Hotărîre nr.29 din 12.06.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale

Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare

încheiate la 31 decembrie 2017

nr. 29  din  12.06.2018

 (în vigoare 03.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 285-294 art. 33 din 03.08.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, dl Andrei Chiciuc; şefului Secţiei economico-financiare şi administrative din cadrul Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, dna Ana Avornic, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţii vizate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017.

______________________

¹Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018², având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile a faptului că situaţiile financiare ale Consiliului încheiate la 31 decembrie 2017 nu conţin, în ansamblul lor, denaturări semnificative din cauza fraudei sau erorii, precum şi emiterea unei opinii de audit.

______________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi (ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999)³.

______________________

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare nu a implementat un sistem de management financiar şi control funcţional, ceea ce a generat deficienţe în gestiunea proceselor operaţionale, inclusiv a celor financiare, care, la rândul lor, au afectat veridicitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare privind exerciţiul bugetar 2017.

Activităţile desfăşurate în scopul colectării unor probe suficiente şi adecvate, precum şi constatările expuse în Raportul de audit au determinat echipa de audit să exprime o opinie cu rezerve aferentă situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1 Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, în calitate de succesor de drept al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2 Ministerului Finanţelor, pentru operarea modificărilor în Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”, pentru aducerea prevederilor acestuia în concordanţă cu Catalogul mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338 din 21.03.2003, privitor la calcularea uzurii pentru mobilier;

2.3 Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi documentare;

2.4 Procuraturii Generale, pentru informare şi o posibilă autosesizare în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun referitor la situaţiile expuse în pct.4.1 din Raportul de audit;

2.5 Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.6 Comisiilor parlamentare permanente cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media şi economie, buget şi finanţe, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1 şi 2.2 din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării Hotărârii şi Raportului de audit în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.29 din 12 iunie 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru

Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017

LISTA ACRONIMELOR

I. OPINIE CU REZERVE

Am auditat rapoartele financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, întocmite la 31 decembrie 2017, care cuprind Bilanţul contabil, Raportul privind veniturile şi cheltuielile, Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, Raportul privind executarea bugetului, Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale, Raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi a rezervelor de stat, Raportul narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare.

În opinia noastră, cu excepţia aspectelor expuse în “Baza pentru opinie cu rezervă”, rapoartele financiare oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă cu privire la poziţia financiară prezentată a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pentru exerciţiul încheiat la 31.12.2017, în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public şi cu cadrul de raportare financiară aplicabil¹.

_________________

¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii); Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

II. BAZA PENTRU OPINIE CU REZERVE

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu standardele internaţionale de audit (ISSAI)². Responsabilităţile auditului, conform standardelor respective, sunt indicate în capitolul “Responsabilităţile auditorului”, din prezentul Raport de audit.

Suntem independenţi de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, în conformitate cu cerinţele etice relevante auditului rapoartelor financiare în Republica Moldova şi am respectat responsabilităţile noastre etice conform acestor cerinţe.

Pentru obţinerea unei asigurări rezonabile că situaţiile financiare întocmite de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare la situaţia din 31 decembrie 2017 prezintă, sub toate aspecte semnificative, o imagine reală şi fidelă în conformitate cu prevederile cadrului de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative din cauza fraudei sau erorii, au fost efectuate verificări de audit care au relevat unele carenţe în performanţa gestionării resurselor publice.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut şi expus în Capitolul IV. “Aspectele-cheie de audit” sunt suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia cu rezerve, reieşind din limitarea auditului în obţinerea probelor aferente necontabilizării softului ce se utilizează la moment, recunoaşterii adecvate a cheltuielilor aferente elaborării softului nou, precum şi contabilizării necorespunzătoare a creanţelor, fiind afectată fiabilitatea, autenticitatea, credibilitatea şi plenitudinea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare. Asupra opiniei de audit a influenţat şi denaturarea valorii mijloacelor fixe, urmare a casării nejustificate a acestora cu uzura de 100%.

Totodată, nedeterminarea cuantumului necesar de resurse financiare pentru prestarea serviciilor de deservire şi mentenanţă a sistemelor informaţionale gestionate, precum şi încheierea contractelor cu persoanele fizice neautorizate cu dreptul de deservire a sistemului informaţional, deşi nu are efect direct asupra situaţiilor financiare, poate genera riscul prestării necalitative a serviciilor respective, precum şi riscul asupra integrităţii şi securităţii datelor incluse în sistemele informaţionale respective.

În timpul desfăşurării misiunii de audit, în anul 2018, au fost operate ajustări ale situaţiilor financiare, însă acestea nu pot schimba situaţiile financiare raportate la 31 decembrie 2017, şi, respectiv, opinia de audit.

_________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013); Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999) (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014)”.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

3.1. Statutul juridic, misiunea, funcţiile de bază ale autorităţii auditate

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare este o instituţie a administraţiei publice centrale în domeniul evaluării şi acreditării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, precum şi al atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare.

Consiliul Naţional are statut de persoană juridică, activează în conformitate cu Constituţia, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova³ şi cu alte acte legislative, cu decretele Preşedintelui Republicii Moldova, cu hotărârile şi ordonanţele Guvernului, cu tratatele internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.

Principalele atribuţii ale Consiliului Naţional se prezintă în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

_________________

³ Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15.07.2004 (în continuare – Codul cu privire la ştiinţă şi inovare).

3.2. Managementul autorităţii auditate

Conducerea CNAA este exercitată de preşedinte, de 2 vicepreşedinţi, unul dintre care este conducător al Comisiei de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, iar celălalt – al Comisiei de atestare a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic, precum şi de un secretar ştiinţific. Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar ştiinţific ale Consiliului Naţional sunt funcţii de demnitate publică.

Componenţa nominală a CNAA se aprobă prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova⁴ pe un termen de 4 ani, dar cel mult pentru două termene consecutive pentru preşedinte, vicepreşedinţi şi secretarul ştiinţific.

Structura efectivului-limită al CNAA, pe categorii de personal şi alte informaţii relevante aferente managementului instituţional, sunt prezentate în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

_________________

⁴ Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.568 din 01.04.2013 privind numirea în funcţiile de conducere ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

⁵ Hotărârea Guvernului nr.14 din 10.01.2005 “Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită al aparatului administrativ al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare”.

3.3. Resursele de finanţare gestionate

Principalele resurse de întreţinere a CNAA constituie veniturile colectate din serviciile prestate contra plată (239,1 mii lei) şi finanţarea de la bugetul de stat (3890,8 mii lei). Resursele obţinute în anul 2017 (4129,9 mii lei) au fost direcţionate pentru efectuarea cheltuielilor de personal, procurarea bunurilor şi serviciilor, achitarea prestaţiilor sociale şi alte cheltuieli. Sinteza resurselor şi direcţiilor de utilizare a alocaţiilor bugetare se prezintă în Tabelul nr.1.

3.4. Patrimoniul gestionat

În anul 2017 Consiliul Naţional a administrat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 2353,4 mii lei. Informaţii detaliate se regăsesc în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (2 170,9 mii lei/92,2%), urmată de stocurile de materiale circulante (182,2 mii lei/7,8% din totalul activelor nefinanciare). Sinteza patrimoniului administrat este prezentată în Figura nr.1.

Figura nr.1.

Sinteza activelor nefinanciare administrate de Consiliul Naţional, mii lei

Sursă: Bilanţul contabil al CNAA întocmit la situaţia din 31.12.2017.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Extrasul din Bilanţul contabil al CNAA (Formularul FD-41) se prezintă în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Denaturarea valorii patrimoniului CNAA urmare a recunoaşterii incorecte a valorii activelor nemateriale, cu impact asupra cheltuielilor aferente procurării acestora, a afectat prezentarea fiabilă, deplină şi credibilă a informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

Echipa de audit a fost limitată în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate privitor la evaluarea şi contabilizarea adecvată a valorii sistemului informaţional “Sistemului Informatic Integrat”, elaborat în anul 2016, precum şi asupra evaluării softului ce se utilizează actualmente.

♦ Astfel, se atestă că, în scopul creării paginii web noi, în anul 2016, în baza unui contract de achiziţii în valoare de 190,0 mii lei, a fost procurat SI menţionat. Probele obţinute de audit denotă că, deşi prestatorul, potrivit clauzei contractuale, a fost obligat să presteze serviciile conform Caietului de sarcini elaborat în baza Specificaţiei, precum şi să prezinte documente elaborate în cadrul Proiectului, care vor corespunde specificaţiilor temporare şi de conţinut, aceste documente până în prezent nu au fost prezentate entităţii. În această situaţie, auditul constată lipsa documentelor obligatorii care atestă procesele ciclului de viaţă ale software-lui⁶: (i) planul de management al Proiectului, (ii) planul calendaristic de realizare a proiectului, (iii) propunerea-business, (iv) instrucţiunea de exploatare, (v) instrucţiunea administratorului, (vi) procesul-verbal de testare, (vii) actul de primire-predare în exploatare experimentală, (viii) actul de finisare a elaborării, (ix) actul de primire în exploatare, (x) propunerile de modificare, (xi) concepţia de mentenanţă, (xii) lista funcţiilor sistemului software etc.

Totodată, probele de audit denotă că transferul mijloacelor pentru procurarea SI s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor contractuale. Deşi contractul prevederea că temei pentru efectuarea transferului va servi Actul de acceptanţă a şablonului, entitatea a efectuat transferul în baza facturii emise de dezvoltator. De menţionat că Actul de acceptanţă a şablonului a fost aprobat cu 9 luni mai târziu (în septembrie 2017) faţă de data emiterii facturii fiscale. Astfel, şi emiterea facturii fiscale, şi transferul mijloacelor băneşti a avut loc în decembrie 2016.

De asemenea, auditul atestă că pagina web nouă nu este funcţională şi, respectiv, nu este utilizată nici până în prezent. Conform explicaţiilor responsabililor de la Consiliu şi responsabililor de la elaboratorul paginii web noi, utilizarea ultimei nu a fost posibilă deoarece Consiliul nu a indicat hosting-ul pe care urma a fi instalat produsul informaţional elaborat. Din acest considerent, a fost luată o decizie comună, precum ca SI să fie transmis entităţii pe suport electronic (disc), nefiind testate cerinţele funcţionalităţii acestuia, inclusiv cerinţele de performanţă, în special: (i) numărul mediu de utilizatori concurenţi (1000), (ii) numărul minim de cereri/minut- 1000, (iii) capacitatea de a suporta cel puţin 50 de utilizatori interni cu diverse roluri, inclusiv de administrare etc.

Conform explicaţiilor responsabililor de la Consiliu, “urmare a reformării CNAA în ANACEC, cu suportul donatorilor externi urmează a fi elaborat noul web-site, care va integra cerinţele celor 3 structuri reformate, SI elaborat de CNAA urmând a fi integrat în SI nou creat, fiind prestate şi serviciile care nu au fost prestate în cadrul contractului încheiat anterior”.

♦ Totodată, probele de audit au relevat că Consiliul nu a întreprins pe parcursul mai multor ani (din 2006) măsurile de rigoare privind înregistrarea în evidenţa contabilă a portalului www.cnaa.md  utilizat actualmente, care include mai multe module⁷. Conform explicaţiilor responsabililor de la Consiliu, “portalul respectiv a fost creat fără suportarea cheltuielilor din partea CNAA⁸”. De asemenea, auditului nu i-au fost prezentate probe care atestă înregistrarea drepturilor asupra acestui portal, fiind impozibilă evaluarea denaturărilor care au afectat prezentarea integrală şi veridică a informaţiilor din situaţiile financiare.

Ambele situaţii au afectat fiabilitatea, autenticitatea, credibilitatea şi plenitudinea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, în special, informaţiile aferente situaţiilor patrimoniale, echipa de audit fiind limitată în obţinerea probelor suficiente şi adecvate privitor la determinarea mărimii valorice a elementelor contabile la data recunoaşterii iniţiale a acestora, mai cu seamă urmare a contabilizării incorecte a valorii serviciilor prestate în cadrul elaborării unui soft nou, care la momentul actual nu este funcţional, precum şi a softului utilizat actualmente, care nu a fost nici evaluat, nici contabilizat.

_________________

⁶ RT 38370356-002-2006 “Procesele ciclului de viaţă ale software-lui”, aprobat prin Ordinul ministrului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor nr.78 din 01.06.2006.

⁷ Modulele integrate în pagina web www.cnaa.md0: (i) sistemul informaţional de evidenţă şi plasare în spaţiul public a autoreferatelor şi tezelor de doctorat, (ii) sistemul informaţional transmiterea video online a şedinţelor de susţinere a tezelor de doctorat şi altor evenimente din cadrul CNAA şi (iii) baza de date aferentă conducătorilor de doctorat, a referenţilor oficiali şi membrilor consiliilor ştiinţifice specializate.

⁸ Portalul respectiv a fost elaborat pe bază de voluntariat de către un doctor în ştiinţe TI, în perioada 2004-2005.

4.2. Casarea neregulamentară a mijloacelor fixe a cauzat prezentarea nereală a situaţiilor patrimoniale şi financiare ale CNAA.

♦ Probele de audit denotă că Consiliul nu a ţinut cont de prevederile cadrului regulator⁹ care stipulează că “uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sunt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru casarea acestor obiecte din cauza uzurii lor totale”. Astfel, în anul 2017, casarea mijloacelor fixe în valoare totală de 141,0 mii lei s-a efectuat în lipsa unor documente care să fundamenteze şi să justifice starea bunurilor supuse casării¹⁰, ca temei pentru casarea acestora fiind invocat doar faptul că uzura lor constituie 100%. Această situaţie a limitat echipa de audit în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru evaluarea denaturărilor care au afectat prezentarea reală şi fidelă a poziţiilor patrimoniale şi financiare ale Consiliului.

♦ De asemenea, se atestă că, pentru casarea mijloacelor fixe reflectate în conturile 316 “Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc” şi 318 “Alte mijloace fixe”, au fost utilizate alte formulare decât cele prevăzute de cadrul regulator.

♦ Totodată, se relevă că, la casarea mijloacelor fixe, contrar prevederilor cadrului regulator¹¹, au fost aplicate formule contabile adiţionale aferente ieşirii mijloacelor fixe, care au denaturat rulajele privind conturile destinate evidenţei procurării mijloacelor fixe, acestea fiind diminuate cu 141,0 mii lei.

_________________

⁹ Pct.3.3.172 din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹⁰ Nu a fost menţionată starea mijloacelor fixe supuse casării: funcţionale/nefuncţionale, defectate/supuse sau nu reparaţiei etc.

¹¹ Regulamentar, la casarea mijloacelor fixe se aplică formula contabilă: Dt 391 “Uzura mijloacelor fixe” şi Ct 31 “Mijloace fixe”.

4.3. Necalcularea uzurii mijloacelor fixe pentru bunurile clasificate neconform la “Alte mijloace fixe” a determinat denaturarea informaţiilor din situaţiile financiare raportate.

Auditul a atestat clasificarea neregulamentară la “Alte mijloace fixe” a mijloacelor care urmau a fi reflectate în alte conturi distincte aferente mijloacelor fixe (196,0 mii lei). Urmare a acestui fapt, Consiliul, reieşind din regulile generale ale cadrului regulator¹², nu a calculat, pe parcursul mai multor ani, uzura pentru aceste mijloace fixe. Situaţiile constatate au determinat reflectarea neveridică în situaţiile financiare a elementelor contabile individuale aferente mijloacelor fixe, precum şi diminuarea valorii uzurii raportate în comparaţie cu situaţia în care cadrul regulator ar fi fost respectat, în aceste condiţii fiind afectate cheltuielile şi, ca urmare, rezultatul financiar raportat la finele anului de gestiune.

Astfel, auditul a fost limitat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru evaluarea impactului denaturărilor asupra situaţiilor financiare, determinate de necalcularea uzurii mijloacelor fixe pentru bunurile clasificate neconform la “Alte mijloace fixe”, deoarece în evidenţa analitică a mijloacelor reflectate la “Alte mijloace fixe” nu este indicat anul de provenienţă şi anul luării în evidenţă a bunurilor respective.

_________________

¹² Pct.3.3.163 din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015, care stipulează că “uzura se determină şi se ţine la evidenţă pe clădiri şi construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje şi mijloace de transport”.

4.4. Emiterea facturile fiscale fictive, în scopul ocolirii restricţiilor din cadrul regulator aferent responsabilităţii bugetar-fiscale, a condiţionat prezenţa la finele anului de gestiune a creanţelor în valoare totală de 47,9 mii lei.

Verificările auditului au relevat că, în totalul creanţelor (57,4 mii lei) raportate de CNAA la finele anului de gestiune, 47,9 mii lei, sau 84%, revin unui contract privind livrarea dispozitivelor de stocare a datelor. De menţionat că, deşi contractul de achiziţie¹³ nu prevede efectuarea plăţilor în avans, la finele anului suma de 47,9 mii lei a fost raportată ca creanţe (plăţi în avans). Apariţia creanţelor se explică prin faptul că transferul de mijloace financiare¹⁴ s-a efectuat în baza facturii fiscale¹⁵, care ulterior a fost anulată în baza Demersului agentului economic¹⁶, livrarea de facto a mărfurilor având loc în ianuarie 2018¹⁷.

Auditul are suspiciuni privitor la situaţia creată, bănuind că prezentarea şi anularea ulterioară a facturii fiscale a fost o schemă pentru a evita interdicţiile impuse de art.66 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale¹⁸ privitor la încheierea contractelor de achiziţii cu efectuarea plăţilor în avans.

Suspiciunile auditului sunt bazate pe faptul că i-au fost prezentate probe contradictorii care invocă motive de anulare a facturii fiscale emise în decembrie 2017.

Astfel, conform demersului agentului economic din 27.12.2017¹⁹, a fost solicitată anularea facturii fiscale reieşind din faptul că aceasta a fost emisă din eroare, iar marfa va fi livrată imediat după ce va intra în ţară²⁰. Totodată, conform altui demers²¹, agentul economic deja invoca că anularea facturii fiscale a fost cauzată de livrarea mărfurilor care nu au corespuns specificaţiilor la contract. Prezenţa explicaţiilor contradictorii dovedeşte faptul că factura cu nr.LV4959304 din 14.12.2017 a fost emisă anume pentru a valorifica alocaţiile bugetare în anul bugetar de gestiune şi a obţine mijloace financiare sub formă de avans. Această concluzie este bazată pe următoarele probe: (i) semnarea de către responsabilul Consiliului a facturii fiscale fără a fi făcute menţiuni precum că marfa livrată nu corespunde specificaţiei la contract, (ii) precum şi pe datele declaraţiei vamale²², care relevă că marfa a intrat în ţară pe data de 11.01.2018. Totodată, menţionăm că valoarea mărfurilor importate conform declaraţiei vamale constituie 19,3 mii lei, inclusiv impozite – 3,3 mii lei, iar preţul livrării a constituit 47,9 mii lei, sau cu 28,7 mii lei (+48,7%) mai mult.

_________________

¹³ Contractul nr.29/11 din 29.11.2017.

¹⁴ Ordinul de plată nr.364, în sumă de 47916,0 lei.

¹⁵ Factura nr.LV4959304 din 14.12.2017, în sumă de 47916,0 lei.

¹⁶ Demersul agentului economic fără număr din 27.12.2017.

¹⁷ Factura nr.LV4959377 din 26.01.2018, în sumă de 47916,0 lei.

¹⁸ Art.66 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 stipulează următoarele: “Se interzice încheierea de către autorităţile/instituţiile bugetare a contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (avans) pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia: a) lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, a căror valoare nu depăşeşte 10 la sută din limita anuală stabilită pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice şi procurării de materiale şi utilaj, în cazul în care contractele de antrepriză încheiate între beneficiari şi antreprenori prevăd astfel, cu confirmarea ulterioară a sumelor plătite prin volume de lucrări executate efectiv pe parcursul anului de gestiune; b) mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor care nu cad sub incidenţa Legii privind achiziţiile publice”.

¹⁹ Peste 13 zile după emiterea facturii.

²⁰ Conform Declaraţiei vamale, ţara de expediţie este SUA.

²¹ Demersul agentului economic fără număr din 11.05.2018.

²² Declaraţia vamală nr.HY10350985 din 18.01.2018.

4.5. Contractarea serviciilor de mentenanţă şi deservire a sistemelor informaţionale în lipsa unei concurenţe loiale, unele contracte fiind încheiate cu persoane fizice care nu sunt dezvoltatori ai sistemelor informaţionale administrate, au generat riscul prestării necalitative a serviciilor respective, precum şi riscul asupra integrităţii şi securităţii datelor.

Probele de audit denotă că achiziţionarea serviciilor de menţenanţă şi deservire a sistemelor informaţionale administrate de CNAA s-a efectuat în condiţiile de lipsă a concurenţei loiale. Astfel, pe parcursul anului 2017, au fost încheiate 4 contracte în valoare de 170,2 mii lei privind prestarea serviciilor informaţionale, dintre care 3 contracte (134,2 mii lei/78,8%) – cu persoane fizice care nu sunt dezvoltatori ai SI administrate. Contractarea serviciilor de deservire şi mentenanţă de la persoane fizice care nu sunt dezvoltatori ai sistemelor informaţionale utilizate poate genera riscul prestării necalitative a serviciilor respective, precum şi riscul asupra integrităţii şi securităţii datelor.

Totodată, auditul atestă că, în actele de primire-predare a lucrărilor executate, nu sunt menţionate nici tipurile de lucrări care urmează a fi prestate, nici costul unei ore/om pentru serviciile prestate, în specificaţiile la contract într-o poziţie fiind inclusă valoarea totală a serviciilor prestate, ceea ce face imposibilă evaluarea reală a serviciilor prestate.

De asemenea, auditul a fost limitat în obţinerea probelor suficiente şi adecvate privitor la permisiunea dezvoltatorului (licenţa) de a presta servicii de mentenanţă pentru SI utilizate de CNAA de către persoane fizice cu care au fost încheiate contractele de prestare a serviciilor respective.

De menţionat că un contract de mentenanţă a SI a fost încheiat cu o persoană fizică care este fondator al unei societăţi comerciale al cărui gen de activitate este similar celui indicat în contractul de prestare a serviciilor.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Urmare a expirării termenului pentru care a fost desemnată componenţa nominală a Comisiei de atestare şi Comisiei de acreditare ale CNAA²³, care se aprobă pe un termen de 4 ani, şi a nedesemnării şi neaprobării unei noi componenţe a CNAA, în perioada 14.06.2017 - 31.12.2017 a fost sistată activitatea Comisiilor respective, Consiliul fiind limitat doar la primirea şi procesarea dosarelor depuse de solicitanţi.

Totodată, procesul de reformare a administraţiei publice centrale, care a demarat în anul 2017, a vizat şi autorităţile publice care administrează domeniile educaţiei, cercetării, ştiinţei şi inovării. Astfel, la 21.09.2017 au fost operate modificări în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi în Codul educaţiei²⁴, care au stabilit crearea unei noi autorităţi publice, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC), în subordinea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, prin fuziunea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi a Inspectoratului Şcolar Naţional.

Ca urmare a modificărilor operate în cadrul legal, Agenţia nou creată a preluat integral atribuţiile CNAA în domeniul evaluării personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic şi acreditării organizaţiilor din domeniul cercetării şi inovării. Conform pct.7 din Hotărârea Guvernului nr.201 din 28.02.2018²⁵, Consiliul Naţional urma, în termen de 2 luni, să transmită patrimoniul gestionat structurii nou create. De menţionat că până în prezent transmiterea patrimoniului nu a avut loc.

În condiţiile reformării CNAA, recomandările auditului în vederea remedierii denaturărilor şi deficienţelor constatate în cadrul misiunii de audit vor fi înaintate structurii nou create (ANACEC), în calitate de succesor de drepturi şi obligaţiuni ale CNAA²⁶.

_________________

²³ Componenţa actuală a fost aprobată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.667-VII din 11.06.2013.

²⁴ Legea nr.190 din 20.09.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 20.02.2018.

²⁵ Hotărârea Guvernului nr.201 din 28.02.2018 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.201 din 28.02.2018).

²⁶ Pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.201 din 28.02.2018.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. Neinstituirea în cadrul CNAA a sistemului de management financiar şi control a generat nereguli şi denaturări ale datelor prezentate în situaţiile financiare.

Potrivit cadrului legal²⁷, conducerea entităţii este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de MFC, precum şi de evaluarea funcţionalităţii lui şi de aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu prevederile cadrului regulator.

Evaluarea de către audit a implementării sistemului de management financiar şi control în cadrul Consiliului a cuprins: (i) sistemul contabil, prin prisma examinării funcţiilor şi atribuţiilor serviciului contabil, reglementărilor interne de rigoare etc.; (ii) politica de securitate a sistemului informaţional, prin implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baza de date şi sisteme operaţionale, instituirea controalelor generale şi controalelor aplicaţiilor la nivel de operaţiuni economice şi domenii; (iii) organizarea sistemului de MFC, prin analiza faptului dacă entitatea dispune de reglementări interne suficiente şi relevante, descrierea proceselor de bază, identificarea responsabililor de implementarea sistemului de MFC, elaborarea planului de acţiuni pentru implementarea sistemului de MFC etc.

Verificările auditului privind sistemul de MFC relevă că acesta nu este funcţional, iar Consiliul nu a întreprins nicio acţiune în vederea implementării acestuia, nefiind prezentată nici Declaraţia de bună Guvernare pentru anul 2017. Astfel, (i) nu a fost creat Grupul de lucru responsabil de implementarea acestui sistem; (ii) nu a fost aprobat Planul de acţiuni privind implementarea MFC; (iii) nu a aprobat Registrul riscurilor; (iv) nu a fost descrisă procedura cu privire la managementul riscurilor, astfel nefiind realizate acţiuni în vederea: implementării managementului riscurilor, evaluării activităţilor de control, instituirii unui sistem de informare, comunicare şi documentare internă, precum şi de proceduri documentate privind raportarea suspiciunilor referitor la neconformităţi, fraudă şi corupţie.

Lipsa unui sistem al MFC a generat apariţia neregulilor şi neconformităţilor care au denaturat datele prezentate în situaţiile financiare ale CNAA.

_________________

²⁷ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

6.2. Clasificarea neadecvată a mijloacelor fixe şi, respectiv, neînregistrarea acestora în conturi bilanţiere distincte (423,0 mii lei) au afectat inteligibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

Probele de audit denotă că, urmare a aplicării necorespunzătoare de către CNAA a politicilor contabile stabilite de cadrul regulator²⁸, unele elemente ale mijloacelor fixe au fost contabilizate şi clasificate neconform. Această situaţie a afectat prezentarea reală şi inteligibilă în situaţiile financiare a elementelor-rânduri individuale, abaterile fiecărui element din situaţiile financiare fiind denaturate semnificativ (±423,0 mii lei), în comparaţie cu situaţia care ar fi fost raportată dacă erau respectate dispoziţiile cadrului regulator aferent, denaturările elementelor-rânduri individuale variind de la 3,5% până la 100%.

Natura abaterilor elementelor-rânduri individuale aferente mijloacelor fixe se prezintă în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

_________________

²⁸ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

6.3. Informaţiile privind uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale au fost denaturate, fiind afectată fidelitatea, credibilitatea şi integritatea informaţiilor financiare relevante.

Prezentarea deplină şi veridică a informaţiilor privind uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nefinanciare a fost afectată de aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ relevant²⁹ şi de erorile cauzate de factorul uman³⁰.

♦ Astfel, pentru 6 obiecte³¹ nu a fost calculată uzura în valoare de 10,6 mii lei, iar pentru 2 obiecte³² uzura în valoare de 4,5 mii lei a fost calculată anticipat, neţinând cont de termenul de funcţionare utilă stabilit pentru obiectul respectiv.

_________________

²⁹ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

³⁰ Factor uman urmare a introducerii eronate în SI “Universal Accounting” a normelor de uzură a mijloacelor fixe şi ale amortizării activelor nemateriale.

³¹ În valoare totală de 31,7 mii lei.

³² În valoare de 13,5 mii lei.

6.4. Stocurile de materiale circulante au fost denaturate urmare a clasificării şi contabilizării necorespunzătoare, condiţionând raportarea neveridică a acestora.

Managementul contabil nepotrivit a condiţionat clasificarea şi contabilizarea necorespunzătoare a bunurilor procurate în valoare de 6,7 mii lei. Astfel, urmare a clasificării neconforme a bunurilor la mijloace fixe “Unelte şi scule, inventar de producţie”, au fost diminuate stocurile materialelor circulante (“Alte materiale”), ceea ce a afectat prezentarea fidelă şi reală a informaţiilor din situaţiile financiare.

6.5. Contabilizarea necorespunzătoare a altor valori a afectat prezentarea autentică şi credibilă a informaţiilor din situaţiile financiare.

Probele de audit denotă nerespectarea cadrului regulator aferent evidenţei formularelor cu regim special. Astfel, nerespectarea pct.3.8.30 din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 a generat raportarea neveridică a stocului de formulare cu regim special deţinute de entitate (diplome, atestate şi certificate de acreditare), care, regulamentar, urmau a fi ţinute în conturile extrabilanţiere³³. Această situaţie a denaturat stocurile raportate la conturile bilanţiere³⁴ şi extrabilanţiere³⁵ cu 14,6 mii lei, fiind afectată autenticitatea, credibilitatea şi inteligibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

_________________

³³ Contul extrabilanţier 822300 “Formulare de valoare”.

³⁴ Contul 439 “Alte valori şi mijloace băneşti” a fost majorat, contul 722 “Rezultatul financiar al instituţiei publice din anii precedenţi” şi contul 721 “Rezultatul financiar al instituţiei publice din anul curent” au fost diminuate.

³⁵ Contul extrabilanţier 822300 “Formulare de valoare” a fost diminuat.

6.6. În urma aplicării incorecte şi neuniforme, în unele cazuri, a legislaţiei în vigoare, au fost admise unele iregularităţi care au condiţionat denaturarea şi prezentarea neveridică în rapoartele financiare a informaţiilor privind unele cheltuieli efectuate.

♦ Necalcularea sporului pentru testarea şi întreţinerea aplicaţiilor informaţionale a determinat diminuarea cheltuielilor şi datoriilor aferente, informaţiile în situaţiile financiare fiind lipsite de credibilitate şi plenitudine. Astfel, probele de audit denotă că, deşi în bugetul Consiliului pentru anul 2017 au fost aprobate alocaţii pentru achitarea sporului pentru testarea şi întreţinerea aplicaţiilor informaţionale³⁶(5,5 mii lei), acest spor nu a fost calculat specialiştilor TI din cadrul CNAA. Conform explicaţiilor responsabililor din cadrul Consiliului, sporul respectiv nu a fost calculat şi achitat din lipsă de atenţie, din economiile acumulate fiind plătite premii în lunile octombrie şi noiembrie ale anului 2017. În condiţiile expuse, se atestă contabilizarea necorespunzătoare a cheltuielilor aferente retribuirii muncii³⁷prin clasificarea neadecvată a cheltuielilor aferente, acestea nefiind contabilizate în poziţiile distincte din Planul de conturi. Această situaţie a determinat prezentarea nereală a informaţiilor din situaţiile financiare.

♦ Prezentarea fidelă şi reală a informaţiilor privind retribuirea muncii a fost afectată de reţineri majorate ale impozitului pe venit. Verificările auditului denotă că, în anul 2017, urmare a aplicării cotei majorate a impozitului pe venit (18%) la baza impozabilă, fără deducerea scutirii personale, unui angajat i-a fost reţinut impozitul pe venit cu 5,3 mii lei mai mult.

♦ Nerespectarea cadrului regulator aferent retribuirii muncii a determinat necalcularea, în unele cazuri, şi supracalcularea, în alte cazuri, a plăţilor salariale, ceea ce a denaturat prezentarea reală a datelor respective în situaţiile financiare. Astfel, urmare a verificării înscrisurilor în carnetele de muncă cu sumele real calculate pentru gradul de calificare, se atestă nerespectarea prevederilor cadrului legal. Astfel, 2 persoane, pe parcursul a 2 luni, au beneficiat de plăţi aferente gradului de calificare, cu o depăşire totală faţă de cuantumul stabilit cu 0,75 mii lei şi 3 persoane, pe parcursul a 3 luni – cu 0,8 mii lei. De asemenea, pentru 2 angajaţi, pe parcursul întregului an, mărimea gradului de calificare a fost calculată cu 0,5 mii lei mai puţin. Prezenţa acestor situaţii denotă lipsa unui control intern relevant în cadrul Consiliului, ceea ce a generat denaturarea şi prezentarea infidelă a datelor aferente în situaţiile financiare.

Informaţia aferentă structurii plăţilor salariale se prezintă în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

_________________

³⁶ Anexa 8, pct.3 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la salarizarea în sectorul bugetar.

³⁷ Sporurile şi premiile unice au conturi contabile distincte în clasa 2 “Cheltuieli”.

6.7. Aplicarea neregulamentară a prevederilor cadrului legal a generat reflectarea neveridică în informaţiile financiare a valorii indemnizaţiilor calculate pentru incapacitate temporară de muncă, ceea ce a denaturat cu 14,2 mii lei informaţiile din situaţiile financiare.

Urmare a diminuării bazei de calcul a indemnizaţiilor privind incapacitatea temporară de muncă³⁸ prin neincluderea în aceasta a premiilor şi sporurilor pentru intensitatea muncii, la care se calculează contribuţiile de asigurări sociale (-175,4 mii lei), valoarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă calculate angajaţilor Consiliului a fost diminuată cu 14,2 mii lei, din care 2,3 mii lei – pentru 5 zile care se achită de către angajator, şi 11,9 mii lei – pentru zilele care se achită din contul mijloacelor BASS.

Aceste situaţii au cauzat prezentarea neveridică a cheltuielilor în situaţiile financiare respective, precum şi au afectat prezentarea fiabilă şi autentică a creanţelor şi datoriilor faţă de BASS, cu suma de 14,2 mii lei, fiind afectat şi rezultatul anului curent.

_________________

³⁸ Conform art.7 alin.(1) din Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale.

6.8. Contabilizarea neregulamentară a veniturilor încasate de Consiliu, precum şi nerespectarea principiului de departajare au generat nereguli şi neconformităţi care au denaturat prezentarea fidelă şi integrală a informaţiilor incluse în situaţiile financiare.

Veniturile colectate de Consiliu reprezintă una din sursele de finanţare a cheltuielilor. Conform cadrului regulator, prin prisma responsabilităţilor delegate, Consiliul colectează: (i) venituri din activitatea de acreditare a instituţiilor ştiinţifice şi (ii) venituri din activitatea de atestare a cadrelor ştiinţifice. Sinteza veniturilor încasate în anul 2017 se prezintă în Tabelul nr.2.

Nerealizarea veniturilor la nivelul prevăzut în buget a fost condiţionată de neemiterea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova de numire a membrilor Comisiilor de acreditare şi atestare, ceea ce a sistat activitatea Comisiilor respective pentru perioada iunie-decembrie 2017³⁹ şi, ca urmare, a afectat procesul de acreditare a instituţiilor ştiinţifice şi de atestare a cadrelor ştiinţifico-didactice de către CNAA. Conform calculelor estimative efectuate de audit, sistarea activităţii Comisiilor a avut drept impact neîncasarea veniturilor în mărime de circa 253,2 mii lei (vezi Anexele nr.11 şi nr.12 la prezentul Raport de audit).

Procesul de acreditare a instituţiilor ştiinţifice şi de atestare a cadrelor ştiinţifice se prezintă în Anexele nr.8 şi nr.9 la prezentul Raport de audit.

În anul 2017, CNAA a acreditat 3 instituţii de cercetare ştiinţifică, iar 2 instituţii, deşi au depus setul de documente necesar acreditării, nu au parcurs toate etapele necesare, din cauza sistării activităţii Comisiei de profil, urmare a expirării mandatului membrilor acesteia.

Nerespectarea principiilor de departajare a condiţionat contabilizarea necorespunzătoare a veniturilor şi neraportarea veniturilor anticipate, fiind afectată credibilitatea, fiabilitatea şi plenitudinea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

♦ Astfel, deşi cadrul regulator prevede încasarea veniturilor pentru acreditarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică sub formă de avans şi emiterea facturilor privind prestarea serviciilor doar după aprobarea Deciziilor de acreditare, probele de audit au atestat situaţii când, Consiliul, pentru 2 instituţii ştiinţifice, a emis facturi privind prestarea serviciilor (28,0 mii lei) în lipsa deciziilor de acreditare.

♦ De menţionat că situaţii similare s-au atestat şi în anul 2016, astfel, soldul creanţelor şi datoriilor raportate la începutul anului fiind diminuat cu 24,0 mii lei şi, respectiv, cu 44,0 mii lei. Detalii suplimentare aferente acestui subiect sunt prezentate în Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit.

De asemenea, auditul atestă contabilizarea necorespunzătoare a veniturilor încasate în avans, care potrivit cadrului regulator urmează a fi raportate la contul “Venituri anticipate”, care este destinat generalizării informaţiei privind veniturile obţinute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare.

Situaţiile constatate denotă abordarea necorespunzătoare în reflectarea veniturilor efective, datoriilor şi veniturilor anticipate aferente încasărilor pentru acreditarea instituţiilor ştiinţifice, ca efect fiind denaturate atât poziţiile bilanţiere din Bilanţul contabil, cât şi informaţiile din alte situaţii financiare.

Sinteza denaturărilor aferente veniturilor se prezintă în Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

♦ Contabilizarea neadecvată a taxelor de expertiză pentru cercetătorii şi doctoranzii organizaţiilor de drept privat din domeniul învăţământului superior a determinat neîncasarea mijloacelor în valoare de 4,2 mii lei, ca efect fiind denaturate informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Astfel, la contrapunerea plăţilor încasate pentru perfectarea şi eliberarea diplomelor, precum şi a taxelor de expertiză cu Listele din Hotărârile CNAA de conferire a titlurilor şi gradelor ştiinţifice s-a stabilit în 5 cazuri neincluderea costurilor expertizei pentru cercetătorii şi doctoranzii organizaţiilor de drept privat (4,2 mii lei), acestea nefiind reflectate în evidenţa contabilă drept creanţe aferente veniturilor spre încasare, ceea de a afectat prezentarea integrală şi credibilă a informaţiilor din situaţiile financiare. Sinteza veniturilor neîncasate se prezintă în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit.

_________________

³⁹ În perioada iunie-decembrie 2017, CNAA a primit dosarele însă nu au avut loc şedinţele Comisiilor de acreditare şi atestare, respectiv, nu au fost emise Hotărârile CNAA de acreditare şi conferire a titlurilor/gradelor ştiinţifice, deoarece termenul pentru care a fost desemnată componenţa nominală a membrilor CNAA a expirat, iar Preşedintele Republicii Moldova nu a aprobat prin decret o nouă componenţă a acesteia.

6.9. Evidenţa cheltuielilor de deplasare a fost ţinută cu nerespectarea cadrului regulator.

În anul 2017, din 8 evenimente internaţionale⁴⁰ la care au participat angajaţii entităţii, pentru 5 evenimente cheltuielile au fost suportate de către CNAA (58,3 mii lei). Probele de audit atestă situaţii când CNAA nu s-a asigurat privitor la neadmiterea finanţării duble a cheltuielilor de deplasare suportate de partea organizatoare şi de entitate, la ordinele cu privire la delegarea conducerii CNAA nefiind anexate documentele confirmative⁴¹ care să ateste scopul şi durata participării la evenimentul respectiv, precum şi cheltuielile suportate de partea organizatoare. De asemenea, au fost atestate cazuri de nesemnare/neaprobare a deconturilor de avans de către conducerea entităţii şi/sau de contabilul-şef (48,9 mii lei, sau 80% din totalul cheltuielilor de deplasare).

_________________

⁴⁰ Conferinţe, seminare ştiinţifice.

⁴¹ Scrisori de invitaţie, Agenda evenimentului, Scrisori de finanţare a cheltuielilor de deplasare de către partea organizatoare, după caz; diplome de participare.

6.10. Evidenţa personalului în cadrul CNAA s-a realizat cu abateri de la prevederile legale.

Managementul de personal necorespunzător a condiţionat prezenţa unor carenţe şi neconformităţi, care se rezumă la:

♦ prezentarea eronată în Raportul privind statele şi efectivele de personal a datelor aferente numărului funcţiilor de conducere, fiind raportate 27 de unităţi din totalul efectivului-limită de 29 de unităţi, celelalte 2 unităţi fiind prezentate ca funcţii publice de execuţie;

♦ înscrisurile din carnetele de muncă se efectuează cu abateri de la cadrul regulator⁴², în acestea fiind constatate lipsă înscrierile privind stimulările şi recompensele acordate, studiile şi pregătirea profesională etc., precum şi gradele de calificare, treapta şi gradele de salarizare a angajatului;

♦ nerespectarea limitei de unităţi aprobate conform Schemei de încadrare pentru fiecare Direcţie, numărul consultanţilor superiori în cadrul Direcţiei de atestare fiind majorat cu o unitate formată din 0,5 unităţi de consultant principal şi 0,5 unităţi de specialist principal în cadrul Direcţiei politici şi monitorizare doctorat.

_________________

⁴² Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

6.11. Prezenţa în cadrul regulator aferent evidenţei contabile a mijloacelor fixe a unor prevederi contradictorii a afectat prezentarea fiabilă, autentică şi credibilă a informaţiilor din situaţiile financiare.

Analiza structurii mijloacelor fixe gestionate de Consiliu denotă că 17,3% din totalul acestora (2170,9 mii lei) reprezintă mobilier de oficiu (374,8 mii lei), care este reflectat în componenţa contului “Unelte şi scule, inventar gospodăresc”.

Probele de audit au relevat prezenţa unor prevederi contradictorii în Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 şi în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338 din 21.03.2003, privitor la calcularea uzurii pentru mobilier. Astfel, deşi până la intrarea în vigoare a noilor Norme de evidenţă contabilă (începând cu 01.01.2016), pentru mobilier obligatoriu se calcula uzura, începând cu 01 ianuarie 2016, conform pct.3.3.163, pct.3.3.164 şi pct.3.3.26 din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015, mobilierul a fost inclus în categoria mijloacelor fixe pentru care nu se calculează uzura. De menţionat că, Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale stabileşte expres o durată de funcţionare utilă pentru mobilier şi piesele acestuia (codul 9403 “Alt mobilier şi părţi ale acestuia”), care variază de la 4 până la 10 ani.

Pentru aducerea în concordanţă a actelor normative specificate, Ministerului Finanţelor, în calitate de organ regulator în domeniul politicilor contabile, îi vor fi înaintate recomandări privitor la revizuirea politicilor de evidenţă actuale şi racordarea acestora la Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Sinteza prevederilor contradictorii se prezintă în Anexa nr.13 la prezentul Raport de audit.

6.12. Se atestă nerespectarea cadrului regulator aferent achiziţiilor publice.

Pe parcursul perioadei auditate, entitatea a achiziţionat bunuri şi servicii doar prin intermediul achiziţiilor de valoare mică, contractele fiind încheiate direct cu operatorii economici selectaţi de CNAA în lipsa recepţionării ofertelor de la aceştia, nefiind respectat principiul transparenţei şi concurenţei. Neinstituirea în cadrul CNAA a unui control intern relevant a cauzat apariţia abaterilor de la cadrul regulator aferent achiziţiilor publice, care au generat:

♦ efectuarea achiziţiilor publice de valoare mică în lipsa planului anual de efectuare a achiziţiilor, precum şi în lipsa estimării valorii contractelor fundamentate pe calcule şi analize obiective;

♦ nedescrierea proceselor aferente achiziţiilor publice;

♦ neîntocmirea şi neprezentarea AAP a dării de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică;

♦ divizarea procedurilor de achiziţii publice în scopul evitării procedurilor legale de achiziţii publice. Astfel, procurarea componentelor pentru sistemul video necesare la transmiterea online a şedinţelor de susţinere a tezelor de doctor/doctor habilitat, în valoare de 142 mii lei, s-a efectuat prin încheierea a 3 contracte distincte de valoare mică, nefiind aplicată procedura de achiziţii publice de rigoare;

♦ aplicarea procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii publice. În acest context, se atestă următoarea situaţie. Valoarea iniţială a contractului privind prestarea serviciilor auto la data încheierii acestuia constituia 72,8 mii lei şi se încadra în plafonul minim stabilit de cadrul legal aplicabil achiziţiilor publice de valoare mică. Însă, pe parcursul anului, a fost încheiat un acord adiţional de majorare a valorii contractului cu 15,0 mii lei, ceea ce a crescut valoarea contractului până la 87,8 mii lei, depăşind cu 7,8 mii lei plafonul-limită stabilit de legislaţie pentru contractele de valoare mică.

Faptele constatate denotă necesitatea instituirii sistemului de MFC pe segmentul achiziţiilor publice, pentru a evita admiterea pe viitor a acestor nereguli.

Sinteza neconformităţilor constatate în cadrul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, întocmite la 31.12.2017, este prezentată în Anexa nr.14 la prezentul Raport de audit.

Sinteza constatărilor care au afectat poziţiile bilanţiere din Bilanţul contabil şi elementele contabile din Raportul privind veniturile şi cheltuielile sunt prezentate în Anexele nr.15 şi nr.16 la prezentul Raport de audit.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări conducerii ANACEC:

1. să întreprindă măsuri în privinţa recunoaşterii şi reflectării în evidenţa contabilă a activelor nemateriale (pct.4.1 şi pct.6.2);

2. să întreprindă măsuri de aducere în corespundere cu situaţia reală a valorii uzurii şi amortizării calculate anticipat şi necalculate pentru perioadele precedente (pct.4.3 şi pct.6.3);

3. să asigure contractarea serviciilor de mentenanţă şi deservire a Sistemelor Informaţionale de la persoane autorizate de dezvoltatorii acestor sisteme, precum şi să asigure documentarea corespunzătoare a serviciilor prestate (pct.4.5);

4. să întreprindă măsuri de rigoare pentru aducerea în concordanţă situaţiile aferente efectuării plăţilor pentru indemnizaţiile privind incapacitatea temporară de muncă (pct.6.7);

5. să asigure contabilizarea veniturilor colectate potrivit cadrului regulator aferent (pct.6.8);

6. să dispună acţiuni de remediere a controlului intern prin asigurarea descrierii grafice şi narative a proceselor operaţionale, evaluarea şi monitorizarea sistematică şi înregistrarea riscurilor aferente proceselor operaţionale de bază ce ţin de exerciţiile economico-financiare (remunerarea muncii, procesul de achiziţii, mijloacele fixe şi activele nemateriale, activele circulante etc.) (pct.6.1).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Responsabilitatea conducerii CNAA, în calitate de executor de buget, constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu şi în bugetele instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general⁴³, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator⁴⁴, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

Situaţiile financiare ale instituţiilor bugetare se întocmesc în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi ale Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

_________________

⁴³ Legea contabilităţii.

⁴⁴ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate aferente exerciţiului bugetar 2017 sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări însemnate ca urmare a fraudei sau erorii şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţile desfăşurate de entitatea auditată, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate prin efectuarea procedurilor necesare în vederea identificării şi evaluării riscurilor unor denaturări sau neconformităţi semnificative, care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare a operaţiunilor ori a soldurilor, precum şi evaluării indiciilor care pot interveni referitor la riscul de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.