Hotărîre nr.26 din 13.05.99 despre controlul constituţionalităţii art.73 alin.(6) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 "Privind societăţile pe acţiuni"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii art.73 alin.(6) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 "Privind societăţile pe acţiuni"* Nr.26 din 13.05.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-58/37 din 03.06.1999 * * * --------------------------- * M.O., 1997, nr. 38-39, art. 332. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Parlamentului, în lipsa autorului sesizării, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii art. 73 alin. (6) din Legea nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 "Privind societăţile pe acţiuni (în continuare - Legea nr. 1134-XIII). Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Dumitru Pulbere, depusă la 29 ianuarie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţionalţ, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 17 februarie 1999 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerului Justiţiei şi Comisiei de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare. Audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele reprezentantului Parlamentului, studiind materialele dosarului, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : Conform art. 73 alin. (6) din Legea nr. 1134-XIII, nu se admite ca părinţii, copiii, fraţii, surorile şi soţii să fie concomitent membri ai consiliului societăţii şi/sau ai organului executiv, şi/sau ai comisiei de cenzori ale societăţii. Autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii prevederii în partea în care nu se admite ca părinţii, copiii, fraţii, surorile şi soţii să fie concomitent membri ai consiliului societăţii. În baza art. 6 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, stabilindu-şi limitele de competenţă, extinde obiectul sesizării şi supune controlului constituţionalităţii art. 73 alin. (6) din Legea nr. 1134-XIII integral. În procesul examinării cauzei s-au stabilit următoarele circumstanţe. Legea nr. 1134-XIII stabileşte modul de înfiinţare şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, asigură apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi (art. 1 alin. (1). Societate pe acţiuni, denumită în continuare societate, este considerată societatea comercială al cărei capital social este în întregime împărţit în acţiuni (art. 2 alin. (1). Organele de conducere ale societăţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul societăţii; c) organul executiv; d) comisia de cenzori sau cenzorul (art. 7 alin. (1). Documentul care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii este acţiunea (art. 12 alin. (1). Acţiunea ordinară conferă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor. Acţiunea preferenţială nu dă drept de vot proprietarului ei, dacă legislaţia sau statutul societăţii nu prevede altfel (art. 14 alin. (2) şi (5). Persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor acţiuni ale societăţii este acţionar. Acţionarul are dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale societăţii. Dreptul acţionarului la vot dat de acţiunea cu drept de vot nu poate fi limitat, dacă legislaţia nu prevede altfel (art. 12 alin. (1), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1) lit. a), alin. (4). Limitele dreptului de vot se extind numai asupra acţionarilor care deţin acţiuni preferenţiale sau acţiuni preferenţiale cu dividende fixate şi numai în cazurile cînd Legea nr. 1134-XIII, alte acte legislative sau statutul societăţii nu prevăd altfel (art. 14 alin. (5) şi art. 15 alin. (6). Acţionarii, care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, au dreptul de a propune candidaturi pentru consiliul societăţii şi comisia de cenzori şi de a-şi propune propria candidatură în consiliul societăţii (art. 52 alin. (4). Membrii consiliului societăţii, organului executiv, comisiei de cenzori, comisiei de lichidare ale societăţii, precum şi alte persoane care exercită atribuţii de dispoziţie în conducerea societăţii sînt consideraţi persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii (art. 73 alin. (1). Nu pot fi persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii: a) funcţionarii publici care exercită controlul asupra activităţii societăţii; b) persoanele cărora, prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, le este interzis să deţină funcţiile respective; c) persoanele cu antecedente penale neanulate pentru infracţiuni în scopuri interesate; d) persoanele incapabile (art. 73 alin. (5). Potrivit art.54 din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrîns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea anchetei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori avarii. Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii. Analizînd obiectul sesizării prin prisma dispoziţiilor constituţionale citate, Curtea Constituţională observă că restricţia introdusă prin art. 73 alin. (6) din Legea nr. 1134-XIII, potrivit căreia nu se admite ca părinţii, fraţii, surorile şi soţii să fie concomitent membri ai consiliului societăţii, este neproporţională situaţiilor care reflectă corelaţia dintre raporturile de rudenie şi cele de membru al consiliului societăţii, deoarece acestea nu pot fi asimilate cu situaţiile expres prevăzute în alin. (5) al aceluiaşi articol. Prin urmare, relaţiile de rudenie raportate la calitatea de membru al consiliului societăţii nu pot servi drept temei pentru restrîngerea dreptului sau a libertăţii acţionarului. Prevederile Legii nr. 1134-XIII au la bază principiile fundamentale privind proprietatea, proclamate în art. 9 din Constituţie, şi anume: proprietatea este publică şi privată; proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului; piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei. Dispoziţia art. 73 alin. (6) din această lege însă, în mod indirect, restrînge dreptul acţionarului, care deţine o acţiune sau pînă la 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, la proprietatea privată şi protecţia acesteia, care, potrivit art. 46 din Constituţie, sînt garantate. Or, dreptul de proprietate presupune implicit posibilitatea liberei exprimări a votului oferit de acest drept, în cazul de faţă posibilitatea titularului acţiunii de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale societăţii. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 140 alin. (2) din Constituţie, art. 1 alin. (3), art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţională prevederea art.73 alin. (6) din Legea nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 "Privind societăţile pe acţiuni". 2. Prezenta hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 13 mai 1999. Nr. 26.