Acte judiciare
Hotărîre nr.28-a din 21.02.96 cu privire la exercitarea controlului constituţionalităţii Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.223 din 17 iulie 1995 cu privire la Fondul Republican de Investiţii şi Dezvoltare
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Cu privire la exercitarea controlului
constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr. 223 din 17 iulie 1995 cu privire la Fondul
Republican de Investiţii şi Dezvoltare
Nr. 28-a din 21.02.96
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16/182 din 14.03.1996
* * *
În numele Republicii Moldova
Curtea Constituţională a Republicii Moldova în componenţa:
Pavel Barbalat - preşedinte
Nicolae Chiseev - judecător
Nicolae Osmochescu - judecător
Gheorghe Susarenco - judecător-raportor
Ion Vasilati - judecător
cu participarea doamnei Ludmila Zadorojnîi - grefier, a
reprezentanţilor părţilor - domnului Victor Cecan, deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, preşedintele Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi - autorul sesizării, reprezentanţilor Preşedintelui
Republicii Moldova - doamna Olga Poalelungi, director al serviciului
acte prezidenţiale, şi domnul Anatol Ciobanu, consilier prezidenţial,
conducîndu-se de articolul 135 alineatul (1) litera a) din Constituţia
Republicii Moldova, articolul 4 alineatul (1) litera a) din Legea cu
privire la Curtea Constituţiională şi articolul 16 din Codul
Jurisdicţiei Constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă
sesizarea domnului Victor Cecan, deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, cu privire la exercitarea controlului constituţionalităţii
Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 223 din 17 iulie 1995 cu
privire la Fondul Republican de Investiţii şi Dezvoltare.
Sesizarea menţionată este înaintată conform articolului 25
litera g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi propune
Curţii Constituţionale în baza articolului 4 din aceeaşi Lege şi
articolelor 4 şi 62 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale să exercite
controlul constituţiionaliităţii Decretului menţionat şi să se pronunţe
asupra constituţionalităţii acestuia.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 1 februarie 1996
sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond, fiind inclusă în
ordinea de zi a Curţii.
Examinînd sesizarea în cauză, materialele suplimentare,
parvenite la solicitarea Curţii Constituţionale din partea Guvernului,
Băncii Naţionale şi Ministerului Justiţiei, audiind argumentele părţilor
expuse în şedinţa plenară, şi analizînd corespunderea prevederilor
Decretului în cauză cu dispoziţiile constituţionale, Curtea
Constituţională a c o n s t a t a t:
La 17 iulie 1995 Preşedintele Republicii Moldova a emis Decretul
nr. 223 "Cu privire la Fondul Republican de Investiţii şi Dezvoltare",
prin care Preşedintele Republicii Moldova, în baza articolelor 33 şi 79
din Constituţia Republicii Moldova, a decretat că:
- încuviinţează iniţiativa privind crearea pe lîngă Preşedintele
Republicii Moldova a asociaţiei obşteşti - Fondul Republican de
Investiţii şi Dezvoltare;
- se aprobă Consiliul de Observatori al Fondului Republican de
Investiţii şi Dezvoltare;
- se susţine iniţiativa Fondului de a-şi constitui bunurile prin
antrenarea capitalului investitorilor străini;
- se consideră raţională participarea Fondului la crearea Băncii
Comerciale pe Acţiuni de Investiţii şi Dezvoltare.
În articolul 5 al Decretului se stipulează: "Guvernul în termen
de o lună:
- va examina posibilitatea repartizării rezervelor financiare
din contul creditelor străine acordate Republicii Moldova pentru
sprijinirea programului reformelor necesare Fondului pentru începerea
activităţii sale;
- va soluţiona, în modul stabilit, chestiunea de a transmite în
folosinţă Fondului încăperi de serviciu, mijloace de transport şi de
telecomunicaţii;
- va obliga ministerele şi departamentele să asigure Fondului
informaţia necesară pentru activitatea sa eficientă".
În sesizarea domnului Victor Cecan se solicită recunoaşterea
neconstituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.
223 din 17 iulie 1995 cu privire la Fondul Republican de Investiţii şi
Dezvoltare pentru motivul că prin acest Decret se atentează la
prevederile articolului 6 din Constituţia Republicii Moldova care
consfinţesc principiul de separare a puterilor în stat în putere
legislativă, executivă şi judecătorească.
Argumentînd cerinţele expuse, în sesizare se menţionează că
prevederile articolelor 1 şi 2 din Decretul numit contravin prevederilor
articolului 107 din Constituţie, conform căruia organele centrale de
specialitate ale statului sînt ministerele, iar legislaţia Republicii
Moldova nu atribuie Preşedintelui ţării dreptul de a înfiinţa alte
autorităţii administrative, în scopul conducerii, coordonării şi
exercitării controlului în domeniul organizării economiei sau în alte
domenii, la care se face referinţă în Decret, Fondul respectiv, creat pe
lîngă Preşedintele Republiicii Moldova prin articolul 3 al actului
normativ atacat, se impune ca o nouă structură a Preşedinţiei, ce
contravine articolului 95 din Constituţie, care prevede că resursele
financiare ale acestei structuri se aprobă de către Parlament la
propunerea Preşedintelui ţării şi se includ în bugetul de stat şi,
respectiv, Constituţia nu prevede o altă modalitate de finanţare a altor
structuri ale Preşedinţiei Republicii Moldova, iar articolul 5 din
Decret contravine prevederilor articolelor 127, 130 şi 131 din
Constituţie, deoarece atît aceasta din urmă, cît şi legislaţia în
vigoare nu prevăd o atare modalitate de administrare a proprietăţii
publice, de formare, administrare şi utilizare a resurselor financiare
ale statului.
În baza argumentelor expuse mai sus, domnul Victor Cecan,
deputat în Parlament, care Curţii Constituţionale să se pronunţe prin
hotărîre asupra constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr. 223 din 17 iulie 1995.
Curtea Constituţională consideră că stabilirea concordanţei
dispoziţiilor actului normativ sesizat cu dispoziiţiile constituţionale
implică necesitatea explicării următoarelor prevederi ale Constituţiei:
ale articolului 41, care stabileşte un drept fundamental al cetăţenilor
- dreptul la asociere, şi ale articolelor 86,87 şi 88, care stipulează
atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova.
Din analiza textului Decretului Preşedintelui Republicii Moldova
nr. 223 din 17 iulie 1995 se desprinde concluzia că actul normativ în
cauză a pus temelia formării unei asociaţii obşteşti cu denumirea Fondul
Republican de Investiţii şi Dezvoltare.
Dreptul la asociere, care este un drept fundamental al omului,
este consfinţit în articolul 41 din Constituţia Republicii Moldova.
Acest drept prevede posibilitatea cetăţenilor de a se asocia, în mod
liber, în partide sau formaţiuni social-politice, în sindicate sau alte
tipuri şi forme de organizaţii: de femei, de tineret şi copii, ale
veteranilor şi invalizilor, societăţi ştiinţifico-tehnice, de
culturalizare şi educative, sportive şi de cultură fizică, uniuni de
creaţie, asociaţii de compozitori, fonduri şi alte asociaţii ale
cetăţenilor, cu scopul de a participa la viaţa politică, ştiinţifică,
socială şi culturală, sau de a-şi realiza o serie de interese legitime
comune.
Curtea Constituţională consideră că înţelegerea sferei de
aplicare a dispoziţiilor constituţionale ale articolului 41 din
Constituţie presupune o delimitare corectă şi clară a asociaţiilor care
sînt rezultatul exercitării acestui drept şi a asociaţiilor care sînt
rezultatul unor contracte de asociere.
Din textul Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 223
din 17 iulie 1995 se impune concluzia că Fondul Republican de Investiţii
şi Dezvoltare s-a preconizat ca o asociaţie obştească, creată în baza
articolului 41 din Constituţie - ca rezultat al exercitării unei
libertăţi fundamentale, a asociere deci de drept constituţional.
Constituţia Republicii Moldova stipulează în articolul 77 că
Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului şi este garantul
suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii,
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a
ţării.
Principalele atribuţii ale Preşedintelui sînt stabilite în
articolele 82-87 din Constituţie, conform domeniilor fundamentale de
conlucrare cu Guvernul şi Parlamentul, atribuţiile în domeniul politicii
externe şi apărării, iar articolul 88 stabileşte alte atribuţii ale
Preşedintelui ţării, necesare pentru asigurarea activităţii statului.
Pornind de la atribuţiile acordate prin Constituţie
Preşedintelui ţării, Curtea Constituţională consideră că şeful statului
este în drept să asigure respectarea drepturilor şi intereselor legale
ale asociaţiilor obşteşti şi, în corespundere cu prevederile
Constituţiei, să garanteze condiţiile de realizare a sarcinilor lor
statutare.
Curtea Constituţională consideră că stipulările Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 223 din 17 iulie 1995, prin care se
aprobă crearea Consiliului de Observatori al unei asociaţii obşteşti, se
susţine iniţiativa acestei asociaţii de a-şi constitui bunurile prin
antrenarea capitaluluii investitorilor străini şi se consideră raţională
participarea Fondului la crearea Băncii Comerciale pe Acţiuni de
Investiţii şi Dezvoltare, contravin articolului 41 din Constituţie, care
prevede libera exprimare a voinţei cetăţenilor asociaţi în formaţiuni
obşteşti, reieşind din faptul că asociaţia obştească este o asociaţie
benevolă de sine stătătoare a cetăţenilor, creată în baza comunităţii de
interese profesionale, culturale etc.
Aceste prevederi ale Decretului amintit nu se încadrează nici în
limitele cadrului juridic existent, ce reglementează relaţiile sociale
referitor la modul de înfiinţare a asociaţiilor obşteşti, drepturile şi
condiţiile de activitate a acestora.
Pornind de la prevederile constituţionale, se consideră inaccep-
tabilă imixtiiunea organelor de stat şi a persoanelor cu funcţii de
răspundere în activitatea asociaţiilor obşteşti, exceptînd cazurile
prevăzute de lege, după cum este inacceptabil şi amesticul asociaţiilor
obşteşti în activitatea organelor de stat şi a persoanelor cu funcţii de
răspundere.
Cadrul juridic existent nu prevede posibilitatea ca şeful
statului să creeze pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova asociaţii
obşteşti, deoarece aceasta ar pune formaţiunile obşteşti în condiţii
inegale.
Curtea Constituţionale consideră că dreptul cetăţenilor Republi-
cii Moldova la libera asociere în asociaţii neguvernamentale şi
egalitatea acestor asociaţii în faţa legii rezultă direct din
dispoziţiile articolului 41 din Constituţie. Stipulările articolului 1
ale Decretului nr. 223 din 17 iulie 1995, prin care se încuviinţează
iniţiativa de creare pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova a
asociaţiei obşteşti Fondul Republican de Investiţii şi Dezvoltare, aduce
atingere atît dreptului cetăţenilor la libera asociere, cît şi
egalităţii asociaţiilor obşteşti în faţa legii şi, prin urmare, vin în
contradicţie cu prevederile Constituţiei.
Curtea Constituţională nu pune la îndoială dreptul Preşedintelui
Republicii Moldova de a da indicaţii şi de a consulta Guvernul în
diferite probleme, drept consfinţit, de altfel, şi în articolul 83 din
Constituţie. În cazul dat însă neconstituţionalitatea articolelor 1-4
din Decretul nr. 223 din 17 iulie 1995 atrage după sine
neconstituţionalitatea articolului 5 al Decretului amintit, prin care
Guvernului i se dă unele indicaţii în problema dată.
Examinînd informaţia parvenită din partea Guvernului şi Băncii
Naţionale a Moldovei despre măsurile întreprinse întru executarea
Decretului menţionat şi informaţia Ministerului Justiţiei al Republicii
Moldova despre faptul că acesta nu a înregistrat Statutul Fondului
Republican de Investiţii şi Dezvoltare, Curtea Constituţională consideră
că emiterea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 223 din 17
iulie 1995 nu a avut efectiv consecinţe juridice. Avînd în vedere
considerentele expuse, în temeiul articolului 140 din Constituţia
Republicii Moldova, articolului 1 din Legea cu pri- vire la Curtea
Constituţională,
Pentru motivele menţionate,
Curtea Constituţională
H O T Ă R Ă Ş T E:
1. Constată că Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 223
din 17 iulie 1995 cu privire la Fondul Republican de Investiţii şi
Dezvoltare este neconstituţional.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este
definitivă şi nu poate fi atacată.
3. Prezenta hotărîre va fi publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT