Hotărîre nr.30 din 26.07.2016 privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014-2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii gestionării

patrimoniului public în cadrul entităţilor publice

din mun. Chişinău pe anii 2014-2015

nr. 30  din  26.07.2016

 (în vigoare 21.10.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 361-367 art. 33 din 21.10.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa primarului general al mun. Chişinău, dl Dorin Chirtoacă, viceprimarului municipiului Chişinău, dl Nistor Grozavu, şefului Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, dl Ghenadie Iurco, şefului Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului municipal Chişinău (în continuare – CMC), dna Veronica Herţa, şefului Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a CMC, dl Ion Carpov, şefului Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a CMC, dl Igor Gamreţki, şefului adjunct al Direcţiei Generale Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale a CMC, dl Vladimir Iarmicioi, directorului ÎM Regia exploatarea drumurilor şi podurilor “Exdrupo”, dl Stepan Racu, şefului Secţiei cadastru a Institutului “Ingeocad” ÎS, dna Ecaterina Haniucova, primarilor: or. Codru, dl Vladimir Munteanu, or. Durleşti, dna Eleonora Şaran, or. Vadul lui Vodă, dl Iurie Onofriiciuc, com. Bubuieci, dl Ion Şaranuţ, com. Budeşti, dna Nina Costiuc, com. Cruzeşti, dna Violeta Crudu, com. Tohatin, dl Sergiu Cebotaru, com.Băcioi, dl Vitalie Şalari, viceprimarului or. Sîngera, dl Valeriu Scodigor, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale din municipiu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014-2015.

________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii administrării patrimoniului public, funcţionalităţii cadrului de reguli şi proceduri aferent domeniului vizat şi plenitudinii veniturilor bugetare adiţionale.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de audit², aplicate de Curtea de Conturi. Probele de rigoare au fost obţinute prin examinarea rapoartelor situaţiilor patrimoniale şi financiare, contractelor cu caracter patrimonial, registrelor contabile ale entităţilor supuse auditării; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi informaţiilor oferite; observaţii directe, precum şi prin familiarizarea şi analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor auditate. De asemenea, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT).

________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Audiind în şedinţă publică Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

măsurile întreprinse de AAPL de toate nivelurile în materie de management al patrimoniului public nu au întrunit rigorile de legalitate, regularitate/exigenţă şi transparenţă în gestionarea acestuia, astfel fiind admise multiple abateri şi nereguli. În acest sens, auditul public extern atestă că ignorarea şi/sau implementarea superficială şi necorespunzătoare a recomandărilor precedentelor misiuni, precum şi nefuncţionalităţile instituţionale în ansamblul lor constituie un cumul de factori generatori de nereguli şi vulnerabilităţi aferente administrării patrimoniului public per total.

Sintetizînd evaluările auditului, Curtea de Conturi susţine că:

• AAPL nu s-au preocupat în mod sistemic de afirmarea unei administrări cuprinzătoare şi prudente a patrimoniului proprietate publică locală;

• AAPL nu şi-au asumat plenar funcţiile de proprietar şi deţinător plenipotenţiar al patrimoniului proprietate publică locală. Astfel,

√ nu au fost aprobate listele patrimoniului (ne)pasibil de privatizare şi celui pasibil dării în arendă, locaţiune, concesiune etc., ceea ce a limitat transparenţa şi predictibilitatea procesului de administrare a patrimoniului public;

√ Consiliul municipal Chişinău a tergiversat adoptarea deciziilor cu privire la gestionarea bunurilor imobile, în consecinţă relaţiile de arendă neoficializate s-au încetăţenit, veniturile pasibile completării bugetului municipal fiind ratate;

√ AAPL continuă practica defectuoasă de privatizare şi atribuire a bunurilor în arendă/locaţiune, procedurile de licitaţii/concursuri fiind ocolite;

• administraţiile locale nu au asigurat evidenţa conformă a bunurilor proprietate publică locală, în special a fondului funciar, şi raportarea veridică a situaţiilor financiare şi patrimoniale, ceea ce se exprimă prin:

√ irelevanţa şi neactualizarea datelor Registrului patrimoniului municipal, ceea ce a condiţionat raportarea denaturată a situaţiilor patrimoniale, inclusiv la nivel naţional;

√ organizarea neordonată a managementului financiar-contabil, raportarea neveridică a informaţiilor privind numărul întreprinderilor municipale (în continuare – ÎM) fondate şi a capitalului social al acestora au generat diferenţe între datele diferitor surse (434,3 mil.lei; 366,4 mil.lei şi 67,9 mil.lei);

√ (ne)efectuarea şi/sau irelevanţa inventarierilor patrimoniului proprietate publică, soldate cu situaţii de neplenitudine şi deformate a raportărilor financiare/statistice;

√ neidentitatea datelor din evidenţa contabilă şi din Registrul patrimoniului municipal cu privire la fondul locativ, nefiind finalizată inventarierea acestuia;

√ neînregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică locală, precum şi lipsa/irelevanţa cadrului metodologic în acest sens au diminuat valoarea activelor în rapoartele financiare ale UAT cu minimum 3,7 mlrd.lei;

• nerespectarea cadrului legislativ în domeniul cadastrării bunurilor imobile şi raportării situaţiilor patrimoniale. Ca urmare:

√ în Registrul bunurilor imobile nu au fost înregistrate bunurile proprietate publică locală gestionate de entităţile economice (238,9 mil.lei) şi AAPL de nivelul I (circa 69,5 mil.lei);

√ 7 AAPL de nivelul I nu au prezentat timp de mai mulţi ani Registrul cadastral al terenurilor, ceea ce a generat raportarea neveridică a datelor Cadastrului funciar la nivel de municipiu;

√ interacţiunea precară între AAPL şi autorităţile publice centrale a condiţionat nefinalizarea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate de stat şi municipală;

√ preocuparea nepunctuală a factorilor de decizie şi lipsa Programului de delimitare a terenurilor a condiţionat tergiversarea demarării lucrărilor cadastrale în AAPL (de nivelul I);

√ neexecutarea prevederilor cadrului legal cu privire la inventarierea şi delimitarea bunurilor imobile proprietate de stat şi publică locală a condiţionat tergiversarea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile;

√ AAPL (de nivelul II) nu au asigurat identitatea datelor în diferite registre ale documentaţiei cadastrale, diferenţele consemnate constituind circa 190 ha;

• activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia şi a veniturilor din proprietate s-au soldat cu:

√ gestionarea defectuoasă a bunurilor publice, veniturile ratate de bugetul municipal şi bugetele AAPL (de nivelul I) din această sursă fiind evaluate la circa 307 mil.lei;

√ decalaje semnificative între datele cadastrale şi materia impozabilă, fapt ce indică asupra unor situaţii deformate în aspectul bazei de impozitare aferente formării bugetelor locale, precum şi raportării financiare relevante;

√ neacumularea veniturilor publice generate din administrarea patrimoniului, fiind formate creanţe în sumă totală de circa 69,7 mil.lei, inclusiv restanţe cu termenul de prescripţie expirat de minimum 29,0 mil.lei;

√ neasigurarea intereselor patrimoniale ale UAT, în consecinţă municipiul fiind deposedat de bunuri imobile, fenomenul devenind perpetuu;

√ utilizarea nejustificată/ocuparea abuzivă a bunurilor imobile proprietate publică locală;

√ asigurarea informaţională necorespunzătoare a proceselor operaţionale aferente administrării bunurilor proprietate publică locală;

√ administrarea şi evidenţa neconformă şi iraţională a bunurilor publice transmise în gestiune întreprinderilor municipale şi instituţiilor medico-sanitare publice, neracordarea sistemului de remunerare a administratorilor de întreprinderi la indicatorii de eficienţă;

√ abateri semnificative privind păstrarea şi arhivarea documentelor constituite pentru justificarea şi monitorizarea tranzacţiilor patrimoniale etc.;

• verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor auditurilor anterioare ale Curţii de Conturi expuse în rapoartele aprobate prin Hotărîrile Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 şi nr.35 din 28.06.2013³ relevă că managementul AAPL din municipiul nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, măsurile întreprinse au fost nesistemice şi nepunctuale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în Raportul actual de audit, fiind remarcată agravarea problemelor existente anterior.

________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun.Chişinău în perioada 2010-2011” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012) şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun.Chişinău” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013).

Abaterile de la legalitate şi regularitate atestate în administrarea de către AAPL a resurselor şi fondurilor publice exprimă, în mare măsură, gradul redus de coordonare şi supraveghere a implementării instrumentelor de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014-2015, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului municipal Chişinău, primarului general al mun. Chişinău, consiliilor locale şi primarilor oraşului Codru, Durleşti, Sîngera, Vadul lui Vodă şi comunelor: Băcioi, Bubuieci, Budeşti, Tohatin, Cruzeşti şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor pe baza principiilor managementului financiar şi control;

2.2. Primarului general al mun. Chişinău, pentru călăuză, şi se cere dispunerea unor măsuri prompte aferente implementării fără echivoc a Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern;

2.3. Consiliilor locale şi primarilor oraşelor: Vatra şi Cricova, satelor/comunelor: Truşeni, Grătieşti, Stăuceni, Ciorescu, Ghidighici, Condriţa şi Coloniţa, pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea benevolă la recomandările auditului indicate în Raportul de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.4. Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, pentru întreprinderea, în comun cu Agenţia Proprietate Publică şi AAPL din mun.Chişinău, măsurilor neîntîrziate în vederea finalizării procesului de delimitare a terenurilor din raza mun. Chişinău în conformitate cu cadrul legal în vigoare;

2.5. Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, pentru informare, şi se recomandă ajustarea indicatorilor de clasificare a terenurilor din Registrul bunurilor imobile la documentaţia Cadastrului funciar, precum şi examinarea oportunităţii privind instituirea schimbului automatizat de informaţii între Registrul bunurilor imobile şi Cadastrul funciar întocmit de AAPL;

2.6. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL din mun.Chişinău în corespundere cu cadrul legal în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.7. Ministerului Finanţelor, pentru informare, şi se recomandă elaborarea şi punerea în aplicare a cadrului metodologic cu privire la evaluarea terenurilor proprietate publică locală în scopul înregistrării în evidenţa contabilă a activelor patrimoniale ale unităţilor administrativ-teritoriale;

2.8. Procuraturii Generale, pentru luare de atitudine şi examinare conform competenţelor;

2.9. Guvernului, pentru autosesizare şi relevanţa:

- stabilirii criteriilor şi normelor necesare pentru determinarea suprafeţelor terenurilor aferente obiectivelor private;

- actualizării şi realizării Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007, luînd în considerare prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor;

2.10. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) şi întreprinderile municipale: au corectat evidenţa contabilă cu privire la capitalul social al ÎM în sumă de 67929,2 mii lei; au restabilit evidenţa analitică a patrimoniului în valoare totală de 10956,4 mii lei; au ajustat evidenţa contabilă a patrimoniului transmis în comodat în sumă totală de 26504,4 mii lei; au contabilizat regulamentar uzura mijloacelor fixe calculată incorect în sumă de 3981,1 mii lei; au înregistrat în evidenţa contabilă surplusurile de bunuri imobile identificate de către echipa de audit în sumă totală de 310,8 mii lei; au contabilizat regulamentar bunurile transmise în gestiunea ÎM în valoare de 1840,7 mii lei, respectiv, ÎM au înregistrat în evidenţa contabilă valoarea bunurilor imobile primite de la fondator în sumă de 1234,2 mii lei; au încasat plata de la privatizarea terenurilor proprietate publică în sumă de 11,0 mii lei; au înregistrat la OCT Chişinău dreptul de proprietate asupra unui bun imobil.

4. Se exclude din regim de monitorizare Hotărîrile Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 şi nr.35 din 28.06.2013; nr.46 din 25.07.2014 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Direcţia Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău, pentru exerciţiul bugetar 2013”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.2 şi 2.4-2.7 din prezenta Hotărîre, se va informa semestrial Curtea de Conturi în termen de 18 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.30 din 26 iulie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul

 entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014-2015

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii administrării patrimoniului public, funcţionalităţii cadrului de reguli şi a procedurilor aferente domeniului vizat şi plenitudinea veniturilor bugetare adiţionale.

Informaţiile generale privind patrimoniul proprietate publică locală, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice şi organizatorice de formare şi gestionare a patrimoniului vizat, precum şi evidenţa contabilă a acestuia în cadrul autorităţilor publice supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind componenţa patrimoniului public proprietate a AAPL supuse auditului, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În Anexele nr.4–6 sînt prezentate informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Anexa nr.7 cuprinde măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

_______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. INFORMAŢIA GENERALĂ

Portofoliul patrimoniului local constituit din bunurile mobile şi imobile administrat de UAT (sate/comune, oraşe, respectiv municipiul) constituie o parte însemnată a activelor economice, respectiv, modul de gestionare a căruia, în sensul interesului public, necesită o monitorizare adecvată, atît prin intermediul controlului intern, cît şi din partea auditului public extern. În acest context, misiunea relevă că tematica în cauză, fiind în vizorul Curţii de Conturi, a fost inclusă în agenda ISA pentru anii 2012-2014, astfel, în cadrul municipiului au fost realizate 2 misiuni de audit ale patrimoniului², precum şi 3 misiuni cu tangenţă la obiectivul examinat³. Deşi în cadrul auditurilor nominalizate au fost elucidate în mod constant semnificative situaţii de administrare neregulamentară şi nejustificată a patrimoniului şi, repetat, au fost iniţiate recomandări de rigoare aferente remedierii acestora, prin prezenta se atestă că factorii decizionali din cadrul AAPL nu au dispus implementarea respectivă, prin urmare situaţia precară s-a amplificat. Această stare perpetuă a lucrurilor este caracteristică pentru toate nivelurile administraţiei publice locale şi entităţilor din subordine, manifestîndu-se prin: deficitul de comunicare/interacţiune între autorităţile de resort; tergiversarea elaborării/aprobării cadrului normativ procedural intern etc. Misiunea a verificat cazuri concrete de înstrăinare/folosire neautorizată a terenurilor publice, inclusiv reclamate de public şi presă.

_______________________

² Hotărîrile Curţii de Conturi: nr.37 din 31.07.2012 privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrative-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun.Chişinău în perioada 2010-2011 (în continuare – Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012) şi nr.35 din 28.06.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun.Chişinău (în continuare - Hotărîrea CCRM nr.35 din 28.06.2013).

³ Hotărîrile Curţii de Conturi: nr.46 din 25.07.2014 cu privire la Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Direcţia sănătate a Consiliului municipal Chişinău, pentru exerciţiul bugetar 2013 (în continuare – Hotărîrea CCRM nr.46 din 25.07.2014); nr.50 din 31.10.2014 privind Raportul auditului de performanţă “Necesită o regîndire strategică şi eficientizare procesul investiţional în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Chişinău?” (în continuare – Hotărîrea CCRM nr.50 din 31.10.2014); nr.21 din 08.04.2014 privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013 (în continuare - Hotărîrea CCRM nr.21 din 08.04.2014).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au asigurat AAPL integritatea, evidenţa şi raportarea veridică a fondurilor publice?

Gestionarea prudentă şi asigurarea integrităţii activelor publice presupune, în primul rînd, identificarea, înregistrarea şi evidenţa proprietăţii publice (terenuri şi clădiri), scopul fiind garantarea drepturilor patrimoniale ale UAT şi generarea beneficiilor financiare aferente. Astfel, administrarea proprietăţii publice trebuie să întrunească rigorile de legalitate, regularitate, economicitate şi transparenţa, în special exprimate prin:

- determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului public al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi evidenţa acestor bunuri;

- delimitarea bunurilor proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

- respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale persoanelor juridice în domeniul proprietăţii publice etc.

Criteriile în cauză pot fi efectiv realizate numai prin prisma implementării complexe a mecanismelor şi instrumentelor ce derivă din cadrul juridic adiţional, în primul rînd cel prescris de Legea nr.229 din 23.09.2010⁴. Astfel, entităţile publice sînt obligate să-şi îndeplinească atribuţiile delegate în condiţii de eficienţă, asigurînd buna guvernare a patrimoniului public dat în folosinţă şi administrare. În acelaşi timp, în pofida faptului că AAPL au întreprins anumite măsuri de redresare a situaţiei precare probele de audit acumulate denotă că, din cauza măsurilor nesistemice şi nepunctuale, nu a fost asigurată revigorarea lucrurilor, în special la capitolele “evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale” şi “înregistrarea drepturilor de proprietate asupra proprietăţii publice locale”. În acest context, auditul atestă un deficit de comunicare şi interacţiune între subdiviziunile CMC şi PMC (pe de o parte), precum şi între aceştia şi APC (pe de altă parte).

În susţinerea celor consemnate, se atestă:

Constatări cu privire la bunurile imobile proprietate a mun. Chişinău

♦ Deşi au fost utilizate resurse umane excesive AAPL din mun. Chişinău nu au asigurat evidenţa şi raportarea veridică a bunurilor imobile. Astfel, conform prevederilor legale⁵, autorităţile publice locale posedă un patrimoniu propriu şi distinct, care include bunuri mobile şi imobile, iar APL executive asigură, în condiţiile legii, delimitarea şi evidenţa separată a bunurilor din domeniul public şi cel privat într-un registru al patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu⁶. Totodată, potrivit prevederilor legale⁷ autorităţile publice prezintă organului abilitat rapoarte privind valoarea de bilanţ a patrimoniului public, modalităţile şi rezultatele folosirii lui, la situaţia de la 1 ianuarie a fiecărui an. Astfel, conform dărilor de seamă (întocmite de DMF) la situaţia din 01.01.2016⁸, mijloacele fixe din complexul patrimonial al mun. Chişinău se află în administrarea a:

- 62 de instituţii publice din subordinea CMC – în valoare totală de 7987,0 mil.lei, suprafaţa totală a imobilelor fiind de 6528,2 mii m², din care 62,0 mii m² – transmise în locaţiune;

- 31 de IMSP (fondator CMC) – în valoare totală de 1024,0 mil.lei, suprafaţa totală a imobilelor fiind de 257,3 mii m², din care 5,0 mii m² – transmise în locaţiune;

- 64 de ÎM (fondator CMC) în valoare totală de 1991,2 mil.lei, suprafaţa totală a imobilelor fiind de 1364,7 mii m², din care 15,6 mii m² – transmise în locaţiune;

- 18 UAT de nivelul I din cadrul mun. Chişinău – în valoare totală de 931,7 mil.lei, suprafaţa totală a imobilelor fiind de 222,8 mii m², din care 53,3 mii m² – transmise în locaţiune.

Totodată, în urma neexecutării sau executării formale a cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi din rapoartele anterioare de audit, neregulile consemnate în perioada anilor 2011-2013 au înteţit. Astfel, deşi conform Hotărîrii CCRM nr.37 din 31.07.2012⁹ primăria mun. Chişinău urma să asigure conformarea, prin revizuire şi reaprobare, în modul stabilit, a regulamentelor de activitate a subdiviziunilor CMC şi a primăriei, a cadrului legal/normativ în vigoare, precum şi eliminarea suprapunerilor de competenţe, autoritatea executivă nu a întreprins măsuri de rigoare. Astfel, potrivit Regulamentului DGERRP aprobat prin decizia CMC¹⁰ (nereaprobat conform cerinţelor Hotărîrii ISA), Direcţia în cauză ţine registrul patrimoniului municipal şi întocmeşte rapoartele privind evidenţa şi exploatarea patrimoniului municipal. În acelaşi timp, DMF avînd competenţele delegate, în anul 2015, prin dispoziţia Primarului general¹¹, generalizează dările de seamă privind patrimoniul public aflat în administrarea instituţiilor publice şi entităţilor economice, care deţin în administrarea economică proprietate publică locală, precum şi AAPL de nivelul I şi entităţilor din subordinea lor, întocmeşte şi prezintă APP rapoartele respective. Astfel, în urma coliziunii actelor emise de autoritatea deliberativă şi cea executivă a municipiului, se suprapun competenţele entităţilor publice, creînd confuzii în managementul instituţional. Ca urmare, atît DGERRP, cît şi DMF au prezentat APP dările de seamă privind valoarea patrimoniului public al instituţiilor publice la situaţia din 01.01.2016, care conţin date diferite cu privire la numărul instituţiilor cuprinse (diferenţa este de 26 de instituţii), valoarea iniţială a mijloacelor fixe (diferenţa însumează 309,4 mil.lei), suprafaţa totală a imobilelor şi suprafaţa transmisă în locaţiune (diferenţa constituie, respectiv 230,7 mii m² şi 199,4 mii m²). În acest context, auditul indică asupra utilizării iraţionale a resurselor umane, avînd un rezultat neclar. De asemenea, auditul atestă şi lipsa de reacţie din partea APP întru evitarea dublării rapoartelor, în special în cazul prezentării datelor diferite pe unul şi acelaşi subiect.

• Evidenţa dezordonată şi raportarea neveridică a informaţiilor privind numărul ÎM fondate şi capitalul statutar al acestora sînt consecinţe ale lipsei procedurilor de control intern aferente proceselor operaţionale în cauză. AAPL din mun. Chişinău, în calitate de fondator al întreprinderilor municipale, nu s-au conformat recomandărilor Instituţiei Supreme de Audit elaborate în cadrul misiunii precedente, neasigurînd ţinerea unei evidenţe contabile conforme¹² privind valoarea capitalului social al întreprinderilor municipale ale căror fondator este. Astfel, urmare a contrapunerii informaţiei CÎS cu datele din evidenţa contabilă a PMC s-au constatat diferenţe în cadrul a 27 de ÎM în sumă totală de 434,3 mil.lei¹³, iar în cazul dării de seamă prezentate APP la situaţia din 01.01.2016, diferenţele cu datele CÎS constituie 366,4 mil lei¹⁴. Cu denaturări sînt raportate de către PMC datele pentru includerea în registrul patrimoniului public la nivel naţional, diferenţele faţă de evidenţa contabilă constituind 67,9 mil.lei¹⁵. În pofida faptului că funcţionarii PMC explică situaţia, invocînd necoincidenţa termenelor de prezentare a rapoartelor de către entităţile din sectorul bugetar şi cel economic, lipsa pîrghiilor pentru verificarea corectitudinii datelor din evidenţa contabilă ale entităţilor fondate, precum şi indisponibilitatea informaţiilor privind majorarea/retragerea capitalului social denotă că, controlul intern existent nu cuprinde toate aspectele procesului, întrucît diferenţele nominalizate ar fi fost constatate şi înlăturate în urma unor verificări cu CÎS, pe de o parte, şi între subdiviziunile DMF a PMC, pe de altă parte. Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă cazul ÎM “Direcţia construcţii capitale”, care dispune de capital social înregistrat la CÎS (anul 1997) în sumă de 346,5 mil.lei, înregistrat în evidenţa contabilă cu suma de 0,02 mil.lei şi în darea de seamă prezentată APP – 0,22 mil.lei. Totodată, PMC şi ÎM “DCC” nu deţin informaţi cu privire la Centrul de semiconductori “Optron-Lux” SRL, al cărui fondator este întreprinderea municipală, în comun cu o persoană fizică şi o societate pe acţiuni, cota publică constituind 0,25 mil.lei. Se atestă că la originea neregulilor se află un sistem de management instituţional neracordat la cerinţele actuale, lipsa şi/sau imperfecţiunea controlului intern, în special a proceselor de control, coordonare şi interacţiune.

_______________________

⁴ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

⁵ Art.13 din Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006.

⁶ Art.20 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007 (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

⁷ Art.20 alin.(6) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁸ Anexa nr.2 la Raportul de audit.

⁹ Cerinţa nr.2.1.2. din Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

¹⁰ Сap.III din Regulamentul DGERRP aprobat prin Decizia CMC nr.10/6 din 22.10.2009 (în continuare – Regulamentul nr.10/6 din 22.10.2009).

¹¹ Pct.3.4. din Regulamentul Direcţiei management financiar a aparatului Primăriei municipiului Chişinău, aprobat prin Dispoziţia Primarului general al mun.Chişinău nr.313-d din 29.04.2015.

¹² Recomandarea nr.11 din Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.21 din 08.04.2014.

¹³ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

¹⁴ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

¹⁵ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

♦ AAPL de nivelul II nu au asigurat inventarierea exhaustivă şi calitativă, iar utilizarea resurselor suplimentare în acest scop nu s-a soldat cu rezultatul scontat. Conform cerinţelor şi recomandărilor auditului precedent¹⁶, PMC urma să realizeze acţiuni complexe şi ferme privind inventarierea, cadastrarea şi reflectarea integrală în evidenţa contabilă a bunurilor imobiliare, dislocate pe teritoriul gestionat. Deşi Primarul general al mun. Chişinău, dispunînd¹⁷ (în anul 2012) efectuarea inventarierii imobilelor şi încăperilor, pare că a întreprins măsuri pentru executarea cerinţelor instituţiei supreme de audit, totuşi, în opinia auditului, acţiunile realizate contravin spiritului recomandărilor înaintate. Astfel, cu referire la inventarierea iniţiată, auditul atestă că: (i) nu a fost instituită comisia de inventariere; (ii) nu a fost reglementat obiectivul, metodele aplicate, resursele alocate şi modul de realizare a rezultatelor inventarierii; (iii) nu a fost stabilit termenul şi data la care se efectuează inventarierea; (iv) lista entităţilor supuse inventarierii nu este una completă, deoarece aceasta nu conţine cel puţin 10 direcţii din subordinea CMC etc. În acest sens, se relevă că din cadrul DGERRP, care urma să efectueze inventarierea în comun cu gestionarii obiectelor din municipiu, la procedura de inventariere au participat doar 3 angajaţi, pe parcursul a 4 ani (2012-2016) fiind supuse inventarierii 56 din 68 de entităţi, incluse în lista anexată la dispoziţia Primarului general (circa 82%). De menţionat că principalele deficienţe şi lacune exprimate prin: edificarea construcţiilor şi efectuarea replanificărilor în lipsa autorizaţiei de construire; neînregistrarea în RBI a dreptului de proprietate sau de folosinţă a patrimoniului gestionat; neutilizarea sau ocuparea abuzivă a încăperilor de către locatari; darea în locaţiune a încăperilor fără acordul proprietarului etc., puteau fi constatate şi raportate în cadrul inventarierilor anuale, dacă acestea se efectuau în limitele regulamentare, cu evitarea formalităţilor în această privinţă. Mai mult decît atît, SA “Taxi-Service” şi SA “Apă-Canal Chişinău” nu au permis accesul reprezentanţilor DGERRP pentru efectuarea inventarierii, iar SA “Mina din Chişinău” nu a restituit actele de inventariere semnate de către conducerea societăţii, ceea ce afectează plenitudinea şi veridicitatea rezultatelor inventarierii.

De asemenea, ca urmare a lipsei reglementărilor respective DGERRP nu monitorizează înlăturarea neregulilor constatate. Prin urmare, cu toate că pe parcursul a 4 ani au fost consumate resurse semnificative, totuşi cumulul de deficienţe privind planificarea, organizarea şi realizarea inventarierii minimizează rezultatul scontat, iar necesitatea unei inventarierii complexe se menţine. Concluzia consemnată decurge şi din prevederile Legii nr.523-XIV din 16.07.1999¹⁸ şi a Regulamentului aprobat prin Decizia CMC nr.11/55 din 23.12.2014¹⁹, prin care se declară proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale toate bunurile mobile şi imobile, aflate pe teritoriul acestora pînă la intrarea în vigoare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu excepţia bunurilor ce se aflau în proprietatea statului şi în proprietate privată. Cele notificate impune identificarea tuturor obiectelor imobile edificate în municipiu (inclusiv celor cu statut fără stăpîn), divizarea lor după apartenenţă (de stat/locală/privată), precum şi înregistrarea contabilă şi cadastrală a bunurilor publice locale.

_______________________

¹⁶ Cerinţa nr.2.1.2. din Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012 şi recomandarea nr.36 din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

¹⁷ Dispoziţia Primarului general cu privire la inventarierea imobilelor şi încăperilor utilizate de către direcţiile şi întreprinderile municipale, precum şi de către societăţile pe acţiuni în care CMC deţine cote-părţi nr.240-d din 04.04.2012.

¹⁸ Art.1 alin.(6) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

¹⁹ Pct.2.3. din Regulamentul gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală (în continuare – Regulamentul nr.11/55 din 23.12.2014).

♦ Datele din registrul patrimoniului municipal sînt învechite, neveridice şi necesită a fi reactualizate.

Primăria mun. Chişinău şi DGERRP nu au întreprins măsuri de rigoare pentru implementarea recomandărilor auditului precedent²⁰ cu privire la întocmirea unui registru exhaustiv al bunurilor imobile nelocative şi locative, inclusiv al terenurilor aferente aflate în proprietatea municipiului, din punct de vedere juridic, cadastral, tehnic şi cantitativ-valoric, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv: adresa, codul cadastral, suprafaţa totală, entitatea la balanţa careia se află etc. Ca urmare, se perpetuă deficienţele constatate anterior. Astfel,

• DGERRP, fiind responsabilă de ţinerea registrului patrimoniului municipal²¹, completează acesta în baza informaţiilor privind rezultatele inventarierii anuale efectuate de către gestionarii bunurilor şi înaintează CMC listele respective spre aprobare. Însă, nerespectarea termenelor de prezentare a dărilor de seamă de către unele instituţii publice şi entităţi economice, pe de o parte, şi procedura de aprobare a acestora, care durează mult timp, pe de altă parte, au condiţionat faptul că, la momentul auditului, sînt aprobate materialele doar la situaţia din 01.01.2014. De asemenea, listele întocmite la situaţia din 01.01.2015 au fost prezentate spre aprobare CMC tocmai în luna ianuarie 2016, iar informaţiile la situaţia din 01.01.2016 nu sînt colectate integral de la gestionarii imobilelor. Astfel, registrul patrimoniului municipal nu oferă informaţii relevante cu caracter patrimonial, datele devenind neactuale;

• AAPL din municipiu nu au asigurat includerea în registrul patrimoniului municipal a bunurilor gestionate de către entităţile economice, fiind indicate expres în Raportul de audit nominalizat: SA “Termocom” (cota parte publică de 23,0 mil.lei), ÎM de alimentaţie publică “Bucuria-EL” (1048,7 m², 0,83 mil.lei), ÎM Centrul Naţional de Creaţie “Satul Moldovenesc – Buciumul” (1558,8 m², 0,1 mil.lei);

• DGERRP nu dispune de documente justificative care ar argumenta apartenenţa bunurilor imobile gestionate de fostele întreprinderi municipale din sectorul Ciocana (275,3 m²);

• DC a inclus în darea de seamă privind patrimoniul gestionat, la situaţia din 01.01.2014, date privind bunurile imobile care nu îi aparţineau la acel moment: imobilul de pe str. Bisericii 5, cu suprafaţa de 192,8 m², şi subsolul bibliotecii “Tîrgovişte” din mun. Chişinău, str. Ion Creangă 82/1, cu suprafaţa de 136,4 m².

_______________________

²⁰ Recomandarea nr.37 din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

²¹ Pct.2.1. din Regulamentul nr.11/55 din 23.12.2014.

♦ Auditul atestă o întîrziere inadmisibilă a implementării art.10¹ din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, după circa 3 ani de la intrarea acesteia în vigoare. Astfel, conform prevederilor articolului menţionat, toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale efectuează inventarierea bunurilor proprietate publică şi, în baza listelor de inventariere, asigură delimitarea acestora atît după apartenenţă (de stat/locală), cît şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern. De menţionat că, pînă la momentul actual, Guvernul nu a stabilit norme generale în acest sens, ceea ce tergiversează demararea procesului de delimitare masivă şi înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile. Totodată, deşi a fost aprobată HG nr.16 din 15.01.2014²², AAPL din mun. Chişinău nu au întreprins măsuri de rigoare pentru efectuarea inventarierii (în termen de 60 de zile) şi înregistrării bunurilor imobile, proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea instituţiilor de cultură, cauza fiind neluarea la cunoştinţă de actul normativ.

_______________________

²² Hotărîrea Guvernului cu privire la inventarierea şi înregistrarea bunurilor imobile, proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea instituţiilor de cultură nr.16 din 15.01.2014.

♦ AAPL nu au asigurat înregistrarea integrală obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) stabilită conform prevederilor art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998²³. Auditul atestă că AAPL din mun. Chişinău nu s-au conformat pe deplin cerinţelor cadrului legislativ, precum şi recomandărilor instituţiei supreme de audit, pentru asigurarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea acestora. Astfel, potrivit datelor registrului patrimoniului municipal, la situaţia din 01.01.2014, 525 din 1581 de bunuri imobile nelocative, proprietatea mun. Chişinău²⁴, în valoare totală de 341,9 mil.lei nu sînt înregistrate în RBI, ca urmare, nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, precum şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi. De asemenea, DGLCA nu a întreprins măsuri privind înregistrarea cadastrală a 3480 de bunuri cu destinaţia locativă proprietate publică. În acest context, se exemplifică următoarele:

√ 12 entităţi economice nu au înregistrat în RBI 146 de bunuri imobile proprietate publică locală (în valoare totală de 238,9 mil.lei)²⁵ pe care le gestionează, nefiind respectate reglementările interne²⁶, pe de o parte, şi nefiind asigurată monitorizarea adecvată a executării acestora, pe de altă parte;

√ DGETS şi DETS sectoriale nu au înregistrat dreptul de gestiune asupra 169 din 287 de bunuri imobile, neasigurînd plenitudinea informaţiilor incluse în RBI;

√ auditul a relevat că AAPL de nivelul I din cadrul municipiului nu au înregistrat în RBI 67 din 161 de bunuri imobile, proprietate publică locală, în valoare totală de 69,5 mil.lei²⁷.

_______________________

²³ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

²⁴ Decizia CMC nr.9/63-1 din 20.11.2014 “Cu privire la aprobarea actelor de inventariere a bunurilor imobile aflate în proprietatea CMC şi a societăţilor pe acţiuni în care CMC deţine cote-părţi”.

²⁵ ÎM”Exdrupo” n-a înregistrat la organul cadastral drepturile asupra a 9 bunuri imobile în valoare totală de 18490,4 mii lei, Direcţia cultură – 37 de bunuri imobile în valoare totală de 79124,3 mii lei, IMSP Asociaţia medical teritorială Centru – 3 bunuri imobile în valoare totală de 53883,4 mii lei, IMSP Dispansarul municipal dermatovenerologie – 5 bunuri imobile în valoare totală de 1427,0 mii lei, IMSP Spitalul clinic municipal pentru copii nr.1 – 7 bunuri imobile în valoare totală de 16570,7 mii lei, ÎM “Parcul Dendrariu” – 8 bunuri imobile în valoare totală de 1382,4 mii lei, ÎM Regia “Exdrupo” – 9 bunuri imobile în valoare totală de 20664,0 mii lei, ÎS de alimentaţie publică “Liceist” - 2 bunuri imobile în valoare totală de 1055,7 mii lei, ÎM specializată “Liftservice” - 4 bunuri imobile în valoare totală de 7324,9 mii lei, Casa specializată municipală pentru copii – 1 bun imobil în valoare totală de 5068,4 mii lei, SA “Edilitate” – 60 de bunuri imobile în valoare totală de 21365,5 mii lei şi SA “Mina din Chişinău” - 1 bun imobil în valoare totală de 3060,9 mii lei. Sursă: Anexa nr.1 a Deciziei CMC nr.9/63-1 din 20.11.2014 “Cu privire la aprobarea actelor de inventariere a bunurilor imobile aflate în proprietatea CMC şi a societăţilor pe acţiuni în care CMC deţine cote-părţi”.

²⁶ Pct.6 din Decizia CMC cu privire la aprobarea actelor de inventariere a bunurilor imobile proprietate publică a municipiului Chişinău şi a statului nr.65/13 din 01.02.2007.

²⁷ Anexa nr.6 la Raportul de audit.

♦ Modul de organizare şi ţinere a evidenţei contabile nu este unul unitar, respectiv nu asigură situaţii financiare credibile. Astfel,

• AAPL din mun. Chişinău, prin atitudine iresponsabilă vizavi de recomandările misiunilor anterioare de audit public extern, pînă în prezent, nu au determinat evidenţa contabilă unitară a bunurilor imobile. Astfel, sediul preturii Buiucani, precum şi sediile ÎMGFL şi ÎMpSL din sectoarele municipiului se află la balanţa primăriei, iar imobilele gestionate de celelalte instituţii publice şi entităţile economice – la balanţa acestora, abordarea diferită generînd devieri nejustificate în materie de competenţe în posedarea/gestionarea bunurilor respective;

• nu au fost excluse/remediate deficienţe în evidenţa contabilă a bunurilor imobile din domeniul public aferente infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, 1412 obiecte de infrastructura²⁸ în valoare totală de 2094,7 mil.lei, contabilizate pînă în anul 2000, în lipsa unei dispoziţii/decizii respective a AAPL, se află în continuare la balanţa ÎM “Exdrupo”, nefiind înlăturat riscul de urmărire şi sechestrare a bunurilor din domeniul public. În acest context, se atestă că, urmare a neexecutării lucrărilor de inventariere, neefectuării (re)măsurărilor şi neajustării costurilor obiectelor, registrul cu privire la evidenţa străzilor deţinute de către ÎM “Exdrupo” nu oferă informaţii actualizate cu privire la suprafaţa şi costul străzilor, inclusiv celor redenumite, comasate, reconstruite etc. De asemenea, 2 pasaje subterane nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderii municiale. De menţionat că, în pofida recomandărilor misiunii anterioare de audit²⁹, nu au fost întreprinse măsuri de rigoare pentru transmiterea obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară la balanţa AAPL, respectiv nefiind restabilită evidenţa adecvată a bunurilor nominalizate;

• auditul relevă că DGLCA şi DGERRP nu au asigurat identitatea evidenţei fondului locativ înregistrat în evidenţa contabilă şi în registrul patrimoniul municipal la situaţia din 01.01.2014, în sumă de, respectiv 5514,8 şi 5022,8 mil.lei. De menţionat că, în temeiul recomandărilor auditurilor precedente ale Curţii de Conturi, în perioada 2011-2012, DGLCA a efectuat inventarierea fondului locativ la nivel de construcţie şi încăperi izolate, însă, urmare a rezultatelor acesteia, DGLCA nu a operat modificările necesare în evidenţa fondurilor fixe, cauza fiind lipsa datelor privind componenţa şi costul apartamentelor privatizate pentru perioada 1993 – pînă în prezent. De asemenea, urmare a aprobării listei spaţiului locativ municipal³⁰, AAPL din mun. Chişinău nu au demarat înregistrarea cadastrală a fondului locativ municipal, solicitînd Guvernului elaborarea unui program privind înregistrarea masivă în proprietatea mun. Chişinău a bunurilor imobile cu destinaţie locativă. De menţionat că, la moment, se efectuează o altă inventariere a spaţiului locativ pasibil privatizării³¹, în scopul atribuirii statutului locuinţe sociale şi gestionării ulterioare a acestuia conform Legii nr.75 din 30.04.2015³².

_______________________

²⁸ 530 de străzi, 270 de stradele, 131 de drenaje, 234 de canalizări pluviale, 18 subterane, 9 pieţe, 22 de bulevarde şi viaducte, 198 de pavilioane.

²⁹ Recomandarea nr.39 din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.35 din 28.06.2013.

³⁰ Decizia CMC cu privire la aprobarea listei spaţiului locativ la nivel de încăperi izolate, proprietatea municipiului Chişinău nr.5/20 din 17.09.2012.

³¹ Dispoziţia viceprimarului mun.Chişinău despre implementarea prevederilor Legii nr.75 din 30.04.2015 cu privire la locuinţe.

³² Legea cu privire la locuinţe nr.75 din 30.04.2015.

♦ Managementul AAPL de nivelul I nu s-a racordat cerinţelor actelor legislative şi normative perpetuînd neregulile similare celor constatate în cadrul AAPL de nivelul II.

Rezultatele verificărilor efectuate la 9 AAPL de nivelul I denotă admiterea aceloraşi iregularităţi, atestate şi în cadrul autorităţilor municipale, care, în principal, se rezumă la: nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate locală din domeniul public şi domeniul privat; neasigurarea integrităţii şi înregistrării deplină a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile la organul cadastral; lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public, neînregistrarea acestuia în evidenţa contabilă, ceea ce determină raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale; nerealizarea recomandărilor auditelor/controalelor anterioare în vederea remedierii neregulilor. Astfel, monitorizarea neadecvată şi lipsa controlului din partea AAPL de nivelul I³³ asupra modului de inventariere a activelor, cel puţin o dată pe an pe parcursul activităţii sale, precum şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea aprobat de MF³⁴, caracterul formal al acestora au avut ca efect neînregistrarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică.

Întru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele:

• urmare a neefectuării inventarierii bunurilor imobile, primăria or.Sîngera nu a identificat şi nu a înregistrat în evidenţa contabilă construcţia nefinisată (de 0,5 mii m²) şi o construcţie comercială (de 0,3 mii m²), deşi dreptul de proprietate a UAT asupra acestora este înregistrat în registrul bunurilor imobile;

• primăriile or.Durleşti, comunelor Budeşti şi Cruzeşti nu au întreprins măsuri privind contabilizarea regulamentară a imobilelor în număr de, respectiv, 2, 3 şi 3 cu suprafaţa de, respectiv 0,5 mii m², 1,0 mii m² şi 0,4 mii m². Mai mult decît atît, bunul imobil în valoare de 2,0 mil.lei, ce aparţine UAT com.Budeşti, este înregistrat în evidenţa contabilă a unui agent economic;

• primăriile or.Durleşti, comunelor Bubuieci, Tohatin şi Budeşti nu au exclus din evidenţa contabilă cantitativ-valorică fondul locativ privatizat, respectiv cămin pentru 410 locuri în valoare de 2,6 mil.lei; 2 case de locuit în valoarea de 0,06 mil.lei; 2 cămine şi 22 de apartamente în valoare de 0,1 mil.lei; 7 case de locuit şi 71 de apartamente cu suprafaţa totală de 4,8 mii m².

Misiunea de audit denotă că abaterile şi iregularităţile, care diminuează eficacitatea modului existent de evidenţă şi înregistrare a activelor, sînt o consecinţă a neimplementării controlului intern, nerespectării prevederilor cadrului legislativ-normativ aferent domeniului contabilităţii, admiterii unui grad redus de responsabilitate a factorilor decizionali în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

_______________________

³³ Anexa nr.6 la Raportul de audit.

³⁴ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Constatări cu privire la terenurile proprietate publică locală

♦ Cadastrul funciar al terenurilor pe mun. Chişinău per ansamblu nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate. Astfel,

• informaţia din documentaţia cadastrului funciar urmează a fi completată şi reactualizată. Potrivit prevederilor legale³⁵, proprietate publică sînt terenurile cu drept de proprietate al UAT, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. Conform datelor din registrul cadastral al terenurilor, la situaţia din 01.01.2016, fondul funciar al mun. Chişinău constituie suprafaţa de 12297,22 ha³⁶. Totodată, conform datelor registrului deţinătorilor de terenuri, care stă la baza întocmirii registrului cadastral al terenurilor, configuraţia şi mărimea terenurilor pe categorii, tipul de proprietate, posesiuni şi beneficii funciare este determinată pentru suprafaţa de 12106,97 ha sau cu 190,25 ha mai puţin. Potrivit persoanelor responsabile din cadrul DGAURP, diferenţa în cauză, în mare parte, reprezintă o suprafaţa neidentificată în procesul delimitării terenurilor municipiului, cum ar fi terenuri situate în zona albiei rîului Bîc, căii ferate etc. De asemenea, în procesul de delimitare nu au fost incluse, fiind lăsate pentru examinările ulterioare, suprafeţele de terenuri care au fost înregistrate în RBI ca proprietate privată, pînă la delimitarea terenurilor, în baza deciziilor instanţelor de judecată³⁷. De menţionat că, în cazurile cînd terenurile publice nesupuse înregistrării primare în RBI au trecut în proprietate privată în baza deciziilor judecătoreşti, informaţia privind înregistrarea lor cadastrală nu se comunică AAPL, acestea avînd cunoştinţă de cauză numai la identificarea terenurilor în cadrul delimitării acestora. În acest context, se atestă că cadrul legislativ-normativ nu prevede activităţi de corelare a datelor şi schimb de informaţii între RBI şi cadastrul funciar. În consecinţă, se creează impedimente privind verificarea/contrapunerea datelor din registrele respective privind ţinerea evidenţei şi raportarea veridică a situaţiilor patrimoniale, precum şi la monitorizarea eficientă şi oportună a modificărilor operate privind proprietarul imobilelor, destinaţia terenurilor etc. De asemenea, cadrul regulator nu a fost ajustat în sensul reflectării în documentaţia cadastrală a domeniului terenurilor publice (public/privat)³⁸. În acelaşi timp, în RBI nu se înregistrează categoria de destinaţie a terenurilor, ci doar modul de folosinţă a acestora (conform unui clasificator aprobat de ARFC³⁹), care nu coincide totalmente cu cel stabilit în documentaţia cadastrală. În opinia auditului, la originea problemei a stat faptul că, la aprobarea Сoncepţiei sistemului Cadastrului Naţional⁴⁰ nu a fost stabilit scopul de corelare şi schimbul de informaţii automat între sistemele care funcţionează separat (RBI şi cadastrul funciar), deşi aceste îmbunătăţiri vor avea impact pozitiv asupra consolidării veridicităţii informaţiilor înregistrate, intervenirii în timp oportun, în cazul modificărilor neautorizate, în special cu referire la destinaţia terenurilor, precum şi economisirii resurselor utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor;

• AAPL de nivelul I supuse auditului nu au asigurat evidenţa funciară şi prezentarea situaţiilor patrimoniale veridice, ceea ce a afectat credibilitatea datelor din cadastrul funciar pe municipiu. Conform normelor regulamentare⁴¹ primăriile întocmesc şi aprobă registrul cadastral al terenurilor, prezentîndu-l organelor ierarhic superioare pînă la 10 ianuarie, iar primăriile municipiilor întocmesc şi aprobă registrul totalizat, prezentîndu-l ARFC pînă la 1 februarie. Pentru prelucrarea datelor şi întocmirea registrului cadastral al terenurilor pe municipiu, DGAURF utilizează SIA Cadfun furnizat de ARFC. Urmare a verificărilor în acest sens, efectuate la AAPL de nivelul I, s-au constatat nereguli similare care indică asupra ignorării de către acestea a prevederilor cadrului legislativ-normativ din domeniul vizat⁴². Astfel, AAPL nu ţin la zi registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, nu întocmesc şi nu prezintă autorităţii municipale (sau prezintă peste termenul stabilit şi/sau cu erori) registrul cadastral al terenurilor⁴³. Mai mult decît atît, primăriile or.Sîngera şi com.Băcioi au prezentat informaţiile necorespunzătoare, ceea ce nu a permis prelucrarea lor în soft-ul Cadfun în perioada anilor 2014-2015. De asemenea, dat fiind faptul că 7 AAPL de nivelul I⁴⁴ nu au prezentat registrul cadastral al terenurilor timp de mai mulţi ani, pentru sinteza rapoartelor pe anii 2014-2015, la nivel de municipiu, au fost utilizate rapoartele primăriilor nominalizate din anii precedenţi, afectînd veridicitatea informaţiilor raportate. În acest aspect, se atestă lipsa de comunicare şi conlucrare între AAPL de nivelul I şi nivelul II, timp de doi ani nefiind înlăturate neregulile consemnate. Toate cele menţionate, precum şi funcţionarea nestabilă a SIA Cadfun (din motive neexplicate auditorilor, pe parcursul efectuării misiunii, a dispărut o parte din informaţiile introduse) au contribuit la prezentarea ARFC a datelor neactuale/neveridice, precum şi peste termenul stabilit.

_______________________

³⁵ Art.1 alin.(1) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007 (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007).

³⁶ Terenuri proprietate publică a statului – 2538,3 ha; terenuri proprietate municipală – 7783,2 ha; terenuri proprietate privată – 1975,7 ha.

³⁷ Ex.: terenul cu numărul cadastral 0100110483, suprafaţa 0,42 ha, supus înregistrării primare în RBI în baza încheierii CA Chişinău din 27.09.2011; numărul cadastral 0100118275, suprafaţa 0,5548 ha, supus înregistrării primare în RBI în baza încheierii judecătoriei din 14.06.2012 etc.

³⁸ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995).

³⁹ Anexa nr.5 la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor aprobată prin Ordinul ARFC din 22.06.2005 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ARFC din 22.06.2005).

⁴⁰ Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţional nr.794 din 19.08.97, abrogată prin HG nr.796 din 25.10.2012.

⁴¹ Pct.21 şi pct.22 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁴² Art.13 din Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar nr.1247-XII din 22.12.1992; pct.13, pct.16 şi pct.18 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁴³Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁴⁴Primăriile oraşelor Codru, Cricova, Vatra şi comunelor Bubuieci, Grătieşti, Tohatin şi Truşeni.

♦ Mersul şi ritmicitatea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică sînt nesatisfăcătoare. Conform prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.2007⁴⁵ şi a HG nr.1528 din 29.12.2007⁴⁶, ARFC (pentru unele tipuri de lucrări – în comun cu APC şi AAPL) urma să execute, în perioada anilor 2008-2009, lucrări cadastrale de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT, inclusiv înregistrarea acestora în RBI. Ulterior, conform Legii nr.296 din 21.12.2012⁴⁷, termenul de executare a lucrărilor a fost prelungit pînă în anul 2018, Guvernul urmînd să aprobe pînă la 01.05.2013, un program de delimitare a terenurilor, precum şi mijloacele băneşti necesare. În acest context, auditul atestă că nu a fost aprobat Programul de asigurare a executării lucrărilor de delimitare pentru anii 2013-2018, în consecinţă, mersul procesului este foarte dificil. Astfel, din 9 AAPL de nivelul I supuse auditului, doar la primăria Vadul lui Vodă, care a participat în cadrul unui proiect-pilot de delimitare a terenurilor, se realizează etapa de înregistrare a terenurilor la OCT, la momentul auditului fiind înregistrate 742 din 990 de terenuri proprietate UAT. Alte 3 AAPL⁴⁸ au înaintat demersuri ARFC privind demararea procesului de delimitare a terenurilor, iar 5 AAPL⁴⁹ nu au întreprins nici o măsură în acest sens, nefiind identificate terenurile din domeniul public şi cel privat şi nefiind stabilit statutul juridic al acestora.

• Se cere depunerea eforturilor conjugate pentru finalizarea înregistrării terenurilor proprietate a mun. Chişinău. Potrivit prevederilor cadrului legislativ⁵⁰, ARFC, în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale competente şi autorităţile administraţiei publice locale, a fost desemnată responsabilă de executarea lucrărilor propriu-zise prin intermediul întreprinderilor de stat al căror fondator este. Municipalitatea a demarat procesul de delimitare a terenurilor proprietate a UAT în anul 2012, prin achiziţionarea lucrărilor de delimitare a terenurilor din sectorul Ciocana, care urmau a fi finalizate în luna februarie 2013. Ulterior, deşi obligaţiunea financiară aferentă delimitării, începînd cu 01.02.2013, a fost atribuită bugetului de stat⁵¹, PMC a achiziţionat lucrările pentru delimitarea terenurilor din sectoarele Centru, Buiucani şi Rîşcani în sumă de 6,07 mil.lei şi din sectorul Botanica în sumă de 2,97 mil.lei (în total 9,04 mil.lei), din care în perioada 2013-2015 s-au valorificat 8,08 mil.lei. Funcţionarii DGAURF justifică achiziţionarea lucrărilor de delimitare din contul bugetului local, invocînd implementarea lentă a procesului de delimitare cu suportul bugetului de stat. Totodată, modul de delimitare, pentru care a optat AAPL din mun. Chişinău, nu a contribuit la fortificarea procesului de delimitare, acesta fiind departe de a fi finalizat. Astfel, ÎS “Ingeocad” (antreprenor în cadrul celor 3 contracte de achiziţii) urma să execute lucrările cadastrale, inclusiv înregistrarea masivă în RBI a terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica pînă la data de 31.12.2015 şi din sectoarele Centru, Buiucani şi Rîşcani pînă la data de 31.05.2016 (după ce au fost încheiate 2 acorduri adiţionale pentru prelungirea termenului). Însă, urmare a unor tergiversări în vederea aprobării deciziilor CMC privind delimitarea terenurilor proprietate publică, dar mai cu seama, a înregistrării cadastrale a terenurilor, termenele prestabilite nu sînt respectate. Astfel, potrivit informaţiei prezentate de ARFC în cadrul misiunii de audit, sînt înregistrate sau se află în proces de înregistrare 3202 din circa 3800 de terenuri de domeniul public şi 3892 din circa 10500 de terenuri de domeniul privat⁵². Rezultatul modest al eforturilor întreprinse în perioada de circa 3 ani este o consecinţă a lucrului pregătitor insuficient (irelevanţa reglementărilor interne ale ARFC aferente delimitării⁵³ şi imperfecţiunea sistemului informaţional al OCT) şi, în special, a stopării de către ARFC, din luna septembrie 2013, a recepţionării şi înregistrării terenurilor proprietate municipală pînă la aprobarea listelor terenurilor proprietate publică aflate în gestiunea ministerelor şi altor APC. În condiţiile impuse, deşi Legea nu prevede astfel de proceduri, executorul lucrărilor de delimitare (ÎS “Ingeocad”) a coordonat terenurile municipale cu 28 de ministere şi alte APC, rămînînd doar coordonarea cu Agenţia Proprietăţii Publice, care, printr-un demers din 21 mai 2014, a înaintat ARFC lista terenurilor aferente construcţiilor proprietate privată, amplasate în raza mun. Chişinău, pe care le consideră terenuri proprietate de stat şi care urmează a fi gestionate de către APP. De asemenea, APP a menţionat că lista terenurilor prezentată (879 de terenuri) nu este exhaustivă şi, mai mult, a solicitat suportul ARFC privind mecanismul de identificare a unor terenuri aferente construcţiilor proprietate privată asupra cărora este înregistrat dreptul de proprietate a mun. Chişinău cu reînregistrarea dreptului de proprietate a statului. Se atestă că în lista terenurilor APP se regăsesc terenuri atribuite domeniului privat al municipiului conform legii (terenurile aferente garajelor, blocurilor locative, obiectelor comerciale private), terenurile coordonate anterior cu alte APC, terenuri pentru care nu este informaţia grafică etc⁵⁴. În acest context, auditul menţionează că indisponibilitatea de a interacţiona cu toate părţile interesate, demonstrată de APP, a complicat identificarea soluţiilor relevante. De asemenea, APP nu a recurs la examinarea judiciară a cazului, deşi conform normelor legale dacă reprezentanţii statului şi ai UAT nu convin asupra hotarelor terenurilor proprietate publică a statului în cazul în care acestea se mărginesc cu terenurile proprietate publică UAT⁵⁵, litigiul se examinează în instanţă de judecată. Dat fiind faptul că situaţia rămîne nesoluţionată timp mai bine de 2 ani, nefiind perspective clare de a fi soluţionate, ARFC a stopat recepţionarea şi înregistrarea terenurilor proprietate a mun. Chişinău, cu excepţia terenurilor din domeniul public şi a terenurilor aferente blocurilor locative din domeniul privat. Recapitulînd cele menţionate, se rezumă că tergiversarea neargumentată a înregistrării terenurilor identificate în cadrul delimitării condiţionează utilizarea ineficientă a resurselor şi suportarea cheltuielilor suplimentare aferente formării continuă a bunurilor imobile şi poate duce la utilizarea iraţională, contrar destinaţiei terenurilor proprietate municipală, precum şi la deposedarea bunurilor publice.

_______________________

⁴⁵Art.1 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁴⁶Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică nr.1528 din 29.12.2007.

⁴⁷Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.296 din 21.12.2012.

⁴⁸Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁴⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁵⁰Art.3 alin.(4) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁵¹Art.3 alin.(5) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁵²Numărul de terenuri indicate nu este unul constant, dat fiind faptul că formarea bunurilor (divizarea, comasarea) este un proces continuu.

⁵³Instrucţiunea cu privire la efectuarea lucrărilor cadastrale de delimitare a terenurilor proprietate publică şi înregistrarea lor în Registrul bunurilor imobile aprobată prin Ordinul ARFC nr.251 din 10.12.2010 (publicată pe pagina web al ARFC).

⁵⁴Informaţiile prezentate de ÎS “Ingeocad”.

⁵⁵Art.3 alin.(3) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

♦ Sînt necesare acţiuni neîntîrziate pentru asigurarea contabilizării terenurilor publice. Misiunea de audit relevă că, nerespectînd cerinţele legale⁵⁶, AAPL de nivelul I şi nivelul II din cadrul municipiului nu au întreprins măsuri de rigoare cu privire la contabilizarea integrală a terenurilor proprietate publică locală, diminuînd semnificativ şi neargumentat valoarea activelor în rapoartele financiare ale UAT. Se atestă că CMC, aprobînd Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipa⁵⁷, nu a decis asupra modului şi titularului evidenţei contabile a terenurilor, iar PMC nu a asigurat contabilizarea terenurilor, cît şi a veniturilor provenite din gestiunea acestora. În acest context, se atestă lacune privind modul de avizare de către direcţiile de profil a proiectelor de decizii ale CMC, dat fiind faptul că proiectul Regulamentului nominalizat nu a fost transmis DGF spre avizare, deşi are tangenţă nemijlocită la gestionarea bunurilor publice, evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale şi financiare. De asemenea, auditul menţionează şi vidul de norme exprimat prin neelaborarea de către MF, pînă la momentul actual, a metodologiei care ar determina expres şi univoc modul de estimare a terenurilor pentru contabilizarea lor, necătînd la faptul că cadrul legal a stabilit expres că evidenţa, în unităţi cantitative sau valorice, după caz, a fondului funciar se ţine de unităţile care administrează, exploatează şi folosesc bunurile respective⁵⁸. Astfel, deşi regulatorul în domeniul evidenţei contabile a aprobat, în anul 2015, noile norme metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, acestea nu conţin prescripţiile oportune şi integrale în materie de reguli şi proceduri aferente managementului contabil performant al activelor publice⁵⁹. Auditul atestă că, în cazul estimării terenurilor numai din domeniul privat al mun. Chişinău (circa 2570 ha), în baza preţului normativ determinat potrivit metodologiei aprobate prin decizia CMC⁶⁰ valoarea activelor nominalizate ar constitui minim 3,7 mlrd.lei.

_______________________

⁵⁶Art.17 alin.(1) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁵⁷Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale aprobat prin Decizia CMC nr.3/23 din 02.04.2013 (în continuare – Regulamentul nr.3/23 din 02.04.2013).

⁵⁸Art.27 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁵⁹Pct.1.4.5.1. din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar.

⁶⁰Decizia CMC pentru aprobarea Metodologiei calculării preţului estimativ al terenurilor din intravilanul municipiului Chişinău nr.3/24 din 02.04.2013.

Recomandări:

1. Secretarul CMC, să asigure coordonarea/avizarea proiectelor de decizii de către toate autorităţile de resort care au competenţe aferente problemelor ce se examinează în şedinţele CMC.

2. CMC şi Primarul general al mun. Chişinău:

2.1. să examineze şi să ajusteze regulamentele subdiviziunilor cu înlăturarea dublării funcţiilor şi sporirea responsabilităţii pentru executarea punctuală a competenţelor;

2.2. să elaboreze şi să aprobe cadrul metodologic intern, cu stabilirea unor obiective bine determinate şi proceduri relevante pentru verificarea/reconcilierea în cadrul inventarierii patrimoniului proprietate publică locală a situaţiilor contabile, cadastrale şi tehnice aferente bunurilor imobile, a modului de administrare a acestora, precum şi realizarea rezultatelor inventarierii prin înregistrarea/ajustarea datelor cadastrale şi contabile;

2.3. să determine modalitatea şi să stabilească proceduri relevante privind instituirea evidenţei contabile şi raportarea regulamentară a activelor patrimoniale şi tranzacţiilor economice aferente administrării acestora (inclusiv a creanţelor) cu desemnarea responsabililor şi stabilirea termenelor de rigoare.

3. Primarul general al mun. Chişinău:

3.1. să asigure ţinerea regulamentară a registrului patrimoniului municipal (prin reconcilierea datelor acestuia cu datele evidenţei contabile) în scopul raportării veridice şi identice/exhaustive a situaţiilor patrimoniale;

3.2. să iniţieze inventarierea/verificarea datelor cu privire la valoarea capitalului social al întreprinderilor municipale înregistrat la CÎS, cu întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea diferenţelor şi asigurarea raportării veridice a situaţiilor financiare şi patrimoniale.

4. Primarul general al mun. Chişinău şi primarii oraşelor Durleşti, Codru, Sîngera, Vadul lui Vodă, comunelor Băcioi, Bubuieci, Budeşti, Cruzeşti şi Tohatin: să întreprindă măsurile de rigoare privind înregistrarea integrală a drepturilor patrimoniale ale UAT asupra bunurilor imobile proprietate publică.

5. Primarii oraşelor Durleşti, Codru, Sîngera, Vadul lui Vodă, comunelor Băcioi, Bubuieci, Budeşti, Cruzeşti şi Tohatin, să se conformeze cadrului legislativ-normativ privind inventarierea integrală a patrimoniului public şi realizarea rezultatelor acesteia.

6. Primarii oraşului Durleşti şi comunelor Băcioi, Bubuieci, Cruzeşti şi Tohatin, să demareze delimitarea terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale conform prevederilor cadrului legislativ din domeniu.

7. Primarii oraşelor Codru, Cricova, Durleşti, Sîngera, Vadul lui Vodă, Vatra şi comunelor Băcioi, Bubuieci, Cruzeşti, Grătieşti, Tohatin şi Truşeni, să asigure ţinerea regulamentară a documentaţiei cadastrale şi prezentarea registrului cadastral al terenurilor autentic şi în termenul stabilit.

Obiectivul II: Managementul existent în cadrul AAPL din mun. Chişinău a asigurat gestionarea regulamentară şi eficientă a proprietăţii publice?

Autorităţile administraţiei publice ale satului, comunei, oraşului, municipiului, fiind subiecţi ai dreptului de proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, exercită acest drept în numele şi în interesul colectivităţii din teritoriul UAT respective. Exercitarea dreptului de proprietate publică a UAT constă în activitatea practică, desfăşurată de AAPL în ce priveşte posesia, folosinţa şi dispoziţia proprietăţii publice locale, iar modul de exercitare a dreptului nominalizat se stabileşte de către AAPL în baza actelor legislative în vigoare. Reieşind din competenţele legale ale AAPL, CMC a creat cadrul instituţional de gestionare a resurselor funciare⁶¹ şi a imobilelor cu altă destinaţie decît cea locativă⁶², atribuind competenţa de administrare DGAURF (fondul funciar) şi DGERRP (bunurile imobile). În consecinţă, gestionarea clădirilor şi construcţiilor a fost separată de cea a terenurilor, risipirea administrării creînd dificultăţi în monitorizarea utilizării obiectelor patrimoniale per ansamblu. În opinia auditului, buna gestionare presupune abordarea sistemică în administrarea unui bun complex (teren – construcţie – încăpere izolată), ceea ce este posibil numai în cadrul unei entităţi care ar integra evidenţa şi gestionarea patrimoniului public local, a plăţilor aferente acestora (inclusiv raportarea financiară), precum şi asistenţa juridică în privinţa asigurării integrităţii activelor publice locale, cît şi încasării depline şi la timp a veniturilor din proprietate publică locală. Însă, CMC şi top-managementul primăriei mun. Chişinău nu a asigurat gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entităţii publice, în baza principiilor bunei guvernări. Constatările prezentate în continuare, indica asupra problemelor sistemice majore în administrarea patrimoniului proprietate publică locală care, de regulă, se manifestă prin: neasumarea de către AAPL a funcţiilor de proprietar al patrimoniului; neasigurarea integrităţii bunurilor publice; neîncasarea în măsura deplină şi la timp a plăţilor aferente; neinstituirea proceselor operaţionale ordonate şi relevante; deficitul de comunicare/interacţiune între subdiviziunile AAPL şi preocuparea absolut nesistemică a persoanelor cu funcţii de răspundere faţă de gestionarea patrimoniului public local.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspecte generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.

_______________________

⁶¹Regulamentul nr.3/23 din 02.04.2013.

⁶²Pct.2.4. din Regulamentul nr.11/55 din 23.12.2014.

♦ AAPL din mun. Chişinău şi UAT de nivelul I nu şi-au asumat plenar împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale.

• AAPL din UAT supuse auditului nu au fost preocupate de identificarea modalităţilor de gestionare a patrimoniului, neasigurînd transparenţa şi predictibilitatea procesului. Astfel, contrar prevederilor legislative AAPL: (i) nu au întocmit proiectul de listă a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale nepasibile de privatizare şi nu au prezentat acest proiect organului abilitat⁶³; (ii) nu au întocmit şi aprobat lista de bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale supuse privatizării şi nu au prezentat extrase din aceste liste spre coordonare autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii⁶⁴. Totodată, luînd în consideraţie prevederile art.27 alin.(7) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 cu privire la nulitatea actelor juridice de privatizare a bunurilor neînscrise în lista bunurilor supuse privatizării (cu excepţia terenurilor aferente bunurilor supuse privatizării sau bunurilor private şi încăperilor nelocuibile date în locaţiune), contractele de privatizare a bunurilor, cu excepţiile consemnate, riscă a fi declarate nevalabile; (iii) au decis pentru fiecare caz separat asupra dării în locaţiune/arendă sau comodat a terenurilor şi a altor bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, nefiind identificate şi aprobate listele bunurilor preconizate pentru darea în locaţiune/arendă etc.

În opinia auditului, inacţiunile AAPL în domeniul administrării şi privatizării patrimoniului public local indică asupra lipsei abilităţilor în gestionarea eficientă a fondurilor publice. În consecinţă, pasibilii participanţi ai procesului de privatizare sau dare în locaţiune/arendă a bunurilor imobile nu au fost informaţi din timp despre obiectele pasibile privatizării/arendării/locaţiunii cu indicarea suprafeţei, caracteristicilor şi amplasările zonale ale acestora, precum şi despre graficul de petrecere a licitaţiilor sau concursurilor, fiind limitată transparenţa şi concurenţa în acest proces.

Totodată, auditul relevă că, prin Dispoziţia primarului general⁶⁵ a fost aprobată şi publicată pe site-ul primăriei lista spaţiilor libere nelocative pasibile de locaţiune, care nu pot fi privatizate şi cele care pot fi privatizate. De menţionat că dispoziţia nominalizată a fost contestată de OT Chişinău a Cancelariei de Stat, dat fiind faptul că: (i) prerogativa de a adopta astfel de decizii nu aparţine autorităţii executive şi (ii) încăperile disponibile în subsoluri şi etaje tehnice ale blocurilor locative incluse în listele nominalizate, de fapt sînt proprietate comună a proprietarilor apartamentelor privatizate şi nu a mun. Chişinău. La momentul auditului, litigiul este pe rol.

• Consiliul municipal Chişinău tergiversează aprobarea deciziilor cu privire la gestionarea complexului patrimonial. Potrivit Legii nr.436-XVI din 28.12.2006⁶⁶, CMC deţine atribuţia exclusivă de administrare a bunurilor domeniului public ale municipiului. Doar CMC decide darea în arendă/locaţiune, privatizarea bunurilor, precum şi stabilirea unilaterală a plăţilor funciare pentru utilizarea terenurilor proprietate municipală. În pofida atribuţiilor menţionate, în perioada anilor 2014-2015, CMC nu a examinat şi aprobat 348 din 541 de proiecte de decizii (64%) cu privire la stabilirea relaţiilor de arendă a terenurilor municipale şi 192 din 585 de proiecte de decizii (33%) cu privire la darea/prelungirea contractelor de locaţiune. Din diferite motive, proiectele nu se includ pe ordinea de zi sau nu se examinează, sau nu acumulează numărul necesar de voturi. În consecinţă, la data de 01.01.2016, la DGERRP sînt înregistrate 470 de contracte cu termenul de valabilitate expirat (începînd cu anul 2003), sau 56,6% din totalul contractelor de locaţiune gestionate.

Deficienţele consemnate denotă un spirit înteţit de iresponsabilitate, manifestată prin ignorarea actelor juridice prin care se atribuie dreptul de locaţiune. Mai mult decît atît, continuarea în mod tacit după expirarea contractului de locaţiune, a raporturilor contractuale, exclude aplicarea condiţiilor stabilite prin lege⁶⁷, aferente dreptului prioritar al locatarului la încheierea contractului pe un nou termen, în caz dacă acesta: (i) şi-a onorat anterior obligaţiile contractuale; (ii) bunul se dă în locaţiune pe un nou termen; (iii) este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de locator. În consecinţă, cu locatarii care au acumulat datorii nu se încetează relaţiile de locaţiune, ceea ce conţine un element stimulatoriu pentru a nu le achita şi pe viitor.

• AAPL din cadrul mun. Chişinău continuă practica defectuoasă identificată în cadrul misiunilor de audit precedente, neasigurînd privatizarea şi atribuirea bunurilor în arendă/locaţiune în condiţii de transparenţă şi competitivitate. Astfel, reieşind din spiritul de a spori veniturile bugetare din proprietate, cele mai corecte modalităţi de privatizare şi atribuire a bunurilor publice în arenda/locaţiune sînt bazate pe principii de transparenţa şi competitivitate, aducînd venit maxim. În acest sens, procedura de licitaţie publică este expres prevăzută de lege în cazul înstrăinării, concesionării, dării în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale⁶⁸. Însă, în perioada supusă auditului, AAPL din mun. Chişinău nu au desfăşurat licitaţii/concursuri atît pentru atribuire în arendă/locaţiune, cît şi pentru privatizare a obiectelor patrimoniale. Deşi CMC a decis expunerea la licitaţii a unor terenuri⁶⁹, procedurile nu au fost executate din motivul expirării contractului cu agentul economic – organizator al licitaţiilor şi a schimbării componenţei nominale a comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor funciare. În acest sens, se exemplifică că ultimele trei licitaţii s-au desfăşurat în anul 2013 pentru privatizarea terenurilor aprobate de către CMC în perioada anilor 2009-2011. Totodată, pe parcursul anilor 2014-2015, AAPL din cadrul mun. Chişinău nu au desfăşurat licitaţii cu strigare sau concursuri funciare, deşi au încheiat iniţial 304 de contracte de arendă pentru suprafaţă de 31,6 ha⁷⁰.

Transmiterea în locaţiune a încăperilor nelocuibile, de asemenea, are loc pe baza principiilor generale, în condiţiile stabilite de Regulamentele cu incidenţă în domeniu⁷¹, avînd la bază cererea solicitantului locaţiunii. Printre cauzele neregulilor nominalizate, persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul DGERRP indică la neaprobarea de către CMC a proiectului Regulamentului privind licitaţiile pentru obţinerea dreptului de locaţiune a încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă, proprietate a mun. Chişinău, prezentat spre aprobare la data de 15.11.2012. Neutilizarea procedurii de licitaţie determină netransparenţa procesului şi condiţionează acumulări reduse de venituri bugetare în lipsa concurenţei între eventualii locatari.

• AAPL de nivelul II nu au fost preocupate de stabilirea modului unitar de gestionare şi colectare a veniturilor din proprietate. Astfel, veniturile aferente folosirii terenurilor au fost încasate pe contul de venituri al bugetului municipal, fiind gestionate de DGAURF. Veniturile din locaţiunea imobilelor cu destinaţie nelocativă au fost divizate între:

- bugetul municipal pentru imobilele date în locaţiune în întregime, DGERRP fiind responsabilă de perfectarea contractelor, stabilirea cuantumuui, evidenţa plăţilor din chirie încasate în bugetul municipal, eliberarea facturilor pentru prestarea serviciilor de locaţiune;

- instituţiile publice, în cazurile dacă se închiriază spaţii din sediile gestionate de aceste, veniturile constituind mijloace speciale;

- veniturile din chiria pasajelor subterane au fost acumulate pe contul mijloacelor speciale al DGTPCC şi transferate în bugetul municipal pe parcursul anului de gestiune. De menţionat că modalitatea de acumulare a veniturilor din chiria pasajelor subterane a fost stabilită în anul 2007 printr-un regulament aprobat prin Decizia CMC⁷², care, în pofida faptului că nu este adecvat situaţiei la zi, nu a fost racordat la cerinţele actuale. În consecinţă, plata pentru chiria bunurilor se raportează ca mijloace speciale, ceea ce nu întruneşte cadrul metodologic, fiind reflectată incorect ca mijloace băneşti intrate în posesia instituţiei publice de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată. De asemenea, raportarea financiară a situaţiilor privind chiria pasajelor subterane nu corespunde datelor evidenţei contabile, constatîndu-se diferenţe între datele ce atestă suma pentru chiria calculată de 0,96 mil.lei (în anul 2014) şi de 0,9 mil.lei (în anul 2015). Diferenţele consemnate sînt o consecinţă a modului inadecvat de evidenţă, întrucît veniturile efective şi cele de casă raportate au fost micşorate neîntemeiat cu valoarea mijloacelor transferate în bugetul municipal, ceea ce a condiţionat raportarea neveridică a situaţiilor financiare.

• Verificările asupra conformării recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi⁷³ relevă că CMC, primarul general al mun. Chişinău şi managementul DGERRP nu au fost exigenţi în remedierile de rigoare. Ca rezultat, abaterile şi neregulile identificate în cadrul misiunilor de audit precedente persistă în mare măsură şi în perioada supusă actualei auditări. Astfel, autorităţile nominalizate nu au asigurat elaborarea şi aprobarea unui Regulament privind procedurile de planificare, calculare, înregistrare, încasare şi verificare a corectitudinii decontărilor privind locaţiunea bunurilor imobile. DGF, planificînd veniturile pe anii 2014-2015, a solicitat de la direcţiile abilitate cu funcţii de gestionare a patrimoniului municipal, prognoza veniturilor care urmează a fi obţinute. Potrivit explicaţiilor persoanelor-cheie, DGERRP a efectuat planificarea veniturilor ce revin bugetului municipal în baza încasărilor acumulate în anii precedenţi. Totodată, în sensul celor evocate, auditul atestă subestimarea veniturilor planificate pentru perioada 2014-2015 faţă de cele realizate în anii precedenţi. Astfel, deşi în anul 2013 veniturile din chiria bunurilor proprietate publică au fost executate în sumă de 10,1 mil.lei, sumele aprobate pentru anii 2014-2015 au constituit, respectiv 8,0 mil.lei şi 8,7 mil.lei. Totodată, în perioada respectivă au fost realizate venituri în sumă de 11,7 mil.lei şi de 11,5 mil.lei, ceea ce indică asupra dereglărilor în procesul de planificare a părţii de venituri, aceasta nefiind fundamentată prin datele ce decurg din contractele de locaţiune, nici prin încasările realizate anterior. Analogic, în lipsa fundamentărilor, nedispunînd de listele bunurilor imobile ce vor fi expuse pentru privatizare, au fost planificate mijloacele din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică.

În cazul planificării veniturilor aferente administrării terenurilor proprietate municipală au fost stabilite deficienţe similare celor consemnate mai sus: pentru anul 2014, veniturile din plata de arendă a terenurilor au fost aprobate, precizate şi executate în sumă de, respectiv 38,8 mil.lei, 39,6 mil.lei şi 29,9 mil.lei, execuţia fiind la nivel de 75,4% faţă de cel precizat. Pentru anul 2015 au fost executate venituri în mărime de 27,4 mil.lei sau cu 2,5 mil.lei mai puţin faţă de anul precedent, înregstrînd trendul descendent.

Analogic, nu s-a efectuat planificarea veniturilor din chiria pasajelor subterane. Totodată, auditul a remarcat deficienţe ce ţin de calcularea plăţilor pentru chirie şi consolidarea disciplinei de plată. Astfel, pentru anul 2014, veniturile calculate din locaţiunea pasajelor subterane au constituit suma de 10,5 mil.lei, fiind încasate pe contul mijloacelor speciale 1,1 mil.lei, din care 1,0 mil.lei – transferate în bugetul municipal. Pe parcursul anului 2015, suma veniturilor calculate de la locaţiunea pasajelor subterane a constituit 2,5 mil.lei (cu 8,0 mil.lei mai puţin faţă de anul precedent), fiind încasate 1,2 mil.lei, din care 1,0 mil.lei s-au transferat în bugetul municipal. Calcularea majorată a veniturilor din chiria bunurilor în anul 2014 a fost influenţată de recalcularea plăţilor pentru perioadele precedente în baza prescripţiei din luna septembrie 2014, a Inspecţiei financiare pe lîngă MF. La baza recalculărilor au stat rezultatele controlului efectuat de Inspecţia financiară la solicitarea Direcţiei de poliţie a mun. Chişinău, fiind constatate erori la stabilirea coeficienţilor de plată, inclusiv în urma schimbării destinaţiei încăperilor faţă de cea declarată, datele incorecte privind suprafaţa închiriată, precum şi ocuparea abuzivă a spaţiilor. Datoriile recalculate, practic nu s-au încasat şi au atins, la situaţia din 01.01.2016 suma de 11,1 mil.lei, ponderea cea mai mare revenind unui agent economic care a acumulat restanţe în sumă de 8,6 mil.lei. Deşi acesta nu achită plata pentru locaţiunea spaţiilor subterane timp de circa 10 ani, aflîndu-se în litigiu cu DGTPCC, în lipsa contractului, acesta pînă în prezent benificiază gratuit de patrimoniul public. De asemenea, ceilalţi 12 locatari, pentru care s-a recalculat plata de locaţiune, au refuzat să achite benevol, iar urmare a acţiunilor în judecată numai 2 restanţieri au achitat datoriile în sumă de 0,01 mil.lei şi, respectiv de 0,02 mil.lei. Celelalte litigii privind încasarea restanţelor în sumă totală de 9,3 mil.lei la momentul auditului se afla pe rol.

_______________________

⁶³Art.9 alin.(2) lit.d) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁶⁴Art.9 alin.(3) lit.a) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁶⁵Dispoziţia cu privire la aprobarea Listei spaţiilor libere nelocative pasibile de locaţiune, aflate in gestiunea entităţilor economice ale Consiliului municipal Chişinău nr.906-d din 29.10.2015.

⁶⁶Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁶⁷Art.904 alin.(2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Legea nr.1107-XV din 06.06.2002).

⁶⁸Art.77 alin.(5) din Legea nr.nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁶⁹Deciziile CMC nr.4/12, nr.4/13 şi nr.4/32 din 13.05.2014.

⁷⁰În anul 2014 – 186 de contracte cu suprafaţa de 19,8 ha; în anul 2015 – 118 de contracte cu suprafaţa de 11,8 ha.

⁷¹Decizia CMC cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală nr.4/11 din 26.09.2003 şi Regulamentul nr.11/55 din 23.12.2014.

⁷²Decizia CMC despre aprobarea Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie nr.65/3 din 01.02.2007.

⁷³Recomandarea nr.49 din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

♦ Se cere perfecţionarea fundamentală a sistemelor informaţionale automatizate destinate evidenţei contractelor cu privire la arenda/locaţiunea patrimoniului public local şi a plăţilor aferente.

• DGAURF ţine evidenţa plăţilor aferente administrării fondului funciar prin intermediul Programului “Sistem informaţional de management a plăţilor funciare municipale Universul Accounting” (în continuare – SIA UA), care a fost elaborat şi implementat de către un agent economic (c/f 1003600116460) în anul 2004, drepturile de autor asupra SIA rămînînd la furnizorul în cauză. În consecinţă, DGAURF a încheiat anual contracte de achiziţionare a serviciilor de suport ale produselor soft dintr-o singură sursă, suportînd, doar în perioada 2014-2015, cheltuieli în sumă de 0,16 mil.lei. În pofida cheltuielilor impunătoare, SIA UA funcţionează cu dificultăţi, nefiind îmbunătăţit şi modernizat timp de mai bine de 10 ani. Astfel, personalul utilizatorului dispune de atribuţii minime în administrarea soft-ului, care se rezumă la introducerea continuă a datelor din documentele primare în sistemul informaţional şi descărcarea bilanţului personal al arendaşilor, neavînd posibilitatea de a forma/generaliza rapoartele totalizatoare în baza anumitor parametri/criterii de selectare din baza informaţională (inclusiv: informaţii privind cuantumul anual al plăţii de arendă funciară; datoriile formate la finele perioadei de gestiune, conform contractelor valabile, expirate etc.). Ca urmare, posibilitatea elaborării rapoartelor şi arhivării dosarelor îi revine doar agentului economic, acesta urmînd să prezinte la cererea utilizatorului conform clauzelor contractuale. Dat fiind faptul că, pentru anul 2016, nu au fost achiziţionate serviciile respective, DGAURF nu beneficiază de serviciile de suport al soft-ului, în cazul disfuncţiilor fiind în imposibilitate de a le soluţiona, ceea ce poate genera pierderea informaţiilor şi, implicit, neîncasarea plăţilor ce-i revin bugetului municipal. În scopul consolidării potenţialului funciar şi atragerii investiţiilor, cu suportul PNUD Moldova, a fost lansat, în anul 2012, serviciul electronic/platforma E-urbanism www.map.chisinau.md pentru oferirea informaţiilor publice cu privire la identificarea şi utilizarea datelor geospaţiale, precum şi accesul publicului la informaţia privind fondul funciar: planificarea urbană; zonele funcţionale urbane; resursa economică; mediul; drumuri şi transport etc. Se atestă că, în cadrul implementării Proiectului “RFP for Providing Assistance to Support Chisinau Mayoralty to Develop and Implement the Information System on Land Management and Urbanism”, DGAURF, în calitate de utilizator şi administrator, a beneficiat de mijloace tehnice (server) şi soft-ul relevant, în valoare de 35,6 mii dolari SUA, care nu au fost transmise regulamentar în gestiune persoanei responsabile (vicedirectorul Direcţiei generale) numită conform Ordinului DGAURF⁷⁴. Urmare a unor dereglări în sistemul de alimentare cu energie electrică, la finele lunii ianuarie 2016, s-a defectat serverul PMC. Dat fiind faptul că (i) DGAURF nu dispune de documentaţia tehnică relevantă⁷⁵ şi (ii) sistemul tehnic nu conţine dispozitivul pentru copiere de rezervă, măsurile întreprinse de către Direcţia generală pentru restabilirea site-ului nu s-au soldat cu succes, fiind restabilită doar baza de date internă care este utilizată de către angajaţii Direcţiei funciare. În consecinţă, nu este realizat dreptul de acces la informaţie a pasibililor utilizatori garantat de lege⁷⁶.

• O situaţie precară s-a constatat şi în cazul evidenţei contractelor de locaţiune şi a plăţilor aferente la DGERRP, auditului nefiind prezentate datele justificate cu privire la totalitatea contractelor de locaţiune valabile şi expirate, suprafaţa dată în locaţiune, cuantumul plăţii anuale calculat şi achitat, restanţele formate etc. Se relevă că autoritatea nominalizată ţine evidenţa plăţilor, folosind sistemul informaţional elaborat, implementat şi utilizat de către un angajat din cadrul direcţiei, care s-a eliberat din serviciu pe parcursul auditului, iar în lipsa acestuia nimeni nu poate utiliza acest sistem informaţional. De asemenea, se atestă că managementul DGERRP nu a stabilit proceduri de control intern relevante şi suficiente care ar oferi asigurarea rezonabilă cu privire la plenitudinea înregistrării contractelor de locaţiune şi a plăţilor aferente, precum şi nu a efectuat verificările în acest sens (inclusiv prin contrapunerea contractelor de locaţiune înregistrate cu rezultatele inventarierii patrimoniului), nefiind confirmate datele evidenţei electronice.

_______________________

⁷⁴Ordinul DGAURF cu privire la acordarea unor împuterniciri nr.1 din 16.03.2009.

⁷⁵Manualul utilizatorului, manualul administratorului, specificaţiile tehnice etc.

⁷⁶Legea privind accesul la informaţie nr.982-XIV din 11.05.2000.

♦ AAPL din mun. Chişinău responsabile pentru gestionarea patrimoniului proprietate publică locală, nu dispun de date veridice cu privire la creanţele pentru arenda/locaţiunea bunurilor imobile. În acelaşi timp, datoriile pentru arenda/locaţiunea bunurilor imobile nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, respectiv nu au fost generalizate în raportul de executare a bugetului mun. Chişinău pe anii 2014-2015. Astfel:

• Pînă în prezent, modul existent de evidenţă a plăţilor pentru locaţiunea bunurilor imobile nu asigură controlul eficient asupra încasării depline şi în termenele prevăzute de contract a veniturilor bugetare. Cu toate că, conform reglementărilor interne⁷⁷, DGERRP este responsabilă de controlul asupra respectării clauzelor contractuale, inclusiv celor ce vizează efectuarea plăţilor pentru chiria la scadenţele stipulate în contracte, direcţia în cauză nu şi-a onorat pe deplin aceste obligaţii. Deşi la momentul semnării contractului de locaţiune, locatarii s-au angajat să efectueze plăţile stabilite conform termenelor stipulate în contract, auditul atestă o stare perpetuă consemnată de sporirea restanţelor pentru locaţiune, inclusiv celor cu termenul de achitare expirat. Potrivit datelor prezentate de către DGERRP, valoarea totală a restanţelor (plăţi de bază) înregistrează o creştere continuă, constituind, la situaţia din 01.01.2015 – 28,24 mil.lei, iar la situaţia din 01.01.2016 – 32,45 mil.lei. Se relevă că valoarea restanţelor curente a însumat 8,82 mil.lei (27,2%), iar a celor cu termen de prescripţie expirat – 10,56 mil.lei, ponderea fiind de 32,6%. Se atestă că, în cazul a 29 de restanţieri care au acumulat datorii cu termen de prescripţie expirat, AAPL nu au întreprins măsuri eficiente ce decurg din prevederile art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil⁷⁸, referitor la rezilierea contractelor şi evacuarea locatarilor. Întrucît DGERRP nu a întocmit acte de verificare a decontărilor cu restanţierii nominalizaţi, încasarea datoriilor la bugetul municipal, inclusiv pe cale judiciară, este puţin probabilă.

Mai mult decît atît, auditul relevă că nici existenţa deciziilor irevocabile ale instanţei de judecată şi a titlurilor executorii cu privire la încasarea datoriilor în bugetul municipal nu a servit o garanţie de colectare a veniturilor publice. Astfel, DGERRP ţine o evidenţă separată a restanţelor în sumă de 13,07 mil.lei înregistrate la 63 de locatari, pentru care, în perioada anilor 1998-2012, au fost pronunţate hotărîrile irevocabile ale instanţelor de judecată, însă, cu certitudine, din motive neîntemeiate, restanţele nu au fost încasate la buget. Reieşind din norma legală⁷⁹ precum că titlul executoriu poate fi prezentat spre executare în decurs de 3 ani de la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti, în a cărei temei a fost emis, auditul conchide despre pierderea veniturilor/prejudicierea bugetului în suma respectivă. Auditul atestă că, pe parcursul mai multor ani, atît managementul DGERRP, cît şi a PMC nu a întreprins măsuri pentru identificarea şi remedierea cauzelor deficienţelor consemnate, fiind înteţit sistemul de MFC defectuos.

• O astfel de situaţie dificilă s-a constatat şi în evidenţa tranzacţiilor economice aferente folosirii terenurilor proprietate a mun. Chişinău. Astfel, conform datelor prezentate de către DGAURF, pe parcursul anilor 2014-2015, suma creanţelor pentru arenda funciară a crescut cu 8,85 mil.lei (cu 114,9%) şi a atins, la situaţia din 01.01.2016, suma de 16,54 mil.lei. Urmare a verificării restanţelor ale 234 de arendaşi (cu datorii ce depăşesc 5,0 mii lei) în sumă totală de 11,04 mil.lei, s-a constatat că 1,5 mil.lei (circa14%) sînt cu termenul de prescripţie expirat, ceea ce denotă riscul ca restanţele menţionate să nu fie încasate, ca urmare a depăşirii termenului prevăzut de art.267 din Legea nr.1107-XV din 06.06.2002.

• Este strict necesară instituirea evidenţei contabile a tranzacţiilor aferente gestionării patrimoniului public local. Urmare a nerespectării prevederilor cadrului legislativ-normativ cu incidenţă în domeniul managementului contabil⁸⁰, AAPL din mun. Chişinău continuă neînregistrarea în evidenţa contabilă a tranzacţiilor aferente administrării patrimoniului public local. În consecinţă, creanţele de proporţii faţă de bugetul municipal, nu au fost reflectate în rapoartele financiare pe anii 2014-2015, denaturînd situaţiile financiare pe perioada raportată şi lipsind pasibilii utilizatori de datele importante pentru luarea deciziilor. De asemenea, AAPL din mun. Chişinău, evitînd aplicarea normelor privind evidenţa contabilă, nu au reconciliat, prin actele de verificare reciprocă cu arendaşi/locatari, soldul decontărilor plăţilor aferente folosirii patrimoniului public local, ceea ce nu permite identificarea şi corectarea erorilor în timp util, cît şi acţionarea oportună pentru încasarea restanţelor. Cauza neregulilor constă în faptul că, Regulamentele nr.11/55 din 23.12.2014 şi nr.3/23 din 02.04.2013 aprobate de CMC, nu conţin reglementări cu privire la modul şi titularii evidenţei contabile a tranzacţiilor nominalizate. Se atestă şi poziţia pasivă în acest sens a DGF, care fiind responsabilă de exercitarea controalelor asupra reflectări corecte a evidenţei operaţiunilor contabile la instituţiile publice finanţate din bugetul municipiului, conform propriului regulament⁸¹, nu a intervenit cu propuneri de remediere a neregulilor.

_______________________

⁷⁷Pct.9.1 din Regulamentul nr.11/55 din 23.12.2014: controlul executării contractelor de locaţiune se efectuează de către DGERRP şi alte subdiviziuni abilitate.

⁷⁸Art.906 alin.(1) lit.c) din Legea nr.1107-XV din 06.06.2002.

⁷⁹Art.16 alin.(1) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24.12.2004.

⁸⁰Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁸¹Pct.10.3 alin.1) din Decizia CMC cu privire la aprobarea organigramei şi Regulamentului Direcţiei generale finanţe nr.50/3-1 din 29.06.2006.

♦ Modul de acordare a asistenţei juridice în apărarea intereselor patrimoniale ale AAPL din mun. Chişinău urmează a fi revizuit în fond. Astfel, conform Deciziei CMC nr.6/11 din 27.06.2013⁸², DAJ a PMC a fost reorganizată prin transformare, fiind stabilit numărul de personal de 32 de unităţi cu reducerea concomitentă a unităţilor din cadrul DGF, DGERRP, DGTPCC, DGLCA, DS, DGETS (de menţionat că, începînd cu data de 29.04.2015 sînt în vigoare 2 regulamente ale DAJ, întrucît prin Dispoziţia primarului general⁸³ a fost aprobat al doilea regulament care conţine aceeaşi prevederi suplimentate cu atribuţii privind organizarea şi menţinerea funcţionalităţii sistemului de MFC în cadrul direcţiei). În consecinţă, competenţele de asigurare a respectării drepturilor şi intereselor patrimoniale ale AAPL, care anterior au fost executate de către subdiviziunile CMC de profil, au fost atribuite DAJ. Ca urmare, în cadrul direcţiei nominalizate au fost concentrate activităţile cu privire la pregătirea şi înaintarea acţiunilor în instanţele judecătoreşti pe probleme ce ţin de contestarea contractelor şi altor acţiuni ilegale ale persoanelor juridice şi fizice, care lezează drepturile şi interesele AAPL; reprezentarea intereselor AAPL în instanţele judecătoreşti şi în alte organe de drept; întreprinderea măsurilor legale în vederea încasării, în termen, a restanţelor persoanelor fizice şi juridice, faţă de bugetul municipal; formularea sesizărilor către organele de drept, în scopul întreprinderii măsurilor de apărare a drepturilor şi intereselor patrimoniale legate de municipiu, precum şi de restabilire în drepturi etc. În acest sens, se relevă că, în mod logic, reorganizarea petrecută ar impune determinarea, descrierea şi aplicarea minuţioasă a mecanismului de interacţiune între DAJ şi subdiviziunile responsabile de gestionarea patrimoniului. Prin urmare, acest mecanism trebuia să conţină descrierea narativă/grafică a proceselor operaţionale de comunicare, schimbul de informaţii şi monitorizare, cu identificarea şi divizarea, lipsite de ambiguitate, a funcţiilor şi responsabilităţilor fiecărei entităţi, modului de comunicare între acestea, termenelor de executare a activităţilor, modalităţii de monitorizare asupra executării deciziilor judecătoreşti, modului de raportare a rezultatelor către CMC şi managementul PMC, modul de intervenţie operativă în procesul operaţional în cazurile cu risc înalt de pierdere a bunurilor şi/sau a veniturilor publice etc. Totodată, se atestă că, prin Dispoziţia primarului general⁸⁴, a fost întreprinsă o încercare de a fi instituit acest mecanism, însă, urmare a nedefinitivării/incertitudinii normelor stabilite, a lipsei de interacţiune între direcţiile vizate, precum şi a atitudinii iresponsabile demonstrate de DAJ, conlucrarea este practic blocată. În acest context, se exemplifică că DAJ nu a înaintat acţiuni în instanţele judecătoreşti pe unele cazuri, invocînd nerespectarea de către DGERRP a procedurii de informare prealabilă a debitorului. Cu toate acestea, DAJ, avînd atribuţii respective, nu a acordat asistenţă juridică şi metodologică în perfectarea reclamaţiilor corespunzătoare. De asemenea, DAJ nu a prezentat DGERRP lista hotărîrilor judecătoreşti definitive şi irevocabile şi titlurilor executorii pentru cazurile expuse în cele 93 de note informative prezentate de DGERRP, în perioada anilor 2014-2016, nefiind îndeplinite prevederile Dispoziţiei primarului general nr.457-d din 28.05.2014. Mai mult decît atît, DAJ a practicat readresarea titlurilor executorii DGERRP pentru a întreprinde acţiuni ce se impun în vederea executării acestora, în pofida faptului că (i) DAJ însuşi este responsabilă pentru întreprinderea măsurilor în vederea încasării în termen a restanţelor faţă de bugetul municipal şi (ii) în cadrul DGERRP nu este personal cu atribuţii în domeniul asistenţei juridice. Se exemplifică cazul cu titlul executoriu în sumă de 0,11 mil.lei⁸⁵ direcţionat DGERRP pentru întreprinderea măsurilor de executare, în privinţa căruia persistă un risc înalt că datoria adjudecată în beneficiul bugetului municipal să nu fie încasată. În acest context, se menţionează că DAJ recunoaşte faptul că nu deţine informaţii referitor la executarea sau neexecutarea documentelor executorii.

O situaţie absolut analogic precară s-a constatat şi în cadrul interacţiunii între DAJ şi DGAURF. Astfel, în perioada 2014-2015, DGAURF a expediat DAJ 276 de materiale privind încasarea, prin intermediul instanţelor de judecată, a datoriilor la plăţile funciare în sumă totală de circa 24,0 mil.lei. Însă, DAJ, ignorînd unele solicitări ale DGAURF, a prezentat informaţia privind măsurile întreprinse cel mult o dată pe an, ceea ce nu permite monitorizarea operativă a stării datoriilor, cu întreprinderea măsurilor de rigoare. Urmare a celor consemnate, se atestă drept ineficientă activitatea DAJ în aspectul încasării restanţelor, în special, luînd în consideraţie creşterea sporită a datoriilor înregistrate la DGERRP şi DGAURF. De menţionat că, adresările subdiviziunilor nominalizate Primarului general cu privire la lipsa de conlucrare cu DAJ şi necesitatea întreprinderii măsurilor pentru înlăturarea deficienţilor, au rămas fără răspuns, totodată nefiind întreprinse şi careva acţiuni în acest sens.

De asemenea, auditul atestă drept neinformative planurile anuale de acţiuni şi rapoartele semestriale de activitate ale DAJ pentru anii 2014-2015, examinate în cadrul misiunii prin prisma asigurării respectării drepturilor şi intereselor patrimoniale ale municipiului. Astfel, la capitolul “Asigurarea reprezentării la timp şi calitativă a intereselor Primarului general şi CMC în instanţele judecătoreşti cu contestarea hotărîrilor şi încheierilor în termenii stabiliţi de legislaţia în vigoare” s-au raportat date inutile privind numărul de referinţe şi note de serviciu întocmite, corespondenţa cu organele de drept etc. În acelaşi timp, DAJ nu ţine evidenţa, nu sistematizează şi nu raportează datele cu privire la numărul de litigii la care aceasta a participat, numărul de decizii care au devenit definitive şi irevocabile, inclusiv numărul dosarelor cîştigate şi pierdute, cu analiza cauzelor de pierdere a cazurilor şi întreprinderea măsurilor întru remedierea acestora. La solicitarea auditului, în acest sens, a fost prezentată informaţia incompletă, fiind indicate 64 de decizii cu caracter patrimonial care au devenit definitive şi irevocabile, din care 10 cazuri sînt pierdute de municipiu. Prin urmare, informaţia DAJ prezentată auditului nu conţine date cu privire la un şir de dosare care s-au soldat cu pierderi, în perioada anilor 2014-2015, a bunurilor imobile proprietate publică locală.

De asemenea, managementul DAJ nu a fost preocupat de instituirea procedurilor de control intern aferente evidenţei dosarelor şi a petiţiilor înregistrate în cadrul direcţiei, invocînd lipsa mijloacelor financiare pentru elaborarea şi implementarea unui SIA. Însă, acest motiv nu anulează responsabilitatea managerului de a asigura veridicitatea şi integritatea informaţiei. La fel, drept urmare a atitudinii iresponsabile a managementului DAJ, în cadrul direcţiei nu sînt reglementate activităţile de îndosariere şi arhivare a materialelor pe dosarele judiciare, acestea fiind constituite în formă liberă (documentele nefiind numerotate; lipsesc borderourile documentelor incluse; dosarele se păstrează la acel angajat al direcţiei care a reprezentat municipiul în judecată, nefiind predate în arhivă în modul corespunzător). Luînd în consideraţie cele consemnate, se atestă netransparenţa şi ineficienţa activităţii DAJ care se exprimă prin lipsa de interacţiune cu subdiviziunile de profil ale CMC, creşterea restanţelor faţă de bugetul municipal aferente veniturilor din proprietate, pierderea litigiilor în urma cărora obiectele patrimoniale au trecut în proprietate privată, raportarea inutilă şi incertă privind rezultatele activităţii etc., nefiind manifestate, în perioada 2014-2015, careva semne de redresare a situaţiei.

_______________________

⁸²Decizia CMC cu privire la reorganizarea Direcţiei asistenţă juridică nr.6/11 din 27.06.2013.

⁸³Dispoziţia primarului general cu privire la aprobarea regulamentelor de activitate ale subdiviziunilor Aparatului Primăriei municipiului Chişinău nr.313-d din 29.04.2015.

⁸⁴Dispoziţia primarului general cu privire la modul de conlucrare între Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale şi Direcţia asistenţă juridică nr.457-d din 28.05.2014.

⁸⁵Titlul executoriu nr.2-4346/14 din 25.06.2015.

Recomandări:

8. Primarul general al mun. Chişinău:

8.1. în scopul reducerii semnificative a numărului proiectelor neexaminate, să asigure convocarea unor şedinţe (extra)ordinare pentru examinarea proiectelor de decizii tangenţiale cadrului instituţional regulator şi a actelor juridice cu privire la gestionarea patrimoniului public;

8.2. să revizuiască funcţionalitatea şi relevanţa sistemelor informaţionale automatizate pentru ţinerea evidenţei contractelor şi a încasărilor din arenda/locaţiunea bunurilor publice şi să întreprindă măsuri de rigoare pentru înlăturarea deficienţelor constatate de audit;

8.3. să respecte prevederile cadrului legal-normativ privind atribuirea bunurilor proprietate publică locală în arendă/locaţiune şi/sau cu asigurarea privatizării acestora în baza licitaţiilor/concursurilor, sporirii transparenţei în administrarea patrimoniului public şi generării veniturilor aferente pasibile;

8.4. să asigure planificarea veniturilor din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor conform cadrului legal/normativ din domeniu;

8.5. să realizeze măsuri neîntîrziate şi punctuale pentru încasarea restanţelor arendaşilor/locatarilor pasibile colectării;

8.6. să întreprindă măsuri prompte pentru arhivarea corespunzătoare a dosarelor întocmite în cadrul direcţiilor din subordinea CMC şi a primăriei în vederea asigurării integrităţii acestora în conformitate cu normele din domeniu.

2. CMC şi Primarul general al mun. Chişinău:

9.1. să asigure întocmirea regulamentară şi publicarea listelor bunurilor (ne)pasibile de privatizare şi listelor bunurilor propuse pentru locaţiune în vederea asigurării transparenţei şi predictibilităţii procesului de gestionare a bunurilor proprietate publică locală;

9.2. să revizuiască modul existent de gestionare a patrimoniului public de diferite instituţii şi entităţi economice din subordinea CMC, pentru posibilă integrare în cadrul unei autorităţi a atribuţiilor de evidenţă şi administrare a patrimoniului ca un complex întreg, inclusiv prin asistenţă juridică a procesului de gestionare a bunurilor publice;

9.3. să ia atitudine faţă de rezultatele activităţii Direcţiei asistenţă juridică, cu întreprinderea măsurilor de rigoare pentru remedierea cauzelor deficienţilor constatate în cadrul auditului pentru excluderea acestora pe viitor.

10. Şeful DGAURF, să asigure funcţionarea integrală a serviciului electronic/platforma E-urbanism.

Constatările cu privire la gestionarea terenurilor proprietate publică locală a mun. Chişinău

Reieşind din prevederile cadrului legal-normativ se rezumă că, procesul de gestionare a terenurilor proprietate publică locală se efectuează, în fond, prin: (i) folosirea terenurilor de către instituţiile publice şi alte entităţi abilitate în acest sens, (ii) folosirea terenurilor aferente obiectivelor private în lipsa relaţiilor de arendă formalizate cu impunerea plăţilor stabilite de autoritatea deliberativă şi reprezentativă conform legii şi (iii) proceduri de privatizare şi dare în arendă. Logic, AAPL, pentru o valorificare optimă a resurselor funciare proprietate municipală, urmau să liciteze dreptul de arendă şi de privatizare a terenurilor (cu excepţia celor aferente obiectivelor private). Asigurarea unui proces continuu de licitaţii funciare este strict corelată cu dezvoltarea transparenţei, inclusiv prin planificarea fondului funciar disponibil, elaborarea planurilor urbanistice zonale şi de detaliu, precum şi oferirea informaţiilor privind terenurile libere de construcţii, actualizarea şi sistematizarea acestor informaţii. De asemenea, rezultatele procesului de privatizare/dare în arendă necesită a fi sistematizate şi cuprinse, ca o parte componentă, într-un raport anual asupra situaţiilor patrimoniale prezentat CMC⁸⁶ şi făcut public. Dat fiind faptul că, în perioada supusă auditului, măsurile de rigoare în acest sens nu au fost întreprinse, auditul conchide despre un proces netransparent şi neghidat, lipsit de argumente convingătoare privind performanţa administrării terenurilor. În aceste circumstanţe, în mun. Chişinău, s-au înteţit alte modalităţi de împroprietărire/atribuire în arendă a terenurilor proprietate publică locală care au fost aplicate în detrimentul colectivităţii locale, procesul rămînînd în afara controlului şi inluenţei publicului. De asemenea, valorificarea resurselor funciare a fost afectată şi de preocuparea nesistemică manifestată de AAPL din mun. Chişinău în materie de evaluare şi colectare a plăţilor din privatizarea/arenda terenurilor, pe de o parte, dar şi de lipsa de interacţiune între PMC şi APC în cazul, cînd procedurile legale implică acţionarea entităţilor terţe care nu sînt responsabile de administrarea terenurilor publice. În susţinerea celor menţionate se exemplifică:

_______________________

⁸⁶Art.77 alin.(1) din Legea nr.nr.436-XVI din 28.12.2006.

♦ AAPL din mun. Chişinău nu au asigurat evaluarea punctuală şi colectarea integrală a mijloacelor urmare a privatizării terenurilor. Privatizarea patrimoniului public constituie o sursă de colectare a unor venituri necesare pentru suplimentarea bugetului public prin finanţarea deficitului bugetar. Urmare a neelaborării şi neaprobării listei terenurilor pasibile de privatizare, AAPL nu şi-au estimat corespunzător mijloacele ce urmau a fi încasate, fiind stabilite planuri nerealizabile. Astfel, în anul 2014, au fost executate 38,9 mil.lei din cele 81,2 mil.lei precizate (47,9%), iar în anul 2015 – 43,2 mil.lei din 168,7 mil.lei (25,6%). Potrivit informaţiei cu privire la mersul vînzării-cumpărării terenurilor proprietate a UAT, în perioada supusă auditului, PMC a încheiat contracte de privatizare a 426 de terenuri cu suprafaţa totală de 54,16 ha. Analogic cazului cu privire la necontabilizarea veniturilor din arenda terenurilor expus în Obiectivul I al prezentului Raport de audit, nu a fost asigurată o reflectare conformă a angajamentelor deţinătorilor de terenuri şi soldurilor datoriilor la perioada raportată. În consecinţă, nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă şi reflectate în raportul financiar, la situaţia din 01.01.2016, datoriile de la vînzarea-cumpărarea terenurilor în sumă de 2,51 mil.lei, inclusiv cu termen de prescripţie expirat 1,58 mil.lei, ceea ce implică riscul neachitării acestora. Se atestă că, angajaţii DGAURF nu monitorizează în mod sistematic termenul de achitare a datoriilor şi nu reconciliază datoriile prin întocmirea actelor de verificare a decontărilor cu cumpărătorii.

• DGAURF nu a fost exigentă în acumularea plăţilor pentru privatizare în termenul stabilit, cumpărătorii beneficiind de eşalonări neargumentate. Astfel, DGAURF nu a întreprins măsuri de rigoare pentru achitarea plăţii de privatizare a terenurilor în termen de o lună conform prevederilor legale⁸⁷, plăţile în sumă de 2,3 mil.lei fiind eşalonate neargumentat pe o perioada de pînă la 3 ani. Mai mult decît atît, plata eşalonată nu a fost indexată în funcţie de nivelul inflaţiei, iar în contractele de vînzare-cumpărare nu au fost prevăzute penalităţi în în sumă de 0,1 mil.lei, pentru neachitarea în termen. Totodată, auditul relevă că situaţia descrisă mai sus a fost condiţionată şi de norme regulatoare contradictorii. Astfel, potrivit cadrului legal⁸⁸ vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor private, precum şi a celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al pămîntului care se achită în termen de o lună. În acelaşi timp, cadrul normativ⁸⁹ prevede achitarea preţului de vînzare ca plată unică sau în rate, pînă la semnarea contractului, nefiind stabilit un termen concret. Urmare acestei coliziunii juridice, s-a oferit o oportunitate cumpărătorilor să beneficieze de eşalonarea plăţilor pe perioade, la discreţia lor. Astfel,

√ cu toate că conform deciziei CMC⁹⁰ s-a stabilit plată unică în sumă de 1,6 mil.lei, cumpărătorul a beneficiat de eşalonarea plăţilor pînă la doi ani, achitînd plata în 14 tranşe (ultima fiind cu data de 19.11.2015), contractul fiind încheiat la data de 23.02.2016;

√ analogic, în baza deciziei CMC⁹¹, contra plată unică, au fost transmise în proprietate privată două loturi de pămînt, la care plăţile în sumă de 0,6 mil.lei au fost eşalonate în decurs de 2,5 ani (în trei şi patru tranşe). Totodată, CMC a obligat cumpărătorul (pct.3.5 din Decizie) să strămute, în termen de doi ani de la data adoptării prezentei Decizii, reţelele de termoficare şi cele de apeduct în afara hotarelor terenului atribuit în proprietate. Observaţii directe efectuate pe parcursul auditului au confirmat neîndeplinirea cerinţei nominalizate, nici documentaţia de proiect pentru strămutarea reţelelor tehnice amplasate în limitele terenului nu a fost prezentată DGAURF, astfel lipseşte monitorizarea executării deciziilor AAPL. Mai mult decît atît, DGAURF nu a asigurat întocmirea şi arhivarea corespunzătoare a dosarelor, ca urmare lipsesc contractele de vînzare-cumpărare respective⁹².

• AAPL din mun. Chişinău a diminuat preţul de privatizare a terenului aferent, neasigurînd tratarea echitată a solicitanţilor. Astfel, prin Decizia CMC⁹³ s-a decis privatizarea terenului aferent cu suprafaţa de 7,947 ha, situat pe str.Constructorilor, 6⁹⁴ la un preţ de 7,3 mil.lei, aplicînd tariful în cuantum de 13897,44 lei pentru o unitate de grad-hectar, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha. Ca urmare, prejudiciul bugetului municipal s-a cifrat în sumă de 3,1 mil.lei. De asemenea, auditul a relevat că, PMC, fiind notificată în acest sens de către OT Chişinău al Cancelariei de Stat, a justificat acţiunile sale, invocînd tergiversarea aprobării deciziei respective de CMC. Totodată, după cum a fost specificat în Obiectivul I al prezentului Raport de audit, există o practică comună, cînd CMC aprobă cu întîrziere decizii cu privire la relaţii funciare, însă, auditul nu a stabilit în cadrul eşantionului verificat, acordarea unor astfel de facilităţi altor solicitanţi. Mai mult decît atît, este incertă şi modalitatea de determinare a suprafeţei terenului aferent. Astfel, potrivit normei stabilite conform Regulamentului aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008⁹⁵ în cazul amplasării mai multor construcţii pe un teren, determinarea suprafeţei terenului aferent fiecărei construcţii în parte se efectuează la cererea persoanei interesate, în baza schemei terenului adiacent al acesteia, elaborate pentru determinarea suprafeţei necesare pentru procesul tehnologic de o întreprindere licenţiată în domeniul urbanismului, respectînd principiul proporţionalităţii în privinţa suprafeţelor construcţiilor, potrivit condiţiilor de formare a bunurilor imobile, prevăzute de legislaţie. Cu toate acestea, lipsesc careva criterii cantitative şi calitative care ar sta la baza determinării suprafeţei necesare pentru procesul tehnologic. De asemenea, nu există o claritate în aplicarea normei regulamentare citate în cazul cînd procesul tehnologic nu se desfăşoară pe o perioadă îndelungată, iar construcţiile private au un grad avansat de uzură, unele din ele fiind în stare de demolare, această stare a lucrurilor fiind constatată în urma observaţiilor directe efectuate în cadrul auditului. Recapitulînd cele menţionate, auditul atestă normele ce reglementează domeniul vizat drept nefuncţionale, fiind necesară reexaminarea şi concretizarea acestora. În acest context, se relevă că AAPL au admis încheierea contractului în lipsa avizului urbanistic privind terenul în cauză de la Institutul “Urbanproiect”, deşi acesta a fost solicitat de repetate ori prin intermediul mai multor scrisori ale DGAURF.

_______________________

⁸⁷Art.4 alin.(5) lit.c) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997 (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

⁸⁸Art.4 alin.(5), lit.c) şi alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁸⁹Pct.26 din Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008).

⁹⁰Decizia CMC nr.5/16-6 din 03.06.2014.

⁹¹Decizia CMC nr.5/44 din 30.05.2013.

⁹²Contracte de vînzare-cumpărare nr.2680/2013 A şi B.

⁹³Decizia CMC nr.7/58 din 05.09.2013 “Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivelor private ale Societăţii pe acţiuni “Transcon-M” din str.Constructorilor, 6 din zona industrială “Vatra”.

⁹⁴Bază de producere şi depozitare, numărul cadastral 0100505138.

⁹⁵Pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.

♦ În perioada auditată, municipiul Chişinău a fost deposedat de terenuri proprietate publică locală, prin urmare a fost prejudiciat interesul public. Astfel, conform informaţiilor prezentate de DGAURF, în perioada anilor 2010-2015, în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, au fost trecute din proprietatea UAT în proprietate privată 51 de terenuri cu suprafaţa totală de 27 ha, fenomenul devenind perpetuu. Se relevă că, în cadrul auditului, au fost examinate dosarele ce vizează tranzacţiile asupra 20 din 25 de terenuri care au fost excluse din fondul funciar municipal cu suprafaţa de 14,11 ha, în perioada anilor 2014-2015. Urmare a verificărilor efectuate sub aspectul (in)acţiunilor AAPL din mun. Chişinău pentru asigurarea intereselor patrimoniale ale municipiului s-a constatat că, în majoritatea cazurilor se atestă acţiuni rezultate cu deposedarea municipiului de proprietate publică locală care se rezumă, în fond, prin următoarele etape:

- persoana fizică sau juridică depune cerere la primărie cu privire la alocarea terenului pentru construcţii, care este refuzată de AAPL din diferite motive;

- solicitantul depune cerere în instanţa de judecată, care admite cererea şi obligă CMC să atribuie terenul pentru construcţii;

- AAPL din mun. Chişinău, în persoana DAJ, nu a epuizat toate căile de atac a deciziilor instanţei sau a acţionat peste termenul prevăzut de lege. Se atestă că, potrivit datelor din cele 20 de dosare examinate, în 3 cazuri recurs a fost depus tardiv, în 3 cazuri decizia nu a fost contestată şi în 14 cazuri reprezentantul municipiului nu s-a prezentat la şedinţă;

- dat fiind faptul că, CMC nu execută decizia instanţei, reclamantul se adresează executorului judecătoresc privind aplicarea sechestrului pe terenul selectat şi depune cerere către instanţă prin care solicită schimbarea modului şi ordinii de executare a hotărîrii instanţei şi transmiterea dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil selectat;

- instanţa dispune de a obliga CMC de a transmite, cu drept de proprietate privată, lotul de pămînt contra preţul normativ şi stabileşte modul de executare a documentului executoriu prin petrecerea licitaţiilor publice privind darea în arendă/privatizare a loturilor de teren amplasate în mun. Chişinău, libere de grevări şi pretenţii a terţilor prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la alegerea creditorului;

- în cazul în care obiectul nu este format, executantul lucrărilor cadastrale este în drept să întreprindă măsuri privind formarea bunului imobil conform prevederilor cadrului legal⁹⁶. Respectînd aceste norme, executorii judecătoreşti se adresează, în cele mai dese cazuri, la 2 agenţi economici pentru comandarea studiilor şi dosarelor tehnice pentru aceste bunuri. În urma formării bunurilor imobile şi a evaluării acestora prin rapoartele de evaluare ale agenţiilor imobiliari, executorul judecătoresc a expus loturile la licitaţie, anunţurile fiind publicate în “Ziarul Liber” şi nu în “Monitorul Oficial”. Se atestă că, procedurile de licitaţii nu au întrunit rigorile cadrului regulator din domeniu⁹⁷, fiind aplicate alte proceduri la discreţia executorului. Se relevă că, un singur executor judecătoresc a petrecut 2 licitaţii (datele: 07.08.2014 şi 23.09.2014), fiind vîndute 13 terenuri cu suprafaţa totală de 3 ha contra 4,2 mil.lei, deşi valoarea de piaţă, estimată de audit, constituie circa 66 mil. lei. La licitaţiile nominalizate au participat aceiaşi 5 agenţi economici, dintre care 2 entităţi au fost înregistrate cu 2 zile înainte de licitaţie – la data de 05.08.2014;

- procesele-verbale ale licitaţiilor au fost confirmate prin încheierea instanţei de judecată;

- mijloacele băneşti obţinute urmare a licitaţiilor în sumă de 4,2 mil.lei, încasate pe contul special al executorului judecătoresc, au fost transferate la somaţiile parvenite de la executorii judecătoreşti în scopul stingerii creanţelor în folosul a 4 persoane fizice în sumă totală de 192424 euro (de la 38512 euro pînă la 55874 euro pentru o persoană). Se atestă că, direcţiile din subordinea CMC nu au prezentat auditului informaţia relevantă privind datoriile în cauză. De asemenea, nu au fost vărsate în bugetul municipal mijloacele urmare a privatizării altor 7 terenuri (3,26 ha), veniturile ratate fiind estimate de audit în sumă totală de 71,3 mil.lei, precum şi veniturile de la terenurile atribuite în arendă (6,04 ha) în baza hotătîrilor judecătoreşti în sumă de circa 2,0 mil.lei. Auditul atestă că, în toate aceste cazuri de neachitare a veniturilor în bugetul municipal, AAPL din mun. Chişinău nu au reacţionat în nici un mod, manifestînd lipsă de interes faţă de colectarea banului public.

Unele terenuri, prin ulterioare recomercializări, au fost concentrate în proprietatea unor beneficiari finali, pentru construcţia blocurilor locative. Astfel,

- 2 terenuri atribuite familiilor tinere au ajuns în proprietatea unei singure persoane, fiind construit un bloc locativ;

- potrivit cadrului regulator instituţional⁹⁸, pe lotul de teren de 0,18 ha (o porţiune din terenul cu suprafaţa de 1,1895 ha, gestionat de ÎMSP “Maternitatea municipală nr.2”, nr.cadastral: 0100419448), atribuit domeniului public⁹⁹, este interzis ridicarea construcţiilor sau desfăşurarea activităţilor improprii destinaţiei şi modului de folosinţă a terenurilor respective. În pofida acestui fapt, conducerea DGAURF printr-o scrisoare¹⁰⁰ a solicitat de la DAJ suportul juridic privind posibilitatea amplasării blocurilor de locuit pe terenul respectiv;

- un agent economic a obţinut în proprietate un teren în parcul Rîşcani cu suprafaţa de 0,95 ha (nr.cadastral: 0100424082) în baza încheierii Judecătoriei Botanica din data de 25.11.2014. În scurt timp, terenul a fost parcelat în 8 loturi înregistrate în RBI¹⁰¹. Ulterior, cel mai mare lot cu suprafaţa de 0,7078 ha a fost procurat de un agent economic (înregistrat la data de 01.02.2016), celelalte 7 (suprafaţa fiecăruia de 0,035 ha) fiind comercializate altor 2 persoane fizice. Odată cu formarea unui nou teren, a fost atribuit un număr nou cadastral, şi respectiv, în informaţia reflectată în extrasul din Registrul Bunurilor Imobile, a dispărut istoricul provenienţei terenului. Totodată, se atestă că o parte din terenul nominalizat, cu suprafaţa de 0,6 ha, este folosit de o întreprindere privată, în lipsa relaţiilor funciare oficializate cu AAPL din mun. Chişinău, ceea ce a prejudiciat bugetul municipal cu suma de 0,97 mil.lei. Agentul economic a îngrădit terenul municipal, construind un gard capital şi amenajînd un parc distractiv pentru copii “Baby Park”. Se atestă că, PMC a solicitat eliberarea terenului, fiind în litigiu cu agentul economic nominalizat.

Identificînd cauzele de fond privind deposedarea municipiului de bunuri proprietate publică locală, auditul s-a bazat pe explicaţiile Hotărîrii Plenului CSJ a Republicii Moldova nr.8 din 22.12.2014¹⁰² elaborate în scopul consolidării unei practici corecte şi uniforme de soluţionare a litigiilor funciare, stipulînd că: “Nu pot fi de competenţa instanţei de judecată pretenţiile persoanelor fizice sau juridice a căror soluţionare ţine de competenţa autorităţilor publice locale. De exemplu: bunul solicitat de reclamant urmează a fi înstrăinat, concesionat, dat în arendă ori în locaţiune numai prin licitaţie publică, această decizie fiind luată numai de către organele abilitate cu aceste atribuţii prin lege, deoarece obligarea autorităţii publice de a scoate la licitaţie bunul solicitat de reclamant va fi considerată ca o substituire a atribuţiilor autorităţilor publice.” Prin urmare, se rezumă că, înstrăinarea în modul consemnat a bunurilor proprietate publică locală contravine prevederilor actelor juridice de bază, fiind prejudiciat interesul public.

Conform informaţiei prezentată de ARFC, în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, au fost înregistrate şi trecute în proprietate privată 5 terenuri¹⁰³ cu suprafaţa totală de 4,4277 ha, neindicate în capitolul precedent. Analogic celor expuse anterior, veniturile ratate din înstrăinarea terenurilor respective, cu nerespectarea procedurii legale de licitaţii, au fost estimate în sumă de pînă la 97 mil.lei.

_______________________

⁹⁶Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28.10.2004 (în continuare – Legea nr.354-XV din 28.10.2004).

⁹⁷Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009 (în continuare - Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009).

⁹⁸Pct.33 din Regulamentul nr.3/23 din 02.04.2013.

⁹⁹Decizia CMC despre delimitarea unor terenuri proprietate municipală nr.6/19-1 din 25.10.2012.

¹⁰⁰Scrisoarea DGAURF nr.21/1172 din 21.03.2014.

¹⁰¹Numerele cadastrale: 0100424.1641, 0100424.1642, 0100424.1643, 0100424.1644, 0100424.1645, 0100424.1646, 0100424.1647, 0100424.1648.

¹⁰²Hotărîrea Plenului CSJ cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei funciare nr.8 din 22.12.2014.

¹⁰³Nr.cadastral 0100401417 - 1,5347 ha; nr.cadastral 01004011059 – 0,5858 ha; nr.cadastral 0100301467 – 1,5089 ha; nr.cadastral 01004011056 – 0,8368 ha; nr.cadastral 01004011058 - 0,9922 ha; nr.cadastral 01004011057 - 0,4782 ha.

♦ AAPL din mun. Chişinău nu dispun de o strategie actuală de dezvoltare a fondului de locuinţe corelată de politica funciară promovată în municipiu, acest segment fiind absolut netransparent. Astfel, autotirăţile publice locale nu au colectat şi nu au examinat datele necesare pentru o planificare adecvată a dezvoltării fondului de locuinţă. În opinia auditului, aceasta trebuie să clasifice necesităţile populaţiei în baza unor evaluări a cererii solvabile pe clase de locuinţe econom/standard/premium, precum şi a sarcinii de dezvoltare a fondului locativ municipal (locuinţe sociale). Aceste evaluări trebuie să fie corelate cu (i) Regulamentul local de urbanism al oraşului Chişinău¹⁰⁴ în aspectul amplasării locuinţelor şi (ii) cu politica funciară – în vederea stabilirii regimului funciar echitat al terenurilor alocate. În lipsa celor consemnate, auditul a constatat că, alocarea terenurilor pentru edificarea blocurilor locative se efectuează în mod dezordonat şi netransparent, ceea ce duce la conglomerarea construcţiilor, acestea majorînd sarcina asupra infrastructurii orăşeneşti şi devenind neprietenoase pentru populaţie şi mediu, inclusiv prin micşorarea zonelor de uz comun. De asemenea, neîndeplinirea punctuală a atribuţiilor de administrare a terenurilor duce la nerealizarea veniturilor din impozitul funciar. În aceasta ordine de idei, se exemplifică:

• AAPL din mun. Chişinău, nerespectînd cadrul regulator instituţional cu privire la licitarea dreptului de arendă, au alocat terenuri pentru construcţia unor blocuri locative. În baza deciziilor CMC¹⁰⁵ şi în lipsa desfăşurării procedurii de licitaţie au fost alocate în folosinţă CSM şi Judecătoriei sectorului Rîşcani trei loturi de teren cu suprafaţa totală de 0,944 ha pentru construirea unor blocuri de locuit pentru asigurarea cu locuinţe a judecătorilor şi angajaţilor instanţelor judecătoreşti. Se atestă că, pentru construcţia blocurilor locative, CSM a încheiat contract de societate civilă cu un agent economic care activează în domeniul construcţiilor. În acest aspect, se atestă că tranzacţia funciară în cauză, în afară de scopul declarat, a urmărit şi scopul de asigurare a antreprenorului cu terenuri pentru construcţie, mai cu seamă, la condiţii avantajoase. Astfel, venitul ratat al bugetului municipal, estimat de audit în baza costului de piaţă a terenurilor nominalizate, precum şi în cazul privatizării acestora, constituie circa 20,6 mil.lei. Cu toate că, comisia CSM a stabilit că pot obţine un apartament la preţ preferenţial doar magistraţii din capitală “care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” şi că numărul de apartamente în blocurile ce se edifică este suficient, CSM a solicitat alocarea celui de-al patrulea teren. Deşi PMC, prin scrisoarea viceprimarului mun. Chişinău, a respins solicitarea, menţionînd că numărul de apartamente proiectate şi estimativ a celor în curs de proiectare depăşeşte numărul de judecători angajaţi în instanţele de judecată din ţară, CMC, prin Decizia nr.11/53 din 23.12.2014, a alocat în arendă terenul cu suprafaţa de 0,7785 ha, situat pe bd. Mircea cel Bătrîn din sectorul Ciocana pentru proiectarea şi construirea unor blocuri locative. Se atestă că, pînă la momentul actual, contract de arendă nu este semnat, plata respectivă estimată de audit în sumă de 0,1 mil.lei nu este calculată şi achitată.

• Analogic, contrar prevederilor legale¹⁰⁶ prin care s-a stabilit că întreprinderilor municipale li se atribuie în folosinţă terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru desfăşurarea activităţilor sale, CMC a decis alocarea terenului cu suprafaţa de 0,4202 ha de pe str. Ion Creangă, 5, gestionat de ÎM “Regia transport electric”, în scopul construirii blocurilor locative pentru angajaţii întreprinderii. Se atestă şi în cazul dat venit ratat neîncasat în bugetul municipal în sumă de circa 9,2 mil.lei, ca urmare a neexpunerii terenului la licitaţie.

• DGAURF, neîndeplinind atribuţiile cu privire la asigurarea bunei gestionări a fondului funciar, a autorizat construcţia blocurilor locative pe terenurile date în arendă cu altă destinaţie. În acest sens, s-a practicat arenda terenurilor pentru organizarea parcărilor auto. Astfel, în baza contractului de arendă funciară, încheiat în anul 2011, pe un termen de 5 ani, agentul economic urma să amenajeze o parcare auto, pe un teren cu suprafaţa de 0,32 ha, de pe str.Bogdan Voievod din sectorul Rîşcani. Se atestă că, terenul este situat în spaţiu destinat pentru uz comun – curţi ale blocurilor locative care se atribuie la domeniul public conform prevederilor legale. Ca urmare, terenurile de uz comun, din cartierul respectiv, cu suprafaţa totală de 17,0729 ha, au fost incluse în lista terenurilor delimitate aprobate prin decizia CMC¹⁰⁷ şi înregistrate în RBI sub nr. cadastral: 0100413323. Însă, terenul dat în arendă, deşi este proprietate publică locală, nu a fost inclus în lista terenurilor delimitate aprobate de CMC, nefiind determinat domeniul acestuia. Mai mult decît atît, în pofida (i) destinaţiei terenului arendat şi (ii) normelor de zonare a cartierului respectiv, aprobate prin Regulamentul local de urbanism care a stabilit zona R6 (cuprinde funcţiuni rezidenţiale cu densitate medie), PMC şi DGAURF au autorizat proiectarea şi construcţia a 3 blocuri locative cu 14 etaje. În consecinţă, agentul economic a beneficiat de teren, la un preţ simbolic de 0,08 mil.lei care constituie plata de arendă achitată în decurs de 5 ani, pe cînd venitul ratat al bugetului municipal se estimează în sumă de circa 6,9 mil.lei. Urmare transmiterii terenului în proprietate comună, în diviziunea membrilor (proprietarilor) condominiului, care deja sînt formate şi înregistrate în RBI, contractul de arendă îşi va înceta efectele sale.

• Auditul a relevat că încă o rezervă nevalorificată a suplimentării bugetului municipal o constituie terenurile aferente blocurilor de locuit. Conform prevederilor legale¹⁰⁸ terenurile pe care sînt amplasate blocuri de locuit şi alte bunuri imobiliare din condominiu se transmit gratuit de AAPL, în calitate de bunuri comune, în proprietate comună, în diviziune a proprietarilor, ceea ce implică impozitarea bunurilor transmise. Conform procedurilor stabilite, dobîndirea drepturilor de coproprietate asupra terenurilor aferente blocurilor de locuit are loc după ce gestionarii blocurilor date se reorganizează în asociaţii de coproprietari în condominiu, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi se înregistrează cotele-părţi ale membrilor condominiu în registrul bunurilor imobile. În temeiul deciziei CMC, subdiviziunea specializată în relaţii funciare trebuie să elibereze coproprietarilor de teren titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, menţionînd cotele-părţi respective. Se atestă că, DGAURF nu deţine informaţia cu privire la suprafaţa terenurilor aferente blocurilor locative transmise spre condominii la situaţia din 01.01.2016, motivînd prin imperfecţiunea soft-ului disponibil în cadrul direcţiei. Luînd în consideraţie lipsa informaţiilor privind suprafaţa terenurilor transmise către condominii, precum şi faptul că CMC nu a stabilit cota de impozitare a bunurilor nominalizate, nu a fost posibil de estimat veniturile ratate din această sursă. Totuşi, se relevă că numai pe parcursul anilor 2014-2015, în baza deciziilor CMC, s-au atribuit în folosinţă Asociaţiilor de Coproprietari în Condominiu 24 de loturi de pămînt cu suprafaţa de 8,0 ha.

_______________________

¹⁰⁴Regulamentul local de urbanism aprobat prin Decizia CMC nr.22/40 din 25.12.2008.

¹⁰⁵Deciziile CMC: nr.2/18 din 12.03.2013; nr.2/29-26 din 04.03.2014; nr.4/23-1 din 13.05.2014; nr.5/23 din 03.06.2014.

¹⁰⁶Art.15 din Codul funciar aprobat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Legea nr.828-XII din 25.12.1991).

¹⁰⁷Decizia CMC nr.2/18-2 din 27.02.2014.

¹⁰⁸Art.9 din Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000.

♦ DGAURF nu a manifestat atitudine responsabilă, neaplicînd în perioada auditată toate plăţile funciare regulamentare. Prin nerespectarea prevederilor legale¹⁰⁹ DGAURF nu a efectuat inventarierea fondului funciar administrat pentru a stabili regimul de utilizare cu plată. În rezultatul verificării selective au fost stabilite 214 terenuri cu suprafaţa de circa 38 ha, utilizate gratuit de persoane fizice şi juridice, astfel, fiind ratate anual venituri în sumă de circa 2,6 mil.lei. În acest context, se menţionează că DGAURF nu a îndeplinind prevederile Regulamentului nr.3/23 din 02.04.2013¹¹⁰ cu privire la stabilirea, în cazul în care proprietarii obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor private sau care se eschivează de la legalizarea relaţiilor funciare, să se încaseze de la aceştia, în mod unilateral anual, plata pentru folosirea terenurilor aferente. Specialiştii din cadrul direcţiei, neîndeplinind procedurile prescrise, nu au transmis notificările persoanelor respective asupra necesităţii legalizării relaţiilor funciare pînă la încheierea contratului de vînzare-cumpărare sau de arendă, în consecinţă, fiind ratate venituri semnificative. Astfel:

• DGAURF nu a întreprins măsuri corespunzătoare în vederea încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate municipală a UAT, iar CMC nu a stabilit prin deciziile sale mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente a 186 de obiective privatizate (inclusiv 14 cooperative de garaje), cu suprafaţa totală de 9,7 ha, fapt ce a condiţionat nerealizarea veniturilor municipale pe perioada auditată în sumă totală de minimum 0,63 mil.lei.

• AAPL mun. Chişinău nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietate publică a UAT şi cea privată, precum şi modul de utilizare şi beneficiarii acestuia. Totodată, nefinalizarea delimitării terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT determină folosirea neconformă a acestora, precum şi neîncasarea integrală a plăţilor funciare. Prin urmare, lipsa unei informaţii complete şi veridice privind fondul funciar gestionat, creează condiţii de folosire neautorizată a acestuia şi de neachitare a plăţilor cuvenite, prin ce se afectează realizarea veniturilor la bugetele respective. În consecinţă, 5 agenţi economici desfăşoară activităţi industriale pe 6 loturi de teren din intravilanul or.Chişinău, cu suprafaţa totală de 10,26 ha. Se atestă că, urmare a tergiversării înregistrării cadastrale a rezultatelor delimitării terenurilor, precum şi a lipsei de preocupare sistemică a DGAURF faţă de domeniul gestionat pentru terenurile nominalizate înregistrate în RBI, ca proprietate a Republicii Moldova, nu sînt achitate plăţile funciare în bugetul municipal, estimate în sumă totală de munim 0,67 mil.lei.

• DGAURF nu a asigurat monitorizarea eficientă a gestionării şi valorificării resurselor funciare municipale prin urmărirea folosirii stricte a terenurilor conform destinaţiei. Astfel, 5 întreprinderi desfăşoară activităţi de parcare auto, pe 5 terenuri cu suprafaţa totală de 0,75 ha, în lipsa relaţiilor funciare cu AAPL. Ca urmare a neoficializării relaţiilor funciare cu agenţii economici, s-au ratat venituri pe perioada auditată în sumă de 0,08 mil.lei.

• Auditul a remarcat că, 4 instituţii de învăţămînt privat deţin în folosinţă gratuită terenuri cu suprafaţa de 3,3587 ha, în baza titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorilor de terenuri, nefiind stabilite şi încasate plăţile funciare în bugetul municipal care, numai pentru perioada 2014-2015, au însumat 0,38 mil.lei. Analogic, în baza titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorilor de terenuri din anul 2002, o asociaţie obştească foloseşte gratuit 2 terenuri cu suprafaţa totală de 2,158 ha, numai pe perioada auditată fiind ratate venituri în sumă de 0,16 mil.lei.

• Conform informaţiei prezentate de DGAURF, pe parcursul anilor 2014-2015, au fost active circa 140 de contracte funciare privind arenda terenului pentru amenajarea parcărilor auto pe o suprafaţă de 27,73 ha. În urma verificării corectitudinii calculării cuantumului plăţii de arendă, în baza borderourilor de calcul, s-a constatat că, în 4 cazuri nu a fost modificată plata de arendă conform metodologiei noi de calcul, prin ce a fost diminuat cuantumul plăţii de arendă şi, respectiv ratate venituri în sumă de 0,04 mil.lei.

• AAPL au autorizat neregulamentar proiectarea şi construcţia capitală a unui obiectiv de alimentaţie publică, pe terenul (de 0,0229 ha) atribuit în arendă provizorie pentru exploatarea terasei de vară existente, fără drept de privatizare, amplasat pe bd Ştefan cel Mare şi Sfînt 67. Deşi terenul nominalizat proprietate publică locală este amplasat pe zonă pietonală, AAPL din mun. Chişinău nu au inclus acesta în lista terenurilor delimitate şi, respectiv nu l-au atribuit la domeniul public. Prin urmare, persistă riscul trecerii terenului în proprietate privată a Întreprinderii Cooperatiste de Alimentaţie Publică “Coopalimentara”, prin solicitarea privatizării terenului aferent bunului imobil la un preţ simbolic. Aceasta se datorează faptului că, personalul cu funcţii de răspundere din cadrul direcţiei admite abateri de la normele legale, creînd premise pentru înstrăinarea terenurilor care sînt inalienabile conform prevederilor legislative. Deşi lotul de teren este amplasat în zona ultra costisitoare, auditul se abţine de evaluarea venitului ratat, în scopul evitării oricărei încercări de a legaliza, inclusiv în mod indirect, înstrăinarea terenurilor din domeniul public.

• AAPL au admis neoficializarea relaţiilor funciare cu proprietarii bunurilor imobile (clădiri de producere şi comerţ, construcţii accesorii, construcţii subterane etc.) amplasate pe terenul cu suprafaţa de 9,81 ha de pe str.Alba-Iulia, 75¹¹¹, prin ce s-au ratat venituri, pe perioada auditată în sumă de 0,64 mil.lei. Cu toate că specialiştii din cadrul DGAURF au elaborat 6 proiecte de decizie cu privire la stabilirea relaţiilor funciare de arendă, cu circa 200 de titulari ai dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare respective, acestea nu au fost aprobate în cadrul şedinţelor CMC, din cauza neacumulării numărului necesar de voturi. Deşi o bună parte din proprietarii bunurilor imobile, la începutul anului 2013, au depus cereri cu privire la privatizarea terenurilor aferente obiectelor private, dar AAPL pînă la moment nu a adoptat decizii privind privatizarea terenurilor aferente, nerespectînd cadrul legal. Este de menţionat că, fiecare zi de tergiversare privind adoptarea deciziilor cu privire la darea în arendă a terenurilor proprietate municipală, lipseşte bugetul municipal de surse financiare, pe de o parte, şi cauzează dificultăţi în activitatea economică a persoanelor aflate în aşteptarea adoptării deciziilor, pe de altă parte (actele privind terenul aferent sînt necesare pentru obţinerea oricărui gen de autorizaţie, licenţă sau credit bancar).

• Analogic, din luna aprilie 2014, urmare a expirării contractului de arendă funciară, un agent economic utilizează gratis două loturi de teren cu suprafaţa de 0,2901 ha, pe care sînt ridicate construcţii capitale (un centru comercial şi bloc locativ), prin ce s-au ratat venituri în sumă de 0,01 mil.lei.

• CMC printr-o decizie a acceptat schimbul unui teren de pe str.M. Lermontov, arendat recent de către un agent economic pe un termen de 15 ani, pe 2 terenuri amplasate în zone mult mai atractive, invocînd motivul că terenul schimbat nu este favorabil pentru construcţie. În acest context, se relevă că CMC a atribuit terenurile (i) cu evitarea procedurii de licitaţii şi (ii) în lipsa oricărui raport de expertiză care ar confirma imposibilitatea utilizării după destinaţie a terenului respectiv. Mai mult decît atît, PMC a substituit arendaşul desemnat prin decizia CMC, contractele de arendă funciară fiind încheiate cu un alt agent economic. De asemenea, prin nerespectarea procedurii de înregistrare a contractelor stabilite conform proceselor operaţionale, informaţia referitor la încheierea acestor două contracte noi nu a fost introdusă în baza de date Cadastru, deşi contractul de arendă funciară se semnează după ce informaţia este introdusă în program.

_______________________

¹⁰⁹Art.24 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.77 alin.(1) din Legea nr.nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹¹⁰Pct.21 din Regulamentul nr.3/23 din 02.04.2013.

¹¹¹Numerele cadastrale: 0100510103, 0100510022 şi 0100510002.

♦ DGAURF nu a manifestat atitudine prudentă şi exigentă în gestionarea terenurilor din domeniul public. Astfel, IÎP “Liceul de Limbi Moderne şi Management de Învăţămînt”, deţinînd în folosinţă terenul (de 0,8035 ha, nr.cadastral: 0100417107, situat pe str. Petru Rareş 39) aferent obiectivelor private (trecute în proprietatea acestuia în baza deciziei instanţei de judecată), a solicitat procurarea acestuia şi a unui teren adiacent cu suprafaţa de 0,12 ha cu ieşire la str.Pruncul. Necătînd la faptul că, terenul solicitat suplimentar este atribuit domeniului public conform deciziei CMC¹¹² şi, implicit, este inalienabil, managementul DGAURF a promovat proiectul deciziei CMC cu privire la vînzarea terenului aferent la preţ normativ. Se atestă că, în proiect este indicat numai numărul cadastral al terenului aferent, iar suprafaţa acestuia este majorată cu suprafaţa terenului din domeniul public solicitat suplimentar de IÎP. Pînă la momentul actual, proiectul nu a fost aprobat de CMC, acesta urmînd să refuze tranzacţia ilegală. Totodată, venitul ratat de la neoficializarea relaţiilor de arendă constituie 0,04 mil.lei.

_______________________

¹¹²Decizia CMC nr.2/18-2 din 27.02.2014.

♦ Activitatea de control asupra respectării regimului funciar şi utilizării terenurilor conform destinaţiei este afectată de imperfecţiunea procedurilor legale, în consecinţă, ocuparea abuzivă a terenurilor proprietate publică locală a devenit un fenomen masiv. Conform prevederilor cadrului legal¹¹³ nerespectarea regimului funciar ce se exprimă prin: ocuparea nelegitimă a terenurilor, îngrădirea lor, precum şi executarea pe terenurile ocupate abuziv a construcţiilor de orice categorie, fără autorizaţie de construcţie, constituie contravenţie şi se pedepsesc în baza Legii nominalizate. Deşi conform cadrului legislativ¹¹⁴, de atribuţiile de bază ale primarului ţine constatarea încălcărilor legislaţiei în vigoare comise de persoanele fizice şi juridice pe teritoriul administrat, întreprinderea măsurilor pentru înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizarea organelor de drept, aceste prevederi ale Legii nu sînt funcţionale. Astfel, în baza Legii nr.218-XVI din 24.10.2008¹¹⁵ competenţele de constatare şi examinare a contravenţiilor sînt atribuite: organelor de protecţie a mediului – în cazul ocupării nelegitime a terenurilor şi/sau îngrădirea lor; ISC şi, respectiv instanţei de judecată – în cazul executării construcţiilor neautorizate pe terenurile nominalizate. De regulă, acţiunile întreprinse de ISC sînt respinse de instanţele de judecată pe motivul omiterii termenului de prescripţie de 3 luni, reglementat de art.30 din Legea nr.218-XVI din 24.10.2008. Această situaţie pune în dificultate realizarea sarcinilor AAPL, reglementate prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991 cu privire la asigurarea folosirii raţionale şi eficiente a terenurilor, precum şi protecţia acestora, indiferent de destinaţia lor; exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor prin emiterea dispoziţiilor obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri. În consecinţă, neîntreprinderea măsurilor prompte şi necontradictorii în vederea eliberării terenurilor ocupate abuziv, inclusiv prin demolarea construcţiilor neautorizate, constituie un element stimulent pentru răspîndirea fenomenului de încălcare gravă a legislaţiei funciare. Astfel:

• Urmare a controalelor efectuate în anii 2014-2015, au fost constatate 113 de loturi de teren cu o suprafaţă de peste 14,8 ha ocupate ilegal, îngrădite, pe unele fiind edificate construcţii capitale ilegale. Venitul ratat de la neoficializarea relaţiilor de arendă, estimat de audit, a constituit circa 4,8 mil.lei. DGAURF, fiind abilitată cu dreptul de a efectua controale privind folosirea conform destinaţiei a terenurilor, în conformitate cu documentaţia de urbanism, fără a dispune de pîrghiile adecvate, limitează activitatea de control la întocmirea actului privind constatarea contravenţiei de ocupare nelegitimă a terenurilor proprietate municipală şi informarea organelor abilitate – ISC şi IE. Autorităţile nominalizate urmează să constate contravenţia şi să întreprindă măsuri pentru examinarea cazului şi aplicarea sancţiunii, procedura devenind una anevoioasă, nefiind înregistrat un rezultat semnificativ.

Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, actele şi prescripţiile privind ocuparea abuzivă a terenurilor, au fost contestate în instanţă de judecată, iar PMC nu a întreprins măsurile de rigoare, terenurile amplasate în parcuri (zone verzi) sînt utilizate fără autorizarea proprietarului acestora. Distrugerea, degradarea, diminuarea suprafeţelor terenurilor destinate spaţiilor verzi din domeniul public, modificarea abuzivă a destinaţiei şi categoriei de folosinţă a terenurilor proprietate municipală din domeniul public şi utilizarea acestora contrar destinaţiei, serveşte drept temei pentru retragerea terenurilor respective şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Pe aceste terenuri poate fi permisă doar amplasarea construcţiilor, conform destinaţiilor speciale ale acestor terenuri, pentru activităţi economice şi sociale compatibile cu destinaţia spaţiilor verzi conform prevederilor legale¹¹⁶. Terenurile respective se transmit beneficiarilor exclusiv în condiţiile de arendă provizorie sau de superficie, fără drept de privatizare a acestora, în baza condiţiilor acordului favorabil al autorităţilor centrale pentru mediu. Astfel,

√ în lipsa deciziei CMC, trei antreprenori au ocupat ilegal un lot de pămînt cu suprafaţa de circa 1,025 ha, în parcul “Valea Trandafirilor”, pentru desfăşurarea activităţilor sale. Ca urmare a nestabilirii relaţiilor funciare, conform prevederilor stipulate în pct.32 din Regulament, bugetul municipal a fost prejudiciat cu cca 0,33 mil. lei;

√ analogic, în acelaşi parc, pe un teren cu suprafaţa de 0,308 ha, ocupat abuziv, au fost defrişaţi copaci şi ridicate construcţii capitale şi o terasă pentru banchet cu o capacitate de 300 de locuri. Terenul este îngrădit cu un gard capital, iar la intrarea în complex este instalat un post de pază, cu o barieră stradală, blocînd accesul liber pe întreg teritoriu al parcului. Neefectuarea de către specialiştii din cadrul direcţiei a monitoringului funciar, privind luarea la evidenţă şi valorificarea terenului conform legislaţiei funciare, a contribuit la ratarea veniturilor din plata de arendă, pe perioada auditată, în sumă de circa 0,1 mil.lei;

√ deşi cazurile menţionate ulterior au fost constatate în cadrul misiunilor precedente de audit ale Curţii de Conturi, fiind elaborate recomandările de rigoare¹¹⁷, neîndeplinirea recomandărilor a condus la nesoluţionarea problemei privind construcţiile ilegale în proporţii deosibit de mari. Astfel, în perioada auditată, în parcul de pe str.Grenoble şi str. Nuferilor, sînt identifiate 83 de cazuri de ocupare ilegală a loturilor de pămînt pe o suprafaţă de 7,96 ha, pe care, în mod neautorizat, au fost edificate case de locuit, anexe gospodăreşti, garaje etc. Se atestă că, 15 din cele 83 de construcţii sînt înregistrate în RBI, din care 11 – în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, 2 – în baza proceselor-verbale de recepţie, 1 – în baza contractului de vînzare-cumpărare şi 1 – în baza contractului de donaţie, terenurile fiind în proprietate municipală. Despre acest fapt, DGAURF a informat primarul general, însă, pănă la moment nu este găsită o soluţie echitată, în acelaşi timp se derulează procesul de înregistrare a clădirilor edificate ilegal pe terenurile din domeniul public. Auditul relevă că, în cazul dării în arendă regulamentară a suprafeţei nominalizate, încasările în bugetul municipal ar fi constituit minim 2,6 mil.lei;

√ din limitele hotarelor parcului “Rîşcani” s-au ocupat ilegal, de către persoane fizice şi juridice, terenuri cu suprafaţa de 2 ha, pe care, în lipsa proiectului de execuţie elaborat şi coordonat în modul stabilit, fără efectuarea expertizelor ecologice şi tehnice şi în lipsa autorizaţiei de construcţie, s-au edificat mai multe construcţii capitale, teren mare de tenis, pavilion de vară. Mai mult decît atît, s-a admis, în lipsa coordonărilor respective, instalarea posturilor de pază la intrarea în complex, cu barieră stradală, blocînd astfel accesul liber pe întreg teritoriu al parcului. Utilizarea acestor terenuri, în lipsa relaţiilor funciare, prejudiciază bugetul municipal cu suma de 0,65 mil.lei;

√ în lipsa deciziei CMC şi a coordonărilor respective cu serviciile abilitate, două persoane fizice au ocupat ilegal terenul cu suprafaţa de 1,9328 ha din hotarele Pădurii-Parc “Pruncul” pe care au edificate cîteva construcţii auxiliare destinate întreţinerii animalelor şi păsărilor, un foişor şi o fîntînă, iar perimetrul terenului este împrejmuit cu un gard din plasă metalică. Deşi, despre cazul dat, DGAURF a înştiinţat Inspectoratul Ecologic de Stat, Inspecţia de Stat în Construcţie şi Pretura, măsuri de rigoare nu au fost întreprinse. Mai mult decît atît, deşi terenul nominalizat se află în perimetrul mun. Chişinău, primăria Truşeni a eliberat neîntemeiat certificatul de urbanism şi autorizaţia în construcţie, încercînd să legalizeze afacerea. Urmare a neoficializării relaţiilor funciare, au fost ratate venituri în bugetul municipal în sumă de 0,63 mil.lei;

√ cazuri similare au fost constatate în diferite sectoare ale municipiului, fiind ocupată suprafaţa de circa 1,5875 ha, inclusiv 0,5354 ha din spaţiile verzi de către 26 de persoane fizice şi juridice, care au ridicat construcţii capitale şi accesorii, nefiind întreprinse măsuri de rigoare privind eliberarea terenurilor şi întoarcerea lor în gestiunea municipiului. Utilizarea suprafeţelor indicate, în lipsa relaţiilor de arendă, a prejudiciat bugetul municipal cu suma totală de circa 0,5 mil.lei.

√ DGAURF nu a asigurat stabilirea procedurilor de control intern aferente procesului de evidenţă a actelor de control. Urmare a verificărilor selective ale actelor de control privind folosirea raţională şi după destinaţie a resurselor funciare din mun. Chişinău, întocmite pe parcursul anilor 2014-2015, s-au constatat un şir de nereguli care se exprimă prin: actele de control se întocmesc pe formulare simple, neavînd număr de strictă evidenţă; actele de control nu se înregistrează într-un registru şi nu sînt cusute într-un dosar, fiind stocate în mod haotic la angajaţii direcţiei. Deşi în anul 2015 a fost deschis un registru, în acesta nu se regăsesc toate actele întocmite. Procedurile dezordonate descrise mai sus, nu asigură integritatea documentaţiei şi pot contribui la neurmărirea şi nesoluţionarea încălcărilor constatate în cadrul controalelor. În consecinţă, nesancţionarea persoanelor care au admis aceste încălcări duce la perpetuarea acestui fenomen, totodată lipsa unor alte pîrghii de influenţă, duce la îngheţarea unei situaţii de incertitudine privind drepturile de folosinţă a terenurilor şi dreptul de proprietate a construcţiilor de pe acestea.

_______________________

¹¹³Art.116 şi art.179 din Codul contravenţional al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008 (în continuare – Legea nr.218-XVI din 24.10.2008).

¹¹⁴ Art.29 alin.(1) lit.t) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006

¹¹⁵ Art.405 şi art.416 din Legea nr.218-XVI din 24.10.2008.

¹¹⁶Art.20 din Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr.591-XIV din 23.09.1999.

¹¹⁷Recomandarea nr.97 din Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

♦ Managementul DGAURF nu a stabilit proceduri de control intern cu privire la asigurarea integrităţii în procesul de constituire şi evidenţă a documentelor funciare. Conform prevederilor pct.71 şi pct.136 din Regulamentul nr.3/23 din 02.04.2013, modul de întocmire, eliberare şi păstrare a titlurilor şi altor documente funciare este reglementat în Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995, precum şi în instrucţiunea specială, aprobată de ARFC. După finalizarea procedurilor de stabilire a relaţiilor funciare, executantul trebuie să formeze un dosar cu documente numerotate şi să le transmită în arhiva serviciului în decurs de zece zile lucrătoare, fiind reglementate şi alte proceduri de rigoare. În cadrul auditului au fost verificate 82 de dosare funciare, însă mărimea eşantionului nu poate fi cuantificată, întrucît DGAURF nu ţine evidenţa dosarelor existente. În urma verificărilor s-a constatat că, dosarele funciare sînt constituite în formă liberă, fără numerotarea documentelor şi întocmirea borderourilor documentelor anexate. Astfel, la 11 dosare lipsesc contractele de arendă, procesele-verbale privind modificarea cuantumului de arendă, borderourile de calcul, planurile loturilor etc., ceea ce impiedică monitorizarea consecutivităţii relaţiilor funciare şi, respectiv stabilirea şi achitarea plăţilor aferente. La moment, arhiva este suplinită, fiind necesare spaţii suplimentare, iar dosarele se păstrează la executori.

Constatările cu privire la gestionarea bunurilor imobile

Potrivit Regulamentelor nr.10/6 din 22.10.2009 şi nr.11/55 din 23.12.2014, pe lîngă atribuţiile privind ţinerea registrului patrimoniului municipal, întocmirea rapoartelor privind evidenţa şi exploatarea patrimoniului municipal, precum şi evidenţa plăţii pentru locaţiune prin programul automatizat de evidenţă a contractelor de locaţiune, desemnate în capitolele precedente ale prezentului Raport de audit, DGERRP are atribuţii de organizare a licitaţiilor pentru închirierea patrimoniului municipal, de evidenţă a încăperilor nelocuibile date în locaţiune/folosinţă, de control şi păstrare a contractelor de locaţiune/comodat. Conform datelor prezentate de DGERRP, aceasta a gestionat, la situaţia din 01.01.2015, 623 de contracte, cu suprafaţa dată în locaţiune de 345,5 mii m², precum şi venituri încasate în bugetul municipal de 10,7 mil.lei, respectiv, la situaţia din 01.01.2016, direcţia a gestionat 704 de contracte, cu suprafaţa dată în locaţiune de 358,5 mii m², încasînd venituri de 10,6 mil.lei.

Urmare a verificărilor de audit se atestă că, AAPL din mun. Chişinău nu au asigurat gestionarea eficientă a proprietăţii publice. Cu toate că transmiterea în locaţiune a surplusului de încăperi reprezintă o posibilitate de generare a veniturilor la bugetul municipal, această sursă nu a fost valorificată pe deplin. În susţinerea concluziilor, se exemplifică:

♦ AAPL din mun. Chişinău nu au asigurat încasarea deplină a veniturilor din proprietate, atribuind unele încăperi în locaţiunea în mod gratuit. Astfel, în baza deciziilor CMC¹¹⁸ şi a contractelor de locaţiune, unele entităţi au beneficiat de locaţiune gratuită a încăperilor. Utilizînd formula de determinare a cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică, specificată în anexele Legilor nr.339 din 23.12.2013 şi nr.72 din 12.04.2015¹¹⁹ auditul a constatat că, suma veniturilor neacumulate în urma locaţiunii gratuite a încăperilor, gestionate de ÎS CRIS “Registru”, Serviciul Stare Civilă şi Comisariatele de Poliţie Chişinău a constituit 6,6 mil.lei¹²⁰.

_______________________

¹¹⁸Deciziile CMC: nr.7/6-7 din 24.12.2002; nr.5/26-2 din 8.05.2010.

¹¹⁹Anexele: nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014; nr.339 din 23.12.2013 (în continuare – Legea nr.339 din 23.12.2013); nr.6 la Legea bugetului de stat pe anul 2015; nr.72 din 12.04.2015 (în continuare – Legea nr.72 din 12.04.2015).

¹²⁰Pe perioada anilor 2014-2015: ÎS CRIS “Registru” în sumă de 0,6 mil.lei şi 1,9 mil.lei; Serviciul Stare Civilă în sumă de 0,5 mil.lei şi 2,2 mil.lei; Comisariatele de poliţie Chişinău în sumă de 0,5 mil.lei şi 0,9 mil.lei.

♦ Calculul cuantumului chiriei, nu în toate cazurile, a fost efectuat conform prevederilor legale, aplicîndu-se coeficienţi mai mici decît cei prevăzuţi de cadrul legal, fiind ratate venituri pasibile încasării. Astfel, deşi conform anexelor Legilor nr.339 din 23.12.2013 şi nr.72 din 12.04.2015 şi a Deciziilor CMC nr.4/11 din 26.09.2003 şi nr.11/15 din 23.12.2014, cuantumul minim al chiriei bunurilor proprietate publică se determină conform mărimii coeficienţilor stabiliţi de norma legală, testările de audit au identificat că la 56 de contracte de locaţiune, valoarea coeficientului de piaţă s-a aprobat de către CMC în mărime mai mică faţă de prevederile legale sau nu a fost aprobată, în consecinţă nefiind încasate venituri de la darea în locaţiune, pe perioada anilor 2014-2015, în sumă de 19,0 mil.lei.

În pofida recomandărilor Curţii de Conturi¹²¹ cu privire la retragerea, conform cadrului legal, a drepturilor de locaţiune de la locatarii care nu utilizează sau utilizează ineficient bunurile imobile şi, în special, luînd în consideraţie faptul că, contractele de locaţiune au expirat, se atestă inacţiunile AAPL din mun. Chişinău privind încetarea relaţiilor de locaţiune şi preluarea în folosinţa AAPL a încăperilor atribuite către: AO “Fundaţia Ecoul Cernobîlului” pe un termen de zece ani, pînă la data de 03.01.2012, cu titlu gratuit, suprafaţa de 2526,2 m² de pe str.Miron Costin, 13/4 (fosta grădiniţa)¹²²; AO “Asociaţia pensionarilor social activi”¹²³ conform contractului expirat în anul 2013, cu suprafaţa de 110,9 m² de pe şos. Hînceşti, 20, contra unei sume de 11,4 mii lei, spaţiu nefolosit la moment; Serviciul Stare Civilă prin contract de comodat, expirat la data de 31.12.2014, imobilul “Palatul de căsătorii” de pe str.A. Mateevici, 74 A, cu suprafaţa de 503,0 m^{2 124}. Lucrările de reconstrucţie, demarate în anul 2007, de fostul Minister al Dezvoltării Informaţionale cu costul de deviz de 36 mil.lei, au fost stopate în anul 2009. Deşi Curtea de Conturi¹²⁵ de nenumărate ori a abordat problema reconstrucţiei acestui obiectiv, datorită unei dispute continuă (inclusiv judiciare) dintre ÎS CRIS Registru (MTIC) şi SSC (MJ) privind datoriile formate la executarea acestui obiectiv investiţional, problema rămîne nesoluţionată, CMC şi SSC nedispunînd de un plan de acţiuni concret ce urmează a fi realizat pentru folosirea ulterioară a Palatului de căsătorii. De menţionat că, comisia de inventariere a obiectului dat, instituită la solicitarea auditului, a atestat starea tehnică a clădirii drept nesatisfăcătoare, fiind necesare reparaţii capitale. Însă, deja de 7 ani, lucrări de reparaţii nu se efectuează, ceea ce contribuie la continuarea degradării tehnice a clădirii.

Situaţiile descrise împiedică majorarea veniturilor bugetare prin limitarea accesului potenţialilor locatari predispuşi să achite o valoare mai mare a chiriei pentru încăperile respective.

_______________________

¹²¹Recomandarea nr.57 din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.37 din 31.07.2012.

¹²²Decizia nr.6/24 din12.12.2002 “Despre operarea unor modificări în decizia CMC nr.7/4 din 12.11.2001 “Cu privire la darea în arendă a imobilului ce aparţine grădiniţei de copii nr.50 din str.Miron Costin, 13/4 (clădire separată) OO“Fundaţia Ecoul Cernobalului”.

¹²³Decizia nr.13/14-4 din 15.12.2009 “Cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din şos. Hînceşti, 20 (subsol cu geamuri) AO “Asociaţia Pensionarilor Social Activi”.

¹²⁴ Decizia CMC nr.16/42-96 din 22.12.2004 “Cu privire la darea în folosinţă, prin contract de comodat, a unor încăperi Departamentului Tehnologii Informaţionale al RM”.

¹²⁵Hotărîrea CC nr.41 din 28.10.2015 cu privire la Raportul auditului performanţei “Întruneşte cadrul decizional de bugetare a investiţiilor publice criteriile aferente realizării priorităţilor strategice?”.

♦ În procesul de gestionare/dare în locaţiune a încăperilor nelocuibile din instituţiile de învăţămînt, s-a conturat un cumul de nereguli şi deficienţe, care are impact nefavorabil asupra eficienţei de gestionare a patrimoniului public, precum şi determină neatingerea obiectivelor scontate. Astfel:

• Conform deciziilor CMC şi contractelor de locaţiune încheiate în baza acestora, în perioada anilor 1998-2010, AAPL din cadrul mun. Chişinău au transmis 4 complexe de imobile (foste grădiniţe nr.43, nr.101, nr.121 şi o parte din clădirea instituţiei preşcolare nr.181) în locaţiune instituţiilor de învăţămînt privat: IÎP Liceul “Columna”, IÎP “Liceul de Limbi Moderne şi Management”, IÎP Liceul “Elitex” şi IÎP Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA”. Se atestă că, IÎP, semnînd contractele de locaţiune, şi-au exprimat acordul cu clauzele contractuale cu privire la (i) termenul de locaţiune de la 3 pînă la 25 de ani şi (ii) condiţia specială “fără drept de privatizare” a obiectelor închiriate contra plată de locaţiune determinată iniţial în mărime de la 0,15 pînă la 0,96 mil.lei anual. Însă, contrar angajamentelor contractuale asumate, IÎP au înaintat, începînd cu anul 2006, acţiunile în instanţa de judecată, solicitînd, consecutiv, anularea clauzei contractuale “fără drept de privatizare”, privatizarea imobilelor închiriate, schimbarea modului de executare a hotărîrilor instanţei etc. De menţionat că AAPL din cadrul mun. Chişinău nu au epuizat toate căile de atac asupra deciziei instanţei. Astfel, urmare a faptului că, recursul asupra încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20.02.2012 a fost depus tardiv, CSJ a respins cererea AAPL şi a menţinut încheierea, în a cărei bază, CMC a fost obligat să transmită imobilele închiriate în proprietatea instituţiilor de învăţămînt privat. La rîndul său, IÎP urmau să achite pe contul CMC, în termen de 6 luni, preţul de răscumpărare a încăperilor în sumă totală de 19,0 mil.lei¹²⁶, iar OCT mun. Chişinău să înregistreze drepturile de proprietate asupra imobilelor. Costul imobilelor a fost determinat în baza unor rapoarte de evaluare prezentate în judecată de către reclamanţi şi necontestate de reprezentanţii municipiului, deşi valoarea estimativă de piaţă a clădirilor similare, în acel moment, a constituit circa 33 mil.lei sau cu 14 mil.lei mai mult. Ulterior, dat fiind faptul că încheierea instanţei, nefiind contestată de AAPL, a devenit definitivă şi irevocabilă, prin dispoziţia viceprimarului municipiului Chişinău¹²⁷ a fost acceptată executarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, DGERRP urmînd să perfecteze şi să elibereze IÎP contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile deţinute în locaţiune, să recalculeze plăţile pentru chirie pentru perioada de pînă la data autentificării notariale a contractelor de vînzare-cumpărare, precum şi să întreprindă acţiuni concrete pentru încasarea acestor plăţi. Însă, IÎP nu au executat încheierea instanţei, neachitînd integral valoarea imobilelor şi formînd datorii la situaţia din 01.01.2016 în sumă totală de 11,8 mil.lei¹²⁸, iar DGERRP nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea perfectării contractelor de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile deţinute în locaţiune de IÎP Liceul “Columna” (imobilul de pe str. Alba-Iulia, 5/2), IÎP “Liceul Limbi Moderne şi Management” (imobilul de pe str. Petru Rareş 39), IÎP Liceul “Elitex” (imobilul de pe bd Dacia, 53/2). În consecinţă, DGERRP nu a înregistrat datoriile IÎP faţă de bugetul municipal pentru imobilele privatizate şi nu a întreprins nici o măsură pentru încasarea acestora sau restituirea imobilelor în proprietate publică locală. Mai mult decît atît, DGERRP continuă să calculeze plata pentru locaţiune a imobilelor pierdute, formînd creanţe nereale şi neavînd posibilitatea de a le încasa. În acest context, se relevă că instanţa de judecată a respins, ca nelegitimă şi neîntemeiată, cererea depusă de DGETS cu privire la încasarea de la IÎP Liceul privat “Columna” a datoriei la plata de locaţiune, pentru perioada 10.10.2007 – 10.09.2012, în sumă totală de 1,9 mil.lei şi a penalităţii de întîrziere în sumă totală de 0,3 mil.lei. Dimpotrivă, instanţa a admis cererea reconvenţională a IÎP şi a încasat de la bugetul municipal în beneficiul instituţiei private 1,8 mil.lei pentru întreţinerea elevilor. Astfel, urmare a managementului instituţional fraudulos, a atitudinii iresponsabile a persoanelor cu funcţii de răspundere faţă de atribuţiile de serviciu, în perioada anilor 2012-2015, municipiul a fost deposedat de 4 complexe de clădiri ale fostelor grădiniţe, nu a încasat contravaloarea lor în sumă de 11,8 mil.lei din cea adjudecată de 19,0 mil.lei şi a achitat în folosul IÎP 1,8 mil.lei.

De menţionat că bunurile imobile nominalizate sînt înregistrate, pînă în prezent, în evidenţa contabilă a direcţiilor de învăţămînt a mun. Chişinău, iar conform datelor din Registrul bunurilor imobile, IÎP “IMI-NOVA” şi “Liceul de Limbi Moderne şi Management” sînt înscrise drept proprietari ai bunurilor imobile, temeiul înscrierii fiind încheierea Curţii de Apel din data de 20.02.2012. În acest sens, auditul a relevat că AAPL nu au fost preocupaţi de înregistrarea grevării aferente achitării integrale a costului imobilelor. De asemenea, se menţionează că, urmare a deficitului de interacţiune, DGERRP nu a comunicat despre situaţia imobilelor, iar DGAURF nu a întreprins măsuri de rigoare privind aplicarea şi încasarea plăţii pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private în valoare totală de 0,5 mil.lei¹²⁹, conform datelor RBI, terenurile fiind înregistrate în folosinţa DGETS.

• Încă un exemplu elocvent reprezintă cazul fostei grădiniţe nr.178 cu suprafaţa de 3719,4 m² situată pe str. N.Costin, 48 A, mun. Chişinău. Urmare a activizării procesului de alunecări de teren, adiacent locului de amplasare a construcţiei, copii au fost evacuaţi, în anul 1992, din grădiniţa de copii nr.178. De menţionat că, ulterior au fost executate anumite lucrări pentru a stopa procesul distructiv, însă, urmare a examinării terenului, în anul 2008, de ÎS EHGeoM¹³⁰ s-a constatat menţinerea pericolului de prăbuşiri sau alunecări, dat fiind faptul că măsurile antierozionale executate nu au garantat integritatea obiectelor, fiind necesare măsuri de întreţinere şi control asupra sistemului de drenaj. În pofida acestui fapt, prin Decizia CMC¹³¹ clădirea nominalizată a fost atribuită în locaţiune agentului economic, în vederea organizării unei instituţii preşcolare. Conform prevederilor contractuale, clădirea a fost atribuită în locaţiune pe un termen de 10 ani, pînă la data de 31.01.2019, fără drept de privatizare. În acelaşi timp, locatarul s-a adresat cu cerere de chemare în judecată a CMC, solicitînd excluderea din conţinutul Deciziei nr.22/22-11 din 24.02.2009, a sintagmei “fără drept de privatizare” şi, ulterior, – obligarea CMC să emită act administrativ prin care să se transmită în proprietatea agentului economic clădirea instituţiei preşcolare. Întru susţinerea cererii, reclamantul a invocat că, conform prevederilor art.36 din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995¹³² IÎP urmează să obţină, în mod obligatoriu, autorizaţie de funcţionare provizorie şi să dispună cu drept de proprietate privată de bază materială adecvată pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Prin urmare, reclamantul, după ce a solicitat atribuirea imobilului în locaţiune şi a semnat contractul respectiv, a acuzat CMC, de transmiterea unui bun în folosinţă, stabilind condiţii care duc la imposibilitatea folosirii acestuia de către locatar. Se relevă că, urmare a multiplelor examinări ale cazului în instanţe de judecată, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău¹³³ din 04.12.2012, s-a dispus transmiterea în proprietate privată a imobilului, cu nr.cadastral: 0100506.552.01, contra plată, de 1,8 mil.lei, stabilită conform unui raport de evaluare, prezentat de reclamant şi necontestat de reprezentanţii CMC în proces (la situaţia din 01.01.2016 s-a achitat suma de 1,7 mil.lei, datoria fiind de 0,1 mil.lei). Ulterior, în anul 2013, agentul economic a depus în judecată cerere cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat cu suprafaţa de 1,6532 ha, care a fost admisă de judecătoria sectorului Centru. În acest context, auditul relevă că terenul aferent clădirii grădiniţei a fost atribuit în folosinţă DGETS conform titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren trecut în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la nr.19075 din 26.04.2011. Titlul nominalizat a fost eliberat pentru suprafaţa de 1,0165 ha sau cu 0,6367 ha mai puţin decît cel adjudecat de instanţă. De asemenea, DGAURF, în calitate de autoritatea abilitată cu funcţii de elaborare a proiectelor de decizii ale CMC în domeniul urbanistic şi privind utilizarea terenurilor conform documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, nu a participat la formarea terenului cu suprafaţa majorată, precum şi la trecerea terenului din domeniul public în domeniul privat. Deşi la baza determinării suprafeţei majorate a stat proiectul planului geometric, elaborat de un agent economic şi necoordonat cu DGAURF, reprezentantul CMC în proces nu a contestat acest fapt în instanţă, în consecinţă terenul a fost înregistrat în RBI, în baza încheierii Judecătoriei Centru. Mai mult decît atît, în cazul litigiului asupra terenului, cît şi a imobilului, AAPL din cadrul mun. Chişinău nu au atacat actele judiciare, acestea devenind definitive şi irevocabile. Deşi, conform prevederilor cadrului legal¹³⁴ edificiile, construcţiile şi terenurile aferente, care aparţin instituţiilor de învăţămînt, nu puteau fi înstrăinate în alte scopuri decît cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală, agentul economic a demolat clădirea fostei grădiniţe, în baza autorizaţiei de demolare şi a expus terenul la vînzare contra sumei de 1,2 mil.euro. Astfel, prin prejudicierea interesului public, se aduc beneficii anumitor persoane.

• În acelaşi timp, cînd lista de aşteptare pentru locul în grădiniţe este în creştere (rata de creştere – 475 de copii, în perioada anilor 2014-2015) şi clădirile instituţiilor preşcolare proprietate publică locală au fost înstrăinate, PMC a folosit clădirile şi edificiile proprietate privată, fiind consumate resurse considerabile din bugetul municipal. Astfel,

√ cu toate că, conform deciziei PMC¹³⁵ imobilul instituţiei preşcolare nr.164, în calitate de proprietate municipală, a fost transmis în gestiunea DGETS, este înregistrat în evidenţa contabilă a DETS Buiucani şi se utilizează de către aceasta începînd cu anul 1998, conform datelor din RBI, dreptul de proprietate asupra clădirii aparţine SA “Monolit”, în baza adeverinţei de privatizare din anul 2001. Se atestă că, AAPL au folosit clădirea în mod gratuit şi în lipsa contractului de locaţiune, totodată, din bugetul municipal au fost valorificate mijloace în sumă de 1,0 mil.lei pentru reparaţii capitale ale edificiului. De menţionat că, conform datelor din RBI, pentru construcţia dată sînt înregistrate circa 20 de interdicţii în baza încheierilor executorilor judecătoreşti, ceea ce implică riscul de trecere a obiectului în proprietatea unui alt proprietar care va stabili alte condiţii de folosire a imobilului. De menţionat că, conform proiectului de decizie a CMC, perfectat în urma unor negocieri între PMC şi agentul economic, se propune procurarea acestui imobil la preţul de 7,0 mil.lei, deşi valoarea estimată de OCT constituie suma de 4,1 mil.lei;

√ în baza contractului de locaţiune din anul 2014, instituţia publică grădiniţa nr.5 din cadrul DETS Rîşcani, deţinea în folosinţă spaţiu cu suprafaţa de 2649,3 m² şi teren aferent de 1,037 ha, situate în mun. Chişinău, str.B.Voievod, 4/2, proprietate a SA “Bucuria”, pe un termen de 2 ani, pînă la data de 01.04.2016, fiiind stabilită plata anuală în sumă de 1,07 mil.lei. De menţionat că, în perioada anilor 2011-2015, cheltuielile bugetului municipal pentru locaţiunea imobilului au depăşit sumă de 5,2 mil.lei, totodată nefiind utilizate sau finisate propriile încăperi care se află în curs de execuţie. Astfel, la evidenţa ÎM DCC se numără 2 construcţii de grădiniţe în curs de execuţie din anul 1991¹³⁶, pentru care au fost efectuate investiţii în sumă totală de 3,7 mil.lei (grădiniţa nr.16 cu 660 de locuri, de pe str.I.Domeniuc şi grădiniţa nr.32 cu 320 de locuri de pe str.Voluntarilor 6) care puteau fi finisate şi folosite pentru amplasarea instituţiilor preşcolare;

√ un alt exemplu elocvent este cazul de gestionare a clădirii instituţiei preşcolare nr.166, amplasat pe un teren de 1,1713 ha de pe str.Nicolae Costin, 63/3. Astfel, în baza deciziei CMC¹³⁷, încăperile cu suprafaţa de 3782,2 m² au fost atribuite în locaţiune Asociaţei obşteşti “Lăstăraş” în scopul organizării unei grădiniţe de copii, fără drept de privatizare, pe un termen de pînă în anul 2034, cu amînarea achitării plăţii pentru chirie pînă la data de 01.09.2015. La momentul adoptării deciziei privind atribuirea în locaţiune, aceste încăperi au fost utilizate de alţi locatari. Deşi AO a întreprins anumite măsuri pentru eliberarea încăperilor, totuşi imobilul nu a fost transmis regulamentar şi nu a fost utilizat de către locatar. De asemenea, la DGERRP lipseşte şi contractul de locaţiune. La momentul auditului, imobilul este distrus (100% uzura fizică), nefiind utilizat nici de DETS Buiucani, nici de AO “Lăstăraş”. Cheltuielile de întreţinere pentru anii 2013-2015 (remunerarea a trei paznici) au constituit 0,2 mil.lei. Atitudinea iresponsabilă a managementului AAPL faţă de asigurarea utilizării durabile a imobilelor determină atît degradarea acestora, cît şi suportarea unor cheltuieli suplimentare.

_______________________

¹²⁶IÎP Liceul “Columna”, imobil de pe str.Alba Iulia, 5/2 - 5,3 mil.lei; IÎP “Liceul Limbi Moderne şi Management”, imobil de pe str.Petru Rareş, 39 - 6,9 mil.lei; IÎP Liceul “Elitex”, imobil de pe bd.Dacia, 53/2 - 1,5 mil lei; IÎP Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” – 5,3 mil.lei.

¹²⁷Dispoziţia viceprimarului mun.Chişinău cu privire la executarea hotărîrii instanţiei de judecată nr.908-d din 07.09.2012.

¹²⁸IÎP Liceul “Columna” – 5,3 mil.lei; IÎP “Liceul Limbi Moderne şi Management” – 5,0 mil.lei; IÎP Liceul “Elitex” – 1,5 mil.lei.

¹²⁹IÎP Liceul “Columna” – 0,1 mil.lei, 0,9425 ha; IÎP “Liceul Limbi Moderne şi Management” – 0,1 mil.lei, 0,8035 ha; IÎP Liceul “Elitex” – 0,1 mil.lei, 0,9561 ha; IÎP Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” - 0,2 mil.lei, 1,6532 ha.

¹³⁰Încheierea ÎS EHGeoM cu privire la pericol de alunecări pe teritoriul grădiniţei nr.178, nr.447 din 10.11.2008

¹³¹Decizia CMC cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi de pe str.Nicolae H.Costin, 48 A (clădire separată) Societăţii cu răspundere limitată “NovaeuroLux” nr.2/22-11 din 24.02.2009.

¹³²Art.36 alin.(4) şi alin.(20) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995, abrogată prin Legea nr.152 din 17.07.2014 (în continuare – Legea nr.547-XIII din 21.07.1995).

¹³³Încheierea Curţii de Apel Chişinău nr.3-558/12 din 04.12.2012.

¹³⁴Art.62 alin.(5) din Legea nr.nr.547-XIII din 21.07.1995.

¹³⁵Decizia Primăriei mun.Chişinău cu privire la transmiterea proprietăţii municipal în gestiunea economică nr.5/75 din 19.02.1998.

¹³⁶Hotărîrea CCRM nr.50 din 31.10.2014.

¹³⁷Decizia CMC cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str. Nicolae H. Costin, 63/3 (clădire separată) Asociaţiei obşteşti “Lăstăraşi” nr.22/17-16 din 22.01.2009.

♦ Neasigurarea întreţinerii corespunzătoare a edificiilor instituţiilor de învăţămînt, neexploatarea şi nerepararea îndelungată a acestora duce la dezintegrarea şi pierderea imobilelor proprietate pubică locală. Astfel:

• DETS Buiucani nu a utilizat, în perioada auditată, încăperile bazei de odihnă pentru copii “Ulmu”, capacitatea fiind de 350 de locuri şi suprafaţă de 1005,0 m², amplasată pe un teren de 5,0 ha, din s.Ulmu, r-nul Ialoveni. Auditul a relevat că, imobilul aflat în gestiunea DETS Buiucani, în baza Deciziei CMC¹³⁸ şi înregistrat la balanţa acesteia, nu se utilizează din anul 1979, activitatea taberei fiind suspendată urmare a prescripţiei organului de control, cauza fiind lipsa constucţiei capitale a cantinei, sălii festive etc. În pofida multiplelor demersuri ale DETS Buiucani înaintate CMC, PMC, DGF, ÎM DCC, DGETS, nu au fost întreprinse careva măsuri cu privire la reanimarea taberei. La moment, tabăra dispune de 14 căsuţe-dormitoare (7 căsuţe din lemn şi 7 din piatră), ospătărie şi gard. O parte din imobile sînt în stare avansată de distrugere, necesitînd reparaţii capitale. Cheltuielile pentru paza taberei, pentru perioada anilor 2006-2015, au constituit suma de 0,77 mil.lei, concomitent, conducerea DETS fiind preocupată de organizarea odihnei de vară a copiilor în alte instituţii extraşcolare;

• domeniul de valorificare a mijloacelor pentru reparaţii capitale necesită îmbunătăţiri şi ajustări. DETS Buiucani nu a utilizat, în perioada auditată, încăperile gimnaziului nr.52 de pe str.Cornului 10, cu suprafaţa de 7317,8 m², clădirea fiind închisă din data de 01.09.2012, pentru reparaţii capitale ale şcolii. Conform informaţiilor beneficiarului lucrărilor ÎM DCC, la obiectul investiţional “Reparaţia capitală a clădirii şcolii nr.52 de pe str.Cornului 10, sect.Buiucani, min.Chişinău”: pentru perioada anilor 2012-2015, au fost suportate cheltuieli în sumă de 2,4 mil.lei (inclusiv 0,35 mil.lei pentru lucrările de proiectare). Potrivit informaţiilor prezentate de DETS Buiucani, la moment, lucrările sînt stopate, nefiind cunoscut termenul, nici necesităţile financiare pentru finalizarea obiectului. Concomitent, cheltuielile de întreţinere a imobilului dat, în perioada anilor 2012-2015, au constituit 0,45 mil.lei, care au fost utilizate pentru: salarizarea paznicilor, şefei de gospodărie şi a măturătorului – 0,35 mil.lei şi energia electrică – 0,1 mil.lei.

_______________________

¹³⁸Decizia CMC cu privire la transmiterea proprietăţii municipale în gestiune economică nr.5/75 din 19.02.1998, data înregistrării după DETS Buiucani la OCT din 07.09.2004, număr cadastral 5534305593.

♦ DGTPCC nu s-a conformat recomandărilor misiunilor precedente de audit ale Curţii de Conturi, neasigurînd controlul asupra respectării clauzelor contractuale. În pofida recomandărilor Curţii de Conturi şi a prevederilor propriului regulament, DGTPCC nu a efectuat controlul asupra respectării de către agenţii economici a condiţiilor contractuale privind locaţiunea pasajelor subterane, ceea ce a contribuit la perpetuarea iregularităţilor consemnate în cadrul misiunilor anterioare de audit. Din 18 pasaje pietonale subterane, 16 sînt transmise în locaţiune, în baza a 31 de contracte de locaţiune, dintre care 16 contracte sînt expirate. În perioada anilor 2013-2015, DGTPCC a prelungit termenul de locaţiune pentru 15 contracte, prin actualizarea camerală a datelor în baza unor informaţii care şi-au pierdut actualitatea, precum şi a datelor prezentate de agenţii economici privind suprafaţa ocupată şi destinaţia locaţiunii, neverificate de DGTPCC. Astfel, aceasta nu a efectuat inventarierea suprafeţelor tuturor pasajelor subterane în scopul stabilirii situaţiei real existente în acestea, cu determinarea suprafeţei arendate de facto, agenţii economici locatari şi sublocatari, genurile de activitate etc., factori care influenţează la stabilirea coeficienţilor din formula de calcul a plăţii de arendă, conform Legii bugetului. Prin urmare, auditul conchide că, în decurs de 3-5 ani, urmare a misiunilor precedente ale Curţii de Conturi, lucrurile nu s-au schimbat spre bine, dimpotrivă, neregulile consemnate atunci s-au înteţit, managementul DTPCC nedemonstrînd disponibilitatea de a efectua schimbări necesare.

De asemenea, se atestă că, deşi pasajele subterane în fost date în exploatare în perioada anilor 1974-1998, acumulînd uzură de la 30% pînă la 70%, AAPL din mun. Chişinău nu au manifestat prudenţă pentru menţinerea şi majorarea duratei de utilizare utilă a pasajelor subterane, neasigurînd în perioada auditată lucrări de reparaţie capitală şi curentă. Cu toate că, urmare a inspectării stării drumurilor şi indicatorilor de calitate a reţelelor inginereşti, a fost elaborată lista defectelor pentru pasajele subterane, pentru înlăturarea cărora au fost calculate cheltuieli în sumă totală de 1,5 mil.lei, din lipsa mijloacelor financiare, lucrările respective nu au fost planificate şi aprobate în Programul municipal privind reparaţia şi întreţinerea infrastructurii rutiere. Conform datelor ÎM “Exdrupo”, în perioada anilor 2014-2015, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 0,05 mil.lei pentru repararea barei pietonale la subteranele străzilor I.Creangă şi Calea Ieişilor.

♦ Procesul de administrare şi gestionare a patrimoniului (a bazelor de odihnă din or.Vadul lui Vodă) necesită o abordare responsabilă. Probele de audit acumulate la acest compartiment, inclusiv prin efectuarea verificărilor la faţa locului denotă că, modul de administrare şi gestionare a bazelor de odihnă din or.Vadul lui Vodă a fost afectat de un şir de probleme şi iregularităţi, ce se exprimă prin:

- baza de odihnă “Popasul Haiducului”, aflată în gestiunea economică DGF din anul 1992¹³⁹, cu o capacitate de 69 de locuri şi suprafaţa de 470,4 m² şi teren aferent de 0,5105 ha, valoarea iniţială în sumă de 0,15 mil.lei, nu se utilizează conform destinaţiei începînd cu anul 2008, cauza fiind lipsa mijloacelor financiare pentru reparaţiile capitale a obiectului care se află în stare avansată de demolare. De asemenea, DGF nu a asigurat înregistrarea cadastrală a bazei de odihnă “Popasul Haiducului”, prin ce nu s-au respectat prevederile cadrului regulator din domeniu¹⁴⁰. Cu toate acestea, în perioada anilor 2014-2015, DGF a suportat cheltuieli de întreţinere a obiectului în sumă de 6,4 mii lei;

- în baza prevederilor HG nr.249 din 12.03.2004¹⁴¹, de la balanţa ÎS “Promin” la balanţa Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost transmisă baza de odihnă “Reabinuşka” din or.Vadul lui Vodă, fără a ţine cont că ½ cotă-parte a imobilelor aparţine ÎM “Chişinăuproiect”, fiind înregistrată în registrul patrimoniului municipal şi în evidenţa contabilă a acesteia în valoare de 11,3 mii lei;

- PMC nu a întreprins măsuri de rigoare pentru transmiterea bazei de odihnă “Lavanda” la balanţa DGLCA, prin ce au fost ignorate recomandările anterioare ale Curţii de Conturi¹⁴². Astfel, baza de odihnă “Lavanda”, aflată în gestiunea economică a DGLCA, începînd cu anul 2006 pînă în prezent, se află la balanţa primăriei (capacitatea bazei este de 60 de locuri, suprafaţa de 405,0 m², cu valoarea iniţială în sumă de 0,9 mil. lei). Totodată, primăria nu a asigurat înregistrarea cadastrală a obiectului nominalizat, prin ce nu s-au respectat prevederile cadrului regulator¹⁴³.

- ÎM “Parcul Urban de Autobuze” nu a asigurat raportarea veridică a situaţiilor patrimoniale. Astfel, aceasta nu a inclus datele privind baza de odihnă “Expres” (suprafaţa de 710,89 m² şi valoarea iniţială de 0,4 mil.lei) în dările de seamă prezentate APP, la situaţile din 01.01.2015 şi 01.01.2016, generînd abateri de la datele evidenţei contabile. De asemenea, obiectul nu a fost înregistrat în RBI¹⁴⁴.

_______________________

¹³⁹Decizia primăriei or. Chişinău nr.7/49 din 31.03.1992 “Cu privire la aprobarea actelor comisiilor de stat şi transmiterea obiectelor la balanţă”.

¹⁴⁰Anexa nr.5 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ARFC din 22.06.2005.

¹⁴¹HG despre transmiterea bunurilor de la balanţa Întreprinderii de Stat “Promin” nr.249 din 12.03.2004.

¹⁴²Recomandările: nr.41 din Hotărîrea CCRM; nr.37 din 31.07.2012 şi nr.40 din Hotărîrea CCRM nr.35 din 28.06.2013.

¹⁴³Anexa nr.5 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ARFC din 22.06.2005.

¹⁴⁴Anexa nr.5 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ARFC din 22.06.2005.

Sinteza cu privere la executarea recomandărilor misiunilor precedente de audit ale Curţii de Conturi

În scopul eliminării deficienţelor stabilite, precum şi a remedierii situaţiilor constatate în baza hotărîrilor CCRM¹⁴⁵, au fost elaborate, aprobate şi înaintate AAPL din cadrul mun. Chişinău 22 de cerinţe şi 112 de recomandări de audit. În cadrul actualei misiuni de audit, au fost solicitate şi analizate informaţiile entităţilor vizate şi alte documente justificative privind implementarea recomandărilor la situaţia din 01.02.2016. Ca urmare a sistematizării şi generalizării informaţiilor prezentate, auditul a evaluat gradul de implementare a recomandărilor, rezultatele fiind prezentate în următorul tabel:

Deşi AAPL au întreprins un şir de măsuri privind implementarea recomandărilor, auditul denotă că, majoritatea recomandărilor se reiterează de la o misiune de audit la alta, iar gradul scăzut de implementare (4,5% din cerinţe şi 5,4% din recomandări) demonstrează atitudini ignorante şi iresponsabile a factorilor de decizie din cadrul AAPL, referitor la soluţiile oferite de CCRM pentru ameliorarea situaţiilor constatate, generînd în continuare dificultăţi în sistemul de management financiar şi control şi îngreunînd administrarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului municipal.

De menţionat că, responsabilitatea pentru neîndeplinirea cerinţelor adresate AAPL şi neexecutarea integrală a recomandărilor revine, în special, managementului municipiului Chişinău. Iregularităţile survin, în mare parte, din cauza implicării superficiale şi insuficiente a acestuia în procesul de monitorizare şi control privind implementarea recomandărilor, exprimată prin interpretări diferite/contrare privind gestiunea eficientă a procesului de implementare, precum şi insuficienţa mecanismelor de control intern, contribuind la dezechilibrarea şi dezorientarea activităţilor desfăşurate şi lipsa de continuitate a măsurilor iniţiate, în acest sens, în cadrul AAPL, direcţiilor de profil şi ÎM. Astfel, misiunea de audit atestă: neinstituirea unei comisii competente pentru o monitorizare efcicientă şi un control riguros asupra implementării recomandărilor, această cerinţă¹⁴⁶ fiind înaintată prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013; neasigurarea implementării recomandărilor în termenii stabiliţi de CCRM, acestea fiind reiterate de la an la an (spre exemplu, recomandările aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 au fost reiterate şi în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013); neluare de atitudine faţă de responsabilii care au admis neexecutarea recomandărilor; insuficienţa acţiunilor întreprinse, necesare pentru definitivarea procedurilor iniţiate de entităţile publice, în scopul asigurării executării integrale a recomandărilor; neaprobarea de către CMC a deciziilor aferente implementării recomandărilor în termeni oportuni.

_______________________

¹⁴⁵Hotărîrile CCRM: nr.35 din 28 iunie 2013; nr.21 din 8 aprilie 2014; nr.50 din 31.10.2014; nr.46 din 25 iulie 2014.

¹⁴⁶Pct. 2.1.2. din cerinţele înaintate prin Hotărîrea CCRM nr.35 din 28 iunie 2013: “crearea unei comisii permanente, formată din reprezentanţii Consiliului şi executivului municipal, care va monitoriza implementarea recomandărilor şi va raporta semestrial Curţii de Conturi despre măsurile întreprinse în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor, inclusiv a celor aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012”.

Recomandări:

11. CMC şi Primarul general al mun. Chişinău, să examineze cazurile de nerespectare a cadrului legal-normativ constatate de audit, cu întreprinderea măsurilor de rigoare pentru prevenirea acestora pe viitor, inclusiv prin responsabilizarea persoanelor cu funcţii de răspundere în domeniul patrimonial.

12. Primarul general al mun. Chişinău:

12.1. să examineze cauzele de neimplementare a recomandărilor anterioare de audit cu aprobarea unui plan de măsuri, bazat pe sistemul de management financiar şi control, pentru realizarea recomandărilor de audit fără echivoc;

12.2. să ia atitudinea faţă de persoanele vinovate de comiterea încălcărilor constatate de audit;

12.3. să realizeze măsuri prompte şi eficiente pentru acumularea veniturilor ratate în urma gestionării defectuoase şi/sau neautorizate a bunurilor proprietate publică locală;

12.4. să iniţieze consultaţii cu autorităţile publice centrale pentru soluţionarea problemei de edificare masivă a construcţiilor neautorizate pe terenurile publice ocupate abuziv, în scopul prevenirii fenomenului de neglijenţă a cadrului legislativ pe viitor.

13. Primarul general, în comun cu Inspectoratul Ecologic de Stat şi Inspecţia de Stat în Construcţii, să întreprindă măsuri de instituire a mecanismului de interacţiune rapidă pentru sancţionarea contravenţiilor în domeniul regimului funciar şi revendicarea terenurilor ocupate abuziv.

Constatările de audit efectuate în cadrul auditării gestionării patrimoniului la unităţile administrativ-teritoriale de nivelul I.

♦ AAPL oraşelor Durleşti, Codru, Sîngera, comunelor Budeşti, Cruzeşti, Tohatin, Bacioi şi Bubuieci nu au asigurat evidenţa contractelor de arendă conform prevederilor legale¹⁴⁷. Astfel, cu abateri de la prevederile art.39 alin.(1) lit.r) din Legea nr.436 din 28.12.2006 nu a fost asigurată înregistrarea contractelor de locaţiune/arendă a bunurilor imobile pe un termen mai mic de 3 ani la AAPL, evidenţa acestora în unele cazuri fiind ţinută de către serviciul contabil şi/sau de cel cadastral.

• Potrivit prevederilor art.43 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998¹⁴⁸, dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii, sau la cererea titularului, dreptul de arendă poate fi înregistrat pe un termen mai mic de 3 ani, unele AAPL nu au condiţionat respectarea prevederilor menţionate şi nu au asigurat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile drepturile de arendă a 27 de terenuri cu suprafaţa totală de 37,7681 ha¹⁴⁹, iar prelungirea periodică (1 dată la 3 ani) a termenului de arendă a terenului, evită scoaterea acestuia la licitaţie, fapt ce duce la neacumularea veniturilor din tranzacţiile cu fondul funciar. Totodată, lipsa Registrului deţinătorilor de terenuri în primăriile oraşelor Codru, Durleşti, comunelor Budeşti, Cruzeşti şi Tohatin şi lipsa la primăriile oraşelor Vadul lui Vodă, Sîngera şi com. Bubuieci a evidenţei terenurilor proprietate publică, au generat o evidenţă ce nu corespund prevederilor regulamentare¹⁵⁰.

Nu s-a asigurat reflectarea în darea de seamă funciară a suprafeţelor de terenuri arendate de 286,0128 ha¹⁵¹, prin ce auditul n-a avut posibilitatea de a stabili destinaţia terenurilor date în arendă sau celor care au putut fi transmise în arendă.

AAPL oraşelor Codru, Vadul lui Vodă, Sîngera, comunelor Tohatin, Cruzeşti, Bacioi şi Bubuieci nu au întreprins măsuri pentru darea în arendă a suprafeţelor de circa 327,04 ha, astfel nefiind calculate şi încasate venituri, în caz de utilizare a acestora, în sumă de la 3,18 mil.lei pînă la 14,54 mil.lei¹⁵² în anul 2014 şi în anul 2015 de la 3,17 mil.lei pînă la 14,5 mil.lei.¹⁵³

• Neajustarea tarifelor la plata de arendă sau aplicarea tarifului prevăzut pentru terenuri cu destinaţia agricolă (621,05 lei grad/hectar) la calcularea plăţii pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă a dus la diminuarea veniturilor bugetului local a primăriilor Codru, Durleşti,Tohatin, Cruzeşti, Sîngera şi Bacioi pentru anii 2014-2015 în sumă de la 0,94 mil.lei pînă la 1,22 mil.lei ¹⁵⁴.

Fără a ţine cont de prevederile legale¹⁵⁵, CC Bacioi în anul 2014, a decis transmiterea în arendă a unui teren cu suprafaţa de 0,47 ha, unui agent economic, pentru o perioadă de 50 ani. În anul 2012, acest agent economic a mai procurat de la 2 persoane fizice 1,4695 ha de teren agricol, dar în baza HG nr.789 din 07.10.2013, a modificat destinaţia fiind compensată paguba de 1,66 mil.lei. În anul 2014, CC Bacioi a permis acestui agent economic proiectarea şi construcţia căilor de acces la terenul privat, pe un teren adiacent cu suprafaţa de 0,5907 ha, fără a fi încheiat contract de arendă şi fiind ratate veniturile pentru folosirea suprafeţei respective.

Responsabilii din cadrul primăriilor oraşelor Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă şi comunelor Budeşti, Tohatin s-au eschivat de la aplicarea sancţiunilor faţă de beneficiarii arendei funciare ce au acumulat restanţe la achitarea plăţilor, în unele cazuri, nefiind asigurat ca în contractele de arendă funciară să fie prevăzută calcularea penalităţii pentru nerespectarea termenului de achitare. Aplicînd prevederile art.585 din Codul civil, care stipulează că în cazul în care, conform contractului, obligaţia este purtătoare de dobîndă, se plăteşte o dobîndă egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, dacă contractul nu prevede o altă rată, auditul a stabilit că pentru perioada anilor 2014-2015 nu a fost calculată dobînda de întîrziere în sumă de 0,02 mil.lei. În alte cazuri, deşi art.268 din Codul Civil stipulează că, se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind încasarea penalităţii, primăriile oraşelor Vadul lui Vodă, Codru, Durleşti nu au ţinut cont de prevederile legale şi nu au asigurat calcularea şi încasarea penalităţilor în sumă de circa 0,64 mil.lei¹⁵⁶.

În unele contracte încheiate între primăria or.Codru cu arendaşii fondului funciar nu au fost prevăzute termenele de achitare a arendei, arenda fiind achitată ulterior anului de gestiune, ce are un impact negativ asupra acumulării veniturilor din acestă sursă în perioada de gestiune.

• Transmiterea în arendă a terenurilor pentru construcţie cu eschivarea de la vînzarea prin licitaţie, afectează încasările în bugetul local, astfel de situaţii au fost relevate la primăriile oraşelor Codru, Sîngera şi com. Bacioi fiind date în arendă şi nu vîndute prin licitaţie terenurile cu destinaţie pentru construcţie cu suprafaţa de 29,22 ha¹⁵⁷. Această situaţie nu este justificată, deoarece la expirarea contractului de arendă, proprietarul acestuia nu va mai putea să-l utilizeze conform destinaţiei iniţiale, pe acesta existînd deja construcţii proprietate privată a altor persoane şi nu va putea fi dat în arendă altor persoane decît celor ce au efectuat construcţia, ceea ce duce la gestiunea ineficientă a acestor terenuri. Ulterior dării în exploatare a construcţiilor, terenul se privatizează aplicînd coeficienţi de diminuare a preţurilor pentru terenurile aferente. În acest sens, se exemplifică atribuirea din anul 2009, în arendă, în urma licitaţiilor, 3 terenuri cu suprafaţa totală de 21,0 ha, inclusiv primăria or. Codru a transmis terenul pe un termen de 49 de ani unui agent economic pentru proiectarea unui complex locativ cu construcţia drumurilor şi îndeplinirea lucrărilor pentru prevenirea alunecărilor de teren şi drenaj. Analogic, în baza deciziei CL Codru şi Hotărîrii Judecătoriei Centru a fost atribuit în arendă lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,351 ha, pe un termen de 3 ani altui agent economic pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi exploatarea ulterioară a garajelor. La momentul auditului, pe terenul menţionat, erau înregistrate construcţii din proprietatea agentului economic, unele deja fiind vîndute altor persoane, pe cînd terenul rămînînd în proprietatea AAPL Codru. De menţionat că, contractul de arendă nu a fost prelungit, fiind în vigoare doar pînă la 03.05.2013. În alt caz, în baza deciziei CL Codru, a fost atribuit în arendă lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,03 ha, pe un termen de 3 ani, unui agent economic pentru proiectarea şi construcţia unui centru comercial.

În mod normal, cea mai corectă metodă de obţinere a unui teren pentru construcţie este vînzarea-cumpărarea acestuia. În viziunea auditorilor, problema este că darea în arendă a pămîntului, cu vînzarea lui ulterioară, este o metodă de a scade a preţul acestuia, însă fără a comite o încălcare a legislaţiei. În mod evident, această metodă de vînzare a terenurilor reprezintă o ratare a unor venituri semnificative în bugetul local. Această situaţie se datorează lacunelor existente în cadrul legal folosite de unii factori de decizie a oraşelor Codru, Sîngera şi com. Bacioi pentru diminuarea veniturilor bugetare. Astfel, doar în urma aplicării coeficientului de diminuare a preţului folosit la vînzarea terenurilor aferente, în bugetul local nu vor fi încasate venituri în sumă de circa 15,21 mil.lei¹⁵⁸, inclusiv: în cazul expus la primăria Codru – de 8,4 mil.lei şi urmare a obligativitaţii AAPL prin decizia Curţii de Apel de înstrăinare a terenului aferent construcţiei cu suprafaţa de 1,78 ha, în anul 2013, transmis anterior în arendă unui CPF pentru construcţie, în sumă de circa 0,97 mil.lei.

De menţionat ca, în prezent, sînt înregistrate 17 contracte¹⁵⁹ privind darea în arendă a terenurilor cu destinaţie pentru construcţie cu suprafaţa totală de 6,93 ha.¹⁶⁰

La primăriile oraşelor Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă şi Sîngera, comunelor Budeşti, Tohatin şi Bacioi restanţele pentru arenda (folosinţa) terenurilor la datele 01.01.2014, 01.01.2015 şi 01.01.2016, a constituit suma totală de 6,37 mil.lei, 6,12 mil.lei şi 7,08 mil.lei¹⁶¹, din care, cu termen de prescripţie expirat la data de 01.01.2016 au constituit 2,28 mil.lei¹⁶², iar AAPL Durleşti, Vadul lui Vodă, Budeşti, Tohatin şi Bacioi nu au întreprins măsuri suficiente pentru încasarea acestor restanţe.

Serviciile contabile ale primăriilor oraşelor Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă, comunelor Budeşti, Tohatin nu au asigurat o raportare corectă în bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice la datele 01.01.2015 şi 01.01.2016, şi nu au reflectat în conturi extrabilanţiere soldurile/restanţele la plata de arendă în valoare de 5,41 mil.lei şi respectiv 3,8 mil.lei¹⁶³, aceasta fiind urmare a lipsei unei evidenţe conforme a plăţilor de arendă potrivit reglementărilor pct.188 din Instrucţiunea nr.94. Consecinţă lipsei unei evidenţe analitice la primăriile oraşelor Codru, Durleşti, comunei Tohatin a fost diminuarea restanţelor pentru arendă în rezultatul excluderii acestora, în unele cazuri de la finele anului precedent, ca restanţe la începutul perioadei de gestiune în sumă de 0,03 mil.lei la data de 01.01.2014, în sumă de 0,5 mil.lei la data de 01.01.2015 şi la data de 01.01.2016 de 0,3 mil.lei.¹⁶⁴ În acest context, se exemplifică evidenţa defectuoasă a plăţilor pentru arenda terenurilor la primăria or. Durleşti, care în perioada auditată, a admis diminuarea neîntemeiată a restanţelor cu suma totală de 0,06 mil.lei, precum şi necalcularea, neîncasarea şi necontabilizarea plăţilor pentru arendă numai în 9 cazuri, stabilite de audit din surse terţe, în sumă de cel puţin 0,15 mil.lei, precum şi diminuarea unor plaţi de arendă.

• Utilizarea terenurilor în lipsa contractelor de arendă a condiţionat necalcularea şi neîncasarea veniturilor din plata pentru arenda funciară, în perioada anilor 2014-2015, în sumă de la 1,37 mil.lei pînă la 5,74 mil.lei. Astfel, auditul a constatat că, în UAT Codru, Sîngera, Bacioi şi Cruzeşti, în lipsa contractelor de arendă, se utilizează 68 de terenuri cu suprafaţa de 41,8 ha, fiind ratate venituri în anul 2014, în suma de la 0,69 mil.lei pînă la 2,88 mil.lei¹⁶⁵ şi în anul 2015 – de la 0,68 mil.lei pînă la 2,86 mil.lei¹⁶⁶. Unul din aceste terenuri ce se află în proprietatea AAPL a or.Codru, cu suprafaţa de 5,5 ha a fost transmis în folosinţa Fundaţiei ”Asistenţa Americană pentru Moldova” în baza deciziei Curţii de Apel, care a obligat primăria, CL or.Codru de a încheia contractul de folosinţă cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Deşi decizia Curţii de Apel prevedea transmiterea terenului în folosinţă, la data de 21.06.2011, între primăria or.Codru şi Fundaţia ”Asistenţa Americană pentru Moldova” a fost neîntemeiat încheat contractul de comodat de transmitere în folosinţă gratuită a terenului menţionat, prin urmare a condiţionat necalcularea şi neîncasarea veniturilor din folosinţa terenului atît în anul 2014, cît şi în anul 2015, precum şi în perioada anilor 2011-2013 în sumă de la circa 0,36 mil.lei pînă la 1,78 mil.lei. Analogic, la primăria com.Cruzeşti, în lipsa contractelor de arendă, se utilizează terenuri cu destinaţie “grădini” cu suprafaţa de 6,4 ha şi cu destinaţie “construcţii” cu suprafaţa de 2,46 ha, nefiind calculate şi încasate venituri din plata pentru arenda funciară în sumă de la 0,08 mil.lei pînă la 0,1 mil.lei anual.

• Urmare a neaplicării prin deciziile CL a plăţii pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private sau supuse privatizării în cazul lipsei contractelor de arendă a condiţionat ratarea veniturilor din această sursă. Conform prevederilor art.10¹ din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹⁶⁷, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate, a întreprinderilor şi a obiectivelor private nu au cumpărat, sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor, de la aceştia, în modul şi în termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se încasează anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale. Însă, AAPL Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă, Sîngera, Cruzeşti, Bacioi şi Tohatin nu s-au conformat prevederilor menţionate, nu au aplicat prin deciziile CL plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private sau supuse privatizării, în cazul lipsei contractelor de arendă, urmare a cărui fapt, bugetele locale au fost lipsite de venituri pasibile încasării. Astfel, ca rezultat AAPL Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă, Sîngera şi comunele Tohatin, Bacioi nu au întreprins măsuri de rigoare pentru a încheia contracte de arendă cu proprietarii bunurilor imobile amplasate pe terenul public şi nu au stabilit plata de arendă pentru terenurile aferente, pînă la vînzarea–cumpărarea acestora, nu au asigurat calcularea şi încasarea veniturilor din arenda terenurilor aferente construcţiilor proprietate privată cu suprafaţa totală de 26,54 ha, prin urmare nefiind încasate venituri în bugetul local pentru anul 2014, în sumă de la 0,49 mil.lei pînă la 2,43 mil.lei¹⁶⁸ şi pentru anul 2015, pentru suprafaţa de 46,33 ha în sumă de la 0,5 mil.lei pînă la 2,5 mil.lei¹⁶⁹. În alt caz, primăria Budeşti nu a efectuat delimitarea terenului public cu suprafaţa de 0,3741 ha aferent construcţiei transmisă în gestiune economică şi utilizată de un agent economic şi nu a încheiat cu acesta contract de arendă pentru terenul utilizat, ratînd venituri din sursa dată.

Primăria com.Bacioi, pînă în prezent, n-a întreprins măsuri privind anularea dreptului de arendă a unui arendaş asupra terenului cu suprafaţa de 19,17 ha, din Registrul bunurilor imobile, conform deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 07.10.2015.

_______________________

¹⁴⁷Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹⁴⁸Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

¹⁴⁹AAPL Codru 0, 03 ha (1teren), AAPL Budeşti 11,15 ha (6 terenuri), AAPL Tohatin 1,27 ha (16 terenuri), AAPL Sîngera 25,3181 ha (4 terenuri).

¹⁵⁰Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

¹⁵¹Or. Codru –24,56 ha, or. Durleşti 8,5 ha, comunele Tohatin 29,5 ha, Budeşti 12,8 ha, Cruzeşti 2,57 ha, or.Vadul lui Vodă 95,2 ha, or. Sîngera 48,69 ha, com. Bacioi 62,5218 ha, com Bubuieci 1,671 ha.

¹⁵²Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵³Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵⁴Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵⁵Art.915 din Legea nr.1107-XV din 06.06.2002.

¹⁵⁶Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵⁷Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵⁸Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁵⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁰Primăriile: Codru-2,41 ha, Bacioi-0,02 ha, Sîngera-4,4999 ha.

¹⁶¹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶²Restanţele cu termen expirat la data de 01.01.2016: Budeşti – 0,02 mil.lei, Durleşti – 0,2 mil.lei, Tohatin – 0,03 mil.lei, Vadul lui Vodă – 1,86 mil.lei, Bacioi – 0,17 mil.lei.

¹⁶³Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁴Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁵Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁶Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁷Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁶⁸Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁶⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ AAPL au elibarat autorizaţiile de construcţii pe terenuri publice arendate, pe terenuri care nu au fost arendate sau privatizate, precum şi pe terenuri cu altă destinaţie decît cea pentru construcţii.

La 4 primării¹⁷⁰ auditate, pentru perioada anilor 2014-2015, au fost stabilite 18 cazuri de eliberare a autorizaţiilor pentru construcţii pe terenurile publice arendate, 7 cazuri pe terenurile publice care nu au fost arendate şi privatizate şi 1 caz pe terenuri cu altă destinaţie decît cea pentru construcţii, fiind ratate venituri în sumă totală de la 2,21 pînă la 4,39 mil.lei¹⁷¹. Astfel, terenurile cu suprafaţa de 0,23 ha din cea de 8,3 ha, pentru care au fost incorect eliberate autorizaţii de construcţii, au fost deja privatizate, ca urmare primăriile oraşelor Codru, Durleşti şi Bacioi au ratat venituri de la 0,18 pînă la 0,32 mil. lei. De asemenea, în caz de vînzare-cumpărare a terenurilor cu suprafaţa de 3,28 ha, pentru care au fost eliberate incorect autorizaţii de construcţie, primăriile com.Tohatin şi or.Vadul lui Vodă, ar putea suplimenta bugetul local, potrivit estimărilor de audit, în sumă de la 2,03 pînă la 4,06 mil.lei. Cazuri analogice au fost stabilite şi în cadrul primăriei com.Budeşti, dar din lipsa delimitării suprafeţei terenurilor aferente construcţiilor, auditul nu poate stabili valoarea veniturilor ratate.

_______________________

¹⁷⁰Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷¹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ AAPL de nivelul I nu dispun de o strategie privind atribuirea loturilor de pămînt pentru construcţia caselor particulare. Conform prevederilor art.11 din Legea nr.828-XII din 25.12.1991, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc dimensiunile concrete de atribuire cetăţenilor terenuri fără plată. Astfel, fără a ţine cont de prevederile respective, autorităţile administraţiei publice locale a 7 UAT¹⁷² nu au adoptat decizii cu privire la stabilirea dimensiunilor concrete a suprafeţei de teren. În lipsa Regulamentului privind modul de transmitere a terenurilor în proprietate pentru construcţia caselor de locuit, a anexelor, familiilor nou formate, aprobat regulamentar, CO Durleşti a decis de a transmite în proprietate privată fără plată, unui cetăţean (care potrivit datelor ÎS “Cadastru” la momentul transmiterii dispunea de apartament) un lot de pămînt cu suprafaţa de 0,0426 ha pentru construcţia casei individuale de locuit. Auditului nu i-a fost prezentat registrul de evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, motivul fiind că este ridicat de către ofiţerii de urmărire penală din cadrul CNA.

Auditul a identificat unele nereguli ce ţin de vînzarea-cumpărarea surplusului de teren de pe lîngă casă. Astfel, din eşantionul de 80% din contractele analizate la primăria or.Durleşti s-a constatat că, CO a decis permiterea unor persoane fizice de a cumpăra 4 cote părţi ideale (surplus de teren) în mărime, respectiv, de 854 m²; 864 m²; 444 m² şi 151,33 m², care după parametri şi amplasare, puteau fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare şi vîndute prin concurs sau la licitaţie după cum prevede art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, dar au fost înstrăinate, ca terenuri de pe lîngă casă, prin urmare, în rezultatul acestor tranzacţii, veniturile încasate în bugetul UAT au fost diminuate cu suma de cel puţin 0,36 mil.lei¹⁷³. Mai mult decît atît, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a notificat una din aceste decizii, însă CO a decis refuzarea solicitărilor OTC al Cancelariei de Stat.

CO Codru a decis înstrăinarea, la trei persoane fizice, loturile de pămînt cu suprafaţa, respectiv, de 0,0376 ha, de 0,0105 ha şi de 0,068 ha adiacente altor terenuri aflate în proprietate privată. Fără a ţine cont de prevederile deciziilor (că terenurile respective sînt adiacente terenului aferent casei de locuit) primăria a aplicat incorect, tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămînturilor prevăzute la poziţia nr.1 din anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997. Mai mult ca atît, cu toate că după parametri şi amplasare, bunurile imobile formate întrunesc condiţiile prevăzute în art.7 pct.c) din Legea nr.354-XV din 28.10.2004, fiind asigurate cu drum de acces, puteau fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare şi vîndute prin concurs sau la licitaţie, conform prevederilor art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, au fost incorect înstrăinate ca terenuri de pe lîngă casă, prin urmare în rezultatul acestor tranzacţii veniturile încasate în bugetul UAT au fost diminuate cu cel puţin 0,15 mil.lei¹⁷⁴.

Totodată, pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă, a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie, AAPL Durleşti, Codru, Budeşti şi Sîngera nu au încheiat contracte de arendă conform prevederilor art.4 alin.(10) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, pentru suprafaţa totală stabilită de audit de 6,7 ha¹⁷⁵, ca rezultat, în perioada anilor 2014-2015, fiind diminuate veniturile în bugetele UAT¹⁷⁶.

AAPL com. Bacioi au permis realizarea a 4 terenuri pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,1106 ha ca terenuri aferente construcţiilor (caselor de locuit), fără a fi expuse la licitaţie sau prin concurs, însă, conform datelor din Registrul bunurilor imobile pe terenurile realizate nu sînt înregistrate careva construcţii, astfel, au fost ratate venituri în sumă de 0,15 mil.lei¹⁷⁷.

Comisia de licitaţie din com. Bacioi n-a asigurat achitarea plăţii pentru privatizarea unui teren în sumă de 5,1 mii lei şi încheierea contractului în conformitate cu cap.V din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, suma respectivă fiind anulată ca plată din contul achitat de un participant la licitaţie, astfel AAPL n-au ţinut cont de prevederile pct.35 din Regulamentul menţionat, care prevede că participanţilor necîştigători li se restituie acontul, în termen de 10 zile de la încheierea licitaţiei.

_______________________

¹⁷²Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷³Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷⁴Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷⁵Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷⁶Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁷⁷Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ Procedurile de licitaţii nu au întrunit rigorile cadrului normativ. Pentru perioada anilor 2014-2015, CL a 8 UAT¹⁷⁸, în lipsa listei terenurilor preconizate pentru privatizare, au aprobat şi precizat venituri la grupa principală 29, grupa 08 “Mijloace băneşti din privatizarea terenurilor proprietate publică a UAT”. AAPL Durleşti, Budeşti şi Bacioi nu au elaborat şi nu dispun de procese operaţionale scrise cu privire la licitarea terenurilor, desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor funciare.

Potrivit prevederilor pct.7 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009¹⁷⁹ în cazurile de expunere la vînzare a bunurilor proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale supuse privatizării, autoritatea administraţiei publice locale, prin decizie, instituie Comisia de licitaţie formată din reprezentanţi ai consiliului şi primăriei unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ai subdiviziunilor abilitate ale acestora, reprezentanţi ai consiliului raional/municipal, specialişti în domeniul privatizării din cadrul aparatului preşedintelui raionului şi ai inspectoratelor fiscale teritoriale. Probele de audit relevă că, AAPL Durleşti, Budeşti, Tohatin şi Bacioi cu abateri de la prevederile normative, nu au asigurat componenţa regulamentară a Comisiei de licitaţie, nefiind desemnaţi reprezentanţi ai consiliului municipal, ai inspectoratului fiscal teritorial etc.

O altă problemă identificată privind vînzarea prin licitaţie a terenurilor este că, CL Durleşti a decis formarea şi scoaterea la licitaţie a unui teren din extravilan, cu suprafaţa de 0,0162 ha, ca teren cu destinaţie agricolă, la preţul de 5,0 mii lei, ulterior fiind vîndut la un preţ de 6,0 mii lei. Dat fiind faptul că, pe perimetru de 80%, terenurile adiacente sînt înregistrate ca terenuri cu destinaţie construcţii, terenul respectiv urma să fie realizat la un preţ de cel puţin 23,0 mii lei. Analogic cazului descris, adiacent terenurilor înregistrate în registrul bunurilor imobile, ca terenuri cu destinaţie pentru construcţii, a fost identificat încă un teren cu destinaţie “grădini”, suprafaţa de 0,066 ha, vîndut la un preţ de 60,0 mii lei. Ca rezultat, veniturile bugetare diminuate din aceaste tranzacţii, au constituit cel puţin 0,05 mil.lei¹⁸⁰.

_______________________

¹⁷⁸CL Durleşti, Codru, Vadul lui Vodă, Budeşti, Tohatin, Cruzeşti, Sîngera şi Bacioi.

¹⁷⁹Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

¹⁸⁰Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ Primăriile oraşelor Durleşti, Vadul lui Vodă, com. Tohatin au un control intern neadecvat privind calcularea şi încasarea veniturilor din vînzarea-cumpărarea terenurilor, ce condiţionează neîncasarea tuturor mijloacelor în bugetul local. Verificarea selectivă a legalităţii şi corectitudinii achitării terenurilor privatizate şi încheerii contractelor de vînzare – cumpărare a constatat următoarele.

Comisia de licitaţie a primăriei or. Durleşti, contrar prevederilor pct.33 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, nu a asigurat achitarea preţului bunului adjudecat de către un cumpărător, în termen de 20 de zile după semnarea procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei cu strigare, precum şi încheierea contractului de vînzare-cumpărare a bunului adjudecat pe parcursul a 7 zile după achitarea bunului. Urmare a faptului că, achitarea acontului în sumă de 0,25 mil.lei a avut loc în anul 2013, iar preţul adjudecat în sumă de 1,63 mil.lei s-a încasat peste 2 ani de la semnarea procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei, contractul de vînzare-cumpărare a fost întocmit în anul 2015, după achitarea integrală a terenului. Totodată, conform prevederilor pct.34 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, în cazurile de neachitare în termenele stabilite, vînzătorul, prin adoptarea unei decizii, are dreptul să anuleze rezultatele licitaţiei. Urmare a faptului că, primăria Durleşti nu s-a folosit de dreptul legal, bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de 0,25 mil.lei (din neachitarea acontului). Analogic, deşi cumpărătorul nu a achitat valoarea terenului vîndut în anul 2009, la licitaţie cu strigare, AAPL Durleşti au încheiat un contract de vînzare-cumpărare a terenului, la momentul auditului, valoarea restanţei constituia suma de 0,71 mil.lei, nefiind înregistrată la primărie. Fără a ţine cont de prevederile pct.4 din compartimentul II al contractelor menţionate, primăria Durleşti nu a asigurat indexarea, în funcţie de nivelul inflaţiei, a restanţei în sumă de 0,96 mil.lei¹⁸¹, precum şi nu a calculat penalitatea în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere, în sumă totală de 0,5 mil.lei¹⁸² (0,33 mil.lei şi, respectiv, 0,17 mil.lei).

De asemenea, primăria com. Budeşti nu a asigurat achitarea preţului bunului adjudecat de către un cumpărător, conform prevederilor pct.33 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

Primăria com.Tohatin nu s-a folosit de prevederile pct.34 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, care prevede că, în cazul neachitării în termenele stabilite, vînzătorul are dreptul să anuleze rezultatele licitaţiei prin emiterea unui ordin, iar în cazul bunurilor proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale – prin adoptarea unei decizii, iar copiile acestora se remit cumpărătorului. În asemenea cazuri, acontul nu se restituie, ca urmare fiind ratate venituri în sumă de 0,92 mil.lei.

Potrivit prevederilor art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, la vînzarea- cumpărarea terenului în rate, se achită cel puţin 50% din preţul terenului. Restul plăţii pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic, poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se va efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei, calculat de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare pînă la data efectuării plăţii. În cazul neachitării plăţii în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată. Primăria or. Vadul lui Vodă nu a ţinut cont de prevederile menţionate şi nu a calculat pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate în mărime de 0,1%, din valoarea creanţelor neachitate în sumă de 11,2 mii lei.

Primăria or. Sîngera nu a asigurat păstrarea documentelor ce ţin de vînzarea-cumpărarea terenului aferent, în mape speciale, pentru o perioadă de cinci ani de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare a terenului¹⁸³. La fel, AAPL din or.Sîngera nu au ţinut cont şi de prevederile pct.17 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, pentru a stabili mărimea acontului de 10% din preţul iniţial de vînzare a bunului. CO a stabilit garanţia de participare a ofertanţilor la concurs, în mărime de 50% din preţul iniţial de vînzare, sau a dreptului de arendare a terenurilor. În perioada anilor 2014-2015, au fost încasate mijloace financiare în mărime de 50% din preţul iniţial de vînzare în sumă totală de 12,6 mii lei, care, din eroare, au fost încasate ca impozit privat.

CO Durleşti a decis permiterea unui agent economic vînzarea-cumpărarea terenului, cu suprafaţa de 2,83 ha, aferent obiectivului privatizat. Prin dispoziţia primarului or.Durleşti s-a dispus încheierea contractului de vînzare-cumpărare a acestuia, semnat la data de 10.12.2004 între primăria or. Durleşti şi agentul economic la preţul de vînzare de 0,58 mil.lei, fiind prevăzută achitarea sumei de 0,14 mil.lei, restul sumei de 0,44 mil.lei urma a fi plătită trimestrial, în rate egale, cel tîrziu pînă la data de 10.12.2015. Potrivit informaţiilor prezentate de primăria or. Durleşti, de la vînzarea terenului respectiv, la bugetul local al or. Durleşti, au fost încasate mijloace în sumă de 0,08 mil.lei, (50% – cuantum prevăzut potrivit prevederilor legale în vigoare) respectiv 0,08 mil.lei au fost transferate în bugetul de stat. Cu toate că, achitarea urma a fi efectuată trimestrial, în rate egale, în sumă de 0,01 mil.lei, iar pentru fiecare zi de întîrziere a fost prevăzută o penalitate în mărime de 0,2% de la suma neachitată, de la 18.04.2005 pînă la 10.12.2015, pe contractul menţionat nu au fost calculate şi încasate mijloace de la vînzarea terenului proprietate publică în sumă de 0,41 mil. lei¹⁸⁴, acestea fiind cu termen de achitare expirat. Ca urmare, AAPL nu a respectat termenele de calculare/solicitare de achitare a penalităţii în perioada 18.04.2005-04.03.2016 penalitatea putea fi calculată în sumă de 1,81 mil.lei¹⁸⁵, inclusiv în ultimele 6 luni de 0,15 mil.lei. Totodată, suma prejudiciului, cauzată de evoluţia indicelui preţurilor de consum (rata inflaţiei) pentru perioada 11.07.2005-04.03.2016, în conformitate cu datele oficiale ale BNS, constituie 0,2 mil.lei¹⁸⁶.

Primăria or. Durleşti nu a înregistrat restanţa, precum şi nu a întreprins măsurile necesare pentru încasarea acesteia. Nici pînă la efectuarea auditului şi nici la solicitarea echipei de audit, primăria nu a întocmit acte de verificare a decontărilor cu cumpărătorul. Auditul menţionează că, în condiţiile legale în vigoare, la momentul actual, valoarea înstrăinării acestui teren ar constitui 2,89 mil.lei faţa de preţul contractat iniţial de 0,58 mil.lei.

Potrivit prevederilor pct.5 din contract, a fost stipulat că, la data încheierii prezentului contract (data autentificării), cumpărătorul intră în drept şi de fapt în stăpînirea terenului aferent imobilului privatizat, nefiind prevăzută notarea/interdicţia de înstrăinare a terenului pîna la achitarea deplină ce a condiţionat că agentul economic, potrivit datelor din baza de date a ÎS “Cadastru”, avînd bunuri evaluate în sumă de 35,05 mil.lei, acestea au fost grevate sub ipotecă în valoare de circa 3201,79 mil.lei, inclusiv terenul evaluat în sumă de 9,47 mil.lei, a fost grevat în sumă de circa 276,12 mil.lei.

_______________________

¹⁸¹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁸²Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁸³Pct.32 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.

¹⁸⁴Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁸⁵Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁸⁶Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ Unele aspecte ce ţin de neajunsurile stabilite în cadrul auditului precedent. În cadrul audiului precedent¹⁸⁷ al Curţii de Conturi s-a stabilit că, AAPL din or. Durleşti au vîndut un teren agricol cu suprafaţa de 22,0 ha, unui agent economic, cu abateri de la actele legislative în vigoare¹⁸⁸, în baza negocierilor directe, fără a organiza concurs sau licitaţie. Decizia Consiliului or. Durleşti a prevăzut un preţ de 0,62 mil.lei, care a fost acceptat de agentul economic prin semnarea contractului de vînzare-cumpărare. Prin Hotărîrea Judecătoriei Buiucani, s-a admis cererea de chemare în judecată a agentului economic privind micşorarea preţului terenului cu 0,54 mil.lei, de la 0,62 mil.lei la 0,08 mil.lei. Hotărîrea Judecătoriei Buiucani nu a fost contestată de AAPL ale or. Durleşti la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit informaţiei din baza de date a ÎS “Cadastru”, la data de 22.02.2010, agentul economic a vîndut terenul respectiv unui agent economic şi la 2 persoane fizice la un preţ triplu faţă de cel de procurare. În cadrul auditului actual, s-a constatat că o parte din terenul menţionat, în anul 2014, a fost procurat de o altă persoană fizică care a solicitat, iar CO Durleşti (decizia nr.3.13 din 29.05.2014) a decis modificarea modului de folosinţă a terenului cu suprafaţa de 0,8 ha din “agricol” în “neproductiv” şi ulterior vînzîndul la un preţ de piaţă de circa 2,2 mil.lei/ha. Astfel, numai din această tranzacţie bugetul oraşului a fost lipsit de venituri în sumă de circa 2,19 mil.lei¹⁸⁹. La moment, pe terenul respectiv nu sînt identificate careva construcţii, precum şi nu au fost stabilite la primărie careva autorizaţii de construcţie eliberate.

√ În cadrul auditului actual s-a stabilit un caz, cînd un teren cu suprafaţa de 1,06 ha, amplasat în intravilanul oraşului, în cartierul locativ, între străzile Bisericii şi Zlavatin, potrivit datelor din registrul bunurilor imobile a ÎS “Cadastru”, este înregistrat ca teren amplasat în extravilan, cu modul de folosinţă agricol, din proprietate privată. Mai mult ca atît, potrivit numerotării caselor de locuit, pe acest teren sînt preconizate obiecte care vor fi numerotate pe str.Bisericii între nr.55 la nr.73 (8 obiecte) şi pe str.Zlavatin între nr.54 la nr.72 (8 obiecte). Prin urmare, schimbarea destinaţiei acestui teren condiţionează compensarea pierderilor, potrivit prevederilor legale în sumă de 1,44 mil. lei. Mai mult decît atît, preţul de piaţă a acestor 16 loturi (potrivit datelor site-ului https://999.md/ru  se estimează la circa 240,0 mii euro sau 5,28 mil.lei.

În anul 2007, primăria or. Durleşti a format un bun imobil cu suprafaţa de 0,048 ha, înregistrat în proprietate privată, care se suprapune pe 3 terenuri proprietate privată şi o parte din drumul public.

La primăria or. Codru lipseşte evidenţa exhaustivă a numărului de contracte încheiate, suprafaţa şi valoarea terenurilor aferente privatizate, ce generează pierderi, precum şi neîncasări de plăţi cuvenite. Ca urmare, echipa de audit a identificat la primăria or. Codru, 13 contracte, în care au fost indicate că preţul terenului a fost achitat, iar mijloacele în sumă de circa 3,0 mii lei¹⁹⁰ nu au fost depuse pe contul primăriei.

În urma analizei contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente, auditul a identificat la primăriile oraşelor Codru şi Durleşti, respectiv 5 şi 2 contracte încheiate privind realizarea terenurilor aferente obiectivelor private cu suprafaţa, respectiv de 0,27 ha şi 0,006 ha în lipsa construcţiilor înregistrate pe aceste terenuri. Mai mult decît atît, CL Codru a decis formarea şi înregistrarea bunurilor respective ca terenuri adiacente altor terenuri. Prin urmare, primăria a aplicat incorect la preţul normativ al pămîntului coeficientul de 0,7 precum şi a vîndut terenurile menţionate evitînd procedura obligatorie de licitaţie, ce a dus la diminuarea veniturilor în bugetul local în sumă totală de minimum 0,17 mil.lei¹⁹¹.

_______________________

¹⁸⁷Hotărîrea Curţii de Conturi nr.52 din 05.07.2010 privind Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009.

¹⁸⁸Art.3 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁸⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁹⁰Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁹¹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ AAPL de nivelul I au acceptat înstrăinarea terenurilor prin schimbul acestora şi nu prin licitaţie. Contrar prevederilor pct.1 c) şi pct.47 din Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007, primăria comunelor Tohatin şi Bubuieci, în perioada anilor 2014-2015, au încheiat cu diferite persoane fizice, 40 de contracte de schimb a loturilor de teren, cu suprafaţa de 10,9 ha. Mai mult ca atît, cu ajutorul portalului informaţional al cadastrului bunurilor imobile “e-Cadastru”, auditul a constatat că, locul amplasării terenurilor cedate de primăria Tohatin, cu suprafaţa de 6,89 ha (la un eşantion de 63%) sînt în apropiere de sat şi ulterior pot fi introduse în intravilanul localităţii, pe cînd cele primite sînt la o depărtare mult mai mare. Totodată, auditul a mai constatat că, primăria Tohatin a cedat terenul cu suprafaţa de 0,0305 ha, cu destinaţia grădini, din intravilanul localităţii în schimbul terenului cu suprafaţa de 0,0413 ha din extravilan şi a unui teren cu suprafaţa de 0,2 ha cu destinaţia amenajat, în schimbul terenului cu destinaţie grădini. Prin contrapunerea valorii evaluate în scopuri fiscale a terenurilor cu destinaţia construcţii schimbate, auditul a stabilit că venitul ratat din această tranzacţie constituie 10,2 mii lei¹⁹². Mai mult ca atît, din anul 2014, nu a fost achitată diferenţa în preţul evaluat, pentru 5 terenuri, în sumă totală de 12,8 mii lei¹⁹³ totodată, suma creanţelor nu este integrată în evidenţa primăriei ce generează riscul că nu vor mai putea fi încasate.

AAPL Bubuieci n-au înregistrat dreptul de proprietate asupra a 5 terenuri cu suprafaţa de 3,02 ha în RBI după AAPL, care au fost schimbate cu diferite persoane fizice prin contracte de schimb.

Pînă în prezent, nu sînt aprobate prin hotărîrea Guvernului RM modificările funciare privind exluderea din folosinţa funciară a întreprinderii agricole de stat Bubuieci în folosinţa primăriei com. Bubuieci, a unui lot cu suprafaţa de 37,62 ha, înclusiv terenuri destinate dezvoltării sociale a localităţii de 15,5 ha. Ca rezultat, au fost ratate venituri din compensarea şi achitarea pierderilor, cauzate de excluderea terenurilor din categoriile cu destinaţie agricolă de circa 13,03 mil.lei¹⁹⁴.

Un alt exemplu elocvent, ce denotă înstrăinarea neregulamentară a terenurilor, reprezintă cazul de vînzare-cumpărare a bunului imobil proprietatea UAT Durleşti. Astfel, deşi CO Durleşti a decis¹⁹⁵ expunerea la licitaţie a unei construcţii nefinisate (319 m²) şi a terenului aferent (0,1021 ha), primăria a anunţat vînzarea numai a construcţiei, respectiv aceasta fiind evaluată şi licitată. Cu toate acestea, în contractul de vînzare-cumpărare a fost inclus şi terenul aferent, în consecinţă diminuînd veniturile bugetului local cu suma de la 0,15 pînă la 0,2 mil.lei.

_______________________

¹⁹²Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁹³Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁹⁴Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁹⁵Decizia CO Durleşti nr.6.7.1 din 29.09.2010, Anexa nr.5 la Raport de audit.

♦ AAPL de nivelul I nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, ca urmare, nefiind acumulate venituri în sumă totală de 0,72 mil.lei. Astfel,

√ primăriile oraşelor Durleşti, Vadul lui Vodă şi com.Tohatin nu au întreprins măsuri privind darea în locaţiune a spaţiilor neutilizate cu suprafaţa totală de 421,0 m², ratînd posibilitatea de a suplimenta bugetul local cu suma totală de 0,17 mil.lei. De asemenea, primăria Cruzeşti nu a întreprins măsuri pentru transmiterea în locaţiune a unui complex sportiv (suprafaţa de 4,34 ha, valoarea de bilanţ 0,36 mil.lei), acesta nefiind utilizat din anul 2013;

√ pimăriile oraşelor Sîngera, Durleşti şi com.Tohatin au dat în folosinţă încăperi cu suprafaţa totală, respectiv, de 602,3 m², 12,2 m² şi 51,1m² în lipsa contractelor de locaţiune, ceea ce a cauzat neacumularea veniturilor în sumă totală de 0,4 mil.lei;

√ primăriile oraşelor Durleşti, Vadul lui Vodă, comunelor Budeşti şi Bacioi au transmis în chirie, fără plată, spaţiu nelocativ cu suprafaţa totală de 510,8 m², în consecinţă, nefiind încasate venituri în sumă de 0,14 mil.lei;

√ la 6 contracte de locaţiune, încheiate de primăria or.Vadul lui Vodă (1 contract), or.Durleşti (2 contracte) şi com.Tohatin (3 contracte), cuantumul plăţii de locaţiune a fost micşorat cu suma de 11,8 mii lei, ca urmare a aplicării coeficienţilor diminuaţi faţă de prevederile legale¹⁹⁶;

√ CL com.Tohatin, oraşelor Durleşti şi Vadul lui Vodă nu au stabilit plata pentru folosirea încăperilor locuibile neprivatizate cu suprafaţa, respectiv, de 492,1m², 452,5 m² şi 3943,0 m².

_______________________

¹⁹⁶Legile nr.339 din 23.12.2013 şi nr.72 din 12.04.2015.

♦ AAPL de nivelul I nu au asigurat menţinerea, la nivel corespunzător, a stării imobilelor proprietate publică locală, ceea ce duce la distrugerea acestora. Astfel, clădirile: Casei de cultură cu suprafaţa de 240,0 m² gestionate de primăria com.Cruzeşti, grădiniţei nr.204 din s.Dobrogea cu suprafaţa de 1819,5 m², grădiniţei nr.205 din s.Revaca cu suprafaţa de 153,95 m² şi a gimnaziului nr.67 din s.Revaca cu suprafaţa de 246,0 m² din gestiunea primăriei or.Sîngera se află într-o stare de demolare avansată, fiind înregistrate distrugeri la toate elementele constructive ale imobilelor. Se menţionează că, timp de minim 5 ani, primăriile com.Cruzeşti şi or.Sîngera nu au utilizat în activitatea lor de bază bunurile imobile nominalizate, nu au efectuat reparaţia capitală a clădirilor, precum şi nu au decis asupra eficientizării administrării acestora (inclusiv prin vînzare), ceea ce a condiţionat atît distrugerea, cît şi deprecierea imobilelor.

♦ AAPL de nivelul I, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat transmiterea corespunzătoare în gestiune a bunurilor şi mijloacelor publice (reţelelor tehnico-edilitare), evidenţa conformă şi monitorizarea administrării acestora, potrivit legislaţiei în vigoare. Pentru susţinerea celor invocate se exemplifică următoarele:

• AAPL din municipiu nu au asigurat transmiterea regulamentară a reţelelor de aprovizionare cu apă şi canalizare către SA “Apă-canal Chişinău”. Astfel, 5 AAPL¹⁹⁷ au transmis în gestiunea SA “Apă-canal Chişinău” reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare proprietate publică locală în valoare totală de 49,56 mil.lei¹⁹⁸, din care: doar 2 obiecte în valoare de 3,26 mil.lei au fost transmise cu respectarea procedurilor regulamentare; dar celelalte – în valoare de 46,3 mil.lei¹⁹⁹ au fost transmise contrar prevederilor legale²⁰⁰ (în lipsa deciziilor consiliilor locale care stabilesc titlul bunurilor transmise, actelor de predare-primire etc.). Deşi apeductele nominalizate sînt utilizate de SA “Apă-canal Chişinău”, acestea sînt înregistrate în evidenţa contabilă a AAPL în cauză, fiind calculată uzura bunurilor (cu excepţia celor din cadrul Primăriei or. Codru), ceea ce denotă o evidenţă şi o raportare neconformă şi neveridică privind situaţiile patrimoniale.

• Factorii de decizie ai 4 AAPL nu au asigurat evidenţa şi gestionarea conformă a reţelelor de gazoduct. Potrivit pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004²⁰¹, AAPL şi alţi beneficiari urmau să contabilizeze, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaz ale SA “Moldovagaz”. Însă, neconformîndu-se acestor prevederi, unele primării nu au asigurat transmiterea conformă a 4 conducte de gaze în valoare totală de 3,76 mil.lei²⁰². Deşi, de facto, conductele sînt folosite şi deservite de întreprinderile de gaz, acestea sînt reflectate în evidenţa contabilă a UAT respective. Analogic cazului expus mai sus, se denotă evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale neautentice. Totodată, modul de gestionare a conductelor de gaze existent (în lipsa contractelor şi fără a fi stabilite responsabilităţile în calitate de gestionar) generează riscuri majore privind exploatarea sigură a instalaţiilor, ţinînd cont de faptul că reţelele de gaze reprezintă instalaţii tehnico-edilitare cu pericol sporit, care necesită lucrări de deservire şi de reparaţii conform cerinţelor relevante industriei gazelor.

• AAPL or. Codru nu au asigurat executarea deciziei consiliului local cu privire la transmiterea reţelei de iluminat stradal către ÎM “Lumteh”²⁰³. Astfel, sistemul de iluminat stradal, cu valoarea iniţială de 3,82 mil.lei²⁰⁴, este reflectat în evidenţa contabilă a UAT, fără a fi calculată uzura anuală aferentă acestuia, impactul fiind evidenţa şi raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale. Totodată, este evident faptul că, primăria nu poate asigura deservirea tehnică propriu-zisă a reţelei, ceea ce periclitează starea tehnică şi funcţionalitatea ei.

Iregularităţile exemplificate mai sus sînt urmare a lipsei unei abordări sistematice şi clare în ceea ce priveşte procedura de predare-primire a reţelelor tehnico-edilitare de la AAPL către entităţile cu altă formă organizatorico-juridică. Faptul dat necesită să fie elaborate şi acceptate, de către UAT de nivelul I, proceduri unice formalizate, care ar asigura unificarea titlului, precum şi modul de transmitere a bunurilor, integritatea patrimoniului public transmis şi deservirea inofensivă a acestuia.

_______________________

¹⁹⁷Primăriile: or. Codru, or. Durleşti, or. Sîngera, com. Cruzeşti, com. Tohatin.

¹⁹⁸Primăria or. Codru – 25,47 mil.lei; or. Sîngera – 1/4,07 mil.lei; or. Durleşti – 11,31 mil.lei; com. Cruzeşti – 0,35 mil.lei; com. Tohatin – 8,36 mil.lei.

¹⁹⁹Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²⁰⁰Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995.

²⁰¹Pct.3 din Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică nr.683 din 18.06.2004.

²⁰²Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²⁰³Decizia CO Codru nr.4/10 din 03.11.2014“Cu privire la transmiterea la balanţa ÎM “Lumteh” cu titlu gratuit a sistemelor de iluminat stradal, construite din mijloacele bugetare a primăriei Codru”.

²⁰⁴Anexa nr.6 la Raport de audit.

♦ Statutele întreprinderilor municipale nu întrunesc rigorile normative, generînd premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public, în detrimentul comunităţii per ansamblu. În susţinerea celor expuse, se atestă următoarele:

• Statutele a 4 ÎM²⁰⁵ fondate nu sînt conforme prevederilor Regulamentului-model al ÎM aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994. Urmare a ignorării prevederilor HG²⁰⁶ nominalizate de către AAPL fondatoare²⁰⁷, în statutele ÎM în cauză, nu a fost stabilit modul de repartizare a venitului (profitului net) şi modul de acoperire a pierderilor, ceea ce poate condiţiona utilizarea beneficiilor economice contrar intereselor colectivităţilor locale. Mai mult ca atît, statutul ÎM “RCL” din or.Vadul lui Vodă, a fost aprobat cu 12 ani în urmă şi pînă în prezent nu a fost supus modificărilor şi ajustărilor de rigoare. Totodată, se menţionează faptul că, pe parcursul misiunii de audit, statutul ÎM “Bacioi Comservice” a fost ajustat conform prevederilor legislaţiei în vigoare, modificările fiind înregistrate la CÎS. Capitalul social, potrivit ajustărilor operate, a constituit 1,57 mil.lei în corespundere cu datele evidenţei contabile.

• AAPL de nivelul I, în calitate de fondator, nu au asigurat transmiterea regulamentară a atribuţiilor de efectuare a activităţii de antreprenoriat conducătorilor întreprinderilor fondate. Potrivit prevederilor cadrului regulator²⁰⁸, administrarea întreprinderii este efectuată conform statutului ei, de către conducătorul (managerul) acesteia, pe care îl numeşte şi îl eliberează din funcţie fondatorul. Angajarea (desemnarea în funcţie) a conducătorului, fondatorul o legalizează printr-un contract de management. În urma analizei clauzelor acestor contracte, se atestă că, 4 AAPL²⁰⁹ în calitate de fondator a ÎM nu s-au conformat prevederilor pct.4 din HG nr.743 din 11.06.2002²¹⁰, nefiind stabilite în contractele de management salariul de bază şi alte drepturi salariale pentru conducătorul întreprinderii, precum şi nu au fost stabiliţi indicatorii de stimulare/premiere a administratorului ÎM. De menţionat că, salariile conducătorilor întreprinderilor municipale fondate au fost stabilite fără a fi corelate cu îndeplinirea indicatorilor tehnico-economici ai întreprinderii. Totodată, contractele nominalizate, nu conţin drepturile şi obligaţiunile conducătorului, precum şi alte particularităţi prevăzute în pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

• AAPL de nivelul I şi-au redus posibilităţile de monitorizare şi control corespunzător asupra gestionării conforme a patrimoniului municipal şi activităţii ÎM în beneficiul fondatorului. Astfel, conducătorii a 4 ÎM²¹¹ şi AAPL fondatoare²¹² a acestora nu au asigurat funcţionarea efectivă a întreprinderilor, elaborarea programelor de perspectivă a dezvoltării şi a indicilor economici de venituri şi cheltuieli pentru realizarea planului anual de activitate al întreprinderii, precum şi a rezultatelor financiare care urmau a fi obţinute la finele anului, această situaţie fiind condiţionată de neelaborarea şi neaprobarea reglementărilor corespunzătoare. Deşi, conform prevederilor statutelor ÎM nominalizate, fondatorul urma să exercite controlul asupra activităţii financiare a ÎM fondate, AAPL respective, în calitate de fondator, s-au eschivat de la atribuţiile prestabilite.

Totodată, misiunea de audit a relevat că, 2 ÎM²¹³ în perioada auditată nu au desfăşurat careva activităţi (una din momentul înfiinţării 16.12.1993 şi a doua din anul 2012, fiind înfiinţată la data de 21.07.2000), nefiind întreprinse măsuri de rigoare de către fondatori²¹⁴ în vederea lichidării sau reorganizării întreprinderilor.

_______________________

²⁰⁵ÎM “Regia Autosalubritate”, ÎM “Spaţii Verzi Vadul lui Vodă”, ÎM “RCL Tohatin”, ÎM “ Bacioi Comservice”.

²⁰⁶Pct.10 alin.5) din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (în continuare - Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

²⁰⁷Or. Durleşti, or. Vadul lui Vodă, com. Tohatin, com. Bacioi.

²⁰⁸Pct.16 şi pct.17 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

²⁰⁹CO Codru, CO Durleşti, CL Tohatin, CC Bacioi.

²¹⁰Hotărîrea Guvernului cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară nr.743 din 11.06.2002.

²¹¹ÎM “Regia Autosalubritate”, ÎMGFL “Codru-Prest M-Service”, ÎM RCL Tohatin, I.M.“Bacioi Comservice”.

²¹²CO Codru, CO Durleşti, CL Tohatin, CC Bacioi.

²¹³ÎM “Codru cadastru”, ÎM“Sîngera Service”.

²¹⁴CO Codru, CO Sîngera.

♦ AAPL de nivelul I, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat transmiterea corespunzătoare în gestiune a bunurilor şi mijloacelor publice, evidenţa conformă şi monitorizarea administrării acestora potrivit legislaţiei în vigoare. În cadrul misiunii de audit, au fost scoase la iveală nereguli care denotă un control ineficient asupra patrimoniului public transmis în gestiunea ÎM fondate, exprimat prin: contabilizarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, lipsa la fondator a evidenţei investiţiilor alocate, neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea acestor entităţi şi ca rezultat, denaturarea situaţiilor financiare şi patrimoniale raportate. Astfel:

• Auditul a relevat că, 6 AAPL²¹⁵ nu au asigurat întocmirea actelor de primire-predare în gestiunea întreprinderilor municipale a activelor, pasivelor şi a capitalului social, cu determinarea stării reale şi valorii acestora la momentul înfiinţării întreprinderilor; cu abateri de la prevederile art.859 din Codul civil²¹⁶ de către AAPL în calitatea de fondator nu a fost asigurată încheierea contractelor de comodat pentru patrimoniul transmis în gestiunea IMSP fondate, în valoare de peste 1,68 mil.lei²¹⁷, iar patrimoniul în valoare de 0,27 mil.lei²¹⁸ a fost transmis în lipsa deciziei fondatorului.

• AAPL ale 6 UAT²¹⁹, în calitate de proprietari ai patrimoniului, contrar prescripţiilor pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010²²⁰, nu au asigurat integritatea înregistrării în evidenţa contabilă a valorii capitalului social al ÎM fondate, în valoare de 1,05 mil.lei²²¹, bunurilor transmise în gestiunea ÎM, în valoare totală de circa 3,43 mil.lei²²² şi bunurilor transmise în gestiunea ÎMSP – 0,8 mil.lei²²³;

• ÎM/ÎMSP nu au contabilizat integral patrimoniul primit în gestiune de la fondator şi nu au reflectat pe deplin în evidenţa contabilă majorarea capitalului social. Astfel, urmare a contrapunerii valorii patrimoniului transmis de AAPL mun. Chişinău în gestiunea ÎM/ÎMSP şi valorii patrimoniului contabilizat de ultimii, s-au constatat abateri: 2 IMSP nu au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului primit cu valoare care a însumat 0,88 mil.lei²²⁴ şi 5 ÎM – patrimoniul primit cu valoare de cca 2,87 mil.lei²²⁵. Totodată, 1 ÎM²²⁶ nu a asigurat contabilizarea, la momentul înfiinţării (27.04.1993), a mijloacelor fixe cu valoarea totală de 0,45 mil.lei.

Pe lîngă cele expuse se atestă că, 2 ÎM nu au reflectat în evidenţa contabilă majorarea capitalului social în valoare totală de 0,42 mil.lei²²⁷;

• Deşi recomandările anterioare ale CCRM²²⁸ primăriei com. Bubuieci au prescris asigurarea unui mod de utilizare eficientă a utilajului procurat, AAPL nu a întreprins măsuri de rigoare în vederea aspectului dat. Astfel, utilajul de prelucrare şi sortare a deşeurilor de construcţie, în valoare de 3,9 mil.lei, procurat din sursele FEN, în perioada auditată a fost utilizat nefiind obţinute careva avantaje economice de către colectivitatea locală. AAPL în cauză nu au asigurat utilizarea eficientă a utilajului procurat, nefiind elaborate reglementările privind modul de gestiune ulterioară a procesului de producţie (business-plan). În perioada anilor 2014-2015, bunul nominalizat a funcţionat numai 629 de ore, fiind prelucrate 7157 de tone de pietriş (capacitatea tehnică a utilajului – 250 de tone/oră) şi înregistrate venituri în sumă de 0,37 mil.lei. ÎM a transmis gratuit 1227,9 tone de pietriş în sumă de 0,14 mil.lei primăriei com.Bubuieci, aceasta explicînd că, materialul de construcţie a fost utilizat pentru reparaţia drumurilor/străzilor din sat. Însă, auditul atestă că, primăria nu a contabilizat tranzacţiile economice cu privire la recepţionarea şi consumarea pietrişului, respectiv, lipsesc documentele confirmative, cum ar fi proiectele de reparaţii/reconstrucţii, devizele de cheltuieli, procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate etc.

În prezent, utilajul nu este exploatat şi conform deciziei CC Bubuieci, este transmis ÎM “Serviciul Public de Gospodărie Comunală Bubuieci” (ÎM “SPGC”) în administrare şi gestiune economico-financiară. Deşi bunul rămîne a fi înregistrat în evidenţa contabilă a AAPL şi anual în evidenţa contabilă acesteia se calculează uzura aferentă bunului (uzura acumulată constituie 2,34 mil.lei sau 60% din valoarea iniţială), factorii de decizie a primăriei nu au asigurat inventarierea anuală a utilajului în scopul: autentificării existenţei acestuia, determinării stării fizice şi verificării condiţiilor de întreţinere şi păstrare. Astfel, în urma misiunii de audit, se atestă că investiţiile în procurarea bunului nu au fost justificate economic şi sînt ineficiente; gestionarea activului de către AAPL este neglijentă şi factorii de decizie a acesteia nu întreprind careva măsuri în vederea rectificării situaţiei descrise.

_______________________

²¹⁵Primăriile oraşelor/comunelor Durleşti, Sîngera,Vadul lui Vodă, Codru, Tohatin, Bacioi.

²¹⁶Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 .

²¹⁷Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²¹⁸IMSP Budeşti – 0,22 mil.lei şi IMSP Durleşti – 0,05 mil.lei.

²¹⁹Or. Codru, or. Durleşti, com. Tohatin, or. Vadul lui Vodă, com. Budeşti şi or. Sîngera.

²²⁰Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor aprobată prin Ordinul MF nr.94 din 19.07.2010.

²²¹Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²²Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²³Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²⁴Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²⁵Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²⁶ÎM “RCL Vadul lui Vodă”.

²²⁷Anexa nr.6 la Raportul de audit.

²²⁸Recomandarea nr.23 din Hotărîrea CCRM nr.59 din 25.11.2013 privind Raportul auditului regularităţii managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Naţional.

Recomandări:

14. Primarii oraşelor Sîngera, Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă, comunelor Băcioi, Budeşti, Cruzeşti, Tohatin şi Bubuieci:

14.1. să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului regulator existent în domeniul administrării şi gestionării patrimoniului public local, inclusiv a fondului funciar, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit;

14.2. să întreprendă măsurile de rigoare cu privire la demararea/finalizarea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică locală.

15. Primarii oraşelor/comunelor Durleşti, Vadul lui Vodă, Tohatin şi Bacioi, de comun cu administratorii întreprinderilor fondate, să întreprindă măsuri de rigoare pentru redresarea situaţiei financiare/patrimoniale a ÎM şi încetăţenirea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, în scopul satisfacerii populaţiei cu servicii de calitate.

16. Primarii oraşelor/comunelor Sîngera, Codru, Durleşti, Tohatin, Cruzeşti şi Băcioi, să înlăture deficienţele constatate de audit şi să întreprindă măsuri, conform cadrului legal existent privind încasarea plăţilor diminuate din vînzarea terenurilor.

17. Primarii oraşelor Codru şi Sîngera, să examineze oportunitatea menţinerii ÎM fondate, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în acestă privinţă.

18. Consiliile locale şi primarii oraşelor/comunelor Codru, Durleşti, Sîngera, Cruzeşti şi Tohatin, să determine modul de gestiune a reţelelor de aprovizionare cu apă, reţelelor de gazoduct şi iluminat stradal proprietate publică locală, conform cadrului legal-normativ în vigoare, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării deficienţelor constatate de audit.

19. Primarii oraşelor Sîngera, Codru, Durleşti, Vadul lui Vodă, comunelor Băcioi, Budeşti, Cruzeşti, Tohatin şi Bubuieci, să asigure respectărea cadrului legal-normativ în vigoare privind modul de evidenţă a patrimoniului, contabilizarea conformă a operaţiunilor economice legate de acesta, în scopul raportării veridice a situaţiilor financiate şi patrimoniale.

IV. CONCLUZIE DE AUDIT CU REZERVE

Auditul rezumă prin a atesta că, managementul administrării patrimoniului UAT de toate nivelurile din municipiul Chişinău nu a întrunit criteriile şi rigorile cadrului legal, acesta fiind afectat de nereguli şi deficienţe, amplificate din perioadele anterioare, care se exprimă prin: eschivarea AAPL de exercitarea funcţiilor de proprietar al patrimoniului public; lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nerespectarea intereselor patrimoniale ale municipiului, rezultată cu deposedarea de bunuri imobile şi gestionarea defectuoasă a acestora; ratarea veniturilor de proporţii şi sporirea creanţelor neacumulate; neracordarea politicilor în materie de administrare a întreprinderilor municipale a căror fondatori sînt AAPL la principiile bunei guvernări; nereguli la asigurarea informaţională a proceselor operaţionale aferente administrării bunurilor proprietate publică locală etc. Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa abordării sistemice privind managementul de administrare a patrimoniului public, deficitul de interacţiune între autirutăţile publice locale ale UAT, fragmentarea sistemului de control intern, a cărei funcţionalitate ţine de autodisciplina anumitor angajaţi, precum şi de iresponsabilitatea factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale, inclusiv în materie de neimplementare a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi.

În consecinţă, concluzionăm că, resursele patrimoniale nu sînt evaluate, administrate şi folosite la justa valoare de interes public.

În scopul ameliorării lucrurilor/situaţiilor atestate, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru o remediere punctuală a deficienţilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: şeful Direcţiei sud Caramilea Antonina (şef de echipă), controlorilor de stat principali Dudarenco Antonina (responsabil de generalizarea probelor de audit), Furculiţa Constantin, controlorilor de stat superiori Josan Svetlana, Mozan Maria, Baxanean Natalia, controlorilor de stat Croitor Natalia, Irina Ter-Cula, Goncear Maria, Stela Mocanu, Ialamov Nicolai.