrul managementului strategic al instituţiei.

b) Relaţiile cu mass-media

Activitatea CEC în domeniul comunicării cu mijloacele de informare în masă diferă de cea a unei organizaţii standard, deoarece între alegeri, interesul publicului şi mass-media faţă de activităţile CEC tinde să scadă semnificativ. În acelaşi timp, în perioada electorală, CEC activează într-un regim extrem de intens, făcînd faţă unui interes sporit din partea mass-media şi altor actori interesaţi, ceea ce înseamnă că trebuie să fie pregătită să distribuie informaţie oficială în mod operativ şi eficient. În perioada dintre alegeri, atenţia publicului faţă de CEC scade, astfel apare necesitatea de a desfăşura activităţi de comunicare proactive şi creative pentru a atrage şi a menţine interesul societăţii faţă de CEC. În acest scop, CEC a creat canale de comunicare deschise şi accesibile pentru reprezentanţii mass-media, promovînd transparenţa în toate activităţile sale, iar jurnaliştii bucurîndu-se de acces liber la şedinţele şi evenimentele CEC. Între alegeri, activităţile de comunicare se axează mai cu seamă pe cele de educaţie electorală, seminare, conferinţe, sesiuni de instruire şi vizite internaţionale.

c) Educaţia electorală

Constituirea în 2006 a Secţiei educaţie civică, training-uri şi secretariat, drept subdiviziune a Aparatului CEC, a permis dezvoltarea domeniului de educaţie electorală şi informare a alegătorilor. În 2008 CEC a aprobat Strategia pentru instruirea funcţionarilor electorali şi educaţie civică a alegătorilor pentru anii 2008-2013, în baza căreia s-au organizat activităţi de educare electorală a cetăţenilor.

Din 2006, anual CEC marchează Ziua tînărului alegător, scopul acestei acţiuni fiind conştientizarea necesităţii participării la alegeri şi familiarizarea tinerilor cu diverse aspecte legate de procesul electoral şi activitatea Comisiei. În fiecare an de Ziua tînărului alegător se organizează diverse activităţi, nu numai în capitală, ci şi în alte localităţi urbane. CEC desfăşoară activităţi şi cu ocazia Zilei internaţionale a alegerilor, care cade în prima zi de joi din luna februarie a fiecărui an. În această zi în cadrul instituţiilor de învăţămînt au loc felurite concursuri lansate de CEC (de desene, eseuri, fotografii sau postere), se difuzează spoturi video tematice, organizează conferinţe de presă şi simulări ale alegerilor.

d) Internet şi media socială

Conform ediţiei din 2013 a "Measuring the Information Society 2013", care reprezintă raportul anual al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, rata utilizatorilor Internet în Republica Moldova este de 76,3% pentru tineri (cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 24 ani), iar rata totală a utilizatorilor Internet este de 43,4%. Pînă în vara anului 2013, circa 8% din populaţie erau înregistraţi pe Facebook, cifra respectivă crescînd rapid.

CEC gestionează trei pagini web oficiale, pentru a spori transparenţa în activitatea sa şi a oferi acces la informaţia publică. Prima pagina web oficială a CEC este www.cec.md, care oferă vizitatorilor informaţii despre instituţie. De asemenea, pe această pagină sînt plasate hotărîrile adoptate, planurile şi rapoartele CEC, cele mai recente noutăţi şi evenimente, comunicatele de presă, interviurile/declaraţiile, galeria foto, procesele-verbale ale şedinţelor, baza legală, materialele specifice alegerilor, anunţuri privind consultările publice, precum şi acordurile de cooperare. Site-ul este disponibil în limbile română şi rusă, iar pe viitor se planifică traducerea paginii web în limba engleză. Cel de-al doilea site a fost lansat în 2009 cu adresa www.voteaza.md, conţinutul acestuia este mai interactiv şi este direcţionat în mod specific alegătorilor şi programelor de educaţie electorală. Site-ul face referire la cadrul legal privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, lista secţiilor de votare constituite şi adresa acestora, informaţii privind organele electorale şi procedura de votare, întrebări frecvente, precum şi materiale de educaţie electorală. Site-ul este disponibil în limbile română şi rusă. În anul 2013 CEC a lansat cel de-al treilea site web www.alegator.md, care oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi verifica numele în lista electorală, iar celor de peste hotare de a se înregistra prealabil on-line.

Este de menţionat că CEC a creat şi gestionează conturi pe reţelele de socializare, cum ar fi: Facebook şi YouTube, actualizîndu-le constant cu link-uri la noutăţile şi evenimentele care au avut loc, comunicate de presă, fotografii de la diverse evenimente, precum şi spoturi video.

e) Relaţiile internaţionale

Componenta comunicare internaţională contribuie decisiv la construirea imaginii instituţiei pe plan internaţional, dar şi la efectuarea de schimburi de cunoştinţe şi experienţă cu autorităţile electorale omoloage. În calitate de membru al Asociaţiei Oficialilor Electorali din Europa (ACEEEO), în vederea armonizării cu cea mai bună practică internaţională, CEC urmăreşte respectarea principiilor politicilor de comunicare potrivit cărora sînt făcute disponibile informaţii utile referitoare la activitatea Comisiei. În acest sens, una dintre funcţiile Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media este stabilirea, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor externe cu instituţii omoloage, parteneri de dezvoltare şi organizaţii guvernamentale internaţionale.

f) Consultările publice

Atunci cînd elaborează politici şi acte normative, Comisia se consultă cu cetăţenii şi părţile implicate. Pagina web oficială a CEC conţine rubrica "Transparenţa decizională" în cadrul căreia sînt plasate reglementări referitoare la transparenţa în procesul decizional, anunţuri, proiecte de documente şi proiecte de decizii aprobate. De asemenea, CEC plasează pe site procese-verbale ale şedinţelor Comisiei, hotărîri adoptate, anunţuri publice, corespondenţă de intrare şi ieşire, iar vizitatorii pot adresa întrebări on-line.

1.2. Comunicarea internă

Comunicarea internă, atît pe orizontală (între angajaţi), cît şi pe verticală (între conducere şi angajaţi) constituie un factor major în procesul de eficientizare a activităţii oricărei instituţii. Sub acest aspect, sînt vizate comunicarea managerială (pe verticală, preponderent formală) şi comunicarea la nivelul personalului (pe orizontală, preponderent informală).

a) Aparatul CEC

Publicul ("public intern" – în varianta originală era folosit termenul "audienţă" – red.) intern este la fel de important ca şi cel extern: angajaţii unei instituţii sînt cei mai buni ambasadori ai acesteia. Din ce în ce mai multe dovezi indică faptul că o comunicare internă pozitivă contribuie la creşterea satisfacţiei angajaţilor la locul de muncă, a moralului acestora, a productivităţii, angajamentului, încrederii şi învăţării; îmbunătăţeşte climatul comunicaţional şi relaţiile cu publicul. În această direcţie, cu asistenţa donatorilor, au fost organizate cursuri de dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi a celor de management. Cursul de instruire "Abilităţile managerului eficient", care a început în decembrie 2013, ţine de definirea clară a obligaţiilor şi responsabilităţilor managementului superior. Aşadar, un climat pozitiv de comunicare şi o comunicare eficientă cu angajaţii consolidează identificarea angajaţilor cu organizaţiile lor, ceea ce contribuie la performanţă şi succes susţinut. Totuşi, studiile privind eficacitatea fluxurilor de comunicare, efectuate de Compania Opinion Research Corporation, dezvăluie adesea nemulţumirile angajaţilor cu privire la comunicările de sus în jos sau de jos în sus.

b) Organele electorale ierarhic inferioare

Comunicarea şi schimbul constant de informaţie corectă între CEC şi organele electorale ierarhic inferioare (consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare) la fel sînt aspecte importante ale comunicării interne care, la moment, înregistrează anumite deficienţe şi probleme. Conform Codului electoral, organele electorale ierarhic inferioare sînt constituite înainte de alegeri, iar acest lucru denotă o comunicare deficientă în raport cu funcţionarii electorali.

2. Misiunea şi viziunea Comisiei Electorale Centrale în domeniul comunicării

Misiunea de bază a CEC este asigurarea condiţiilor optime pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita nestingherit dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri libere şi corecte.

Comunicarea reprezintă una dintre cele mai importante activităţi dintr-o instituţie. CEC acordă atît comunicării interne, cît şi celei externe, importanţă egală, conştientizînd armonizarea acestora ca fiind o premisă a atingerii obiectivelor comunicării. Aceasta conduce la eficientizarea activităţii instituţiei şi la percepţia pozitivă a acesteia în cadrul grupurilor-ţintă. Apariţia unor disfuncţionalităţi la oricare dintre nivelurile de comunicare poate prejudicia substanţial nu numai activitatea instituţiei, ci şi imaginea care se formează în exterior asupra acesteia. Comisia manifestă o preocupare constantă pentru menţinerea şi perfecţionarea mecanismelor de comunicare, de îmbunătăţire a diseminării informaţiei şi de asigurare a acesteia în timp util.

Misiunea Direcţiei comunicare, relaţii republice şi mass-media este de a asigura comunicarea eficientă a Comisiei cu publicul larg, reprezentanţii societăţii civile şi cu mijloacele de informare în masă, în vederea informării operative, veridice şi complete despre activitatea autorităţii.

Viziunea CEC oferă informaţie accesibilă şi de încredere, care ajunge la fiecare cetăţean din Republica Moldova oriunde s-ar afla, astfel încît acesta să-şi poată exercita dreptul constituţional de a alege şi a fi ales.

Principiile pe care CEC îşi bazează strategia de comunicare sînt conforme atît principiilor internaţionale, rezultate din apartenenţa instituţiei la organismele internaţionale, celor rezultate din prevederile legale naţionale în vigoare, precum şi din tendinţele Comisiei de a continua eforturile de modernizare a activităţii şi imaginii instituţiei, pe plan intern şi extern.

Aceste principii sînt:

• Onestitate şi transparenţă – informaţie veridică, disponibilă în timp util şi furnizată conform necesităţilor de interes public.

• Durabilitate şi accesibilitate – claritate în comunicarea verbală, scrisă şi electronică, actualizată la timp şi permanent, avîndu-se în vedere evitarea furnizării unor informaţii în paralel şi/sau contradictorii, pentru a nu induce publicul în eroare; va fi evitată pe cît este posibil simpla emitere de informaţii care nu conţine mesaje sau care nu poartă un caracter informativ pronunţat.

• Caracter amplu – limbajul utilizat în comunicare va avea o semnificaţie vastă; informaţiile trebuie să fie oportune, comunicate în timp util şi conforme cu necesităţile grupului-ţintă.

• Responsabilitate – asigurarea procesului de comunicare este pusă în sarcina Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media şi a persoanelor responsabile din cadrul subdiviziunilor instituţiei.

3. Grupurile-ţintă

Prin intermediul grupurilor-ţintă se urmăreşte stabilirea unei legături cu societatea, la diferite niveluri. Diversitatea grupurilor-ţintă cu care CEC menţine legături asigură penetrarea şi accesul la informaţie a grupurilor interesate.

Conform prevederilor Codului electoral, CEC este direct responsabil de gestionarea relaţiilor cu actorii săi cheie pe parcursul alegerilor şi între evenimentele electorale, pentru a asigura participarea lor deplină în procesul electoral. Auditoriul comunicării interne se împarte în următoarele grupuri-ţintă:

- conducerea CEC;

- membrii CEC;

- funcţionarii din cadrul Aparatului CEC;

- funcţionarii electorali din cadrul organelor electorale inferioare.

Pentru implementarea acţiunilor legate de politicile promovate, CEC conlucrează cu importante instituţii şi organizaţii care pot, în funcţie de activităţile lor, contribui la atingerea cu succes a scopurilor propuse de Comisie. Între acestea sînt:

- partidele politice;

- societatea civilă;

- autorităţile publice locale;

- autorităţile publice centrale;

- mass-media naţională şi regională;

- alegătorii;

- instituţiile de învăţămînt;

- partenerii de dezvoltare.

Unul din grupurile-ţintă importante în perioada electorală şi în perioada dintre alegeri îl constituie cetăţenii Republicii Moldova care au dreptul de a alege şi a fi aleşi. Din perspectiva eficientizării comunicării cu alegătorii, aceştia pot fi divizaţi în:

- Alegătorii care se află pe teritoriul Republicii Moldova – cel mai numeros grup-ţintă, care consumă parţial informaţie de pe internet şi are nevoie de un flux informaţional consistent, fiabil şi accesibil din partea CEC.

- Alegătorii cu domiciliu peste hotare, care s-au înregistrat la ambasadele sau la misiunile consulare ale Republicii Moldova – grup specific de cetăţeni, care poate fi abordat prin intermediul ambasadelor şi canalelor oficiale de comunicare cu diaspora, în coordonare cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora al Cancelariei de Stat şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

- Alegătorii care domiciliază peste hotare, dar care se regăsesc în listele electorale din Republica Moldova – grup specific de cetăţeni, care nu şi-au înregistrat reşedinţa permanentă peste hotare la autorităţile guvernamentale relevante sau ambasade.

- Tinerii alegători – grup specific, care poate fi ţintit prin intermediul educaţiei electorale şi al programelor educaţionale;

- Alegătorii cu dizabilităţi – grup care necesită o atenţie sporită din partea autorităţilor. Totodată, pentru facilitarea procesului de comunicare, alegătorii cu deficienţe de auz (surzi, muţi sau surdomuţi), vor solicita, prin intermediul Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova, suportul interpretului, indicînd preventiv perioada, autoritatea, ora şi necesitatea prestării serviciilor de comunicare.

Un alt grup-ţintă însemnat sînt mijloacele de informare în masă. Mass-media dispune de mijloacele şi instrumentele necesare pentru difuzarea informaţiei publice a CEC în rîndul alegătorilor, avînd misiunea de a promova procesul electoral şi importanţa participării la vot. Mass-media poate fi divizată în cîteva grupuri, aceasta determinînd cele mai bune modalităţi pentru stabilirea relaţiilor de colaborare cu succes:

- Mass-media naţională – disponibilă pentru implicare directă, poate fi invitată la conferinţe de presă, evenimente, seminare, conferinţe, interviuri. Deţine cunoştinţe despre rolul său în procesul de comunicare al alegerilor.

- Mass-media regională – este mai dificil de a fi abordată din punct de vedere logistic, deoarece deseori nu poate participa direct la evenimentele organizate în cadrul Comisiei, are nevoie de informaţie fiabilă şi consistentă. Este necesar de a stabili relaţii de colaborare cu persoane concrete.

- Mass-media internaţională – principalul grup-ţintă pentru promovarea procesului electoral peste hotarele ţării. Necesită să fie informată despre evoluţia procesului electoral din ţară, vizînd evenimentele de interes internaţional. Sînt necesare materiale în limba engleză.

4. Organizarea activităţii privind comunicarea în cadrul Comisiei Electorale Centrale

Conform repartizării competenţelor funcţionale, Direcţia comunicare, relaţii publice şi mass-media este responsabilă de implementarea prevederilor legale şi politicilor instituţiei în materie de comunicare şi relaţii publice.

În acest sens, Direcţia exercită următoarele funcţii:

- asigură transparenţa activităţii Comisiei, prin informarea activă a societăţii privind domeniile de activitate ale instituţiei, rezultatele alegerilor, iniţiativele lansate, precum şi alte activităţi desfăşurate de instituţie;

- informează şi comunică cu mijloacele de informare în masă, precum şi facilitează interacţiunea dintre reprezentanţii mass-media şi preşedintele Comisiei;

- educaţia civică a cetăţenilor în domeniul electoral;

- stabilirea, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor externe cu instituţiile omoloage, partenerii de dezvoltare şi organizaţii guvernamentale internaţionale;

- colaborează cu autorităţile statului responsabile în vederea facilitării comunicării prin utilizarea limbajului mimico-gestual/limbajul semnelor cu ajutorul interpretului pentru persoanele cu deficienţe de auz (surzi, muţi sau surdomuţi).

În gestiunea Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media se află:

a) Centrul media, care:

- asigură accesul mass-media la informaţiile de interes public, potrivit prevederilor legale şi regulamentelor interne în vigoare;

- gestionează relaţia cu mass-media sub aspectul comunicatelor de presă şi drepturilor la replică;

- monitorizează şi analizează fluxurile de ştiri ale mass-media referitoare la activitatea CEC;

- acordă asistenţă tehnico-logistică jurnaliştilor şi pune la dispoziţia jurnaliştilor materiale audiovizuale de interes public ce ţin de activitatea Comisiei;

- creează oportunităţi pentru a facilita accesul jurnaliştilor la şedinţele publice;

- asigură crearea şi actualizarea continuă a bazei de date privind mijloacele de informare în masă;

- administrează conţinutul informaţional al paginii web oficiale;

- menţine şi dezvoltă canalele de comunicare (reţele de socializare, transmisiuni live);

- creează şi păstrează arhiva înregistrărilor video de la evenimente cu participarea conducerii Comisiei.

b) Biroul de informare şi documentare al cetăţenilor pe lîngă CEC, care:

- examinează sesizările cetăţenilor conform legislaţiei în vigoare;

- asigură informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public;

- răspunde solicitărilor/întrebărilor cetăţenilor (prin telefon, calculator/electronic şi personal);

- menţine informaţiile, documentele aflate la dispoziţia sa, în formă actualizată;

- elaborează şi implementează programe de educaţie electorală şi informare a cetăţenilor;

- asigură funcţionarea liniei instituţionale de informare pentru cetăţeni;

- acordă asistenţa şi sprijinul necesar solicitanţilor pentru căutarea şi identificarea informaţiilor.

5. Obiectivele strategice în domeniul comunicării

Scopul comunicării eficiente a Comisiei Electorale Centrale este de a contribui la îndeplinirea obiectivelor şi politicii electorale promovate, de a crea o imagine favorabilă instituţiei, de a informa cetăţenii cu privire la procesul electoral şi a îmbunătăţi comunicarea dintre organele electorale şi părţile implicate în procesul electoral.

Obiectivele strategice generale în domeniul comunicării sînt următoarele:

a) informarea corectă şi continuă a părţilor interesate cu privire la activitatea organelor electorale.

b) îmbunătăţirea comunicării intra- şi interinstituţionale a Comisiei Electorale Centrale în vederea perfecţionării activităţii instituţiei; instituirea unui dialog social eficient, prin intermediul căruia societatea civilă, mass-media, partidele politice, partenerii de dezvoltare vor obţine accesul la informaţia de interes public, iar Comisia, la rîndul său, va putea cunoaşte mai îndeaproape opinia societăţii în diverse probleme;

c) amplificarea percepţiei pozitive asupra imaginii şi credibilităţii Comisiei Electorale Centrale.

În cadrul obiectivelor strategice generale în domeniul comunicării, se impune realizarea următoarelor obiective strategice specifice:

Obiectivul specific 1. Îmbunătăţirea comunicării cu mass-media prin asigurarea diseminării informaţiilor

Acţiuni specifice:

- stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu mass-media în baza unui dialog deschis, onest şi de încredere;

- distribuirea informaţiilor utile privind activitatea CEC;

- organizarea întîlnirilor cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă, ca oportunitate pentru conducerea CEC de a explica obiectivele, acţiunile şi constatările rapoartelor, în general, a rolului Comisiei în ceea ce priveşte administrarea procesului electoral;

- organizarea briefing-urilor şi conferinţelor de presă pe subiecte relevante;

- organizarea vizitelor în teritoriu, pentru a familiariza jurnaliştii cu administrarea procesului electoral la nivel local şi a spori interesul faţă de subiectele publice specifice;

- publicarea comunicatelor de presă/materialelor de presă cu titluri atractive;

- publicarea agendei la început de săptămînă pentru a anunţa vizitele şi evenimentele importante cu detalii despre locaţie şi oră;

- publicarea lunară a buletinului electronic de ştiri în aşa fel ca Buletinul informativ să devină o platformă on-line modernă şi interactivă;

- facilitarea interacţiunii dintre reprezentanţii mass-media şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Comisiei;

- informarea activă a mass-media despre participarea politică şi electorală a femeilor şi bărbaţilor şi importanţa egalităţii de gen în procesul electoral.

Obiectivul specific 2. Mărirea fluxului de informaţii privind sistemul şi procedurile electorale prin intermediul educaţiei electorale

Acţiuni specifice:

- marcarea anuală a evenimentelor Ziua Internaţională a Alegerilor şi Ziua tînărului alegător prin organizarea unor activităţi interactive (concursuri, lecţii publice, dezbateri, simulări, vizite);

- planificarea şi alocarea resurselor financiare suficiente pentru desfăşurarea campaniilor de educaţie electorală în perioada dintre alegeri;

- organizarea Zilei uşilor deschise la CEC pentru cetăţeni în vederea promovării activităţii instituţiei;

- elaborarea unui concept al campaniei de educaţie electorală şi a unui design original al materialelor promoţionale, prin contractarea specialiştilor în domeniu;

- elaborarea materialelor de educaţie electorală în mod creativ şi mai puţin oficial, prin contractarea unor specialişti în design. Aceste materiale nu ar trebui să utilizeze identitatea vizuală corporativă a CEC, fiind destinate preponderent tinerilor;

- ajustarea paginii web oficiale www.voteaza.md la un conţinut nou şi atractiv, promovînd educaţia electorală;

- desfăşurarea campaniilor de informare a alegătorilor cu privire la participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în politică şi procesele electorale.

Obiectivul specific 3. Creşterea transparenţei activităţii desfăşurate şi accentuarea percepţiei publice pozitive asupra Comisiei Electorale Centrale

Acţiuni specifice:

- organizarea de evenimente care să ajute la asigurarea unei mai bune înţelegeri a activităţii şi evoluţiilor prezente şi viitoare ale Comisiei (întîlniri cu diferite grupuri-ţintă, cum ar fi partidele politice, mass-media, ONG-urile, administraţia publică locală);

- completarea continuă a compartimentului Consultări publice pe pagina web oficială a Comisiei;

- publicarea anunţurilor pentru rundele noi de consultări printr-un anunţ de presă oficial;

- realizarea unui spot video care să prezinte activitatea CEC, contribuind la creşterea imaginii instituţiei;

- tipărirea broşurilor, pliantelor şi publicaţiilor pentru promovarea identităţii şi vizibilităţii corporative;

- elaborarea Manualului de identitate vizuală;

- asigurarea unui proces transparent, inclusiv de consultări pentru toate părţile interesate (femei, tineri, persoane cu dizabilităţi).

Obiectivul specific 4. Promovarea imaginii instituţiei şi informarea grupurilor-ţintă prin intermediul noilor mijloace de comunicare socială şi tehnologiilor informaţionale

Acţiuni specifice:

- îmbogăţirea paginilor web oficiale cu noutăţi, informaţii utile pentru alegători, materiale de educaţie electorală, documente oficiale şi oferirea posibilităţii de a face consultări publice on-line;

- gestionarea adecvată a compartimentelor paginilor web oficiale ale Comisiei, asigurînd ca fiecare rubrică să fie completată sau dacă nu este, să se menţioneze că aceasta este în curs de dezvoltare (La moment informaţia nu este disponibilă. Pagina este în lucru/în curs de dezvoltare);

- examinarea posibilităţii de a dispune de două pagini web oficiale, în locul celor trei: o pagină web oficială cu însemnele instituţiei şi cu informaţie oficială relevantă şi altă pagină cu un design creativ destinat educaţiei electorale şi informării alegătorilor, avînd un conţinut interactiv. Un număr mic de pagini oficiale va elimina confuziile pentru public şi va fi uşor de administrat;

- promovarea transparenţei prin transmiterea on-line a şedinţelor publice ale CEC şi organizarea conferinţelor web/skype;

- crearea unui cont special în reţeaua de socializare Facebook dedicat exclusiv educaţiei electorale şi promovarea campaniilor de informare pe reţeaua YouTube;

- postarea materialelor vizuale atractive şi etichetarea în reţelele de socializare, în special a participanţilor la programele de educaţie electorală;

- organizarea on-line a chestionarelor prin intermediul reţelelor de socializare referitoare la diverse subiecte relevante.

Obiectivul specific 5. Îmbunătăţirea comunicării cu organizaţiile internaţionale de profil şi cu autorităţile electorale omoloage pentru a asigura armonizarea activităţii desfăşurate în conformitate cu cerinţele standardelor profesionale internaţionale în domeniul electoral.

Acţiuni specifice:

- îmbunătăţirea conlucrării profesionale la nivel internaţional prin activităţi desfăşurate în domeniul electoral ale grupurilor de lucru şi în cadrul reuniunilor/conferinţelor internaţionale la care participă Comisia;

- valorificarea schimbului de experienţă în vederea instituirii şi consolidării bunei practici internaţionale;

- creşterea calităţii activităţii desfăşurate de reprezentanţii Comisiei în context internaţional, în scopul înlăturării percepţiei deficitare a imaginii externe a instituţiei noastre;

- elaborarea articolelor privind activitatea CEC şi transmiterea acestora ACEEEO;

- creşterea vizibilităţii CEC pe arena internaţională. În acest sens vor fi elaborate şi transmise comentarii, sugestii, răspunsuri la chestionare, propuneri privind documente de lucru remise spre analiză de către organismele internaţionale la care Comisia este membră, expresie a unei abordări competente, profesioniste şi constructive, care să genereze prestigiul internaţional al CEC;

- concretizarea în practică a oportunităţilor oferite de cadrul favorabil creat de prevederile acordurilor bilaterale de cooperare încheiate de Comisia Electorală Centrală cu autorităţile electorale omoloage;

- mediatizarea activităţilor privind relaţiile externe ale CEC şi traducerea în limba engleză a comunicatelor de presă, inclusiv a altor materiale de importanţă.

Obiectivul specific 6. Elaborarea şi implementarea strategiei şi politicilor de comunicare adecvate care să îmbunătăţească relaţia CEC cu părţile-cheie interesate de activitatea sa

Acţiuni specifice:

- implicarea diferitor actori interesaţi de activitatea CEC şi invitarea acestora la diverse evenimente organizate de CEC: seminare, conferinţe, mese rotunde, ateliere, grupuri de lucru, şedinţe comune;

- organizarea cu regularitate a şedinţelor clubului de discuţii electorale cu participarea publicului interesat;

- realizarea sondajelor privind satisfacţia părţilor interesate, conform procedurii stabilite de Sistemul de Management al Calităţii, inclusiv evaluarea impactului şi a percepţiei asupra activităţii desfăşurate de CEC şi propunerea recomandărilor;

- intensificarea colaborării cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pe linia schimbului de informaţii şi participarea la acţiuni comune;

- informarea la timp a actorilor-cheie regionali asupra celor mai recente activităţi ale CEC;

- actualizarea listei organizaţiilor nonguvernamentale relevante pentru activitatea CEC şi identificarea celor mai importante evenimente ale acestora (şcoli de vară, seminare, mese rotunde), inclusiv participarea CEC la astfel de evenimente prin luări de cuvînt, în calitate de prezentatori, formatori etc.

Obiectivul specific 7. Modernizarea culturii organizaţionale, îmbunătăţirea comunicării cu personalul propriu şi consolidarea relaţiilor de cooperare cu organele electorale ierarhic inferioare şi alţi actori-cheie

Acţiuni specifice:

- implementarea cerinţelor prevăzute de standardele Sistemului de Management al Calităţii prin crearea şi implementarea mecanismelor pentru îmbunătăţirea performanţelor şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale CEC;

- încurajarea participării, a cooperării, oferirea angajaţilor a oportunităţilor de creştere şi dezvoltare personală/profesională şi lucrului în echipă, prin participarea la instruiri, grupuri de lucru, schimb de experienţă;

- amplificarea coeziunii interne organizaţionale prin editarea de publicaţii de specialitate proprii, ca instrument destinat comunicării şi schimbului de informaţii în cadrul Comisiei;

- evitarea paralelismelor din activitatea desfăşurată de către angajaţi cauzate de comunicarea deficitară pe verticală şi pe orizontală, în scopul creşterii eficienţei muncii;

- asigurarea unei comunicări eficiente atît cu personalul, cît şi cu organele electorale ierarhic inferioare, prin utilizarea mijloacelor de comunicare eficiente: tipărite (memo-uri, broşuri, newsletter, rapoarte, publicaţii corporative, postere, panouri informative, sondaje şi chestionare anonime), electronice (email, reţelele intranet, chat-room-uri, sistemele de instant messaging, video-conferinţe, enciclopediile wiki, materiale audio-vizuale), interpersonale (discursuri, întruniri sociale, şedinţe, focus grupuri, audierea angajaţilor);

- audierea comentariilor şi îngrijorărilor din partea angajaţilor, oferind soluţii. Impactul este mult mai mare cînd managementul discută direct cu angajaţii decît prin intermediul unui mesaj general sau intermediari;

- organizarea şi desfăşurarea şedinţelor regulate şi ad-hoc cu angajaţii, facilitînd schimbul de informaţii, colectarea opiniilor şi leadership-ul deschis care să ajute la formarea unei decizii finale;

- organizarea team-building-urilor pentru angajaţi şi altor evenimente în afara biroului, aceasta contribuind la dezvoltarea relaţiilor intrainstituţionale;

- asigurarea comunicării eficiente între CEC şi organele electorale ierarhic inferioare prin utilizarea canalelor de comunicare funcţionale: portalurile intern şi extern ale website-lui propriu, sistemul de videoconferinţă, materiale tipărite;

- organizarea vizitelor în teritoriu pentru stabilirea bunelor relaţii cu autorităţile publice locale şi organele electorale ierarhic inferioare;

- organizarea stagiilor de internship pentru studenţi în cadrul unor direcţii din instituţie, ceea ce va demonstra că CEC este o instituţie transparentă şi deschisă către cetăţeni, oferind o experienţă practică tinerilor.

6. Mesajele-cheie

Mesajele transmise către publicul larg trebuie formulate clar şi concis, folosindu-se un limbaj comun şi accesibil. În felul acesta informaţia transmisă poate fi receptată corespunzător de publicul-ţintă.

Mesajele primare ale CEC

Activitatea de comunicare a CEC se bazează pe trei mesaje principale:

- CEC este o instituţie deschisă, transparentă şi profesionistă

- CEC asigură un cadru electoral accesibil în care cetăţenii au încredere

- E dreptul tău, votează conştient

Mesajele secundare ale CEC

Mesajele secundare sînt utile pentru a promova imaginea CEC şi activităţile desfăşurate în perioada dintre alegeri, deoarece acestea sînt actuale şi de interes public. Este importantă elaborarea mesajelor pentru fiecare temă şi subtemă, acestea potrivindu-se cu nişte evenimente recurente ale Comisiei. Astfel mass-media va fi mai receptivă la preluarea mesajului sau comunicatului de presă. S-a remarcat că dacă doreşti difuzarea ştirilor, trebuie să creezi ştiri. Următoarele direcţii de activitate dispun de un potenţial enorm în crearea mesajelor relevante chiar şi în perioada dintre alegeri.

- Educaţia electorală – deoarece aceasta constituie o componentă foarte importantă în formarea unor alegători conştienţi şi bine informaţi, condiţie pentru desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte şi obţinerea unei rate de participare înalte. Activităţile CEC desfăşurate în această direcţie ar putea constitui mesaje şi ştiri interesante pentru mass-media.

Exemplu: "Copiii din Orhei şi Rezina au organizat simularea unor alegeri împreună cu CEC" sau "CEC a ajutat copiii din Orhei şi Rezina să înţeleagă ce reprezintă alegerile".

- Înregistrarea alegătorilor – un subiect prioritar pentru CEC. Mesajele-cheie depind de acţiunile concrete întreprinse de CEC. Mesajele pot fi elaborate în legătură cu orice realizare în domeniu: îmbunătăţirea sistemului de înregistrare a alegătorilor, analiza şi armonizarea cadrului legislativ privind înregistrarea alegătorilor, utilizarea tehnologiilor informaţionale la înregistrarea alegătorilor, managementul şi securitatea datelor, compilarea datelor înregistrate, percepţia publicului asupra corectitudinii listelor electorale etc.

Exemplu: "Erorile din listele electorale pot fi înlăturate cu ajutorul noii aplicaţii web "Lista electorală" sau "CEC lansează Registrul de Stat al Alegătorilor pentru alegerile parlamentare".

- Egalitatea de gen – CEC acordă multă atenţie explorării şi analizei problemelor de gen în procesul electoral. În această direcţie, au fost organizate un grup de lucru interinstituţional şi cursuri de instruire la care au participat actorii-cheie, subiectul fiind unul relevant pentru mass-media.

Exemplu: "Auditul de gen al CEC este un pas important spre realizarea egalităţii de gen în sistemul electoral moldovenesc" sau "CEC este printre primele autorităţi electorale care a abordat egalitatea de gen într-un plan concret de acţiuni".

Alte subiecte interesante ar putea fi votarea electronică; accesul la procesele electorale al persoanelor cu dezabilităţi şi cetăţenilor care domiciliază peste hotare; finanţarea partidelor politice etc.

7. Comunicarea în situaţii de criză

O problemă apare atunci cînd există o discrepanţă între aşteptările publicului relevant şi politicile, performanţele, serviciile sau angajamentele publice ale unei instituţii. Această discrepanţă poate fi eliminată sau cel puţin redusă printr-un management adecvat, numit managementul problemelor. Sarcina este de a aborda aceste probleme înainte ca acestea să se transforme în crize. Atunci cînd acţiunile instituţiei nu se suprapun întocmai cu aşteptările publicului, pot apărea probleme care, nerezolvate la timp, pot degenera în situaţii de criză. Criza este un eveniment care întrerupe în mod dramatic funcţionarea normală a unei instituţii şi care influenţează negativ imaginea sa publică. Aceasta ar însemna dezordini în masă, calamităţi naturale sau atacuri, care în cazul alegerilor ar putea fi atacuri armate asupra secţiilor de votare, demonstraţii publice în masă pe parcursul alegerilor, încălcarea ordinii publice, violenţe în secţiile de votare, deconectarea de la electricitate a secţiei de votare, accidente cauzate de erori tehnice, lipsa internetului, baza de date este inaccesibilă etc.

Totuşi, este dificil de a prevedea o criză majoră pentru CEC în perioada între alegeri, deoarece scenariile cele mai probabile implică dispute legale, plîngeri şi declaraţii la adresa instituţiei, atacuri asupra credibilităţii instituţionale sau procesului electoral etc. Gestionarea şi depăşirea unei crize înseamnă, în primul rînd, un sistem solid de comunicare internă şi externă, criza fiind un eveniment de ruptură care, pe de o parte, impune intensificarea comunicării interne, iar pe de altă parte, comunicarea cu presa. Lipsa de transparenţă şi comunicare favorizează răspîndirea zvonurilor, informaţilor false şi a criticii, derapajul mediatic fiind în aceste condiţii de neevitat.

Problema potenţială 1 – Schimbări majore în procesul electoral

Acordurile politice ar putea provoca schimbări majore şi/sau neaşteptate la unele etape ale procesului electoral. Modificările legislaţiei electorale înainte de perioada electorală sau în timpul campaniei electorale pot duce la confuzii, plîngeri şi neîncredere din partea publicului.

Acţiuni pentru gestionarea problemei:

- pregătirea explicaţiilor şi scenariilor posibile pentru mass-media, inclusiv publicarea declaraţiilor oficiale;

- deschidere şi disponibilitate către mass-media, tratarea mass-media în mod egal;

- postarea imediată a informaţiei relevante pe paginile web oficiale;

- informarea publicului cît de curînd posibil, oferind explicaţii de rigoare;

- elaborarea noilor materiale de educaţie electorală pentru informarea alegătorilor.

Problema potenţială 2 – Acuzaţii publice la adresa instituţiei care subminează credibilitatea desfăşurării alegerilor

Atacurile publice pot submina credibilitatea CEC ca instituţie care administrează procesele electorale, fie din motive politice sau ostile. Nerezolvarea la timp a problemei afectează reputaţia instituţiei.

Acţiuni pentru gestionarea problemei:

- oprirea acuzaţiilor aduse instituţiei de către actorii-cheie, astfel încît aceştia să fie informaţi pe deplin despre activităţile CEC;

- manifestarea deschiderii şi disponibilităţii de a oferi comentarii mass-media, în cazul în care informaţia a fost difuzată denaturat, sau explicaţii referitoare la soluţionarea problemei, dacă aceasta într-adevăr există;

- corectarea erorilor de comunicare şi discutarea cu cei implicaţi a datelor incerte, a punctelor tari şi punctelor slabe, inclusiv a celor identificate de alte surse credibile; oferirea de replici clare sub forma unor declaraţii publice, comunicate de presă, conferinţe de presă sau interviuri cu preşedintele, în funcţie de gravitatea acuzaţiei.

Problema potenţială 3 – Membrii şi/sau reprezentanţii în organele electorale ierarhic inferioare comit erori

Problemele ar putea să derive din gestionarea greşită a fondurilor publice, nerespectarea procedurilor electorale etc. Funcţionarii electorali sînt vulnerabili faţă de scrutin , în special atunci cînd cineva doreşte să discrediteze organul electoral cu care este asociat funcţionarul. Implicarea funcţionarilor într-un scandal public afectează imaginea CEC.

Acţiuni pentru gestionarea problemei:

- comunicare deschisă în cadrul organizaţiei şi cu organele electorale ierarhic inferioare, prin coordonarea informaţiei; oferirea de informaţii credibile mass-media şi exprimarea, de către conducerea instituţiei, către presă a unui punct de vedere sincer, corect şi deschis;

- informarea sistematică a publicului implicat şi interesat.

8. Resurse financiare şi nonfinanciare aferente implementării

a) Resurse financiare

Resursele financiare pentru implementarea activităţilor de comunicare sînt divizate în:

- alocarea resurselor financiare din bugetul pentru activitatea de bază a Comisiei pentru activităţile de comunicare în perioada dintre alegeri (salarii şi materiale tipărite/audiovizuale);

- alocarea resurselor financiare din bugetul alocat pentru alegeri, pentru campania de educaţie electorală în timpul campaniei electorale, bugetul fiind aprobat separat.

Conform bunelor practici internaţionale, pentru activităţile de informare se aprobă un buget separat, care include materiale tipărite/audiovizuale, organizarea evenimentelor, vizitelor, monitorizarea mass-media etc. Întreprinderea acestei acţiuni de către CEC va spori considerabil planificarea eficientă a activităţilor de comunicare, iar timpul va fi economisit.

b) Resurse nonfinanciare

Responsabilităţile de comunicare sînt atribuite Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media:

- şeful, gestionează activitatea direcţiei, inclusiv relaţiile cu mass-media şi facilitează interacţiunea conducerii CEC cu mass-media;

- şeful adjunct, responsabil de campaniile de educaţie electorală, planificarea şi implementarea activităţilor ce ţin de relaţiile externe ale Comisiei;

- consultanţii superiori (doi), elaborează materiale informaţionale şi programe de educaţie electorală;

- specialistul principal, pregăteşte comunicate de presă, anunţuri de presă şi acordă suport administrativ colegilor.

Direcţia este relativ mică ceea ce înseamnă că angajaţii acesteia trebuie să fie permanent flexibili şi să se implice în orice sarcină, atunci cînd este necesar.

Activităţi nonfinanciare:

- utilizarea noilor tehnologii de comunicare socială: permit obţinerea unui feedback rapid, permanent şi consistent cu privire la succesul şi eşecul acţiunilor instituţiei, atitudinea grupurilor-ţintă, atitudinea opiniei publice, evoluţia procesului electoral în ţară etc.;

- elaborarea unui buletin informativ modern: utilizarea instrumentelor novatoare gratis de pe internet la crearea buletinului informativ modern şi interactiv, oferind publicului posibilitatea de a se abona la acesta.

9. Monitorizarea şi evaluarea

Monitorizarea constituie o activitate permanentă de determinare a progresului activităţii de comunicare în raport cu rezultatele planificate de Comisie, ajută la aprecierea eficacităţii activităţilor de comunicare şi determinarea schimbărilor care sînt necesare în procesul de management. Direcţia comunicare, relaţii publice şi mass-media este responsabilă de monitorizarea şi evaluarea activităţilor de comunicare. Monitorizarea activităţilor de comunicare permite:

- informarea conducerii CEC despre realizările obţinute, progresul strategiei faţă de obiectivele planificate;

- identificarea problemelor cu care se confruntă instituţia şi găsirea soluţiilor;

- verificarea schimbărilor care intervin în urma realizării activităţilor de comunicare;

- determinarea dacă resursele din cadrul strategiei sînt bine/eficient utilizate;

- asigurarea că activităţile sînt realizate conform planului de acţiuni al Direcţiei comunicare şi la timp;

- oferirea unui feedback pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi pentru sporirea eficienţei intervenţiilor;

- păstrarea abordărilor pozitive ale strategiei şi evitarea sau eliminarea punctelor slabe. Informaţiile obţinute ajută la luarea deciziilor cu privire la alegerea şi adaptarea planului de activitate, a strategiei în vederea obţinerii unor rezultate maxime;

- creşterea credibilităţii în faţa publicului privind implementarea strategiei.

Evaluarea este un mijloc de analiză a eficienţei acţiunii, care ne ajută să învăţăm din activităţile pe care le realizăm sau care au fost realizate. Prin evaluare este măsurată percepţia publică asupra eficienţei intervenţiei şi gestionării situaţiei. Scopul evaluării este identificarea punctelor slabe şi îmbunătăţirea mecanismelor de răspuns. Aceste rezultate sînt prezentate personalului implicat, după încheierea perioadei de acţiune, în cadrul unor module speciale de instruire sau conferinţe. De asemenea, rezultatele trebuie comunicate şi publicului larg prin canalele de comunicare identificate.

Direcţia comunicare, relaţii publice şi mass-media va analiza comentariile primite şi, după o analiză ulterioară a informaţiei, va realiza o evaluare a eficienţei lucrului. Evaluarea va consta din comentarii din surse, atît interne cît şi externe, cum ar fi:

- ideile şi sugestiile funcţionarilor Aparatului CEC, membrilor CEC;

- rapoartele şi analizele realizate de ONG-uri;

- mediatizarea activităţii CEC;

- discuţii cu actorii-cheie şi analiza aspectelor enunţate;

- comentarii din partea donatorilor şi a partenerilor internaţionali.

Indicatorii de progres ai strategiei reprezintă indicii de calitate care urmează a fi întruniţi în urma implementării obiectivelor specifice şi acţiunilor propuse pentru îndeplinirea acestora.