Hotărîre nr.307 din 27.09.2016 cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate

pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

nr. 307  din  27.09.2016

 (în vigoare 27.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-404 art. 1983 din 18.11.2016

* * *

La 26 septembrie 2016, Guvernul Republicii Moldova, prin hotărîrea nr.1080, a aprobat lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate.

În baza propunerilor parvenite din partea Guvernului Republicii Moldova şi în temeiul art.18, 26 şi 29¹ din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se stabileşte organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, la propunerea Guvernului Republicii Moldova (conform anexei).

2. Prezenta hotărîre se înaintează Guvernului în vederea demarării procedurilor de identificare a sediilor localurilor pentru secţiile de votare din străinătate.

3. Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, vor constitui secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.307 din 27 septembrie 2016

LISTA

localităţilor din străinătate unde se vor organiza secţii de votare

pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

OPINIE SEPARATĂ

expusă în temeiul art.18 alin.(2¹) din Codul electoral şi

pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea

Comisiei Electorale Centrale

1. Prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale din 27 septembrie 2016 cu privire la organizarea secţiilor de votare înstrăinătate pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a stabilit, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, organizarea a 100 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016. La fel, s-a decis că hotărîrea în cauză se înaintează Guvernului în vederea demarării procedurilor de identificare a sediilor localurilor pentru secţiile de votare din străinătate.

2. Nefiind de acord cu Hotărîrea CEC nr.307 din 27 septembrie 2016, mi-am exprimat dezacordul cu hotărîrea nominalizată şi m-am abţinut de la vot pe motiv că consider hotărîrea adoptată ca fiind una discreţionară şi discriminatorie, respectiv, nefondată care vine să prejudicieze drepturile electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării.

3. Obiectul opiniei separate vizează, în esenţă, particularităţile constituirii şi organizării secţiilor de votare în străinătate, precum şi asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării.

4. În opinia subsemnatului, prin organizarea secţiilor de votare în străinătate în baza doar a înregistrării prealabile a cetăţenilor şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent, nu se asigură dreptul de vot al tuturor cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării, conform art.38 alin.(2) din Constituţie. Astfel, în baza doar a acestor criterii se creează situaţii discreţionare pentru autorităţile statului de a deschide secţii de votare în străinătate.

5. Statul Republica Moldova, prin normele Codului electoral, încearcă să extindă reprezentativitatea şi creează condiţii ca la exerciţiul electoral să poată participa toţi cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, indiferent de locul unde aceştia se află, cu condiţia că aceştia se regăsesc compact pe un anumit teritoriu, iar organizarea secţiei de votare suplimentare în localitatea respectivă justifică cheltuielile pe care statul urmează să le suporte.

6. Astfel, chiar dacă Guvernul şi Comisia Electorală Centrală, la deschiderea secţiilor de votare în străinătate, se ghidează, în realitate, doar de înregistrarea prealabilă a cetăţenilor şi numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent, consider că aceste criterii nu pot fi aplicate în mod exhaustiv şi urmează a se ţine cont şi de alţi parametri şi date oficiale. Or scopul de bază este asigurarea dreptului de a vota pentru cît mai mulţi cetăţeni aflaţi în străinătate, respectiv instituţiile statului trebuie să aplice toate instrumentele posibile ca drepturile electorale să fie lărgite şi nu limitate sau îngrădite.

7. Subsecvent, chiar şi dacă condiţia înregistrării prealabile urmăreşte un scop clar - stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare în vederea facilitării exercitării dreptului de vot prin constituirea secţiilor de vot suplimentare în străinătate, întocmirea listei electorale a cetăţenilor care vor vota în raza secţiei de votare respective, precum şi stabilirea numărului estimativ al buletinelor de vot care vor fi distribuite secţiilor de votare din străinătate, aceasta nu înseamnă că este doar unicul criteriu care poate fi luat drept bază pentru organizarea secţiilor de votare peste hotarele ţării.

8. La fel se menţionează că de organizarea şi activitatea secţiilor şi birourilor de votare depinde calitatea sistemului de vot, precum şi respectarea procedurilor electorale. Or stabilirea şi aplicarea doar a criteriilor înregistrării prealabile şi a numărului de alegători de la alegerile precedente, în opinia subsemnatului, constituie o restricţie arbitrară a exercitării dreptului de vot, incompatibilă cu dispoziţiile art.3 din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art.38 şi 41 din Constituţie.

9. În corespundere cu art.2 din Legea Fundamentală, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative. Suveranitatea naţională constă în dreptul poporului de a hotărî necondiţionat asupra intereselor sale şi de a le promova în formele stabilite de Constituţie. Suveranitatea naţională poate fi exercitată de către popor în mod direct, prin participarea la scrutinele electorale.

10. În Hotărîrea nr.15 din 27 mai 2014 Curtea Constituţională a subliniat:

"46. […] în sensul articolului 2 din Constituţie, o democraţie veritabilă poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranităţii naţionale în mod direct ori prin intermediul reprezentanţilor săi, aleşi în cadrul unui scrutin democratic."

11. De asemenea, Comisia de la Veneţia, în Codul de bună conduită în materie electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiune (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), a relevat următoarele:

"Democraţia este, la fel ca şi drepturile omului şi supremaţia dreptului, unul din cei trei piloni ai patrimoniului constituţional european, precum şi ai Consiliului Europei. Ea nu poate fi concepută fără alegeri, respectînd un anumit număr de principii considerate democratice."

12. Potrivit articolului 38 din Legea Supremă, voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimîndu-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova este consacrat expres prin dispoziţiile art.38 alin.(2) din Constituţie, fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

13. Realizarea în practică a dreptului de vot al cetăţenilor are loc prin participarea la alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale, precum şi la referendumuri. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr.15 din 27 mai 1998, a statuat că alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor politice, consacrate de Constituţie, ci şi un mijloc de dotare a instituţiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică, eficiente şi în măsură să imprime activităţii de stat o orientare general nefragmentată. Astfel, fiind caracteristice unui stat de drept, alegerile şi referendumul sînt instrumente prin excelenţă ale democraţiei directe, în care alegătorii îşi exprimă opţiunea.

14. Dreptul de vot, fiind un drept fundamental, potrivit art.4 din Constituţie, urmează a fi interpretat şi aplicat inclusiv prin raportare la garanţiile instituite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care stabilesc că voinţa poporului este baza puterii de stat.

15. Curtea Europeană în jurisprudenţa sa a afirmat că există numeroase maniere de a organiza şi a face să funcţioneze sistemele electorale şi o multitudine de diferenţe în Europa, mai ales în evoluţia istorică, diversitatea culturală şi gîndirea politică, dar este de datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democraţiei.

16. Chiar dacă Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta şi celelalte instituţii de stat nu pot excede spiritul şi litera Constituţiei în partea ce ţine de dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova care este consacrat expres în art.38 alin.(2) din Legea Supremă şi fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

17. În vederea asigurării exercitării dreptului de vot de către toţi cetăţenii, art.2 alin.(3) din Codul electoral stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline. Statul, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, este obligat să creeze condiţii pentru ca toţi cetăţenii aflaţi peste hotare să-şi exercite liber drepturile electorale.

18. Astfel, potrivit normei enunţate, titulari ai dreptului de vot sînt nu doar cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în ţară, ci şi cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate.

19. În context, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia stabileşte că dreptul de a alege şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care domiciliază în afara ţării.

20. Este de menţionat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, astfel cetăţenii care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil, în realitate şi în mod practic, oricum îşi pot exercita dreptul de vot, prezentîndu-se în ziua alegerilor la orice secţie de votare constituită în afara ţării.

21. Respectiv, în condiţiile în care lipsa înregistrării prealabile nu restricţionează dreptul de vot, în mod evident putem conchide că nici pentru deschiderea secţiilor de votare peste hotarele ţării acest criteriu nu poate fi şi nici nu trebuie să fie determinant.

22. Din aceste considerente, se apreciază că deschiderea în mod discreţionar a secţiilor de votare în străinătate aduce atingere substanţei drepturilor electorale, încalcă dreptul de vot al persoanei, anihilează libera exprimare a voinţei poporului în alegerea Preşedintelui ţării, iar pe cale de consecinţă se aduce atingere prevederilor articolului 38 alin.(2) din Constituţie.

23. Cu referire la hotărîrea adoptată, subliniez că nu mă pronunţ împotriva deschiderii secţiilor de votare de peste hotare, dar consider că dreptul de a alege urmează să fie garantat tuturor, indiferent de faptul că alegătorii se află pe teritoriul Republicii Moldova sau se află peste hotarele ţării, concomitent asigurarea dreptului la vot urmînd a fi asigurat într-un mod proporţional numărului de cetăţeni aflaţi într-o anumită ţară.

24. Reieşind din prevederile art.29¹ alin.(2) şi alin.(3) din Codul electoral, este stabilit că:

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

25. În opinia subsemnatului Comisia Electorală Centrală a interpretat eronat aceste prevederi, precum şi nu a ţinut cont de faptul că din prevederile legale în cauză rezultă că alte secţii de votare decît cele pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova vor fi organizate ca urmare a îndeplinirii următoarelor condiţii:

(i) obţinerea acordului autorităţilor competente ale ţării respective pentru organizarea secţiilor de votare şi în alte localităţi;

(ii) organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale;

(iii) în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate.

26. Astfel, constatăm că, la emiterea Hotărîrii din 27 septembrie 2016 privind organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, lipsesc acordurile autorităţilor competente ale ţărilor străine pentru organizarea secţiilor de votare şi în alte localităţi.

27. La acest capitol stabilim că Comisia Electorală Centrală a aprobat Hotărîrea numită contrar prevederilor art.29¹ alin.(3) Cod electoral, conform căruia deschiderea secţiilor de votare în afara misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare urma să fie precedată în mod imperativ de acordul a autorităţii competente a ţării respective.

28. Cu referire la acest fapt menţionăm că, după cum a fost confirmat de reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe în şedinţa publică a Comisiei Electorale Centrale din 27 septembrie 2016, la momentul adoptării Hotărîrii cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Guvernul Republicii Moldova nu dispunea de acordurile necesare cu statele gazdă, ba mai mult, reprezentantul MAE a declarat că acordurile necesare vor fi solicitate abia după adoptarea Hotărîrii respective de către Comisia Electorală Centrală şi doar în baza acestei hotărîri. Cu toate acestea Comisia Electorală Centrală a dispus deschiderea a 100 de secţii de votare peste hotarele ţării.

29. Continuînd gîndul, consider ca fiind relevant a menţiona faptul că iniţial, prin scrisoarea Ministerului Aface-rilor Externe nr.DC/2/462/10649 din 26 august 2016, înregistrată cu nr.CEC7/637 din 1 septembrie 2016, MAE a comunicat următoarele: "Prin prezenta, reiterăm, cu titlu de informare, datele statistice privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate, oficial recepţionate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova de la autorităţile străine".

30. Astfel, conform anexei la scrisoarea numită supra se menţionează că în total peste hotarele ţării se află 805 509 cetăţeni, adică aproximativ 1/3 din numărul alegătorilor Republicii Moldova, din această cifră cele mai mari prezenţe se atestă după cum urmează:

Federaţia Rusă – 477 949 cetăţeni

Republică Italiană – 142 266 cetăţeni

Statele Unite ale Americii – 47 554 cetăţeni

Canada – 17 565 cetăţeni

Ucraina – 17 237 cetăţeni

Regatul Spaniei – 16 202 cetăţeni

Republica Federală Germană -14 815 cetăţeni

Statul Israel – 13 005 cetăţeni

Romînia – 9 272 cetăţeni

Republica Elenă – 9 085 cetăţeni etc.

31. Din motive neclare, deşi atît Comisia Electorală Centrală, cît şi Guvernul Republicii Moldova au deţinut informaţia privind numărul de cetăţeni aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, au fost deschise secţii de votare într-un mod disproporţionat numărului de cetăţeni aflaţi peste hotarele Republicii Moldova:

Federaţia Rusă - 8 secţii de votare

Republică Italiană - 25 secţii de votare

Statele Unite ale Americii - 7 secţii de votare

Canada - 3 secţii de votare

Ucraina - 2 secţii de votare

Regatul Spaniei - 4 secţii de votare

Republica Federală Germană - 2 secţii de votare

Statul Israel - 2 secţii de votare

Romînia - 11 secţii de votare

Republica Elenă - 3 secţii de votare etc.

32. Astfel, analizînd datele furnizate de către MAE, raportate la numărul secţiilor de votare deschise, se constată că nu este asigurat dreptul de a alege al cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării, precum şi că este o abordare selectivă şi discriminatorie. În cadrul şedinţei, s-a încercat a fi invocate drept temei datele referitoare la înregistrarea prealabilă şi participarea la scrutinul anterior, fapt care iarăşi a fost denaturat, spre exemplu în Statele Unite ale Americii au fost înregistrări prealabile în aproape 100 de localităţi, fapt ce nu a determinat deschiderea unui număr mai mare de secţii de votare, totodată dacă să verificăm prezenţa la vot pentru scrutinul anterior, spre exemplu în Federaţia Rusă, în secţiile din Moscova şi Sankt-Petersburg au fost utilizate 99 % din numărul total al buletinelor de vot, ceea ce denotă o prezenţă sporită, fapt ce oricum nu a fost luat drept temei pentru a crea condiţii necesare pentru votarea acestora, totodată, în Romînia şi Republica Italia, la baza deschiderii unui număr comparativ excesiv de secţii, a fost luat ca bază doar un criteriu şi nu cumulativ după cum este prevăzut de cadrul legal actual.

33. Plus la aceasta, este de remarcat că Curtea Constituţională, în cazul confirmării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, la sesizarea unui concurent electoral precum că în Federaţia Rusă se află circa 700000 cetăţeni ai Republicii Moldova, însă au fost deschise doar 5 secţii de votare care au fost insuficiente şi astfel cetăţenii au fost privaţi de dreptul de vot, Înalta Curte de Jurisdicţie Constituţională a respins ca nefondată această contestaţie pe motiv că cifră invocată nu este confirmată prin actele oficiale naţionale.

34. Respectiv, dacă e să comparăm cu speţă actuală, se observă că de această dată autorităţile statului (Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) confirmă prin acte doveditoare faptul că numărul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate, în baza datelor oficial recepţionate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova de la autorităţile străine, este de 805 509 cetăţeni. Este de menţionat că dintre aceştia în Federaţia Rusă se află 477 949 cetăţeni şi sînt deschise doar 8 secţii de votare, pe cînd în Republica Italiană, unde sînt documentaţi 142 266 cetăţeni, au fost deschise în mod discreţionar şi inegal tocmai 25 secţii de votare.

35. La fel, este de menţionat că aprobarea hotărîrii în cauză a fost efectuată cu încălcarea normelor legale şi regulamentare, or, potrivit art.29¹ alin.(1) - (3) din Codul electoral şi pct.8 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016, aprobat prin Hotărîrea CEC nr.119 din 23 august 2016, în mod imperativ pînă la data de 24 septembrie 2016 urmau a fi constituite secţiile de votare în afara ţării.

36. Finalmente, se observă că Comisia Electorală Centrală, aprobînd Hotărîrea în cauză, a încălcat în mod direct dreptul de a alege şi a fi ales al cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, fiind discriminaţi cetăţenii aflaţi în Federaţia Rusă, Statele Unite ale Americii, Canada, Republica Elenă şi altele, în care se află un număr de cetăţeni egal şi/sau de 10 ori mai mare decît în Republica Italia şi/sau România, însă beneficiind de 2 ori şi/sau de 5 ori mai puţine secţii de votare.

37. În concluzie, conchid că doar asigurînd în mod egal drepturile electorale şi realizînd dreptul la vot al tuturor cetăţenilor, un scrutin electoral poate fi declarat ca fiind unul legal şi democratic.