Hotărîre nr.31 din 08.08.2011 privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" în anii 2009-2010

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către

Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova” în anii 2009-2010

nr. 31  din  08.08.2011

 (în vigoare 26.08.2011) 

Monitorul Oficial nr.139-145 art.30 din 26.08.2011

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor dl V.Ciubuc, directorului general al Agenţiei Proprietăţii Publice dl T.Copaci, directorului general interimar-administrator al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dl S.Tomşa, ex-directorului general al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dl Gh.Efrim, şefului Serviciului financiar al Direcţiei Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dna C.Fugari, prim-vicedirectorului general pe domeniul financiar-economic al Direcţiei Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dl I.Calancea, ex-şefului serviciului financiar-economic al Direcţiei Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dna L.Gutium, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în anii 2009-2010.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011², avînd ca scop obţinerea probelor de audit credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit asupra gestionării patrimoniului public şi efectuării tranzacţiilor la Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011” (cu modificările ulterioare).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, fiind o întreprindere strategică în economia republicii, administrează şi practică o vastă activitate economică şi financiară prin intermediul subdiviziunilor structurale din subordine.

Pentru asigurarea activităţii, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dispune de bunuri imobile, inclusiv terenuri aferente acestora, transmise în gestiune de fondator, reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Constatările din Raportul de audit denotă că întreprinderea, în perioada auditată, a fost afectată de o profundă criză managerială, care se caracterizează printr-o administrare nefuncţională, dat fiind lipsa unui sistem standardizat de gestiune a proceselor, precum şi fluctuaţia semnificativă a top-managementului, calitatea acestuia fiind necorespunzătoare cerinţelor unei bune guvernări. Acestea au determinat activitatea entităţii, la care nivelul uzurii activelor materiale pe termen lung este avansat (de peste 70%), drept a fi calificată ca un organism neperformant, ce generează pierderi, aplicînd tarife în condiţiile unei politici tarifare nechibzuite şi neajustate la rigorile competitivităţii şi eficienţei economice.

Auditul a constatat un şir de neconformităţi şi nereguli cu elemente de fraudă în gestionarea patrimoniului public administrat de către Î.S. “CFM”, precum şi în activitatea economico-financiară, care se exprimă prin:

• Nejustificarea prin acte a componenţei, cantităţii şi valorii bunurilor la transmiterea de către fondator administratorului în gestiune şi neînregistrarea integrală a drepturilor asupra bunurilor imobile, inclusiv asupra terenurilor aferente acestora, la organele cadastrale şi în evidenţa contabilă determină riscul neasigurării integrităţii patrimoniului public.

• Neasigurarea transparenţei operaţiunilor economice în procesul efectuării cheltuielilor prin intermediul subdiviziunilor sale, precum şi sistemul de control intern defectuos au dus la sustragerea mijloacelor financiare în sume semnificative (2,2 mil.lei) de la conturile curente, precum şi nereflectarea veridică a plăţilor efectuate la bugetul asigurărilor sociale de stat (0,9 mil.lei) şi în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (0,4 mil.lei).

• Achiziţionarea mărfurilor (materiale şi piese) în valori semnificative (55,2 mil.lei) prin intermediari, cu nerespectarea prevederilor legale şi regulatorii, în unele cazuri neasigurîndu-se certificarea calităţii mărfurilor şi provenienţei acestora. Totodată, firmele intermediare n-au înregistrat importul majorităţii materialelor livrate Î.S. “Calea Ferată din Moldova” (42,6 mil.lei), acestea avînd relaţii cu firme ce practicau activitate dubioasă.

• Nejustificarea lucrărilor de instalare a pieselor de schimb la locomotive executate în valoare semnificativă, ceea ce determină riscul nedetectării conformităţii operaţiunilor şi neutilizării reale a acestora.

• Admiterea soldurilor de active materiale neutilizate în procesul tehnologic în cantităţi semnificative, pe o perioadă îndelungată (piese de schimb – 11,5 mil.lei).

• Prezenţa în politica de contabilitate a normelor ambigue privind calcularea provizioanelor la plata indemnizaţiilor de concediu şi metodologia contabilizării rezervelor la creanţele dubioase.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în anii 2009–2010, anexat la prezenta hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului de administraţie şi directorului general al Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, pentru examinare şi implementarea recomandărilor auditului;

2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, şi se cere:

2.2.1. să examineze rezultatele auditului în cadrul unei şedinţe a Colegiului ministerului, cu aprobarea unui plan de acţiuni privind redresarea situaţiei create la Î.S. “Calea Ferată din Moldova”;

2.2.2. întru implementarea recomandărilor din Raportul de audit, să asigure monitorizarea inventarierii patrimoniului public transmis în gestiune Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, inclusiv a terenurilor aferente, cu înregistrarea dreptului asupra lor în termene rezonabile, dar nu mai mult de 2 ani;

2.2.3. să elaboreze şi să înainteze în modul stabilit Guvernului propuneri privind reglementarea atribuirii Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a calităţii de autoritate contractantă prin prisma prevederilor Legii privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007;

2.3. Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare, conform competenţelor, materialele auditului privind achiziţionarea mărfurilor (materiale şi piese) în valori semnificative (55,2 mil.lei) prin intermediari, cu nerespectarea prevederilor legale, în unele cazuri neasigurîndu-se certificarea calităţii mărfurilor şi provenienţei lor, ultimii neînregistrînd importul majorităţii materialelor livrate Î.S. “Calea Ferată din Moldova” (42,6 mil.lei), avînd relaţii cu firme ce au practicat activitate dubioasă;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru verificarea onorării obligaţiunilor fiscale de către antreprenorii (S.R.L. “Ratfer-Com”, S.R.L. “Avangarda-Const”, S.R.L. “Antarius-Com”, S.R.L. “Elenicna”, S.R.L. “Uncovlad”, S.R.L. “Doina-Emox”) de la care Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a procurat mărfuri în lipsa certificării calităţii şi provenienţei lor, înregistrînd tranzacţii de la firme ce au practicat activitate dubioasă;

2.5. Guvernului, pentru documentare şi examinarea neîntîrziată a situaţiei la Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, generată de criza managerială, cauzată de administrarea defectuoasă a patrimoniului şi gestiunea economico-financiară neperformantă, precum şi de neasigurarea monitorizării eficiente a acestei situaţii de către fondator, şi se recomandă:

2.5.1. să instituie un regim special de supraveghere externă a gestiunii economico-financiare a Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, în scopul redresării situaţiei create;

2.5.2. să examineze relevanţa atribuirii Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a calităţii de autoritate contractantă prin prisma prevederilor Legii privind achiziţiile publice, ţinînd cont de faptul că gestiunea întreprinderii constituie obiectul controlului din partea autorităţilor publice, precum şi în virtutea existenţei unei poziţii de monopol în activitatea ei;

2.5.3. să ia atitudine faţă de fenomenul fluctuaţiei continue a top-managementului Î.S. “Calea Ferată din Moldova” şi de necesitatea conformării prevederilor legale referitor la desemnarea acestora;

2.5.4. să asigure responsabilizarea fondatorului în vederea optimizării măsurilor privind inventarierea patrimoniului aflat în gestiunea Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, inclusiv a terenurilor aferente, cu corelarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” la situaţia reală;

2.5.5. să desemneze Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în calitate de coordonator la elaborarea reglementărilor privind înregistrarea construcţiilor speciale legate solid de pămînt gestionate de Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, care deţin o pondere de 29,4% din valoarea mijloacelor fixe, cu prezentarea ulterioară în modul stabilit a proiectului actului normativ.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1., subpct.2.2. şi subpct.2.4. din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 8 august 2011

RAPORT

privind auditul gestionării patrimoniului public de către

Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”

în anii 2009-2010

I. INTRODUCERE

Auditul gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova” (în continuare – Î.S. “CFM”, sau întreprinderea, după caz) în anii 2009-2010 a fost efectuat în conformitate cu art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în temeiul Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile precum că rapoartele financiare ale entităţii pe perioada auditată, prezentate fondatorului – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID), privind situaţia patrimonială şi cea financiară, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine fidelă şi reală şi sînt întocmite în conformitate cu cerinţele regulamentare.

Responsabilitatea conducerii Î.S. “CFM” constă în asigurarea funcţionării eficiente a întreprinderii (inclusiv a subdiviziunilor sale); organizarea regulamentară a evidenţei contabile, prin elaborarea şi asigurarea unui sistem de management financiar şi control intern adecvat, întru prevenirea şi depistarea fraudei şi erorii; întocmirea şi prezentarea în modul stabilit a rapoartelor financiare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente, credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind veridicitatea rapoartelor financiare, precum şi referitor la regularitatea gestionării patrimoniului public şi efectuării tranzacţiilor financiare. Auditorii nu sînt responsabili de prevenirea cazurilor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Situaţiile patrimoniale şi economice au fost selectate în baza riscurilor evaluate şi determinate de audit, ţinîndu-se cont de nivelul materialităţii, analiza rapoartelor financiare şi dărilor de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului care se află în gestiunea economică a Î.S. “CFM”, precum şi de semnificaţia tranzacţiilor efectuate de întreprindere.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Î.S. “Calea Ferată din Moldova” este întreprinderea principală de transport feroviar în republică, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul republicii, prin intermediul a 47 de filiale, acestea activînd pe principii de autogestiune, în baza Regulamentelor aprobate de întreprindere, deţin conturi curente în bănci, participă la formarea serviciilor prin îndeplinirea unor procese tehnologice, şi a căror activitate în parte nu formează servicii definitive, ele fiind determinate de întreprindere integral pe ramura respectivă.

Conducerea întreprinderii pe principii de colegialitate este asigurată de Consiliul de administraţie, care reprezintă interesele statului şi este desemnat de către fondator, iar conducerea administrativă – de către directorul general.

Întreprinderea, conform Statutului, are stabilite sarcini şi funcţii, care au ca scop: satisfacerea integrală şi la timp a necesităţilor economiei şi populaţiei în transporturi de mărfuri şi călători, inclusiv în trafic internaţional, în interacţiune cu alte tipuri de transport; promovarea unei politici tehnice şi investiţionale care să asigure dezvoltarea complexă a transportului feroviar, funcţionarea stabilă şi în siguranţă a tuturor mijloacelor tehnice etc.

Politica de contabilitate urmează a fi realizată prin aplicarea sistemului contabil reglementat prin Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁴. Subdiviziunile structurale ţin evidenţa contabilă primară separat, întocmesc şi prezintă Serviciului financiar-economic al Direcţiei Î.S. “CFM” rapoarte financiare şi fiscale pentru introducerea acestora în bilanţul consolidat al întreprinderii. Reieşind din specificul evidenţei contabile, Serviciul financiar-economic al Direcţiei Î.S. “CFM”, subordonat nemijlocit directorului general, consolidează activitatea financiară a filialelor, întocmind raportul financiar consolidat semestrial şi anual.

____________________

⁴ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE

LA REGULARITATEA GESTIONĂRII PATRIMONIULUI PUBLIC

3.1. Referitor la transmiterea în gestiunea operativă a Î.S. “CFM” a proprietăţii de stat, se menţionează următoarele.

Conform Statutului Î.S. “CFM”, aprobat la 09.08.2001, fondatorul a transmis în capitalul social al întreprinderii bunuri în valoare de 1548,7 mil.lei, care, potrivit datelor bilanţului la 31.12.2010, s-au majorat pînă la 2096,3 mil.lei, iniţial nefiind stabilită componenţa proprietăţii de stat transmise în gestiune operativă administratorului.

La Statut nu este anexat regulamentar⁵ actul de inventariere a bunurilor întreprinderii, aprobat de fondator, cu indicarea componenţei, cantităţii şi valorii fiecărui bun la data aprobării Statutului.

____________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994).

Auditul relevă că desemnarea, pe perioada auditată, a administratorilor de către fondator a fost caracterizată de o fluctuaţie înaltă a managerilor, ceea ce exceptează responsabilizarea managerială şi a influenţat capacitatea şi durabilitatea unui management eficient al întreprinderii. Astfel, pe parcursul anilor 2009 – I semestru anul 2011, administrarea patrimoniului de stat transmis în gestiune Î.S. “CFM” a fost exercitată de 5 administratori, abilitaţi cu funcţia de conducere a activităţii economico-financiare, în baza contractelor încheiate cu fondatorul: dl M.Gagauz – în perioada februarie 2007-decembrie 2009; dl V.Bogoev – decembrie 2009-ianuarie 2010; dl Gh.Efrim – ianuarie 2010-mai 2010; dl I.Ţurcan – mai 2010-martie 2011; şi dl S.Tomşa – începînd cu luna martie 2011 pînă în prezent.

Desemnarea administratorilor întreprinderii s-a efectuat fără propunerile Consiliului de administraţie, prin ce n-au fost respectate prevederile legale⁶.

____________________

⁶ Art.6 alin.(2) lit.e) şi art.7 alin.(8) lit.h) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

3.2. Cu referire la înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile ale statului, se menţionează că, potrivit normelor legale⁷, Î.S. “CFM” este subiect al înregistrării acestor drepturi la organele cadastrale, inclusiv asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt – în Registrul bunurilor imobile.

____________________

⁷ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1543-XIII).

- Terenurile transportului feroviar, potrivit art.9 din Codul transportului feroviar⁸, sînt cele date în folosinţă permanentă (pe termen nelimitat) întreprinderilor şi instituţiilor de transport feroviar, pentru executarea unor sarcini speciale. La terenurile transportului feroviar se raportă terenurile pe care sînt amplasate liniile şi staţiile de cale ferată (inclusiv zona de expropriere), precum şi cele ocupate de plantaţiile de protecţie şi consolidate, construcţiile, clădirile, instalaţiile şi alte obiecte necesare pentru asigurarea funcţionării transportului feroviar. Astfel, conform Hotărîrii Guvernului nr.293 din 19.04.2010⁹, suprafaţa terenurilor destinate transportului feroviar – proprietate publică a statului, în total pe republică, pe anul 2009, constituie 11367,6 ha.

____________________

⁸ Codul transportului feroviar nr.309-XV din 17.07.2003 (în continuare – Codul transportului feroviar).

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.293 din 19.04.2010 “Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2010” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.293 din 19.04.2010).

La situaţia din 05.01.2011, la organele cadastrale au fost înregistrate o parte de terenuri ce aparţin întreprinderii, cu suprafaţa de 1057,6 ha (9,3%).

În Bilanţul contabil consolidat al Î.S. “CFM”, la 31.12.2009, la contul 122 “Terenuri” este reflectată doar valoarea terenului de pămînt (49,0 mii lei) de 4,1 ha, înregistrat la Serviciul de aprovizionare tehnico-materială (în continuare – Serviciul ATM), iar terenurile cu suprafaţa de 1053,5 ha (1057,6 ha – 4,1 ha) n-au fost reflectate în bilanţul contabil. Spre exemplu, în bilanţul contabil al Depoului de locomotive Chişinău nu este reflectată valoarea terenurilor cu suprafaţa de 30,72 ha; la Direcţia de deservire a călătorilor – de 19,83 ha; la Serviciul ATM – de 15,05 ha. De asemenea, nu sînt înregistrate nici terenurile pe care este amplasată noua linie construită de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti etc. Auditul menţionează că politica de contabilitate a întreprinderii nu reflectă documentarea faptelor economice ce ţin de evidenţa contabilă a terenurilor feroviare, cu înregistrarea în bilanţul contabil a valorii terenurilor gestionate de către întreprindere. Totodată, filialele întreprinderii n-au definitivat înregistrarea terenurilor.

Notă: Ţinîndu-se cont de documentele prezentate suplimentar după finalizarea auditului, la situaţia din 04.04.2011, terenurile aferente obiectivelor întreprinderii, înregistrate la organele cadastrale, ocupă suprafaţa de 2230,7 ha, iar întreprinderea, la 12 aprilie 2011, a încheiat cu Î.S. “Cadastru” un contract pentru înregistrarea definitivă a dreptului asupra bunurilor aflate în folosinţă.

Neînregistrarea dreptului asupra bunurilor şi în evidenţa contabilă a valorii acestora determină riscul neasigurării integrităţii patrimoniului public, precum şi al nemajorării activelor întreprinderii cu valoarea bunurilor aflate în gestiune, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor feroviare.

Această situaţie, în perioada auditată, a cauzat întreprinderii litigii, ca rezultat al înstrăinării unor terenuri, precum şi înregistrarea unor creanţe formate în urma neachitării plăţii pentru arendă. Astfel, conform documentelor prezentate au fost înstrăinate două terenuri (0,38 ha) aferente obiectivelor Serviciului ATM.

De asemenea, nedelimitarea şi neînregistrarea deplină a drepturilor asupra terenurilor şi lipsa paşaportului filialei au determinat, pentru Staţia Ungheni, înstrăinarea de autorităţile administraţiei publice locale ale or.Ungheni către un agent economic a terenului cu suprafaţa de 70 m² din perimetrul Gării internaţionale Ungheni.

Situaţia privind neînregistrarea regulamentară a terenurilor a fost motivată de către responsabilii de la întreprindere prin lipsa unui plan complex de măsuri de înregistrare a terenurilor, complexitatea delimitării terenurilor şi a coordonării cu organele locale, insuficienţa mijloacelor financiare pentru lucrările de înregistrare, lipsa documentelor confirmative referitor la drepturile patrimoniale din anii precedenţi etc.

Filialele nu dispun de paşapoartele întreprinderii, care, potrivit pct.2.1. din Regulamentele subdiviziunilor structurale, urmau a fi elaborate de Direcţia Î.S. “CFM” şi urmau să includă date despre planul şi mărimea terenului ocupat de aceasta, ceea ce a lipsit auditul de posibilitatea de verificare şi expunere asupra integrităţii bunurilor aflate în gestiune.

3.3. La capitolul înregistrarea clădirilor şi construcţiilor, auditul menţionează că fostul Minister al Transporturilor şi Comunicaţiilor, conform actelor normative¹⁰, a fost obligat să prezinte Guvernului, după coordonarea cu autorităţile administraţiei publice locale, listele imobilelor din ramura gestionată, care aparţin statului cu drept de proprietate. În baza listelor prezentate de minister, prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005”¹¹, au fost aprobate 1565 de clădiri ca bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea ministerului şi gestionate de Î.S. “CFM”. Prin Hotărîrea Guvernului nr.62 din 29.01.2009¹², listele au fost suplimentate cu 202 clădiri, toate acestea constituind 1767 de bunuri.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi a statului”.

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (Anexa nr.6)) .

¹² Hotărîrea Guvernului nr.62 din 29.01.2009 “Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23 martie 2005” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.62 din 29.01.2009).

Auditul a constatat că listele nu au fost completate pe deplin, nefiind incluse unele clădiri de producţie, clădirile fondului locativ şi construcţiile infrastructurii, legate solid de pămînt. Totodată, se remarcă că, în baza raportului prezentat la 31.12.2009, conform cerinţelor stabilite¹³, Agenţiei Proprietăţii Publice, întreprinderea dispunea de 1919 clădiri administrative, de producţie şi case de locuit, precum şi de 815 construcţii, din care la organele cadastrale au fost înregistrate 881 de clădiri şi 3 construcţii.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008).

La 31.12.2010, întreprinderea dispunea de 2033 de clădiri, din care au fost înregistrate 1001 clădiri. Potrivit informaţiei prezentate după finalizarea auditului, cazuri de neînregistrare a bunurilor imobile, la 01.01.2011, au fost constatate la subdiviziunile întreprinderii: Gara feroviară Chişinău – 13 clădiri; Depoul de locomotive Basarabeasca – 43 de obiective; Secţia de întreţinere a edificiilor civile Chişinău – 368 de obiective, inclusiv clădirea administrativă a Direcţiei Î.S. “CFM”; Staţia de cale ferată Chişinău – 4 obiective; Direcţia de deservire a călătorilor – 1 obiectiv; Depoul de locomotive Chişinău – 18 obiective; Serviciul ATM – 27 de clădiri, inclusiv clădirile Uzinei de traverse din or.Bălţi (str.Neculce 6).

Auditul a constatat că, din 69 de clădiri ale Serviciului ATM, 7 clădiri nu au fost raportate şi incluse în listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Se menţionează că în lista bunurilor imobile ale Staţiei Ungheni este înregistrată clădirea administrativă de pe str.Iaşului 46 lit.“A”, or.Ungheni, cu suprafaţa de 304,8 m², care a fost transmisă Serviciului Vamal prin Hotărîrea Guvernului nr.342 din 02.04.2004¹⁴.

____________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.342 din 02.04.2004 “Cu privire la transmiterea proprietăţii de stat”.

Pînă la 31.12.2010, MTID şi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru nu au determinat regulamentar modul de înregistrare a construcţiilor speciale legate solid de pămînt, care constituie 29,4% din suma mijloacelor fixe (elementele infrastructurii: fîntîni arteziene, linii de cale ferată, platforme pentru încărcări în vrac, rampe de încărcare, linii de transport al energiei electrice, cabluri, transformatoare electrice etc.), ceea ce nu a permis auditului să verifice şi să se expună asupra plenitudinii existenţei lor şi creează riscul de neasigurare a integrităţii patrimoniului statului.

Gestionarea patrimoniului statului de către Staţia Ungheni s-a efectuat cu unele abateri de la cerinţele stabilite. Astfel, la organul cadastral teritorial n-a fost înregistrat dreptul asupra bunurilor aflate în gestiunea economică a Staţiei Ungheni cu valoarea de 733,8 mii lei (inclusiv asupra clădirii Gării interurbane de pasageri, cu suprafaţa de 606 m², în valoare de 723,4 mii lei, şi, respectiv, asupra Staţiei de încărcare Ungheni, cu suprafaţa de 184 m², în valoare de 10,4 mii lei).

Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 334,4 m², pe care este amplasată construcţia comercială a unui agent economic, aparţine Staţiei Ungheni, pentru folosinţa căruia n-a fost încheiat contract şi nu s-au calculat regulamentar plăţile pentru arendă. Totodată, în anul 2009, acestui agent economic i-au fost transmise în locaţiune spaţii cu suprafaţa de 170 m², ca nefiind utilizate în procesul tehnologic de către Staţia Ungheni, în lipsa aprobării în modul stabilit de către autoritatea centrală de specialitate.

Staţia Bălţi-Slobozia, în lipsa contractării şi perceperii plăţilor, a admis utilizarea de către unii agenţi economici a încăperilor ei, iar, de către persoane fizice – a bunurilor.

3.4. Referitor la situaţia mijloacelor fixe, auditul relevă că, potrivit art.13 alin.(2) din Codul transportului feroviar, construcţia şi reconstrucţia liniilor de cale ferată publice (magistrale) şi a obiectelor cu destinaţie de mobilizare, precum şi achiziţionarea materialului rulant feroviar se consideră necesităţi de stat şi se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi mijloacelor proprii ale căii ferate.

În anii 2009-2010, investiţiile capitale în construcţia, reconstrucţia mijloacelor fixe ale căii ferate au constituit 70,5 mil.lei (55,7 mil.lei – în anul 2009, şi 14,8 mil.lei – în anul 2010, sau 1,1% din suma mijloacelor fixe – în anul 2009, şi 0,3% – în anul 2010). Aceste cheltuieli au fost suportate din mijloacele proprii ale întreprinderii, care, ţinîndu-se cont de uzura bunurilor, au fost insuficiente pentru menţinerea stării şi dezvoltarea obiectelor şi liniilor de cale ferată publice. În perioada auditată, investiţii din contul mijloacelor bugetului de stat nu au fost alocate. Situaţia dată condiţionează sporirea gradului de uzură a mijloacelor fixe. Astfel, conform Rapoartelor financiare pe anii 2009 şi 2010, valoarea de intrare a mijloacelor fixe, înregistrată la situaţia din 31.12.2008, constituia 5165,6 mil.lei, cu uzura de 3557,9 mil.lei (68,9%), la 31.12.2009 – 5209,4 mil.lei, cu uzura de 3660,5 mil.lei (70,3%), şi la 31.12.2010 – 5303,5 mil.lei, cu uzura de 3785,5 mil.lei (71,4%). Structura mijloacelor fixe ale Î.S. “CFM”, la 31.12.2009, se prezintă în Figura nr.1.

Sursă: Raportul financiar al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” pe anul 2009.

Reieşind din structura prezentată, auditul, folosind datele rapoartelor întreprinderii, expune în continuare analiza, pe tipuri, a mijloacelor fixe.

În structura mijloacelor fixe, ponderea majoră aparţine mijloacelor de transport – 2269,5 mil.lei (44%), inclusiv valoarea: trenurilor Diesel – 55,1 mil.lei, cu uzura de 54,5 mil.lei (98,8%); trenurilor de pasageri – 607,4 mil.lei, cu uzura de 395,0 mil.lei (65,0%); locomotivelor – 367,8 mil.lei, cu uzura de 350,0 mil.lei (95,2%); vagoanelor de marfă – 1062,2 mil.lei, cu uzura de 910,9 mil.lei (85,7%); tanc-containerelor – 29,5 mil.lei, cu uzura de 29,5 mil.lei (100%); altor mijloace tehnice de transport şi autovehicule – 147,4 mil.lei, cu uzura de 115,5 mil.lei (78,3%).

Din totalul vagoanelor de marfă, 86% sînt reflectate în bilanţul contabil al Direcţiei Î.S. “CFM”, şi 13% – în bilanţul contabil al Depoului de vagoane frigorifice Basarabeasca. Verificarea integrităţii mijloacelor fixe a relevat lipsa fişelor de inventar pentru justificarea evidenţei analitice a vagoanelor de marfă.

Notă: Conform informaţiei prezentate la 20.04.2011, întreprinderea a întocmit fişele de evidenţă a mijloacelor fixe (vagoanelor).

Ponderea costului construcţiilor speciale (în mare parte, linii de cale ferată) în totalul mijloacelor fixe constituie 29,4%, cu valoarea de intrare de 1534,6 mil.lei, din care valoarea de intrare a liniilor de cale ferată – 1245,5 mil.lei, cu uzura de 64,9%.

Potrivit Raportului statistic “Transportul feroviar de folosinţă generală şi lungimea liniilor de cale ferată” (nr.2-cf), la 31.12.2009, lungimea desfăşurată a căii ferate constituie 2034,0 km, inclusiv: a căii ferate principale – 1238,9 km, a căilor secundare (inclusiv din staţii şi cu destinaţie principală) – 795,1 km (inclusiv a căii ferate de folosinţă proprie, deservite de Î.S. “CFM” – 97,5 km).

Recensămîntul anual al vagoanelor de marfă aflate pe teritoriul statelor membre ale CSI din 19.05.2010 a stabilit existenţa a 7816 vagoane de marfă, proprietate a Î.S. “CFM”, iar conform informaţiei Centrului informativ de calcul al Consiliului transportului feroviar al statelor membre ale CSI, entitatea dispune de 7844 de vagoane de marfă, sau cu 28 de vagoane mai mult, care se consideră pierdute din anii precedenţi, inclusiv pe teritoriul: Armeniei – 11 vagoane, Poloniei – 1 vagon, Turkmeniei – 14 vagoane, Ucrainei – 2 vagoane. Cu toate că administraţia Î.S. “CFM” a întreprins măsuri la acest capitol, pînă în prezent nu este soluţionată problema privind recuperarea vagoanelor respective.

Filialele Î.S. “CFM” din cadrul a trei unităţi administrativ-teritoriale din stînga Nistrului n-au prezentat rapoartele financiare pe perioada auditată Serviciului financiar-economic al Direcţiei Î.S. “CFM” (în continuare – Serviciul financiar). Astfel, în Bilanţul consolidat al întreprinderii se înregistrează valoarea reziduală a acestor mijloace de 91,1 mil.lei, neconfirmată anual, fapt ce afectează autenticitatea datelor Raportului financiar consolidat al Î.S. “CFM”. Această situaţie nu poate fi soluţionată de întreprindere, deoarece nu ţine de competenţa acesteia.

La Depoul de locomotive Bălţi auditul a constatat lipsa a 2 locomotive în valoare de 2,2 mil.lei, care, conform informaţiei prezentate, se află pe teritoriul din stînga Nistrului, iar măsurile întreprinse de recuperare nu s-au soldat cu rezultate relevante. Pentru mijloacele fixe amplasate în Ucraina (Zatoca), cu valoarea iniţială de 81,4 mii lei şi uzura de 100%, nu există confirmarea documentară privind starea şi condiţiile tehnice ale acestora.

Auditul concluzionează că neprezentarea rapoartelor financiare pentru consolidare de către filialele Î.S. “CFM” din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din stînga Nistrului afectează autenticitatea datelor privind valoarea de intrare, uzura şi valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe din Raportul financiar al Î.S. “CFM”, situaţie ce nu poate fi soluţionată de aceasta.

Ţinîndu-se cont de constatările auditului la capitolul regularitatea gestionării patrimoniului public de către Î.S. “CFM”, se concluzionează următoarele.

Nestabilirea componenţei şi valorii proprietăţii de stat la transmiterea de către fondator în gestiune operativă administratorului este un impediment la verificarea veridicităţii şi existenţei bunurilor întreprinderii şi determină riscul de neasigurare a integrităţii patrimoniului public.

Un factor de risc în procesul de administrare a proprietăţii de stat este şi situaţia de schimbare frecventă a administratorilor întreprinderii în perioada auditată (în perioada anilor 2009 – I semestru anul 2011 – 5 administratori).

Valoarea activelor întreprinderii, reflectate în bilanţul contabil al acesteia, nu prezintă o imagine reală şi fidelă din cauza neînregistrării faptelor economice referitor la deţinerea de către entitate, cu titlu de folosinţă permanentă, a terenurilor feroviare, aceasta nedispunînd nici de un plan de acţiuni privind executarea lucrărilor de înregistrare a terenurilor transportului feroviar, care ar stabili mijloacele financiare necesare în aceste scopuri.

Datele din listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 (1565 de clădiri) şi completate prin Hotărîrea Guvernului nr.62 din 29.01.2009 (1767 de clădiri), nu prezintă situaţia reală a clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt, gestionate de către Î.S. “CFM” (1919 clădiri).

Recomandări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

1. Să ţină cont de prevederile legale la desemnarea administratorului întreprinderii.

2. Să monitorizeze asigurarea efectuării regulamentare de către Î.S. “CFM” a inventarierii patrimoniului public aflat în gestiunea întreprinderii (inclusiv a filialelor), cu consolidarea rezultatelor acesteia şi cu determinarea exhaustivă a componenţei patrimoniului aflat în administrare, pentru ca şi alţi utilizatori să dispună de o situaţie reală privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat la transmiterea ei de către fondator în gestiune operativă administratorului, cu precizarea concomitentă a datelor conform Hotărîrii Guvernului nr.351 din 23.03.2005

Recomandări directorului general al Î.S. “CFM” şi fondatorului:

3. Să includă în politica de contabilitate a întreprinderii reglementări privind documentarea faptelor economice ce ţin de evidenţa contabilă a terenurilor feroviare, cu înregistrarea în bilanţul contabil a valorii terenurilor gestionate de către întreprindere.

4. Să asigure implementarea unui plan de măsuri rezultative privind înregistrarea la organele cadastrale a terenurilor, clădirilor şi construcţiilor, cu planificarea mijloacelor financiare în aceste scopuri.

5. Să identifice pîrghii de restabilire a terenurilor şi imobilelor înstrăinate, proprietate publică a statului.

6. În comun cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, să soluţioneze problema reglementării procesului de înregistrare a construcţiilor legate solid de pămînt.

7. Să identifice surse pentru formarea unor fonduri direcţionate la reabilitarea mijloacelor fixe uzate şi dezvoltarea tehnico-materială.

Cu privire la situaţia economico-financiară a întreprinderii

3.5. Conform rapoartelor întreprinderii, majoritatea indicatorilor de bază ce caracterizează activitatea economico-financiară a acesteia în anii 2009 şi 2010 au fost în descreştere. Indicatorii de bază ai activităţii economico-financiare în această perioadă, comparativ cu anul 2008, se prezintă în Tabelul nr.1.

Datele reflectate în tabel, ce caracterizează indicatorii Î.S. “CFM”, denotă o agravare a situaţiei financiare în anii 2009-2010, în comparaţie cu anul 2008, la următorii indicatori: volumul de mărfuri expediate, traficul tarifar de mărfuri, traficul de călători, productivitatea medie a unui vagon de marfă etc.

Veniturile din transportul de mărfuri şi călători s-au redus în anul 2010 cu 620,2 mil.lei (56,5%), faţă de veniturile obţinute în anul 2008. Astfel, dacă în anul 2008 rezultatele activităţii economico-financiare a Î.S. “CFM” s-au soldat cu profit în sumă de 6,2 mil.lei, anul 2009 a fost încheiat cu pierderi în sumă de 3,7 mil.lei, iar în anul 2010 n-au fost înregistrate nici pierderi, nici profit.

Auditul a remarcat unii factori, precum şi unele circumstanţe care au influenţat diminuarea rezultatelor activităţii economico-financiare a Î.S. “CFM” în anii 2009-2010. În acest aspect, în condiţiile crizei economice, s-a înregistrat o scădere a volumului de mărfuri transportate, precum şi micşorarea traficului de pasageri (cu 17,9%). De asemenea, lipsa tracţiunii electrice, costul înalt al unităţilor convenţionale au influenţat scăderea concurenţei Î.S. “CFM” faţă de căile ferate ale ţărilor vecine (etc.), fapt confirmat prin intervievările specialiştilor.

3.6. În contextul sistemului de administrare a veniturilor din vînzări şi a altor venituri operaţionale, se relevă că, potrivit art.8 alin.(7) din Codul transportului feroviar, mijloacele obţinute din operaţiuni cu patrimoniul transportului feroviar se trec la veniturile întreprinderilor de transport feroviar.

Conform Raportului financiar consolidat (Formularul nr.2), în anul 2010 veniturile din vînzări ale Î.S. “CFM” au constituit suma de 1074,4 mil.lei, înregistrînd o creştere nesemnificativă faţă de anul precedent (103,9%), concomitent fiind în descreştere, faţă de anul 2008, cu 35,6%. Veniturile din vînzări ale întreprinderii sînt reflectate în Raportul financiar al Direcţiei Î.S. “CFM” – în sumă de 958,1 mil.lei (89,2%), şi în bilanţurile filialelor întreprinderii – în sumă de 116,3 mil.lei (10,8%).

Structura veniturilor obţinute în anii 2008-2010 se reflectă în Tabelul nr.2.

Datele din tabel denotă că ponderea preponderentă în totalul veniturilor întreprinderii o deţin cele ale Direcţiei Î.S. “CFM” (89,2%), inclusiv veniturile de la transportul de mărfuri (59,4%), veniturile de la transportul de pasageri (24,5%), totodată acestea înregistrînd o descreştere. De asemenea, în anul 2010 s-a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor obţinute în urma aflării vagoanelor de mărfuri pe teritoriul altor ţări, faţă de anul 2008, cu 74,6%, şi faţă de anul precedent – cu 30,7%.

3.6.1. Controlul asupra plenitudinii încasării veniturilor de la transportul de mărfuri şi transportul de călători este exercitat, conform Regulamentului, de către Serviciul financiar.

În cadrul auditului a fost analizat procesul de acumulare a plăţilor întreprinderii, care este unul multifuncţional şi implică multe servicii şi subdiviziuni. Astfel, veniturile din vînzări şi veniturile operaţionale acumulate (conturile contabile 611 şi 612), reflectate în Raportul de profit şi pierderi (Formularul nr.2), sînt constituite după cum urmează:

I. Veniturile ce se acumulează pe teritoriul republicii de la realizarea biletelor în traficul de călători local, suburban şi în traficul de călători şi de bagaje internaţional; de la transportul de mărfuri de către expeditorii de mărfuri. Funcţia de control şi generalizare a acestor venituri îi revine Secţiei control al veniturilor (subdiviziune a Serviciului financiar), Centrului tehnologic pentru prelucrarea documentelor de transport şi Centrului tehnologic de calcul, care lunar au transmis în contabilitatea Serviciului financiar informaţia privind încasarea veniturilor.

II. Veniturile locale ale filialelor din activitatea auxiliară, ce se constituie din veniturile de la darea în arendă a locomotivelor de către filialele Î.S. “CFM”, de la locaţiunea încăperilor şi altor active, de la realizarea lenjeriei de pat în vagoanele de pasageri, de la realizarea produselor de cofetărie, a produselor în magazine, ospătării şi vagoanele-restaurante, de la acordarea serviciilor de căutare a vagoanelor, din veniturile parvenite de la prestarea serviciilor între filialele Î.S. “CFM”.

În anul 2009, în veniturile din vînzări ale filialelor de 101,5 mil.lei, veniturile parvenite de la prestarea serviciilor între filialele Î.S. “CFM” constituie 51,0 mil.lei, iar în anul 2010 – 51,5 mil.lei. Auditul constată că veniturile de la prestarea serviciilor între filialele Î.S. “CFM”, precum şi cheltuielile în aceeaşi sumă nu pot fi acceptate ca “venituri” şi “cheltuieli”, deoarece ele nu se racordează la definiţiile reglementate prin Standardul Naţional de Contabilitate 18 şi Standardul Naţional de Contabilitate 27, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997¹⁵.

____________________

¹⁵ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”.

În acest context, auditul atenţionează conducerea întreprinderii asupra faptului că veniturile şi cheltuielile au fost majorate datorită rulajului intern între subdiviziunile Î.S. “CFM” (pe anul 2009 – cu 51,0 mil.lei şi pe anul 2010 – cu 51,5 mil.lei).

III. Veniturile de la decontările cu administraţiile statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (în continuare – CSI) se calculează în baza Regulilor cu privire la decontările complexe între administraţiile statelor membre ale CSI, aprobate la Şedinţa a XII-ea a Consiliului pentru transportul feroviar din 10 decembrie 1994.

IV. Veniturile de la decontările cu alte state, a căror calculare este reglementată de Regulile cu privire la decontări în traficul internaţional feroviar de călători şi de mărfuri.

Controlul intern în procesul achitărilor complexe între statele membre ale CSI şi calcularea veniturilor de la decontările cu alte ţări sînt asigurate de Secţia decontări internaţionale a Serviciului financiar.

Pe perioada anilor 2009-2010 (5 luni), Î.S. “CFM” n-a efectuat revizii ale subdiviziunilor sale la capitolul acumulări de venituri şi efectuarea cheltuielilor, ceea ce a generat riscuri privind: acumularea veniturilor; corectitudinea aplicării tarifelor; efectuarea cheltuielilor; gestionarea conformă a proprietăţii întreprinderii. Totodată, auditul remarcă că, potrivit Regulamentului propriu, Serviciul financiar are ca sarcină organizarea şi asigurarea metodologică a activităţii Sectorului control şi revizie al întreprinderii. Prin Ordinul directorului general al Î.S. “CFM” din 20.09.2001, au fost introduse modificări în statele de personal, prin care s-au redus statele Sectorului menţionat, fiind excluse unităţile Secţiei control al activităţii financiare a filialelor şi majorate statele de personal ale Serviciului financiar cu 3 unităţi, denumite – audit intern. De fapt, urmare acestor modificări, în perioada anilor 2009-2010 (5 luni), nu au fost efectuate activităţi aferente funcţiilor de audit intern. Ulterior, în luna aprilie 2010, în statele de personal ale aparatului de conducere al Î.S. “CFM” au fost introduse statele Sectorului de revizie şi control (5 unităţi), a căror activitate pe parcursul anului 2010, confirmă existenţa multiplelor încălcări şi fraude comise de persoane cu funcţii de răspundere ale filialelor la gestionarea patrimoniului întreprinderii.

3.7. Pentru acumularea veniturilor, efectuarea cheltuielilor, pentru decontările cu căile ferate ale altor ţări, finanţarea subdiviziunilor structurale şi decontările cu expeditorii de mărfuri, Î.S. “CFM”, la 01.01.2010, avea deschise 95 de conturi bancare.

Î.S. “CFM” dispune de 7 conturi în valută naţională şi de 12 conturi în valută străină, din care: 3 conturi pentru decontări în dolari SUA, 4 conturi pentru decontări în franci elveţieni, 2 conturi pentru decontări în euro, 1 cont pentru decontări în rublă rusească, 2 conturi pentru decontări în grivnă ucraineană (conturile Direcţiei Î.S. “CFM”), 55 de conturi de decontare ale filialelor (unele din care funcţionează în regim special, fiind stabilite operaţiuni spre efectuare în/din acest cont), autorizate de Direcţie, şi de 20 de conturi de acumulare a veniturilor Î.S. “CFM”.

Auditul consideră problematică şi riscantă delegarea de către conducerea întreprinderii filialelor sale a autorizaţiilor de efectuare a tranzacţiilor în băncile comerciale, prin “avizo”, cu un grad redus de monitorizare a corectitudinii şi plenitudinii operaţiunilor economico-financiare efectuate. În contextul celor expuse, se exemplifică fapte constatate cu elemente de fraudă ale operaţiunilor constatate de către audit la Serviciul de pază militarizată (sustragerea de mijloace băneşti în sumă de 2,2 mil.lei), Serviciul ATM (achiziţionarea pieselor de schimb prin intermediari, ultimele înregistrînd relaţii cu firme ce desfăşoară activitate dubioasă), care sînt expuse mai detaliat în compartimentele următoare.

Recomandări directorului general al Î.S. “CFM”, în comun cu fondatorul:

8. Să intensifice elementele de control intern la capitolul acumularea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor, ţinînd cont de multitudinea conturilor bancare, cu:

8.1. efectuarea inventarierii conturilor bancare existente la subdiviziunile întreprinderii;

8.2. reglementarea exhaustivă a acumulării plăţilor la contul Î.S. “CFM”;

8.3. neadmiterea existenţei soldurilor semnificative la conturile filialelor.

3.8. Referitor la veniturile de la transportarea mărfurilor, auditul a constatat că, potrivit analizei datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii 5 ani s-a micşorat esenţial (de 2 ori) cota mărfurilor transportate pe calea ferată în structura mărfurilor total transportate de întreprinderile republicii. Dinamica mărfurilor transportate şi parcursul de mărfuri în republică, în anii 2005-2009, se prezintă în Tabelul nr.3.

Datele reflectate în tabel denotă că în aspect structural mărfurile transportate pe calea ferată (17%), în comparaţie cu mărfurile transportate cu transportul auto (82,3%), au înregistrat o diminuare semnificativă faţă de anul 2005 cu 15,4 puncte procentuale.

Analiza Rapoartelor statistice ale Î.S. “CFM” pe anii 2006-2010 denotă scăderea continuă (de 5,7 ori) a traficului de mărfuri de tranzit pe calea ferată din Moldova. De asemenea, auditul a remarcat apariţia riscului în activitatea întreprinderii şi prin scăderea permanentă a tranzitului de mărfuri principale tipice al întreprinderii. Astfel, în anul 2009, faţă de anul 2006, tranzitul cărbunelui s-a diminuat de 12,2 ori, al minereurilor – de 6,5 ori, al cocsului – de 53,9 ori, al îngrăşămintelor minerale – de 1,9 ori, al metalelor feroase – de 3,9 ori, al produselor petroliere – de 3,1 ori, al cimentului – de 7,0 ori, al produselor lemnoase – de 9,2 ori, al sării – de 1,6 ori.

Auditul a constatat că, în anul 2010, în totalul veniturilor Î.S. “CFM”, cota preponderentă o deţin veniturile de la transportul de mărfuri – 568,9 mil.lei (59,4%), al căror volum s-a redus şi constituie 48,7% faţă de anul 2008 şi 94,5% faţă de anul 2009.

Dinamica cheltuielilor, veniturilor, rentabilităţii şi preţului de cost al transportului de mărfuri se prezintă în Tabelul nr.4.

Datele din tabel relevă că indicii economici privind transportul de mărfuri în anul 2010 au fost în descreştere, comparativ cu indicii din anii 2008 şi 2009. În anul 2010 a crescut esenţial preţul de cost al 1 tone-km (cu 71,9% faţă de anul 2008 şi cu 15,4% faţă de anul 2009). Rentabilitatea transportului de mărfuri este în descreştere cu 15,6 puncte procentuale (de la 30,84% în anul 2008 pînă la 28,14% în anul 2009 şi 15,20% în anul 2010).

Concomitent, ţinîndu-se cont de nivelul tarifelor aplicate, a crescut rata venitului pentru 1 tonă-km cu 0,35 lei (de la 0,26 lei pentru 1 tonă-km în anul 2005 pînă la 0,59 lei – în anul 2009 şi 0,61 lei – în anul 2010). Astfel, în perioada analizată, rata venitului pentru 1 tonă-km s-a majorat de 2,4 ori.

În contextul situaţiei tarifare, se remarcă că politica tarifară pentru transportul de mărfuri în trafic internaţional (tranzit, import, export) şi tarifele pentru transportul mărfurilor în trafic local, potrivit art.12 din Codul transportului feroviar, se stabilesc de către organul central de specialitate, în baza politicii de stat a preţurilor şi tarifelor. Tarifele pentru transportul de mărfuri în trafic internaţional se stabilesc în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Tarifele pentru transportul mărfurilor pe calea ferată din republică în trafic local au fost aprobate de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor la 15 aprilie 2002. Conform art.12 din Codul transportului feroviar, în scopul racordării tarifelor pentru transportul de mărfuri pe calea ferată în trafic local la preţul de cost al acestuia, ministerul, prin Ordinul din 29.10.2007, a aprobat coeficientul de indexare de 3,0.

Auditul a analizat dinamica tarifelor aplicate de Î.S. “CFM” la transportul mărfurilor în trafic de tranzit, import şi export, bazate pe politica tarifară aplicată de întreprindere, ce ţine de stabilirea tarifelor speciale şi de reducerile tarifare, constatînd următoarele.

În anul 2009 şi semestrul I al anului 2010, tarifele speciale ale politicii tarifare pentru transportul de mărfuri în trafic internaţional au fost menţinute de Comisia tarifară, formată în cadrul Î.S. “CFM”, la situaţia din 08.09.2008. În perioada anului 2006 pînă la 08.09.2008, aceste tarife au crescut la transportul: cărbunelui – de 2,3 ori, minereurilor – de 2,3 ori, cocsului – de 2,1 ori, îngrăşămintelor minerale – de 2,3 ori, metalelor feroase – de 2,4 ori, produselor petroliere şi petrolului brut – de 2,0 ori, cimentului şi lemnului – de 2,1 ori, cerealelor şi sării – de 2,3 ori. În semestrul II al anului 2010, pentru regenerarea traficului de tranzit, import şi export, Comisia tarifară a redus esenţial tarifele speciale la transportul cărbunelui, minereurilor, cocsului, îngrăşămintelor minerale, produselor petroliere şi altor mărfuri.

În urma procedurilor de audit efectuate, s-a constatat că, în perioada anilor 2009-2010 (6 luni), în situaţia de criză economică, politica tarifară realizată de conducerea Î.S. “CFM” n-a fost ajustată la regulile economiei de piaţă, iar lipsa monitorizării condiţiilor pieţei, de rînd cu alţi factori economici, a dus la pierderea clienţilor şi, ca rezultat, la scăderea traficului de mărfuri de tranzit.

Auditul relevă că Comisia tarifară activează în lipsa unui regulament, neavînd reglementate sarcini, drepturi, funcţii, competenţe şi modul de constituire, reieşind din competenţele profesionale ale membrilor comisiei.

În anul 2009 au avut loc 28 de şedinţe ale Comisiei tarifare, în cadrul cărora majoritatea cererilor expeditorilor de mărfuri privind micşorarea tarifelor speciale şi stabilirea reducerilor la tarife au fost respinse, iar în unele cazuri acestea au fost satisfăcute, deciziile nefiind justificate. În baza hotărîrilor comisiei, trimestrial au fost luate decizii privind menţinerea tarifelor speciale la nivelul anului 2008.

Începînd cu data de 13.07.2010, pentru atragerea încărcăturilor au fost stabilite reduceri în cuantum de 20% la toate tarifele de export-import şi tranzit pe calea ferată, iar de la 03.08.2010 s-au stabilit reduceri în cuantum de 20% la toate tarifele în vigoare pentru trafic local.

N-a fost argumentată acordarea reducerii tarifelor locale în cuantum de 20% firmelor de expediţie la transportarea cerealelor (53,2 mii tone cu 898 de vagoane), precum şi la importul de produse petroliere prin Staţia Ungheni (14326 mii tone).

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Î.S. “CFM” n-au iniţiat procedura de legalizare şi anunţare, conform normelor internaţionale, a staţiei de cale ferată Giurgiuleşti Port, din care motiv, la transportarea cerealelor la export în anii 2009-2010 de la staţiile Î.S. “CFM” la staţia Giurgiuleşti (Zona Economică Liberă) întreprinderea a aplicat tarife pentru transportul în trafic local, care sînt net inferioare tarifelor internaţionale.

În perioada menţionată, în direcţia portului, conform informaţiilor prezentate (Staţiile Giurgiuleşti, Greceni, Ceadîr-Lunga), au fost transportate 53,2 mii tone de cereale cu 898 de vagoane de către diferite firme de expediţie. În cazul atribuirii Portului Giurgiuleşti titlu de statut port internaţional, veniturile întreprinderii ar fi fost mai mari cu 2,2 mil.lei.

În această situaţie, se menţionează că, pînă la 01.03.2011, nu a fost aprobat proiectul Regulamentului de transport al mărfurilor pe calea ferată, conform prevederilor art.166 din Codul transportului feroviar.

3.9. Cu referinţă la veniturile de la serviciile de transport al călătorilor (inclusiv traficul internaţional feroviar de călători şi traficul suburban şi local de călători), auditul remarcă că acestea, în structura veniturilor din vînzări ale întreprinderii, deţineau 23,1% – în anul 2009 şi 24,6% – în anul 2010, constituind 215,0 mil.lei şi, respectiv, 235,5 mil.lei.

În structura veniturilor de la transportul de călători, veniturilor acumulate în traficul internaţional feroviar de călători în anul 2009 le-au revenit 94,9%, iar în anul 2010 – 95,8%.

Prin Ordinul fostului Minister al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor din 16.07.2006, pentru Î.S. “CFM”, începînd cu 01.09.2006, au fost stabiliţi coeficienţii de indexare de 1,5 – la costul biletului de călătorie pe teritoriul republicii, şi de 1,3 – la costul suplimentului de pat în vagoanele de toate tipurile aflate în dotare, care n-au fost reexaminaţi regulamentar. În acelaşi timp, administraţiile feroviare ale statelor membre ale CSI au majorat coeficienţii de indexare la biletele de călătorie, şi anume: Ucraina – de la 1,30 în anul 2006 pînă la 2,18 în anul 2010; Federaţia Rusă – de la 1,94 în anul 2006 pînă la 3,38 în anul 2010; Letonia – de la 2,80 în anul 2006 pînă la 7,90 în anul 2010.

Deşi Î.S. “CFM”, în anii 2008-2009, s-a adresat fondatorului, solicitînd majorarea coeficienţilor de indexare, aceştia nu au fost supuşi reexaminării din anul 2006, ceea ce a influenţat situaţia financiară a întreprinderii. Astfel, auditul a constatat că transportul de călători a fost nerentabil pe parcursul perioadei auditate, întreprinderea în anul 2009 suportînd pierderi de 163,5 mil.lei, iar în anul 2010 – de 157,3 mil.lei. Compensarea pierderilor rezultate din traficul de călători s-a efectuat din contul veniturilor din traficul de mărfuri.

În urma analizei structurii costului biletului, s-a constatat că din lungimea totală a direcţiei Chişinău-Moscova de 1577 km, cota tronsonului republicii constituie 323 km (20,5%). Concomitent, din cauza aplicării diferenţiate a coeficienţilor la tarifele de bază de către administraţiile căilor ferate (Moldova – 1,5; Ucraina – 2,18; Rusia – 3,38), cota veniturilor Î.S. “CFM” în costul biletului în vagonul cu locuri rezervate constituie doar 14,2%.

În structura veniturilor de la transportul de călători, veniturilor acumulate de la traficul suburban de călători le-au revenit 5,1% – în anul 2009, şi 4,2% – în anul 2010.

Auditul menţionează că tarifele respective, aplicate de către întreprindere din anul 2002, pînă în prezent n-au fost racordate la cele aprobate de Ministerul Economiei şi Reformelor, fiind cu 15% mai mici, fapt neautorizat în mod regulamentar.

Procesul de comercializare a biletelor în traficul suburban şi local nu este automatizat prin “Sistemul de programare automatizată a veniturilor de la transportul de călători” (Expres – 3), o parte din acestea fiind comercializate şi verificate prin intermediul a 99 de casieri de vagoane. Situaţia dată, precum şi factorul uman determină riscul neasigurării plenitudinii acumulării, înregistrării, încasării şi raportării veniturilor.

Unele cazuri constatate de neeliberare unor pasageri a biletelor şi bonurilor de plată prin aparatele de casă generează neîncasarea integrală a veniturilor de la vînzarea biletelor în tren. Drept rezultat, 3 staţii din cadrul Staţiei feroviare Bălţi-Slobozia n-au îndeplinit planurile de venituri stabilite pe anul 2009 (Alexăndreni – 94%, Mărculeşti – 91%, Cobîlnea –58%). Această situaţie este caracteristică şi pentru activitatea casierilor de bilete comis-voiajor, urmare căreia în anul 2009 planul de venituri n-a fost îndeplinit cu 257,1 mii lei, iar în anul 2010 (6 luni) – cu 174,8 mii lei, exemplificîndu-se nereguli pe rutele Bălţi-Mateuţi şi Bălţi-Ocniţa.

3.10. Un element semnificativ în structura veniturilor Î.S. “CFM” îl constituie veniturile din darea în locaţiune a vagoanelor. În anul 2010, esenţial (de 18,3 ori), în comparaţie cu anul 2008, s-au redus veniturile de la darea în arendă a vagoanelor şi containerelor (de la 66,0 mil.lei – în anul 2008 pînă la 7,0 mil.lei în anul 2009 şi 3,6 mil.lei – în anul 2010), acest fapt fiind determinat de rezilierea unilaterală de către întreprindere, la finele anului 2008, a contractelor de locaţiune încheiate în anii 2003-2008, precum şi de neîncheierea unor noi contracte. Această situaţie a fost motivată de întreprindere prin modificările efectuate de Federaţia Rusă ale termenelor de import temporar al vagoanelor de mărfuri de la 2 ani la 90 de zile.

În urma neachitării plăţii de locaţiune a vagoanelor, întreprinderea a înregistrat, la 01.01.2009, creanţe formate în anii 2003-2008 de la 5 agenţi economici, în sumă de 4,8 mil.lei, care în perioada auditată au crescut pînă la 7,3 mil.lei (inclusiv 2,5 mil.lei – cheltuieli suportate la întoarcerea vagoanelor), fapt ce a influenţat neîncasarea plăţilor.

Conform documentelor prezentate auditului de către Î.S. “CFM”, cele mai semnificative creanţe (1,5 mil.lei), au fost înregistrate după S.R.L. “Transpac-Service” (c/f 1004600065646), cu care, în anii 2005-2006, cu acordul fondatorului, au fost încheiate 3 contracte privind locaţiunea semivagoanelor şi containerelor pentru transportarea mărfurilor pe căile ferate din statele membre ale CSI. La unul din aceste contracte, la 12.01.2006, a fost încheiat un acord adiţional, de asemenea autorizat de fondator, privind acordarea dreptului locatarului de a transmite în sublocaţiune vagoanele închiriate. Astfel, 94 de vagoane au fost transmise în sublocaţiune unei firme din străinătate pe un termen ce depăşeşte cu un an termenul contractului de locaţiune, prin ce n-au fost respectate prevederile pct.9 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008¹⁶.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate”.

Din motivul neachitării plăţii pentru vagoanele date în locaţiune, Î.S. “CFM” a reziliat contractele unilateral, inclusiv cu S.R.L. “Transpac-Service”, în momentul aflării vagoanelor închiriate pe teritoriul altor state, ceea ce a creat riscul de neasigurare a integrităţii patrimoniului public, astfel nerespectîndu-se pct.1.2 din Convenţia privind regulile de exploatare, evidenţă numerică şi decontările pentru folosirea vagoanelor de mărfuri din parcul de inventar, date în locaţiune (folosinţă temporară) şi care circulă în trafic internaţional, aprobată de către Consiliul Căilor Ferate.

Din momentul încetării efectelor contractului de locaţiune, S.R.L. “Transpac-Service” a pierdut dreptul de exploatare a vagoanelor închiriate, iar acestea nu mai puteau fi primite pe teritoriul altui stat şi urmau a fi restituite. Ca urmare, Î.S. “CFM” a întreprins acţiuni de restituire a acestor vagoane pe teritoriul căii ferate din Moldova, asumîndu-şi suportarea cheltuielilor ce ţin de aceste acţiuni. Astfel, în anul 2009, Î.S. “CFM” a suportat cheltuieli în sumă de 2447,0 mii lei aferente întoarcerii vagoanelor de pe teritoriul altor ţări, precum şi cheltuieli ce ţin de plata pentru serviciile de broker şi vămuirea vagoanelor în sumă de 106,1 mii lei, majorîndu-se cu aceeaşi sumă (2553,1 mii lei) creanţele din darea în locaţiune a vagoanelor la 31.12.2009. Din vagoanele aflate în locaţiune, un vagon n-a fost restituit pînă la 31.12.2010.

Auditul a constatat că în contractele de locaţiune nu a fost stabilită partea ce va efectua plăţile pentru întoarcerea vagoanelor pe calea ferată din Moldova, ceea ce a determinat suportarea acestor cheltuieli de către Î.S. “CFM” şi formarea litigiilor.

În perioada aflării vagoanelor (94) în sublocaţiune, sublocatarul a încălcat regimul la importul de mărfuri pe teritoriul altui stat, ceea ce a generat litigiu, iar aceste vagoane fiind calificate, la 05.08.2009, de către instanţa de judecată a statului respectiv, ca obiecte de comitere a contravenţiei administrative, urmau a fi confiscate.

După restituirea acestor vagoane pe teritoriul republicii (93 de vagoane), o parte din ele (42 de vagoane), în iunie 2009, au fost direcţionate de pe calea ferată din Moldova pe calea ferată din sud-vest, ca ajutor pentru realizarea procesului de transportare pe teritoriul statelor membre ale CSI, vagoanele fiind reţinute de către autorităţile de competenţă ale altui stat. Reieşind din cele expuse, auditul denotă existenţa riscului de pierdere a acestui patrimoniu, valoarea de bilanţ a căruia, la 31.12.2009, constituia 406,4 mii lei, iar valoarea iniţială – 3440,0 mii lei.

De menţionat că pentru creanţele dubioase formate în sumă de 14,0 mil.lei, inclusiv 7,3 mil.lei – de la darea în arendă a vagoanelor, pe motiv că lipseşte probabilitatea achitării lor, întreprinderea a creat rezerve prin Ordinul din 02.11.2010, bazat pe Hotărîrea Consiliului de administraţie din 14.09.2010, atribuindu-le la cheltuieli.

Notă: Conform informaţiei prezentate după finalizarea auditului (21.04.2011), Î.S. “CFM” întreprinde măsuri pe cale judiciară în vederea recuperării veniturilor neîncasate regulamentar.

Recomandări:

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

9. Să înainteze, pentru examinare şi aprobare Guvernului, în modul stabilit, proiectul Regulamentului de transport al mărfurilor pe calea ferată.

10. Să monitorizeze aplicarea politicii tarifare, în vederea redresării situaţiei financiare a întreprinderii prin sporirea traficului de mărfuri şi pasageri pe calea ferată din Moldova.

11. Să asigure iniţierea, în mod regulamentar, a procedurilor de legalizare, conform normelor internaţionale, a Staţiei feroviare Giurgiuleşti Port.

Directorului general al Î.S. “CFM”, în comun cu fondatorul:

12. Să efectueze analiza detaliată a nivelului tarifelor aplicate în traficul de călători, să argumenteze din punct de vedere economic cheltuielile, cu prezentarea în mod regulamentar fondatorului a propunerilor şi argumentărilor, ce ar determina reducerea pierderilor rezultate din aceste servicii.

Directorului general al Î.S. “CFM”:

13. Să întreprindă, conform prevederilor legale, măsuri rezultative de recuperare a creanţelor (7,3 mil.lei), cu neadmiterea lor pe viitor.

14. Să perfecţioneze şi să aprobe modelul-tip al contractului de locaţiune, cu stipularea în mod expres a factorilor de decizie şi cu delegarea responsabilităţilor părţilor privind restituirea vagoanelor pe calea ferată din Moldova din alte state.

15. Să elaboreze un plan de măsuri ce ar avea ca scop îmbunătăţirea elementelor de control intern în procesul de acumulare a veniturilor din transportul de mărfuri, prin:

15.1. asigurarea transparenţei regulilor, normelor, particularităţilor politicii tarifare a întreprinderii cu racordarea lor la regulile economiei de piaţă de cerere şi ofertă.

15.2. asigurarea sporirii managementului gestionării bunurilor transmise Î.S. “CFM”, cu întreprinderea unor măsuri atractive pentru acordarea serviciilor de transportare a mărfurilor şi pasagerilor;

15.3. elaborarea şi aprobarea Regulamentului Comisiei tarifare, cu delimitarea sarcinilor, drepturilor, funcţiilor şi responsabilităţilor membrilor comisiei intensificînd monitorizarea activităţii acestei Comisii.

Privind unele situaţii constatate la capitolul activitatea

economico-financiară a subdiviziunilor Î.S. “CFM”

3.11. Conform Statutului, Î.S. “CFM” supune controlului activitatea de producţie şi cea financiară, respectarea disciplinei financiare şi de calcul a filialelor.

Auditul a constatat că Direcţia Î.S. “CFM” transferă lunar subdiviziunilor sale mijloace financiare la conturile curente pentru finanţarea cheltuielilor suportate, inclusiv pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi pentru plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţa medicală. La rîndul său, filialele transferă lunar mijloacele alocate în aceste scopuri la bugetele respective, cu întocmirea Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Forma 4-BASS) şi a Rapoartelor privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţa medicală (Formularul MED08), pe care le prezintă Serviciului financiar, pentru consolidare şi prezentare Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Auditul a constatat că la consolidarea rapoartelor subdiviziunilor întreprinderii veridicitatea lor nu se supune verificării. Întreprinderea motivează acest fapt prin responsabilitatea conducerii subdiviziunilor, care întocmeşte rapoartele în baza documentelor primare.

În Bilanţul contabil consolidat al Î.S. “CFM”, la situaţia din 31.12.2009, a fost înregistrat un sold al datoriilor în sumă de 5810,7 mii lei (inclusiv: faţă de BASS – 5719,3 mii lei şi faţă de FAOAM – 91,4 mii lei), iar la 01.07 2010 – de 6842,6 mii lei (inclusiv: faţă de BASS – 6622,5 mii lei şi faţă de FAOAM – 220,1 mii lei), date care nu s-au confirmat în procesul de recalculări efectuate de către echipa de audit a Curţii de Conturi.

Pentru verificarea corectitudinii calculării, utilizării şi transferării plăţilor în bugetele sus nominalizate a fost selectată subdiviziunea Serviciul pază militarizată, constatîndu-se următoarele.

În perioada anilor 2008-2010 (9 luni), Direcţia Î.S. “CFM” a transferat la contul Serviciului pază militarizată, pentru finanţarea activităţii subdiviziunii, 45534,0 mii lei, inclusiv în anul 2008 – 19504,0 mii lei, în anul 2009 – 14548,0 mii lei şi în anul 2010 (9 luni) – 11482,0 mii lei. Solicitările acestei subdiviziuni au fost finanţate de întreprindere la nivel de 100%. Urmare verificării sumelor solicitate, s-a identificat majorarea neîntemeiată a acestora pentru finanţarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat cu 382,9 mii lei pe perioada ianuarie-decembrie 2008 şi ianuarie 2009. Această situaţie a fost o consecinţă a neexcluderii din sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat a indemnizaţiilor de asigurări sociale de stat achitate. În unele cazuri n-au fost verificate nici sumele solicitate de către subdiviziune pentru achitarea serviciilor bancare şi remunerarea muncii salariaţilor.

Verificarea de către audit a extraselor bancare la Serviciul pază militarizată a identificat că filiala, în perioada 01.01.2008-01.10.2010, în baza a 39 de ordine de plată, semnate de şeful Serviciului pază militarizată (dl I.Susarenco) şi contabilul-şef (dna S.Mihai), neîntemeiat, în lipsa documentelor justificative, a transferat unor unităţi economice mijloace în sumă de 2154,5 mii lei (inclusiv: Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.55/120 (c/f 1007600060697, mun.Chişinău, sect.Buiucani, str.Drumul Crucii 94) – 1947,1 mii lei şi S.R.L. “LAN-ROZ” (c/f 1008600050903, mun.Chişinău, sect.Buiucani, str.Alba-Iulia 23, blocul 2, apartamentul 30) – 207,4 mii lei). Aceste mijloace financiare, conform informaţiilor solicitate de Curtea de Conturi de la instituţiile financiare, ulterior au fost ridicate în numerar în baza delegaţiilor.

Urmare acestor tranzacţii, contabilul-şef a efectuat înregistrări contabile eronate, transferurile fiind reflectate la cheltuieli ca datorii faţă de personal la retribuirea muncii, la contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, datorii pe termen scurt la facturile comerciale. În realitate, facturi comerciale nu au fost prezentate auditului, iar transferurile s-au efectuat în lipsa contractelor încheiate. Astfel, mijloacele financiare în sumă de 2154,5 mii lei au fost sustrase de pe contul bancar al întreprinderii şi trecute neîntemeiat la creşterea preţului de cost al transportului de mărfuri şi celui de călători ale Î.S. “CFM”.

În rezultatul verificării Serviciului pază militarizată, au fost constatate transferuri ilegale din contul:

- alocării mijloacelor financiare pentru finanţarea activităţii Serviciului pază militarizată cu depăşirea cheltuielilor reale ale acestuia;

- denaturării de către contabilul-şef al Serviciului pază militarizată a datelor prezentate prin micşorarea sumelor contribuţiilor datorate BASS. Astfel, în Forma 4-BASS, la capitolul sumele indemnizaţiilor de asigurări sociale de stat plătite, acestea au fost majorate neîntemeiat cu 491,2 mii lei, fiind micşorate contribuţiile spre plată şi soldul datoriilor faţă de BASS cu 906,1 mii lei;

- denaturării de către contabilul-şef al Serviciului pază militarizată a datelor prezentate în Formularul MED08 prin micşorarea sumelor primelor calculate şi soldului datoriilor filialei faţă de FAOAM cu 447,9 mii lei.

Cele relatate denotă că Raportul financiar al Î.S.“CFM” (Bilanţul contabil la 31.12.2008, la 31.12.2009 şi la 01.07.2010, contul 533) nu prezintă situaţiile veridice privind soldurile de datorii ale întreprinderii faţă de BASS şi FAOAM, ca rezultat al consolidării rapoartelor prezentate de către subdiviziuni, acestea nefiind verificate.

Notă: Conform informaţiei prezentate la 20.04.2011 de către Procuratura de transport, aceste tranzacţii se află în procedură de urmărire penală.

Se recomandă directorului general al Direcţiei Î.S. “CFM”:

16. Să elaboreze procesele de control intern cuvenit la finanţarea activităţii subdiviziunilor structurale.

17. Să asigure, cu implicarea autorităţilor de resort, recuperarea prejudiciului în sumă de 2154,5 mii lei, cauzat întreprinderii prin tranzacţiile ilegale comise de către persoanele cu funcţii de răspundere ale Serviciului pază militarizată.

18. Să asigure recalcularea şi restabilirea în evidenţa contabilă, în Raportul financiar şi în Forma 4-BASS a contribuţiilor spre plată în sumă de 906,1 mii lei.

19. Să asigure recalcularea şi restabilirea în evidenţa contabilă şi în Formularul MED08 a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală spre plată în sumă de 447,9 mii lei.

3.12. Direcţia de deservire a călătorilor (în continuare – DDC), în baza indicaţiilor Direcţiei Î.S. “CFM” din 09.09.2003, a fost abilitată cu încheierea şi semnarea contractelor pentru procurarea produselor în sumă de pînă la 10,0 mii lei. În cadrul verificării selective s-a constatat că, în perioada auditată, au fost transferate mijloace financiare în sumă de 992,6 mii lei la 4 agenţi economici, pentru procurarea produselor. În contractele încheiate n-au fost stabilite sumele achiziţiei, termenul de executare, specificaţia produselor contractate.

Totodată, pe parcursul anului 2009, DDC, fără autorizaţia întreprinderii, a încheiat 5 contracte în sumă de 50,0 mii lei (fiecare contract în valoare de 10,0 mii lei), iar unui agent economic i-a fost transferată suma de 70,0 mii lei, din care, conform contractelor – 50,0 mii lei, şi în baza facturilor fiscale, în lipsa contractelor – 20,0 mii lei.

Cele constatate denotă achiziţionarea mărfurilor şi produselor de către DDC cu nerespectarea prevederilor regulamentare.

3.13. Depoul de locomotive Chişinău, în anul 2009, potrivit documentelor interne (chitanţa de consum), a livrat 99,8 tone de fier uzat unei societăţi pe acţiuni, în baza contractului din 20.01.2008. Totodată, potrivit facturilor fiscale, agentul economic a recepţionat şi a achitat 95,1 tone, sau cu 4,7 tone mai puţin decît ieşirile înregistrate, ceea ce a determinat ratarea de către întreprindere a veniturilor în sumă de 471,0 dolari SUA.

Verificarea corespunderii notelor de comandă privind eliberarea pieselor de schimb pentru efectuarea reparaţiilor cu actele de primire/predare a locomotivelor din atelierele/secţiile de reparaţii a relevat necorespunderi ce ţin de data eliberării pieselor de schimb şi data efectuării lucrărilor de reparaţii. Astfel, piesele de schimb necesare pentru efectuarea reparaţiei curente a trenului Diesel D1-751 au fost eliberate din depozit, potrivit notelor de comandă, în luna septembrie 2009, iar trenul D1-751 a ieşit din secţia de reparaţii în luna august 2009, cu darea ulterioară în exploatare şi punerea în funcţiune a acestuia pe calea ferată atribuită. Acest fapt denotă riscul neautenticităţii situaţiei reale privind efectuarea reparaţiilor şi contabilizarea operaţiunilor respective.

Depoul de locomotive Chişinău casează şi trece la cheltuieli valoarea pieselor de schimb în baza cererilor subdiviziunilor întreprinderii (contrasemnate de conducerea Depoului), fără întocmirea actelor de recepţie a lucrărilor executate, ceea ce contravine politicii de contabilitate a Î.S. “CFM” şi determină riscul de nedetectare a conformităţii acestor operaţiuni şi de neutilizare reală a pieselor de schimb la îndeplinirea lucrărilor de reparaţii.

3.14. Aprovizionarea tehnico-materială a subdiviziunilor Î.S. “CFM” se realizează de către Serviciul ATM, în a cărui componenţă intră: depozitele de materiale din Staţiile: Bender, Basarabeasca, Mereni; baza “Jeldorsnab” la Staţia Chişinău; baza la Staţia Romaşca şi Uzina pentru producerea traverselor din beton armat la Staţia feroviară Bălţi-Slobozia, care la momentul actual nu se regăseşte ca unitate în Regulamentul Serviciului ATM.

Sarcina principală a Serviciului ATM este asigurarea subdiviziunilor Î.S. “CFM” cu materiale, utilaj, piese de schimb. Subdiviziunile întreprinderii prezintă anual acestuia comenzi pentru aprovizionare cu mărfuri şi materiale, în baza cărora conducerea Î.S. “CFM” aprobă planul necesităţilor.

În perioada supusă auditului, necesitatea aprovizionării conform planurilor aprobate de către directorul general al Î.S. “CFM” a fost evaluată în sumă de 345,8 mil.lei – pentru anul 2009 şi de 167,5 mil.lei – pentru anul 2010. Această situaţie este motivată de întreprindere prin înrăutăţirea stării financiare, planul faţă de anul precedent fiind micşorat de 2 ori.

În realitate, conform documentelor prezentate auditului, la Serviciul ATM în anul 2009 au fost înregistrate intrări de mărfuri în sumă de 145,5 mil.lei, sau 42,2% faţă de plan şi cu 206,0 mil.lei mai puţin faţă de anul precedent; în anul 2010 – 154,3 mil.lei, sau 92,1% faţă de plan şi cu 8,8 mil.lei mai mult faţă de anul precedent.

Cele mai mari neasigurări faţă de plan pe perioada indicată se atestă la piesele pentru locomotive – 48,1 mil.lei şi, respectiv, 18,4 mil.lei; piesele pentru vagoane – 71,8 mil.lei; utilaj şi instrumente – 20,9 mil.lei; pe anul 2009, la producţia din cablu – 23,0 mil.lei, şi la ţevi, electrozi, metal – 13,9 mil.lei.

Pentru finanţarea procurărilor de mărfuri, Î.S. “CFM” a transferat la contul bancar al Serviciului ATM, în anul 2009, mijloace băneşti în sumă de 110,7 mil.lei şi a transmis prin avizo bunuri materiale în sumă de 63,6 mil.lei, iar în anul 2010 – respectiv de 101,7 mil.lei şi 64,3 mil.lei.

Insuficienţa de mijloace financiare alocate pentru aprovizionarea subdiviziunilor structurale cu materiale, utilaj, piese de schimb pentru efectuarea reparaţiilor materialului rulant, liniilor ferate creează riscul de nemenţinere a mijloacelor fixe în stare tehnică satisfăcătoare.

Conform datelor din rapoartele Serviciului ATM pe anii 2009-2010, stocurile de mărfuri şi materiale constituie 65,8 mil.lei şi, respectiv, 60,6 mil.lei. În anul 2009, stocurile de mărfuri şi materiale ale filialei, în totalul stocurilor de mărfuri şi materiale ale Î.S. “CFM”, sînt cele mai mari şi constituie 21,8%. Cea mai mare pondere în suma totală a stocurilor de mărfuri şi materiale pe anii 2009 şi 2010 este înregistrată la contul 211 “Materiale” – 92,9% şi, respectiv, 94,2%.

La Serviciul ATM se înregistrează active materiale neutilizate în procesul tehnologic timp de peste 10 ani, în sumă de 11,5 mil.lei (piese de schimb pentru apeducte, canalizare, sisteme de încălzire, rulmente, utilaj electric etc.), ce constituie 20% din totalul stocurilor înregistrate, aceasta influenţînd şi realitatea activelor bilanţului.

√ Potrivit Regulamentului propriu, conducerea Serviciului ATM urma să încheie contracte de activitate economică în conformitate cu autorizaţia directorului general al Î.S. “CFM” şi să asigure controlul asupra executării lor.

Auditul a constatat că contractele de procurare a mărfurilor (piese de schimb, utilaj, instrumente, materiale), încheiate din numele Î.S. “CFM” şi prezentate de către Serviciul ATM Comisiei de preţuri a Direcţiei Î.S. “CFM”, pentru examinare, se semnează de către şeful Serviciului ATM.

În urma verificării selective a unor contracte din anii 2009-2010, s-a constatat că majoritatea acestora sînt întocmite în mod arbitrar, cu nerespectarea prescripţiilor legale¹⁷ privind forma contractului, specificarea obiectului, cantităţii şi calităţii bunurilor, nomenclatorul sortimentelor; termenelor de executare a angajamentelor etc. Contractarea în aceste condiţii a determinat neexecutarea unor contracte din anii 2006-2008. Mai mult decît atît, deşi în contracte nu se indică termenul concret de livrare a mărfii şi suma contractului, la schimbarea condiţiilor livrărilor, în unele cazuri, nu se încheie acorduri adiţionale la marfa nelivrată şi cea livrată, nu se monitorizează executarea contractelor încheiate etc.

____________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.798 din 27.12.1993 “Pentru aprobarea Contractului-model de vînzare a mărfurilor şi Regulamentului cu privire la Contractul-model de vînzare a mărfurilor” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.798 din 27.12.1993).

De asemenea, pentru unele contracte iniţial încheiate şi autorizate de Comisia de preţuri şi conducerea Î.S. “CFM”, de către Serviciul ATM au fost procurate piese de schimb, indicate în facturile fiscale, care nu coincid cu mărfurile indicate în specificaţiile anexate la contract. Astfel, Serviciul ATM a încheiat cu un agent economic două contracte, din 20.02.2009, privind livrarea pieselor de schimb pentru reparaţia dieselelor. În contract nu se indică suma contractată, termenul de livrare a mărfii, nomenclatorul de sortimente. Contractul n-a fost executat pe deplin pînă la 31.12.2010.

În perioada anilor 2009-2010, de la un agent economic, conform facturilor fiscale, au fost primite 26 de denumiri de piese de schimb în sumă de 1330,5 mii lei, neprevăzute în contract.

Cele constatate de audit relevă că majoritatea contractelor pentru procurarea bunurilor materiale sînt întocmite neregulamentar.

În anii 2008-2010, conducerea Serviciului ATM, în unele cazuri, a încheiat contracte de procurare a utilajului, pieselor de schimb şi altor materiale, neautorizate de directorul general al Î.S. “CFM”.

Au fost constatate cazuri de procurări ale mărfurilor cu nerespectarea clauzelor contractuale, totodată admiţindu-se procurarea mărfurilor în lipsa contractelor încheiate şi autorizate de comisia de preţuri a Î.S. “CFM”.

Auditul a constatat că Serviciul ATM a admis în anii 2009-2010 procurarea unor mărfuri (metal, ţevi, electrozi) în sumă de 4342,1 mii lei în lipsa contractelor încheiate şi autorizate de Comisia de preţuri a Î.S. “CFM”. Astfel, verificarea selectivă a constatat că cele mai semnificative procurări, în sumă de 3396,8 mii lei, au fost efectuate de la 5 agenţi economici, în lipsa încheierii contractelor.

Potrivit Regulamentului Serviciului ATM, acesta urma se încheie contracte de livrare a producţiei cu destinaţie tehnică şi de producţie cu întreprinderile producătoare.

În urma analizei relaţiilor între Serviciul ATM şi furnizorii pieselor de schimb şi altei producţii tehnice, selectate în cadrul auditului pentru analiză (S.R.L. “Ratfer-Com”, S.R.L. “Avangarda-Const”, S.R.L. “Antarius-Com”, S.R.L. “Elenicna”, S.R.L. “Uncovlad”, S.R.L. “Doina-Emox”), prezentate în Anexa nr.1 la Raport, s-a constatat că tranzacţiile economice se efectuează într-un cerc constant determinat, iar agenţii economici nominalizaţi, de regulă, nu sînt importatori şi producători ai producţiei indicate. Aceste întreprinderi au livrat Serviciului ATM producţie tehnică în sumă de 55233,8 mii lei, concomitent înregistrînd importul acestor mărfuri în sumă de 12681,5 mii lei, precum şi relaţiile cu firmele anulate de IFPS ca plătitori TVA, din cauza neonorării obligaţiunilor fiscale (delicvente sau fantome). Situaţia constatată în procesul de procurare a producţiei tehnice la Î.S. “CFM” denotă netransparenţa acestor achiziţii, insuficienţa controlului intern la contractarea procurării mărfurilor, precum şi lipsa studiului credibilităţii agenţilor contractaţi, ceea ce determină riscul de majorare a costului de mărfuri, cu suportarea de către întreprindere a cheltuielilor suplimentare la aprovizionarea subdiviziunilor Î.S. “CFM” cu piese de schimb, materiale şi utilaj.

Pe parcursul anilor 2008-2010, în baza contractelor încheiate de către Serviciul ATM cu un agent economic intermediar de peste hotarele republicii, au fost procurate 971 de ferestre termopan pentru vagoanele de pasageri, în sumă de 1186,5 mii dolari (14470,8 mii lei), al căror producător este o uzină din Ucraina. Astfel, conform facturilor de expediţie, în această perioadă au fost primite 1265 de ferestre în valoare de 17481,0 mii lei, fiind casate 1135 de ferestre în valoare de 13957,7 mii lei, soldul la 31.12.2010 constituind 130 de ferestre în valoare de 3523,3 mii lei. Procurarea acestor bunuri s-a efectuat de asemenea prin firme intermediare, ceea ce determină riscul de majorare a cheltuielilor suportate de întreprindere.

Reieşind din cele relatate, insuficienţa controlului intern la contractarea procurării mărfurilor, precum şi lipsa studiului privind credibilitatea agenţilor contractaţi determină riscul de majorare a preţurilor la mărfuri, cu suportarea cheltuielilor suplimentare de către întreprindere.

√ La capitolul garanţie a calităţii producţiei cu destinaţie tehnică, auditul a constatat că producţia cu destinaţie tehnică, inclusiv piesele de schimb pentru reparaţia vagoanelor şi locomotivelor, procurate de la furnizorii autohtoni, nu este însoţită regulamentar de Certificatele de provenienţă, Certificatele de conformitate, precum şi de altă documentaţie tehnico-normativă, prin ce nu este garantată calitatea, provenienţa acestor mărfuri. Astfel, Serviciul ATM, în anii 2009-2010, a admis procurarea de la un agent economic a pieselor de schimb în sumă de 1887,1 mii lei, producţia tehnică, în cazurile supuse verificării, nefiind însoţită de Certificatele de conformitate şi de provenienţă a mărfii, iar de la alţi şase agenţi economici s-a procurat producţie tehnică în valoare de 25974,1 mii lei, de asemenea fără anexarea actelor de confirmare a calităţii şi provenienţei ei.

Lipsa asigurării certificării calităţii mărfurilor, precum şi provenienţei acestora influenţează negativ calitatea şi starea pieselor de schimb, a materialelor folosite în procesul de reparaţie a mijloacelor fixe ale Î.S. “CFM”.

√ Serviciul ATM are înregistrate, la 01.07.2010, creanţe semnificative în sumă de 1166,2 mii lei, din care 942,6 mii lei – la contul “Avansuri acordate”, ce reprezintă 80,8%, inclusiv avansul pentru acumulatoare, acordat unei firme de peste hotarele republicii, în sumă de 634,8 mii lei, format în urma acceptării de către Serviciul ATM a modului de achitare a avansului în cuantum de 100%. În pofida măsurilor întreprinse şi cîştigului de cauză în instanţa de judecată, aceste mijloace nu sînt recuperate.

Se recomandă directorului general al Î.S. “CFM”:

20. Să efectueze aprovizionarea tehnico-materială a subdiviziunilor cu materiale, utilaj, piese de schimb, în baza contractelor întocmite în strictă conformitate cu prevederile regulamentare.

21. Să respecte prevederile regulamentare la procurarea producţiei cu destinaţie tehnică şi a producţiei ce ţine de certificarea/documentarea garanţiei din partea furnizorului privind calitatea şi provenienţa ei.

22. Să asigure un control riguros, la etapa încheierii contractelor, asupra determinării condiţiilor contractuale privind achitarea mărfii, inclusiv a condiţiilor de transferare a avansurilor.

Constatări privind unele situaţii financiare

3.15. Î.S. “CFM”, în rapoartele financiare, avea înregistrate creanţe pe termen scurt în sumă de 159,3 mil.lei – la 31.12.2008; de 181,5 mil.lei – la 31.12.2009 şi de 158,7 mil.lei – la 31.12.2010, inclusiv creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale – respectiv, de 115,8 mil.lei, 115,8 mil.lei şi 101,4 mil.lei.

Necrearea pînă la 31.12.2008 a rezervelor pentru acoperirea creanţelor dubioase formate în anii precedenţi a condiţionat mărirea artificială a activelor bilanţului. Deşi Î.S. “CFM” a aplicat proceduri de rambursare a creanţelor comerciale dubioase formate în urma reorganizării şi dispariţiei agenţilor economici cu care au fost încheiate contractele pentru serviciile de transportare a mărfurilor (din anii 1993-2002, în sumă de 101,3 mil.lei), aceasta n-a creat anual, în mod regulamentar, rezerve pentru acoperirea lor. Astfel, crearea neconformă, într-un singur an, a rezervelor pentru creanţele dubioase (98,4 mil.lei) a influenţat negativ rezultatele activităţii financiare a întreprinderii.

În politica de contabilitate a Î.S. “CFM” este prevăzută formarea rezervelor la creanţele dubioase, dar nu este concretizată metoda care va fi aplicată de întreprindere la contabilizarea creanţelor dubioase.

Conform datelor Raportului financiar al Î.S. “CFM”, datoriile pe termen scurt au constituit 274,2 mil.lei – la 31.12.2008; 250,6 mil.lei – la 31.12. 2009; 202,6 mil.lei – la 31.12.2010.

Potrivit rapoartelor financiare ale Î.S. “CFM”, în ultimii ani s-au majorat semnificativ în pasivul bilanţului contabil “Provizioanele aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare” (la rîndul 940): la 31.12.2007 – fiind de 0,0 mil.lei; la 31.12.2008 – 23,8 mil.lei; la 31.12.2009 – 66,9 mil.lei; la 31.12.2010 – 53,0 mil.lei.

Politica de contabilitate a întreprinderii prevede metoda de formare în anul de gestiune a provizioanelor pentru plata indemnizaţiilor de concediu pornind de la calculul salariului mediu al unui angajat, aceasta nefiind conformă cerinţelor SNC 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, în ce priveşte principiul de bază de înregistrare a cheltuielilor în perioada în care s-au produs, precum şi Standardului Internaţional de Contabilitate 37 “Provizioanele, datorii contingente şi active contingente”, care stipulează că singurele datorii recunoscute în situaţia poziţiei financiare a entităţii sînt acele care există la finele perioadei de raportare; nu se recunosc provizioanele pentru costurile care sînt raportate pentru desfăşurarea activităţii în viitor.

Potrivit SIC 37, Î.S. “CFM” urma să creeze provizioane pentru concedii numai în mărimea datoriilor existente la finele perioadei de raportare.

Auditul remarcă că la alegerea politicii de contabilitate privind formarea provizioanelor întreprinderea a aplicat o prudenţă exagerată, ceea ce a determinat crearea unor rezerve excesive, denaturînd astfel rezultatele financiare raportate.

Recomandări directorului general al Î.S. “CFM”, în comun cu fondatorul:

23. Să stabilească în politica de contabilitate a întreprinderii o modalitate unică şi regulamentară privind calcularea provizioanelor la plata indemnizaţiilor de concediu, precum şi modul de administrare şi contabilizare a creanţelor dubioase la Î.S. “CFM”, cu asigurarea respectării metodelor conforme şi principiului prudenţei la trecerea la cheltuieli a provizioanelor pentru plata indemnizaţiilor de concediu şi la estimarea mărimii cheltuielilor privind formarea rezervei corecţiei la datorii dubioase.

La administrarea cheltuielilor, unele subdiviziuni (Staţia Bălţi-Slobozia, Staţia Ungheni) au admis neconformităţi la calcularea şi achitarea remunerării muncii (indemnizaţii de concediu şi salarii), achitînd peste limită mijloace financiare.

√ Depoul de locomotive Bălţi, la decontarea carburanţilor, utilizează la calcularea normelor de consum în transportul feroviar coeficienţi neaprobaţi/nevizaţi de Î.S. “CFM”, iar normele de consum ale carburanţilor pentru acelaşi tip de transport feroviar de pasageri diferă pe parcursul lunii, cauzele nefiind justificate.

Concluzii generale privind regularitatea gestionării patrimoniului public de către Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în anii 2009-2010.

√ Nemonitorizarea frecventă de către fondator a situaţiei reale a patrimoniului public gestionat de către Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a determinat neîntocmirea actului de inventariere a bunurilor, cu specificarea componenţei, cantităţii şi valorii patrimoniului administrat; neînregistrarea regulamentară la organele cadastrale a dreptului asupra unor terenuri şi bunuri ale întreprinderii, toate acestea creînd riscul neasigurării integrităţii patrimoniului public.

√ Schimbarea frecventă a managerilor Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a fost un factor ce a influenţat diminuarea elementelor sistemului de control intern şi a condiţionat:

• neasigurarea transparenţei operaţiunilor economice în procesul de acumulare a veniturilor întreprinderii şi de efectuare a cheltuielilor prin intermediul subdiviziunilor sale;

• neracordarea politicii tarifare la condiţiile economiei de piaţă, reieşind din cerere şi ofertă, care, de rînd cu alţi factori, a generat scăderea nivelului de acordare a unor tipuri de servicii şi, ca rezultat, diminuarea veniturilor întreprinderii;

• sustragerea mijloacelor financiare în sume semnificative (2,2 mil.lei) de la conturile curente, precum şi nereflectarea veridică a plăţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (0,9 mil.lei) şi în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (0,4 mil.lei);

• achiziţionarea mărfurilor în sume semnificative (55,2 mil.lei) cu nerespectarea prevederilor legale, în unele cazuri neasigurîndu-se certificarea calităţii mărfurilor şi provenienţei lor, de la firme intermediare, ultimii înregistrînd relaţiile cu firme ce desfăşoară activitate dubioasă;

• nejustificarea lucrărilor de instalare a pieselor de schimb la locomotive în valoare semnificativă determină riscul de nedetectare a conformităţii operaţiunilor şi de neutilizare reală a acestora;

• admiterea soldurilor de active materiale neutilizate în procesul tehnologic în cantităţi mari pe o perioadă îndelungată (piese de schimb – 11,5 mil.lei), precum şi a unor nereguli la capitolul evidenţa contabilă.