Hotărîre nr.27 din 15.06.2012 privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011

nr. 27  din  15.06.2012

 (în vigoare 20.07.2012) 

Monitorul Oficial nr.149-154 art.20 din 20.07.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Rîşcani dl Ion Parea, şefului adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat Bălţi, reprezentantul Guvernului în raionul Rîşcani dl Valeriu Dodiţă, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei dl Mihail Doruc, şefului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului raional Rîşcani dna Galina Tăbîrţă, şefului Direcţiei Generale Învăţămînt,Tineret şi Sport a Consiliului raional Rîşcani dl Viorel Dandara, şefului Secţiei cultură dna Emilia Garbuz, şefului Direcţiei construcţii comunale şi drumuri dl Ion Costeţchi, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale din raion, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011.

________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi (2011-2012), avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Rîşcani a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT).

________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Autorităţile administraţiei publice locale din raionul Rîşcani nu au fost responsabile, în măsura necesară, de asigurarea unei disciplini financiar-bugetare, care să întrunească rigorile de legalitate şi regularitate în procesul bugetar şi al gestionării patrimoniului public, aceasta afectînd capacitatea de realizare a priorităţilor economice şi sociale ale teritoriului administrat. În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.

• Nerespectînd prevederile legale şi atribuţiile stipulate în Regulamentul propriu, Direcţia Generală Finanţe nu a iniţiat acţiuni consolidate, cu implicarea tuturor autorităţilor responsabile de procesele aferente formării indicatorilor fiscal-bugetari la elaborarea proiectului bugetului raionului, precum şi n-a asigurat evaluarea credibilă şi economic fundamentată a veniturilor bugetare, inclusiv prin corectitudinea de rigoare a analizei surselor de venituri ale UAT de nivelul I. S-a relevat că indicii bugetari stabiliţi de autorităţile publice locale şi acceptaţi de Direcţia Generală Finanţe sînt diminuaţi, nu întrunesc rigorile analitice şi nu reflectă potenţialul real de mobilizare a surselor aferente finanţelor publice. Situaţia dată a generat subestimări la unele categorii de venituri bugetare, în ansamblu pe raion, în sumă de minimum 7,1 mil.lei. Acest derapaj sporeşte gradul de interdependenţă financiară a raionului în relaţiile cu bugetul de stat şi, respectiv, compromite performanţa raportată de administraţiile publice locale privind execuţia bugetelor de toate nivelurile. În acest context, se atestă necesitatea stringentă ca Direcţia Generală Finanţe, în comun cu Secţia economie, Inspectoratul Fiscal, Serviciul Statistică, să demareze un program de date analitice pentru evaluarea bazei de impozitare pe toate categoriile de taxe şi impozite (contingent), formată pe teritoriul raionului.

• Deficienţele instituţionale existente în procesul de evaluare/planificare, precum şi nepreocuparea corespunzătoare a autorităţilor publice locale de extinderea bazei de impozitare constituie impedimentele majore în sporirea şi consolidarea surselor proprii. Astfel, verificările selective ale auditului denotă rezerve privind realizarea veniturilor proprii în sumă totală estimată pînă la 5,1 mil.lei, cele mai semnificative ţinînd de:

√ neîncasarea plăţilor pentru arenda terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, bugetele locale fiind lipsite de surse în sumă de pînă la circa 1,2 mil.lei;

√ ratarea veniturilor de la arenda terenurilor agricole, precum şi a bazinelor acvatice – 0,9 mil.lei;

√ administrarea necorespunzătoare a veniturilor din taxa de piaţă – 1,4 mil.lei;

√ încasarea impozitului pe bunurile imobiliare – 0,4 mil.lei;

√ veniturile pasibile încasării din activitatea de antreprenoriat (taxa pentru patentă, activităţi ilegale de antreprenoriat) – 0,3 mil.lei;

√ impozitul funciar – 0,1 mil.lei;

√ veniturile ratate în urma neîncasării mijloacelor speciale – 0,2 mil.lei, precum şi admiterea formării datoriilor cu termenul de prescripţie expirat la plata pentru locaţiune în sumă de 0,6 mil.lei;

√ administrarea necorespunzătoare a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială în sumă de pînă la 0,1 mil.lei.

• Nu corespunde normelor legale şi managementul financiar în materie de execuţie a cheltuielilor bugetare în instituţii, în consecinţă constatîndu-se o serie de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează buna gestionare a banilor publici, şi anume:

√ La redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învăţămîntului în sumă de 2,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la finanţarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale la instituţiile medico-sanitare din raion – 1,8 mil.lei.

√ Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul Direcţiei Generale Învăţămînt, Tineret şi Sport, precum şi ai AAPL de nivelul I în exercitarea controlului asupra cheltuielilor pentru alimentarea copiilor din cadrul instituţiilor preşcolare din raion a generat multiple nereguli la componenta dată. Astfel, s-au constatat lipsuri de produse alimentare; produse alimentare alterate sau fără documente de provenienţă, destinate alimentaţiei copiilor; păstrarea în condiţii nocive a produselor alimentare etc.

√ Lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului, necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale. Totodată, se atestă prezenţa multiplelor încălcări la valorificarea mijloacelor bugetare în scopurile indicate, care au generat efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi iraţionale pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 9,2 mil.lei, din care cele mai semnificative fiind: cheltuielile pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 4,1 mil.lei, efectuate în lipsa proiectelor verificate şi expertizate în modul stabilit; unele cheltuieli ineficiente – 3,2 mil.lei, inclusiv fără acoperire financiară – 2,4 mil.lei; recepţionarea unor lucrări efectiv neexecutate în sumă de 0,2 mil.lei. La efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale s-au identificat cazuri de nesoluţionare a conflictelor de interese. Toate neregulile admise în acest domeniu au ca impact diminuarea eficienţei utilizării mijloacelor publice.

√ Nerespectarea procedurilor legale la achiziţia bunurilor, serviciilor publice în sumă de 1,2 mil.lei, în unele cazuri acestea fiind desfăşurate într-un mod formal, după angajarea serviciilor sau lucrărilor. Concomitent, prezenţa unor încălcări de ordin procedural au limitat condiţiile de liberă concurenţă şi transparenţă a procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor.

√ Disciplina precară în managementul resurselor umane, exprimată prin remunerarea unor angajaţi care efectiv nu se aflau pe teritoriul ţării, precum şi prin achitarea neregulamentară a salariilor în sumă totală de 0,6 mil.lei. S-a identificat prezenţa unor abateri la cumularea funcţiilor de către unii angajaţi ai instituţiilor publice, ultimii îndeplinind în paralel mai multe funcţii, cu un orar integral de lucru. În unele cazuri, nu au fost prezentate auditului probe privind lucrul efectiv exercitat la cumularea funcţiilor.

√ Achitarea lucrărilor de proiectare în sumă de 0,2 mil.lei în temeiul unor acte de primire-predare neveridice, dat fiind că lucrările de proiectare efectiv nu s-au executat. Concomitent, sumele respective au fost trecute la cheltuieli, neînregistrîndu-se ca creanţe.

• Există deficienţe şi la gestionarea patrimoniului public local, unele din ele nefiind soluţionate pe parcursul a mai mulţi ani. În acest context, se exemplifică următoarele:

√ Autorităţile administraţiei publice locale (AAPL) nu deţin o evidenţă exhaustivă a patrimoniului care le aparţine cu drept de proprietate. Astfel, verificările selective ale auditului denotă că unele primării nu aveau înregistrate în evidenţa contabilă patrimoniu în valoare de 15,3 mil.lei, transmis în capitalul social al întreprinderilor înfiinţate. AAPL nu dispun de politici privind reglementarea modului de gestionare a patrimoniului public local, fapt ce constituie un impediment în asigurarea unui management eficient, astfel lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. În acest context, se relevă că timp îndelungat unele întreprinderi municipale fondate de AAPL înregistrează pierderi din activitatea economico-financiară, iar altele nu funcţionează. Există unele deficienţe şi la contabilizarea patrimoniului transmis în gestiune instituţiilor medico-sanitare.

Unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce poate duce la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală. De asemenea, terenurile proprietate publică locală nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a AAPL, fapt generat de lipsa unor reglementări privind organizarea evidenţei contabile a patrimoniului public.

√ O problemă nesoluţionată de mai mulţi ani rămîne a fi neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local. Astfel, nu au fost supuse cadastrării reţelele de gazoduct – de 24,6 mil.lei. Mai mult decît atît, valoarea unor reţele de gazoduct nu figurează în evidenţa contabilă a APPL.

√ Consiliul orăşenesc Rîşcani nu a întreprins măsurile de rigoare privind recuperarea pagubei materiale în sumă de 112,0 mii lei de la primarul or.Rîşcani, suma respectivă constituind valoarea automobilului de serviciu, care, fiind utilizat în mod abuziv în scopuri personale, este grav accidentat şi imposibil de restaurat.

√ Unele instituţii publice locale nu au asigurat respectarea procedurii de casare a patrimoniului public, concomitent neînregistrînd în evidenţa contabilă utilajele şi materialele obţinute în urma lichidării. S-au constatat cazuri de comercializare a acestor bunuri, nefiind depuse la conturile instituţiilor mijloacele băneşti rezultate din tranzacţiile respective.

În opinia echipei de audit, neregularităţile şi devierile existente în toate domeniile supuse verificării se datorează:

√ lipsei unor proceduri formalizate de control intern atît la etapa de planificare, cît şi la etapa de executare a veniturilor şi cheltuielilor;

√ necunoaşterii de către personalul de conducere şi cel de execuţie al AAPL din raion a prevederilor legale privind administrarea şi gestionarea patrimoniului public local (îndeosebi, în calitate de fondatori ai unor entităţi);

√ iresponsabilităţii unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Rîşcani, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor oraşelor /satelor /comunelor verificate, şi se cere:

2.1.1 asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.1.2. Aparatul preşedintelui raionului, în comun cu autorităţile economice, financiare, fiscale şi cadastrale, să realizeze acţiuni complexe şi coordonate întru evaluarea potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare autentice în aspect teritorial şi categorie de impozit/taxă;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru luare de atitudine privind activitatea necorespunzătoare a Direcţiei Generale Finanţe în evaluarea şi prognozarea autentică a veniturilor proprii; neidentificarea soluţiilor de extindere a bazei de impozitare şi, respectiv, nediminuarea gradului de interdependenţă în raportul dintre bugetele locale şi bugetul de stat; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public, inclusiv a terenurilor.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare:

3.1. Preşedintelui Republicii Moldova şi Preşedintelui Parlamentului;

3.2. Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională;

3.3. Guvernului Republicii Moldova;

4. Materialele privind auditul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011 se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă, inclusiv materialele privind achitarea de către 2 primării, în baza unor documente neveridice, a lucrărilor de proiectare în sumă de 0,2 mil.lei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 şi pct.4 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL

auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării

patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011

INTRODUCERE

Curtea de Conturi, călăuzindu-se de prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, a iniţiat misiunea de audit, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Rîşcani a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii cadrului normativ a procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul în cauză a fost efectuat întru obţinerea probelor suficiente şi relevante spre a furniza un suport credibil pentru constatările şi concluziile auditului.

Raionul Rîşcani este situat în zona de nord a republicii şi are o suprafaţă de 936,0 km². Populaţia raionului constituie circa 67,1 mii de locuitori.

Administraţia publică locală, formată în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova¹, activează în nume propriu şi în interesul publicului, administrînd o parte importantă din necesităţile colectivităţii locale.

________________

¹ Legea nr.764-XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova” (cu modificările şi completările ulterioare).

√ Pornind de la domeniile de activitate a AAPL, stabilite prin Legea nr.435-XVI din 28.12.2006², competenţele şi responsabilităţile AAPL sînt divizate în două niveluri: nivelul I – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul oraşului, comunei sau satului, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale; nivelul II – competenţele autorităţilor publice care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei UAT.

________________

² Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 “Privind descentralizarea administrativă” (cu modificările şi completările ulterioare).

Raionul Rîşcani este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale, iar ca unitate administrativ-teritorială este format din 28 de primării (din care 2 orăşeneşti), care includ 56 de localităţi rurale (2 oraşe şi 54 de sate).

Unitatea administrativ-teritorială, în conformitate cu prevederile legale, beneficiază de autonomie decizională, organizatorică, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Rîşcani au fost finanţaţi 259 de ordonatori terţiari de credite, inclusiv: 46 instituţii preşcolare; 36 instituţii şcolare; 43 case de cultură; 47 biblioteci; 1 stadion; 13 colective populare; 1 muzeu etc.

La finele anului 2011, numărul angajaţilor în domeniile finanţate din bugetele UAT ale raionului Rîşcani a constituit 2800 de unităţi, inclusiv în: autorităţile executive – 216; apărarea naţională – 1; menţinerea ordinii publice – 77; instituţii preşcolare – 573; instituţii de învăţămînt – 1194; biblioteci – 64; muzee – 5; case de cultură – 123; alt personal – 547.

Cadrul normativ şi legislativ relevant

Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului sînt reglementate de Legea nr.397-XV din 16.10.2003³, Legea nr.847-XIII din 24.05.1996⁴, Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁵, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniul politicii bugetar-fiscale.

________________

³ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁴ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁵ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

Evidenţa contabilă în autorităţile publice auditate este reglementată de Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁶, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004⁷, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996⁸, Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010⁹, precum şi de alte acte cu caracter normativ.

________________

⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii).

⁷ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004 (cu modificările şi completările ulterioare).

⁸ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; abrogată la 03.08.2010, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

⁹ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (cu modificările şi completările ulterioare).

Informaţii detaliate privind veniturile şi cheltuielile UAT din raionul Rîşcani sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Derularea procesului bugetar la nivel local are loc în contextul procesului bugetar realizat pe scară naţională. AAPL, cu responsabilităţi ce ţin de elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii:

I – autorităţi reprezentative şi deliberative (consiliile locale ale oraşului, comunelor, satelor şi ale raionului), care examinează şi aprobă bugetul UAT;

II – autorităţi executive (primarii de oraşe, sate, comune şi preşedintele raionului ca ordonatori/executori principali de buget), care asigură elaborarea proiectelor bugetelor locale de nivelul I şi nivelul II în baza normativelor stabilite, conform Notei metodologice¹⁰ şi prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003.

________________

¹⁰ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor bugetelor UAT pentru anul 2010, elaborate de Ministerul Finanţelor.

După aprobarea bugetului de stat, bugetele locale sînt corelate cu prevederile acestuia.

Conform prevederilor legale, între AAPL de nivelul I şi cele de nivelul II nu există raporturi de subordonare, bugetele de nivelul I şi de nivelul II sînt elaborate şi executate independent unul de altul. Conform cadrului legal, aceste bugete sînt angajate în relaţii interbugetare la etapele de elaborare, aprobare şi executare, relaţiile date fiind caracterizate prin delimitarea de către autorităţile de nivelul II a veniturilor, prin stabilirea normativelor procentuale de defalcări de la veniturile generale de stat, volumului transferurilor pentru uniformizarea asigurării financiare ale bugetelor locale, volumului transferurilor cu destinaţie specială pentru salarizarea unor categorii de angajaţi din instituţiile de învăţămînt şi de cultură etc.

Executarea bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, reflectîndu-se, în conformitate cu clasificaţia bugetară, în conturi distincte privind: a) încasarea veniturilor; b) efectuarea cheltuielilor în limita alocaţiilor aprobate.

Bugetele de nivelul I în sistemul actual nu au stabilite relaţii directe cu bugetul de stat, toate relaţiile sînt intermediate de UAT de nivelul II atît la etapele de planificare şi de executare, cît şi la cea de raportare, care se realizează prin prezentarea către DGF a proiectelor bugetelor UAT de nivelul I şi a dărilor de seamă privind executarea bugetului.

Sfera şi abordarea auditului

Auditul bugetului raionului Rîşcani a fost realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi¹¹, bazîndu-se pe o abordare orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.

________________

¹¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

√ Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde toate aspectele ce ţin de execuţia bugetelor UAT din raionul Rîşcani referitor la planificarea, executarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetelor, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:

Obiectivul I: S-au conformat UAT, în procesul elaborării şi execuţiei bugetare la venituri, prevederilor Legii privind finanţele publice locale şi altor acte normative în vigoare?

OBIECTIVUL II: S-au conformat UAT cadrului legal regulator, principiilor şi rigorilor bunei gestiuni în procesul planificării şi efectuării cheltuielilor publice?

OBIECTIVUL III: Au respectat UAT auditate cerinţele legale privind administrarea prudentă şi eficientă a patrimoniului public aflat în gestiune?

√ Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate la următoarele entităţi: Aparatul Consiliului raional Rîşcani; Direcţia generală finanţe; Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport; Secţia cultură; unele primării ale UAT din componenţa raionului Rîşcani etc.

Întru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, s-au efectuat următoarele proceduri de audit:

√ Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora.

√ S-a verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar.

√ Au fost revizuite procesul şi procedurile de achiziţie publică, pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare.

√ În baza eşantionării, s-a verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative ce ţin de retribuirea muncii, procurarea mărfurilor şi serviciilor, reparaţii şi investiţii capitale sînt legale şi conforme.

√ Au fost verificate situaţiile patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective.

√ S-au aplicat diferite proceduri analitice, precum şi s-au efectuat alte teste de fond, totodată fiind solicitată şi confruntată informaţia de la diferite entităţi.

√ Au fost realizate interviuri cu angajaţii autorităţilor administraţiei publice locale privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: S-au conformat UAT, în procesul elaborării şi execuţiei bugetare la venituri, prevederilor Legii privind finanţele publice locale şi altor acte normative în vigoare?

DGF nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile în procesul de evaluare şi prognozare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. În acest context, menţionăm că în raion nu se aplică modele analitice relevante pentru evaluarea potenţialului economico-financiar aferent formării unei baze de impozitare concludente a veniturilor bugetare generale, inclusiv proprii. Respectiv, estimările veniturilor bugetare sînt de natură tehnică, bazate pe o anumită dinamică realizată în anii precedenţi, conform datelor executării scontate prezentate de IFS pe raionul Rîşcani, nefiind implicate în acest proces alte autorităţi responsabile de exerciţiul respectiv. Prin urmare, formarea părţii de venituri a bugetelor de toate nivelurile nu întruneşte întru totul criteriile necesare, principalele surse de venituri fiind diminuate. Evaluarea selectivă a auditului în materie de estimări şi prognoze fiscale, care necesita a fi luată în calcul la elaborarea indicatorilor bugetari pentru anul 2011, denotă subaprecierea neîntemeiată a veniturilor proprii în sumă totală de 7,1 mil.lei.

Cu toate că, în perioada auditată, per ansamblu, veniturile bugetelor UAT au fost executate peste nivelul programat, veniturile proprii avînd o tendinţă de majorare în anul 2011, faţă de anii precedenţi, s-a constatat că există unele deficienţe în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale. În acest context, se menţionează că AAPL nu şi-au asumat plenar responsabilităţile atribuite legal¹², neasigurînd implementarea unor proceduri şi instrumente eficiente privind încasarea integrală a veniturilor proprii. Prin urmare, verificările selective ale auditului denotă că în bugetele locale au fost ratate venituri în sumă totală de 441,6 mii lei.

________________

¹² Art.32 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

Funcţionalitatea procesului de prognozare a fost afectată şi de lipsa: unor proceduri standardizate ale procesului de evaluare şi planificare bugetară; activităţilor de relaţii publice între instituţiile implicate în procesul de planificare (DGF, primării, IFS pe raionul Rîşcani); unui sistem integrat de date privind baza de impozitare, precum şi de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT, şi, nu în ultimul rînd, de nerespectarea de către angajaţii administraţiilor locale a prevederilor legale.

Deficienţele în procesul de planificare şi execuţie a veniturilor sporeşte dependenţa UAT din raion de transferurile din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului, precum şi constituie un impediment major în dezvoltarea instituţională a AAPL privind sporirea veniturilor proprii, reducînd capacitatea lor de a finanţa cheltuielile de interes public, întru dezvoltarea teritoriilor.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspectele generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul dat sînt expuse în subcapitolele următoare, cu înaintarea către autorităţile publice a recomandărilor de rigoare întru soluţionarea lor.

♦ Procesul de planificare se prezintă a fi unul defectuos şi necesită îmbunătăţiri de fond.

Reieşind din prevederile legislaţiei în vigoare, precum şi din atribuţiile stabilite conform Regulamentului propriu, DGF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. De asemenea, DGF este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului raional, precum şi de formarea relaţiilor interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I, asigură cadrul metodologic în materie de planificare şi bugetare. Auditul denotă că DGF nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile respective. În acest context, se relevă că, la elaborarea parametrilor bugetari, DGF nu a respectat procedurile aferente acestui proces, şi anume: n-a stabilit un calendar pentru elaborarea bugetelor de toate nivelurile; nu a elaborat un plan organizatoric, n-a iniţiat obiective pentru AAPL de nivelul I, în scopul evaluării potenţialului economic şi estimării bazei de impozitare. Atît DGF, cît şi AAPL de nivelul I nu dispun de registrul contribuabililor, nu au comunicat cu agenţii economici din teritoriul respectiv. La fel, autorităţile economice, statistice, cadastrale şi fiscale nu s-au regăsit în acţiunile realizate de către DGF privind exerciţiul de evaluare şi formare a veniturilor publice pe anul 2011. Prin urmare, estimările efectuate de DGF s-au redus doar la evaluarea sumelor executării scontate din anul precedent la unele tipuri de impozite, conform informaţiei prezentate de IFS pe raionul Rîşcani. Deficienţele de prognoză denotă şi discrepanţele apărute pe parcursul anului, fapt ce a condiţionat efectuarea încontinuu a rectificărilor la buget. În acest context, se exemplifică că 36 categorii de venituri au fost rectificate pe parcursul anului bugetar, unele fiind reduse (12), iar altele majorate (24).

Generalizînd cele expuse, menţionăm că lipsa unei informaţii exhaustive şi credibile referitor la unele din principalele componente ale bazei de impozitare (fondul de salarizare în ansamblu, fondul funciar, fondul imobiliar) atît la DGF şi IFS, cît şi la AAPL, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu au dus la prognozarea defectuoasă a veniturilor bugetare.

Întru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

• Incorectitudini majore au fost constatate în întreg ciclul bugetar, inclusiv la estimarea, aprobarea şi rectificarea “Impozitului pe venitul din salariu” (cap.111.01). Misiunea de audit a constatat că, în procesul de prognozare, AAPL de nivelul I au prezentat DGF indici irelevanţi la acest tip de impozit. Astfel, aceştia nu conţineau date reale privind fondul de salarizare, alţi indicatori necesari, precum: numărul salariaţilor, grila de salarizare, numărul persoanelor întreţinute etc. DGF, la rîndul său, nu a verificat corectitudinea datelor prezentate de AAPL, nesolicitînd fundamentările corespunzătoare ale calculelor prezentate. Auditul a constatat că, la planificarea acestui impozit, atît DGF, cît şi AAPL de nivelul I s-au limitat doar la analiza sumelor executării scontate din anii precedenţi. Probele de audit colectate pe parcursul misiunii de la cele 27 UAT de nivelul I denotă că la 22 UAT prognoza veniturilor a fost diminuată cu 1,6 mil.lei, iar la restul 5 UAT – majorată cu 133,8 mii lei.

În timp ce cele 27 de primării, pe parcursul misiunii de audit, au estimat la justa valoare baza de impozitare, cu prezentarea unor noi justificări, primăria or.Rîşcani (care contribuie semnificativ la formarea bugetului) n-a dat recurs solicitării auditului. Această autoritate nu dispunea de informaţia relevantă privind baza de impozitare prezentată la elaborarea bugetului, neposedînd capacităţi şi instrumente de estimare a acestora. Drept motiv s-a invocat lipsa unui sistem integrat de date la componenta respectivă, precum şi refuzul implicării în procesul de planificare a altor autorităţi publice abilitate (IFS, organul de statistică şi agenţii economici din teritoriu). Cele menţionate au generat incorectitudini la prognozarea, aprobarea şi rectificarea indicilor bugetari la acest tip de impozit. Planificarea defectuoasă în cadrul primăriei or.Rîşcani o denotă şi discrepanţele existente la nivelul executării. Cu toate că indicii bugetari au fost rectificaţi pe parcursul anului de 4 ori (iniţial prognozat – 5,3 mil.lei; aprobat – 5,4 mil.lei; prima rectificare – 6,2 mil.lei; a doua rectificare –7,6 mil.lei), veniturile efectiv executate au constituit suma de 7,9 mil.lei, sau cu 0,3 mil.lei mai mult faţă de planul rectificat. Totodată, s-a constatat că sursa respectivă de venit a fost subestimată cu 1,7 mil.lei (la UAT de nivelul I (30%) – 0,5 mil.lei, şi la bugetul raional (70%) – 1,2 mil.lei), dat fiind că este impozit regulator.

Discrepanţe semnificative privind nivelul de execuţie a impozitului pe venit s-au constatat atît la bugetul raional, cît şi la celelalte primării, deşi pe parcursul anului s-au efectuat rectificări. Cu toate acestea, la finele anului, nivelul de execuţie a veniturilor respective depăşeşte planul rectificat cu suma de 0,9 mil.lei. Se relevă că rectificările efectuate pe parcursul anului, de asemenea, nu au fost justificate prin calcule fundamentate. În acest context, se exemplifică următoarele: prin decizia Consiliului raional¹³, la 7 UAT au fost majorate transferurile de susţinere financiară a teritoriului, concomitent fiind micşorate veniturile provenite din impozitul pe venit în sumă totală de 86,0 mii lei¹⁴. Veniturile efectiv executate la toate cele 7 UAT au depăşit indicii rectificaţi cu 77,0 mii lei, care au rămas în sold pe conturile primăriilor.

________________

¹³ Decizia Consiliului raional Rîşcani nr.06/07 din 25 noiembrie 2011.

¹⁴ Primăriile satelor/comunelor: Pîrjota – 25,0 mii lei; Recea – 20,0 mii lei; Malinovscoe – 10,0 mii lei; Gălăşeni – 10,0 mii lei; Sturzeni – 9,0 mii lei; Petruşeni – 7,0 mii lei; Singureni – 5,0 mii lei).

Deficienţele menţionate au avut ca impact diminuarea nejustificată a veniturilor proprii cu suma totală de 3,1 mil.lei, fapt ce a dus la stabilirea incorectă a relaţiilor între bugetul de stat cu bugetul raional şi, respectiv, bugetul raional cu bugetul UAT de nivelul I privind susţinerea financiară a teritoriului. Concomitent, la finele anului, la sursa respectivă de venituri s-a format un sold disponibil în sumă totală de 0,9 mil.lei.

• Incorectitudini semnificative au fost constatate şi la planificarea taxei pentru resursele naturale (taxa pentru apă, cap.115.51). Deşi estimarea şi prognoza veniturilor provenite din taxa pentru fiecare m³ de apă turbinată de către Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti” urmau a fi efectuate de primăria or.Costeşti, această responsabilitate şi-a asumat-o DGF, care n-a respectat prevederile cadrului legal, prognoza bugetară fiind estimată reieşind din media veniturilor executate în anii 2008-2009. Prin urmare, DGF nu a ţinut cont de pct.16 din Notele metodologice, conform cărora calculul la componenta dată era necesar să se efectueze conform volumului de apă prognozat şi cotelor prevăzute în anexele la Titlul VIII din Codul fiscal¹⁵ (0,006 lei pentru fiecare m³ de apă turbinată). DGF, deşi dispunea de informaţia Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti”, în care se indicau datele prognozate privind volumul de apă turbinată pentru anul 2011 (1.120 ml.m³), nu a ţinut cont de aceste date. Ca rezultat, prognoza bugetară a fost diminuată cu 1,2 mil.lei (iniţial prognozat – 5,5 mil.lei; potrivit calculelor, urma a fi aprobat – 6,7 mil.lei; rectificat – 7,2 mil.lei;). Planificarea defectuoasă la această sursă o denotă şi indicii bugetari efectiv executaţi, care au depăşit cu 1887,0 mii lei planul prognozat şi cu 150,0 mii lei – planul rectificat.

________________

¹⁵ “Taxele pentru resursele naturale”.

Evaluarea auditului în materie de prognoze fiscale şi nefiscale pe alte surse de venituri, care necesitau a fi luate în calcul la elaborarea indicatorilor bugetari pe anul 2011, denotă diminuarea bazei de impozitare cu suma totală de 1,7 mil.lei, cele mai semnificative sume înregistrîndu-se la: taxa de piaţă – 1408,0 mii lei; taxa rutieră – 100,0 mii lei; plata pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă şi neagricolă – în sumă totală de 128,5 mii lei; impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decât cea agricolă – în sumă totală de 58,2 mii lei.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului să asigure implementarea sistemului de management financiar şi control la prognoza şi planificarea bugetară, care să asigure evaluarea autentică a bazei de impozitare formate în UAT de nivelul I şi de nivelul II, ce constituie obiect al impozitării.

2. DGF să asigure standardizarea şi crearea bazei de impozitare fundamentate pentru elaborarea prognozei bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii, inclusiv printr-o conlucrare eficientă cu UAT de nivelul I şi cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului.

♦ AAPL nu au întreprins măsuri eficiente privind extinderea bazei de impozitare în vederea majorării veniturilor proprii.

Autorităţile reprezentative şi deliberative, precum şi cele executive ale UAT nu au fost preocupate de stabilirea şi administrarea regulamentară a taxelor locale şi plăţilor administrative, precum şi de extinderea bazei de impozitare a acestora, întru suplimentarea veniturilor aferente bugetelor locale. Astfel, primăria or.Rîşcani nu deţine date complete cu privire la obiectul şi subiectul impunerii fiscale, precum şi o informaţie relevantă care ar asigura acumularea integrală a veniturilor în buget. La fel, primăria nu conlucrează cu IFS pe raionul Rîşcani sau cu alte organe de stat abilitate privind impunerea fiscală a tuturor subiecţilor de drept care nu achită sau se eschivează de la plata impozitelor şi taxelor, ori practică o activitate economică neconformă.

Nu au fost administrate într-o manieră eficientă veniturile din taxele: de piaţă; pentru folosirea terenurilor; pentru patenta de întreprinzător; pentru amplasarea unităţilor comerciale; pentru amplasarea publicităţii, astfel bugetele locale fiind lipsite de mijloace pasibile de încasat în sumă totală de circa 2088,0 mii lei.

• Deşi Consiliul orăşenesc Rîşcani, în comun cu primăria or.Rîşcani, au întreprins unele măsuri în vederea eficientizării activităţii pieţei privind sporirea acumulării veniturilor la buget, acestea nu au avut rezultate. Astfel, s-a constatat existenţa unor rezerve semnificative de venituri pasibile încasării în bugetul local. Analiza datelor execuţiei bugetare denotă că în anul 2011 veniturile provenite din taxa de piaţă au constituit 783,6 mii lei, sau cu 83,6 mii lei mai mult faţă de datele planificate. Concomitent, evaluarea efectuată de audit în baza datelor prezentate de administraţia pieţei a relevat că pe teritoriul acesteia erau amenajate 258 locuri de vînzare a mărfurilor şi amplasate 293 chioşcuri private de comerţ. Reieşind din mărimea minimă a taxei de piaţă stabilită de Consiliul local, regimul de lucru al pieţei (marţi-duminică) şi din numărul locurilor de comerţ, s-a constatat că pentru un an bugetar veniturile anuale pasibile încasării urmau să constituie circa 2108,2 mii lei. Prin urmare, nu au fost întreprinse acţiuni pentru încasarea a circa 1408,2 mii lei. La fel, în anul 2011, nu au fost încasate integral şi plăţile pentru arenda terenurilor proprietate publică pe care sînt amplasate 89 de chioşcuri, ceea ce a determinat ratarea veniturilor la bugetul orăşenesc în sumă de minimum 16,4 mii lei. Mai mult decît atît, primăria nu a asigurat încheierea contractelor cu proprietarii privind arenda terenului aferent a 158 de chioşcuri. Primăria nu a prezentat auditului probe privind încasarea veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică aferente chioşcurilor, care urmau să constituie 60,5 mii lei, ca motiv invocîndu-se lipsa evidenţei veniturilor respective.

• Au existat rezerve la încasarea veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare pasibile, întru suplimentarea bugetului orăşenesc. În acest context, se relevă că pentru anul 2011 Consiliul orăşenesc Rîşcani a stabilit cota minimă a impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,05%, deşi Codul fiscal permitea autorităţilor locale stabilirea cotei pînă la maximum 0,25%. Prin urmare, Consiliul orăşenesc nu a fost preocupat de majorarea veniturilor la componenta respectivă cu 409,1 mii lei. Nu au fost prezentate auditului justificările de rigoare care au stat la baza stabilirii cotei minime.

• Misiunea de audit a constatat că primarul or.Rîşcani nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile stipulate în art.29 alin.(1) lit.t) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, fapt ce a determinat estimarea incorectă şi neîncasarea integrală a veniturilor din taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale şi/sau de prestări de servicii, precum şi din taxa pentru patenta de întreprinzător. Astfel, neregulile care existau în cadrul primăriei, discrepanţele dintre numărul agenţilor economici care desfăşoară activitate de comerţ sau de deservire socială şi al celor care figurau în informaţia IFS pe raionul Rîşcani au determinat auditul, în comun cu specialiştii din cadrul IFS pe raionul Rîşcani şi ai primăriei, să efectueze, cu ieşirea la faţa locului, a unor verificări la unităţile comerciale şi/sau de prestări de servicii de deservire socială. Verificările efectuate au relevat încălcări, care se exprimă prin următoarele:

√ Din cei 160 de subiecţi verificaţi (care prestau servicii sau comercializau mărfuri), 19 subiecţi activau în lipsa autorizaţiilor (coordonări) pentru amplasarea unităţilor comerciale şi/sau de prestări de servicii. Prin urmare, aceştia n-au achitat taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale în sumă de minimum 37,8 mii lei.

√ În timpul efectuării verificărilor în teren, angajatul primăriei, responsabil de activitatea dată, şi-a permis să întocmească o autorizaţie neveridică. Auditul, constatînd în acţiunile acestuia suspiciuni de fraudă, a înaintat materialele în adresa organelor de drept. Totodată, în perioada auditată, 2 subiecţi ai impunerii au achitat taxa locală în sumă totală de 10,8 mii lei, din care 5,4 mii lei – de către beneficiarul autorizaţiei eliberate cu suspiciuni de fraudă.

√ Potrivit cadrului legal¹⁶, s-au stabilit mai multe criterii pentru impozitarea subiecţilor cu taxa de amplasare a unităţilor comerciale şi/sau de prestări de servicii, şi anume: suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ, amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi tipul serviciilor prestate. Contrar criteriilor de impozitare reglementate de Codul fiscal, Consiliul local, prin decizia sa¹⁷, a stabilit taxa respectivă pentru 3 grupe principale: unităţi de comerţ de pe teritoriul administrat; unităţi de comerţ din piaţă; unităţi de comerţ identificate separat. Prin urmare, autoritatea locală nu a elaborat criterii transparente privind stabilirea taxei pentru amplasarea unităţilor comerciale şi/sau de prestări de servicii, ceea ce permite stabilirea acesteia la discreţia factorilor de decizie.

________________

¹⁶ Lit.e) din Anexa la Titlul VII “Taxele locale” din Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 “Codul fiscal”.

¹⁷ Nr.03/01 din 28.12.2010.

√ Pentru a verifica dacă activitatea de antreprenoriat este desfăşurată regulamentar, pe parcursul auditului au fost efectuate verificări selective în teren, în comun cu reprezentanţii primăriei şi ai IFS pe raionul Rîşcani. Urmare verificărilor, s-au constatat următoarele:

- Din 84 de subiecţi vizitaţi, 7 persoane fizice practicau activitate economică în localuri amenajate, în lipsa patentei de întreprinzător, dintre care 3 persoane prestau servicii de frizerie, iar o persoană – servicii de reparaţie a încălţămintei. Conform estimărilor auditului şi potrivit art.4 alin.(5) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998¹⁸, persoanele respective, pentru o perioadă fiscală, urmau să achite la bugetul public naţional 56,3 mii lei, inclusiv: taxa pentru patenta de întreprinzător, achitată la bugetul local – 6,3 mii lei; contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 30,6 mii lei, şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 19,4 mii lei.

________________

¹⁸ Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 “Cu privire la patenta de întreprinzător” (cu modificările ulterioare).

- S-au identificat 18 cazuri cînd persoanele fizice comercializau mărfuri şi prestau servicii în piaţa centrală şi pe teritoriul administrat de primărie, fără a fi înregistraţi ca contribuabili. De menţionat că activităţile desfăşurate de către aceştia cădeau sub incidenţa Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, însă lipsa controlului din partea primăriei şi a IFS pe raionul Rîşcani a permis acestora să desfăşoare activitate ilegală. Potrivit legii menţionate, activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub diferite forme organizatorico-juridice (cea mai simplă – de întreprindere individuală). În acest context, pentru perioada anului 2011, persoanele respective urmau să achite la bugetul public naţional 160,6 mii lei, inclusiv: taxa pentru amenajarea teritoriului – 1,4 mii lei; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări de servicii – 37,8 mii lei; contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 74,2 mii lei, şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 47,1 mii lei.

• Necesită îmbunătăţire mecanismul de monitorizare a amplasării obiectelor de publicitate. Ca rezultat al nerespectării normelor regulamentare şi lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern, primăria or.Rîşcani nu a organizat o monitorizare conformă a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară şi nu a estimat corect veniturile de la taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), ceea ce a generat diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale bugetului local. În urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată în comun cu responsabilii respectivi de la primărie şi IFS pe raionul Rîşcani (cu ieşirea la faţa locului), s-a constatat că, în contradicţie cu Legea cu privire la publicitate¹⁹ şi cu Codul fiscal, 9 subiecţi ai impunerii au amplasat pe străzile oraşului publicitate exterioară în lipsa autorizării corespunzătoare. Concomitent, aceştia nu erau înregistraţi regulamentar la primărie, fapt ce a determinat necalcularea şi achitarea taxei respective, care pentru anul 2011 urma să constituie 10,0 mii lei. Totodată, autorităţile administraţiei publice din teritoriu nu au întreprins măsurile de rigoare conform art.364 din Codul contravenţional²⁰, care prevede sancţionarea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate.

________________

¹⁹ Legea cu privire la publicitate nr.1227-XIII din 27.06.1997 ( cu modificările şi completările ulterioare).

²⁰ Legea nr.218-XVI din 24.10.2008 “Codul contravenţional al Republicii Moldova” (cu modificările şi completările ulterioare).

Recomandări:

3. Consiliul orăşenesc Rîşcani, în comun cu primăria or.Rîşcani, să asigure:

3.1. conlucrarea cu IFS pe raionul Rîşcani, alte organe abilitate de drept privind stabilirea tuturor subiecţilor din teritoriul administrat care desfăşoară activitate ilegală de antreprenoriat în vederea extinderii bazei fiscale şi colectarea tuturor veniturilor cuvenite bugetului local;

3.2. executarea întocmai a obligaţiunilor atribuite la eliberarea conformă a autorizaţiilor de amplasare a obiectelor comerciale şi/sau de prestări de servicii de deservire socială, cu asigurarea prognozării corecte şi acumulării integrale a veniturilor respective din această sursă;

3.3. monitorizarea corespunzătoare a amplasării publicităţii în teritoriul administrat, cu încasarea mijloacelor cuvenite bugetelor locale şi întreprinderea măsurilor faţă de persoanele care nu se conformează legislaţiei în domeniul publicităţii; elaborarea şi implementarea procedurilor de control intern aferente amplasării, monitorizării şi încasării taxelor pentru publicitate;

3.4. contractarea plăţii pentru arenda terenului cu toţi proprietarii de chioşcuri amplasate în piaţa centrală şi încasarea integrală a plăţilor respective.

♦ Ca urmare a gestionării necorespunzătoare de către AAPL a terenurilor proprietate publică este afectat de nereguli şi procesul de colectare a veniturilor proprii din această sursă.

AAPL din raion nu au dat dovadă de responsabilităţile necesare în vederea evaluării şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Astfel, nerespectarea legislaţiei funciare, lipsa unor proceduri ale controlului intern, precum şi exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către angajaţii AAPL au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetele locale (potrivit estimărilor auditului) în sumă totală de circa 2,2 mil.lei.

Auditul relevă necesitatea de îmbunătăţire a managementului la componenta dată, inclusiv prin elaborarea unor reglementări referitor la evidenţa şi urmărirea veniturilor provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor funciare, cît şi evidenţa datoriilor.

Întru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele situaţii:

• Nu au fost administrate în mod regulamentar plăţile pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate. Astfel, în conformitate cu prevederile art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²¹, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectivelor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului (stabilită în mod unilateral de consiliile locale) nu mai mică de 2% şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Astfel, plata specificată urma a fi încasată în termenele fixate de consiliile locale, pentru perioada ulterioară momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare sau de arendă. Însă, în pofida celor menţionate şi neasumîndu-şi responsabilităţile conform prevederilor legale în vederea acumulării veniturilor proprii, 19 primării (din 28) din raion nu au asigurat administrarea conformă a terenurilor proprietate publică şi au admis folosirea terenurilor aferente obiectivelor private cu suprafaţa totală de 206,61 ha fără încasarea plăţilor corespunzătoare. Prin urmare, numai la această categorie de venit, APPL au compromis capacitatea de percepere a veniturilor (estimate de audit) în sumă totală de la 235,2 mii lei pînă la 1176,0 mii lei (vezi datele din Anexa nr.4).

________________

²¹ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (cu modificările şi completările ulterioare).

În afară de cele menţionate, primăria or.Rîşcani a admis diminuarea plăţilor pentru terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă faţă de prevederile contractuale, precum şi aplicarea incorectă a mărimii plăţii pentru arendă (0,5%, în loc de 2,0%), ceea ce a generat ratarea veniturilor în sumă totală de 25,7 mii lei.

• Nu a fost respectat cadrul regulamentar la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, urmare a lipsei controlului din partea unor AAPL de nivelul I din raion, au fost diminuate suprafeţele de terenuri transmise în folosinţă unor arendatori. Totodată, lipsa unor reglementări privind urmărirea şi impunerea plăţilor pentru arendă a determinat neonorarea de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. În consecinţă, în perioada anului 2011, au fost ratate venituri bugetare (estimate de audit) în sumă totală de la 155,0 mii lei pînă la 775,0 mii lei (vezi datele din Anexa nr.4).

De menţionat că 7 primării au aprobat neargumentat venituri bugetare de la arenda terenurilor agricole cu 29,6 mii lei mai puţin faţă de sumele contractate, astfel fiind admisă diminuarea veniturilor care urmau a fi încasate.

• Au fost admise deficienţe şi în procesul de administrare a plăţilor pentru arenda bazinelor acvatice. Ca rezultat al micşorării suprafeţelor bazinelor acvatice indicate în clauzele contractuale, 7 primării nu au planificat şi nu au acumulat venituri de la transmiterea în folosinţă a bazinelor acvatice în sumă totală de 79,1 mii lei (vezi datele din Anexa nr.4), cele mai semnificative sume fiind constatate la: primăria s.Zăicani – 37,3 mii lei; primăria s.Nihoreni – 22,7 mii lei etc.

• Lipsa unui control adecvat în cadrul AAPL din raion a generat administrarea ineficientă a veniturilor din impozitul funciar. În urma confruntării datelor Cadastrului funciar al primăriilor cu datele prezentate la prognozarea şi aprobarea bugetului, s-a constatat un şir de nereguli, exprimate prin micşorarea suprafeţelor, aplicarea incorectă a cotei de impozitare şi a bonităţii solului. Ca rezultat al acestor deficienţe, 17 primării au admis diminuarea veniturilor bugetare la capitolul 114.01-07. “Impozit funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă” cu suma totală de 92,3 mii lei. În context, exemplificăm situaţia constatată la primăria s.Nihoreni, care, la această sursă de venit, a aprobat cu 15,8 mii lei mai puţin faţă de baza de impozitare existentă, cauza fiind neaplicarea corectă a cotei impozitului de 70 lei, faţă de 350 lei, precum şi micşorarea suprafeţei terenurilor cu 20,76 ha (vezi datele din Anexa nr.4).

Recomandări:

4. AAPL din raion²²:

________________

²² Menţionate în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

4.1. să efectueze o inventariere integrală a tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii fiscale şi nefiscale din teritoriul administrat în vederea extinderii bazei fiscale;

4.2. să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectelor privatizate, terenurilor agricole şi terenurilor ocupate pentru bazine acvatice, cu calcularea şi încasarea acestor plăţi, asigurînd, totodată, evidenţa conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor;

4.3. Primăria or.Rîşcani să întreprindă măsuri privind modificarea clauzelor contractuale în ce priveşte plata pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă, stabilită neregulamentar în mărime de 0,5%, cu înaintarea propunerilor, spre aprobare, Consiliului orăşenesc.

♦ AAPL nu au fost preocupate de elaborarea unui mecanism privind încasarea în bugetele locale a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor municipale.

Misiunea de audit denotă că la elaborarea statutelor a 13 întreprinderi municipale, Consiliul raional Rîşcani şi 12 consilii locale²³, ca fondatori ai acestora, nu au asigurat includerea în statutul întreprinderilor a aspectelor privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local, prin ce nu au fost respectate prevederile pct.10 alin.(5) din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994²⁴. Totodată, atît Aparatul preşedintelui raionului, cît şi cele 12 AAPL nu au înaintat către Consiliile respective, pentru adoptare, decizii privind repartizarea în bugetul local a cel puţin 30% din profitul net al întreprinderilor municipale. Drept rezultat, în perioada anilor 2010-2011, bugetul raional şi cel al primăriilor menţionate au ratat venituri în sumă totală de 175,8 mii lei.

________________

²³ Primăriile or.Rîşcani şi or.Costeşti; satelor/comunelor: Branişte; Corlăteni; Duruitoarea Nouă; Horodişte; Nihoreni; Răcăria; Văratic; Malinovscoe; Sturzeni; Zăicani.

²⁴ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (cu modificările şi completările ulterioare).

Recomandări:

5. Aparatul preşedintelui raionului, în comun cu AAPL din raion, să asigure elaborarea şi înaintarea, spre aprobare de către consiliile locale respective, a unor reglementări exhaustive referitor la stabilirea cotei-părţi pentru defalcarea în bugetul local a veniturilor din profitul net al întreprinderilor municipale, obţinut în urma activităţii economico-financiare.

♦ Unele autorităţi publice nu au întreprins măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale.

Atît Aparatul preşedintelui raionului, cît şi unele AAPL nu au asigurat transmiterea conformă în locaţiune a bunurilor domeniului public, astfel ratînd venituri în sumă totală de circa 0,2 mil.lei. Totodată, nu au fost întreprinse măsurile de rigoare privind încasarea integrală a datoriilor acumulate din locaţiune în sumă totală de 0,7 mil.lei, dintre care cu termenul de prescripţie expirat – 0,6 mil.lei. Contrar prevederilor legale, la situaţia din 31.12.2011, creanţele respective nu figurau în datele evidenţei contabile. În acest sens, se exemplifică următoarele situaţii.

√ Pe parcursul anului 2011, Aparatul preşedintelui raionului a transmis în locaţiune încăperi publice la 6 persoane juridice, fără a încheia contracte şi a încasa plata corespunzătoare în sumă totală de 45,3 mii lei. Analogic, şi în perioada anterioară (anii 2009-2010) Aparatul preşedintelui raionului n-a asigurat calcularea şi încasarea plăţilor pentru locaţiune în sumă totală de 83,1 mii lei. Cazuri similare au fost constatate la: primăria or.Rîşcani – în sumă de 21,9 mii lei; primăria or.Costeşti – de 3,9 mii lei; primăria s.Zăicani – de 3,7 mii lei.

√ Preşedintele raionului Rîşcani, în anul 2011, în lipsa deciziei Consiliului raional, a permis Centrului medicilor de familie Rîşcani transmiterea în sublocaţiune a unor încăperi care anterior i-au fost transmise în comodat. Prin urmare, ultimul a încasat plata pentru locaţiune în sumă totală de 29,7 mii lei, deşi aceasta urma a fi încasată la bugetul raional. Concomitent, nu a fost asigurată transparenţa procesului de transmitere în locaţiune a bunurilor domeniului public, fapt ce poate genera ratarea unor venituri suplimentare. Astfel, Aparatul preşedintelui raionului a dat în folosinţă bunurile imobile prin licitaţie publică doar în 4 cazuri (din 25), prin ce nu a respectat art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

De asemenea, unele AAPL nu au asigurat monitorizarea contractelor de arendă, nefiind întreprinse măsurile de rigoare în vederea încasării, inclusiv pe cale judiciară, a creanţelor la plata pentru locaţiune în sumă totală de 631,0 mii lei. În acest context, se exemplifică situaţia constatată la primăria or.Costeşti, care încă în anul 2005 a transmis în locaţiune un imobil proprietate publică unui agent economic. Deşi acesta, pe parcursul anilor 2005-2008, nu şi-a onorat obligaţiile contractuale, neachitînd plata corespunzătoare, în luna mai 2008, primarul a încheiat un alt contract cu agentul economic respectiv (valabil pînă la 18.05.2011). Se relevă că în perioada auditată agentul economic nu mai activa, neachitînd datoriile faţă de primărie în sumă de 442,4 mii lei, care în prezent constituie creanţe cu termenul de prescripţie expirat. Mai mult decît atît, nu a fost prezentat auditului contractul în original, motivul invocat fiind “că a fost luat de ex-primar sub pretextul remiterii procuraturii r-lui Rîşcani”. Ca urmare, primăria nu are temei pentru înaintarea în instanţa de judecată a materialelor respective privind încasarea forţată a datoriei. Un caz similar s-a constatat şi la transmiterea în locaţiune a altei încăperi, nefiind asigurată încasarea plăţii pentru locaţiune în sumă totală de 109,5 mii lei. Prin urmare, bugetul orăşenesc a ratat venituri la componenta mijloacelor speciale în sumă totală de 551,9 mii lei.

Recomandări:

6. Aparatul preşedintelui raionului, primăriile or.Rîşcani, or.Costeşti şi s.Zăicani să asigure încheierea contractelor de locaţiune cu toţi locatarii care utilizează încăperi publice, cu înaintarea acestora spre aprobare Consiliului local; să asigure calcularea şi încasarea plăţilor de locaţiune în conformitate cu cadrul legal în vigoare.

OBIECTIVUL II: S-au conformat UAT cadrului legal regulator, principiilor şi rigorilor bunei gestiuni în procesul planificării şi efectuării cheltuielilor publice?

Urmare a evaluării managementului financiar al executării cheltuielilor din bugetele UAT (de nivelul I şi nivelul II) pentru perioada auditată, prin prisma prevederilor cadrului legal-regulator, s-a constatat că acesta a fost afectat de nereguli şi abateri, neînregistrînd tendinţe de îmbunătăţire. Administrarea ineficientă şi lipsa unui sistem de control intern adecvat în cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion, precum şi nerespectarea actelor legislative şi normative în vigoare au generat încălcări semnificative ale disciplinei financiare la cheltuirea banilor publici, care se exprimă prin următoarele: efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi iraţionale, precum şi utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor bugetare în sumă de 11,6 mil.lei; denaturarea datelor din registrele contabile şi dările de seamă; încălcarea procedurilor la achiziţia mărfurilor şi serviciilor în sumă de 1,2 mil.lei. Există deficienţe şi în procesul de redistribuire UAT de nivelul I a surselor alocate de la bugetul de stat domeniului învăţămîntului, o parte din acestea fiind utilizate în alte scopuri. În acest context, se menţionează necesitatea stringentă şi neîntîrziată a implementării prevederilor Legii privind controlul financiar public intern²⁵, referitor la introducerea sistemului de management financiar şi control la valorificarea banilor publici.

________________

²⁵ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

♦ O parte din sursele alocate de la bugetul de stat domeniului învăţămîntului au fost utilizate în alte scopuri.

În anul 2011, pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetul raional Rîşcani de nivelul II, la compartimentul cheltuieli pentru învăţămîntul public, Ministerul Finanţelor s-a călăuzit de particularităţile specifice reglementate de Notele metodologice din 04.04.2011²⁶. Prin urmare, calculele au fost efectuate reieşind din contingentul statistic al copiilor din raion şi din costul mediu (normativul) asigurat din bugetul de stat pentru întreţinerea unui copil/elev în instituţiile de învăţămînt, inclusiv în cele extraşcolare – 753,1 lei. Astfel, potrivit calculelor, de la bugetul de stat, în scopurile menţionate, au fost alocate 6,9 mil.lei (pentru contigentul de copii – 9123 persoane). Efectiv, la nivel de raion, în acest scop s-au planificat şi s-au aprobat mijloace cu 2,4 mil.lei mai puţin, cauza fiind diminuarea normativului (în baza căruia s-au alocat mijloace instituţiilor de învăţămînt) faţă de cel stabilit de Ministerul Finanţelor. O altă cauză a fost că numărul efectiv al copiilor era cu mult mai mic faţă de cel luat în calcul de minister, astfel formîndu-se o rezervă în sumă de 0,9 mil.lei. Prin urmare, sursele în sumă de 2,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, şi anume: IMSP CMF – 180,0 mii lei, pentru amestecuri lactate, şi 500,0 mii lei – pentru reparaţii; IMSP “Spitalul raional” – 500 mii lei, pentru reparaţii; 40,0 mii lei – pentru recruţi, şi 75,0 mii lei – pentru susţinerea financiară a asociaţiilor obşteşti din raion.

________________

²⁶ Notele metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2011 şi a estimărilor pe anii 2012-2013, remise prin Circulara Ministerului Finanţelor nr.06/2-07 din 04.04.2011.

Recomandări:

9. Preşedintele raionului, în comun cu DGF, să asigure distribuirea surselor destinate domeniului învăţămîntului potrivit normativului asigurat de la bugetul de stat pentru întreţinerea unui copil/elev în instituţiile de învăţămînt, inclusiv în cele extraşcolare; să nu admită utilizarea în alte scopuri a surselor destinate domeniului dat.

♦ Administrarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale este unul dintre cele mai afectate de nereguli domenii.

La acest compartiment, auditul a relevat existenţa unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 5,8 mil.lei şi cheltuieli ineficiente – de 3,4 mil.lei. Totodată, iniţierea unor obiective s-a efectuat fără o fundamentare corespunzătoare, lipsind studiile de fezabilitate şi fundamentarea corespunzătoare a proiectelor. Vulnerabilitatea acestui domeniu este agravată şi de ignorarea de către unii conducători ai instituţiilor bugetare a Legii cu privire la conflictul de interese²⁷.

________________

²⁷ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 “Cu privire la conflictul de interese”.

Întru argumentarea celor menţionate, se exemplifică următoarele.

• În perioada supusă auditului, din contul bugetelor UAT de nivelul II şi de nivelul I au fost utilizate mijloace bugetare pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 15,2 mil.lei, inclusiv din contul Fondului Ecologic Naţional – 2,5 mil.lei, şi din contul FISM – 0,9 mil.lei. În cadrul auditului a fost verificată corectitudinea utilizării mijloacelor în sumă totală de 8,6 mil.lei, sau 48,9% din cheltuielile executate la componenta dată. S-a relevat că AAPL din raion nu au întreprins măsuri privind finisarea celor 3 obiective în curs de execuţie (cu valoarea de 1,4 mil.lei ), pentru care mai sînt necesare circa 3,6 mil.lei.

În acelaşi timp, AAPL nu dispun de fundamentările corespunzătoare şi pentru obiectivele care au fost iniţiate în perioada auditată, reieşind din utilitatea lor pentru necesităţile localităţii şi din posibilitatea finanţării acestora. Contrar prevederilor art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, care stipulează că contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii de buget cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate), conducătorii unor AAPL²⁸ au încheiat contracte de investiţii capitale fără a dispune de surse de finanţare. Astfel, întru executarea lucrărilor de construcţie a gazoductului de presiune înaltă spre satele/comunele: Gălăşeni, Mălăieşti şi Şaptebani, grupul de lucru pentru achiziţii din cadrul primăriei s.Şaptebani a decis angajarea lucrărilor de construcţie, cu încheierea ulterioară a contractului de antrepriză în sumă de 2,4 mil.lei. Dat fiind că primăria nu dispunea de mijloace financiare, aceasta a format datorii faţă de antreprenor. Acest fapt poate afecta exerciţiul bugetar pe anii viitori, deoarece suma angajată constituie mărimea bugetului local anual. La iniţierea acestui obiectiv, atît AAPL de nivelul II, cît şi AAPL de nivelul I nu dispuneau de o fundamentare corespunzătoare a necesităţii iniţierii proiectului dat, ceea ce, în final, a generat cheltuieli ineficiente. Astfel, din lipsa consumatorilor, pînă la momentul actual gazoductul nu este dat în exploatare.

________________

²⁸ Gălăşeni, Mălăieşti şi Şaptebani.

În mod similar, în lipsa unor previziuni şi studii de fezabilitate, inclusiv privind sursele de finanţare, au fost iniţiate lucrările de reparaţie a acoperişului şcolii sportive din or.Rîşcani. Astfel, în lipsa unui proiect de reconstrucţie, pe parcursul anului s-au valorificat doar 380,9 mii lei – pentru astereala din lemn a acoperişului. Din lipsa mijloacelor financiare pentru finalizarea reparaţiei acoperişului (acoperirea cu ardezie), acesta nu a fost finisat, pe parcursul iernii fiind supus condiţiilor climaterice nefavorabile. Situaţia respectivă poate afecta calitatea lucrărilor şi, respectiv, condiţionează utilizarea ineficientă a banilor publici.

Secţia cultură, cu acceptul Consiliului raional Rîşcani, a decis efectuarea lucrărilor capitale pentru dislocarea Şcolii de arte plastice din or.Rîşcani într-un sediu nou, nedispunînd de un proiect integrat, precum şi de sursele financiare necesare pentru asigurarea finisării acestui obiectiv. Astfel, au fost efectuate lucrări de montare a ferestrelor şi reţelelor electrice în sumă de 159,2 mii lei. Din lipsa surselor de finanţare, lucrările au fost suspendate pentru o perioadă nedeterminată, iar şcoala nominalizată continuă să-şi desfăşoare activitatea în sediul vechi, ceea ce denotă ineficienţa mijloacelor valorificate.

Un caz de indisciplină financiară, care a determinat angajarea unor cheltuieli neasigurate financiar, a fost constatat la primăria s.Pîrjota. Astfel, grupul de lucru al primăriei a încheiat contractul pentru efectuarea lucrărilor de construcţie a cazangeriei gimnaziului în sumă totală de 499,0 mii lei, dispunînd de mijloace financiare doar în sumă de 300,0 mii lei.

• În cadrul misiunii de audit au fost constatate cazuri de nerespectare de către unii funcţionari publici a prevederilor legale ce ţin de declararea conflictului de interese la monitorizarea şi recepţionarea lucrărilor. Şeful SCGCD Rîşcani a coordonat şi a vizat devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor de reparaţie executate de unele primării în sumă de 98,8 mii lei, neinformînd organul ierarhic superior despre gradul întîi de rudenie cu fondatorul întreprinderii de la care au fost recepţionate lucrările, astfel încălcînd prevederile art.9 din Legea nr.16 din 15.02.2008²⁹. Prin urmare, în cazul dat n-a fost soluţionat conflictul de interese de către organul ierarhic superior, după cum prevede art.11 din legea menţionată, ceea ce poate afecta eficienţa utilizării mijloacelor publice. Totodată, auditul relevă că primăria s.Zăicani, în luna decembrie a anului 2011, a transferat unui agent economic mijloace financiare în sumă de 49,4 mii lei, efectiv lucrările fiind executate abia în luna martie 2012. Şi primăria s.Pîrjota a transferat agentului economic respectiv suma de 49,4 mii lei, pentru lucrările de construcţie a sistemului de alimentare cu apă, potrivit proceselor-verbale de recepţie, coordonate de SCGCD Rîşcani. Potrivit explicaţiilor primarului s.Pîrjota, agentul economic real a livrat materiale în sumă de 33,0 mii lei, iar suma de 16,4 mii lei a fost transferată pentru lucrările efectiv neexecuate, astfel auditul avînd suspiciuni de fraudă la efectuarea lucrărilor respective.

________________

²⁹ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 “Cu privire la conflictul de interese”.

• Unele AAPL din raion, precum şi unele subdiviziuni ale Consiliului raional nu au respectat exigenţele privind asigurarea calităţii în construcţii. Astfel, ignorînd prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996³⁰, potrivit cărora lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor, unele entităţi au contractat lucrări de investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 4,1 mil.lei³¹ în lipsa proiectelor elaborate şi verificate în modul stabilit. Deficienţa respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, precum şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.

________________

³⁰ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii”.

³¹ Secţia cultură Rîşcani, DGÎTS Rîşcani şi primăriile: or.Rîşcani, satelor/comunelor Recea, Costeşti, Gălăşeni, Văratic.

• Unele AAPL, precum şi subdiviziunile Consiliului raional Rîşcani nu au efectuat o monitorizare eficientă a executării lucrărilor de reparaţii capitale, ca rezultat achitînd lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 174,5 mii lei, care real nu au fost executate, astfel existînd suspiciuni de fraudă la utilizarea banilor publici.

√ Pe parcursul auditului, echipa de audit, în comun cu specialiştii în domeniu din cadrul entităţilor auditate, au verificat lucrările real executate, confruntîndu-le cu cele indicate în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate şi achitate. Urmare a verificărilor, s-au depistat cazuri de executare neintegrală a lucrărilor de către agenţii economici. În acest context, se exemplifică următoarele entităţi: primăria or.Costeşti – s-au achitat integral lucrările de reconstrucţie a sistemului de încălzire la Liceul din or.Costeşti, efectiv nefiind executate lucrări în sumă de 45,3 mii lei; primăria s.Corlăteni – 3,1 mii lei (lucrările de amenajare a terenului la Liceul teoretic din s.Corlăteni); Comisariatul de poliţie Rîşcani – 2,6 mii lei (lucrările de schimbare a tîmplăriei la clădirea administrativă); Secţia cultură Rîşcani – 29,6 mii lei (lucrările de montare a ferestrelor şi lucrările de montare a reţelelor electrice la Şcoala de arte plastice din or.Rîşcani); DGÎTS Rîşcani – 68,5 mii lei (inclusiv 54,1 mii lei – lucrările de reparaţie a acoperişului Şcolii sportive din or.Rîşcani, şi 14,4 mii lei – lucrările de reparaţie a Taberei de odihnă “Vulturaş” din s.Şaptebani); primăria s.Gălăşeni – 3,3 mii lei (lucrările de reparaţie a acoperişului Casei de cultură din s.Gălăşeni); primăria or.Rîşcani – 7,1 mii lei (lucrările de reparaţie a edificiilor sociale); primăria s.Văratic – 7,9 mii lei (lucrările de reparaţie a acoperişului Grădiniţei de copii din s.Văratic); primăria s.Zăicani – 7,1 mii lei (lucrările de reparaţie capitală la Casa de cultură din s.Zăicani). Totodată, şi primăria s.Nihoreni a acceptat procesele-verbale de recepţie a lucrărilor de gazificare a cazangeriei liceului din sat, în care a fost inclus utilajul cu valoarea de 15,2 mii lei, care efectiv nu a fost instalat, păstrîndu-se la depozit. Factorii responsabili de lucrările respective nu au putut argumenta utilitatea utilajului.

• S-au constatat cazuri de acceptare de către persoanele responsabile a proceselor-verbale neveridice privind recepţia lucrărilor care efectiv nu erau executate. Totodată, potrivit acestora, mijloacele financiare au fost transferate integral antreprenorilor. Situaţia dată atestă iresponsabilitatea persoanelor implicate în acest proces, precum şi poate condiţiona neîndeplinirea lucrărilor de reparaţie. Astfel, Aparatul preşedintelui raionului a acceptat spre achitare procesele-verbale de recepţie a lucrărilor de reparaţie a drumului în sumă totală de 250,0 mii lei, pe cînd auditul a constatat că lucrările la acest obiectiv încă se desfăşurau. Cele menţionate denotă că procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate erau întocmite formal, antreprenorului fiindu-i achitate în avans mijloace bugetare în sumă totală de 250,0 mii lei. Mai mult decît atît, verificările auditului relevă executarea necalitativă a lucrărilor de reparaţie a drumului, deoarece pe unele porţiuni lipsea materialul din piatră spartă (neregulă care a fost omisă pe parcursul auditului), ceea ce denotă ineficienţa cheltuielilor legate de lucrările menţionate.

Un caz similar a fost constatat şi la primăria s.Pîrjota, la execuţia lucrărilor de construcţie a cazangeriei şi sistemului de încălzire la gimnaziul din localitate. Deşi primăria, în luna decembrie 2011, a recepţionat, conform proceselor-verbale, lucrările executate în sumă de 300,0 mii lei şi a transferat mijloacele financiare antreprenorului la sfîrşitul anului, situaţia respectivă nu corespunde realităţii, deoarece verificările auditului au relevat că în luna aprilie 2012 lucrările în sumă de 220,0 mii lei nu erau executate. Conform explicaţiei primarului s.Pîrjota, procesele-verbale au fost semnate la sfîrşitul anului pentru a beneficia de alocaţii de la bugetul raional, iar lucrările nu au fost executate din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile.

• Primăria s.Şaptebani a reflectat eronat în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate valoarea utilajului în sumă de 330,5 mii lei la lucrările de construcţie a gazoductului de presiune înaltă spre satele/comunele Gălăşeni, Mălăieşti şi Şaptebani din r-nul Rîşcani. Astfel, auditul a constatat că utilajul respectiv nu a fost instalat de către antreprenorul S.A. “Promtehgaz”, aflîndu-se depozitat la agentul economic.

• În cadrul auditului au fost constatate deficienţe ce ţin de executarea contractelor încheiate privind efectuarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale. În acest context, se menţionează că Aparatul preşedintelui raionului şi unele AAPL au recepţionat lucrări de reparaţie în sumă totală de 2406,7 mii lei cu unele abateri de la prevederile contractuale (în unele cazuri, volumele au fost majorate, iar în altele – micşorate, sau executate alte lucrări faţă de devizul local), astfel nerespectîndu-se prevederile art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007³². Cazuri analogice au fost constatate la următoarele entităţi: Consiliul raional Rîşcani – în sumă de 250,0 mii lei; DGÎTS – în sumă de 498,9 mii lei; primăria s.Nihoreni – în sumă de 462,6 mii lei; primăria com.Recea – în sumă de 895,2 mii lei, şi la primăria s.Văratic – în sumă de 300,0 mii lei. Această iregularitate poate afecta calitatea lucrărilor de reparaţie efectuate şi eficienţa banilor publici.

________________

³² Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

• De asemenea, s-a constatat că primăria s.Şaptebani nu a asigurat calitatea lucrărilor de reparaţie a acoperişului grădiniţei din localitate, conform contractului nr.17 din 19.04.2011, în sumă de 99,4 mii lei, deoarece materialele de construcţie au fost procurate, iar lucrările s-au efectuat de către persoane fizice nelicenţiate în acest domeniu.

√ Primăria or.Rîşcani, la efectuarea lucrărilor de construcţii în sumă totală de 477,1 mii lei, nu a asigurat verificarea calităţii lucrărilor executate de către un responsabil tehnic atestat sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, prin ce nu au fost respectate prevederile pct.2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.936 din 16.08.2006³³. Neregulile menţionate pot afecta calitatea lucrărilor de construcţii executate.

________________

³³ Regulamentul privind expertiza tehnică în construcţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.936 din 16.08.2006 (cu modificările ulterioare).

Recomandări:

10. Preşedintele raionului:

10.1. să demareze o investigare din oficiu privind conflictul de interese la coordonarea şi vizarea devizelor locale şi proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor de reparaţie de către şeful SCGCD Rîşcani, în cazurile cînd lucrările s-au executat de către agentul economic, la care în calitate de fondator şi administrator figurau rudele de gradul întîi ale acestuia, cu adoptarea deciziei prevăzute de legislaţie;

10.2. să examineze neregulile în domeniul vizat, cu elaborarea şi adoptarea unor proceduri ale sistemului de control intern, menite să asigure buna gestiune a banului public, precum şi să întreprindă măsuri privind restituirea sumei de 174,5 mii lei, achitată pentru lucrările de reparaţii capitale neexecutate;

10.3. în comun cu AAPL de nivelul I, să asigure elaborarea unei programe investiţionale, inclusiv a studiilor de fezabilitate, cu identificarea surselor de finanţare a obiectivelor nefinalizate, precum şi a celor iniţiate, şi evaluarea utilităţii acestora în perspectivă;

10.4. în comun cu Direcţia Dezvoltare Comunitară, să asigure excluderea pe viitor a cazurilor de executare a lucrărilor de construcţie din contul mijloacelor publice, în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, verificată şi expertizată potrivit prevederilor legale, precum şi excluderea cazurilor de neverificare a lucrărilor capitale de către responsabilii tehnici.

♦ Unele AAPL au efectuat cheltuieli neîntemeiate pentru întocmirea documentaţiei de proiect în sumă totală de 202,5 mii lei.

Verificările privind corectitudinea executării cheltuielilor pentru întocmirea documentaţiei de proiect, precum şi înregistrarea lor în evidenţa contabilă au relevat efectuarea unor cheltuieli în perioada anului 2007, pe care auditul le consideră ca fiind executate cu suspiciuni de fraudă. Astfel, în perioada dată, primăriile s.Văratic şi s.Horodişte, în comun cu Cooperativa de producţie “Sanacon”, au semnat un contract tripartit, în temeiul căruia ultima urma să execute lucrări de proiectare a reţelelor de aprovizionare cu gaz natural de tensiune înaltă. Deşi primăriile respective au semnat actul de primire-predare a documentaţiei de proiect, facturile corespunzătoare, precum şi au achitat integral antreprenorului costul lucrărilor în sumă de 152,0 mii lei, s-a constatat că efectiv lucrările respective nu au fost executate. Totodată, mijloacele respective au fost trecute la cheltuielile primăriilor, acestea neîntreprinzînd măsurile de rigoare, inclusiv prin intermediul instanţelor judecătoreşti, privind restituirea sumei de 152,0 mii lei. Un caz similar a fost constatat la primăria s.Duruitoarea Nouă, în sumă de 50,0 mii lei. Prin acţiunile factorilor de decizie din cadrul primăriilor menţionate, bugetele locale au fost prejudiciate cu suma totală de 202,0 mii lei. De asemenea, se relevă lipsa de responsabilitate din partea şefului SCGCD, care este responsabil de monitorizarea lucrărilor respective.

Recomandări:

11. Consiliile locale şi primăriile s.Văratic, s.Horodişte şi s.Duruitoarea Nouă să întreprindă măsuri privind restituirea mijloacelor achitate integral pentru lucrările de proiectare nefinalizate.

12. Consiliul raional şi preşedintele raionului Rîşcani să ţină la control şi să asigure primirea proiectelor reţelelor de aprovizionare cu gaz natural de tensiune înaltă pe traseul Văratic-Horodişte-Duruitoarea Nouă.

• Autorităţile contractante nu au dat dovadă de responsabilitate la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, auditul identificînd cazuri de desfăşurare formală a procedurilor de achiziţii, alte deficienţe şi încălcări ale legislaţiei la compartimentul dat, ceea ce afectează eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor publice pentru procurarea bunurilor şi serviciilor.

Astfel:

• Aparatul preşedintelui raionului şi unele AAPL din raion au ignorat procedura legală de achiziţii publice şi au admis cazuri de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor cu desfăşurarea unor proceduri formale, fapt ce determină, în unele cazuri, concurenţa neloială pentru participanţi. Cele menţionate atestă iresponsabilitatea factorilor de decizie implicaţi în acest proces, precum şi nerespectarea principiului transparenţei achiziţiilor publice.

În cadrul misiunii de audit au fost constatate 2 cazuri de efectuare formală a procedurii de achiziţie publică pentru lucrările de investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 622,8 mii lei. Astfel, grupurile de lucru pentru achiziţii de la primăriile s.Nihoreni şi s.Zăicani au organizat procedura de achiziţionare a investiţiilor şi reparaţiilor capitale în sumă de 462,8 mii lei şi, respectiv, de 60,0 mii lei după executarea lucrărilor de către agenţii economici. Un caz similar a fost constatat şi la Aparatul preşedintelui raionului, la achiziţionarea serviciilor de întreţinere a drumurilor locale pe timp de iarnă, în valoare totală de 100,0 mii lei.

• Contrar prevederilor art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, grupul de lucru pentru achiziţii al primăriei s.Şaptebani, la încheierea contractului, nu a solicitat de la antreprenor garanţia bancară pentru buna execuţie a lucrărilor în sumă totală de 120,6 mii lei, ceea ce constituie un impediment în disciplinarea antreprenorului privind executarea calitativă a lucrărilor. Cazuri similare au fost admise de Consiliul raional (la achiziţionarea resurselor energetice – cărbuni) – în sumă totală de 109,2 mii lei, şi de primăria or.Rîşcani (la achiziţionarea produselor alimentare) – în sumă de 79,8 mii lei. La fel, cu nerespectarea cadrului legal, în procesul de iniţiere a achiziţiei, grupurile de lucru din cadrul Aparatului preşedintelui raionului şi al primăriei s.Şaptebani nu au solicitat agenţilor economici cîştigători garanţia pentru oferta depusă în sumă de 21,9 mii lei şi, respectiv, de 61,5 mii lei.

• Grupul de lucru pentru achiziţii al primăriei or.Costeşti, precum şi cel al DGÎTS nu au respectat prevederile art.24 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.221-XVI din 19.10.2007³⁴, care stabilesc certificarea obligatorie sanitar-veterinară la comercializarea produselor şi subproduselor de origine animală destinate consumului uman. Astfel, ambele grupuri de lucru nu au monitorizat suficient achiziţiile produselor alimentare pentru copii, fiind admisă procurarea de la persoane fizice a 4,0 tone de lapte în sumă totală de 20,1 mii lei (pentru Grădiniţa din or.Costeşti) şi a 1,6 tone de carne de porc în sumă totală de 108,9 mii lei (pentru Şcoala auxiliară din or.Costeşti) fără certificarea sanitar-veterinară respectivă, în aşa mod expunînd riscului sănătatea copiilor.

________________

³⁴ Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 “Privind activitatea sanitar-veterinară” (cu modificările şi completările ulterioare).

La contractarea produselor alimentare, pe parcursul anului 2011, în sumă de 120,0 mii lei, grupul de lucru al SASPF nu a respectat procedurile de achiziţii publice, şi anume: transparenţa achiziţiilor, asigurarea concurenţei şi combaterea concurenţei neloiale. În acest context, se menţionează neînregistrarea în modul corespunzător a invitaţiilor de participare la concurs a operatorilor economici, precum şi a ofertelor prezentate de către aceştia, prin ce nu s-au respectat pct.10 şi pct.29 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008³⁵.

________________

³⁵ Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Lipsa monitorizării din partea grupurilor de lucru ale Aparatului preşedintelui raionului şi SASPF asupra executării contractelor de achiziţii publice a permis unor agenţi economici să livreze unele produse la preţuri majorate faţă de cele contractate sau necontractate în sumă totală de 12,2 mii lei.

• Grupurile de lucru pentru achiziţii ale Aparatului preşedintelui raionului, DGÎTS şi Secţiei cultură au ignorat prevederile pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008³⁶, care prevede că contractul de achiziţie publică de valoare mică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an. Ca rezultat, pe parcursul anului 2011, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţii publice de valoare mică pentru acelaşi tip de marfă.

________________

³⁶ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

• Multiple nereguli la achiziţia publică de mică valoare au fost constatate la primăria or.Rîşcani. Astfel:

- nu s-a specificat marfa sau serviciile contractate în sumă totală de 126,0 mii lei. Mai mult decît atît, lipsesc justificările la deciziile adoptate privind selectarea agenţilor economici cîştigători, fapt ce poate determina ineficienţa utilizării mijloacelor bugetare;

- lgnorîndu-se prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, a fost divizată achiziţia publică prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altei proceduri decît cea care urma a fi efectuată potrivit prezentei legi, în sumă totală de 288,4 mii lei (40 de contracte);

- au fost procurate mărfuri şi servicii în sumă totală de 71,8 mii lei (5 contracte de achiziţie publică de mică valoare şi prin cererea ofertelor de preţuri) în alte scopuri decît cele planificate (pentru organizarea alegerilor locale – în sumă de 13,0 mii lei; pentru reparaţia camionului ce aparţine întreprinderii municipale – în sumă de 10,0 mii lei etc.).

La achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, majoritatea entităţilor verificate nu au respectat un şir de reguli procedurale, ceea ce afectează transparenţa domeniului dat, şi anume:

- nu au fost stabilite expres funcţiile fiecărui membru al grupului de lucru în parte, necesare pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice;

- nu s-au elaborat planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice;

- nu se asigură de către autorităţile contractante integritatea dosarelor achiziţiilor publice, existînd posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin;

- nu au fost perfectate şi transmise invitaţiile de participare la un număr cît mai mare de operatori economici, încît să fie obţinute cel puţin trei oferte, potrivit cerinţelor prestabilite;

- atitudinea necorespunzătoare la exercitarea atribuţiilor de către membrii grupurilor de lucru a determinat neprezentarea către Agenţia Achiziţii Publice a dărilor de seamă privind achiziţiile publice desfăşurate.

Recomandări:

13. Preşedintele raionului să asigure desfăşurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional şi al AAPL de nivelul I, concomitent fiindu-le acordat suportul metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, inclusiv la descrierea proceselor aferente acestora.

14. AAPL din raion³⁷:

________________

³⁷ DGÎTS, Aparatul preşedintelui raionului, SASPF şi primăriile satelor/comunelor: Nihoreni, Zăicani, Şaptebani, Costeşti, or.Rîşcani.

14.1. să respecte procedurile de achiziţii publice, cu stabilirea responsabilităţilor clare pentru fiecare membru al grupului de lucru pentru achiziţii, asigurarea integrităţii dosarelor achiziţiilor publice, instituirea sistemului de control intern în vederea monitorizării executării contractelor de achiziţii, pentru neadmiterea efectuării cheltuielilor neîntemeiate;

14.2. să asigure respectarea exigenţelor privind certificarea sanitar-veterinară a produselor pentru alimentarea copiilor, în vederea excluderii riscului de îmbolnăvire.

♦ Nu a fost respectat cadrul regulator la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii, fiind necesară sporirea responsabilităţii la compartimentul dat atît a executorilor principali de buget, cît şi a celor secundari.

În pofida faptului că atît Curtea de Conturi, cît şi alte organe cu atribuţii de control financiar au menţionat de nenumărate ori despre încălcarea de către AAPL a prevederilor cadrului regulator la acordarea diferitor premii, sporuri funcţionarilor publici şi altor categorii de angajaţi, aceste nereguli se mai atestă. Per ansamblu, suma plăţilor achitate neregulamentar diferitor categorii de angajaţi din cadrul AAPL din raion este nesemnificativă, comparativ cu mijloacele publice utilizate pentru retribuirea muncii, dar este important de menţionat că unele entităţi, an de an, admit aceleaşi deficienţe. Concomitent, auditul relevă iresponsabilitatea factorilor de decizie ai AAPL la acordarea diferitor plăţi stimulatorii, achitarea plăţilor salariale prin cumul, fără a fi argumentat volumul de lucru efectiv efectuat. La fel, auditul relevă existenţa suspiciunilor de fraudă la utilizarea mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii. Situaţia dată urmează a fi analizată de toţi conducătorii instituţiilor bugetare şi cu desăvîrşire va fi exclusă pe viitor.

• Auditul exemplifică următoarele cazuri de retribuire neregulamentară:

√ În anul 2011, în baza dispoziţiei preşedintelui raionului, unor angajaţi din cadrul Aparatului preşedintelui raionului li s-a acordat sporul pentru intensitatea muncii fără a se ţine cont de prevederile art.30 alin.(3) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005³⁸, conform cărora mărimea concretă a suplimentelor se stabileşte pornindu-se de la volumul real de lucrări executate, în cuantum nu mai mic decît 50% şi nu mai mare decît 100% din salariul funcţiei (salariul tarifar) pentru funcţia cumulată a lucrătorului absent. Ca rezultat, la 6 angajaţi din Aparatul preşedintelui raionului li s-a calculat sporul pentru intensitatea muncii fără indicarea şi argumentarea volumului real de lucrări executate, astfel admiţîndu-se cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 16,2 mii lei. Analogic, în baza ordinelor şefului DGF, la 13 angajaţi au fost acordate suplimente lunare la salariu pentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră, înaltă competenţă profesională şi intensitatea muncii, fără argumentarea conformă a acestora, astfel fiind efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 51,0 mii lei, din care 11,1 mii lei – suplimentele şefului DGF, acordate în baza ordinului personal, dar nu conform ordinului conducătorului ierarhic superior (preşedintelui raionului), după cum prevăd actele normative în vigoare.

________________

³⁸ Legea RM nr.355-XVI din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare).

√ Contrar prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.863 din 01.08.2006³⁹ (pct.1 şi pct.5) şi prevederilor Legii nr.245-XVI din 27.11.2008⁴⁰, unor angajaţi din cadrul Aparatului preşedintelui raionului le-au fost stabilite şi achitate neregulamentar sporuri pentru acces permanent la secretul de stat în sumă totală de 13,3 mii lei.

________________

³⁹ Hotărîrea Guvernului nr.863 din 01.08.2006 “Cu privire la stabilirea pentru funcţionarii publici a sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁴⁰ Legea cu privire la secretul de stat nr.245-XVI din 27.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

√ La Aparatul preşedintelui raionului, deşi pe tot parcursul anului 2011 doi angajaţi au fost tabelaţi cu 8 ore/zi, contabilitatea le-a calculat acestora salariul pentru 12 ore (1,5 salariu), în lipsa argumentelor/probelor respective de confirmare a executării de către aceştia a unor activităţi adiţionale, astfel fiind efectuate cheltuieli neîntemeiate în sumă totală de 8,8 mii lei. Preşedintele raionului, ignorînd Decizia Consiliului raional (nr.07/01 din 09.12.2010), a admis angajarea personalului în cadrul Aparatului preşedintelui raionului cu depăşirea numărului-limită aprobat (cu 0,5 unitate de personal), ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 10,0 mii lei. Tot la autoritatea publică locală respectivă s-a constatat remunerarea unui angajat care a beneficiat de plata indemnizaţiei de concediu în paralel cu salariul calculat şi achitat pe perioada respectivă, astfel fiind suportate cheltuieli neîntemeiate în sumă de 3,2 mii lei.

√ Nu au fost respectate prevederile legale⁴¹ la calcularea şi achitarea către secretarul Consiliului raional a indemnizaţiei unice în legătură cu pensionarea, ca urmare, în loc de 4,5 mii lei, acestuia i s-au calculat şi achitat 9,0 mii lei, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 4,5 mii lei.

________________

⁴¹ Art.42 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (cu modificările şi completările ulterioare).

√ Acordarea premiului unic primarului com.Răcăria s-a efectuat (în baza deciziei Consiliului local) cu nerespectarea pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁴², potrivit căruia mărimea maximă a premiilor curente pentru conducători nu poate depăşi 50% din salariul de bază lunar. Astfel, cu depăşirea limitei stabilite, a fost calculat şi achitat neregulamentar premiul în sumă de 4,5 mii lei.

________________

⁴² Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (cu modificările şi completările ulterioare).

√ Primăria or.Rîşcani, fără temei juridic, a inclus în statele sale de personal 8 unităţi, care de fapt au activat în cadrul pieţei centrale. Situaţia respectivă s-a înregistrat pe parcursul mai multor ani, persoanele fiind remunerate din contul alocaţiilor bugetare planificate pentru retribuirea muncii. În aşa mod, pe parcursul anului 2011, în aceste scopuri s-au utilizat mijloace bugetare în sumă totală de 109,8 mii lei. De menţionat că condiţiile de salarizare pentru unităţile de personal respective au fost stabilite la discreţia primarului, fără a se ţine cont de cadrul legal, care prevede retribuirea muncii în sectorul bugetar şi cel real pentru personalul menţionat⁴³. Astfel, directorul pieţei a primit salariul fix în mărime de 2700 lei, lucrătorii tehnici – 1100 lei, iar controlorii pieţei – diferenţiat, în dependenţă de taxa de piaţă încasată etc., în rezultat fiind utilizate neregulamentar mijloace bugetare în sumă totală de 67,9 mii lei.

________________

⁴³ Art.11-14 din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002 şi pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” (cu modificările şi completările ulterioare).

• În cadrul AAPL nu se respectă procedura legală privind cumularea funcţiilor de către unii funcţionari publici, alte categorii de angajaţi, totodată lipsind argumentările privind volumul lucrului efectiv executat de persoanele respective. Astfel:

√ În anul 2011, primăria or.Rîşcani, dispunînd de 2 unităţi vacante, a admis stabilirea muncii prin cumul: juristului – 0,5 unităţi din funcţia de arhitect; specialistului în problemele recrutării şi încorporării, precum şi specialistului pentru reglementarea regimului funciar – respectiv, 0,20 unităţi şi 0,30 unităţi din funcţia de specialist în construcţii, gospodăria comunală şi drumuri, calculele şi plăţile respective efectuîndu-se în lipsa probelor corespunzătoare privind lucrul efectuat pentru unităţile cumulate, în sumă totală de 35,4 mii lei (inclusiv plăţile ce derivă din ele în sumă de 7,4 mii lei).

√ La fel, în baza ordinelor şefului DGF, emise încă în anul 2006⁴⁴, în anul 2011, la 3 angajaţi din cadrul DGF li s-au calculat şi achitat suplimente în mărime de 50% pentru cumularea funcţiei temporar vacante (din contul salariului a 2 funcţii vacante în ultimii 5 ani (2006-2011): specialist principal pentru prognozarea şi administrarea veniturilor şi specialist coordonator pentru rapoarte şi analiză în sistemul bugetar), în sumă totală de 11,9 mii lei, inclusiv plăţile ce derivă din ele. De menţionat că neîntreprinderea măsurilor în vederea completării unităţilor menţionate a influenţat negativ asupra prognozării şi planificării procesului bugetar. Totodată, plăţile achitate neregulamentar la DGF au condiţionat majorarea ajutoarelor materiale acordate, premiilor, indemnizaţiilor de concediu, ceea ce a cauzat efectuarea plăţilor neîntemeiate în sumă totală de 16,6 mii lei.

________________

⁴⁴ Ordinele şefului DGF cu privire la atribuirea unor funcţii suplimentare (nr.24/p din 01.12.2006; nr.17/p din 29.09.2006;nr.5/p din 06.03.2006).

√ Au fost constatate cazuri de nerespectare a pct.4 din Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009⁴⁵, care prevede că munca prin cumul poate fi desfăşurată de funcţionarii publici în cadrul diferitelor persoane juridice, inclusiv întreprinderi municipale, a căror activitate nu este controlată, subordonată autorităţii publice în care este angajat. Astfel, în baza dispoziţiei preşedintelui raionului, managerului-şef al Î.M. “BPPSA” i-a fost stabilită plata pentru îndeplinirea (temporară) a obligaţiilor de muncă ale arhitectului-şef al raionului în mărime de 70% din salariul tarifar, cu toate că activitatea întreprinderii menţionate ţine de competenţa autorităţii publice în care este angajat. De menţionat că retribuirea muncii pentru funcţia de arhitect-şef a fost efectuată în lipsa dosarului personal şi a fişei postului pentru funcţia respectivă, fără a fi solicitate documentele respective privind studiile, vechimea în muncă, copia buletinului de identitate etc., ceea ce a dus la calcularea salariului în mărime de 100% din salariul tarifar, pe cînd în lipsa studiilor superioare acesta urma a fi calculat reieşind din 85% din salariul tarifar. Totodată, în ambele locuri de muncă a persoanei menţionate a fost înregistrat un orar complet de lucru (8 ore). Ca urmare a celor menţionate, pentru remunerarea unităţii de personal respective, din bugetul local au fost efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 15,6 mii lei.

________________

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009).

√ În alt caz, juristul din cadrul IFS pe raionul Rîşcani, în paralel cu funcţia de bază, activa prin cumul (4 ore/zi) şi la DGF, în ambele locuri fiind înregistrat cu un orar complet de lucru. De menţionat că DGF nu a respectat procedura de angajare a specialistului principal în problemele juridice. Astfel, DGF, deşi dispunea de o unitate de jurist, ignorînd prevederile art.28 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008⁴⁶ şi neorganizînd concurs pentru ocuparea funcţiei vacante, a angajat persoana sus-menţionată în funcţia respectivă prin cumul, cu remunerarea în mărime de 0,5 salariu (ordinul şefului DGF nr.01/p din 17.01.2011). Ca urmare, cheltuielile neregulamentare suportate de DGF au constituit 10,3 mii lei.

________________

⁴⁶ Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (cu modificările şi completările ulterioare).

√ În urma confruntării datelor din sistemul informaţional al IFS pe raionul Rîşcani cu datele primăriei com.Alexăndreşti, s-a constatat că directorul Gimnaziului din com.Cucuieţii Vechi (din componenţa acestei primării), în paralel cu funcţia de director şi cea de profesor (9 ore/săptămînal), este angajat cu un salariu deplin în funcţia de şef al Punctului de schimb şi colectare a materiei prime din s.Gălăşeni al S.A. “Floarea Soarelui”. Astfel, în anul 2011, persoana respectivă a activat în ambele locuri, avînd acelaşi program de lucru. Pentru perioada respectivă, la locul de muncă de bază i-a fost calculat şi achitat salariul în sumă de 77,0 mii lei. Directorul gimnaziului a explicat că lucrul prin cumul era executat de către o altă persoană.

Cu nerespectarea prevederilor pct.6 din Regulile aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009, secretarului primăriei s.Sturzeni i-a fost calculat şi achitat salariu pentru cumulul funcţiei didactice cu depăşirea limitelor maxime stabilite (nu mai mult de 6 ore pe săptămînă).

• Cazuri de retribuire a muncii cu suspiciuni de fraudă au fost constatate la Casa de creaţie Rîşcani din cadrul DGÎTS. Astfel:

- verificările (cu ieşirea în teren) la Casa de creaţie Rîşcani au relevat că 4 angajaţi ai acesteia, inclusiv directorul Casei de creaţie, nu efectuau orele de cerc conform orarului, iar două cercuri care activau aveau prezenţi un număr foarte mic de copii ( respectiv, 1 şi 4 copii), faţă de numărul copiilor înscrişi la cercuri. Mai mult decît atît, în perioada anilor de studii 2010-2011 şi 2011-2012, directorul Casei de creaţie, în paralel cu funcţia de bază, a fost salarizat adăugător reieşind din 9 ore de cerc/săptămînal (0,5 salariu). Totodată, ca deţinător al patentei de întreprinzător, începînd cu anul 2001, persoana dată activa la piaţa din or.Rîşcani (în zilele marţi-duminică, orele 10:00 – 13:00). În aceste condiţii, doar pentru perioada 01.01.2011 – 31.03.2012, salariul achitat pentru 816 ore efectiv nelucrate de către directorul Casei de creaţie a constituit 25,9 mii lei, inclusiv plăţile ce derivă din acesta;

- analogic, în rezultatul verificării la faţa locului, s-a constatat că nu desfăşura activităţile respective cercul “Franceza distractivă” în incinta gimnaziului din componenţa primăriei s.Borosenii Noi (filiala Casei de creaţie Rîşcani). Deşi statul a dat posibilitate la 4 grupe (54 de copii) din s.Borosenii Noi să studieze adăugător şi fără plată limba străină (cerc care include 25 ore/săptămînal), elevii, nefiind la curent despre existenţa cercului, nu au beneficiat de aceste servicii. Totodată, în anii 2010-2011, conducătorul cercului respectiv (ruda directorului Casei de creaţie), care nu şi-a onorat atribuţiile funcţionale conform orarului de activitate a cercului, a beneficiat de un salariu în sumă totală de 94,7 mii lei, inclusiv plăţile ce derivă din acesta;

- un angajat din cadrul Casei de creaţie Rîşcani, în anul 2011, în cadrul aceluiaşi program de lucru, a desfăşurat activităţi în cadrul a 3 instituţii bugetare (conducător al cercului de dansuri moderne la Casa de creaţie; conducător al colectivului cu titlul “model” de dansuri moderne “Aisidora” la Secţia cultură; metodist la Casa de cultură a primăriei s.Nihoreni), fiind remunerat cu suma totală de 45,8 mii lei⁴⁷. În pofida faptului că a fost remunerată din contul mijloacelor bugetare, precum şi a utilizat gratuit sala din incinta grădiniţei de copii a primăriei or.Rîşcani, persoana respectivă a acordat copiilor servicii contra plată (60 lei/lunar pentru fiecare copil), astfel acumulînd mijloace financiare în sumă totală de 28,8 mii lei. Ca urmare a lipsei controlului din partea conducătorilor instituţiilor menţionate, mijloacele financiare acumulate nu au fost contabilizate corespunzător, acestea fiind utilizate la discreţia persoanei menţionate;

________________

⁴⁷ Casa de creaţie – 27,3 mii lei; Secţia cultură – 15,5 mii lei; Casa de cultură a primăriei s.Nihoreni – 3,0 mii lei.

- un alt angajat din cadrul Casei de creaţie Rîşcani, în anul 2011, a desfăşurat activităţi în paralel, în cadrul aceluiaşi program de lucru, ca conducător al cercului “Dansuri populare” (la Casa de creaţie) şi ca conducător al colectivului cu titlul “model”, ansamblul de muzică şi dans popular “Moştenitorii” (la Secţia cultură). În realitate, persoana respectivă este preşedintele Organizaţiei obşteşti “Trandafirul Moldovei” şi conducătorul ansamblului de muzică şi dans popular “Moştenitorii” din cadrul acesteia. În condiţiile menţionate, pe parcursul anului 2011, persoana respectivă a fost remunerată cu suma totală de 74,5 mii lei, inclusiv la Casa de creaţie – cu 57,7 mii lei, şi la Secţia cultură – cu 16,8 mii lei.

√ Neimplementarea de către primăria or.Rîşcani a unui sistem de control intern corespunzător asupra retribuirii muncii a determinat admiterea cazurilor de salarizare a unor angajaţi care efectiv nu şi-au exercitat atribuţiile funcţionale. Astfel, verificările selective efectuate pe parcursul auditului la unele subdiviziuni ale primăriei (biblioteca pentru copii) au relevat că, pe parcursul anului 2011, un angajat a lipsit de la locul de muncă 179 de zile, aflîndu-se în perioada respectivă peste hotarele ţării. În pofida celor menţionate, conducătorul bibliotecii nu a declarat acest fapt şi a admis reflectarea eronată a datelor în tabelul de pontaj, astfel confirmînd aflarea acestuia la locul de muncă. Din explicaţiile conducătorului bibliotecii reiese că acesta a primit salariul în sumă de 10,1 mii lei în locul persoanei absente.

Recomandări:

15. Consiliul orăşenesc Rîşcani să revizuiască statele de personal ale primăriei, cu aducerea acestora în conformitate cu cadrul normativ existent.

16. Primăria or.Rîşcani:

16.1. să efectueze o investigare de serviciu asupra cazului de întocmire a documentelor oficiale cu conţinut neveridic, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie faţă de persoanele vinovate, concomitent intensificînd controlul intern la componenta dată;

16.2. să excludă cumularea neîntemeiată a funcţiilor de către angajaţii care nu întrunesc calificativele profesionale obligatorii;

16.3. să implementeze proceduri de control intern, menite să asigure excluderea cazurilor de încălcare a normelor legale şi de achitare neîntemeiată a salariilor;

16.4. să asigure restituirea cheltuielilor neîntemeiate pentru salarizarea lucrătorului bibliotecii din contul persoanelor de răspundere vinovate, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

16.5. să revadă condiţiile de salarizare a lucrătorilor pieţei, cu încadrarea acestora în limitele regulamentare.

17. DGF să asigure desfăşurarea unor instruiri pentru angajaţii AAPL de nivelul I în domeniul aplicării legislaţiei muncii şi să le acorde suportul metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la efectuarea plăţilor pentru retribuirea muncii.

18. Preşedintelui raionului:

18.1. să respecte actele normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii şi să asigure implementarea unui control intern adecvat, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate;

18.2. să asigure sporirea responsabilităţilor managementului financiar-contabil, cu direcţionarea acestuia spre identificarea soluţiilor menite să prevină fenomenul fraudei şi risipei de bani publici;

18.3. să examineze cazurile de remunerare neconformă a muncii angajaţilor, cu întreprinderea măsurilor de conformare a plăţilor respective la prevederile actelor normative în vigoare;

18.4. să întreprindă măsurile de rigoare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, în vederea restituirii plăţilor achitate neregulamentar.

♦ Primăria or.Rîşcani a admis utilizarea mijloacelor bugetare pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu-i aparţin, cauzînd bugetului local prejudicii materiale în sumă de 14,2 mii lei.

Astfel:

• În cazul transmiterii în locaţiune Î.I. “Guţu Andrei” (c.f. 108602006306) a unei încăperi din Casa de cultură (pentru sală de calculatoare), primăria or.Rîşcani nu a înaintat către plată pentru anul 2011 factura pentru acoperirea cheltuielilor legate de livrarea energiei electrice şi celei termice, astfel, conform calculelor prezentate de către contabilitatea primăriei, admiţînd cauzarea unei pagube bugetului local în sumă de 7,6 mii lei.

• În lipsa contractelor de locaţiune, au fost folosite în comun încăperi cu suprafaţa de 122,0 m² de către colectivul artistic “model”, ansamblul de muzică şi dans popular “Moştenitorii” şi Organizaţia obştească “Trandafirul Moldovei” (c.f. 31343792) (grădiniţa nr.10), şi cu suprafaţa de 49,5 m² – de către formaţiunea artistică “model” “Aisidora” (cercul de dans, grădiniţa nr.7). Conform prevederilor art.13 şi Anexei nr.8 din Legea nr.52⁴⁸, plata minimă pentru chirie anuală în aceste 2 cazuri trebuia să constituie 21,2 mii lei – venitul ratat la bugetul local. Colectivul artistic “model”, ansamblul de muzică şi dansuri populare “Moştenitorii”, O.O. “Trandafirul Moldovei” şi formaţiunea artistică “model” “Aisidora” (cercul de dansuri) nu au achitat serviciile comunale pentru încăperile care le-au utilizat (lumina, energia termică, apa), astfel, conform datelor prezentate de contabilitatea primăriei, bugetului local fiindu-i cauzate pagube în sumă totală de 6,6 mii lei.

________________

⁴⁸ Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011.

Recomandări:

19. Primăria or.Rîşcani:

19.1. să aplice proceduri de control eficiente, în vederea neadmiterii utilizării mijloacelor bugetare pentru acoperirea cheltuielilor ce nu-i aparţin;

19.2. să negocieze cu Î.I. “Guţu Andrei”, colectivul artistic “model”, ansamblul de muzică şi dans popular “Moştenitorii”, O.O. “Trandafirul Moldovei” şi formaţiunea artistică “model” “Aisidora” (cercul de dansuri) achitarea energiei electrice şi celei termice consumate, sau să asigure acoperirea acestor cheltuieli din contul persoanelor de răspundere din aparatul primăriei care sînt vinovate de cauzarea pagubei materiale bugetului local.

♦ Nerespectarea normelor de păstrare a produselor alimentare pentru alimentarea copiilor în instituţiile preşcolare subordonate DGÎTS creează riscuri majore pentru sănătatea copiilor.

Atît conducerea DGÎTS, AAPL de nivelul I, cît şi a instituţiilor de învăţămînt subordonate acestora nu au asigurat un management riguros, precum şi un control intern adecvat asupra cheltuielilor pentru alimentarea copiilor; nu au creat condiţiile necesare de păstrare a produselor în instituţiile de învăţămînt şi preşcolare, folosind unele metode care sînt în detrimentul sănătăţii copiilor. Ca rezultat, în urma procedurilor de audit efectuate, au fost constatate cantităţi de legume şi fructe alterate, precum şi conservate în condiţii ce contravin Regulilor şi normelor sanitare “Igiena instituţiilor preşcolare” nr.06.7.3.21 din 01.11.1996, aprobate de medicul-şef sanitar de stat al Republicii Moldova.

Întru argumentarea celor menţionate, se exemplifică următoarele.

• Verificările efectuate la unele instituţii de învăţămînt subordonate (metodic) DGÎTS şi (financiar) UAT de nivelul I⁴⁹ relevă că meniurile au fost întocmite cu un şir de nereguli: nu în toate cazurile a fost indicat numărul consumatorilor, greutatea porţiilor şi norma în grame pentru fiecare produs în parte; au fost admise corectări neargumentate, în mai multe meniuri acelaşi tip de produs fiind trecut la cheltuieli în norme cantitative diferite; lipsesc registrele de evidenţă a produselor alimentare. Această situaţie a dus la utilizarea neeficientă a produselor alimentare şi denotă lipsa controlului intern corespunzător.

________________

⁴⁹ Primăriile: or.Rîşcani (Grădiniţa de copii nr.10; Gimnaziul “Gheorghe Rîşcanu”; Liceul teoretic “Dimitrie Cantemir”); or.Costeşti – Liceul teoretic “S.Lucaci”; s.Hiliuţi – Grădiniţa de copii.

• Urmare inventarierilor efectuate în procesul auditului, la 4 instituţii s-au constatat lipsuri de produse alimentare în sumă totală de 12,5 mii lei, precum şi surplusuri de acestea în sumă totală de 2,8 mii lei. De menţionat că cea mai considerabilă lipsă de produse alimentare (189,5 kg de fructe uscate în sumă de 10,4 mii lei) a fost admisă la primăria or.Rîşcani şi se datorează achiziţiei şi contabilizării neconforme a acestora. Cu toate că o tonă de fructe uscate în sumă de 55,0 mii lei au fost achitate integral şi luate la evidenţă de contabilitatea primăriei, în realitate fructele au rămas la furnizor, fiind primite periodic (după necesitate), prin intermediul şefului de gospodărie al Grădiniţei de copii nr.10, fără semnarea de către părţi a documentelor corespunzătoare (facturi de uz intern), ceea ce contravine art.19 din Legea contabilităţii. Un astfel de mod netransparent de primire-predare a produselor alimentare a fost constatat şi la alte 8 instituţii de învăţămînt şi preşcolare⁵⁰ din componenţa primăriei or.Rîşcani.

________________

⁵⁰ Grădiniţele de copii din or.Rîşcani nr.1, nr.5, nr.6, nr.7; Gimnaziul “Gheorghe Rîşcanu”; Liceul teoretic “Dimitrie Cantemir”; Grădiniţa şi şcoala din Rămăzan.

• Auditul a constatat că în depozitele unor instituţii de învăţămînt se păstrau legume şi fructe alterate, care urmau a fi utilizate pentru alimentarea copiilor. Astfel, la Liceul teoretic din or.Costeşti, în condiţii neprielnice (pe podea, în ambalaj deteriorat şi murdar), se păstrau 120 kg de mere, care erau alterate şi acoperite cu mucegai. Totodată, întru neadmiterea alterării în continuare a legumelor, în unele instituţii de învăţămînt (Gimnaziul “Gheorghe Rîşcanu”; Liceul teoretic “Dimitrie Cantemir” din or.Rîşcani) au fost iniţiate proceduri de conservare a morcovului, această procedură de preparare a legumelor fiind contrară prevederilor capitolului IX alin.(7) din Regulile şi normele sanitare “Igiena instituţiilor preşcolare”. Se relevă şi faptul că ambalajul cu producţia preparată în condiţii ce nu corespund regulilor şi normelor sanitare nu au fost închise ermetic şi sterilizate, din care cauză producţia conservată era acoperită cu mucegai, ceea ce creează riscuri majore de îmbolnăvire a copiilor (vezi foto, Anexa nr.5).

• În rezultatul verificărilor s-a constatat că în incinta Liceului teoretic “Dimitrie Cantemir” activa o unitate comercială (ca bufet) fără a avea înregistrată forma juridică respectivă. Aceasta comercializa produse alimentare, care, în opinia auditului, nu sînt indicate pentru sănătatea copiilor (copturi achiziţionate de la persoane fizice în lipsa documentelor de provenienţă). De menţionat că proprietarul bufetului este fiica directorului, iar directorul adjunct pe gospodărie este furnizorul copturilor fără documente de provenienţă. Totodată, angajaţii de la bucătărie, în lipsa controlului corespunzător, au reuşit să dosească 30 litri de lapte, care deja era trecut la cheltuieli, conform meniului pentru ziua respectivă.

• Nereguli în alimentarea copiilor au fost constatate şi la Gimnaziul “Gheorghe Rîşcanu”. La repartizarea produselor pentru alimentaţia copiilor, persoanele responsabile nu ţineau cont de norma pentru o porţie pregătită. Ca urmare, în urma verificărilor, s-a constatat că în porţiile eliberate copiilor norma de carne era diminuată cu 11-31 grame, faţă de 65 gr. necesare.

Recomandări:

20. DGÎTS şi primăriile or.Rîşcani, or.Costeşti:

20.1. să asigure planificarea adecvată a necesarului de produse alimentare şi păstrarea lor în condiţii care să corespundă cerinţelor regulamentare, cu interzicerea conservării legumelor în instituţiile de învăţămînt;

20.2. să efectueze inventarierea produselor alimentate, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea contabilizării conforme a acestora, precum şi implementării unor proceduri eficiente de control intern în domeniul dat;

20.3. să întreprindă măsurile de rigoare pentru recuperarea pierderilor în urma lipsei produselor alimentare, precum şi alterării acestora.

Obiectivul III: Au respectat UAT auditate cerinţele legale privind administrarea prudentă şi eficientă a patrimoniului public aflat în gestiune?

Misiunea de audit a constatat că sistemul de management al gestionării patrimoniului public în raionul Rîşcani nu a fost conformat prevederilor legale, astfel fiind afectat de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe corespunzătoare a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate la organul cadastral; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune; nedeterminarea responsabilităţii manageriale a conducătorilor întreprinderilor pentru buna gestiune a bunurilor încredinţate etc. Toate acestea se datorează lipsei în cadrul AAPL din raion a unei politici exhaustive de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipseşte bugetele UAT de venituri pasibile încasării, necesare pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiunilor legale ale AAPL. Totodată, nu este veridică şi necesită restabilire evidenţa patrimoniului public transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale şi instituţiilor medico-sanitare publice.

Întru argumentarea celor expuse, menţionăm următoarele.

• Există deficienţe în evidenţa şi administrarea patrimoniului public local

√ Potrivit art.9 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁵¹, în competenţa AAPL intră exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului UAT. Punctul 127 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 stabileşte că investiţiile pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi urmează a fi reflectat la subcontul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”. În pofida celor menţionate, unele AAPL de nivelul I nu deţin o evidenţă exhaustivă a patrimoniului ce le aparţine cu drept de proprietate, care a fost transmis în capitalul social sau în gestiunea economică a întreprinderilor municipale înfiinţate. În aceste condiţii, la situaţia din 31.12.2011, contabilităţile centralizate ale 4 primării nu aveau înregistrate în evidenţa contabilă valoarea mijloacelor fixe transmise în capitalul social sau în gestiunea economică a 4 întreprinderi municipale, în sumă totală de 15,3 mil.lei (primăriile: or.Rîşcani – 11,4 mil.lei; or.Costeşti – 2606,2 mii lei; s.Sturzeni – 444,1 mii lei; s.Zăicani – 915,1 mii lei, ultimele trei AAPL transmiţînd patrimoniul în gestiune economică). Totodată, deşi, în baza unor acte de primire-predare, primăriile com.Răcăria şi s.Văratic au transmis mijloace fixe în capitalul social al întreprinderilor municipale în sumă totală de 2,4 mil.lei, acestea pînă în prezent figurează în evidenţa contabilă la conul 01 “Mijloace fixe”, nefiind reflectate regulamentar la subcontul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”.

________________

⁵¹ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (cu modificările şi completările ulterioare).

Contrar normelor legale, între conducătorii întreprinderilor municipale şi consiliile locale n-au fost încheiate contracte, care ar reglementa relaţiile dintre fondator şi administrator, precum şi modul şi condiţiile de remunerare a acestora; nu au fost întocmite acte de predare-primire a patrimoniului în gestiune, toate acestea diminuînd responsabilităţile pentru buna gestiune a patrimoniului public local.

Auditul a constatat că fondatorii nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de revigorare a acestora. Astfel, analiza rapoartelor financiare ale întreprinderilor municipale denotă că, în anul 2010, 8 întreprinderi municipale (din cele 13 fondate) au înregistrat pierderi financiare în sumă totală de 497,2 mii lei⁵² (declarate în anul 2011). Deşi în anii 2009-2010 au fost fondate 2 întreprinderi municipale⁵³, acestea pînă în prezent nu funcţionează.

________________

⁵² Î.M. “Spirivlad-Service” (primăria s.Horodişte) – 34,0 mii lei; Î.M. “Reţele Termice” (primăria or.Rîşcani) – 121,4 mii lei; Î.M. “Apă-Canal Rîşcani” (primăria or.Rîşcani) – 195,4 mii lei; Î.M. “Pro-Văratic” (primăria s.Văratic) – 12,2 mii lei; Î.M. “Apă-Canal Costeşti” (primăria or.Costeşti) – 78,5 mii lei; Î.M. “Biroul de Proiectare, Prospectare şi Servicii” (Consiliul raional Rîşcani) – 3,9 mii lei; Î.M. “Apă-Canal Sturzeni” (primăria s.Sturzeni) – 3,2 mii lei; Î.M. “Moara Ladului” (primăria s.Zăicani) – 48,6 mii lei.

⁵³ Î.M. “Prim-Servicii-Răcăria” (primăria com.Răcăria) – fondată din 23.11.2009, şi Î.M. “Prim-Servicii-Malinovscoie” (primăria com.Malinovscoe) – fondată din 26.06.2010.

AAPL din or.Rîşcani nu şi-au exercitat competenţele atribuite prin lege⁵⁴ privind înfiinţarea şi determinarea formei organizatorico-juridice a activităţii pieţei orăşeneşti. Astfel, încă din anul 1996 piaţa centrală mixtă se află la balanţa primăriei, avînd un statut nedeterminat. Deşi entitatea practică activitate de antreprenoriat, aceasta nu a fost înregistrată ca întreprindere municipală. În acest context, se relevă că toate cheltuielile pentru întreţinerea acesteia sînt suportate din contul bugetului primăriei, iar veniturile acumulate sînt înregistrate integral ca taxe de piaţă. Pînă în prezent, atît administraţia pieţei, cît şi primăria or.Rîşcani nu au elaborat un regulament de funcţionare a acesteia, prin ce nu au respectat prevederile pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.955 din 21.08.2004⁵⁵. De asemenea, primăria or.Rîşcani nu a documentat şi implementat proceduri de control intern care urmează a fi aplicate pentru verificarea activităţii pieţei.

________________

⁵⁴ Art.14 alin.(2) lit.v) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi art.6 din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010.

⁵⁵ Hotărîrea Guvernului nr.955 din 21.08.2004 “Despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor”.

• Ca urmare a unei decizii a Consiliului raional (nr.03/05 din 17.06.2004), s-a creat o stare confuză în gestionarea patrimoniului unor AAPL din raion. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, primăria s.Hiliuţi are reflectată în evidenţa contabilă Tabăra de odihnă (o căsuţă) situată în s.Şaptebani, cu costul de bilanţ de 15,0 mii lei. Totodată, potrivit deciziei Consiliului raional, Tabăra de odihnă “Vulturaş” din s.Şaptebani (care includea 14 căsuţe, inclusiv cea a primăriei s.Hiliuţi), cu valoarea de bilanţ de 1,5 mil.lei, este gestionată de către DGÎTS. Potrivit deciziei indicate a Consiliului raional, AAPL de nivelul I urmau să transmită gratuit căsuţele taberei de odihnă la balanţa Consiliului raional, însă transmiterea bunurilor nu s-a efectuat în modul stabilit. Ca urmare, DGÎTS, în mod unilateral, a contabilizat Tabăra de odihnă cu valoarea evaluată de OCT în sumă totală de 917,9 mii lei, aceasta fiind majorată pînă la suma de 1,5 mil.lei (la situaţia din 31.12.2011), din contul reparaţiilor capitale. Totodată, evidenţa unora şi aceloraşi imobile la mai multe AAPL denaturează Raportul financiar cu privire la patrimoniul public gestionat. Aceste nereguli denotă că pe parcursul mai multor ani inventarierile efectuate la instituţiile bugetare au purtat un caracter formal şi nu asigură veridicitatea datelor raportate. La fel, se relevă că DGF nu a asigurat un control adecvat la componenta dată.

• Auditul a constatat o administrare ineficientă a Internatului şcolii de către primăria com.Recea. Imobilul respectiv figurează în datele evidenţei contabile cu valoarea de bilanţ în sumă de 0,6 mil.lei (dat în exploatare – anul 1972 ), la momentul actual nefiind utilizat în procesul tehnologic. În pofida faptului că încă în anul 2007, în scopul reparaţiei acestui imobil, primăria a procurat materiale de construcţie (ardezie – 450 buc.; cherestea – 3,298 m³) în sumă totală de 44,0 mii lei, pînă în prezent reparaţia respectivă nu a fost efectuată, acest fapt generînd distrugerea clădirii Internatului.

• Nu a fost asigurată evaluarea şi înregistrarea conformă în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică, precum şi a operaţiunilor legate de acestea, prin ce nu s-au respectat prevederile art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁵⁶. Nedelimitarea clară a terenurilor proprietate publică locală de terenurile proprietate a statului, precum şi lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, care urmau a fi elaborate de către Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, fac imposibilă realizarea acestei prevederi. Astfel, în prezent, în evidenţa contabilă a AAPL nu figurează valoarea terenurilor proprietate publică. La fel, nu sînt contabilizate corespunzător operaţiunile economico-financiare legate de gestionarea acestora. Pe parcursul auditului, în urma verificării şi confruntării datelor din contractele de arendă cu datele din evidenţa contabilă, s-a constatat necontabilizarea creanţelor de la gestionarea terenurilor proprietate publică a UAT (arenda terenurilor agricole şi neagricole, bazinelor acvatice) în sumă totală de 1,2 mil.lei, dintre care cele mai semnificative fiind înregistrate la: primăria or.Costeşti – de 0,3 mil.lei, şi primăriile: com.Malinovscoe – de 0,3 mil.lei, s.Borosenii Noi – de 0,1 mil.lei etc.

________________

⁵⁶ Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999 (cu modificările şi completările ulterioare).

Recomandări:

21. AAPL din raion⁵⁷:

________________

⁵⁷ Primăriile: or.Costeşti; or.Rîşcani; com.Malinovscoe; s.Hiliuţi; s.Zăicani; s.Aluniş; s.Corlăteni.

21.1. să efectueze o inventariere integrală a patrimoniului local transmis în capitalul social şi în gestiunea întreprinderilor fondate, cu întocmirea actelor de predare-primire a patrimoniului public şi asigurarea înregistrării conforme în evidenţa contabilă a valorii fondurilor fixe transmise;

21.2. să reexamineze statutul întreprinderilor municipale, cu ajustarea acestuia la prevederile legislaţiei în vigoare şi la bunele practici ale unui management eficient;

21.3. să elaboreze un plan de revigorare a întreprinderilor municipale, inclusiv prin stabilirea indicatorilor economici, cantitativi şi calitativi pentru sporirea performanţei întreprinderilor, ceea ce va asigura controlul eficienţei gestionării patrimoniului public municipal;

21.4. să încheie contracte de reglementare a relaţiilor dintre fondator şi administrator, precum şi privind modul şi condiţiile de remunerare a acestora.

22. Primăria or.Rîşcani să determine forma organizatorico-juridică a activităţii pieţei orăşeneşti, cu elaborarea şi prezentarea spre aprobare Consiliului local a regulamentului de funcţionare a pieţei.

23. DGÎTS, în comun cu primăria s.Hiliuţi, să se determine asupra apartenenţei imobilului, cu ajustarea datelor evidenţei contabile.

24. Primăria com.Recea să întreprindă măsuri în vederea reparaţiei Internatului şcolii, pentru neadmiterea deteriorării în continuare a acestuia.

♦ AAPL de nivelul I şi de nivelul II nu au asigurat o evidenţă adecvată a patrimoniului public transmis IMSP.

Aparatul preşedintelui raionului nu a prezentat Agenţiei Proprietăţii Publice o dare de seamă autentică (pe anul 2011) privind patrimoniul AAPL de nivelul I şi de nivelul II gestionat de către IMSP, pentru includerea lui în Registrul patrimoniului public, în conformitate cu cerinţele Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008⁵⁸, ceea ce a generat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public. Urmare confruntării datelor din evidenţa contabilă a Aparatului preşedintelui raionului cu datele raportate Agenţiei (la situaţia din 31.12.2011), s-au constatat divergenţe în sumă totală de 2,8 mil.lei (raportate Agenţiei – 30,2 mil.lei, iar în evidenţa contabilă – 32,9 mil.lei).

________________

⁵⁸ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

La transmiterea bunurilor către IMSP din raion, în actele de primire-predare din 22.10.2009 nu au fost indicate denumirea, cantitatea, precum şi valoarea estimativă a acestora, prin ce nu au fost respectate prevederile pct.24 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995⁵⁹. Totodată, nu este suficient reglementat modul de evidenţă a patrimoniului transmis de Consiliul raional Rîşcani în gestiunea IMSP. Astfel, deşi aceste bunuri sînt proprietatea Consiliului raional şi evidenţa analitică a lor urmează a fi ţinută la conturile respective, acestea de fapt sînt înregistrate la contul “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, ceea ce contravine prevederilor art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii.

________________

⁵⁹ Regulamentul cu privire la transmiterea întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 (cu completările şi modificările ulterioare).

Existenţa neconcordanţelor între politicile de contabilitate ale instituţiilor bugetare (fondatori) şi IMSP determină faptul că la instituţiile bugetare cheltuielile de reparaţii capitale se reflectă la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe, iar la IMSP – la cheltuielile curente. Acest fapt generează discrepanţe între datele raportate de fondator privind valoarea patrimoniului transmis IMSP şi datele raportate de acestea. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, conform rapoartelor financiare prezentate Aparatului preşedintelui raionului, IMSP au raportat valoarea bunurilor patrimoniale în sumă totală de 33,0 mil.lei (inclusiv: IMSP CMF Rîşcani – 15,4 mil.lei, şi IMSP SR Rîşcani –17,3 mil.lei). În acelaşi timp, conform rapoartelor financiare ale IMSP prezentate CNAM, valoarea bunurilor patrimoniale constituie 41,9 mil.lei, sau cu 8,9 mil.lei mai mult faţă de cele raportate fondatorului. Cele menţionate se datorează reflectării unuia şi aceluiaşi bun la costuri diferite. În acest sens, exemplificăm faptul că mijloacele financiare pentru reparaţiile capitale ale clădirilor, mijloacelor fixe, inventarului şi echipamentului, primite din alte surse decît cele din bugetul AAPL, nu au fost reflectate în Raportul financiar prezentat fondatorului. Spre exemplu, IMSP CMF Rîşcani nu a reflectat suma totală de 3,8 mil.lei, inclusiv: 0,7 mil.lei – pentru reparaţiile capitale ale clădirilor; 1,2 mil.lei – pentru procurarea mijloacelor fixe; 1,9 mil.lei – pentru procurarea inventarului şi a echipamentului etc.

Deficienţele menţionate sînt generate şi de lipsa unor reglementări elaborate şi aprobate de către fondator privind modul de raportare a valorii patrimoniului gestionat de IMSP.

Recomandări:

25. Preşedintele raionului:

25.1. să actualizeze contractele încheiate cu IMPS privind transmiterea în comodat a patrimoniului public, cu stabilirea responsabilităţilor de gestionare şi raportare a valorii acestuia;

25.2. să asigure înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile gestionate de către IMSP;

25.3. să asigure inventarierea patrimoniului real gestionat de către IMSP, cu eliminarea deficienţelor constatate în evidenţa contabilă a IMSP şi a Aparatului preşedintelui raionului.

♦ Primăria or.Rîşcani n-a asigurat integritatea patrimoniului public local. Astfel, la 16 decembrie 2011, în lipsa mijloacelor financiare planificate în modul stabilit, primăria or.Rîşcani a procurat un automobil (marca Peugeot Bipper HDI) în valoare de 112,0 mii lei. De menţionat că decizia Consiliului orăşenesc, prin care s-a stabilit că procurarea automobilului va fi efectuată din contul soldului disponibil, a fost aprobată cu 5 zile ulterior procurării (la 21.12.2011). Totodată, reieşind din procesul-verbal al şedinţei Consiliului raional, procurarea automobilului a fost argumentată prin necesitatea de utilizare a acestuia în scopul livrării produselor alimentare la instituţiile de învăţămînt primar şi liceal, ceea ce nu corespunde realităţii, dat fiind faptul că, potrivit contractelor, produsele alimentare urmau a fi livrate de către furnizor. În realitate, automobilul a fost utilizat în alte scopuri decît cele declarate la procurare.

Mai mult decît atît, în timpul utilizării automobilului menţionat în scopuri personale de către primarul or.Rîşcani (deplasarea în or.Drochia în ianuarie 2012), această unitate de transport a fost accidentată grav şi nesupusă restabilirii. În pofida acestui fapt, primarul nu a asigurat recuperarea pagubei în sumă de 112,0 mii lei. Se menţionează că nici Consiliul orăşenesc Rîşcani nu a înaintat acţiunea în regres în vederea restituirii pagubei la buget, în conformitate cu prevederile art.1415 din Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002.

Recomandări:

26. Consiliul orăşenesc Rîşcani să asigure restituirea pagubei materiale în sumă de 112,0 mii lei, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

♦ Unele AAPL nu asigură respectarea procedurii de casare a patrimoniului public.

√ Potrivit pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998⁶⁰, toate utilajele şi materialele rămase în urma lichidării mijloacelor fixe se înregistrează în conturile contabile. Contrar reglementărilor menţionate, unele primării au admis casarea mijloacelor fixe fără contabilizarea bunurilor provenite în urma acestui proces. Mai mult decît atît, în unele cazuri, bunurile rămase de la casarea mijloacelor fixe au fost comercializate, fără înregistrarea mijloacelor financiare respective în conturile curente ale primăriilor. Astfel, actualul primar al or.Rîşcani a admis demontarea sistemei de încălzire cu cărbuni din subsolul primăriei (2 cazane) în lipsa deciziei respective a Consiliului orăşenesc. În pofida faptului că metalul uzat obţinut de la demontare (2,2 tone) a fost comercializat unei persoane fizice contra unei plăţi de 2,4 mii lei, mijloacele respective nu s-au transmis în casieria primăriei, acestea, reieşind din explicaţiile prezentate, aflîndu-se la primar (nerestituite pînă la finalizarea auditului). În mod similar, directorul şcolii primare din Rămăzan (din componenţa primăriei or.Rîşcani) a realizat metal uzat în cantitate de 2,6 tone, încasînd suma de 3,6 mii lei, fără depunerea acestora în conturile curente ale primăriei or.Rîşcani. Potrivit explicaţiei directorului, mijloacele obţinute au fost utilizate pentru necesităţile instituţiei, fără o justificare documentară. Auditul a constatat suspiciuni de fraudă în acţiunile atît ale primarului, cît şi în ale directorului şcolii.

________________

⁶⁰ Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).

Cazuri de necontabilizare a metalului uzat obţinut de la casarea bunurilor s-au constatat şi la primăria or.Costeşti, acesta fiind evaluat de o comisie din cadrul entităţii în sumă de 10,5 mii lei. Analogic, primăria com.Recea nu a contabilizat bunurile obţinute de la demontarea geamurilor şi uşilor la instituţiile de învăţămînt (sticlă – 362 m², şi lemn de foc – 20,5 m³).

Recomandări:

27. Consiliul orăşenesc Rîşcani să întreprindă măsurile de rigoare pentru recuperarea mijloacelor financiare în urma realizării neregulamentare a metalului uzat în sumă, respectiv, de 2,4 mii lei şi 3,6 mii lei, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

28. Primăriile or.Costeşti şi com.Recea să asigure înregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor materiale obţinute de la demontarea unor elemente ale mijloacelor fixe, cu neadmiterea pe viitor a unor astfel de cazuri.

♦ Unele AAPL nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a contribuţiilor cetăţenilor la construcţia apeductului. Astfel, la construcţia apeductului din s.Pîrjota, locuitorii acestui sat au contribuit cu mijloace financiare în sumă totală de 118,0 mii lei, care au fost acumulate de către primărie. Însă serviciul contabil al primăriei s.Pîrjota nu a asigurat contabilizarea corespunzătoare a acestor mijloace băneşti, ca urmare nefiind asigurată nici majorarea valorii obiectului construit cu suma menţionată, astfel denaturîndu-se costul real al apeductului.

Recomandări:

29. Primăria s.Pîrjota să asigure contabilizarea corespunzătoare (în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare) a mijloacelor băneşti acumulate de la locuitori ca contribuţie la construcţia apeductului, precum şi majorarea valorii obiectului construit cu suma de 118,0 mii lei.

♦ Factorii de decizie ai UAT de nivelul I n-au asigurat gestionarea adecvată a reţelelor de gazoduct.

Există probleme referitor la patrimoniul public aflat în proprietatea UAT – reţelele de gaze, a căror edificare s-a efectuat din mijloacele bugetului de stat şi din contul bugetelor UAT, deşi în realitate sînt gestionate de un agent economic, fără ca statul sau UAT să obţină avantaj economic. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, gestionarea reţelelor de gazoduct de către 12 primării⁶¹, în valoare de 24,6 mil.lei, s-a efectuat cu nerespectarea pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004⁶², potrivit căruia autorităţile administraţiei publice locale şi alţi beneficiari trebuiau să contabilizeze toate reţelele de gaze, să le înregistreze la organele cadastrale şi să le transmită la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale S.A. “Moldovagaz”. Cu încălcarea prevederilor menţionate, nici una din primării (12) n-a înregistrat la organul cadastral reţelele de gazoduct în valoare de 24,6 mil.lei. Totodată, 4 primării (s.Borosenii Noi, s.Corlăteni, com.Recea, com.Vasileuţi) nici n-au reflectat în evidenţa contabilă, la contul “Mijloace fixe”, reţelele de gazoduct în sumă de 6,0 mil.lei. Concomitent, se menţionează că doar 8 primării au transmis reţelele de gazoduct (în valoare de 21,9 mil.lei) la deservire tehnică întreprinderilor de gaze ale S.A. “Moldovagaz”, în baza contractelor încheiate.

________________

⁶¹ Primăriile oraşelor/satelor/comunelor: Alexăndreşti; Borosenii Noi; Costeşti; Corlăteni; Malinovscoe; Mihăileni; Pîrjota; Răcăria; Recea; Rîşcani; Vasileuţi; Zăicani.

⁶² Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică” (cu modificările ulterioare).

Recomandări:

30. Factorii de decizie ai UAT de nivelul I din raion să întreprindă măsuri în vederea înregistrării la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică (reţelele de gazoduct) şi să asigure transmiterea regulamentară a acestora la S.A. “Moldovagaz”.

30.1. Conducerea UAT în al căror patrimoniu public din proprietate sînt înregistrate reţelele de gazoduct, întru eficientizarea gestionării patrimoniului public, să examineze şi să decidă transmiterea tuturor reţelelor de gaze la deservire tehnică agenţilor economici, în bază de contract, cu aprecierea posibilităţilor de obţinere a avantajului economic în folosul comunităţii publice.

CONCLUZII GENERALE

Echipa de audit rezumă prezenţa abaterilor şi neregulilor în materie de management financiar, care au generat deficienţe în estimarea bazei de impozitare, inclusiv prin elaborarea unor indicatori fiscali şi bugetari irelevanţi.

Cele menţionate au fost cauzate şi de faptul că DGF nu a asigurat şi nu a coordonat, într-o manieră profesională, cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale – responsabilitate ce rezultă din atribuţiile funcţional-instituţionale. Funcţionalitatea acestui proces a fost compromisă şi de lipsa unui sistem integrat de date privind baza de impozitare şi evaluările fiscale; a unor proceduri standardizate privind procesul de prognoză şi planificare bugetară; a activităţilor de interacţiune dintre instituţiile implicate în procesul de planificare (DGF, primării, IFS ).

Nu corespunde rigorilor şi managementul execuţiei cheltuielilor, ceea ce a generat utilizarea neregulamentară a mijloacelor publice, cauzarea de prejudicii bugetelor locale, efectuarea unor cheltuieli cu suspiciuni de fraudă. AAPL manifestă iresponsabilitate şi la gestionarea patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor municipale.

Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de iresponsabilitatea factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Lista abrevierilor