Hotărîre nr.26 din 20.05.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în

cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012

nr. 26  din  20.05.2013

 (în vigoare 12.07.2013) 

Monitorul Oficial nr.146-151 art.23 din 12.07.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa vicepreşedintelui raionului Soroca dl V.Nicuţa, reprezentantului Guvernului în teritoriu dl I.Grosu, şefului Direcţiei privatizare a Agenţiei Proprietăţii Publice a Ministerului Economiei dl M.Doruc, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Soroca dna L.Lisnic, şefului Direcţiei Generale Învăţămînt dl Gh.Donos, şefului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru dl R.Coşeru, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat Soroca dl I.Morari şi primarilor: or.Soroca dna E.Bodnarenco, c. Regina Maria dl O.Nastas, c. Tătărăuca Veche dl L.Raischi, c.Stoicani dl S.Bric, c.Parcani dl S.Cetulean, c.Ocolina dna V.Ceban, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anul 2011-2012.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raion a prevederilor regulamentare în procesul bugetar; corespunderii cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul I.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Măsurile realizate de autorităţile publice locale din raionul Soroca în materie de management instituţional economico-financiar şi fiscal nu au întrunit în măsură deplină rigorile de regularitate şi eficienţă, fiind depistate unele abateri şi nereguli. Se atestă o gestionare inadecvată şi a patrimoniului administrat de către autorităţile de toate nivelurile. Aceste deficienţe, în consecinţă, influenţează atingerea unui impact cu plusvaloare în realizarea priorităţilor economice şi sociale de importanţă locală.

Sintetizînd factorii generatori de iregularităţi şi neconformităţi în administrarea fondurilor publice, expuse în Raportul de audit, Curtea de Conturi evidenţiază următoarele:

• Autorităţile de profil nu au asigurat o monitorizare concludentă întru evaluarea autentică şi fundamentată a materiei de impozitare aferentă veniturilor bugetare formate pe teritoriul din subordine. Astfel, indicii fiscal-bugetari, evaluaţi şi aprobaţi de către autorităţile publice, sînt diminuaţi (cu circa 8,8 mil.lei), ceea ce nu contribuie la soluţionarea unor probleme de dezvoltare social-economică şi influenţează fundamentarea transferurilor de la bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului. Verificările selective ale auditului denotă că neidentificarea bazei generatoare de venituri pentru calcularea impozitului funciar; plăţilor din arenda terenurilor agricole şi terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate; taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; taxei de piaţă; altor plăţi a determinat neîncasarea veniturilor în bugetele locale estimate în sumă totală de la 2,3 mil.lei pînă la circa 5,4 mil.lei.

Neidentificarea şi neatragerea în circuitul fiscal-bugetar a resurselor disponibile constituie o slăbiciune instituţională a autorităţilor de resort şi necesită o remediere neîntîrziată.

• Atît consiliile locale, cît şi autoritatea subordonată Consiliului raional (Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul respectiv, fapt care a permis unor primării din raion să nu respecte cadrul legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar. În rezultat, neregulile admise au generat neachitarea la bugetul de stat şi la cel local a unor plăţi în sumă totală de 14,8 mil.lei.

• Managementul cheltuielilor bugetelor locale nu corespunde întocmai exigenţelor şi, implicit, cadrului regulator, în consecinţă fiind admise derogări, şi anume:

√ pe parcursul anilor 2011-2012, la redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învăţămîntului în sumă de 10,5 mil.lei şi, respectiv, de 4,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la formarea fondului de susţinere a proiectelor investiţionale, cheltuielilor în domeniul sportului şi tineretului;

√ la stabilirea numărului de unităţi de personal şi, respectiv, a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar pentru anul 2012 nu s-a ţinut cont de recomandările stipulate în cadrul regulator, în rezultat, pentru structurile Consiliului raional, fiind aprobate cu 195 unităţi de personal mai mult, cheltuielile de întreţinere a acestora constituind peste 2,7 mil.lei;

√ la execuţia unor tipuri de cheltuieli nu s-au respectat limitele aprobate, fiind admise unele depăşiri, care au însumat peste 2,4 mil.lei, ceea ce, în unele cazuri, a determinat formarea unor datorii creditoare în lipsa suportului financiar;

√ la efectuarea unor cheltuieli din contul bugetului de nivelul II nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanţate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele cadrului regulamentar;

√ managementul neconform privind gestiunea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu au generat nereguli şi erori, exprimate prin: executarea lucrărilor în lipsa proiectului elaborat şi verificat regulamentar, precum şi fără respectarea procedurilor de achiziţie publică; majorarea neîntemeiată a valorii lucrărilor executate, precum şi modificarea neargumentată a elementelor din contractele încheiate; neasigurarea garanţiei de bună execuţie a lucrărilor etc. Iregularităţile în legătură cu situaţiile menţionate au însumat peste 11,9 mil.lei;

√ unele subdiviziuni ale Consiliului raional, precum şi unele autorităţi ale administraţiei publice locale (AAPL) de nivelul I din raion au admis încălcări la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care au ca impact diminuarea eficienţei utilizării mijloacelor publice. Prin urmare, numai la procurarea mărfurilor şi serviciilor prin divizarea achiziţiei publice iregularităţile au însumat 3,7 mil.lei;

√ managementul subperformant în materie de resurse umane, exprimat prin efectuarea plăţilor salariale neregulamentare în sumă totală de 0,3 mil.lei, precum şi prin admiterea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 0,7 mil.lei.

• Există deficienţe şi la gestionarea patrimoniului public local, unele din ele nefiind soluţionate pe parcursul a mai mulţi ani. În context, se exemplifică următoarele:

√ AAPL nu deţin o evidenţă exhaustivă a patrimoniului care le aparţine cu drept de proprietate. Astfel, primăria or.Soroca nu avea înregistrat în evidenţa contabilă patrimoniu în valoare de 39,5 mil.lei, transmis în capitalul social al întreprinderilor fondate, ceea ce a dus la denaturarea raportărilor de rigoare. AAPL nu dispun de politici privind reglementarea modului de gestionare a patrimoniului public local, fapt ce constituie un impediment în asigurarea unui management eficient, astfel lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. În context, se relevă că timp îndelungat unele întreprinderi municipale fondate de AAPL înregistrează pierderi din activitatea economico-financiară.

Există unele deficienţe şi la contabilizarea patrimoniului transmis în gestiune instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP). Lipsa monitorizării eficiente din partea Consiliului raional a modului de gestionare a patrimoniului public transmis la IMSP a condiţionat o diferenţă a valorii mijloacelor fixe gestionate de ambele părţi în sumă totală de 15,7 mil.lei, precum şi denaturarea semnificativă a datelor din rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică a situaţiei economice.

Unele întreprinderi municipale au reflectat în evidenţa contabilă în mod nejustificat valoarea patrimoniului transmis în capitalul social în sumă de 19,9 mil.lei ca datorii ale fondatorului aferente aportului acestuia în capitalul statutar.

√ O problemă nesoluţionată de mai mulţi ani rămîne a fi neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local. Astfel, nu au fost supuse cadastrării bunuri imobile în valoare de 56,8 mil.lei şi reţele de gazoduct – de 23,2 mil.lei.

√ Unele instituţii publice locale nu au asigurat respectarea procedurii de casare a patrimoniului public în sumă totală de 0,34 mil.lei, concomitent neînregistrînd în evidenţa contabilă utilajele şi materialele obţinute în urma lichidării.

• Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare se ţine sub nivelul cerinţelor şi normelor, în unele cazuri cheltuielile bugetare nefiind justificate în modul stabilit, inclusiv la desfăşurarea măsurilor culturale şi achiziţionarea bunurilor (serviciilor).

Iregularităţile constatate sînt şi rezultatul neimplementării oportune de către autorităţile vizate a unui sistem de control intern şi audit, conform rigorilor legale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012, anexat la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Soroca, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor/oraşelor: Băxani, Căinarii Vechi, Cosăuţi, Dubna, Egoreni, Iarova, Ocolina, Oclanda, Parcani, Racovăţ, Regina Maria, Redi-Cereşnovăţ, Schineni, Şolcani, Soroca, Tătărăuca Veche, Trifăuţi, Vasilcău, Vădeni, Zastînca şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru luare de atitudine, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Soroca confruntarea indicilor din sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind materia de impozitare aferentă formării bazei de venituri bugetare şi sporirii gradului de conformare voluntară;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare, şi se cere luarea de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Soroca ce ţine de plenitudinea şi credibilitatea bazei de impozitare aferente formării veniturilor bugetare per ansamblu, inclusiv pentru formarea bugetelor locale şi redimensionarea transferurilor din bugetul de stat, precum şi privind necesitatea ajustării cadrului regulator pentru asigurarea evidenţei contabile a patrimoniului public;

2.4. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Soroca şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.5. Guvernului, pentru o posibilă examinare a conformării autorităţilor publice de resort şi celor locale privind respectarea cadrului legal-regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.6. Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.7. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.4. din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.26 din 20 mai 2013

RAPORTUL

auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor

publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012

Lista abrevierilor

INTRODUCERE

Curtea de Conturi, călăuzindu-se de prevederile art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2012, a iniţiat misiunea de audit, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar, prin prisma corespunderii acestuia cadrului normativ în procesele de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; evaluarea conformităţii administrării şi asigurării integrităţii patrimoniului public.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Raionul Soroca este situat în partea de nord-est a republicii şi ocupă o suprafaţă de 104,3 mii ha (inclusiv: terenuri agricole – 63,08 mii ha; terenuri ale fondului silvic – 8,69 mii ha; terenuri ale fondului apelor – 1,63 mii ha; terenuri destinate industriei – 1,02 mii ha etc.). La 01.01.2012, populaţia raionului Soroca a constituit 98,6 mii de locuitori, inclusiv: urbană – 35,3 mii de locuitori, şi rurală – 63,3 mii de locuitori.

Administraţia publică locală a raionului Soroca, care este formată în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova² şi activează, conform Legii privind administraţia publică locală, sub propria responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, administrează o parte importantă din necesităţile colectivităţii locale.

____________________

² Legea nr.764-XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”.

Pornind de la domeniile de activitate ale AAPL, stabilite prin Legea nr.435-XVI din 28.12.2006³, competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt divizate în două niveluri: nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale (consiliile locale – ca autorităţi deliberative, şi primăriile – ca autorităţi executive); nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei din UAT (CR şi preşedintele raionului).

____________________

³ Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 “Privind descentralizarea administrativă” (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006).

Raionul Soroca este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale, iar ca unitate administrativ-teritorială, este format din 68 de localităţi rurale şi oraşul Soroca, organizate în 35 de primării.

Unitatea administrativ-teritorială, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, activitatea în limitele teritoriului subordonat.

În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Soroca au fost finanţaţi 311 ordonatori terţiari de credite, inclusiv: 55 instituţii preşcolare; 51 instituţii şcolare; 8 instituţii extraşcolare; 57 case de cultură, 53 biblioteci, 2 muzee, 85 – altele etc.

La finele anului 2012, numărul angajaţilor în domeniile finanţate din bugetele UAT ale raionului Soroca a constituit 3656 de unităţi, inclusiv în: autorităţile executive – 231; apărarea naţională – 6; menţinerea ordinii publice – 103; instituţii preşcolare – 756; instituţii de învăţămînt –1612; instituţii extraşcolare – 111; case de cultură – 111; biblioteci – 87; muzee – 16; şcoli sportive – 47; centre de tineret – 16, altele – 560.

Cadrul legislativ şi normativ relevant

Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului sînt reglementate de Legea nr.397-XV din 16.10.2003⁴, Legea nr.847-XIII din 24.05.1996⁵, Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁶, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniul politicii bugetar-fiscale.

Evidenţa contabilă în autorităţile publice auditate este reglementată de Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁷, Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004⁸, nr.93 din 19.07.2010⁹, nr.94 din 19.07.2010¹⁰, precum şi de alte acte cu caracter normativ.

____________________

⁴ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale” (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁵ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” .

⁶ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală” (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁸ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004.

⁹ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

¹⁰ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 ).

Contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Soroca

Potrivit Rapoartelor privind executarea bugetelor UAT din raion per ansamblu pe anul 2011, întocmite şi prezentate MF de către DF, veniturile efective încasate au constituit 207,4 mil.lei, fiind realizate la nivelul de 99,8% faţă de prevederile bugetului rectificat. În anul 2012 s-au realizat venituri în sumă totală de 230,5 mil.lei, sau la nivel de 100,9%.

Analiza părţii de venituri a bugetului raionului pe anii 2011-2012 denotă că sursa de bază a acestora sînt transferurile de la bugetul de stat, care deţin ponderea de 74,0% şi, respectiv, 64,3%. Prin urmare, ponderea veniturilor proprii a constituit, respectiv, 26,0% şi 35,7%, pe parcursul mai multor ani fiind în continuă creştere. Dinamica veniturilor în anii 2008-2012 indică că în anul 2012 au fost acumulate venituri proprii în sumă totală de 76,0 mil.lei, sau cu 23,3 mil.lei mai mult decît s-au realizat în anul 2008. Pe fundalul majorării veniturilor proprii, se atestă o micşorare constantă a volumului transferurilor din bugetul de stat, a căror pondere în suma totală a veniturilor s-a micşorat cu peste 8,0 puncte procentuale (67,8% – anul 2008, 59,8% – anul 2012). Indicatorii-cheie privind structura veniturilor bugetului raionului Soroca pe anii 2011-2012, precum şi evoluţia în dinamică se prezintă în Anexele nr.2-4 la prezentul Raport.

În anul 2011, cheltuielile de casă ale bugetului raionului, comparativ cu indicii rectificaţi, s-au executat la nivelul de 95,6% (206,3 mil.lei), nefiind valorificate cheltuieli în sumă de 9,4 mil.lei (inclusiv 4655,6 mii lei – la grupa “Învăţămîntul”). Execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent bugetar în mărime de 1,1 mil.lei. Totodată, în anul 2012, cheltuielile de casă ale bugetului raionului au fost executate la nivelul de 91,3% (221,2 mil.lei), nevalorificîndu-se 21,0 mil.lei (inclusiv 4891,1 mii lei – la grupa “Învăţămîntul”). Execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent bugetar în mărime de 9,3 mil.lei.

Potrivit clasificaţiei economice, în anii 2011-2012, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor bugetului raionului o deţin cheltuielile pentru remunerarea muncii şi plăţile corespunzătoare care derivă din acestea – respectiv, 55,6% şi 57,7%, fiind urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – respectiv, 24,4% şi 23,7%, transferurile curente – respectiv, 11,1% şi 9,3%. Ponderea cheltuielilor capitale în structura totală a cheltuielilor bugetare în perioada anilor 2008-2012 a avut o tendinţă de micşorare – de circa 2,8 ori, constituind 9,0%, faţă de 25,2% – în anul 2008.

La finele anului 2011, datoriile debitoare au constituit suma totală de 750,8 mii lei, iar la finele anului 2012 – 769,8 mii lei, inclusiv 625,4 mii lei – plăţi curente. În anul 2011, datoriile creditoare au însumat 12642,3 mii lei (inclusiv de 65,2 mii lei – cu termenul de achitare expirat), iar în anul 2012 – 12824,7 mii lei (inclusiv de 55,9 mii lei – cu termenul de achitare expirat).

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: A elaborat şi a executat UAT partea de venituri a bugetului în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?

Pornind de la faptul că elaborarea bugetului este etapa în care se determină interacţiunea dintre mobilizarea veniturilor şi atingerea obiectivelor propuse spre realizare, AAPL urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra bazei economico-financiare aferente formării veniturilor bugetare – în general, inclusiv proprii – în particular. Or, prezenţa unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi lipsa sau irelevanţa unor obiective de consolidare a bazei economico-financiare a teritoriului, cadrul metodologic neajustat şi instrumentele analitice neadecvate de evaluare a prognozelor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor credibili au condus la subevaluarea veniturilor în ansamblu la formarea bugetelor locale. Astfel, veniturile diminuate în anii 2011-2012 au constituit estimativ 8,8 mil.lei.

Potrivit prevederilor art.35 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de asigurarea colectării integrale şi în termenele stabilite a veniturilor proprii. Subprocesul de evaluare şi planificare bugetară, precum şi interesul redus al factorilor responsabili din cadrul AAPL privind identificarea şi mobilizarea veniturilor proprii, inclusiv prin eficientizarea activităţii serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, interacţiunea nesatisfăcătoare dintre AAPL şi autoritatea fiscală din teritoriu au determinat neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală estimată de la 2,3 mil.lei pînă la circa 5,4 mil.lei, precum şi diminuarea impozitelor, taxelor fiscale, plăţilor în BASS şi FAOAM cu suma totală de 1,9 mil.lei. Managementul defectuos în procesul administrării şi comercializării terenurilor proprietate publică locală a cauzat necalcularea şi, respectiv, neîncasarea în bugetele de toate nivelurile a mijloacelor, evaluate de audit, în sumă de aproape 15,0 mil.lei.

Pentru elucidarea celor relatate se exemplifică următoarele.

♦ Evaluarea şi administrarea veniturilor bugetelor UAT pe anii 2011-2012 au fost afectate de deficienţe majore în subprocesul de identificare/estimare a impozitelor/taxelor pasibile încasării şi în procesul de administrare fiscală, ceea ce a dus la neacumularea unor venituri în bugetul raionului de pînă la 7,3 mil.lei, cu excepţia veniturilor din gestionarea proprietăţii publice (terenurilor şi bunurilor imobile). Astfel, AAPL ale UAT din raion nu au asigurat realizarea tuturor măsurilor relevante în cadrul subprocesului de elaborare a bugetelor, neconformîndu-se cadrului normativ-metodologic în materie de evaluare concludentă a indicilor fiscal-bugetari atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Totodată, DF nu a demonstrat coerenţa necesară întru a impune autorităţilor de resort şi AAPL exigenţe pentru neadmiterea diminuării veniturilor prognozate.

• Modalitatea de estimare/prognozare a veniturilor bugetare din impozitul pe venitul din salariu necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, acţiunile de audit relevă că, în procesul de prognozare, AAPL de nivelul I au prezentat DF indici irelevanţi la acest tip de impozit privind fondul de salarizare, alţi indicatori necesari, precum: numărul salariaţilor, grila de salarizare, numărul persoanelor întreţinute etc. DF, la rîndul său, nu a verificat corectitudinea datelor prezentate de AAPL, nesolicitînd fundamentările corespunzătoare ale calculelor prezentate. Mai mult decît atît, DF nici nu a luat în consideraţie calculele prezentate de AAPL de nivelul I, ceea ce denotă un caracter formal al informaţiilor prezentate.

Totodată, CR Soroca (prin deciziile sale) a dispus ca veniturile persoanelor fizice şi juridice din toate UAT din raion (cu excepţia UAT or.Soroca, care a primit defalcări din impozitul pe venitul din salariu pentru anul 2011 în mărime de 40% şi pentru anul 2012 – în mărime de 20%) să fie acumulate integral la bugetul raional, aprobînd şi normativele defalcărilor către bugetele UAT de nivelul I, ceea ce face imposibilă monitorizarea în interior pe fiecare UAT de nivelul I a datelor precizate privind venitul din sursa menţionată, acestea fiind disponibile doar la momentul aprobării şi executării bugetare. De menţionat că, în temeiul art.5 alin.(2) lit.b) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, una din sursele de formare a veniturilor bugetelor UAT de nivelul I sînt defalcările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Totodată, principiile de asigurare a descentralizării, expuse în art.3 din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 şi art.3 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, impun prezenţa unei anumite autonomii financiare, care se bazează pe existenţa unor anumite surse şi a unui buget propriu. Prin urmare, aprobarea impozitului pe venit la nivelul bugetului raional favorizează apariţia unor riscuri generate de subiectivism la estimarea veniturilor bugetare ale UAT de nivelul I şi de nivelul II. În acest context, auditul relevă că AAPL de nivelul I nu sînt cointeresate în vederea monitorizării agenţilor economici din teritoriu şi determinării bazei de impozitare relevante referitor la impozitul pe venit. Nu este efectuată o monitorizare eficientă la acest capitol de venituri nici la nivelul DF. Datele prezentate de către IFS Soroca şi Biroul Naţional de Statistică nu au permis o evaluare autentică a bazei de impozitare. Astfel, auditul a constatat că estimările efectuate de DF s-au redus doar la calculele tehnice privind estimările scontate bazate pe evoluţiile încasărilor din perioada precedentă la acest tip de impozite şi folosind, în acest sens, informaţiile IFS Soroca.

Conform calculelor prezentate MF, suma estimată a impozitului pe venitul din salariu în bugetele UAT a constituit 20,3 mil.lei – pentru anul 2011, şi 25,1 mil.lei – pentru anul 2012, însă, prin decizia CR Soroca, indicatorul la venitul respectiv a fost aprobat în sumă de 21,5 mil.lei şi, respectiv, de 30,0 mil.lei, sau cu o majorare de 1,2 mil.lei şi, respectiv, de 4,9 mil.lei. Totodată, pentru anul 2011, încasările în bugetele UAT la impozitul pe venitul din salariu au fost estimate la suma totală de 21,9 mil.lei, sau cu 1,6 mil.lei mai mult decît evaluările din anul 2010. La fel, pentru anul 2012, încasările în bugetele UAT la impozitul pe venitul din salariu au fost estimate la suma totală de 26,3 mil.lei, sau cu 1,2 mil.lei mai mult decît s-a evaluat în anul 2011, ceea ce denotă lipsa bazei de impozitare.

Un factor determinant în erodarea bazei de impozitare pentru formarea unei prognoze autentice a impozitului pe venitul persoanelor fizice îl constituie fenomenul nedeclarării de către contribuabili a fondului de salarizare efectiv. Acest fenomen, exprimat prin achitarea salariilor “în plic” şi a “muncii nedeclarate”, cauzează prejudicii atît bugetelor locale, cît şi bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Mai mult decît atît, cetăţenii nu conştientizează că această evaziune fiscală generează şi neaccesul în viitor la pensia cuvenită. Astfel, conform informaţiei prezentate de Inspecţia Teritorială a Muncii din Drochia, pe parcursul anului 2012, la 19 agenţi economici din raion au fost depistate 62 de persoane care prestau “muncă la negru”. Conform estimărilor efectuate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010¹¹, fondul de salarii pentru “munca la negru” a fost diminuat cu 818,4 mii lei, la care nu au fost calculate şi achitate plăţi la bugetul local, BASS şi FAOAM, estimate de audit, în sumă totală de 331,3 mii lei¹².

____________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real”.

¹² Impozitul pe venitul din salariu (36,7 mii lei); BASS (237,3 mii lei); FAOAM (57,3 mii lei).

În cadrul auditului a fost efectuată o analiză a fondului de salarii calculat pentru anii 2011-2012 la 10 întreprinderi (din 14) care au primit autorizaţii de prestare a serviciilor de călători de la primăria or.Soroca. Conform dărilor de seamă prezentate la IFS Soroca, fondul de salarii pentru anul 2011 la agenţii economici verificaţi a însumat 1280,5 mii lei, iar conform estimărilor efectuate în cadrul auditului, acesta a constituit 2110,0 mii lei, cu o deviere de 829,5 mii lei, situaţie care a influenţat diminuarea calculelor şi plăţilor la bugetul local, BASS şi FAOAM, estimate de audit în sumă totală de 335,8 mii lei¹³. Analogic, în anul 2012, fondul de salarii a fost diminuat cu 1599,3 mii lei, ceea ce a condiţionat diminuarea calculelor şi plăţilor la bugetele menţionate cu suma totală de 647,2 mii lei¹⁴.

____________________

¹³ Impozitul pe venitul din salariu (37,1 mii lei); BASS (240,6 mii lei); FAOAM (58,1 mii lei).

¹⁴ Impozitul pe venitul din salariu (71,6 mii lei); BASS (463,7 mii lei); FAOAM (111,9 mii lei).

• Alte impozite pe venit

În anul 2011, la acest tip de impozite au fost executate venituri în sumă totală de 355,3 mii lei, iar în anul 2012 – 681,8 mii lei, totodată, în perioadele menţionate nefiind planificate venituri la acest capitol. Dinamica încasărilor efective (2008-2010) indică că aceste impozite au fost executate (în medie) în sumă de 388,4 mii lei (inclusiv pentru anul 2010 – în sumă de 334,9 mii lei). Astfel, potrivit pct.8 din Notele metodologice din 04.04.2011¹⁵, la aprobarea proiectului de buget pe anul 2011, estimarea încasărilor impozitului pe venitul persoanelor juridice urma să fie efectuată în conformitate cu art.15 lit.b) şi lit.c) din Codul fiscal. La elaborarea pronosticului urmau a fi utilizate şi estimările scontate (pe anul 2010) ale impozitului reţinut conform prevederilor art.37-39, art.71-79³ şi art.89-91 din Titlul II al Codului fiscal¹⁶, însă nerespectarea normelor stabilite a generat reducerea veniturilor proprii, raionul (în anii 2011-2012) beneficiind de transferuri de la bugetul de stat în sumă de 334,9 mii lei şi, respectiv, de 355,3 mii lei.

____________________

¹⁵ Notele metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2011 şi a estimărilor pe anii 2012-2013, remise prin Circulara MF din 04.04.2011 nr.06/2-07 (în continuare – Notele metodologice din 04.04.2011).

¹⁶ Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 “Codul fiscal”.

Totodată, auditul a constatat că verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb al activelor de capital (bunuri imobiliare, terenuri, acţiuni) este foarte dificilă şi nu poartă un caracter sistemic, dat fiind că autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu informaţii conexe care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale. Astfel, în cadrul auditului, i s-a solicitat IFS Soroca să verifice o persoană fizică privind respectarea legislaţiei fiscale ce vizează impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată, în legătură cu realizarea unui autogreider DZ-143-1 Asociaţiei Întreprinderilor Municipale “Baruşi-Prim” şi obţinerea venitului de 400,0 mii lei (inclusiv 280,0 mii lei – în anul 2009, şi 120,0 mii lei – în anul 2012). În rezultatul verificărilor efectuate de către IFS Soroca, au fost calculate impozitul pe venit (cap.111/09) în sumă de 11,2 mii lei şi sancţiuni fiscale în sumă de 7,6 mii lei.

• Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată

Probele de audit acumulate la capitolul dat denotă că AAPL din raion nu analizează baza impozabilă la venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată. Nu a fost efectuată o analiză corespunzătoare şi nu a fost solicitată de la contribuabili informaţia privind plăţile sub formă de dobîndă, care urmează a fi efectuate în folosul nerezidentului, ceea ce a afectat procesul de planificare. Astfel, analiza comparativă indică faptul că evaluările de prognoză nu s-au bazat pe evoluţiile exerciţiului bugetar din perioadele precedente. Auditul a constatat că în anul 2011 efectiv s-au încasat venituri cu 1388,0 mii lei mai mult decît indicii stabiliţi (ceea ce a influenţat transferurile de la bugetul de stat), iar în anul 2012 – dimpotrivă, cu 1608,0 mii lei mai puţin.

• Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător

În anul 2011, AAPL din raion nu au estimat venituri din sursa în cauză. Totodată, autorităţile fiscale şi financiare nu urmăresc suficient dinamica bazei de impozitare aferente acestei categorii de impact. Ca rezultat, în anul 2011 veniturile bugetare stabilite au fost diminuate cu 97,0 mii lei, ceea ce a cauzat majorarea transferurilor de la bugetul de stat cu suma menţionată. Totodată, la prognozarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru anul 2012, veniturile din sursa dată au fost planificate cu diminuare faţă de posibilităţile de executare. Ca rezultat, veniturile la capitolul indicat au fost executate în sumă totală de 18,2 mil.lei (140%) sau cu o depăşire de 5,2 mil.lei, fapt, care, la fel, a influenţat transferurile de la bugetul de stat.

• Impozitul pe venitul reţinut din suma dividendelor achitate

Pentru anii 2011-2012, AAPL din raion nu au planificat venituri din acest tip de impozit, dar potrivit Rapoartelor privind executarea bugetelor, la capitolul dat au fost executate venituri în sumă totală de 338,3 mii lei şi, respectiv, de 512,9 mii lei.

Dinamica încasărilor, în anii 2008-2010, de venituri din impozitul pe venitul reţinut din suma dividendelor achitate indică executarea veniturilor, în medie, în sumă de 350,9 mii lei (inclusiv pentru anul 2010 – în sumă de 311,1 mii lei). Prin urmare, DF nu a respectat recomandările din Notele metodologice la elaborarea pronosticului şi aprobarea proiectului de buget, ceea ce a cauzat micşorarea veniturilor din sursa dată, astfel beneficiind de transferuri de la bugetul de stat în sumă de 311,1 mii lei – în anul 2011, şi de 338,3 mii lei – în anul 2012.

• Impozitul pe proprietate

AAPL nu au dat dovadă de preocupare punctuală şi suficientă pentru evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii provenite din impozitul pe proprietate. În perioada 2011-2012, acest impozit nu a fost executat în sumă de 599,8 mii lei şi, respectiv, de 771,6 mii lei. Mai mult decît atît, la etapele de raportare şi de executare, UAT de nivelul I au prezentat la DF Note informative privind executarea veniturilor pentru anii 2011-2012 în mod formal, fără a efectua o analiză desfăşurată şi fără a stabili cauzele neexecutării părţii de venituri pe parcursul mai multor ani. Totodată, nerealizarea conformă a veniturilor din impozitul menţionat a fost determinată şi de menţinerea unui sistem insuficient de management financiar şi control în entităţile publice, în conformitate cu prevederile regulamentare¹⁷, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componenta dată, lipsa unei conlucrări dintre AAPL cu IFS Soroca.

____________________

¹⁷ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

Întru argumentarea celor expuse, se exemplifică următoarele.

Probele de audit acumulate la acest compartiment relevă că, la planificarea veniturilor din “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă, cu excepţia impozitului de la gospodăriile ţărăneşti” şi din “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti”, s-au admis deficienţe care nu ţin de competenţa autorităţilor locale, fiind menţionate şi în cadrul altor audituri. Astfel, potrivit Normelor metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor bugetelor UAT pe anii 2011-2012, veniturile provenite din plata impozitului funciar pe terenurile aferente construcţiilor (cu destinaţie agricolă, inclusiv ferme, brigăzi de tractoare etc.) se reflectă la cap.114/01 şi 114/07, dar efectiv încasarea acestui impozit se efectuează la cap.114/02 “Impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă”, ceea ce a condiţionat discrepanţe între indicii planificaţi şi cei executaţi. Astfel, în anii 2011-2012, la 8 UAT¹⁸ de nivelul I din raion, selectate pentru verificare, s-a constatat neexecutarea veniturilor la capitolele 114/01 şi 114/07, estimate în sumă totală de 53,6 mii lei şi, respectiv, de 62,1 mii lei, reieşind din suprafaţa terenurilor aferente construcţiilor cu destinaţie agricolă, o parte din ele executîndu-se la cap. 114/02 “Impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă”, iar altă parte nefiind calculate din cauza lipsei construcţiilor, care au fost demolate în rezultatul împărţirii cotei valorice şi asupra cărora, la momentul efectuării auditului, nu erau înregistrate drepturile de proprietate.

____________________

¹⁸ Primăriile: Băxani; Bădiceni; Oclanda; Ocolina; Parcani; Tătărăuca Veche; Visoca.

În rezultatul confruntării impozitului funciar calculat la etapa de prognozare cu informaţia IFS Soroca privind calculele prezentate de contribuabili, auditul a constatat diminuarea calculelor pentru anul 2011 cu suma de 186,4 mii lei, şi pentru anul 2012 – cu suma de 187,8 mii lei. Astfel, la 6 UAT de nivelul I (din 10 supuse auditării) s-a constatat diminuarea veniturilor la cap.114/01 “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă, cu excepţia impozitului de la gospodăriile ţărăneşti” cu 119,0 mii lei – în anul 2011, şi cu 91,2 mii lei – în anul 2012¹⁹. Analogic, 6 UAT de nivelul I au diminuat veniturile la cap.114/07 “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti” cu 45,8 mii lei – în anul 2011, şi cu 70,2 mii lei – în anul 2012²⁰, iar 2 UAT de nivelul I au diminuat veniturile la cap.114/06 “Impozitul funciar pe păşuni şi fîneţe” cu 21,6 mii lei – în anul 2011, şi cu 26,4 mii lei – în anul 2012²¹.

____________________

¹⁹ Primăriile: Oclanda (a.2011 – 0,9 mii lei); Ocolina ( a.2012 – 2,2 mii lei); Parcani (a.2011 – 73,1 mii lei, a.2012 – 62,3 mii lei); Regina Maria (a.2011 – 7,8 mii lei, a.2012 – 2,5 mii lei); Tătărăuca Veche (a.2011 – 32,9 mii lei, a.2012 – 24,3 mii lei); Visoca (a.2011 – 4,3 mii lei).

²⁰ Diminuarea la cap.114/07: primăria Băxani – a.2011 – 0,5 mii lei, a.2012 – 0,3 mii lei; primăria Ocolina – a.2011 – 4,6 mii lei, a. 2012 – 4,9 mii lei; primăria Parcani – a. 2011 – 14,6 mii lei, a.2012 – 19,2 mii lei; primăria Regina Maria – a. 2011 – 0,3 mii lei, a. 2012 – 1,2 mii lei; primăria Tătărăuca Veche – a. 2011 – 7,8 mii lei, a.2012 – 24,8 mii lei, şi primăria Visoca – a. 2011 – 18,0 mii lei, a. 2012 – 19,3 mii lei.

²¹ Diminuarea la cap.114/06: primăria Tătărăuca Veche – a.2011 – 21,4 mii lei, a.2012 – 21,2 mii lei; primăria Visoca – a.2011 – 0,2 mii lei, a.2012 – 5,2 mii lei).

♦ Procesul de administrare a veniturilor proprii este afectat de nereguli şi nu asigură o administrare eficientă a plăţilor cuvenite bugetelor locale.

AAPL din raion nu au dat dovadă de preocupare punctuală şi suficientă pentru evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor şi bunurilor proprietate publică a UAT. Nerespectarea prevederilor legislaţiei funciare, lipsa unor proceduri ale controlului intern la componenta dată, precum şi exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către angajaţii AAPL au lipsit bugetele locale de venituri semnificative. Se relevă necesitatea îmbunătăţirii managementului la componenta dată, inclusiv prin elaborarea unor reglementări referitor la evidenţa şi urmărirea plăţilor provenite din gestionarea terenurilor şi bunurilor proprietate publică, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor, cît şi evidenţa datoriilor.

Întru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele situaţii:

• Multiple nereguli au fost constatate la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă.

√ Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că planificarea veniturilor la cap.121/33 “Plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă”, pentru anii 2011-2012, s-a efectuat fără a se ţine cont de baza de impozitare. Astfel, în conformitate cu informaţia prezentată, în anii 2011-2012, plata pentru arendă contractată a constituit în total 616,2 mii lei şi, respectiv, 518,8 mii lei, însă CR a aprobat venituri la compartimentul dat în sumă totală de 180,0 mii lei şi, respectiv, de 286,0 mii lei. Ca rezultat, au fost diminuate veniturile şi s-au majorat nejustificat transferurile de la bugetul de stat cu 436,2 mii lei – în anul 2011, şi cu 232,8 mii lei – în anul 2012.

√ Potrivit pct.188 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii se ţine la contul extrabilanţier 03 “Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate se diminuează datoriile debitoare. Totodată, încasarea sumelor, precum şi transferul lor urmează a fi reflectate în conturile bilanţiere (evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292, sub aspectul debitorilor). În pofida reglementărilor menţionate, serviciile contabile ale UAT nu au reflectat în evidenţa contabilă pentru anii 2011-2012, la contul extrabilanţier respectiv, sumele calculate de la darea în arendă a terenurilor aferente construcţiilor, ba mai mult, aşa cont nici nu a fost deschis. Se relevă că lipsa unei evidenţe analitice generează neînregistrarea deplină a acestor plăţi şi riscul neonorării de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. Astfel, în anul 2012, serviciul contabil al primăriei or.Soroca, fără nici un temei, a omis o datorie debitoare în sumă de 70,8 mii lei, formată de la darea în arendă a terenului aferent S.A. “PAT-7”.

De menţionat că restanţa faţă de primăria or.Soroca la plata pentru arendă a crescut de la 596,6 mii lei (la data de 01.01.2011) pînă la 1015,7 mii lei (la data de 31.12.2012), sau cu 419,1 mii lei, această majorare constituind o sursă semnificativă pentru completarea bugetului local. Se atestă că, pe parcursul efectuării auditului, primăria nu a prezentat probe care ar confirma acţiunile întreprinse pentru încasarea datoriilor menţionate. Mai mult decît atît, n-au fost prezentate nici actele de verificare a datoriilor.

√ În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că 11 primării din raion (din 35) au utilizat ineficient terenurile aferente construcţiilor privatizate, care constituie proprietatea publică a UAT. Astfel, potrivit art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²², în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate şi subiecţii de antreprenoriat privat nu au procurat, sau nu au arendat terenuri aferente acestora, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Însă, ca rezultat al faptului că consiliile locale, prin deciziile sale, nu au stabilit mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor, AAPL din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea încasării tuturor plăţilor pasibile pentru folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente subiecţilor privaţi, cu suprafaţa totală de 25,56 ha, în sumă de minimum 660,3 mii lei (2%) şi maximum 3301,6 mii lei (10%)²³.

____________________

²² Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²³ Primăriile: or.Soroca (min. – 512,5 mii lei, max. – 2562,7 mii lei); Cosăuţi (min. – 75,4 mii lei, max. – 377,2 mii lei); Ocolina (min. – 34,9 mii lei, max. – 174,4 mii lei); Holoşniţa (min. – 11,4 mii lei, max. – 56,8 mii lei); Dărcăuţi (min. – 7,8 mii lei, max. – 38,8 mii lei); Dubna (min. – 6,4 mii lei, max. – 32,3 mii lei); Trifăuţi (min. – 4,7 mii lei, max. – 23,3 mii lei); Stoicani ( min. – 4,4 mii lei, max. – 22,0 mii lei); Zastînca (min. – 1,3 mii lei, max. – 6,4 mii lei); Bădiceni ( min. – 0,8 mii lei, max. – 3,9 mii lei); Schineni (min. – 0,7 mii lei, max. – 3,8 mii lei).

Pe parcursul mai multor ani nu se soluţionează problema privind plata pentru arenda terenurilor care fac parte din fondurile de rezervă ale primăriilor, aferente construcţiilor repartizate persoanelor fizice ca cote-părţi valorice. De menţionat că o parte din construcţiile respective s-au ruinat, ori se află într-o stare devastatoare (demolate), acestea, precum şi terenurile aferente nefiind utilizate pe parcursul unei perioade îndelungate. AAPL nu au prezentat auditului justificări vizînd măsurile întreprinse pentru punerea terenurilor menţionate în circuitul economico-financiar al acestora. O astfel de situaţie constituie un impediment în posibilitatea de mobilizare a veniturilor cuvenite bugetelor locale, evaluate de audit în sumă de minimum 110,5 mii lei (2%) şi maximum 552,8 mii lei (10%)²⁴.

____________________

²⁴ Primăriile: Cosăuţi (min. – 28,6 mii lei, max. – 143,2 mii lei); Vădeni (min. – 23,9 mii lei, max. – 119,6 mii lei); Egoreni (min. – 12,3 mii lei, max. – 61,8 mii lei); Căinarii Vechi (min. – 9,5 mii lei, max. – 47,6 mii lei); Racovăţ (min. – 9,2 mii lei, max. – 46,2 mii lei); Iarova (min. – 5,4 mii lei, max. – 27,1 mii lei); Bădiceni (min. – 4,5 mii lei, max. – 22,1 mii lei); Tătărăuca Veche (min. – 4,1 mii lei, max. – 20,3 mii lei); Băxani (min. – 2,9 mii lei, max. – 14,5 mii lei); Nimereuca (min. – 2,6 mii lei, max. – 13,2 mii lei); Stoicani (min. – 2,5 mii lei, max. – 12,5 mii lei); Redi-Cereşnovăţ (min. – 2,0 mii lei, max. – 10,1 mii lei); Voloviţa (min. – 2,0 mii lei, max. – 9,8 mii lei); Vasilcău (min. – 1,0 mii lei, max. – 4,8 mii lei).

Generalizîndu-se cele expuse, se menţionează că numai la această categorie de venituri APPL au compromis capacitatea de a acumula venituri estimate de la 770,8 mii lei pînă la aproximativ 3854,4 mii lei.

• Au fost admise iregularităţi la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă.

Pentru anii 2011-2012, la acest capitol au fost aprobate venituri în sumă de 283,9 mii lei şi, respectiv, de 440,2 mii lei, dar s-au executat în sumă de 298,2 mii lei şi, respectiv, de 514,3 mii lei, sau cu 14,3 mii lei şi, respectiv, cu 74,1 mii lei mai mult decît s-a aprobat. Se relevă că încasarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă s-a planificat fără a se ţine cont de baza de impozitare (contractele de arendă valabile la data prognozării venitului dat). Astfel, în urma analizei informaţiilor privind contractele de arendă a terenurilor agricole, valabile la momentul estimării veniturilor la cap.121/32, s-a constatat că 4 UAT de nivelul I (din 10 verificate) au aprobat venituri cu 86,0 mii lei mai puţin decît plata indicată în contractele de arendă, ca urmare acestea beneficiind nejustificat de transferuri de la bugetul de stat în sumă totală de 77,7 mii lei – în anul 2011, şi de 8,3 mii lei – în anul 2012²⁵.

____________________

²⁵ Primăriile: Băxani (a.2011 – 6,3 mii lei); Bădiceni (a.2011 – 49,8 mii lei); Ocolina (a.2011 – 8,5 mii lei, a.2012 – 0,8 mii lei); Tătărăuca Veche (a.2011 – 13,1 mii lei, a.2012 – 7,5 mii lei).

Totodată, s-au constatat cazuri de diminuare a suprafeţelor terenurilor transmise de către AAPL de nivelul I la arendatori, precum şi cazuri de folosire a terenurilor din gestiunea UAT fără acordul autorităţilor publice locale. Toate acestea au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile cuvenite bugetelor locale, în consecinţă, în perioada anilor 2011-2012, fiind neîncasate mijloace bugetare în sumă totală de 214,2 mii lei. Astfel:

- ca urmare a neasigurării contractării tuturor terenurilor agricole, în anii 2011-2012, n-au fost acumulate venituri în sumă de 45,6 mii lei şi, respectiv, de 39,8 mii lei²⁶;

____________________

²⁶ Primăriile: Băxani (a.2011 – 12,6 mii lei, a.2012 – 6,8 mii lei); Tătărăuca Veche (a.2011 – 33,0 mii lei, a.2012 – 33,0 mii lei).

- în temeiul prevederilor art.1³ din Codul apelor²⁷, obiectivul acvatic natural sau artificial (apa, terenul aflat sub apă, fîşiile riverane de protecţie, construcţiile hidrotehnice) este obiectiv acvatic unic şi indivizibil şi se înregistrează în modul stabilit de prezentul Cod, însă, la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice, AAPL nu au luat în consideraţie suprafeţele fîşiilor riverane de protecţie şi construcţiile hidrotehnice, astfel micşorînd suprafeţele contractate şi, totodată, neacumulînd venituri în sumă de 60,7 mii lei (în anul 2011) şi de 55,8 mii lei (în anul 2012)²⁸;

____________________

²⁷ Legea nr.1532-XII din 22.06.1993 “Codul apelor”.

²⁸ Primăriile: Bădiceni (a.2011 – 41,8 mii lei, a.2012 – 41,8 mii lei); Parcani (a.2011 – 10,2 mii lei, a.2012 – 5,3 mii lei); Regina Maria (a.2011 – 3,1 mii lei, a.2012 – 3,1 mii lei); Tătărăuca Veche (a.2011 – 5,6 mii lei, a.2012 – 5,6 mii lei).

- în conformitate cu prevederile pct.1 din Nota din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă se calculează în funcţie de fertilitatea medie a solului stabilită pentru oraşul, satul (comuna) respectiv(ă), sau, la cererea proprietarului, în funcţie de fertilitatea solului stabilită pentru terenul respectiv. Însă, ca urmare a nerespectării prevederilor regulamentare şi aplicării eronate a indicilor cadastrali (referitor la bonitatea solului), în anii 2011-2012, primăria c.Trifăuţi n-a acumulat venituri în sumă de 12,3 mii lei.

• AAPL din or.Soroca nu au asigurat monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public.

Lipsa controlului din partea persoanelor cu funcţii de răspundere ale AAPL din or.Soroca, nerespectarea reglementărilor legale privind transmiterea construcţiilor din sistemul de învăţămînt şi darea în locaţiune a bunurilor publice au cauzat neîncasarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de 1321,0 mii lei, precum şi imposibilitatea de a asigura 247 de copii (cu vîrsta între 3-7 ani) cu locuri în grădiniţele de copii. Astfel, potrivit art.62 alin.(5) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995²⁹, se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de învăţămînt, în alte scopuri decît cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală, însă primăria or.Soroca nu a asigurat respectarea acestor prevederi. Ca urmare, în baza deciziilor CO Soroca (nr.22/8 din 01.11.2001 şi nr.10/8 din 28.10.2004), edificiul fostei grădiniţe de copii nr.2 (714,5 m², din str.M.Eminescu 1) a fost transmis la balanţa Departamentului Trupelor de Grăniceri, fiind încheiat un contract de folosinţă a edificiilor, fără plata pentru arendă, pe o perioadă nedeterminată. Ca rezultat, primăria nu a obţinut venituri din darea în chirie a edificiilor sus-menţionate, estimate în conformitate cu Legile bugetului de stat pe anii 2006-2012, în sumă totală de 520,7 mii lei.

____________________

²⁹ Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

De menţionat că, potrivit informaţiei prezentate de către Serviciul contabil al primăriei or.Soroca, grupele la grădiniţă sînt supraîncărcate cu 353 de copii. Mai mult decît atît, 247 de solicitări privind primirea copiilor la grădiniţă nu au fost satisfăcute.

În conformitate cu decizia CO (nr.15/7 din 30.05.2012), Fundaţiei “Sf.Sava” din or.Buzău i-a fost transmisă în comodat (pe un termen de 10 ani, fără plată) clădirea din str.I.Creangă 7a (un bloc al Gimnaziului tehnologic din or.Soroca, cu suprafaţa de 468,8 m²), în scopul de a fi utilizată ca azil de bătrîni şi pentru persoane fără adăpost. De menţionat că, în conformitate cu contractul de comodat, comodatarul este obligat să folosească imobilul ca spaţiu pentru birouri necesare Fundaţiei, şi nu pentru azil, potrivit deciziei CO. Situaţia dată a condiţionat, în perioada august-decembrie 2012, ratarea veniturilor de la darea în chirie a imobilului în sumă totală de 21,7 mii lei, estimate în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2012³⁰.

____________________

³⁰ Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011 (în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2012).

Totodată, primăria or.Soroca nu a asigurat încasarea veniturilor din darea în chirie a clădirii din str.Independenţei 44 (1068,4 m²), folosită de DTI. Astfel, în conformitate cu dispoziţia primarului or.Soroca (nr.351 din 29.08.2003), a fost luată decizia de a încheia cu DTI (în prezent – Î.S. “Registru”) un contract de chirie a încăperilor menţionate, conform condiţiilor prevăzute de Legea nr.861-XII din 14.01.1992³¹ şi Legea bugetului de stat pe anul 2003, dar în realitate a fost încheiat un contract (nr.20 din 01.09.2003) de dare în folosinţă a încăperilor cu titlu gratuit, cu termenul de valabilitate pînă la 01.09.2018. Ca urmare a celor relatate şi neluînd în consideraţie prevederile Legilor bugetului de stat pe anii 2006-2012 (privind calcularea plăţii pentru arendă), primăria or.Soroca nu a acumulat venituri de la darea în chirie a imobilului indicat în sumă totală de 778,6 mii lei.

____________________

³¹ Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.1992. Abrogată la 20.04.2007, prin Legea nr.83-XVI din 29.03.2007.

♦ Monitorizarea ineficientă de către unele primării din raion, precum şi lipsa controlului din partea IFS Soroca asupra perceperii impozitului privat de la efectuarea tranzacţiilor cu bunurile proprietate publică au generat neacumularea veniturilor în bugetele respective în sumă de 36,8 mii lei.

Probele acumulate la acest compartiment denotă că autorităţile executive din cadrul unor primării din raion nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea acumulării veniturilor de la efectuarea tranzacţiilor cu bunurile proprietate publică în procesul privatizării, indiferent de tipul de mijloace folosite, prin ce nu au fost respectate prevederile art.11 din Legea bugetului de stat pe anul 2011³² şi Legea bugetului de stat pe anul 2012. Ca rezultat, în anii 2011-2012, veniturile din sursa respectivă au fost executate în sumă totală de 20,2 mii lei. Totodată, conform informaţiei prezentate de către IFS Soroca, în perioada menţionată, veniturile din tranzacţiile cu bunurile proprietate publică în procesul privatizării ar fi constituit 57,0 mii lei. Se relevă că AAPL din raion nu au evaluat şi nu au stabilit corect veniturile bugetare provenite din sursa indicată. Ca urmare, disfuncţionalităţile de acest gen din cadrul AAPL au generat neacumularea veniturilor în sumă totală de 36,8 mii lei.

____________________

³² Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011 (în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2011).

♦ Autorităţile reprezentative şi deliberative, precum şi cele executive ale UAT din raion nu au dat dovadă de responsabilitate şi în aspectul ce ţine de stabilirea şi administrarea taxelor şi plăţilor administrative, competenţe care le revin potrivit legislaţiei în vigoare. Prin urmare, nu au fost administrate într-o manieră eficientă veniturile de la administrarea taxei pentru unităţile comerciale, bugetele locale fiind lipsite de mijloace pasibile de încasat în sumă totală de cel puţin 172,6 mii lei şi cel mult de 352,6 mii lei. De rînd cu aceasta, este important de menţionat că UAT din raion nu au fost preocupate de asigurarea regulamentară a activităţii pieţelor, întru rezolvarea problemelor de interes local. Astfel, potrivit prevederilor Legii nr.231 din 23.09.2010³³, AAPL au atribuţii ce ţin de eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, exercitarea controlului corespunzător asupra respectării regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor, precum şi de funcţionare a comercianţilor. De asemenea, cadrul regulator prevede că unităţile comerciale care activează pe teritoriul raionului sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară, însă, ca rezultat al nerespectării de către AAPL a cadrului regulamentar, neexercitării controlului corespunzător, precum şi al neeliberării autorizaţiilor de amplasare, 35 de obiecte comerciale (oficii poştale ale Î.S. “Posta Moldovei”), care desfăşurau activitate de comerţ (realizarea cu amănuntul a jurnalelor, revistelor, mărfurilor de larg consum), nu au fost determinate ca subiecţi ai impunerii, astfel nefiind achitată taxa pentru unităţile comerciale. Urmare celor menţionate, toate cele 35 de primării n-au acumulat venituri, estimate de audit, în sumă de minimum 172,6 mii lei (inclusiv: în anul 2011 – de 78,7 mii lei, şi în anul 2012 – de 93,9 mii lei) şi maximum 352,6 mii lei (inclusiv: în anul 2011 – de 147,6 mii lei, şi în anul 2012 – de 205,0 mii lei).

____________________

³³ Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 (art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l)).

Potrivit competenţelor atribuite AAPL de nivelul I în conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) lit.v) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, consiliile locale ale UAT înfiinţează şi organizează tîrguri, pieţe şi asigură buna funcţionare a acestora, însă, ca urmare a exercitării ineficiente a competenţelor menţionate, unele consilii locale nu au asigurat o activitate conformă a pieţelor din teritoriul administrat, astfel încurajînd activitatea abuzivă de comerţ. Pe parcursul mai multor ani, 13 primării din raion³⁴ nu au întreprins măsurile de rigoare în privinţa stopării activităţii pieţelor neautorizate amplasate în intravilanul localităţilor, această situaţie generînd un risc sporit de neîncasare la bugetele locale a veniturilor din taxa de piaţă. Mai mult decît atît, comerţul este realizat în lipsa controlului corespunzător şi a condiţiilor sanitare necesare.

____________________

³⁴ Primăriile: Şolcani, Şeptelici, Iarova, Rudi, Dărcăuţi, Vasilcău, Racovăţ, Slobozia-Cremene, Stoicani, Oclanda, Cremenciug, Tătărăuca Veche şi Visoca.

♦ Prezenţa neregulilor la înstrăinarea şi administrarea proprietăţii publice a generat pierderi atît bugetului local, cît şi bugetului de stat.

Potrivit art.10 din Codul funciar³⁵, consiliile locale au competenţe de exercitare a controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. Aceste atribuţii urmează a fi exercitate nemijlocit de SRFC, care se află în subordinea UAT. Auditul a constatat că atît consiliile locale, cît şi autoritatea subordonată (SRFC) nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul respectiv, fapt care a permis unor primării din raionul Soroca să încalce normele cadrului legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar. Neconfirmările şi neregulile admise au generat neachitarea în bugetul de stat şi în cel local a unor plăţi în sumă totală de 14,8 mil.lei. De menţionat că CR a aprobat un regulament privind funcţionarea Agenţiei relaţii funciare a raionului, prin care sînt atribuite un şir de obligaţii şi drepturi ale Agenţiei şi care reglementează modul de organizare a controlului la nivel de raion. În cadrul auditului s-a constatat că acest regulament nu este aplicat în practică. Astfel, verificările selective efectuate în cadrul auditului au relevat următoarele:

____________________

³⁵ Legea nr.828-XII din 25.12.1991 “Codul funciar”.

• În conformitate cu prevederile pct.1 din Nota din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă se calculează în funcţie de fertilitatea medie a solului stabilită pentru satul respectiv. Totodată, în temeiul prevederilor art.10 alin.(6) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, în cazul cînd nu au fost efectuate cercetări pedologice suplimentare, drept grad de fertilitate a lotului de pămînt de pe lîngă casă (lotului pomicol) propus spre vînzare-cumpărare se consideră gradul mediu de fertilitate din unitatea administrativ-teritorială. În pofida celor menţionate, în anul 2012, primăria c.Parcani a comercializat două terenuri agricole cu suprafaţa de 25,1 ha, calculînd preţul de vînzare a terenurilor cu aplicarea unei bonităţi mai mici decît media pe comună, astfel bugetul local fiind prejudiciat cu 74,9 mii lei.

• Potrivit pct.32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009³⁶, în cazul înregistrării la licitaţia cu strigare a unui singur participant, Comisia de licitaţie este în drept să vîndă acestuia bunul solicitat la un preţ mai mare decît preţul de expunere, dar nu mai mic decît limita unui pas. Astfel, la vînzarea terenurilor agricole, Comisia de licitaţie a primăriei s.Băxani nu a stabilit preţul de expunere majorat cu limita unui pas al licitaţiei (de la 10% pînă la 50 % din preţul de expunere), în rezultat primăria ratînd venituri în sumă de la 7,8 mii lei pînă la 31,9 mii lei.

____________________

³⁶ Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

• În conformitate cu prevederile art.4 alin.(12) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei) şi se utilizează pentru cheltuieli capitale şi la realizarea măsurilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor. Unele UAT de nivelul I nu au respectat prevederile date, utilizînd contrar destinaţiei mijloacele acumulate din vînzarea terenurilor proprietate publică în sumă totală de 187,1 mii lei³⁷.

____________________

³⁷ Primăriile: Bădiceni – 87,1 mii lei; Parcani – 100,0 mii lei.

• Auditul denotă că la primăria or.Soroca se admit cazuri cînd terenurile destinate pentru construcţie sînt date în arendă şi nu se realizează prin licitaţie, această situaţie nefiind justificată, deoarece la expirarea contractului de arendă proprietarul terenurilor nu va mai putea utiliza aceste terenuri în alt scop, întrucît pe ele sînt deja amplasate construcţii proprietate privată. Această situaţie face imposibilă darea în arendă altor persoane decît proprietarilor construcţiilor, ceea ce duce la o gestiune ineficientă a terenurilor respective. De remarcat că, după darea în exploatare a construcţiilor, terenurile menţionate sînt privatizate sau pot fi privatizate, aplicîndu-se coeficienţi de diminuare a preţurilor pentru terenurile aferente, fapt ce determină ratarea veniturilor în bugetul local. Ca urmare a celor menţionate, de la transmiterea în arendă numai a 4 terenuri cu suprafaţa de 1,61 ha, bugetul local al primăriei or.Soroca a ratat venituri, estimate în procesul de audit, în sumă totală de 1938,7 mii lei.

Totodată, în viziunea auditului, cea mai corectă metodă de obţinere a unui teren pentru construcţie este vînzarea-cumpărarea acestuia, deoarece darea în arendă a terenurilor, cu comercializarea ulterioară a acestora, reprezintă o metodă de diminuare a preţului, fără a se comite o derogare de la normă. Prin urmare, acest model de comercializare a terenurilor reduce veniturile bugetare.

• În conformitate cu prevederile art.12 alin.(3) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, în toate cazurile de excludere a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, persoanele fizice şi persoanele juridice interesate efectuează compensarea pierderilor, indiferent de scopul excluderii terenurilor şi de tipul de proprietate asupra lor. Potrivit prevederilor art.99 din Codul funciar, pierderile din producţia agricolă şi silvică, pricinuite de retragerea din circuitul agricol şi silvic sau de darea în folosinţă provizorie a terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decît producţia agricolă şi silvică, precum şi de limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri, de înrăutăţirea calităţii solurilor ca urmare a efectelor negative cauzate de întreprinderi, instituţii şi organizaţii sau a folosirii lor în alte scopuri, se repară la bugetul de stat şi se cheltuiesc pentru restabilirea şi valorificarea terenurilor sau sporirea fertilităţii lor. De asemenea, pierderile din producţia agricolă se repară de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile agricole de stat, cooperatiste şi obşteşti, dacă ele şi-au amplasat construcţiile pe terenuri irigabile şi desecate atribuite lor, pe terenuri cu plantaţii multianuale, pe terenuri arabile sau pe alte terenuri cu bonitarea de peste 40 de puncte. Totodată, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007³⁸, este stabilit modul de modificare a destinaţiei terenurilor, fiind prevăzute anumite proceduri privind atribuirea terenurilor pentru construcţii (pct.31). În pofida celor relatate, unii proprietari ai terenurilor agricole din gestiunea a 2 primării din raion (c.Cosăuţi şi c.Stoicani) au edificat construcţii fără a respecta procedurile stabilite regulamentar. Mai mult decît atît, acestora le-au fost eliberate certificate de urbanism (la proiectare), iar ulterior – autorizaţii de construcţie, pentru edificarea unor construcţii pe suprafeţele de terenuri agricole. Prin urmare, la eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor respective, primăriile c.Cosăuţi şi c.Stoicani nu s-au asigurat de faptul ca deţinătorii terenurilor să achite la bugetul de stat pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol în sumă totală de 3556,8 mii lei³⁹.

____________________

³⁸ Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007.

³⁹ Primăria Cosăuţi (9 terenuri cu suprafaţa de 2,1492 ha; pierderi – 3416,9 mii lei); primăria Stoicani (un teren cu suprafaţa de 0,11 ha; pierderi – 139,9 mii lei).

Un alt caz similar a fost constatat şi la primăria c.Trifăuţi. Astfel, conform deciziei Consiliului local, S.A. “FMC Soroca” i s-au atribuit în folosinţă permanentă 0,6293 ha de păşuni (teren public) pentru a amplasa construcţii. În conformitate cu extrasul din Registrul bunurilor imobile, terenul menţionat este înregistrat ca teren cu destinaţie specială. La fel, ca şi în cazurile precedente, primăria c.Trifăuţi a eliberat autorizaţie de construire pentru edificarea construcţiei pe teren agricol, fără a se asigura de faptul ca deţinătorul terenului să achite la bugetul de stat pierderile cauzate de excluderea terenului din circuitul agricol în sumă totală de 812,9 mii lei.

Totodată, potrivit prescripţiilor pct.39 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007, folosirea terenurilor agricole (silvice) de către deţinătorii lor pentru construcţia obiectivelor auxiliare de ramură (depozitelor pentru păstrarea inventarului şi a tehnicii agricole, obiectivelor pentru prelucrarea producţiei de origine vegetală şi animală, producţiei silvice şi piscicole, crescute de deţinător, obiectivelor de îmbunătăţiri funciare, drumurilor, plantarea fîşiilor forestiere etc.) nu necesită modificarea destinaţiei lor. În cazul folosirii pentru construcţia obiectivelor auxiliare de ramură a terenurilor cu nivelul fertilităţii de peste 40 de puncte, conform alin.(3) al art.99 din Codul funciar, apare obligaţia deţinătorilor acestor terenuri de a compensa pierderile de producţie agricolă, însă, ca urmare a interpretării eronate a prescripţiilor menţionate, primăria c.Cosăuţi a admis folosirea terenului cu destinaţie agricolă (2,4407 ha) contrar destinaţiei, pe acesta fiind amplasată o moară de prelucrare a florii-soarelui, agentul economic (deţinător al acestui teren) ocupîndu-se şi de realizarea peletelor pe terenul dat. De menţionat că, în conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei⁴⁰, morăritul nu face parte din secţiunea A “Agricultura, economia, vînatul şi silvicultura”, dar din secţiunea D “Industria prelucrătoare”. Prin urmare, proprietarul era obligat să solicite modificarea destinaţiei terenului agricol, cu achitarea despăgubirilor. Astfel, ignorîndu-se prevederile legale, nu a fost solicitată modificarea regulamentară a destinaţiei terenului, precum şi nu s-a efectuat achitarea pierderilor agricole, ca rezultat nefiind acumulate venituri la bugetul de stat în sumă de 3152,8 mii lei.

____________________

⁴⁰ Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei din 09.02.2000, aprobat prin Hotărîrea Departamentului “Moldova-Standard” nr.694-ST din 09.02.2000.

• Conform prevederilor art.8 din Codul funciar, prerogativa de a schimba destinaţia terenurilor agricole îi revine Guvernului, şi nicidecum consiliilor locale, însă Consiliul comunei Cosăuţi a decis de a înregistra 9 terenuri din extravilanul s.Cosăuţi, cu suprafaţa totală de 1,1536 ha, ca terenuri destinate pentru prelucrarea pietrei (neproductive), la moment pe unele din ele fiind amplasate construcţii care sînt folosite în procesul de prelucrare. Astfel, contrar cadrului legal-regulamentar şi depăşindu-şi atribuţiile, Consiliul comunei Cosăuţi a decis înregistrarea la Î.S. “Cadastru” a terenurilor cu destinaţie agricolă ca terenuri neproductive, fiind schimbată destinaţia acestora, fără a fi compensate pierderile în sumă de 1834,0 mii lei, în rezultatul scoaterii terenurilor din circuitul agricol. Analogic, Consiliul comunei Tătărăuca Veche, depăşindu-şi atribuţiile, a vîndut S.R.L. “Şcoala Antropologică Superioară” un teren agricol ca teren pentru construcţii (cu suprafaţa de 2,4134 ha, la suma de 65,0 mii lei), amplasat în extravilanul localităţii, astfel fiind schimbată destinaţia terenului, fără a fi compensate pierderile în sumă de 3261,4 mii lei, în rezultatul scoaterii acestuia din circuitul agricol.

• Ca urmare a lipsei controlului respectiv din partea AAPL, precum şi a unei conlucrări ineficiente cu Inspecţia de Stat în Construcţii, a fost admisă efectuarea unor construcţii ilegale pe terenurile agricole din extravilanul c.Cosăuţi (2 construcţii ilegale pe terenurile proprietate a c.Cosăuţi), ceea ce a condiţionat neachitarea plăţilor cuvenite şi, respectiv, neacumularea veniturilor bugetare.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Soroca şi DF să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea şi monitorizarea proceselor operaţionale ce ţin de elaborarea prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. Preşedintele raionului Soroca să revadă oportunitatea implementării în practică a Regulamentului privind funcţionarea Agenţiei relaţii funciare al raionului.

3. Primăriile satelor/comunelor Băxani, Oclanda, Ocolina, Parcani, Regina Maria, Tătărăuca Veche, Visoca să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o prognozare corectă a veniturilor în bugetele locale şi să excludă diminuările în procesul de prognozare.

4. Primăriile: oraşului Soroca şi satelor/comunelor Băxani, Bădiceni, Căinarii Vechi, Cosăuţi, Dărcăuţi, Dubna, Egoreni, Iarova, Holoşniţa, Nimereuca, Ocolina, Parcani, Racovăţ, Regina Maria, Redi-Cereşnovăţ, Schineni, Stoicani, Tătărăuca Veche, Trifăuţi, Vasilcău, Vădeni, Voloviţa, Zastînca:

4.1. să efectueze inventarierea terenurilor proprietate publică (inclusiv a celor ocupate de bazinele acvatice), cu asigurarea înregistrării informaţiei exhaustive privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia;

4.2. să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente subiecţilor privaţi, terenurilor agricole şi terenurilor ocupate pentru bazine acvatice, cu calcularea şi încasarea acestor plăţi, asigurînd, totodată, o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor.

5. Primăria or.Soroca:

5.1. să restabilească datoria debitoare omisă neîntemeiat în sumă de 70,8 mii lei;

5.2. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea respectării prevederilor regulamentare ce ţin de domeniul acordării în locaţiune a imobilului public, asigurînd, totodată, încheierea contractelor şi încasarea conformă a plăţilor pentru locaţiune, precum şi revizuirea deciziilor privind transmiterea în folosinţă a edificiilor care fac parte din baza materială a sistemului de învăţămînt.

6. Primăriile satelor/comunelor Cremenciug, Dărcăuţi, Iarova, Oclanda, Racovăţ, Rudi, Slobozia-Cremene, Şolcani, Stoicani, Şeptelici, Tătărăuca Veche, Vasilcău, Visoca să asigure stoparea activităţii neautorizate de comerţ, precum şi să elaboreze şi să aprobe unele procese operaţionale ce ţin de acumularea veniturilor în volum deplin din taxele aferente activităţii comerciale pe teritoriul administrat.

7. Primăriile Băxani şi Parcani să întreprindă măsuri în vederea recuperării prejudiciului (veniturilor neacumulate) în urma comercializării terenurilor proprietate publică, cu implementarea unor proceduri de control intern menite să excludă asemenea cazuri.

8. Primăriile Bădiceni şi Parcani să implementeze procedurile respective de control intern, care să asigure utilizarea regulamentară a mijloacelor financiare acumulate din vînzarea terenurilor proprietate publică.

9. Primăriile Cosăuţi, Stoicani, Trifăuţi să revizuiască toate cazurile de scoatere neîntemeiată a terenurilor din circuitul agricol, cu luarea măsurilor privind compensarea pierderilor, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Obiectivul II: A gestionat UAT cheltuielile bugetare în conformitate cu cadrul regulator în domeniul dat?

Evaluarea managementului în materie de cheltuieli bugetare prin prisma cadrului regulator denotă neconformităţi şi abateri soldate cu cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 16,6 mil.lei, inclusiv la retribuirea muncii – de 0,3 mil.lei, la valorificarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale – de 11,9 mil.lei, la achiziţii publice – de 3,7 mil.lei, la alte cheltuieli – de 0,7 mil.lei. Întru argumentarea celor menţionate se exemplifică următoarele.

• Există deficienţe în planificarea şi valorificarea mijloacelor bugetare destinate domeniului învăţămîntului.

Pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II, în anul 2011, la compartimentul cheltuieli pentru învăţămîntul public, Ministerul Finanţelor s-a călăuzit de particularităţile specifice reglementate de Notele metodologice din 04.04.2011. Prin urmare, calculele au fost efectuate reieşind din contingentul statistic al copiilor din raion şi din costul mediu (normativul) asigurat din bugetul de stat pentru întreţinerea unui copil/elev în instituţiile de învăţămînt, care a constituit: 8525,2 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare; 5795,4 lei – pentru întreţinerea unui copil în şcoli, gimnazii şi licee; 753,1 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile extraşcolare. În anul 2012, din bugetul de stat, pentru întreţinerea unui copil/elev în instituţiile de învăţămînt cheltuielile au constituit: 9106,5 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare; 6177 lei – pentru întreţinerea unui copil în şcoli, gimnazii şi licee; 608,3 lei – pentru întreţinerea unui copil în instituţiile extraşcolare. Ca urmare, sursele alocate din bugetul de stat domeniului învăţămîntului, în anul 2011, au constituit 127,9 mil.lei, însă, efectiv, la nivel de raion, în acest scop s-au planificat şi aprobat mijloace în sumă totală de 117,4 mil.lei, sau cu 10,5 mil.lei mai puţin, acestea fiind utilizate în alte scopuri, cele esenţiale fiind: formarea fondului de susţinere a proiectelor investiţionale (7,2 mil.lei), finanţarea cheltuielilor în domeniul sportului şi tineretului (1,2 mil.lei) etc. În anul 2012, sursele alocate din bugetul de stat domeniului învăţămîntului au constituit 128,5 mil.lei, însă, efectiv, au fost planificate şi aprobate mijloace în sumă totală de 124,1 mil.lei, sau cu 4,4 mil.lei mai puţin, majoritatea din acestea fiind utilizate la formarea fondului de susţinere a proiectelor investiţionale (3,0 mil.lei). De menţionat că situaţiile indicate sînt o consecinţă a faptului că, la nivel de raion, cheltuielile pentru învăţămîntul public au fost estimate reieşind din necesarul general de întreţinere a instituţiilor de învăţămînt. În unele UAT, costurile de întreţinere a unui elev/copil au fost în creştere faţă de media pe raion din instituţiile educaţionale, fapt generat de numărul subdimensionat al copiilor, în raport cu capacitatea de proiect planificată a instituţiilor respective. Prin urmare, suportarea unor cheltuieli ineficiente pentru întreţinerea unor spaţii nefolosite a dus la diferenţierea costului de întreţinere a unui copil în instituţiile preşcolare de nivelul I, care a variat, la aceleaşi categorii de instituţii, de la 7127,5 lei pînă la 23512,5 lei pentru un copil – în anul 2011, şi de la 8577,5 lei pînă la 20280 lei – în anul 2012.

Recomandări:

10. DF să elaboreze proceduri interne privind formarea devizelor de cheltuieli pentru toate instituţiile, inclusiv cele de învăţămînt în bază de standarde de cost.

• La stabilirea şi executarea numărului de unităţi de personal şi a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar pe anul 2012 nu s-a ţinut cont de recomandările stipulate în cadrul regulator.

Potrivit prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.352 din 29.05.2012⁴¹ (pct.3 şi pct.4), AAPL de nivelul I şi nivelul II le-a fost recomandat să stabilească, pentru instituţiile din subordine, numărul de unităţi de personal şi cheltuielile de personal pe anul 2012 în limitele prevăzute pe unităţile administrativ-teritoriale, coordonarea acestei activităţi fiind pusă în sarcina preşedinţilor de raioane. Totodată, conducătorilor AAPL li se recomandă să nu admită emiterea ordinelor, a deciziilor sau a altor acte normative ce presupun majorarea numărului-limită de unităţi de personal şi a cheltuielilor de personal stabilite prin Hotărîrea Guvernului menţionată. În pofida celor expuse, CR nu a luat în consideraţie prescripţiile respective. Ca rezultat, pentru structurile CR au fost aprobate cu 195 unităţi de personal mai mult (inclusiv sfera învăţămîntului – 111 unităţi), iar cheltuielile de întreţinere a acestora au constituit 2748,9 mii lei (inclusiv sfera învăţămîntului – 1149,9 mii lei), majoritatea fiind acoperite din contul transferurilor de susţinere financiară a teritoriilor din sursele bugetului de stat. De menţionat că CR (în comun cu structurile sale) nu a examinat oportunitatea optimizării numărului de personal potrivit recomandărilor din Hotărîrea Guvernului nr.352 din 29.05.2012, ceea ce a condiţionat neutilizarea respectivă a mijloacelor financiare pentru abordarea problemelor mai stringente din raion.

____________________

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.352 din 29.05.2012 “Cu privire la limitele numărului de unităţi de personal şi ale cheltuielilor de personal în autorităţile (instituţiile) publice finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele autorităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2012” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.352 din 29.05.2012).

Recomandări:

11. Consiliul raional să examineze oportunitatea optimizării numărului de personal potrivit cadrului normativ în vigoare.

• Este necesară consolidarea disciplinei financiare în gestionarea cheltuielilor.

Conform prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile aprobate în bugetele UAT reprezintă limitele maxime, care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări (servicii, bunuri materiale) şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor bugetare şi scopurilor aprobate. Evaluarea managementului executării cheltuielilor denotă că atît la nivelul bugetului raional, cît şi al bugetelor UAT de nivelul I, per ansamblu, cheltuielile au fost realizate în limitele bugetelor rectificate. Concomitent, DGÎ şi trei primării din raion au înregistrat supracheltuieli la unele articole în sumă totală de 2455,3 mii lei⁴² (art.241.00 “Investiţii capitale” şi art.243.00 “Reparaţii capitale”), ca rezultat al planificării incorecte a cheltuielilor bugetare, precum şi neprecizării lor pe parcursul anului bugetar; contractării lucrărilor şi serviciilor în lipsa acoperirii financiare etc.

____________________

⁴² Primăriile: Parcani (1227,0 mii lei); or.Soroca (991,0 mii lei); Egoreni (48,8 mii lei); DGÎ (188,5 mii lei).

Recomandări:

12. DGÎ şi primăriile s.Egoreni, c.Parcani, or.Soroca, să examineze cazurile de executare a cheltuielilor neasigurate cu suport financiar, cu identificarea cauzelor şi riscurilor asociate acestora, precum şi să întreprindă măsurile de consolidare a disciplinei financiare la acest compartiment.

• La retribuirea muncii nu s-au respectat prevederile actelor normative referitor la statele de personal şi la calcularea unor plăţi salariale, ca rezultat fiind admise unele cheltuieli neregulamentare.

În perioada auditată, ponderea cheltuielilor pentru retribuirea muncii a reprezentat o componentă semnificativă în totalul cheltuielilor bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II din raion (45% – în anul 2011, şi 46,7% – în anul 2012), ca urmare fiind identificate ca o zonă cu probabilitate mare de apariţie a riscului, fapt ce a determinat auditarea lor. Verificările efectuate au relevat existenţa unor abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea retribuirii muncii unor funcţionari publici şi altor categorii de angajaţi din cadrul entităţilor verificate, cauzate de calcularea premiilor unice şi indemnizaţiilor de concediu. Ca urmare, la 4 entităţi (din 15 auditate) au fost admise cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 316,1 mii lei⁴³. Astfel:

____________________

⁴³ Direcţia Generală Învăţămînt – 124,7 mii lei; Secţia Cultură şi Turism – 118,5 mii lei; Direcţia Agricultură şi Alimentaţie a CR Soroca;primăria c.Ocolina – 51,1 mii lei; primăria or.Soroca – 21,8 mii lei.

√ În conformitate cu Modul de calculare a salariului mediu⁴⁴ (pct.5 şi pct.8), salariul mediu pentru cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar se calculează reieşind din ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă. Pe parcursul anilor 2011-2012, DGÎ şi primăria c.Ocolina nu au respectat prescripţiile stabilite, calculînd indemnizaţia de concediu pentru cadrele didactice reieşind din 9 luni, faţă de 12 luni calendaristice consecutive, ceea ce a generat mărirea neregulamentară a salariului mediu pentru o zi calendaristică, ca rezultat fiind admise plăţi neîntemeiate în sumă totală de 156,6 mii lei⁴⁵.

____________________

⁴⁴ Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004.

⁴⁵ Direcţia Generală Învăţămînt – 124,7 mii lei, primăria c.Ocolina – 31,9 mii lei.

√ În conformitate cu Condiţiile de salarizare⁴⁶ (Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006), se permite directorilor de şcoli (inclusiv şcoli de muzică, arte şi arte plastice) şi cadrelor didactice cu funcţii de conducere din instituţiile indicate să desfăşoare activitate didactică sau să dirijeze activitatea unui cerc, însă retribuţia, în acest caz, nu trebuie să depăşească 0,5 din norma didactică. Contrar prescripţiilor normative, în anii 2011-2012, Secţia Cultură şi Turism a CR a admis calcularea şi achitarea neregulamentară cadrelor didactice cu funcţii de răspundere şi conducătorilor instituţiilor de învăţămînt a salariilor şi a plăţilor ce derivă din acestea în sumă totală de 118,5 mii lei⁴⁷. De menţionat că această situaţie a fost acceptată de către Ministerul Culturii, care, prin dispoziţiile sale, a aprobat normele didactice pentru cadrele didactice cu funcţii de conducere din şcolile de muzică, arte şi arte plastice cu depăşirea volumului maxim de lucru (mai mult de 1,5 salarii).

____________________

⁴⁶ Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

⁴⁷ Directorului Şcolii de arte “E.Coca” din or.Soroca – 33,3 mii lei; directorului Şcolii de muzică din s.Vărăncău – 31,5 mii lei; directorului Şcolii muzicale din s. Căinarii Vechi – 20,0 mii lei; directorului Şcolii de arte plastice din or.Soroca – 16,1 mii lei; directorului Şcolii de muzică din s.Cosăuţi – 15,0 mii lei; directorului Şcolii de muzică din s.Vădeni – 2,6 mii lei.

√ Potrivit dispoziţiei primarului or.Soroca nr.03-1/112 din 06.12.2011⁴⁸, contrar Hotărîrii Guvernului nr.525 din 16.05.2006⁴⁹, angajaţilor primăriei le-au fost calculate şi achitate premii unice în cuantum care depăşeşte salariul de funcţie al salariatului premiat, astfel fiind suportate cheltuieli nelegitime în sumă totală de 21,8 mii lei. Un caz analogic s-a constatat şi la primăria c.Ocolina, fiind calculate, pe parcursul anului 2011, plăţi în sumă totală de 19,2 mii lei.

____________________

⁴⁸ Dispoziţia nr.03-1/112 din 06.12.2011 “Cu privire la premierea angajaţilor primăriei şi contabilităţii centralizate”.

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică”. Abrogată la 28.09.2012, prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26.09.2012.

√ Primăria or.Soroca, întru evitarea depăşirii limitelor unităţilor de personal şi a fondului de retribuire a muncii, a admis efectuarea plăţilor unei persoane fizice în baza unui contract de prestări servicii de secretariat, astfel suportînd cheltuieli neregulamentare în sumă de 2,8 mii lei. Ignorînd prevederile legale, în baza contractului menţionat, primăria or.Soroca continuă şi în anul 2013 (în mod ilicit) practica păguboasă de utilizare a banului public.

Recomandări:

13. Aparatul preşedintelui raionului, DGÎ, Secţia Cultură şi Turism şi primăriile: or.Soroca, c.Ocolinasă asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii şi să investigheze, după caz, dispoziţiile factorilor responsabili pentru aprobarea cheltuielilor neconforme/ilicite.

• Unele entităţi supuse auditului nu au respectat cadrul regulator ce ţine de efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale AAPL din raion, aceste cheltuieli necesitînd a fi optimizate. Astfel:

√ Contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.2005⁵⁰, în anii 2011-2012, Aparatul preşedintelui raionului, unele direcţii şi secţii din subordinea CR nu au respectat parcursul-limită stabilit anual pentru autoturismele de serviciu, utilizînd combustibil peste normă în sumă totală de 58,4 mii lei⁵¹.

____________________

⁵⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice”.

⁵¹ Aparatul preşedintelui raionului Soroca – 23,0 mii lei; Direcţia Agricultură şi Alimentaţie – 7,8 mii lei; Secţia Cultură şi Turism – 11,6 mii lei; Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei – 16,0 mii lei.

Totodată, în perioada ianuarie-iunie 2011, primăria c.Ocolina a decontat 822 litri de combustibil în sumă de 11,4 mii lei pentru autovehiculul VAZ 21063 (nr. de înmatriculare SRBG 161), care nu se află în stare de funcţionare (fără roţi şi demontat).

√ Lipsa unui control eficient asupra optimizării cheltuielilor AAPL din raion, pe parcursul anilor 2011-2012, a dus la efectuarea unor cheltuieli nejustificate pentru întreţinerea telefoanelor de serviciu. Astfel, contrar Normativelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1362 din 22.12.2005⁵² (pct. 8 şi pct.9)⁵³, în anii 2011-2012, CR şi primăria or.Soroca au suportat cheltuieli nejustificate pentru întreţinerea a 14 linii de telefoane fixe în sumă totală de 11,8 mii lei⁵⁴ şi întreţinerea a 2 linii de telefoane mobile în sumă totală de 12,0 mii lei⁵⁵.

____________________

⁵² Normativele vizînd numărul abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratorii autorităţilor administraţiei publice (cu excepţia legăturii telefonice guvernamentale), aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1362 din 22.12.2005.

⁵³ Excluse prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013, în vigoare din 22.02.2013.

⁵⁴ Consiliul raional Soroca – 7,2 mii lei (12 linii); Primăria or.Soroca – 4,6 mii lei (2 linii).

⁵⁵ Direcţia Finanţe – 6,0 mii lei (1 telefon mobil); Secţia Cultură şi Turism – 6,0 mii lei (1 telefon mobil).

Recomandări:

14. Consiliul raional, preşedintele raionului şi primăriile: or.Soroca, c.Ocolina să elaboreze şi să aprobe limitele de consum pentru cheltuielile ce ţin de asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cu optimizarea respectivă a acestora şi consolidarea controlului intern în acest aspect.

• Urmează a fi eficientizat managementul financiar şi la alte componente de cheltuieli. Unele instituţii din cadrul CR şi UAT de nivelul I din raion nu au asigurat controlul asupra gestionării mijloacelor financiare şi operaţiunilor economice efectuate, precum şi confirmarea lor prin documente justificative.

În conformitate cu art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, precum şi cu art.33 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic. Cheltuielile bugetare se efectuează numai pe bază de documente justificative, care confirmă angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor şi altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor către bugete, precum şi a altor obligaţii. Contrar celor menţionate şi ca urmare a necunoaşterii de către funcţionarii din contabilitate a cadrului legal-regulamentar, primăria c.Ocolina a efectuat cheltuieli neregulamentare pentru organizarea evenimentelor culturale (în lipsa documentelor justificative) în sumă totală de 13,3 mii lei. Analogic, fără o justificare documentară respectivă, instituţia publică Tabăra de odihnă pentru copii “La Dumbrava” a CR a transferat mijloace financiare în sumă totală de 16,9 mii lei⁵⁶ diferitor agenţi economici şi persoane fizice, pentru achiziţionarea lucrărilor şi bunurilor, la situaţia din 01.01.2013 formîndu-se datorii debitoare în suma menţionată.

____________________

⁵⁶ Agenţii economici: Î.I. “I.Golovatîi” (5,0 mii lei); S.R.L. “Avan Const” (4,7 mii lei); G.Ţ. “Ivanov Fiodor” (4,3 mii lei); persoană fizică (3,0 mii lei).

Recomandări:

15. Preşedintele raionului şi primăria c.Ocolina să implementeze proceduri de control intern care să excludă cazurile de înregistrare a faptelor economice fără documentarea corespunzătoare.

• La efectuarea unor cheltuieli din contul bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanţate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele cadrului regulamentar.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, sînt stabilite competenţele la efectuarea cheltuielilor publice de la bugetele raionale, de care CR nu a ţinut cont la efectuarea cheltuielilor în perioada 2011-2012, autorizînd finanţarea, din contul bugetului raional, a unor cheltuieli curente ale IMSP din raion în sumă totală de 584,9 mii lei⁵⁷.

____________________

⁵⁷ Achiziţionarea: automobilului – 144,8 mii lei; maşinilor de spălat – 125,0 mii lei; frigiderelor – 79,9 mii lei; mobilierului – 79,3 mii lei; materialelor electrice– 47,4 mii lei; boilerelor – 46,2 mii lei; energiei alternative – 24,8 mii lei; plitei electrice – 19,9 mii lei; confecţionarea banchetelor – 17,6 mii lei.

Recomandări:

16. Consiliul raional să asigure executarea cheltuielilor potrivit competenţelor delimitate, cu implementarea procedurilor de control intern respective.

• Există derogări în procesul de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor din mijloace publice. Managementul în materie de achiziţii de mărfuri (lucrări şi servicii) este unul necorespunzător şi necesită îmbunătăţiri esenţiale.

Unele subdiviziuni ale CR, precum şi AAPL de nivelul I din raion au admis încălcări la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care au ca impact diminuarea eficienţei utilizării mijloacelor publice. Prin urmare, numai la procurarea mărfurilor şi serviciilor prin divizarea achiziţiei publice au fost admise încălcări în sumă totală de 3,7 mil.lei. Concomitent, prezenţa unor încălcări de ordin procedural au limitat condiţiile de liberă concurenţă şi transparenţă a procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor. Întru argumentarea celor menţionate, se exemplifică următoarele.

√ Autorităţile contractante nu au asigurat planificarea efectuării procedurilor de achiziţii publice în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare funcţionării eficiente a AAPL. Astfel, contrar prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007⁵⁸, primăriile c.Vasilcău, c. Căinarii Vechi, c.Schineni, s.Oclanda, c.Parcani, s.Hristici nu au elaborat planuri anuale şi trimestriale de achiziţii pentru perioada auditată.

____________________

⁵⁸ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

√ Autorităţile contractante ale unor primării, în cadrul concursurilor pentru achiziţionarea bunurilor, au admis în calitate de concurenţi întreprinderi interdependente, al căror fondator este una şi aceeaşi persoană. La organizarea şi desfăşurarea concursurilor (prin cererea ofertei de preţuri) nu au fost respectate principiile privind transparenţa achiziţiilor publice, asigurarea concurenţei neloiale în domeniul achiziţiilor publice. Prin urmare, la concursul din 23.03.2012, organizat de primăria s.Hristici, fondatorii majoritari a 2 agenţi economici (din 3 ofertanţi participanţi la licitaţie) sînt în relaţii de interdependenţă (S.R.L. “Polimer” şi S.R.L. “Amda Prof” din or.Soroca; relaţii de rudenie de gradul I). La fel, la concursul din 09.01.2012, organizat de primăria c.Bădiceni, fondatorii a 2 agenţi economici participanţi la licitaţie (din 3 ofertanţi) sînt în relaţii de interdependenţă (S.R.L. “CMV” şi S.R.L. “Moara Spicului” din or.Soroca au fondatori şi administratori comuni), astfel nefiind respectate principiile de reglementare a relaţiilor privind achiziţiile publice, conform prevederilor art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

√ În conformitate cu prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi prescripţiile pct.3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008⁵⁹, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prevederile regulamentare, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. Contrar reglementărilor menţionate, CR şi trei AAPL de nivelul I au admis divizarea achiziţiilor de bunuri şi lucrări în sumă totală de 1425,8 mii lei. Astfel, CR, prin divizarea achiziţiei, a încheiat cu S.R.L. “Magistrala Nistru” din or.Soroca două contracte de executare a lucrărilor în sumă totală de 1026,0 mii lei, la unul şi acelaşi obiect, urmînd, conform documentaţiei de proiect, să mai achiziţioneze lucrări în valoare de 1579,2 mii lei. La fel, primăria c.Cosăuţi a divizat achiziţia lucrărilor de reparaţie a grădiniţei din s.Iorjniţa în sumă totală de 128,9 mii lei, fiind încheiate 2 contracte. Primăria s.Oclanda (în anul 2011) a admis divizarea achiziţiilor de executare a lucrărilor prin încheierea a 4 contracte separate în sumă totală de 120,9 mii lei. Primăria or.Soroca, pentru a crea impresia conformării normelor regulamentare, a divizat procurarea răsadului de flori în sumă totală de 150,0 mii lei, încheind 2 contracte separate.

____________________

⁵⁹ Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008).

√ În conformitate cu prevederile art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Ca urmare a nerespectării prevederilor regulamentare şi lipsei de monitorizare, din partea grupurilor de lucru ale primăriilor c.Vasilcău, c.Schineni şi c. Căinarii Vechi, asupra executării contractelor de achiziţii publice, unii agenţi economici au livrat produse alimentare la preţuri majorate faţă de cele contractate sau necontractate, în sumă totală de 15,2 mii lei.

√ La efectuarea achiziţiilor, unele autorităţi publice nu au ţinut cont de prevederile art.16 alin.(1) lit.d) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, potrivit cărora, pentru calificarea în cadrul procedurilor de achiziţie, operatorul economic va prezenta documente eliberate de autorităţile competente, care certifică achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii în conformitate cu legislaţia. Astfel, ignorînd prevederile în cauză, grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul primăriei or.Soroca a practicat selectarea în calitate de cîştigători ai concursului a unor operatori economici care la moment înregistrau restanţe faţă de sistemul bugetar.

√ Potrivit prevederilor art.15 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, orice operator economic cu statut de întreprinzător, rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică, are dreptul de a participa, în condiţiile legii nominalizate, la procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice. Astfel, grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul Aparatului preşedintelui raionului, neluînd în consideraţie reglementările sus-menţionate, la achiziţionarea lucrărilor de construcţie a estradei de vară din parcul “Ion şi Doina Aldea Teodorovici” or.Soroca, a exclus nejustificat din procesul de achiziţie ofertele unor agenţi economici care au propus un preţ mai mic. În mod analogic a procedat şi grupul de lucru pentru achiziţii din cadrul DGÎ la achiziţionarea lucrărilor de reparaţie capitală a bazinului de înot pentru copii al Şcolii sportive din or.Soroca.

√ În temeiul prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007 (art.6 lit.b), lit.c) şi art.13 alin.(2) lit.a), lit.b)), reglementarea relaţiilor privind achiziţiile publice se efectuează în baza principiilor de transparenţă şi asigurării concurenţei şi combaterii concurenţei neloiale, totodată, autoritatea contractantă fiind obligată să asigure eficienţa achiziţiilor publice, precum şi obiectivitatea şi imparţialitatea în cadrul procedurilor de achiziţii publice. În conformitate cu prescripţiile pct.28 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008, în cazul în care, ca răspuns la invitaţiile de participare la concursul organizat în mod repetat (cel puţin de două ori), se depun mai puţin de trei oferte, autoritatea contractantă are dreptul să examineze oferta/ofertele respective, iar dacă pe piaţă există doar doi operatori economici care prestează asemenea servicii sau livrează asemenea bunuri, concursul se va desfăşura cu solicitarea ofertelor acestora. În pofida celor menţionate, în cadrul analizei dosarelor de achiziţie publică, s-a constatat că 3 entităţi⁶⁰ au desfăşurat doar un singur concurs de achiziţie, cu participarea unui singur ofertant, fiind procurare bunuri materiale şi lucrări în sumă totală de 852,6 mii lei, prin ce nu au respectat prevederile regulamentare. De menţionat că, la achiziţionarea cazanelor şi a bateriilor solare în sumă totală de 751,0 mii lei, DGÎ nu şi-a exercitat atribuţiile şi obligaţiile privind asigurarea eficienţei achiziţiilor. Prin urmare, acestea fiind procurate în anul 2008, pînă la momentul actual nu au fost instalate pentru a fi utilizate în procesul tehnologic. Se atestă că garanţia utilajului menţionat este de 5 ani de la momentul procurării. Mai mult decît atît, în rezultatul inventarierii selective a bunurilor nominalizate, efectuată la cererea auditului, s-a constatat lipsa unor componente într-un asortiment de 15 denumiri, cu un număr de 91 de piese (valoarea acestora nu a fost posibil de stabilit, deoarece majoritatea pieselor sînt parte componentă a utilajului în întregime). Situaţia dată se datorează şi faptului că pe parcursul mai multor ani au fost efectuate inventarieri necalitative ale bunurilor materiale. Totodată, auditul a constatat că, în rezultatul achiziţiei cazanelor şi bateriilor solare, la situaţia din 01.01.2013, în evidenţa contabilă a DGÎ sînt înregistrate datorii istorice debitoare (din anul 2008) în sumă de 29,6 mii lei, precum şi datorii pentru serviciile de transportare a acestora în sumă de 27,9 mii lei.

____________________

⁶⁰ Autorităţile contractante: DGÎ (procurarea unui set de cazane şi baterii solare – 751,0 mii lei); primăria Parcani (procurarea lubrifianţilor – 58,8 mii lei); primăria Oclanda (lucrări de instalare a sistemelor de încălzire – 42,8 mii lei).

√ Conform art.67 alin.(7) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, după încheiere, contractul de achiziţii publice se prezintă, în termen de 5 zile, Agenţiei Achiziţii Publice, spre examinare şi înregistrare, fiind însoţit de documentele ce confirmă desfăşurarea procedurii de achiziţie respectivă. Contrar celor menţionate, primăriile or.Soroca şi c.Cosăuţi nu au asigurat înregistrarea la Agenţie a contractelor de achiziţii publice (în sumă de 245,9 mii lei şi, respectiv, 128,7 mii lei) şi a dărilor de seamă privind procedura de achiziţie. Totodată, grupurile de lucru pentru achiziţii publice din cadrul unor UAT de nivelul I⁶¹ nu au prezentat semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, Agenţiei o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă, fapt care contravine prevederilor pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008⁶².

____________________

⁶¹ Primăriile: Vasilcău, Ocolina, Oclanda, Bădiceni, Căinarii Vechi.

⁶² Regulamentul achiziţiilor publice de mică valoare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008).

√ Deşi pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 prevede clar că contractul de achiziţie publică de valoare mică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an, unele grupuri de lucru pentru achiziţiile publice ale AAPL din raion nu au respectat aceste condiţii. Ca rezultat, în perioada 2011-2012, nerespectîndu-se prevederile regulamentare indicate, prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, au fost încheiate contracte de achiziţii publice de valoare mică cu unul şi acelaşi agent economic, pentru acelaşi tip de marfă, fără specificarea caracteristicilor pentru mărfuri/servicii, în sumă de 173,5 mii lei⁶³.

____________________

 ⁶³ Primăriile: Căinarii Vechi – 4 contracte (servicii de proiectare la un singur obiect) – 73,3 mii lei; Vasilcău – 2 contracte (produse alimentare) în sumă totală de 53,7 mii lei; Ocolina – 4 contracte (instalarea uşilor şi ferestrelor din plastic) – 46,5 mii lei.

Recomandări:

17. Consiliul raional, preşedintele raionului, DGÎ, primăria or.Soroca şi primăriile satelor/comunelor Bădiceni, Căinarii Vechi, Cosăuţi, Hristici, Oclanda, Ocolina, Parcani, Schineni, Vasilcău să identifice procesele de bază ale controlului intern şi descrierea acestora privind achiziţionarea bunurilor şi serviciilor din fonduri publice, inclusiv sub aspectul monitorizării continue a acestora, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit.

• Necesită o îmbunătăţire şi managementul financiar al gestiunii cheltuielilor pentru investiţii în construcţii şi reparaţii capitale.

În anii 2011-2012, AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion au executat cheltuieli la art.241 “Învestiţii capitale” – în sumă totală de 7,8 mil.lei, şi la art.243 “Reparaţii capitale” – de 20,7 mil.lei. În rezultatul verificării contractelor încheiate de CR şi de unele primării, în valoare totală de 16,2 mil.lei, s-au constatat un şir de nereguli şi abateri de la cadrul legal. Astfel, managementul ineficient al mijloacelor financiare alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu au generat nereguli şi erori, exprimate prin: executarea lucrărilor în lipsa proiectului elaborat şi verificat regulamentar, precum şi fără respectarea procedurilor de achiziţie publică; majorarea neîntemeiată a valorii lucrărilor executate, precum şi modificarea neargumentată a elementelor contractuale încheiate; neasigurarea reţinerii garanţiei de bună execuţie etc. Totodată, iniţierea obiectelor de investiţii capitale în lipsa mijloacelor necesare pentru edificarea lor duce la imobilizarea mijloacelor bugetare, la neîndeplinirea obiectivelor stabilite, ceea ce, în final, determină ineficienţa cheltuielilor suportate. Situaţiile menţionate au generat: cheltuieli neregulamentare şi iraţionale, care au însumat circa 6,6 mil.lei; necontabilizarea lucrărilor executate – 1,99 mil.lei; neasigurarea garanţiei de bună execuţie a lucrărilor în sumă totală de 1,4 mil.lei; utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare în sumă totală de 0,8 mil.lei; achitarea neregulamentară a lucrărilor neexecutate – 0,5 mil.lei; neasigurarea calculării penalităţilor pentru majorarea de întîrziere, faţă de prevederile contractuale – 0,5 mil.lei; formarea datoriilor debitoare, cu riscul trecerii acestora la datoriile cu termenul de achitare expirat – 0,12 mil.lei. Întru argumentarea celor menţionate, se exemplifică următoarele.

√ Executarea investiţiilor în construcţii şi reparaţii capitale în cadrul unor UAT deseori se bazează pe principiile personale ale unor conducători, dar nu pe studiile respective de fezabilitate, care ar argumenta necesitatea acestor investiţii. Ca urmare, pe parcursul a mai mulţi ani, sînt finanţate lucrări de construcţie şi reparaţie capitală care nu au un impact asupra situaţiei social-economice a UAT din raion. În contextul celor menţionate, se relevă că, în condiţiile cînd în localitate casa de cultură este într-o stare deplorabilă, iar din anul 2010 nu activează grădiniţa de copii (38 de copii fiind nevoiţi să frecventeze grupa preşcolară în schimbul 2, în incinta gimnaziului, după finalizarea de către elevi a orelor de studii, copiii nefiind alimentaţi din lipsa condiţiilor sanitare), primăria c. Regina Maria a iniţiat lucrări privind construcţia “Teatrului de vară din s. Regina Maria”, în sumă totală de 473,5 mii lei (conform contractului), fiind alocate mijloace financiare din contul bugetului raional în sumă de 253,6 mii lei.

Mai există şi alte localităţi care se confruntă cu probleme sociale importante, ce nu pot fi rezolvate din cauza lipsei mijloacelor financiare. Astfel, în cazul cînd în s.Rudi circa 60 de copii nu frecventează anual grădiniţa de circa 20 de ani, iar pentru finisarea lucrărilor de reparaţie capitală a grădiniţei primăria mai are nevoie de 499,3 mii lei (conform proiectului), precum şi în cazul cînd pe lista de construcţii nefinalizate, din anul 2009, se află grădiniţa de copii din s.Şolcani, pentru finalizarea lucrărilor fiind necesare 96,0 mii lei, CR a iniţiat construcţia parcului “Ion şi Doina Aldea Teodorovici din or.Soroca”, evaluat, conform documentaţiei de proiect, la suma de 2636,6 mii lei, în anul 2012 executîndu-se lucrări în sumă de 694,7 mii lei, iar pentru construcţia bazinului de înot a alocat 1462,7 mii lei.

Unele AAPL din raion (ca autorităţi contractante) au admis contractarea de lucrări în sumă de 2455,4 mii lei în lipsa surselor de mijloace financiare aprobate (inclusiv: DGÎ – 188,5 mii lei; primăriile satelor/comunelor: Parcani – 1227,0 mii lei, or.Soroca – 991,0 mii lei, Egoreni – 48,9 mii lei), ca urmare a nerespectării de către factorii de decizie din cadrul AAPL a prevederilor art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, care stabilesc că cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate).

√ AAPL din cadrul unui şir de UAT din raion au efectuat achiziţionarea şi executarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală în lipsa documentaţiei de proiect elaborată şi expertizată regulamentar. Astfel, în conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁶⁴, lucrările de construcţie, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor. Totodată, potrivit prescripţiilor pct.7 lit.c) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010⁶⁵, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de lucrări numai dacă se respectă în mod cumulativ un şir de condiţii, dintre care: asigurarea elaborării, verificării şi aprobării, în modul stabilit, a documentaţiei de proiect şi deviz, iar pentru obiectivele de o complexitate majoră – şi elaborarea studiului de fezabilitate. În pofida celor menţionate, în anii 2011-2012, 9 AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion au admis achiziţionarea şi executarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală în sumă totală de 3782,9 mii lei⁶⁶ în lipsa documentaţiei de proiect elaborată şi expertizată în modul stabilit.

____________________

⁶⁴ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii”.

⁶⁵ Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

⁶⁶ Primăriile: Regina Maria (1077,6 mii lei); or.Soroca (616,2 mii lei); Tătărăuca Veche (599,1 mii lei); Schineni (344,8 mii lei); Redi-Cereşnovăţ (333,8 mii lei); Căinarii Vechi (299,2 mii lei); Parcani (266,7 mii lei); Ocolina (124,6 mii lei); Oclanda (120,9 mii lei).

Se relevă că la unele autorităţi publice locale⁶⁷ caietele de sarcini au fost întocmite de către persoane neautorizate în domeniu (specialişti din cadrul primăriei, persoane fizice, responsabili tehnici, iar uneori chiar de către antreprenor).

____________________

⁶⁷ Primăriile: Soroca, Tătărăuca Veche, Schineni, Redi-Cereşnovăţ, Parcani.

√ În cadrul misiunii de audit au fost constatate cazuri de nerespectare de către unii funcţionari publici a prevederilor legale ce ţin de declararea conflictului de interese la achiziţionarea şi monitorizarea lucrărilor de reparaţii şi construcţii capitale. Astfel, în conformitate cu prevederile art.9 alin.(1) şi art.11 din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008⁶⁸, persoanele care sînt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, urmau să informeze imediat, nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre: interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu; calitatea, a sa ori a persoanelor apropiate, de fondator, acţionar, asociat, membru al consiliului de administraţie, membru al comisiei de control sau de revizie a unei persoane juridice (comerciale sau necomerciale), dacă această persoană juridică a primit de la organizaţia publică în care activează bunuri, inclusiv mijloace băneşti, credite garantate de stat ori de autoritatea administraţiei publice locale sau o comandă de achiziţie publică. Tratarea şi soluţionarea conflictului de interese se efectuează printr-un şir de opţiuni, inclusiv renunţarea sau lichidarea interesului personal. Totodată, potrivit art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, membrul grupului de lucru pentru achiziţii are obligaţia de a semna, pe propria responsabilitate, o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, prin care se angajează să respecte necondiţionat prevederile prezentei legi şi prin care confirmă că: nu este soţ, rudă sau afin pînă la gradul al treilea, inclusiv cu unul dintre ofertanţi; în ultimii trei ani, potrivit înscrierilor din carnetul de muncă, nu a activat în baza contractului individual de muncă sau de colaborare cu unul dintre ofertanţi ori nu a făcut parte din consiliul de administraţie sau din orice alt organ de conducere sau de administraţie al acestora; nu deţine cote-părţi sau acţiuni în capitalul social subscris al ofertanţilor. În pofida celor menţionate, fără a declara careva conflicte de interese, preşedintele grupului de lucru pentru achiziţii din cadrul primăriei c. Regina Maria, responsabil de realizarea achiziţiilor publice, deţinînd şi funcţia de primar, în anii 2011-2012, a desemnat drept cîştigător în cadrul concursurilor de achiziţie S.R.L. “Regina Lemn Plast”, al cărei fondator (şi director) este soţia acestuia, fiind încheiate 4 contracte pentru lucrări de construcţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 1082,5 mii lei.

____________________

⁶⁸ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 “Privind conflictul de interese”.

√ În cadrul vizitei pe teren au fost constatate deficienţe, exprimate prin neexecutarea integrală a unor obiecte, neexecutarea parţială a unor volume de lucrări, precum şi prin executarea necalitativă a lucrărilor îndeplinite, dar care au fost achitate integral. Astfel, în urma verificărilor la faţa locului efectuate la primăria c. Regina Maria, s-a constatat că, în conformitate cu procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor (în baza contractului nr.50835 din 24.05.2012), S.R.L. “Regina Lemn Plast” a executat lucrări de reparaţii capitale la căminul cultural din s. Regina Maria în sumă totală de 473,5 mii lei, însă în realitate acest antreprenor nu a executat nici o lucrare la obiectul dat. La fel, s-a constatat neexecutarea volumelor de lucrări de către acelaşi antreprenor şi la construcţia teatrului de vară din satul menţionat, nefiind instalate pavajele din plăci din beton (15,6 mii lei), uşa metalică (2,2 mii lei), ferestrele din masă plastică (1,9 mii lei). De menţionat că, pe parcursul auditului, S.R.L. “Regina Lemn Plast” a executat o parte din lucrări la construcţia teatrului de vară în sumă totală de 107,0 mii lei. În contextul celor expuse, la solicitarea auditului, Inspectoratul de Stat în Construcţii a verificat corectitudinea executării volumelor şi costului lucrărilor executate la obiectivele: “Reparaţia capitală a Grădiniţei de Copii”, “Reparaţia capitală a Căminului Cultural” şi “Construcţia Teatrului de vară din s. Regina Maria”, în rezultat constatîndu-se neexecutarea lucrărilor în sumă totală de 422,59 mii lei, care au fost achitate. Totodată, Inspectoratul de Stat în Construcţii a constatat că antreprenorul S.R.L. “Regina Lemn Plast” a executat lucrări la grădiniţa de copii în sumă totală de 567,45 mii lei, dar care, din lipsa acoperirii financiare, nu au fost contractate şi nici achitate. Se relevă că, la solicitare, primăria c. Regina Maria nu a putut prezenta careva documente confirmative privind executarea lucrărilor menţionate. De menţionat că situaţiile expuse sînt o consecinţă şi a nerespectării în cadrul primăriei c. Regina Maria a prevederilor regulamentare privind conflictul de interese.

O situaţie analogică a fost constatată şi la DGÎ, în cadrul edificării obiectului “Lucrările de reparaţie la bazinul de înot al Şcolii sportive din or.Soroca”, în valoare de 1740,4 mii lei (lucrări executate de către S.R.L. “Polimer”), fiind admise exagerări la îndeplinirea şi achitarea unor volume de lucrări, care în realitate nu au fost îndeplinite. Astfel, la cererea auditului, Inspectoratul de Stat în Construcţii a constatat exagerări la obiectul indicat în sumă de 49,3 mii lei, acestea fiind condiţionate de supraconsumul materialelor de construcţie; majorarea preţurilor, resurselor în comparaţie cu normele de consum; lucrări prevăzute de proiect neexecutate, dar incluse în costul obiectului. În pofida faptului că lucrările au fost finisate în luna decembrie 2012, obiectul renovat se află într-o stare deplorabilă (tencuiala în majoritatea încăperilor este acoperită cu mucegai, persistînd un miros nociv pentru sănătate), cauza fiind lipsa sistemelor de ventilare.

√ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare afectat de neexecutarea atribuţiilor de bază din partea APL din raion privind gestionarea eficientă şi utilizarea conformă a mijloacelor financiare publice prevăzute în buget.

Potrivit prevederilor art.69 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, autoritatea contractantă nu are dreptul să mărească volumul bunurilor, lucrărilor şi serviciilor stabilit de contractele încheiate, pentru a evita efectuarea unor noi achiziţii, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege. Totodată, se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. În urma analizei procesului de achiziţii în cadrul UAT din raion, s-a constatat că prevederile menţionate nu se respectă, fiind admise iregularităţi, care au cauzat majorarea neregulamentară a volumelor de lucrări. Astfel, în procesul de verificare a corectitudinii executării lucrărilor conform contractului de antrepriză privind reparaţia capitală a străzilor din or.Soroca, în valoare totală de 12748,6 mii lei (încheiat între primăria or.Soroca şi antreprenorul S.R.L. “Nouconst” din mun.Chişinău), cu termenul de execuţie 36 de luni, proiectul fiind executat în proporţie de 34,03%, echipei de audit i-a fost prezentat suplimentar un proces-verbal (semnat de autoritatea contractantă, antreprenor, responsabilul tehnic şi inginerul-şef de proiect, fără a fi avizat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor), care confirmă abaterile de la prevederile proiectului, prin excluderea unor volume de lucrări prevăzute de proiect şi includerea altora pentru a fi executate parţial la necesitate. Analogic, în mod neregulamentar, primăria or.Soroca a admis majorarea volumelor de lucrări la executarea reparaţiilor capitale ale drumurilor de către S.R.L. “Magistrala Nistru”, or.Soroca, în valoare de 819,8 mii lei. În pofida faptului că lucrările nu au început, a fost întocmit un acord adiţional, prin care, în legătură cu majorarea volumului de lucrări, se majorează valoarea contractului cu 245,9 mii lei, acordul urmînd să intre în vigoare după aprobare de către Agenţia pentru Achiziţii Publice. Prin urmare, acordul menţionat nu a fost înregistrat regulamentar la Agenţie, acesta fiind înregistrat la Trezoreria teritorială Soroca cu o întîrziere de peste 9 luni. De menţionat că acordul dat a fost semnat de către antreprenor şi primărie, unilateral, fără probe de confirmare a necesităţii de majorare (inclusiv documente confirmative privind calculele din borderoul de defecţiuni la suma contractată) şi fără a fi discutat de către grupul de lucru pentru achiziţii.

Majorarea neregulamentară a volumelor de lucrări a fost constatată şi la efectuarea reparaţiilor capitale de către primăria c. Tătărăuca Veche. Astfel, la executarea lucrărilor de reparaţie capitală a Casei de cultură din s.Niorcani de către S.R.L. “Oxalion” din mun.Chişinău a fost admisă majorarea neîntemeiată a preţurilor cu suma de 34,7 mii lei, executarea suplimentară a unor lucrări în sumă totală de 21,1 mii lei, precum şi neexecutarea unor volume de lucrări în sumă de 26,1 mii lei. Totodată, a fost majorată neîntemeiat valoarea contractului cu suma de 70,0 mii lei, în lipsa unor probe de confirmare şi fără examinarea acestui subiect la şedinţa grupului de lucru pentru achiziţii.

În perioada auditată, 10 primării din raion au admis cazuri de executare a unor cheltuieli de reparaţii capitale şi curente în sumă totală de 210,9 mii lei⁶⁹, de către persoane fizice care nu dispuneau de licenţă în domeniu, ceea ce creează premise de utilizare ineficientă a mijloacelor publice, dat fiind că aceştia nu poartă răspundere pentru calitatea lucrului efectuat.

____________________

⁶⁹ Primăriile: Trifăuţi, Vasilcău, Vădeni, Zastînca, Cosăuţi, Racovăţ, Oclanda, Ocolina, Dubna, Băxani.

O situaţie alarmantă se atestă la utilizarea mijloacelor financiare pentru lucrările de reparaţii capitale executate prin intermediul deţinătorilor de patentă. Auditul a constatat iregularităţi ce ţin de obţinerea neregulamentară a patentelor (ocazional, numai la necesitatea executării lucrărilor; obţinute de alte persoane, deseori titularii de patente nu cunosc că dispun de patente de întreprinzător, inclusiv prelungirea acestora fiind efectuată fără cunoaşterea şi fără prezenţa titularilor), fapt ce pune la îndoială nivelul profesional al titularilor acestora şi calitatea executării lucrărilor, situaţia dată majorînd riscul de utilizare neîntemeiată şi ineficientă a mijloacelor financiare. Totodată, în pofida faptului că, potrivit prevederilor art.3 alin.(8) lit.a) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998⁷⁰, titularul patentei nu este în drept să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă, s-a constatat că, pentru executarea lucrărilor contractate, titularii de patentă angajează echipe formate din 5-8 lucrători, astfel creînd premise de eschivare de la plata impozitelor. Prin urmare, în condiţiile menţionate, titularii de patentă au executat lucrări de reparaţii curente şi capitale în sumă totală de 627,5 mii lei⁷¹. De menţionat că numai în cazul grădiniţei de copii din s.Şolcani, renovată capital de către titularul de patentă în toamna anului 2012, încăperile acesteia sînt într-o stare deplorabilă, care face imposibilă aflarea copiilor în acestea.

____________________

⁷⁰ Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 “Cu privire la patenta de întreprinzător”.

⁷¹ Primăriile: or.Soroca – 435,1 mii lei; Şolcani – 134,4 mii lei; Iarova – 58,0 mii lei.

√ Unele AAPL din raion (de nivelul I şi nivelul II) nu s-au asigurat, prin garanţiile respective, de buna execuţie a lucrărilor, totodată, neluînd măsuri faţă de cazurile de neexecutare în termen a lucrărilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţia de bunuri şi lucrări, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, în timpul încheierii contractului, asigurarea executării acestuia. În pofida prevederilor regulamentare, precum şi nerespectînd clauzele contractuale, CR, DGÎ şi primările or.Soroca, c. Căinarii Vechi, în calitate de autorităţi contractante, nu au solicitat de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor şi prestării serviciilor, sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, a căror valoare a fost estimată de către misiunea de audit în sumă totală de 1437,5 mii lei. Ca urmare, lipsa garanţiilor pentru buna execuţie privează autorităţile contractante de pîrghiile necesare, în cazul executării lucrărilor necalitative.

Totodată, unele AAPL din raion nu au asigurat calcularea penalităţilor respective pentru majorările de întîrziere, faţă de prevederile contractuale. Auditul a constatat calcularea necorespunzătoare a penalităţilor în sumă totală de 457,5 mii lei, pentru majorările de întîrziere admise de către S.R.L. “Polimer” la executarea lucrărilor de reparaţie capitală a bazinului de înot al Şcolii sportive din or.Soroca, în sumă totală de 1764,1 mii lei (din sursele bugetului raional), precum şi de către S.R.L. “Anaturs Construct” la executarea lucrărilor de reparaţie capitală a parterului şi centralei termice autonome la grădiniţa de copii din s. Căinarii Vechi, în valoare de 1654,2 mii lei (din sursele bugetului raional).

√ Un şir de AAPL din raion nu au asigurat o contabilizare conformă a cheltuielilor pentru lucrările executate, ceea ce a generat denaturarea evidenţei contabile.

Potrivit prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic. Totodată, prescripţiile pct.170 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, precum şi din Modul de evidenţă a investiţiilor şi reparaţiilor capitale (Anexa nr.3 la Instrucţiunea menţionată) stabilesc o metodă clară de evidenţă a cheltuielilor aferente investiţiilor şi reparaţiilor capitale. În pofida acestor reglementări, în 3 cazuri, AAPL de nivelul I din raion au admis neînregistrarea în ordinea stabilită în evidenţa contabilă a volumelor de lucrări în sumă de 1104,9 mii lei, inclusiv: 892,1 mii lei – primăria c. Regina Maria (lucrările de reparaţie a gimnaziului din s. Regina Maria); 188,0 mii lei – primăria s. Rubleniţa (serviciile de livrare şi lucrările de instalare a staţiei de epurare a apelor reziduale); 24,8 mii lei – primăria s.Ocolina (lucrările de demolare-montare a acoperişului la Casa de cultură).

Lipsa unui control intern eficient asupra modului de efectuare a lucrărilor de reparaţie capitală a generat necontabilizarea şi neatribuirea la majorarea valorii fondurilor fixe a cheltuielilor pentru reparaţii capitale. Astfel, în conformitate cu prescripţiile pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale măresc valoarea iniţială a acestora. Nerespectînd cadrul normativ, Serviciul contabil al primăriei or.Soroca nu a asigurat contabilizarea şi atribuirea la majorarea valorii mijloacelor fixe a cheltuielilor pentru reparaţii capitale în sumă totală de 0,887 mil.lei, executate la Centrul de tineret “Dacia”.

În conformitate cu prevederile Legii nr.397-XVI din 16.10.2003 (art.7 alin.(1)), în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Însă, pe parcursul a mai mulţi ani, DGÎ a alocat mijloace financiare pentru reparaţii capitale la unele instituţii care aparţin altor UAT. Astfel, în perioada 2008-2011, DGÎ a acordat alocaţii financiare în sumă totală de 0,573 mil.lei pentru reparaţia capitală a liceului care se află la bilanţul primăriei s.Visoca. Din suma totală menţionată, investiţiile efectuate în anul 2008, în sumă de 0,296 mil.lei, au fost transmise primăriei s.Visoca, pentru a fi luate la evidenţa contabilă şi pentru a fi majorată valoarea de bilanţ a obiectului. Totodată, lucrările efectuate în perioada 2009-2011, în valoare de 0,277 mil.lei, au fost înregistrate de către Serviciul contabil al DGÎ la contul 010 “Mijloace fixe”, fără a fi transmise primăriei s.Visoca, pentru a fi luate la evidenţa contabilă în mod regulamentar, prin ce nu s-au respectat prescripţiile pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Recomandări:

18. Preşedintele raionului Soroca, DGÎ şi primăriile or.Soroca şi satelor/comunelor Egoreni, Parcani, Regina Maria, Şolcani:

18.1. să asigure elaborarea unei strategii privind proiectele investiţionale (inclusiv reparaţii capitale) necesare pentru implementare, cu stabilirea priorităţilor în vederea finanţării construcţiilor în curs de execuţie, surselor de finanţare, principiilor de economicitate şi eficienţă, în scopul utilizării raţionale a finanţelor publice;

18.2. să asigure selectarea obiectelor pentru investiţii capitale în baza unui studiu de fezabilitate sau a unei fundamentări tehnico-economice, care ar determina relevanţa şi profitabilitatea investiţiilor, cu condiţia disponibilului de surse financiare.

19. Preşedintele raionului Soroca şi primăriile or.Soroca şi satelor/comunelor Băxani, Căinarii Vechi, Cosăuţi, Dubna, Egoreni, Iarova, Ocolina, Oclanda, Parcani, Racovăţ, Regina Maria, Redi-Cereşnovăţ, Schineni, Şolcani, Tătărăuca Veche, Trifăuţi, Vasilcău, Vădeni, Zastînca să aprobe şi să implementeze proceduri de control intern care să eficientizeze valorificarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale, precum şi să asigure respectarea prevederilor regulamentare privind: selectarea obiectelor pentru investiţii capitale; achiziţionarea şi contractarea lucrărilor de reparaţie capitală; executarea cheltuielilor în cadrul limitelor mijloacelor financiare aprobate; relaţiile cu antreprenorii; garanţia de bună execuţie a lucrărilor (contractelor), cu întreprinderea unor măsuri eficiente în vederea înlăturării neajunsurilor constatate de audit.

20. DGÎ şi primăriile satelor/comunelor Regina Maria, Tătărăuca Veche să întreprindă măsuri, în conformitate cu reglementările în vigoare, privind restituirea cheltuielilor neîntemeiate şi repararea exagerărilor admise la executarea lucrărilor.

21. DGÎ şi primăriile satelor/comunelor Ocolina, Regina Maria, Rubleniţa, or.Soroca să asigure contabilizarea regulamentară a cheltuielilor pentru investiţiile în construcţii şi reparaţii capitale, cu atribuirea conformă a acestora la majorarea valorii fondurilor fixe.

• Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare din fondurile de rezervă ale CR şi UAT de nivelul I.

Veniturile fondului de rezervă al bugetului raionului Soroca pentru anul 2011 au fost aprobate în mărime de 1,1% din cheltuielile aprobate (187659,6 mii lei), sau în sumă de 2100,1 mii lei, fiind executate în mărime de 1,0% din cheltuielile precizate (200487,5 mii lei), sau în sumă de 1985,5 mii lei. Pentru anul 2012, veniturile au fost aprobate în mărime de 0,97%, sau în sumă de 1960,1 mii lei, fiind executate în mărime de 0,86%, sau în sumă de 1830,4 mii lei.

Deşi Curtea de Conturi a menţionat anterior că unele cheltuieli suportate din contul fondurilor de rezervă ale CR şi consiliilor UAT de nivelul I nu pot fi asociate unor cheltuieli cu caracter imprevizibil şi pentru necesităţi de urgenţă, această situaţie se atestă pînă în prezent. Mai mult decît atît, persistă majorarea alocărilor de mijloace financiare din fondul de rezervă neţinîndu-se cont de principiile legalităţii şi eficacităţii utilizării acestora. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2012, potrivit deciziilor consiliilor locale, din sursele fondului de rezervă au fost utilizate mijloace în sumă totală de 3815,9 mii lei, dintre care cheltuielile în sumă de 3110,9 mii lei, sau 81,5%, nu pot fi asimilate cheltuielilor “cu caracter imprevizibil şi pentru necesităţi de urgenţă”. Din contul acestora, au fost efectuate cheltuieli pentru: desfăşurarea acţiunilor culturale, achitarea serviciilor muzicale, procurarea bunurilor materiale, reparaţii capitale şi curente, salarizarea lucrătorilor netitulari etc. Utilizarea mijloacelor fondului de rezervă exclusiv în scopuri ce nu ţin de situaţii excepţionale şi imprevizibile provoacă riscul major că, în cazul apariţiei unei astfel de situaţii, bugetul raional va duce lipsă de sursele necesare pentru remedierea consecinţelor acestora.

Recomandări:

22. Preşedintele raionului Soroca, în comun cu AAPL de nivelul I, să examineze oportunitatea ajustării Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor “cu caracter excepţional şi imprevizibil”, totodată stabilind proceduri de control intern privind utilizarea conformă a mijloacelor fondului de rezervă şi remedierea abaterilor elucidate.

Obiectivul III: A raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea mijloacelor sale fixe şi a patrimoniului?

AAPL nu au asigurat o evidenţă veridică a patrimoniului public transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale pe care acestea le-au fondat. Dările de seamă ale AAPL privind patrimoniul gestionat de către întreprinderile fondate, la situaţia din 01.01.2013, nu sînt bazate pe documente justificative, ceea ce a cauzat diferenţe între datele din evidenţa contabilă a AAPL şi cele din rapoartele financiare prezentate de către întreprinderile fondate. Totodată, managementul defectuos al gestionării patrimoniului public local, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a acestuia au generat deficienţe şi iregularităţi, care se exprimă prin: denaturarea volumului şi structurii capitalului social al întreprinderilor fondate de către AAPL ne nivelul I şi nivelul II (19,89 mil.lei); neînregistrarea conformă a patrimoniului public local în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare (292,5 mil.lei, inclusiv în sumă de 253,2 mil.lei – netransmis în gestiune prin contractele respective); neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra patrimoniului administrat (56,8 mil.lei – bunuri imobiliare; 23,2 mil.lei – conducte de gaze); reflectarea în evidenţa contabilă a întreprinderii municipale în mod nejustificat, ca datorii ale fondatorului aferente aporturilor în capitalul social (19,9 mil.lei); casarea neregulamentară a mijloacelor fixe (0,34 mil.lei) etc.

• Potrivit prevederilor art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁷², ţinerea evidenţei patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară, precum şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sînt unele din atribuţiile AAPL în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, una din competenţele de bază ale consiliilor locale este administrarea bunurilor domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului). În perioada auditată, AAPL nu şi-au exercitat eficient atribuţiile şi competenţele sale, admiţînd un şir de iregularităţi, care se exprimă prin:

____________________

⁷² Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.

√ Modul de evidenţă a patrimoniului transmis de CR în gestiunea IMSP nu este suficient reglementat. Astfel, potrivit art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, contabilitatea activelor pe termen lung se ţine pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică. Totodată, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 nu reglementează exhaustiv modul de evidenţă a patrimoniului public transmis în comodat întreprinderilor fondate. În aceste condiţii, proprietatea publică a CR transmisă în comodat IMSP este ţinută la evidenţă la contul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, care este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii, însă IMSP nu au capital social. De menţionat că CR, ca fondator al IMSP din raion, nu a monitorizat eficient modul de gestionare a patrimoniului public transmis acestora, ca urmare fiind admisă o diferenţă a valorii mijloacelor fixe gestionate de ambele părţi de 15679,7 mii lei⁷³ şi denaturarea semnificativă în rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică a situaţiei economice.

____________________

⁷³ IMSP Spitalul raional Soroca “A.Prisacari” – 15679,7 mii lei.

√ Potrivit prescripţiilor pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁷⁴, controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator. Ca urmare a faptului că CR (ca fondator) nu a respectat prescripţiile menţionate, precum şi reglementările privind ţinerea evidenţei contabile, în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului nu au fost înregistrate fondurile fixe şi bunurile materiale transmise în administrare Î.M. “Soralim-Service”, în sumă de 227,0 mii lei⁷⁵. Mai mult decît atît, mijloacele fixe şi bunurile materiale nu au fost reflectate nici în evidenţa contabilă a întreprinderii. Ca rezultat, lipsa unei evidenţe conforme a bunurilor materiale atît la CR, cît şi la întreprinderea fondată de către acesta menţine riscul de pierdere a patrimoniului public.

____________________

⁷⁴ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).

⁷⁵ Ospătăria (cu suprafaţa de 85,1 m², în sumă de 158,5 mii lei); bunuri materiale (68,5 mii lei).

√ S-au admis serioase iregularităţi şi denaturări la gestionarea patrimoniului transmis în gestiune economică de către CO Soroca. Astfel:

- la situaţia din 31.12.2012, primăria or.Soroca dispunea de un patrimoniu public ce-i aparţine cu drept de proprietate, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale, în sumă totală de 292,3 mil.lei⁷⁶ (inclusiv fondul locativ – 251,7 mil.lei), şi introdus în capitalul social al întreprinderilor – de 39,5 mil.lei, care nu era înregistrat în rapoartele financiare ale primăriei;

____________________

⁷⁶ Î.M. “DGLC Soroca” (253241,8 mii lei; fondul statutar – 479,8 mii lei); S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” (39028,0 mii lei, în aceeaşi mărime fiind introdusă şi în capitalul statutar).

- valoarea fondului locativ (peste 251,7 mil.lei), înregistrată la contul 123 “Mijloace fixe”, în loc de contul extrabilanţier al Î.M. “DGLC Soroca”, nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat. Primăria or.Soroca nu a asigurat formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu a transmis acestora în gestiune valoarea clădirilor (cu excepţia valorii apartamentelor neprivatizate);

- CO Soroca nu a asigurat încheierea contractului de comodat pentru patrimoniul transmis în gestiunea Î.M. “DGLC Soroca”, în valoare totală de peste 253,2 mil.lei, în conformitate cu prevederile art.859 din Codul civil⁷⁷;

____________________

⁷⁷ Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 “Codul civil al Republicii Moldova”.

- lipsa controlului corespunzător din partea CO Soroca asupra modului de înregistrare a activelor reevaluate în sumă totală de 39028,0 mii lei, transmise S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, a generat înregistrarea la ultima a unor datorii nejustificate ale fondatorului aferente aporturilor în capitalul social în sumă totală de 19863,6 mii lei;

- conform statutului înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (nr.1003607017603 din 17.03.2011), capitalul social al Î.M. “DGLC Soroca” constituie 269,5 mii lei, sau cu 210,3 mii lei mai puţin decît mărimea lui reflectată în raportul financiar pe anul 2012 (479,8 mii lei), diferenţa nefiind confirmată în mod justificativ;

- potrivit prevederilor art.5 alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993⁷⁸, locuinţele de serviciu nu pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată. La fel, prevederile art.17 din legea menţionată stabilesc că locuinţele de stat şi departamentale, cu excepţia locuinţelor de serviciu, se transmit, în limita normelor prezentei legi, în proprietate privată, totodată fiind stabilit modul şi persoanele care pot beneficia de acesta. Astfel, în pofida faptului că este interzisă vinderea sau transmiterea cu titlu gratuit a locuinţelor de serviciu, Comisia de privatizare a spaţiului locativ, la adresarea conducerii Î.M. “DGLC Soroca” şi conform dispoziţiei primarului or.Soroca, a acceptat privatizarea a 3 apartamente de serviciu la suma totală de 1,2 mii lei⁷⁹. De menţionat că unui fost angajat al Î.M. “DGLC Soroca” (care a lucrat la întreprindere aproximativ 3 ani, fiind demis la cererea sa în luna august 2012) i s-a repartizat apartamentul de serviciu în luna iunie 2012, iar în luna octombrie 2012 acesta l-a privatizat cu aproape 500 lei. Se relevă că numai în cazul utilizării preţurilor de piaţă stabilite de către Departamentul de Privatizare la situaţia din 01.08.1996, costul de piaţă al apartamentelor menţionate constituie minimum 37,4 mii lei (neluîndu-se în consideraţie preţul de piaţă actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local. Totodată, Aparatul preşedintelui raionului Soroca (Comisia de privatizare a spaţiului locativ) nu a prezentat pentru auditare documentele justificative care întrunesc prevederile regulamentare privind privatizarea apartamentelor de serviciu nominalizate. Prin urmare, nerespectarea cadrului legal, precum şi lipsa controlului corespunzător din partea AAPL din raion asupra modului de gestionare a fondului locativ au determinat înstrăinarea spaţiilor locative de serviciu în mod neregulamentar.

____________________

⁷⁸ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

⁷⁹ Apartamentele din: str.Grădinilor 4/19 (spaţiul locativ – 27,4 m²; costul – 0,5 mii lei); str.V.Stroiescu 29/17 (spaţiul locativ – 13 m²; costul – 0,4 mii lei); str.D.Cantemir 12 (spaţiul locativ – 20,5 m²; costul – 0,3 mii lei).

De menţionat că, în perioada supusă auditului, Direcţia Teritorială Inspectare Financiară Bălţi a efectuat inspectarea financiară a activităţii economico-financiare a Î.M. “DGLC Soroca” (pe perioada 2009-2012), în urma căreia s-a constatat o gestionare neregulamentară a mijloacelor financiare la retribuirea muncii, achitări neîntemeiate în lipsa documentelor primare, diminuarea plăţii pentru chirie etc.

√ AAPL din raionul Soroca nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de revigorare a acestora. Urmare a analizei rapoartelor financiare ale întreprinderilor municipale⁸⁰, s-a constatat că, în anul 2011, 2 întreprinderi prestatoare de servicii comunale şi o întreprindere de prestare a serviciilor de deservire tehnică şi exploatare a cazangeriilor pe gaze naturale au înregistrat pierderi din activitatea operaţională în sumă totală de 1366,1 mii lei, iar în anul 2012 – de 1597,4 mii lei⁸¹. Concomitent, din cauza preocupării insuficiente a factorilor de decizie ai fondatorului (CR şi CO Soroca) de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public, n-au fost întreprinse măsuri de identificare a tuturor rezervelor privind sursele suplimentare de venituri şi oportunităţile de minimizare a costurilor şi cheltuielilor. Se relevă că, în anii 2011-2012, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a trecut la pierderi creanţele consumatorilor de servicii prestate în anii precedenţi în sumă de 97,7 mii lei. Mai mult decît atît, măsurile întreprinse de către primăria or.Soroca, precum şi de operatorii de servicii comunale pentru minimizarea pierderilor de apă în reţelele de distribuire erau insuficiente, acestea în anul 2011 alcătuind 135,4 mii m³, în sumă de 1037,0 mii lei, iar în anul 2012 – 202,3 mii m³, în sumă de 1814,6 mii lei, sau cu 777,0 mii lei mai mult faţă de anul 2011.

____________________

⁸⁰ Î.M. “Hoterm Servicii” (fondator – CR); S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” (creată în rezultatul reorganizării din Î.M. “Direcţia de apeducte şi canalizare din or.Soroca” în Societate pe Acţiuni, în luna aprilie 2012; fondator (unic acţionar) – CO Soroca; Î.M. “Direcţia Gospodăriei Locativ-Comunale Soroca” (fondator – CO Soroca).

⁸¹ În anul 2011: S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” (1118,9 mii lei); Î.M. “DGLC Soroca” (206,3 mii lei); Î.M. “Hoterm Servicii” (40,9 mii lei). În anul 2012: S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” (1317,5 mii lei); Î.M. “DGLC Soroca” (222,3 mii lei); Î.M. “Hoterm Servicii” (57,6 mii lei).

√ Auditul relevă şi alte deficienţe care afectează buna gestiune a patrimoniului public. Astfel, potrivit pct.16 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, structura de administrare a întreprinderii poate include Consiliul administrativ al întreprinderii. Acest model de administrare nu a fost prevăzut în statutele de înfiinţare a întreprinderilor municipale menţionate, fapt care reduce posibilităţile de monitorizare şi controlul corespunzător asupra gestionării conforme a patrimoniului local, a activităţii managerului, precum şi a activităţii în ansamblu a întreprinderii în interesele fondatorului. Prin urmare, potrivit statutelor întreprinderilor, administrarea acestora este efectuată doar de către administratori (manageri). AAPL din raionul Soroca nu şi-au îndeplinit obligaţiile în calitate de fondatori şi, contrar prevederilor statutelor întreprinderilor, n-au încheiat cu administratorii întreprinderilor contracte de gestiune a patrimoniului public, în care ar fi prevăzute obligaţiile părţilor, ci doar contracte individuale de muncă. Prin urmare, situaţiile menţionate afectează buna gestionare a patrimoniului public local şi diminuează controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderilor fondate de AAPL.

Recomandări:

23. Preşedintele raionului Soroca şi primarul or.Soroca:

23.1. să asigure inventarierea patrimoniului aflat în gestiunea întreprinderilor fondate, cu înregistrarea regulamentară a acestuia în evidenţa contabilă şi eliminarea deficienţelor constatate de audit;

23.2. să reexamineze statutele întreprinderilor fondate, cu ajustarea acestora la prevederile legislaţiei în vigoare şi la bunele practici în materie de management.

24. Primarul or.Soroca să asigure încheierea contractului de comodat privind transmiterea în gestiune Î.M. “DGLC Soroca” a patrimoniului public.

• Unele AAPL nu au asigurat respectarea procedurii de casare a patrimoniului public.

Potrivit pct.5, pct.10 şi pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998⁸², casarea şi scoaterea de pe conturile contabile a mijloacelor fixe se efectuează numai cu autorizaţia AAPL, utilajele şi materialele rămase în urma lichidării mijloacelor fixe urmînd a fi înregistrate la conturile contabile. Datorită faptului că unele AAPL din raion nu au ţinut cont de reglementările menţionate, casarea mijloacelor fixe în sumă de 339,5 mii lei⁸³ a fost efectuată în lipsa deciziilor consiliilor locale, neindicîndu-se materialele obţinute în urma casării şi fără contabilizarea bunurilor provenite în urma acestui proces.

____________________

⁸² Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

⁸³ Primăriile: Parcani – 275 mii lei (21 computere); Vasilcău – 28,7 mii lei; Ocolina – 19,4 mii lei (clădirea); Iarova – 9,4 mii lei; Pîrliţa – 4,5 mii lei; Tătărăuca Veche – 2,5 mii lei.

Recomandări:

25. DF, în calitate de autoritate responsabilă de managementul şi metodologia contabilă, să asigure desfăşurarea instruirilor şi seminarelor în domeniul vizat, cu înaintarea cerinţelor de implementare a sistemului de management financiar şi control intern, potrivit prevederilor legale.

• Unele AAPL din raion nu au întreprins măsuri în vederea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra patrimoniului public local, această problemă, nesoluţionată de mai mulţi ani, afectînd buna gestiune şi integritatea acestuia.

În conformitate cu prevederile art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁸⁴, titularii de drepturi patrimoniale au obligaţia de a înregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt, apartamentelor şi altor încăperi izolate, exclusiv, la oficiul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil. În pofida celor relatate, precum şi faptului că Curtea de Conturi a abordat problema în cauză în cadrul controalelor anterioare, AAPL nu au întreprins măsuri de remediere a problemei date, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea soluţionării acesteia. Potrivit constatărilor de audit, la finele misiunii de audit, majoritatea AAPL din raion (19 primarii, sau 53% din totalul acestora) nu au înregistrat la organul cadastral drepturile asupra 178 de bunuri imobile în valoare totală de circa 56,8 mil.lei⁸⁵.

____________________

⁸⁴ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁸⁵ Primăriile: Vărăncău (14156,9 mii lei); Voloviţa (4660,3 mii lei); Rudi (4486,9 mii lei); Oclanda (4303,9 mii lei); Egoreni (4063,3 mii lei); Căinarii Vechi (4009,7 mii lei); Vasilcău (3984,9 mii lei); Băxani (3858,1 mii lei); or.Soroca (3561,8 mii lei); Stoicani (3520,5 mii lei); Iarova (2051,2 mii lei); Hristici (1563,1 mii lei); Tătărăuca Veche (1502,5 mii lei); Rubleniţa (667,1 mii lei); Cosăuţi (183,4 mii lei); Regina Maria (170,0 mii lei); Cremenciug (24,6 mii lei).

Totodată, în conformitate cu pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004⁸⁶, AAPL şi alţi beneficiari urmau să ia la evidenţa contabilă, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze pentru deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz”. Contrar celor menţionate, 17 primării din raion nu au înregistrat la organele cadastrale reţele de gaze cu lungimea de 58,504 km gazoduct, în valoare totală de 23227,6 mii lei. Mai mult decît atît, numai o primărie din raionul Soroca (s.Rudi) a transmis pentru deservirea tehnică întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” reţeaua de conducte de gaz cu lungimea de 2,5 km, în valoare de 957,7 mii lei. Această situaţie nu favorizează o deservire tehnică calitativă şi creează riscuri majore de apariţie a situaţiilor excepţionale.

____________________

⁸⁶ Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

Recomandări:

26. Primăriile satelor/comunelor: Băxani, Căinarii Vechi, Cosăuţi, Cremenciug, Egoreni, Iarova, Hristici, Oclanda, Regina Maria, Rudi, Rubleniţa, or.Soroca, Stoicani, Tătărăuca Veche, Vasilcău, Vărăncău, Voloviţa să asigure efectuarea inventarierii exhaustive a patrimoniului public şi să întreprindă măsuri în vederea înregistrării la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit, avînd la bază probe şi evaluări verificate, concluzionează că autorităţile publice locale din raion nu au demonstrat suficientă preocupare pentru a identifica, a evalua şi a monitoriza potenţialul economico-financiar disponibil pentru analiza şi determinarea bazei de formare a finanţelor publice per ansamblu, inclusiv pentru formarea bugetelor locale. Această slăbiciune instituţională determină dezechilibre şi creează repere subdimensionate pentru stabilirea relaţiilor interbugetare, generînd transferuri supradimensionate din contul bugetului de stat.

Gestiunea cheltuielilor publice este însoţită de nereguli şi ineficienţă.

Administrarea neconformă a patrimoniului public se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra patrimoniului, precum şi evidenţa contabilă neconformă a acestuia; administrarea neeficientă şi neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor/societăţilor.

Abaterile şi neregulile elucidate sînt şi o consecinţă a neconformării factorilor decizionali cadrului legal în materie de control financiar intern şi audit.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat superior/auditor public dna Svetlana Malevici (şef de echipă), controlorului de stat/auditor public dl Dorin Ciubotaru, controlorului de stat dl Veaceslav Damian.

Anexa nr.1

METODOLOGIA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI

Auditul bugetului raionului Soroca a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, avînd drept scop abordarea orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.

Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde aspectele ce ţin de execuţia bugetelor UAT din raion referitor la planificarea şi executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, precum şi aspectele privind evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:

OBIECTIVUL I: A elaborat şi a executat UAT partea de venituri a bugetului în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?

OBIECTIVUL II: A gestionat UAT cheltuielile bugetare în conformitate cu cadrul regulator în domeniul dat?

OBIECTIVUL III: A raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea mijloacelor sale fixe şi a patrimoniului?

Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate asupra unor categorii de venituri şi cheltuieli la 35 de primării⁸⁷, Direcţia Finanţe, Direcţia Generală Învăţămînt şi Secţia Cultură şi Turism.

____________________

⁸⁷ Primăriile: or.Soroca, c.Bădiceni, c.Bulboci, s.Băxani, c. Căinarii Vechi, c.Cosăuţi, c. Cremenciug, c.Dărcăuţi, s.Dubna, s.Egoreni, c.Holoşniţa, s.Hristici, c.Iarova, c.Nimereuca, s.Oclanda, c.Ocolina, c.Parcani, c.Pîrliţa, s.Racovăţ, s.Redi-Cereşnovăţ, c. Regina Maria, c.Rubleniţa, s.Rudi, c.Schineni, c.Stoicani, s.Şeptelici, c.Şolcani, c. Tătărăuca Veche, s.Trifăuţi, c.Vasilcău, c.Vădeni, c.Vărăncău, s.Visoca, c.Voloviţa, s.Zastînca.

Întru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, s-au efectuat următoarele proceduri de audit:

√ au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;

√ s-a verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar;

√ au fost revizuite procesele şi procedurile de achiziţie publică pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;

√ în baza eşantionării, s-au verificat unele cheltuieli bugetare pentru determinarea veridicităţii acestora;

√ s-a efectuat inventarierea selectivă a patrimoniului proprietate publică locală a UAT;

√ au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;

√ s-a analizat şi confruntat informaţia de la diferite entităţi (IFS pe raionul Soroca, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a RM, Cadastrul funciar al 35 UAT de nivelul I);

√ a fost utilizată informaţia cu conţinut relevant din bazele de date oficiale.