Hotărîre nr.32 din 05.07.2017 privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi unor instituţii din subordine pe anul 2016 şi Raportul de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale

pentru  Siguranţa Alimentelor şi unor  instituţii din  subordine pe anul 2016 şi

Raportul de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru

Siguranţa  Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016

nr. 32  din  05.07.2017

 (în vigoare 18.08.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 301-315 art. 16 din 18.08.2017

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor dl Gheorghe Gaberi, directorului Instituţiei Publice Centrul Republican de Diagnostică Veterinară dl Nicolae Gangal, şefilor Direcţiilor Municipale pentru Siguranţa Alimentelor: Chişinău - dl Roman Vengher; Bălţi - dl Iurie Postolachi, şefului Direcţiei Raionale pentru Siguranţa Alimentelor Edineţ dl Cazimir Carpovici, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi unor instituţii din subordine pe anul 2016 (Anexa nr.1) şi Raportul de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016 (Anexa nr.2).

______________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Examinând rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Perpetuarea unui management ineficient în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi subdiviziunilor acesteia a generat un şir de neconformităţi şi carenţe vizând respectarea cadrului regulator aplicabil domeniilor auditate.

Printre cele mai semnificative neconformităţi şi carenţe, se relevă următoarele:

♦ politicile de evidenţă contabilă aprobate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi entităţile subordonate nu corespund cerinţelor minime aprobate de Ministerul Finanţelor, fiind necesară întreprinderea măsurilor de îmbunătăţire şi completare a acestora reieşind din specificul activităţii;

♦ sistemul de control intern se află la etapa de implementare, fiind necesară întreprinderea măsurilor de elaborare a proceselor operaţionale, identificarea instrumentelor de control intern, inclusiv a procesului de inventariere a situaţiilor patrimoniale, evaluarea conformă a valorii bunurilor proprietate de stat gestionate şi prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale;

♦ abordarea neuniformă privind utilizarea sistemelor informaţionale destinate asigurării evidenţei contabile în sistemul bugetar, o parte din entităţi utilizând sisteme automatizate, iar altele – evidenţa manuală sau cu ajutorul aplicaţiei Excel, ceea ce sporeşte apariţia riscurilor de neintegritate, de eroare şi al factorului uman;

♦ aplicarea neconformă a regulilor generale de organizare şi ţinere a evidenţei contabile prin necalcularea sau calcularea neconformă a uzurii mijloacelor fixe (11,1 mil.lei);

♦ nereflectarea în evidenţa contabilă a stocurilor de medicamente şi a unor datorii pentru mărfurile livrate de către furnizori (2,8 mil.lei);

♦ aplicarea neconformă a conturilor contabile din Planul de conturi (6,3 mil.lei);

♦ neîntreprinderea măsurilor impuse de cadrul regulator privind casarea bunurilor deteriorate sau care se află în stare dezastruoasă;

♦ prezentarea nereală a situaţiilor patrimoniale prin nereflectarea integrală în evidenţa contabilă a bunurilor proprietate publică a statului, neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra unor bunuri care fac parte din patrimoniul public, neevaluarea bunurilor, neajustarea valorii acestora la valoarea lor cadastrală, ţinerea evidenţei bunurilor demolate şi vândute (56,1 mil.lei);

♦ nerespectarea prevederilor Regulamentului privind inventarierea referitor la inventarierea integrală a activelor şi pasivelor, întocmirea neregulamentară a Listelor de inventariere, prezentarea nereală a rezultatelor inventarierii;

♦ aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent retribuirii muncii;

♦ prezenţa neconformităţilor la efectuarea cheltuielilor aferente întreţinerii mijloacelor de transport;

♦ nerespectarea prevederilor cadrului regulator aferent la eliberarea documentelor permisive de către laboratoarele de expertiză sanitar-veterinară, precum şi la casarea vaccinelor şi medicamentelor;

♦ neutilizarea, în unele cazuri, a aparatelor de casă şi de control cu memorie fiscală la încasarea plăţilor aferente prestării serviciilor sanitar-veterinare.

Valoarea totală a neconformităţilor cuantificabile a constituit 77,8 mil.lei, dintre care în sumă de 14,7 mil.lei au fost remediate pe parcursul auditului, valoarea neconformităţilor neremediate constituind 63,1 mil.lei, din care 53,6 mil.lei aferente situaţiilor patrimoniale. Valoarea cumulativă a neconformităţilor neremediate depăşeşte semnificativ pragul de semnificaţie aferent situaţiilor patrimoniale (53,6 mil.lei), constituind 14,3% din totalul activelor nefinanciare şi depăşind pragul de semnificaţie cu 10,3%, sau cu 38,6 mil.lei.

Cele menţionate au servit ca temei pentru exprimarea opiniei contrare asupra situaţiilor financiare reflectate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în Raportul financiar consolidat, care nu oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a situaţiilor pe exerciţiul bugetar 2016.

Constatările de audit sunt expuse în Rapoartele de audit prezentate în Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 la prezenta Hotărâre, fiind urmate de recomandări specifice de remediere a neconformităţilor şi de îmbunătăţire a proceselor în domeniile auditate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi unor instituţii din subordine pe anul 2016 şi Raportul de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016, conform Anexelor nr.1 şi nr.2.

2. Prezenta Hotărâre şi Rapoartele de audit anexate se remit:

2.1. Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare conform competenţelor în vederea implementării recomandărilor expuse în Rapoartele de audit, cu întocmirea unui plan de măsuri aferent acţiunilor punctuale de remediere a carenţelor şi neregulilor constatate de audit, precum şi pentru:

2.1.1. întreprinderea măsurilor ce ţin de înregistrarea şi gestionarea patrimoniului public;

2.1.2. dezvoltarea unui sistem eficient de management financiar şi control intern, cu descrierea integrală a proceselor de bază, identificarea şi evaluarea riscurilor aferente acestor procese, inclusiv cu evaluarea deficienţelor existente;

2.2. Consiliilor locale şi Primăriilor municipiilor Cahul şi Edineţ, pentru întreprinderea măsurilor impuse de cadrul regulator, cu implicarea organelor abilitate, pentru excluderea practicii de comercializare a produselor de origine animală în afara pavilioanelor specializate şi în locurile neautorizate;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru examinare conform competenţelor, precum şi pentru operarea modificărilor în Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”, prin completarea cu reglementări exhaustive privind reflectarea în evidenţa contabilă de către instituţiile bugetare a terenurilor la preţul normativ, ceea ce va reduce implicarea resurselor financiare suplimentare aferente evaluării lor de către organele cadastrale;

2.4. Procuraturii Generale, pentru încadrarea juridică a acţiunilor/inacţiunilor care au dus la situaţiile atestate în subcapitolele 3.3 şi 3.4 ale Raportului de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016 şi pentru întreprinderea măsurilor ce se impun;

2.5. Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pentru documentare şi întreprinderea măsurilor de completare, actualizare şi ajustare a normelor de consum aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi gospodăriei drumurilor nr.172 din 09.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto” la modelele/mărcile autoturismelor străine utilizate, dar neincluse în acesta;

2.6. Guvernului Republicii Moldova, pentru luare de atitudine şi examinarea, în comun cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, a situaţiilor constatate privind starea deplorabilă a unor bunuri imobile, cu întreprinderea măsurilor ce se impun;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.8. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; agricultură şi industrie alimentară, pentru informare.

3. Se ia act că, în perioada desfăşurării auditului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi unele instituţii din subordine au întreprins anumite măsuri în vederea lichidării neajunsurilor şi neregulilor constatate de audit şi expuse în Rapoartele de audit anexate, valoarea neconformităţilor remediate constituind 14,7 mil.lei.

4. Despre executarea subpunctelor 2.1. - 2.3. şi 2.5. din prezenta Hotărâre, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

Anexa nr.1

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.32 din 05.07.2017

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru

Siguranţa Alimentelor şi unor instituţii din subordine pe anul 2016

Lista acronimelor

I. OPINIE CONTRARĂ PRIVIND RAPORTUL FINANCIAR CONSOLIDAT

Am auditat situaţiile financiare consolidate ale ANSA şi entităţilor subordonate, întocmite la 31 decembrie 2016, care cuprind Bilanţul contabil, veniturile şi cheltuielile, executarea bugetului consolidat al ANSA, circulaţia mijloacelor fixe şi stocurilor, lipsurile şi delapidările.

În opinia noastră, dată fiind importanţa subiectului prezentat în compartimentul Baza opiniei contrare, rapoartele financiare consolidate ale ANSA nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi patrimoniale consolidate întocmite la data de 31 decembrie 2016 în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015¹ şi ale Legii contabilităţii.

_____________________________

¹Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar ( în continuare – Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

II. BAZA PENTRU OPINIA DE AUDIT ŞI OPINIA DE AUDIT

Urmare acţiunilor de audit desfăşurate pentru asigurarea rezonabilă că rapoartele financiare întocmite de către ANSA şi instituţiile subordonate corespund cadrului de raportare aplicabil, au fost constatate deficienţe aferente conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi neconformităţi în gestionarea patrimoniului, care au afectat semnificativ prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale şi, ca urmare, a situaţiilor financiare consolidate.

Astfel, printre cele mai semnificative neconformităţi şi carenţe, se denotă următoarele:

(i) Sistemul de control intern se află la etapa de implementare, fiind necesare elaborarea proceselor operaţionale şi identificarea instrumentelor de control intern, inclusiv a procesului de inventariere a situaţiilor patrimoniale, evaluarea conformă a valorii bunurilor proprietate de stat gestionate şi prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale;

(ii) Politicile de evidenţă contabilă aprobate de ANSA şi entităţile subordonate nu corespund cerinţelor minime aprobate de MF, fiind necesară întreprinderea măsurilor de îmbunătăţire şi completare a acestora, reieşind din specificul activităţii întregului sistem al ANSA;

(iii) Abordarea neuniformă referitor la utilizarea sistemelor informaţionale destinate pentru asigurarea evidenţei contabile în sistemul bugetar, o parte din entităţi utilizând sisteme informaţionale, iar alte entităţi asigurând evidenţa contabilă în mod manual sau cu ajutorul aplicaţiei Excel, ceea ce sporeşte apariţia riscului de neintegritate, riscului factorului uman şi riscului de eroare;

(iv) Aplicarea neconformă a regulilor generale de organizare şi ţinere a evidenţei contabile, prin necalcularea sau calcularea neconformă a uzurii mijloacelor fixe, nereflectarea în evidenţa contabilă a stocurilor de medicamente şi a unor datorii pentru mărfurile livrate de către furnizori, utilizarea neconformă a conturilor contabile din Panul de conturi etc., ceea ce a afectat prezentarea fidelă şi reală a situaţiilor financiare consolidate;

(v) Neîntreprinderea măsurilor impuse de cadrul regulator referitor la casarea bunurilor deteriorate sau a celor care se află în stare dezastruoasă;

(vi) Prezentarea nereală a situaţiilor patrimoniale, prin nereflectarea integrală în evidenţa contabilă a bunurilor proprietate publică a statului, neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra unor bunuri care fac parte din bunurile publice ale statului, neevaluarea bunurilor, neajustarea valorii acestora la valoarea lor cadastrală, ţinerea la evidenţa contabilă a bunurilor demolate şi vândute;

(vii) Nerespectarea prevederilor Regulamentului privind inventarierea, în ceea ce priveşte inventarierea integrală a activelor şi pasivelor, întocmirea neregulamentară a Listelor de inventariere, prezentarea nereală a rezultatelor inventarierii;

(viii) Neîntreprinderea măsurilor adecvate faţă de beneficiarii serviciilor prestate de către entităţile subordonate ANSA în vederea respectării disciplinei de plată, ceea ce a determinat formarea creanţelor la venituri la finele anului 2016;

(ix) Aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent retribuirii muncii;

(x) Prezenţa neconformităţilor la efectuarea cheltuielilor aferente întreţinerii mijloacelor de transport;

(xi) Casarea vaccinelor şi medicamentelor cu nerespectarea cadrului regulator.

Valoarea totală a neconformităţilor cuantificabile a constituit 77,8 mil.lei, din care 14,7 mil.lei au fost remediate², valoarea neconformităţilor neremediate constituind 63,1 mil.lei, din care 53,6 mil.lei aferente situaţiilor patrimoniale. Sinteza neconformităţilor este prezentată în Tabelul din Anexa nr.13 la prezentul Raport de audit.

Valoarea cumulativă a neconformităţilor constatate depăşeşte semnificativ pragul de semnificaţie. Astfel, neconformităţile aferente situaţiilor patrimoniale (53,6 mil.lei) constituie 14,3% din totalul activelor nefinanciare (clasa 3) şi au depăşit pragul de semnificaţie³ cu 10,4%, sau cu 38,6 mil.lei. Referitor la celelalte neconformităţi, excluzând din valoarea totală a activelor valoarea activelor nefinanciare (clasa 3), care se referă la prezentarea situaţiilor patrimoniale, pragul de semnificaţie acceptabil (4%/0,2 mil.lei)⁴ a fost depăşit cu 171,9%⁵, sau cu 9,3 mil.lei⁶. Cele menţionate servesc ca temei pentru exprimarea opiniei contrare asupra Raportului financiar consolidat.

_____________________________

²Sinteza neconformităţilor remediate este prezentată în Anexa nr.13 la prezentul Raport de audit.

³Calculul pragului de semnificaţie pentru situaţiile patrimoniale: Total active nefinanciare (373,1 mil.lei) x 4% =15,0 mil.lei.

⁴Calculul pragului de semnificaţie pentru celelalte neconformităţi (fără active nefinanciare): Total active din Bilanţ (224,9 mil.lei) – Clasa 3 “Active nefinanciare” (219,5 mil.lei) = 5,4 mil.lei x4%=0,2 mil.lei.

⁵Calculul: 9,5 mil.lei/5,4 mil.lei=175,9%-4%=171,9%.

⁶Calculul: 9,5 mil.lei - 0,2mil.lei = 9,3 mil.lei.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Cadrul instituţional al activităţii. ANSA a fost creată la 16 ianuarie 2013, în baza reorganizării prin fuziune şi în scopul optimizării structurale a mai multor instituţii cu funcţii de control şi supraveghere în domeniul siguranţei alimentelor. Activitatea ANSA este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. ANSA s-a instituit pentru atingerea scopului prevăzut în art.1 al Legii nr.113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor, executarea prevederilor art.7 al Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi ale art.4 al Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, precum şi în vederea optimizării structurilor autorităţilor cu funcţii de control şi supraveghere în domeniul siguranţei alimentelor. ANSA este o autoritate administrativă subordonată Guvernului, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar, veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale. ANSA asigură organizarea şi coordonarea acţiunilor în domenii orientate spre garantarea siguranţei alimentelor, precum şi calităţii produselor alimentare, menţinerea şi ameliorarea bunăstării animalelor şi stării fitosanitare, întreţinerea unui sistem de măsuri statale menite să asigure sănătatea animală şi protecţia plantelor, inofensivitatea produselor alimentare şi a materiei prime obţinute ca rezultat al prelucrării lor.

În calitate de autoritate publică (ORG 1), ANSA este responsabilă de organizarea şi controlul planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu şi în bugetele instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator⁷, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor. De asemenea, ANSA, în calitate de organ ierarhic superior pentru instituţiile subordonate, este responsabilă de prezentarea către MF, în termenele stabilite, a raportului financiar consolidat al instituţiei.

Structura, părţile implicate în întocmirea situaţiilor financiare. ANSA administrează domeniul public central de specialitate prin intermediul aparatului central, în cadrul căruia activează 17 direcţii, 4 servicii, 10 posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar. ANSA, în calitate de servicii publice desconcentrate, are în subordine 37 de subdiviziuni teritoriale raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor (direcţii, secţii şi servicii) şi I.P.CRDV, cu statut de persoană juridică. Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar sunt subdiviziuni teritoriale ale ANSA, fără statut de persoană juridică. Efectivul-limită al ANSA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013, constituie 1561 de unităţi, inclusiv 281 de unităţi ale aparatului central şi 1280 de unităţi ale subdiviziunilor teritoriale.

Evidenţa contabilă la ANSA este ţinută şi organizată de către Direcţia finanţe şi contabilitate, care este responsabilă de asigurarea, menţinerea, consolidarea managementului financiar şi bugetar în cadrul instituţiei. Direcţia finanţe şi contabilitate elaborează, promovează şi monitorizează politicile ce ţin de asigurarea financiară a ANSA şi a instituţiilor subordonate acesteia. Totodată, este responsabilă de elaborarea şi executarea bugetului, urmând să organizeze evidenţa contabilă potrivit prevederilor Legii contabilităţii⁸, instrucţiunilor şi regulamentelor aprobate de MF. De asemenea, coordonează şi organizează, conform actelor normative, sprijinul financiar al activităţilor ANSA şi instituţiilor din subordine.

Sinteza surselor de finanţare. Resursele financiare destinate funcţionării regulamentare a Aparatului central al ANSA şi instituţiilor din subordine se constituie din alocaţii de la bugetul de stat (resurse generale şi resurse colectate). Sinteza resurselor bugetare alocate ANSA şi unităţilor din subordine finanţate de la bugetul de stat în anul 2016 este prezentată în Tabelul nr.1.

Datele din tabel relevă că ANSA a gestionat în anul 2016 alocaţii în valoare totală de 162,8 mil.lei, din care 162,2 mil.lei (99,6%) - resurse generale, şi 0,6 mil.lei (0,4%) - resurse ale proiectului investiţional “Întărirea capacităţii ANSA din RM” (cod 70129), finanţat din surse externe. Informaţii mai detaliate sunt prezentate în Anexa nr.2 la Raportul de audit.

Patrimoniul gestionat. În anul 2016 ANSA şi instituţiile din subordine au administrat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 373,1 mil.lei. Informaţii mai detaliate se regăsesc în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (344,9 mil.lei/92,4%), urmată de stocuri de materiale circulante (28,1 mil.lei/7,5% din totalul activelor nefinanciare). Sinteza patrimoniului administrat este prezentată în Tabelul nr.2.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.14 la prezentul Raport de audit.

_____________________________

⁷Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii) şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

⁸Legea contabilităţii.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Sistemul de management financiar şi control intern necesită îmbunătăţiri semnificative

Potrivit cadrului legal⁹, conducerea entităţii este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de management financiar şi control, precum şi de evaluarea funcţionalităţii lui şi aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu prevederile cadrului regulator.

De menţionat că, începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bugetar a trecut la metodologia nouă de elaborare şi executare a bugetelor componente ale bugetului public naţional. Astfel, autorităţile/instituţiile bugetare aplică noile prevederi din Clasificaţia bugetară, Planul de conturi şi Normele metodologice de evidenţă contabilă şi raportare financiară în sistemul bugetar.

Evaluarea de către audit a implementării sistemului de management financiar şi control la ANSA a cuprins: (i) sistemul contabil, prin prisma examinării funcţiilor şi atribuţiilor serviciului contabil, reglementărilor interne de rigoare etc.); (ii) politica de securitate a sistemului informaţional, prin implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baza de date şi sisteme operaţionale, instituirea controalelor generale şi controalelor aplicaţiilor la nivel de operaţiuni economice şi domenii; (iii) organizarea sistemului de MFC, prin analiza faptului dacă entitatea dispune de reglementări interne suficiente şi relevante, descrierea proceselor de bază, identificarea responsabililor de implementarea sistemului de MFC, elaborarea planului de acţiuni pentru implementarea sistemului de MFC etc.; (iv) conformitatea activităţii auditului intern, prin examinarea structurii subdiviziunii de audit intern, tipurilor şi tematicilor misiunilor de audit şi a relevanţei acestora pentru auditul public extern, numărului de misiuni planificate şi realizate, raportarea rezultatelor misiunilor de audit şi implementarea recomandărilor auditului intern etc. Informaţii mai detaliate în acest aspect sunt prezentate în Anexa nr.1 la Raportul de audit.

Verificările auditului privind sistemul de management financiar şi control relevă că la ANSA acesta se află la etapa de implementare. Unele carenţe şi neconformităţi constatate în cadrul auditului şi expuse în prezentul Raport de audit sunt consecinţe ale neimplementării depline a sistemului de MFC.

_____________________________

⁹Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul Ministerului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009 “Cu privire la aprobarea Standardelor naţionale de control intern în sectorul public”; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

4.2. Situaţiile financiare consolidate întocmite pe anul 2016 nu relevă situaţia reală

Componenţa Raportului financiar anual este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor¹⁰.

Pentru a obţine probe concludente că Raportul financiar consolidat al ANSA este întocmit conform regulilor stabilite de cadrul regulator şi prezintă situaţiile reale şi veridice, au fost verificate Rapoartele financiare prezentate de către entităţile subordonate. Prin eşantionare, au fost supuse auditării soldurile şi tranzacţiile reflectate în conturile “Clădiri”¹¹, “Uzura mijloacelor fixe”¹², “Piesele de schimb”¹³, “Alte creanţe ale instituţiilor bugetare”¹⁴, “Alte datorii ale instituţiilor bugetare”¹⁵ şi “Rezultatul financiar al instituţiei publice în anul curent”¹⁶ din Bilanţul contabil (Formularul FD-041), precum şi veniturile (conturile din clasa 1) şi cheltuielile (conturile din clasa 2), reflectate în formularele FD-042 “Raportul privind veniturile şi cheltuielile” şi FD-043 “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”. Sinteza activelor şi pasivelor la situaţia din 31.12.2016 este prezentată în Tabelul nr.1 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

Verificările efectuate de audit au identificat unele carenţe, care afectează acurateţea şi credibilitatea situaţiilor financiare, cele mai semnificative fiind expuse în continuare.

_____________________________

¹⁰ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 21.12.2015.

¹¹Contul 311 “Clădiri”.

¹²Contul 391 “Uzura mijloacelor fixe”.

¹³Contul 332 “Piesele de schimb”.

¹⁴Contul 419 “Alte creanţe ale instituţiilor bugetare”.

¹⁵Contul 519 “Alte datorii ale instituţiilor bugetare”.

¹⁶Contul 721 “Rezultatul financiar al instituţiei publice în anul curent”.

4.2.1. Informaţiile reflectate în Rapoartele financiare consolidate ale ANSA au fost denaturate

Ţinându-se cont de faptul că, începând cu 01.01.2016, întregul sistem bugetar a trecut la regulile noi de bugetare, fiind aprobate Planul de conturi nou, Clasificaţia bugetară nouă şi aplicat un Sistem informaţional nou aferent consolidării rapoartelor financiare, auditul a verificat conformitatea trecerii soldurilor din conturile contabile vechi în conturile contabile noi, utilizând tabelul de trecere aprobat de MF.

În acest aspect, au fost supuse verificării 10 entităţi¹⁷, în special privind trecerea conformă a soldurilor mijloacelor fixe, uzurii mijloacelor fixe, stocurilor de materiale circulante şi rezultatului financiar al anului precedent. Verificările au relevat următoarele.

(i) Prin contrapunerea datelor din Cartea mare cu cele din Rapoartele financiare ale entităţilor supuse auditării, s-a constatat că 3 entităţi au efectuat neconform trecerea soldurilor iniţiale. Astfel, (a) I.P. CRDV a diminuat soldurile conturilor din clasa 3 “Active nefinanciare” cu 53,5 mii lei şi, respectiv, din clasa 7 “Rezultate” cu suma respectivă; (b) DRSA Sângerei a majorat soldul la conturile aferente uzurii (conturile 39) cu 16,7 mii lei şi a diminuat soldul conturilor aferente clasei 7 “Rezultate” cu suma respectivă, (c) DRSA Anenii Noi a majorat soldurile din Cartea mare cu 923,3 mii lei, aceasta, conform explicaţiilor responsabililor de la entitate, reprezentând o greşeală mecanică, care a apărut în cadrul transcrierii datelor din Cartea mare ţinută în mod manual în Cartea mare în format electronic. Situaţia este prezentată în Tabelul nr.2 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

(ii) Verificările auditului privind soldurile iniţiale ale stocurilor de mărfuri şi materiale reflectate în bilanţul contabil, Listele de inventariere pentru anul 2015¹⁸ şi existenţa de facto a acestora la depozit au relevat divergenţe între stocurile de medicamente şi materiale sanitare (contul 334) în valoare totală de 2.811,1 mii lei. Această situaţie a fost cauzată de desfăşurarea neconformă a licitaţiei publice¹⁹ privind achiziţionarea seturilor diagnostice, medii reactive şi consumabilelor, şi anume, de: (i) desfăşurarea licitaţiei în lipsa resurselor financiare, (ii) neînregistrarea contractului respectiv la Trezoreria de Stat, (iii) neconcordanţa între datele din procesul-verbal de evaluare a ofertelor şi specificaţia tehnică la contractul de achiziţie, cantitatea la o poziţie fiind majorată de peste 20 ori, (iv) neînregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor achiziţionate în baza facturilor primite, (v) expirarea termenului de valabilitate a medicamentelor procurate. În aceste condiţii, auditul atestă că şi datoriile faţă de furnizor nu au fost reflectate în evidenţa contabilă, indicatorii raportaţi aferenţi decontărilor cu furnizorii fiind diminuaţi cu 2.811,1 mii lei. Deşi ANSA a întreprins unele acţiuni pentru restituirea bunurilor achiziţionate agentului economic, situaţia a rămas nesoluţionată până în prezent. Mai mult decât atât, agentul economic a apelat la instanţa de judecată, solicitând achitarea datoriei pentru marfa livrată (2811,1 mii lei), precum şi a dobânzilor de întârziere (281,8 mii lei), cheltuielilor de asistenţă juridică (20,0 mii lei) şi a taxei de stat (8,7 mii lei). Informaţii mai detaliate sunt prezentate în Anexa nr.3 la Raportul de audit.

(iii) Rezultatele inventarierii selective a unor bunuri aflate la depozitul I.P.CRDV, cu participarea echipei de audit, au relevat că, deşi la 7 poziţii²⁰ de medicamente, în valoare totală de 1508,4 mii lei, termenul de valabilitate a expirat la finele anului 2016, acestea nu au fost supuse casării. Situaţii similare au fost atestate şi la alte medicamente (la situaţia din 01.06.2017 - 4 poziţii²¹, în sumă totală de 271,2 mii lei), fapt ce denotă efectuarea procurărilor necontrolate şi nemonitorizate, fără a se ţine cont de necesităţile reale, ceea ce generează risipă de mijloace financiare publice în proporţii semnificative. În acest sens, ANSA urmează să-şi aprobe normativele necesarului de medicamente, reieşind nu doar din posibilităţile financiare, dar şi, în cazul suficienţei de resurse financiare, din necesarul real de diverse medicamente, ţinând cont de termenul de valabilitate a acestora.

(iv) Aplicarea neconformă a prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale a cauzat stabilirea neregulamentară a duratei de funcţionare a mijloacelor fixe şi, ca urmare, a calculării uzurii. În aceste condiţii, soldurile la începutul anului privind uzura calculată au fost denaturate cu 5.288,2 mii lei, fiind afectată şi prezentarea reală a valorii nete a mijloacelor fixe atât la începutul anului, cât şi la finele anului, cu 5.772,5 mii lei. Sinteza conformităţii calculării uzurii este prezentată în Tabelul nr.7 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

(v) Se atestă denaturarea valorii mijloacelor fixe în sumă totală de 57,2 mii lei, prin nereflectarea în evidenţa contabilă a ANSA a echipamentului primit gratuit de la Unitatea Consolidată de Implementare şi Monitorizare a Proiectelor Agricole.

(vi) Întocmirea neconformă a formulelor contabile aferente decontărilor cu unii agenţi economici rău platnici²², ceea ce a dus la denaturarea cu 463,7 mii lei a datelor la începutul anului, reflectate în soldurile conturilor atât din clasa 7 “Rezultate”²³, cât şi din clasele 4 “Active financiare”²⁴ şi 5 “Datorii”²⁵, reflectându-le neconform la conturile aferente decontărilor cu personal pentru plăţi în baza deciziilor instanţelor judecătoreşti, pe când regulamentar aceste creanţe urmau a fi reflectate la contul 419220 “Creanţe ale clienţilor din afara sistemului bugetar”, indiferent de existenţa/prezenţa documentelor executorii. Prezentarea generală a situaţiilor aferente clasei 7 “Rezultate” se regăseşte în Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De asemenea, se atestă denaturarea informaţiilor prin atribuirea neconformă a activelor luate în locaţiune. Astfel, bunurile primite în folosinţă au fost reflectate neregulamentar la conturile 82221 “Valori şi mărfuri primite în custodie” (187,7 mil.lei) şi 822900 “Alte conturi extrabilanţiere” (1604,0 mii lei), regulamentar urmând a fi reflectate la contul distinct 822100 “Active luate în locaţiune/arendă”. Situaţia generală privind sumele reflectate în conturile extrabilanţiere este prezentată în Anexa nr.5 la Raportul de audit.

Verificările auditului privind identitatea operaţiunilor bancare, plenitudinea şi reflectarea oportună a circulaţiei şi existenţei numerarului în casieria instituţiei pe perioada auditată nu au relevat neconformităţi şi abateri. Soldurile mijloacelor băneşti reflectate în Bilanţul contabil sunt în corespundere cu extrasele bancare şi cu mijloacele băneşti reflectate în Registrul de casă. La finele anului 2016, soldul mijloacelor băneşti raportat (1471,7 mii lei) reprezintă soldul aferent mijloacelor Proiectului finanţat din surse externe “Întărirea capacităţii ANSA din RM” (cod PI 70129) .

_____________________________

¹⁷ANSA, I.P. CRDV, DRSA: Orhei, Sângerei, Floreşti, Şoldăneşti, Leova, DMSA Chişinău şi DMSA Bălţi.

¹⁸La iniţierea activităţilor de audit, rezultatele inventarierii pentru anul 2016 nu au fost disponibile.

¹⁹Licitaţia publică nr.15/01987 din 28.10.2015.

²⁰Poziţia 6 – 137,5 mii lei, poziţia 7 – 137,5 mii lei, poziţia 11 – 18,5 mii lei, poziţia 13 - 92,9 mii lei, poziţia 15- 99,3 mii lei, poziţia 19 – 24,8 mii lei, poziţia 22 – 997,9 mii lei.

²¹Poziţia 8 – 5,0 mii lei, poziţia 9 – 10,0 mii lei, poziţia 24 – 149,3 mii lei, poziţia 25 – 106,9 mii lei.

²²Există documentele executorii nr.2-e-100/14 din 16.04.2014 şi nr.2-258/2012 din 23.10.2013.

²³Soldul contului 723 “Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale instituţiilor bugetare” (463,7 mii lei).

²⁴Soldul contului 419470 “Creanţe aferente decontărilor privind titlurile executorii” (463,7 mii lei).

²⁵Soldul contului 519470 “Datorii aferente decontărilor privind titlurile executorii (463,7 mii lei).

4.2.2. Lipsa unui control intern adecvat din partea responsabililor de la ANSA şi instituţiile din subordine a dus la prezentarea nereală a situaţiei patrimoniale în situaţiile financiare consolidate

La finele anului 2016, valoarea patrimoniului gestionat de ANSA şi de instituţiile subordonate a constituit 373,1 mil.lei. Situaţia patrimonială generală este prezentată în Anexă nr.6 la Raportul de audit.

Verificările auditului denotă că ANSA şi instituţiile din subordine nu au asigurat evaluarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă, precum şi la organele cadastrale, a dreptului de gestiune asupra bunurilor publice deţinute, ceea ce a influenţat veridicitatea şi prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale în situaţiile financiare consolidate, prezentând un risc sporit de neasigurare a integrităţii patrimoniului statului şi de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate a statului. În acest sens, exemplificăm următoarele.

(i) Verificările auditului denotă că “Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului” (în continuare - Formularul 14), întocmită la situaţia din 01.01.2016, prezentată APP, nu relevă situaţia patrimonială reală. Astfel, (a) în Formularul 14 nu au fost incluse 41 de clădiri în valoare totală de 2088,5 mii lei²⁶, reflectate în evidenţa contabilă, precum şi au fost incluse 43 de imobile, inclusiv 2 imobile în valoare totală de 4,8 mii lei²⁷, şi 41 imobile (2,8 mii m²) fără valoare^28, care nu au fost reflectate în evidenţa contabilă, unele dintre acestea nici nu aparţineau ANSA şi instituţiilor din subordine; (b) valoarea a 146 de bunuri imobile²⁹ proprietate publică a statului, raportată APP, a fost diminuată cu 29.851,5 mii lei³⁰; (c) nu au fost raportate APP un lot (69,0 mii lei/0,2 ha)³¹ şi 6 loturi³² (1,93 ha) neevaluate; (d) au fost incluse 58 loturi de teren³³ (13,95 ha) care nu aparţin structurilor ANSA.

(ii) De asemenea, se atestă că 27 de bunuri imobile înregistrate la organele cadastrale nu au fost reflectate în evidenţa contabilă. Astfel, în evidenţa contabilă a DMSA Soroca nu se regăsesc 7 imobile cu suprafaţa totală de 1.099,7 m² şi valoarea cadastrală de 335,8 mii lei, iar la alte entităţi – respectiv, 20 de imobile³⁴ fără valoare cadastrală, cu suprafaţa totală de 2670,7 m².

(iii) Verificările în teren³⁵ale bunurilor imobile au relevat că 28 de imobile³⁶ nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, precum şi la organele cadastrale, şi, respectiv, nu au fost raportate APP. Această situaţie denotă lipsa unui control riguros asupra bunurilor statului şi prezentarea nereală a rezultatelor inventarierilor anuale efectuate.

(iv) Se denotă menţinerea în evidenţa contabilă a 3 imobile³⁷ (271,0 mii lei) vândute în anul 2016, deşi drepturile patrimoniale au fost înregistrate după cumpărător.

(v) La 40 de bunuri imobile³⁸ valoarea cadastrală este mai mare decât cea înregistrată în evidenţa contabilă cu 1786,0 mii lei, nefiind întreprinse măsuri pentru ajustarea valorii acestora şi prezentarea reală a situaţiei patrimoniale.

(vi) Se atestă nereflectarea bunurilor imobile în conturile contabile distincte. Astfel, 55 de bunuri imobile³⁹ în valoare totală de 1161,0 mii lei şi 12 bunuri imobile⁴⁰ neevaluate (1172,9 m²) au fost reflectate şi raportate la contul 312 “Construcţii speciale”, pe când regulamentar acestea urmau a fi reflectate la contul 311 “Clădiri”, iar în evidenţa contabilă a ANSA 19 obiecte (1693,8 mii lei) au fost înregistrate la contul 311 “Clădiri”, pe când regulamentar acestea urmau a fi reflectate la contul 312 “Construcţii speciale”.

(vii) Comasarea nejustificată a 40 de bunuri imobile⁴¹ în valoare totală de 1945,0 mii lei şi separarea a 32 de bunuri imobile⁴² în valoare totală de 1581,6 mii lei au condiţionat prezentarea neveridică a cantităţii bunurilor imobile gestionate.

(viii) Deşi ANSA şi instituţiile din subordine, la începutul anului 2016, au gestionat 104 loturi de teren (25,4 ha), în evidenţa contabilă a fost reflectat doar un lot (DRSA Rezina - 0,2 ha) în valoare de 69,0 mii lei. De menţionat că, din 104 loturi de teren (25,4 ha) gestionate de structurile ANSA, asupra 54 de loturi/16,5 ha⁴³ până în prezent nu au fost înregistrate la organele cadastrale drepturile patrimoniale. Mai mult decât atât, 43 de loturi/10,9 ha (din cele 54 de loturi) nu aparţin structurilor ANSA, acestea fiind excluse din evidenţa contabilă pe parcursul auditului.

(ix) Entităţile nu au înregistrat în evidenţă contabilă 23 de loturi (5,6 ha), evaluate de organele cadastrale la suma de 5931,2 mii lei, precum şi 27 de loturi (12,1 ha) neevaluate, valoarea estimativă a acestora, cu aplicarea preţului normativ, constituind circa 11.378,9 mii lei.

_____________________________

²⁶Anenii Noi (4 clădiri/32,3 mii lei), Edineţ (1 clădire/162,9 mii lei), Glodeni (14 clădiri/1027,3 mii lei), Hânceşti (2 clădiri/135,1 mii lei), Ialoveni (2 clădiri/96,7 mii lei), Ştefan Vodă (1 clădiri/4,2 mii lei), Ungheni (1 clădire/489,0 mii lei), Cantemir (2 clădiri/7,9 mii lei), Criuleni (6 clădiri/45,4 mii lei), Dubăsari (2 clădiri/6,7 mii lei), Orhei (2 clădiri/4,3 mii lei), Străşeni (1 clădire/27,2 mii lei), Vulcăneşti (1 clădire/17,7 mii lei), ANSA (1 clădire/31,9 mii lei).

²⁷Anenii Noi (2 clădiri/4,8 mii lei)

²⁸Drochia (5 clădiri/163,4 m²), Ştefan Vodă (1 clădire/41,1 m²), I.P. CRDV (10 clădiri/1368,4 m²), Cantemir (9 clădiri/448,1 m²), Criuleni (4 clădiri/144,9 m²), Leova (4 clădiri/89,9 m²), Teleneşti (7 clădiri/500,6 m²), Comrat (1 clădire/6,6 m²).

²⁹Anenii Noi (11 clădiri/+520,7 mii lei), Edineţ (1 clădire/ -198,9 mii lei, 4 clădiri/+36,4 mii lei), Hânceşti (3 clădiri/-179,4 mii lei, 17 clădiri/+3110,4 mii lei), I.P. CRDV (10 clădiri/+13103,7 mii lei), ANSA (21 clădiri/+9543,9 mii lei), Briceni (20 clădiri/+1937,8 mii lei), Ocniţa (2 clădiri/+20,1 mii lei), Orhei (1 clădire/-30,9 mii lei), Teleneşti (4 clădiri/-60,4 mii lei), 4 clădiri/+283,8 mii lei), Cahul (31 clădiri/+786,3 mii lei, 1 clădire/-0,4 mii lei).

³⁰Valoarea imobilelor a fost diminuată cu 30.321,5 mii lei la 136 de imobile şi majorată la 10 imobile cu 470,0 mii lei.

³¹Rezina (1 lot/0,2 ha/69,0 mii lei).

³²Glodeni (1 lot/0,00526 ha), Ialoveni (1 lot/0,0434 ha), Taraclia (3 loturi/1,1597 ha), Ungheni (1 lot/0,725 ha).

³³Anenii Noi (8 loturi/1,37792 ha), Basarabeasca (4 loturi/0,8807 ha), Drochia (6 loturi/1,2481 ha), Edineţ (11 loturi/1,651 ha), Hânceşti (9 loturi/2,038 ha), Ialoveni (5 loturi/1,4071 ha), Soroca (1 lot/0,1536 ha), Şoldăneşti (5 loturi/0,6906 ha), Ştefan Vodă (1 lot/0,0611), Chişinău (4 loturi/1,4197 ha), I.P. CRDV (4 loturi/3,0256 ha).

³⁴Soroca (2 imobile/626,4 m²), Ştefan Vodă (14 imobile/1835,7 m²), Teleneşti (4 imobile/208,6 m²).

³⁵Drochia, Edineţ, Hânceşti, Ialoveni, Soroca, Chişinău, ANSA, Briceni, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Floreşti, Orhei, Sângerei, Străşeni, Teleneşti, Cahul, Bălţi.

³⁶Drochia (4 imobile), Edineţ (4 imobile), Hânceşti (1 imobil), Ialoveni (1 imobil), Soroca (1 imobil), Chişinău (1 imobil), Briceni (4 imobile), Călăraşi (1 imobil), Criuleni (2 imobile), Floreşti (2 imobile), Sângerei (2 imobile), Teleneşti (1 imobil), Cahul (4 imobile).

³⁷Ialoveni (2 imobile/82,2 mii lei), Chişinău (1 imobil/188,8 mii lei).

³⁸Drochia (3 clădiri/+41,3 mii lei), Edineţ (3 clădiri/166,5 mii lei), Ialoveni (6 clădiri/49,5 mii lei), Chişinău (2 clădiri/225,5 mii lei), ANSA (4 clădiri/365,6 mii lei), Călăraşi (2 clădiri/114,8 mii lei), Căuşeni (1 clădire/42,5 mii lei), Criuleni (6 clădiri/176,0 mii lei), Floreşti (1 clădire/48,4 mii lei), Sângerei (1 clădire/68,1 mii lei), Străşeni (4 clădiri/54,2 mii lei), Cahul (1 clădire/352,2 mii lei), Bălţi (6 clădiri/81,4 mii lei).

³⁹Anenii Noi (1 imobil/4,9 mii lei), Drochia (2 imobile/65,4 mii lei), Edineţ (7 imobile/274,2 mii lei), Glodeni (1 imobil/3,1 mii lei), Hânceşti (2 imobile/135,1 mii lei), Ialoveni (9 imobile/56,7 mii lei), Ştefan Vodă (1 imobil/4,2 mii lei), ANSA (4 imobile/116,0 mii lei), Cimişlia (3 imobile/68,5 mii lei), Criuleni (12 imobile/148,4 mii lei), Donduşeni (4 imobile/206,7 mii lei), Dubăsari (2 imobile/6,7 mii lei), Orhei (4 imobile (34,9 mii lei), Străşeni (1 imobil/27,2 mii lei), Râşcani (2 imobile/9,0 mii lei).

⁴⁰Comrat (1 imobil/48,3 m²), Ceadâr-Linga (1 imobil/87,3 mii lei), Râşcani (10 imobile/1037,3 mii lei).

⁴¹Ialoveni (6 imobile/124,6 mii lei), Rezina (2 imobile/41,4 mii lei), Şoldăneşti (7 imobile/252,4 mii lei), Chişinău (2 imobile/183,3 mii lei), Călăraşi (5 imobile/134,9 mii lei), Cimişlia (4 imobile/496,4 mii lei), Donduşeni (2 imobile/50,8 mii lei), Făleşti (8 imobile/526,0 mii lei), Comrat (2 imobile/129,4 mii lei), Cahul (2 imobile/5,8 mii lei).

⁴²Briceni (11 imobile/604,7 mii lei), Cimişlia (11 imobile/782,6 mii lei), Orhei (3 imobile/73,5 mii lei), Cahul (7 imobile/120,8 mii lei).

⁴³Glodeni (1 lot/0,00526 ha), Ialoveni (1 lot/0,0434 ha), Taraclia (3 loturi/1,1597 ha), Ungheni (2 loturi/1,361 ha), ANSA (5 loturi/1,7707 ha), Călăraşi (2 loturi/0,6888 ha), Cantemir (1 lot/0,0754 ha), Căuşeni (1 lot/0,0574 ha), Cimişlia (2 loturi/0,1723 ha), Criuleni (3 loturi/0,7781 ha), Donduşeni (4 loturi/0,5858 ha), Dubăsari (1 lot/0,0863), Făleşti (8 loturi/0,7365 ha), Floreşti (1 lot/0,4784 ha), Leova (1 lot/0,3224 ha), Nisporeni (1 lot/1,7032 ha), Ocniţa (3 loturi/0,0819 ha), Orhei (3 loturi/0,4858 ha), Sângerei (1 lot/0,4882 ha), Străşeni (1 lot/0,0479 ha), Teleneşti (1 lot/0,7773 ha), Comrat (3 loturi/0,8395 ha), Ceadâr-Lunga (2 loturi/1,6883 ha), Vulcăneşti (2 loturi/0,8908 ha).

4.2.3. Efectuarea neconformă a inventarierii a dus la prezentarea neveridică a situaţiilor patrimoniale

Potrivit cadrului regulator⁴⁴, ANSA şi instituţiile din subordine urmau să efectueze inventarierea activelor şi pasivelor în mod obligatoriu, pentru confirmarea veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi celor din rapoartele financiare.

Verificările auditului denotă că unele informaţii din situaţiile financiare au fost denaturate, din cauza neinventarierii tuturor elementelor de activ şi pasiv, precum şi a întocmirii neconforme a rezultatelor inventarierii, exprimată prin:

(i) neînregistrarea în evidenţa contabilă a DMSA Bălţi a circa 150 de pomi roditori şi a circa 12 pomi decorativi şi nereflectarea acestora de către comisiile de inventariere în listele respective ca surplus;

(ii) neincluderea în Listele de inventariere ale I.P. CRDV a: (a) clădirilor în valoare totală de 22 902,1 mii lei, (b) construcţiilor speciale (69,2 mil.lei), (c) instalaţiilor de transmisie (433,4 mii lei), (d) unităţilor de mijloace de transport (3 697,3 mii lei), (e) activelor nemateriale (36,2 mii lei), (f) investiţiilor capitale în curs de execuţie (19 883,9 mii lei);

(iii) includerea în Listele de inventariere şi înregistrarea în evidenţa contabilă a DMSA Chişinău a unui aparat de casă şi control, care de fapt lipsea, fiind transmis în folosinţă unei persoane terţe fără întocmirea actelor justificative respective;

(iv) neînregistrarea în evidenţa contabilă a 28 de imobile (DRSA: Teleneşti -1, Cahul – 4, Floreşti – 2, Criuleni – 2, Briceni – 4, Ialoveni – 1, Hânceşti- 1, Drochia -4, Edineţ – 4, Călăraşi – 1, Chişinău -1, Sângerei -2, Soroca-1), existenţa fizică a cărora a fost stabilită în rezultatul inventarierilor;

(v) neefectuarea de către ANSA şi entităţile din subordine a inventarierii creanţelor şi datoriilor;

(vi) necompletarea şi nedescrierea în Listele de inventariere, la rubrica “Menţiuni”, a stării fizice a bunurilor gestionate de ANSA la punctele de frontieră Criva, Lipcani, Giurgiuleşti, Tudora, Leuşeni, Sculeni, Briceni, ceea ce a condiţionat neexaminarea corespunzătoare a rezultatelor inventarierii privind casarea liniilor de dezinfecţie de la punctele de trecere (924,7 mii lei), deteriorate la nivel de 90%, precum şi a unor mijloace fixe în valoare totală de 291,2 mii lei, aflate în stare dezastruoasă. De menţionat că nici recomandările auditului intern privind casarea acestora nu au fost implementate. Situaţia detaliată este prezentată în Anexa nr.7 la Raportul de audit;

(vii) necasarea bunurilor complet uzate şi neutilizate pe parcursul mai multor ani de către DMSA Chişinău (237,5 mii lei) şi la I.P. CRDV (165,6 mii lei), ceea ce a condiţionat prezentarea nereală a valorii patrimoniului gestionat. Situaţia detaliată este prezentată în Anexa nr.7 la Raportul de audit.

De asemenea, se atestă nerespectarea prevederilor cadrului regulator privind efectuarea inventarierii. Astfel, DMSA Bălţi şi I.P. CRDV nu au întocmit Lista de inventariere a imobilizărilor (INV-1) şi Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special (INV-8).

_____________________________

⁴⁴Legea contabilităţii, Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010) şi Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

4.3. În unele cazuri, veridicitatea informaţiilor din rapoartele financiare consolidate a fost afectată de aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent evidenţei contabile în sistemul bugetar

Verificările auditului au relevat neconformităţi, care au afectat veridicitatea informaţiilor din rapoartele financiare consolidate privind activele şi pasivele, veniturile şi cheltuielile, creanţele şi datoriile entităţilor auditate, exprimate prin:

(i) înregistrarea în conturi necorespunzătoare a bunurilor primite în folosinţă în valoare totală de 1791,7 mii lei⁴⁵, acestea urmând a fi înregistrate la contul 822100 “Active luate în locaţiune/arendă”;

(ii) clasificarea neconformă a veniturilor de la darea în locaţiune a bunurilor, ceea ce a condiţionat diminuarea cu 109,2 mii lei⁴⁶ a veniturilor de la darea în locaţiune a bunurilor patrimoniului public (CBV 142320) şi majorarea veniturilor de la prestarea serviciilor cu plată (CBV 142310);

(iii) neincluderea în raportul financiar consolidat pe ANSA a creanţelor cu termenul de prescripţie expirat, deşi în evidenţa contabilă a unor entităţi au fost înregistrate asemenea datorii (peste 3 ani: DMSA Bălţi (13,8 mii lei), I.P. CRDV (6,3 mii lei) şi ANSA (20,5 mii lei)). O situaţie similară se atestă şi la datoriile cu termenul de achitare expirat (ANSA - 73,8 mii lei). Prezentarea generală a creanţelor şi datoriilor se regăseşte în Anexa nr.8 la Raportul de audit;

(iv) înregistrarea în conturi necorespunzătoare a lipsurilor şi delapidărilor în sumă de 221,5 mii lei (contul 51952 “Datorii aferente decontărilor transmise în organele de anchetă”), acestea urmând a fi înregistrate regulamentar la contul 419220 “Creanţe ale clienţilor din afara sistemului bugetar”. Prezentarea generală privind lipsurile şi delapidările este expusă în Anexa nr.9 la Raportul de audit.

_____________________________

⁴⁵contul 82221 “Valori şi mărfuri primite în custodie” (187,7 mil.lei) şi contul 822900 “Alte conturi extrabilanţiere” (1604,0 mii lei).

⁴⁶Veniturile calculate conform datelor evidenţei analitice - 286,1 mii lei, raportate -176,9 mii lei, diferenţa constituind 109,2 mii lei.

4.4. Prezentarea veridică a situaţiilor financiare consolidate a fost afectată de aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent retribuirii muncii

Insuficienţa controlului intern, precum şi nedeterminarea unor reglementări şi nedescrierea proceselor cu privire la specificul retribuirii muncii angajaţilor din cadrul ANSA şi instituţiilor subordonate au determinat neconformităţi la calcularea retribuirii muncii. Prezentarea generală a alocaţiilor destinate retribuirii muncii se regăseşte în Anexa nr.10 la Raportul de audit.

Verificările auditului prin aplicarea testelor de detaliu asupra unui eşantion constituit din 583 de angajaţi⁴⁷ (43,4% din numărul total de personal angajat la finele anului auditat), referitor la conformitatea stabilirii salariilor de funcţie şi sporurilor pentru vechime în muncă, intensitatea muncii etc., denotă următoarele:

(i) majorarea fondului de salarizare pentru angajaţii din cadrul I.P.CRDV, specializaţi în serviciile pentru agricultură, cu circa 26,3 mii lei, a contribuţiilor de asigurări sociale - cu 6,0 mii lei, şi a primelor de asigurare medicală – cu 1,2 mii lei, ca rezultat al stabiliri incorecte a categoriilor de salarizare⁴⁸ pentru 12 angajaţi;

(ii) remunerarea membrilor CMV din cadrul I.P.CRDV în sumă totală de 123,5 mii lei, fiind calculate în lipsa cadrului regulator contribuţii la BASS şi prime la FAOAM în sumă totală de 34,0 mii lei;

(iii) majorarea cheltuielilor privind sporul pentru vechime în muncă cu 57,8 mii lei, inclusiv contribuţii la BASS şi prime la FAOAM în sumă totală de 15,9 mii lei, condiţionată de acordarea neregulamentară a sporului în cauză unor angajaţi⁴⁹;

(iv) acordarea de către ANSA şi 18 entităţi auditate a sporului pentru eficienţă înaltă şi intensitatea muncii în lipsa unor reglementări interne privind mărimea sporului reieşind din indicatorii de performanţă⁵⁰ (1734,6 mii lei);

(v) calcularea neregulamentară a premiilor unice unor persoane din cadrul ANSA, care nu se regăseau în ordinele conducerii (0,9 mii lei);

(vi) necorespunderea evidenţei analitice cu evidenţa sintetică în cadrul DRSA Căuşeni, privind datoriile faţă de personal la retribuirea muncii, cu 2,0 mii lei⁵¹, precum şi divergenţe în datele raportate, care au fost majorate cu 6,6 mii lei⁵² şi, respectiv, cu 4,6 mii lei⁵³. O situaţie similară se atestă şi la DRSA Orhei, divergenţa constituind 4,6 mii lei⁵⁴;

(vii) majorarea cu suma de 57,9 mii lei a cheltuielilor privind ajutorul material acordat pentru 14 persoane din cadrul DRSA Edineţ, cauzată de nerespectarea prevederilor cadrului regulator aferent;

(viii) calcularea salariului de 61,6 mii lei unui funcţionar public din cadrul DRSA Ialoveni, care este şi fondator al unei întreprinderi individuale şi cu care a fost încheiat un contract de prestare a serviciilor sanitar-veterinare în valoare de 32,7 mii lei, cauza fiind nerespectarea prevederilor legale⁵⁵;

(ix) calcularea şi achitarea sporului pentru performanţa colectivă de muncă (1,5 mii lei) unui angajat din cadrul DRSA Anenii Noi, sancţionat disciplinar, cauza fiind nerespectarea prevederilor cadrului normativ în vigoare⁵⁶.

Situaţiile expuse denotă deficienţe în controlul intern aferent procesului de calculare, reţinere şi achitare a cheltuielilor de personal.

Contrapunerea borderourilor de calcul cu listele de transfer către băncile deservente (pe card) nu a relevat divergenţe.

_____________________________

⁴⁷ANSA – 160 angajaţi, I.P.CRDV – 58 angajaţi, DMSA Chişinău – 38 angajaţi şi DMSA Bălţi – 30 angajaţi, DRSA: Orhei – 26 angajaţi, Soroca- 25 angajaţi, Cahul- 24 angajaţi, Edineţ – 24 angajaţi, Floreşti – 23 angajaţi, Hânceşti – 22 angajaţi, Briceni – 21 angajaţi, Călăraşi- 20 angajaţi, Căuşeni – 20 angajaţi, Criuleni- 20 angajaţi, Teleneşti – 20 angajaţi, Sângerei – 19 angajaţi, Ialoveni -18 angajaţi, Străşeni – 15 angajaţi.

⁴⁸Anexa nr.1 din Hotărârea Guvernului nr.755 din 03.07.2006 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare specializate în servicii pentru agricultură, alte servicii neraportate la sfera socială şi a personalului Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

⁴⁹Neregulamentar au fost emise ordine privind stabilirea sporului pentru vechime în muncă specialiştilor angajaţi cu studii superioare.

⁵⁰Pct.10 din Hotărârea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare.

⁵¹Au fost constatate divergenţe între datele Registrului de salariu (71,8 mii lei) şi cele din Cartea mare (73,8 mii lei).

⁵²Au fost constatate divergenţe între datele Registrului de salariu (71,8 mii lei) şi ale Raportului privind executarea bugetului (Formularul FD-44) - 78,4 mii lei.

⁵³Au fost constatate divergenţe între datele din Cartea mare (73,8 mii lei) şi cele din Raportul privind executarea bugetului (Formularul FD-44) - 78,4 mii lei.

⁵⁴Au fost constatate divergenţe între datele din Cartea mare (100,0 mii lei) şi cele din Raportul privind executarea bugetului (Formularul FD-44) – 104,6 mii lei.

⁵⁵Art.25 al Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

⁵⁶Pct.70 din Hotărârea Guvernului nr.94 din 01.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective.

4.5. Lipsa unui control intern adecvat din partea responsabililor de la ANSA şi instituţiile subordonate a condiţionat unele neconformităţi de ordin financiar-contabil

Verificările auditului privind conformitatea aplicării prevederilor cadrului regulator aferent domeniului financiar-contabil au relevat următoarele carenţe şi neconformităţi.

(i) Deşi 192 de obiecte în valoare totală de 19.963,4 mii lei⁵⁷ sunt reflectate în evidenţa contabilă, entităţile nu au întreprins măsuri pentru înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra acestor bunuri imobile.

(ii) Lipsa controlului intern şi nerespectarea regulilor generale de evidenţă contabilă, precum şi neîntreprinderea măsurilor ce se impun de cadrul regulator, au condiţionat prezenţa în evidenţa contabilă a 13 bunuri imobile (1127,8 m²) cu valoarea “zero”⁵⁸. Neevaluarea bunurilor imobile prezintă un risc sporit de înstrăinare necontrolată a bunurilor respective şi de neasigurare a integrităţii acestora.

(iii) Verificările auditului atestă situaţii când unele imobile, deşi au fost transmise APL şi drepturile patrimoniale asupra acestora nu au fost modificate la organele cadastrale, continuă să fie înregistrate după entităţile subordonate ANSA. Astfel, cu toate că DRSA Floreşti a transmis Consiliului raional Floreşti 6 bunuri imobile⁵⁹ (1 în valoare de 39,9 mii lei şi 5 neevaluate) încă în anul 2015, nici DRSA Floreşti, nici Consiliul raional Floreşti nu au întreprins măsuri ce se impun de cadrul regulator privind reînregistrarea drepturilor patrimoniale. Asemenea situaţii se atestă şi la DRSA Sângerei, care în anul 2010 a transmis un imobil în valoare de 696,3 mii lei (489,0 m²) la balanţa Consiliului raional Sângerei, dar nici până în prezent drepturile patrimoniale nu au fost reînregistrate.

(iv) Se atestă neîntreprinderea de către 2 entităţi a măsurilor de excludere din Registrul cadastral a 4 bunuri imobile demolate (DRSA Teleneşti - 3 imobile neevaluate (292,0 m²), DRSA Ialoveni - 1 imobil în valoare de 92,1 mii lei).

(v) Deşi ANSA şi entităţile subordonate au fost create în anul 2013, se atestă că la 8 imobile⁶⁰ în valoare totală de 2911,7 mii lei şi la 3 imobile⁶¹ fără valoare (256,9 m²) nu au reînregistrat drepturile patrimoniale asupra acestora după structurile nou create.

(v) Pentru a reduce sau a exclude careva costuri pentru evaluarea terenurilor şi reflectarea acestora cantitativ-valorică în evidenţa sa contabilă, entităţile nu au aplicat prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului. În aceste condiţii, auditul, aplicând prevederile legii menţionate, a efectuat calculul estimativ al valorii terenurilor neevaluate de organele cadastrale, care a constituit 3178,5 mii lei (19,6 ha/80 loturi). Situaţia dată este prezentată în Tabelul nr.3 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

(vi) Urmare creării ANSA prin reorganizare în anul 2013, 2 entităţi nu au efectuat reînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor după structurile nou create (2 loturi/0,55 ha)⁶².

(vii) La unele imobile, deşi au fost demolate şi excluse din evidenţa contabilă, drepturile patrimoniale la organele cadastrale nu au fost ajustate la situaţia reală. Astfel, DRSA Teleneşti a demolat 3 imobile (292,0 m²) şi le-a exclus din evidenţa contabilă, dar nu a înaintat organelor cadastrale documentele necesare pentru a fi excluse din Registrul imobilelor.

(viii) Deşi cadrul regulator prevede ca în Listele de inventariere să fie incluse denumirea completă a obiectului, destinaţia, numărul de inventar, numărul de fabricare etc., ANSA, I.P. CRDV şi DMSA Bălţi şi DMSA Chişinău, în Listele de inventariere, reflectă doar numerele de inventar.

(ix) Se atestă că ANSA, I.P.CRDV şi 8 subdiviziuni teritoriale (DMSA Bălţi, DRSA: Briceni, Anenii Noi, Criuleni, Cimişlia, Râşcani, Călăraşi, Sângerei) nu utilizează formularele standardizate pentru calcularea plăţilor salariale (Nota de contabilitate 5), iar Nota de contabilitate 5a nu se întocmeşte.

_____________________________

⁵⁷Anenii Noi (9 clădiri/930,3 mii lei), Edineţ (17 clădiri/1216,9 mii lei), Glodeni (16 clădiri/1115,8 mii lei), Hânceşti (3 clădiri/213,8 mii lei), Ialoveni (4 clădiri/178,9 mii lei), Rezina (3 clădiri/31,6 mii lei), Ştefan Vodă (1 clădire/4,2 mii lei), Ungheni (5 clădiri/926,3 mii lei), Chişinău (1 clădire/188,8 mii lei), ANSA (8 clădiri/2758,1 mii lei), Călăraşi (1 clădire/25,0 mii lei), Cantemir (7 clădiri/142,6 mii lei), Criuleni (6 clădiri/45,4 mii lei), Donduşeni (3 clădiri/57,7 mii lei), Dubăsari (3 clădiri/341 mii lei), Făleşti (2 clădiri/259,3 mii lei), Leova (1 clădire/115,4 mii lei), Nisporeni (11 clădiri/1378,6 mii lei), Ocniţa (8 clădiri/2915,2 mii lei), Orhei (20 clădiri/714,7 mii lei), Străşeni (1 clădire/27,2 mii lei), Comrat (6 clădiri/665,8 mii lei), Ceadâr-Lunga (7 clădiri/624,6 mii lei), Vulcăneşti (1 clădire/17,6 mii lei), Cahul (31 clădire/1607,8 mii lei).

⁵⁸Călăraşi (1 clădire/17,3 m²), Cimişlia (1 clădire/24,9 m²), Sângerei (1 clădire/48,3 m²), Râşcani (10 clădiri/1037,3 m²).

⁵⁹Floreşti (1 imobil/78,2 m²/39,9 mii lei) şi (5 imobile/503,5 m² neevaluate).

⁶⁰Edineţ (4 imobile/2083,8 mii lei), Briceni (1 imobil/6,2 mii lei), Cantemir (1 imobil/10,0 mii lei), Leova (1 imobil/115,4 mii lei), Sângerei (1 imobil/696,3 mii lei).

⁶¹Ştefan Vodă (1 imobil/223,3 m²), Leova (2 imobile/33,6 m²).

⁶² Briceni (1 lot/0,428 ha), Leova (1 lot/0,1225 ha).

V. ALTE CONSTATĂRI

5.1. Cheltuielile de întreţinere a mijloacelor de transport au fost efectuate cu unele neconformităţi

În anul 2016, pentru întreţinerea mijloacelor de transport, în bugetul consolidat al ANSA au fost prevăzute 11 071,7 mii lei (CBE 222400, CBE 331110, CBE 332110), dar s-au alocat 6 636,9 mii lei. ANSA şi entităţile subordonate, conform datelor evidenţei contabile, gestionează 337 unităţi de transport, din care 8 unităţi se află în stare nesatisfăcătoare, 48 unităţi sunt în proces de casare şi 281 unităţi de transport sunt utilizate.

Verificărilor auditului privind respectarea prescripţiilor Hotărârii Guvernului nr.1404 din 30.12.2005⁶³ au fost supuse 19 entităţi (155 unităţi de transport), relevându-se următoarele:

√ nerespectarea prevederilor pct.1¹ din Hotărârea Guvernului menţionată, care stipulează că autorităţile administrative din subordinea ministerelor, pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, folosesc automobile în scop de serviciu, ale căror număr şi parcurs-limită anual se aprobă de către organul ierarhic superior, în funcţie de mijloacele financiare aprobate în acest scop”. Astfel, ANSA, în calitate de organ ierarhic superior, a aprobat limita kilometrajului de parcurs pentru conducătorii subdiviziunilor teritoriale⁶⁴ (diferenţiat 16,0 mii km, 17,0 mii km şi 18,0 mii km pe an), iar aprobarea limitelor de parcurs pentru celelalte unităţi de transport (129 unităţi) a fost delegată şefilor direcţiilor raionale/municipale ale subdiviziunilor teritoriale;

√ depăşirea limitelor de parcurs aprobate la 21 unităţi de transport, ceea ce a condiţionat admiterea supraconsumului de combustibil de 16,8 mii litri, în valoare totală de 253,0 mii lei (+172,6 mii km);

√ nerespectarea de către ANSA a normelor stabilite pentru kilometrajul parcurs în raza oraşului şi în afara oraşului, fiind utilizate normele medii de casare a combustibilului, ceea ce a dus la majorarea normelor de casare cu 296,3 litri (+5,8 mii lei);

√ urmare neajustării Ordinului MTID nr.172 din 09.12.2005⁶⁵, precum şi faptului că la balanţa entităţilor sunt înregistrate modele de autoturisme noi, neincluse în ordinul menţionat, unele entităţi au elaborat şi au aprobat norme de consum provizorii (proprii), dar nu le-au înaintat MTID, pentru aprobare⁶⁶.

Lipsa unor proceduri de control intern a dus la nerespectarea prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare privind întocmirea, evidenţa, păstrarea şi utilizarea foilor de parcurs pentru autoturisme.

√ Nerespectarea prevederilor Instrucţiunii privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special⁶⁷ a cauzat următoarele neconformităţi: (i) ANSA nu a stabilit, prin ordin⁶⁸, persoanele responsabile de evidenţa, păstrarea, eliberarea şi perfectarea formularelor cu regim special. În condiţiile prezenţei erorilor în Registrul de evidenţă a circulaţiei foilor de parcurs, necompletării sau completării neconforme a rubricilor din acest Registru (data eliberării şi primirii foilor de parcurs, numele/prenumele, semnătura şoferului, semnătura dispecerului), auditul nu a putut să verifice restituirea foilor de parcurs; (ii) foile de parcurs întocmite cu greşeli, radieri etc. nu au fost supuse deteriorării, dar primite ca formulare întocmite conform, servind ca justificare pentru casarea combustibilului⁶⁹.

√ Nerespectarea prevederilor Ordinului BNS nr.108 din 17.02.1998⁷⁰, prin necompletarea în foile de parcurs a rubricii privind destinaţia deplasării (scopul), neindicarea kilometrajului la ieşire şi la sosire.

√ Calcularea neconformă a kilometrajului parcurs de facto de către DMSA Bălţi (+1123 km), ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor de consum al combustibilului cu 1,8 mii lei.

Sinteza neconformităţilor aferente întreţinerii mijloacelor de transport este prezentată în Tabelul nr.5 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

_____________________________

⁶³Hotărârea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice.

⁶⁴Ordinul ANSA nr.75 din 03.07.2013 cu privire la utilizarea automobilelor de serviciu.

⁶⁵ Ordinul MTID nr.172 din 09.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”.

⁶⁶Prevederile Ordinului MTID nr.172 din 09.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”.

⁶⁷Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 (Anexa nr.2).

⁶⁸Pct.7 din Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 (Anexa nr.2).

⁶⁹Pct.10 din Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 (Anexa nr.2), stipulează că “Pe formularele cu regim special, completate cu greşeli, radieri, corectări nestipulate şi cu alte înregistrări nepermise se efectuează înscrierea “deteriorat”. Pentru formularele deteriorate se întocmeşte o listă, care se prezintă persoanei responsabile de evidenţa, păstrarea şi eliberarea formularelor, cu anexarea lor, şi ulterior se scot de la evidenţă în modul stabilit ”.

⁷⁰Instrucţiunea privind completarea şi prelucrarea foilor de parcurs pentru autoturisme, aprobată prin Ordinul Biroului Naţional de Statistică nr.108 din 17.12.1998.

5.2. Casarea vaccinelor de către Laboratoarele din cadrul entităţilor auditate se efectuează în baza documentelor privind utilizarea vaccinelor de către medicii veterinari de liberă practică, care se întocmesc cu nerespectarea cadrului regulator

Nerespectându-se prevederile din Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la procedura de prestare a serviciilor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi⁷¹, în 6 cazuri⁷² au fost casate vaccine în lipsa semnăturilor proprietarilor şi în 8 cazuri⁷³ - în lipsa tabelelor de vaccinare în valoare totală de 58,4 mii lei, din care 11,2 mii lei - pentru vaccine, şi 47,2 mii lei - pentru plata serviciilor prestate. Sinteza este prezentată în Tabelul nr.6 din Anexa nr.12 la Raportul de audit.

_____________________________

⁷¹Ordinul directorului general al ANSA nr.240 din 13.12.2013 “ Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de prestare a serviciilor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi”.

⁷²DRSA/DMSA Cahul, Călăraşi, Floreşti, Străşeni, Teleneşti, Orhei.

⁷³DRSA/DMSA Cahul, Floreşti, Briceni, Sângerei, Străşeni, Drochia, Teleneşti, Criuleni.

5.3. Se atestă lipsa unui mecanism clar privind casarea medicamentelor, preparatelor biologice, precum şi a normelor privind casarea medicamentelor utilizate pentru pregătirea preparatelor

Contrapunerea datelor din registrele Laboratoarelor ale I.P. CRDV şi laboratoarelor teritoriale de expertiză sanitar-veterinară cu datele real casate a relevat situaţii când cantitatea reactivelor decontate diferă de cantitatea real utilizată (în unele cazuri, cantitatea este mai mare, iar în altele - mai mică). În acest sens, contrapunerea cantităţii reactivelor “Hexan” şi “Acetonitril”, utilizate de către Secţia reziduuri, cu datele din actul de casare denotă că au fost utilizate reactive în cantitate de 4 şi, respectiv, de 2 litri, dar casate - 2 litri (1,1 mii lei) şi, respectiv, 4 litri (1,5 mii lei), sau cu 0,3 mii lei⁷⁴ mai puţin. Asemenea situaţii au fost constatate şi la DMSA Bălţi, unde valoarea medicamentelor casate, dar neutilizate, constituie 8,7 mii lei. De asemenea, se atestă cazuri când s-au casat materialele care de facto nu au fost utilizate (6,7 mii lei), acestea fiind supuse doar concentrării termice. Tot la acest subiect, auditul constată că I.P. CRDV a efectuat casarea medicamentelor şi materialelor sanitare utilizate în lipsa unei descrieri detaliate privind normele prestabilite şi cauzele inutilităţii acestora.

_____________________________

⁷⁴Calculul: 1,1 mii lei+0,75 mii lei=1,85 mii lei- (1,1 mii lei+1,5 mii lei=1,6 mii lei) =0,25 mii lei.

5.4. Se atestă lipsa unor prevederi exhaustive referitor la reflectarea bunurilor materiale transmise terţilor

În Raportul privind circulaţia stocurilor de materiale circulante şi rezervelor de stat (Formularul FD-46) la ieşirea medicamentelor şi materialelor sanitare (contul 334) este raportată realizarea medicamentelor în valoare totală de 3930,1 mii lei. Au fost supuse verificării medicamente în valoare totală de 2194,8 mii lei (17 DMSA/DRSA), constatându-se că ANSA şi entităţile subordonate au reflectat neconform transmiterea către medicii de liberă practică a medicamentelor. Astfel, ANSA şi entităţile subordonate au raportat ca medicamente realizate (contul 334210 “Realizarea medicamentelor şi materialelor sanitare”) medicamentele transmise gratuit medicilor de liberă practică, în realitate, această tranzacţie reprezentând transmiterea gratuită către persoanele terţe şi, regulamentar, urmând a fi reflectată la contul 334280 “Realizarea medicamentelor şi materialelor sanitare”. De asemenea, trecerea la cheltuieli a medicamentelor respective a fost efectuată neregulamentar, ANSA şi entităţile subordonate reflectându-le la contul 289900 “Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”, pe când regulamentar urmau a fi reflectate la contul 289100 “Cheltuieli privind ieşirea activelor”.

VI. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări conducerii ANSA:

1. Să identifice şi să evalueze riscurile privind activităţile şi operaţiunile desfăşurate în cadrul sistemului ANSA, cu întocmirea şi ţinerea Registrului riscurilor (Anexa nr.1, pct.1.1.).

2. Să completeze şi ajusteze politicile de contabilitate proprii la prevederile politicii de contabilitate-tip, aprobată de MF (Anexa nr.1, pct.1.3.).

3. Să adopte măsuri în vederea utilizării unui sistem informaţional de evidenţă contabilă unificat pentru întregul sistem al ANSA (Anexa nr.1, pct.1.4.).

4. Să examineze situaţia privind casarea mijloacelor fixe al căror termen de utilizare a expirat si/sau utilizarea cărora este imposibilă, cu întreprinderea măsurilor ce se impun (Anexa nr.7).

5. Să efectueze inventarierea totală a bunurilor proprietate publică de stat pe întregul sistem al ANSA, pentru asigurarea raportării reale a situaţiilor patrimoniale (pct. 4.2.3.).

6. Să întreprindă măsuri pentru înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor publice de stat gestionate de ANSA şi structurile subordonate, cu planificarea în bugetele proprii a resurselor financiare necesare (pct. 4.4.2.).

VII. RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR IMPLICATE

Responsabilitatea conducerii ANSA⁷⁵, în calitate de executor de buget, constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu şi în bugetele instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general⁷⁶, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator⁷⁷, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

Responsabilitatea conducerii instituţiilor din subordine, în calitate de executori de buget, constă în planificarea şi utilizarea conform destinaţiei a alocaţiilor prevăzute în buget, întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare către ANSA, respectarea prevederilor legale în activitatea economico-financiară, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, cu obligaţia de a preveni şi a descoperi erorile şi fraudele.

Situaţiile financiare şi Rapoartele financiare consolidate ale instituţiilor bugetare se întocmesc în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi Ordinului Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

_____________________________

⁷⁵Se menţionează că, în perioada auditată, a fost destituită şi numită în funcţie o nouă conducere a ANSA.

⁷⁶Legea contabilităţii.

⁷⁷Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

VIII. RESPONSABILITATEA ECHIPEI DE AUDIT

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate aferente exerciţiului bugetar 2016 sunt întocmite de către ANSA şi unele entităţi din subordine, sub toate aspecte semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări semnificative ca urmare a fraudei sau erorii şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţile desfăşurate de entităţile auditate, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Instituţiile bugetare întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare: (i) Raportul privind executarea bugetelor autorităţilor publice centrale şi locale; (ii) Bilanţul contabil (Forma FD-041); (iii) Raportul privind veniturile şi cheltuielile (Forma FD-042); (iv) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (Forma FD-043); (v) Raportul financiar privind executarea bugetului (Forma FD-044); (vi) Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale (Forma FD-045); (vii) Raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi rezervelor de stat (Forma FD-046); (viii) Raportul financiar privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valorile materiale (Forma FD-047); (ix) Raportul privind statele şi efectivele de personal (Forma FD-048); (x) Raportul operativ privind starea creanţelor şi datoriilor cu termenul de achitare expirat, formate în instituţiile finanţate (Forma FD-049); (xi) Raportul operativ privind statele şi efectivul de personal din instituţiile bugetare (Forma FD-050).

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate prin efectuarea procedurilor necesare în vederea identificării şi evaluării riscurilor unor denaturări sau neconformităţi semnificative, care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare de către entităţile din subordine a operaţiunilor sau a soldurilor, precum şi evaluării indiciilor care pot interveni referitor la riscul de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare consolidate, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare. Descrierea detaliată a responsabilităţilor echipei de audit este prezentată în Anexa nr.14 la Raportul de Audit.

Anexa nr.2

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.32 din 05.07.2017

RAPORTUL

de audit privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru

Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016

LISTA ACRONIMELOR

SINTEZA

Curtea de Conturi a efectuat prezenta misiune de audit în scopul oferirii unei asigurări rezonabile privind conformitatea activităţii ANSA şi a unor entităţi din subordine în anul 2016.

În particular, misiunea de audit, prin prisma responsabilităţilor atribuite ANSA şi subdiviziunilor teritoriale, a constatat unele deficienţe şi problematici la aplicarea cadrului legal în vigoare, şi anume:

√ Nerespectarea normelor legale care reglementează domeniul achiziţiilor publice, referitor la: regulile de arhivare a dosarelor de achiziţii publice; respectarea termenelor şi corectitudinea prezentării dărilor de seamă către AAP. Totodată, în lipsa unor fundamentări legale, a fost desfăşurată procedura de achiziţie privind remunerarea membrilor CMV (subcapitolul 3.2.).

√ Admiterea, în mod arbitrar, evidenţa, precum şi înregistrarea cadastrală neregulamentară a cotelor-părţi din valoarea apartamentelor repartizate pentru 8 angajaţi, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor locative, înregistrate în evidenţa ANSA, în sumă totală de 3820,0 mii lei, dreptul de proprietar al unui apartament fiind înregistrat unilateral, şi nu pe cote-părţi, după persoana fizică, ceea ce a dus la nenumărate litigii (subcapitolul 3.3.).

√ Neimplementarea unui control intern adecvat pentru asigurarea bunei guvernări a patrimoniului public şi integrităţii acestuia, fapt care a condiţionat divergenţe între diferite surse: valoarea, suprafaţa, numărul clădirilor şi terenurilor administrate de către ANSA şi structurile subordonate acesteia, precum şi cazurile specifice aferente compartimentului în cauză. Gestionarea precară a patrimoniului public a generat starea deplorabilă a circumscripţiilor sanitar-veterinare din majoritatea localităţilor rurale, din motivul neutilizării lor, şi prezintă un risc sporit de neasigurare a integrităţii şi de înstrăinare necontrolată şi neconformă a acestuia (subcapitolul 3.4.).

√ Neimplementarea unor politici durabile şi relevante, care ar asigura organizarea şi coordonarea acţiunilor orientate spre garantarea siguranţei alimentare şi a calităţii producţiei alimentare, precum şi perpetuarea de către factorii de decizie din cadrul autorităţilor publice locale, administratorii pieţelor şi, în unele cazuri, de către responsabilii din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale ANSA a unui management defectuos în materie de control şi supraveghere în domeniul siguranţei alimentare au cauzat neîncasarea integrală a veniturilor colectate din prestarea serviciilor de expertiză sanitar-veterinară (subcapitolul 3.5.).

În contextul celor expuse, auditul conchide că managementul financiar şi controlul intern existent la ANSA şi subdiviziunile teritoriale în perioada auditată nu s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ-normativ. Astfel, au fost constatate carenţe şi abateri la administrarea patrimoniului public, fiind admisă degradarea bunurilor imobile, precum şi în cadrul supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, neasigurându-se condiţiile corespunzătoare de funcţionare a Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară. Se atestă necesitatea imperioasă de a întreprinde acţiuni rezultative privind dezvoltarea şi consolidarea unui sistem de management financiar şi control care să cuprindă toate activităţile şi procesele instituţionale, inclusiv să evalueze riscurile în conformitate cu cerinţele sistemului menţionat.

Constatările şi concluziile auditului au stat la baza recomandărilor din prezentul Raport şi vizează în mod prioritar acţiunile care urmează a fi întreprinse de către factorii de decizie în vederea eficientizării administrării fondurilor publice, în condiţii de conformitate şi legalitate, precum şi remedierii tuturor neajunsurilor şi deficienţelor constatate.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

ANSA a fost creată la 16 februarie 2013¹, în baza reorganizării prin fuziune a Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală şi a Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, şi este succesoare în drepturile şi obligaţiile acestora.

ANSA deţine calitatea de autoritate publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară din subordinea Guvernului şi este responsabilă de implementarea politicii şi strategiilor în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor de origine animală, fiind abilitată să organizeze, să supravegheze şi să controleze respectarea prevederilor legale şi ale altor acte normative în domeniu, precum şi a celor stipulate în tratatele internaţionale sanitar-veterinare la care RM este parte.

Structura organizatorică şi efectivul-limită, per ansamblu, pentru ANSA se aprobă de către Guvern, iar pentru Aparatul central al ANSA - de către MF, cuprinzând 17 direcţii, 4 secţii şi 10 posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar (prezentate schematic în Anexele nr.2 şi nr.3.). Structura organizatorică şi schema de încadrare pentru cele 38 de subdiviziuni teritoriale (DMSA/ DRSA), precum şi pentru I.P.CRDV se aprobă de către ANSA.

ANSA este condusă de către directorul general, care deţine funcţia de demnitate publică şi este numit şi eliberat din funcţie prin hotărâre de Guvern, la propunerea Prim-ministrului. Directorul general este asistat în conducerea sa de către 3 directori generali adjuncţi pentru problemele: sanitar-veterinare; fitosanitare; siguranţei alimentelor şi controlul calităţii, care sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Guvern.

Misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile şi organizarea activităţii ANSA sunt reglementate de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013². Activitatea instituţiilor din subordinea ANSA este reglementată de Regulamentele interne ale acestora, aprobate de către directorul general.

Funcţionarea ANSA este asigurată de un efectiv-limită de 1561 de unităţi, inclusiv:

♦ Aparatul central – 281 de unităţi;

♦ Subdiviziunile teritoriale (DMSA/ DRSA) – 1141 de unităţi, şi

♦ I.P. CRDV – 139 de unităţi.

În vederea realizării obiectivelor şi activităţilor stabilite, conform Legii bugetului de stat pe anul 2016³, ANSA i-au fost precizate venituri, cheltuieli şi active nefinanciare în sumă totală de 185498,3 mii lei. Componenţa veniturilor, precum şi coraportul dintre precizat şi executat sunt prezentate în Tabelul nr.1.

Din datele tabelului rezultă că nivelul cel mai mic al realizării planului precizat atât la veniturile executate, cât şi la cele efective este înregistrat la veniturile din plata pentru locaţiunea bunurilor patrimoniului public - 54% şi, respectiv, 71,1%. Veniturile de la prestarea serviciilor contra plată s-au executat la nivelul de 133,6%, depăşind nivelul prognozat cu 11224,0 mii lei. Totodată, menţionăm că veniturile totale executate faţă de planul precizat s-au realizat la nivelul de 88,5%.

Cheltuielile de casă şi cele efective au constituit, respectiv, 126495,6 mii lei şi 170265,0 mii lei, sau 86,7% şi, respectiv, 116,6% faţă de limitele bugetare precizate (146056,9 mii lei). Supracheltuielile s-au înregistrat în urma modificării legislaţiei în vigoare (spre exemplu, uzura mijloacelor fixe în planul precizat nu este planificată, fiind reflectată ca cheltuieli efective).

Analiza nivelului de execuţie a limitelor de alocaţii denotă că ANSA nu a executat cheltuielile în limitele aprobate, înregistrând la 31.12.2016 datorii debitoare în sumă de 265,2 mii lei şi datorii creditoare în sumă de 6044,5 mii lei.

Activele nefinanciare au fost executate în sumă de 35939,0 mii lei, sau la nivelul de 90% faţă de limitele planului precizat (40125,3 mii lei).

Cheltuielile efective realizate de către ANSA în exerciţiul bugetar 2016, în sumă de 170264,9 mii lei, sunt prezentate în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1.

Sinteza cheltuielilor efective, sub aspectul clasificaţiei economice,

ale ANSA în exerciţiul bugetar 2016

Sursă: Raportul financiar al ANSA la situaţia din 31.12.2016.

Datele prezentate în diagramă relevă că, în totalul cheltuielilor efective, ponderea majoră revine cheltuielilor de personal – 58,0%, fiind urmate de cheltuielile pentru procurarea bunurilor şi serviciilor - 21%, şi cheltuielile privind deprecierea activelor - 12,0%, de aceea aceste aspecte au fost selectate pentru auditare în mod prioritar.

Responsabilitatea conducerii ANSA, în calitate de executor primar de buget, constă în elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, care ar asigura atingerea obiectivelor instituţionale, cu respectarea principiilor legalităţii, responsabilităţii, economicităţii, eficienţei, eficacităţii şi transparenţei; elaborarea unor proceduri formalizate privind prevenirea, elucidarea şi raportarea suspiciunilor de fraudă şi a neregularităţilor, garantând o bună guvernare a fondurilor publice.

În calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, ANSA este responsabilă de exercitarea, elaborarea, conducerea, coordonarea, controlul şi asigurarea realizării politicii de stat în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniile: sanitar, veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale.

În calitate de executori de buget, ANSA şi entităţile din subordine sunt responsabile de: înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate; întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite şi în conformitate cu cadrul legal, a rapoartelor financiare; asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară; asigurarea unui sistem de management financiar şi control intern funcţional, cu obligaţia de a preveni şi a descoperi erorile şi fraudele; utilizarea eficientă şi conformă a alocaţiilor bugetare, asigurând o bună guvernare a fondurilor publice şi o bună gestionare a patrimoniului public.

______________________________

¹Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 “Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor” (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013).

²Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013.

³Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07. 2016.

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Auditul privind conformitatea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine în anul 2016 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2016⁴ şi 2017⁵.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea activităţii ANSA şi a entităţilor din subordine în anul 2016.

Pentru realizarea scopului propus, au fost auditate aspectele ce ţin de conformitatea:

√ efectuării procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor;

√ administrării patrimoniului public;

√ supravegherii şi controlului în domeniul sanitar-veterinar.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor privind conformitatea gestionării resurselor publice şi patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare. O informaţie mai detaliată privind responsabilitatea auditorilor este prezentată în Anexa nr.1. Metodologia şi sfera de abordare a auditului.

______________________________

⁴Hotărârea Curţii de Conturi nr.38 din 03.10.2016 “Privind aprobarea modificărilor ce se operează în Anexa nr.2 la Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

⁵Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

3.1. Procesul de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor este afectat de unele neconformităţi

În anul 2016, cheltuielile efective aferente procurării mărfurilor şi serviciilor au constituit 35,7 mil.lei. Au fost supuse auditării 404 contracte de achiziţii (I.P.CRDV, DMSA Chişinău şi DMSA Bălţi, 15 DRSA) în valoare totală de 9,2 mil.lei (25,8% din întreaga populaţie). Sinteza entităţilor supuse auditării este prezentată în Tabelul nr.1 din prezentul Raport de audit.

Art.14 din Legea nr.131 din 03.07.2015⁶, precum şi exigenţele actelor normative ce ţin de domeniul achiziţiilor publice prevăd că autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice, însă lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul ANSA şi entităţilor subordonate referitor la monitorizarea procesului de achiziţii publice a cauzat încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare, fapt care a compromis buna gestiune a mijloacelor publice.

Verificările efectuate la entităţile auditate asupra eşantioanelor selectate au relevat mai multe neconformităţi, şi anume:

• nedelimitarea responsabilităţilor secretarului grupului de lucru pentru achiziţii, nesubstituirea persoanelor absente, nemonitorizarea realizării/executării contractelor de achiziţii (I.P. CRDV şi DMSA Chişinău);

• nerespectarea cerinţelor de arhivare a dosarelor de achiziţie, acestea nefiind cusute, numerotate, pentru asigurarea integrităţii lor şi minimizarea riscului de sustragere, schimbare a unor documente (DMSA Chişinău);

• prezentarea de către DMSA Chişinău a Dărilor de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică la Agenţia Achiziţii Publice cu o întârziere de 14 zile, precum şi reflectarea neveridică a datelor în acestea: (i) neincluderea unui contract în valoare totală de 84,8 mii lei, precum şi diminuarea valorii unui alt contract cu 0,9 mii lei;

• I.P. CRDV, în lipsa cadrului regulator aferent remunerării membrilor CMV, a încheiat contracte de prestare a serviciilor cu membrii acesteia, fiind executate cheltuieli de personal în sumă de 157,5 mii lei, inclusiv 123,5 mii lei - pentru retribuirea muncii, şi 34,0 mii lei - primele către FAOAM şi contribuţiile către BASS. Se menţionează că valoarea contractului a fost calculată reieşind din numărul şedinţelor CMV, iar urmare lipsei unor asemenea indicatori în Nomenclatorul achiziţiei lucrărilor şi serviciilor, aceştia au fost atribuiţi la “servicii veterinare”.

______________________________

⁶ Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015 .

3.2. Se atestă neconformităţi şi incertitudini la repartizarea apartamentelor pentru 8 angajaţi, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor locative

La situaţia din 01.01.2016, în evidenţa contabilă a ANSA sunt înregistrate 8 apartamente în valoare totală de 3820,0 mii lei, ce reprezintă cotele-părţi achitate de către Inspectoratul Principal de Stat pentru Carantină Fitosanitară (ulterior Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, în prezent - ANSA).

Se atestă faptul că mijloacele bugetare au fost prevăzute pentru investiţii capitale din contul mijloacelor speciale în Legile bugetului de stat pe anii 2004 şi 2005⁷.

În scopul valorificării mijloacelor menţionate, Inspectoratul Principal de Stat pentru Carantină Fitosanitară a încheiat cu 4 agenţi economici contracte investiţionale (având calitatea de Beneficiar), pentru construcţia spaţiului locativ, prin care s-a angajat să achite cota-parte prevăzută în procesele-verbale (cotele variind între 53% şi 87,6%, care urmau a fi achitate de către Beneficiar, şi între 12,4% şi 47% – respectiv, de către angajaţii entităţii care beneficiază de îmbunătăţirea condiţiilor locative), diferenţa urmând a fi achitată de angajaţii entităţii, părţi ale contractelor investiţionale individuale încheiate cu agenţii economici licenţiaţi în construcţie.

Echipa de audit, urmare contrapunerii datelor evidenţei contabile cu cele prezentate la Agenţia Proprietăţii Publice, precum şi cu înregistrările la ARFC, a constatat că doar asupra 2 din cele 8 apartamente drepturile de proprietate sunt înregistrate după ANSA, conform cotelor- părţi de 87,9% şi 87,2%, şi, respectiv, după proprietari-persoane fizice - 12,1% şi 12,8%.

Conform înregistrărilor cadastrale, dreptul de proprietate asupra altor 2 apartamente aparţine integral la 2 persoane fizice, din care 1 apartament a fost deja dublu înstrăinat.

În această ordine de idei, auditul denotă că înregistrarea dreptului de proprietate s-a efectuat cu încălcarea prevederilor contractuale, prin care era stipulată achitarea pe cote-părţi, deci, respectiv, şi dreptul de proprietate – corespunzător, înregistrat pe cote-părţi.

Referitor la faptul înstrăinării unuia dintre apartamentele menţionate de către proprietarul - persoană fizică, Procuratura Generală a înaintat în anul 2011 o acţiune civilă în beneficiul Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, cu solicitarea restituirii sumei de 467,1 mii lei (cota-parte achitată de către entitatea în cauză). Însă, atât prin Hotărârea Judecătoriei sectorului Râşcani din 24.08.2011, cât şi prin Decizia irevocabilă a Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 23.10.2012, cerinţele de încasare a sumei achitate de entitate drept cotă-parte au fost respinse integral.

Dreptul de proprietate asupra altor 2 apartamente a fost înregistrat la 10.07.2014 de către ARFC după agentul economic antreprenor. În vederea valorificării dreptului de proprietate asupra spaţiului locativ achitat integral, ANSA s-a adresat către ARFC în vederea reexaminării înregistrărilor neîntemeiate ale drepturilor de proprietate. Însă, adresarea ANSA a rămas nesatisfăcută, ARFC solicitând prezentarea contractelor de vânzare-cumpărare autentificate notarial.

Este necesar de menţionat şi faptul că dreptul de proprietate al ANSA urma să fie transmis de către antreprenor în baza contractului investiţional, prin care entitatea s-a obligat să achite integral costul apartamentelor (cerinţă respectată), iar antreprenorul - să transmită dreptul de proprietate asupra apartamentelor la achitarea integrală a acestora (cerinţă nerespectată de către antreprenor).

În vederea soluţionării litigiului vizând dreptul de proprietate şi suma achitată în plus (diferenţa dintre suprafaţa contractată şi cea de facto construită constituind 7,99 m.p.), la 30.10.2015, ANSA s-a adresat în instanţa de judecată, însă, din motiv că nu s-au prezentat în şedinţă părţile legal citate, cererea a fost scoasă de pe rol. Potrivit explicaţiilor entităţii, părţile au încercat să soluţioneze litigiul prin tranzacţie de împăcare, dar, până la momentul efectuării auditului, rezultatul scontat nu a fost atins.

Dreptul de proprietate asupra celorlalte 2 din 8 apartamente nu sunt înregistrate la ARFC, din motiv că beneficiarii - persoane fizice, angajaţi ai ANSA, nu au achitat integral valoarea cotei prevăzute de contractul investiţional individual.

Suplimentar, auditul menţionează că, din cei 8 colaboratori beneficiari de mijloace financiare pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, la momentul efectuării auditului, doar 3 se află în raport de muncă cu ANSA.

Potrivit auditului, situaţia expusă este consecinţa gestionării defectuoase a mijloacelor financiare destinate îmbunătăţirii condiţiilor locative pentru unii angajaţi în sectorul public, precum şi a neîntreprinderii de către factorii de decizie ai entităţii a măsurilor eficiente în vederea valorificării drepturilor patrimoniale legale.

______________________________

⁷Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.474-XV din 27.11.2003 şi Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11.11.2004.

3.3. Gestionarea patrimoniului public necesită îmbunătăţiri semnificative

Suplimentar la neconformităţile aferente administrării patrimoniului public, expuse în Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate pentru exerciţiul bugetar 2016 ale ANSA şi unor instituţii din subordine, urmare vizitelor efectuate la faţa locului în cadrul a 19 din cele 38 de entităţi subordonate ANSA şi Aparatului central, echipa de audit a constatat următoarele.

3.3.1. Urmare neutilizării pe parcursul mai multor ani a unor bunuri imobile, acestea au ajuns în stare deplorabilă

Din totalul de 492 de bunuri imobile, au fost supuse verificării la faţa locului 232 de bunuri imobile, sau 47,2%. Urmare vizitelor efectuate, s-a constatat că 46 de bunuri imobile, sau 19,8% din totalul bunurilor supuse auditării, sunt în stare deplorabilă. Cu toate că unele direcţii (10 din 19 verificate), prin demersurile înaintate ANSA, au informat despre starea imobilelor neutilizate, până în prezent nu au fost întreprinse măsurile de rigoare ce se impun de cadrul regulator.

Pentru prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale, ANSA şi structurile din subordine urmează să analizeze situaţia privind bunurile imobile aflate în stare dezastruoasă si să întreprindă măsurile ce se impun de cadrul regulator pentru demolarea şi scoaterea de la evidenţă, sau pentru comercializarea lor.

3.3.2. Se atestă divergenţe între datele Registrului bunurilor imobile şi situaţia reală

Verificările auditului prin contrapunerea datelor înregistrate în Registrul bunurilor imobile cu situaţia reală au relevat divergenţe semnificative, care au afectat prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale, şi anume:

• La DRSA Edineţ se atestă situaţii când aceasta deţine adeverinţa de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, cu ştampila organelor cadastrale, însă potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, drepturile patrimoniale aparţin altor persoane. În acest sens, exemplificăm următoarele.

Proprietar al unei clădiri administrative (s.Brânzeni/ c/c 4116116057.01), cu suprafaţa de 56,3 m², conform adeverinţei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din 25.05.2000⁸, este Serviciul Sanitar- Veterinar de Stat Edineţ, iar datele din Registrul bunurilor imobile relevă că drepturile patrimoniale sunt înregistrate după o persoană fizică (118,0 m²) din data de 03.09.2012, concomitent constatându-se şi divergenţa privind suprafaţa imobilului (+61,7 m²).

Deşi o clădire administrativă (s.Viişoara), cu suprafaţa totală de 50,8 m² , aparţine Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat Edineţ cu drept de proprietate (contractul de vânzare-cumpărare din 30.07.2004, cu ştampila organului cadastral, aplicată la 14.09.2004), în Registrul bunurilor imobile lipsesc înscrisurile referitor la dreptul de proprietate.

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 04.12.2008, proprietar al Punctului medical din s.Cuconeştii Noi (38,0 m²) este Serviciul Sanitar-Veterinar de Stat Edineţ, însă, urmare neînregistrării drepturilor patrimoniale, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, proprietar al clădirii respective este unitatea administrativ-teritorială comuna Cuconeşti, s.Cuconeştii Noi.

______________________________

⁸Datele din adeverinţă privind dreptul de proprietate denotă că dreptul de proprietate a fost înregistrat în baza contractului de vânzare-cumpărare a patrimoniului la licitaţia cu reducere din 27.04.2000, consemnat în Cartea de registru la data de 25.05.2000, cu nr.165.

3.3.3. Gestionarea defectuoasă a patrimoniului public prezintă un risc sporit de înstrăinare necontrolată

La DRSA Străşeni s-au constatat următoarele:

(i) Pe teritoriul DRSA Străşeni se află o construcţie capitală (casă de locuit cu 3 niveluri), la care, nefiindu-i delimitate hotarele, noul proprietar are acces prin curtea DRSA Străşeni. La data de 27.04.2012, în baza Deciziei Consiliului orăşenesc Străşeni nr.2/20, s-a permis divizarea acestui teren în 2 bunuri imobile: terenul cu suprafaţa de 0,8101 ha (pe care erau situate 5 construcţii, aflate în proprietatea Direcţiei sanitar-veterinare Străşeni Î.S.) şi terenul cu suprafaţa de 0,0486 ha (unde era situată cea de-a 6-ea construcţie, un sarai cu suprafaţa de 79,3 m.p., care se afla în proprietatea Direcţiei sanitar-veterinare Străşeni Î.S.).

La data de 07.07.2011, prin scrisoarea nr.712, directorul general al Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală a acceptat vânzarea celui din urmă bun imobil prin procedura licitaţiei cu strigare. Licitaţia a avut loc la 05.12.2011, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat de către Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animală Străşeni cu o persoană fizică (19,0 mii lei) la data de 31.01.2012 , dreptul de proprietate fiind înregistrat la OCT Străşeni la data de 09.02.2012⁹.

Verificările auditului privind conformitatea organizării şi desfăşurării licitaţiilor cu strigare şi cu reducere au relevat că Comisia de licitaţie nu a respectat prevederile pct.22 lit.a) din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere¹⁰, nefiind aplicat pasul de licitaţie de cel puţin 10% şi de cel mult 50%, astfel valoarea bunului comercializat diminuându-se de la 19,0 mii lei până la 9,5 mii lei.

______________________________

⁹Dreptul de proprietate a fost înregistrat la organele cadastrale la 09.02.2012, cu nr.8001/12/2044.

¹⁰Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

(i) Referitor la terenul aferent, se constată că, la data de 27.06.2012, Consiliul orăşenesc Străşeni, prin Decizia nr.3/17.1 din 27.06.2012 cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat (0,0486 ha), a stabilit plata de folosinţă a terenului proprietate publică aferent (str.I.Caraciobanu nr.27/A) în mărime de 1,3 mii lei, pentru perioada 10.01.2012-27.06.2012, precum şi vânzarea terenului aferent (0,0486 ha) persoanei fizice respective – proprietarul bunului privat, la preţul de 14,4 mii lei.

De asemenea, se menţionează că, la data de 15.10.2012, terenul respectiv şi construcţia amplasată pe acesta (c/c 8001107444) au fost vândute unei persoane terţe, afiliată şefului Direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală Străşeni, care la momentul înstrăinării iniţiale a construcţiei era şi membru al Comisiei de licitaţie.

(ii) Referitor la terenul cu nr.cadastral 8001107434, se menţionează că din acesta a mai fost separată o parte (0,0479 ha/nr.cadastral 8001107310), dreptul de proprietate asupra căreia a fost înregistrat după or.Străşeni la data de 12.03.2015 şi pe care actualmente este plantată viţă de vie.

La DMSA Chişinău au fost constatate următoarele situaţii:

(i) Deşi clădirea administrativă a DMSA Chişinău (c/c 0100515.176.01), situată pe str. Vasile Lupu nr.48a, conform evidenţei contabile, este reflectată ca o poziţie unică (complex de clădiri), care include 4 obiecte imobile¹¹, cu valoarea totală de intrare de 8577,5 mii lei, în mod grafic, de asemenea, reprezintă 4 construcţii separate, dar înscrisurile din Registrul bunurilor imobile denotă înregistrarea unui singur obiect cu suprafaţa de 1388,6 m.p.

Conform Hotărârii nr.222 din 21.07.1966 a Comitetului Executiv al Consiliului Orăşenesc al Deputaţilor Poporului, un teren cu suprafaţa de 1,5 ha (str.Panfilov nr.48A – în prezent str. Vasile Lupu nr.48A) a fost repartizat pentru construcţia Staţiei sanitar-veterinare orăşeneşti Chişinău¹². Lucrările de construcţie au demarat la data de 19.12.1967, în baza contractului încheiat cu Ministerul Construcţiilor. Actul de recepţie finală a complexului, întocmit la 30.05.1975, a inclus 5 obiecte (A, B, V , G, D), care au fost înregistrate la OCT Chişinău cu nr.4234 abia la 26.10.2000, cu dreptul de gestiune economică de către Direcţia Sanitar-Veterinară Î.M. pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.

Ulterior, la data de 25.01.2001, prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr.2/14-39, Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat al municipiului Chişinău, pentru exploatarea ulterioară a construcţiilor existente, i-a fost repartizat repetat în folosinţă un lot de pământ cu suprafaţa totală de 0,869 ha (sau cu 0,631 ha mai puţin decât a fost atribuit initial pentru construcţie). De menţionat că, după emiterea deciziei respective, a fost eliberat titlul de autentificare a deţinătorului de teren, înregistrat în Registrul cadastral al deţinătorilor de teren la 12.02.2001, cu nr.3618.

Deşi clădirile respective sunt în gestiunea economică a DMSA Chişinău încă din anul 2000 (succesiune de drept de la Direcţia Sanitar-Veterinară Î.M. pentru siguranţa produselor de origine animală), Consiliul Municipal Chişinău, prin Decizia nr.5/29-20 din 18 mai 2010, a încheiat cu Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animală municipiul Chişinău contractul de locaţiune nr.2/10/059 din 10.11.2010, pe un termen de trei ani, pentru bunurile imobile situate pe adresa : mun. Chişinău, str. Vasile Lupu 48a, blocurile lit.A,B,D,G,V, contra plăţii de locaţiune în cuantum de 129,0 mii lei anual (pct.4.1 al contractului). În baza pct.2 al Deciziei Consiliului Municipal Chişinău menţionate şi pct.2.2.15 din contractul de locaţiune respectiv, Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animală municipiul Chişinau a încheiat un contract de sublocaţiune cu un agent economic (contractul nr.1 din 10.11.2010 (99,0 m²) asupra blocului lit.D), plata pentru sublocaţiune fiind egală cu suma locaţiunii (129,0 mii lei).

Până la expirarea termenului contractului de locaţiune, fără înştiinţarea Direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală municipiul Chişinău (locatar), la data de 25.10.2012, în baza Deciziei Consiliului Municipal Chişinau nr.6/48, încăperea situată în mun.Chişinău, pe str.Vasile Lupu 48a, lit.D (99,0 m.p.) a fost transmisă în locaţiune, fără drept de privatizare, agentului economic sublocatar¹³. Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa produselor de origine animală municipiul Chişinău (locatar) a fost informată de către Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinău (scrisoarea nr.01-02/192 din 12.12.2012) despre modificarea condiţiilor contractuale, prin retragerea din locaţiune a blocului lit.D şi anularea plăţii de locaţiune anuale pentru celelalte imobile rămase în locaţiunea DMSA Chişinău. La rîndul său, DMSA Chişinău, prin scrisoarea nr.910 din 22.12.2012, a refuzat să semneze acordul adiţional la condiţii noi de locaţiune şi a solicitat organului ierarhic superior (Agenţia Sanitar-Veterinară si pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală) să intervină pentru soluţionarea situaţiei create.

La acest subiect, prin scrisorile Direcţiei Generale Economie, Reforme si Relaţii Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinău¹⁴, Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat¹⁵ şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor¹⁶, DMSA Chişinău a fost informată că deciziile Consiliului Municipal Chişinău sunt legale şi nu contravin legislaţiei.

Direcţia Generală Economie, Reforme si Relaţii Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinău, prin scrisoarea nr.43/574 din 13.12.2013, a solicitat repetat DMSA Chişinău semnarea acordului adiţional privind locaţiunea. La expirarea contractului de locaţiune (09.11.2013), Direcţia Generală Economie, Reforme si Relatii Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinau a înaintat o notificare¹⁷, prin care a solicitat prelungirea contractului de locaţiune. DMSA Chişinău a refuzat prelungirea contractului de locaţiune, ca urmare a nerecunoaşterii dreptului de proprietate al Primăriei municipiului Chişinău asupra bunurilor imobile.

Totodată, se menţionează că, prin Decizia nr.11/34-3 din 23.12.2014, Consiliul Municipal Chişinau a operat unele modificări în Decizia nr.6/48 din 25.10.2012 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str.Vasile Lupu nr.48 lit.D (clădire separată), anterior date în locaţiune unui agent economic, prin excluderea sintagmei “fără drept de privatizare”.

Responsabilii de la DMSA Chişinău au comunicat auditului că “în luna august 2016, la expirarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare, agentul economic locator a depus actele pentru prelungirea autorizaţiei, la acestea fiind anexate documentele privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil - clădirea lit .D din strada Vasile Lupu 48a, mun. Chişinău. Din documentele respective reiese că agentul economic a privatizat încăperea de la Primăria municipiului Chişinău în luna iunie 2016”. Verificările auditului atestă că, potrivit înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile (data înscrierii 16.09.2015), bunul imobil menţionat a fost comercializat agentului economic (contractul de vânzare-cumpărare nr.3173 din 23.06.2015) şi creat ca bun separat prin divizare în baza Deciziei f/n din 25.07.2016.

De asemenea, responsabilii de la DMSA Chişinău au menţionat că “nu au participat la privatizarea bunului imobil, nici nu au semnat documente pentru acord. Mai mult decât atât, Direcţia nu a primit un act oficial prin care să fie informată despre privatizarea bunului imobil respectiv, aflat la bilanţul contabil al DMSA Chişinău”.

Referitor la terenul aferent imobilelor menţionate (nr.cadastral 0100515.176), situat pe adresa: mun.Chişinău, str.Vasile Lupu nr.48a, se atestă că, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile (0,8168 ha), acesta aparţine Republicii Moldova şi este transmis în folosinţă DMSA Chişinău. În anul 2016, DMSA Chişinău a înaintat un demers în adresa IPOT pentru înregistrarea de stat a terenului, titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren fiind eliberat la 15.07.2016 şi înscris în Registrul cadastral cu nr.3929 (nr.cadastral 01005150176/ 0,8741 ha).

Ulterior, la 31.03.2017, terenul amenajat aferent clădirii lit.D (0,0573 ha, cu destinaţia - construcţie comercială, prestarea serviciilor) a fost înregistrat în proprietatea agentului economic, fostul sublocatar/locatar.

(ii) Verificările auditului privind existenţa de facto a gardului din fortan (nr.de inventar 31210003), care delimitează terenul cu nr.0100515.176, au relevat divergenţe între datele reflectate în evidenţa contabilă (145,0 metri liniari/483,2 mii lei) şi situaţia reală (103,0 metri liniari), fiind constatată lipsa unei porţiuni de gard - 42,0 metri liniari (140,0 mii lei). Potrivit explicaţiilor responsabililor de la DMSA Chişinău, lipsa porţiunii de gard se datorează faptului că agentul economic (proprietar al terenului cu nr.cadastral 0100515189, adiacent celui cu nr.cadastral 0100515176), prin scrisoarea nr.61 din 21.05.2015, a solicitat permisiunea DMSA Chişinău pentru demolarea temporară a unei porţiuni din gardul din fortan şi instalarea unui gard temporar pe perioada construcţiei unui complex locativ pe lotul de pământ din str.I.Creangă, nr.61, însă prin scrisoarea nr.392 din 04.06.2015 s-a interzis demolarea gardului.

Prin demersul nr.90 din 27.07.2015, agentul economic s-a adresat repetat cu solicitarea permisiunii demolării temporare a porţiunii de gard existent, motivând că lucrările de construcţie au demarat şi există pericolul surpării gardului de piatră care desparte terenul DMSA Chişinău de terenul privat, agentul economic garantând instalarea unui nou gard capital în locul celui existent, în cazul demolării sau prăbuşirii acestuia.

În urma unui schimb de scrisori, la data de 17.03.2017, DMSA Chişinău a încheiat cu agentul economic un acord privind stabilirea unor responsabilităţi, prin care ultimul se obliga, până la 01.05.2017, să construiască porţiunea de gard stabilită ca lipsă. În urma vizitei la faţa locului, s-a constatat că nici termenul respectiv nu a fost respectat.

(iii) Contrapunerea datelor din Registrul cadastral cu situaţia de facto denotă că, referitor la o construcţie cu nr.cadastral 0100301219.01, situată în mun. Chişinău, pe str. Munceşti nr.79, şi terenul aferent, există divergenţe între datele din Registrul cadastral şi cele de facto. Astfel, schema grafică din Registrul bunurilor imobile include 2 construcţii (nr.1 şi nr.2), iar în Registrul cadastral este înregistrată doar o clădire (nr.cadastral 0100301219.01/694,5 m.p.), proprietarul, din data de 27.12.2002, fiind o societate pe acţiuni¹⁸. Cea de-a doua construcţie (102,0 m.p.) nu este înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

(iv) Deşi, la 21.10.2001, Primăria com. Grătieşti, mun. Chişinău, a eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr.0155215057 (0,2254 ha), situat în com. Grătieşti, str. Gh. Cojbuc nr.6, în Registrul bunurilor imobile sunt înregistrate doar 0,1019 ha, sau cu 0,1235 ha mai puţin. Conform explicaţiilor responsabililor de la DMSA Chişinău, titlul respectiv a fost primit de către un angajat, care nu l-a prezentat conducerii, şi, ca urmare, nu a fost înregistrat la Organul Cadastral Teritorial.

La 23.04.2013 (peste 12 ani), inspectorul principal din Secţia sănătatea şi bunăstarea animală, prin notă informativă, a comunicat conducerii DMSA Chişinău despre existenţa titlului şi despre faptul că Primăria com. Grătieşti a ocupat forţat o parte din terenul indicat în titlu, solicitând adresarea în judecată.

______________________________

¹¹Complexul de clădiri: cod A (clădirea administrativă), cod B (laborator/vivariu), cod V (garaj), cod G (depozit), cu numărul de inventar 31110001.

¹²Lista încăperilor necesare spre a fi construite, întocmită anterior de medicul-şef al Staţiei veterinare orăşeneşti, a fost înaintată spre aprobare către Moldagroproiect, la data de 25.06.1965.

¹³Contractul de locaţiune nr.2/12/030 din 03.12.2012.

¹⁴Scrisoarea Direcţiei Generale Economie, Reforme si Relaţii Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinău nr.06-08/126 din 12.02.2013.

¹⁵ Scrisoarea Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr.1303/OTU-140 din 28.02.2013.

¹⁶Scrisoarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor nr.691 din 08.05.2013, cu anexarea Raportului de investigare al Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei privind adoptarea Deciziei nr.5/29-20 din 18.05.2010, menţionată anterior.

¹⁷Notificarea Direcţiei Generale Economie, Reforme si Relații Patrimoniale a Consiliului Municipal Chişinău nr.07-12/865 din 20.12.2014.

¹⁸Dreptul de proprietate al societăţii pe acţiuni a fost înregistrat în baza actului de estimare f/n din 01.07.1995 şi a adeverinţei de privatizare nr.80/03 din 26.12.2002.

(i) Verificările auditului denotă că în evidenţa contabilă a DMSA Chişinău este reflectată o casă de locuit individuală (nr.de inventar 31110004/ nr.cadastral 3157106282.01), cu suprafaţa de 150,6 m.p., situată în mun. Chişinău, com. Ciorescu, str. Al. Ion Cuza nr.1. Datele din Registrul bunurilor imobile indică că 1/2 din construcţie aparţine cu drept de proprietate unei persoane fizice, iar altă jumătate din clădire aparţine Republicii Moldova¹⁹. S-a constatat că 1/2 din clădire a fost vândută fostelor structuri ale ANSA, în baza unui contract de vînzare-cumpărare din 1993, iar dreptul de proprietate asupra părţii de clădire s-a înregistrat la organele cadastrale abia în anul 2007. Urmare neînregistrării drepturilor patrimoniale în perioada 1993-2007 de către fostele structuri ale ANSA, fostul proprietar, deşi a vândut 1/2 din clădire în anul 1993, a înregistrat încă o dată după sine dreptul de proprietate, devenind proprietar al acesteia din anul 2005. Astfel, în aceste circumstanţe, în vederea operării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile, cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului după DMSA Chişinău, urmează a fi întreprinse măsurile ce se impun pentru a aduce situaţia creată în concordanţă cu situaţia reală. De asemenea, se atestă că, potrivit datelor din contractul de vânzare-cumpărare, a fost supusă vânzării 1/2 din clădire, iar înscrisurile din Registrul cadastral şi datele din evidenţa contabile relevă gestiunea întregii clădiri.

______________________________

¹⁹Dreptul de proprietate al RM este înregistrat în baza Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998, data înregistrării fiind 09.11.2007.

3.4. ANSA şi subdiviziunile teritoriale nu dispun de politici şi proceduri distincte în vederea asigurării controlului sanitar-veterinar

Nomenclatoarele lucrărilor şi serviciilor, inclusiv tarifele la lucrările efectuate, serviciile prestate contra plată de către ANSA şi subdiviziunile teritoriale, au fost aprobate prin Legea nr.228 din 23.09.2010²⁰ şi Legea nr.221-XVI din 19.10.2007²¹.

Concomitent, ANSA şi subdiviziunile teritoriale eliberează acte permisive în baza Legii nr.160 din 22.07.2011²², prevederile căreia nu sunt ajustate la situaţia reală. Astfel, dreptul de eliberare a autorizaţiilor sanitar-veterinare de funcţionare, avizului sanitar-veterinar de export şi avizului sanitar-veterinar de import, conform Nomenclatorului actelor permisive eliberate de autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător (Anexa la legea respectivă), revine MAIA, şi nu ANSA, ca instituţie competentă şi împuternicită cu eliberarea unor acte permisive, care, începând cu anul 2013, deţine statutul de executor primar de buget.

În bugetul consolidat al ANSA pentru anul 2016, încasările de la prestarea serviciilor contra plată au fost aprobate iniţial în sumă totală de 33.744,3 mii lei, care pe parcursul anului s-au precizat (33.416,3 mii lei), încasările reale constituind 44.691,3 mii lei, sau cu 11.275,0 mii lei mai mult (+33,7%). Veniturile calculate de la prestarea serviciilor contra plată au constituit 44.640,3 mii lei. În veniturile încasate de la prestarea serviciilor contra plată, ponderea majoră revine încasărilor de la prestarea serviciilor sanitar-veterinare - 29.078,4 mii lei (65,1%), şi de la serviciile fitosanitare – 15.486,8 mii lei (34,7%).

______________________________

²⁰Legea nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.

²¹Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

²²Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (cu completările şi modificările ulterioare).

3.4.1. ANSA nu dispune de un cadru metodologic aferent modului de formare a tarifelor pentru serviciile acordate în cadrul controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar

Deşi tarifele pentru serviciile acordate în cadrul controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar sunt aprobate prin Legea privind activitatea sanitar-veterinară şi Legea cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în rezultatul probelor acumulate (prin interviuri şi discuţii cu persoanele responsabile ale ANSA), se atestă lipsa unei metodologii privind modul de formare a acestora. În astfel de circumstanţe, auditul nu a avut posibilitatea de a se expune asupra corectitudinii formării lor.

Totodată, menţionăm că I.P. CRDV a elaborat un proiect de metodologie privind formarea tarifelor pentru plata serviciilor sanitar-veterinare şi fitosanitare, drept bază servind costurile reale pentru serviciile acordate. Deşi proiectul de metodologie menţionat a fost prezentat ANSA la 30.04.2014, pentru aprobare şi luarea deciziilor ce se impun, aceasta, până în prezent, nu a luat nici o decizie în acest sens.

3.4.2. ANSA şi subdiviziunile teritoriale nu aplică proceduri uniformizate la eliberarea actelor permisive contra plată

ANSA, deşi până la 04.11.2016 avea la dispoziţie Ordinul nr.217/2013 “Cu privire la stabilirea mecanismului de evidenţă şi eliberare a documentelor de strictă evidenţă”²³, nu dispune de proceduri scrise şi formalizate, prin care ar fi stabilite împuternicirile angajaţilor cu dreptul de a semna acte permisive în contextul integrităţii veniturilor acumulate de la eliberarea acestora (Regulamentul intern). Astfel, subdiviziunile teritoriale ţin Registrul actelor permisive în format electronic (eliberate în urma controlului fitosanitar efectuat), fără menţiuni referitor la costul lucrărilor şi la plăţile încasate, dar remit lunar datele către ANSA. La rândul său, ANSA monitorizează eliberarea certificatelor respective, le verifică şi le păstrează în arhiva sa, excluzându-le din evidenţa subdiviziunilor teritoriale. În acest context, este necesar de menţionat că, deşi ANSA monitorizează eliberarea actelor permisive în domeniul controlului fitosanitar şi deoarece registrul electronic nu conţine date privind tarifele aplicate, precum şi informaţii referitor la achitarea plăţii pentru aceste acte, entitatea nu monitorizează corectitudinea tarifelor aplicate, precum şi plenitudinea încasării veniturilor.

Lipsa unor proceduri scrise vizând aplicarea tarifelor, modul de calculare şi de încasare a taxelor achitate de către operatorii economici pentru actele eliberate sau serviciile prestate duce la aplicarea arbitrară a acestora. În acest sens, se exemplifică situaţia la DRSA Soroca, care, în perioada de gestiune, pentru eliberarea autorizaţiilor sanitar-veterinare de funcţionare, suplimentar tarifului de 150,0 lei prevăzut în Legea nr.160 din 22.07.2011, a aplicat neregulamentar costul pentru serviciile sanitar-veterinare prestate, prevăzute în Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.263 din 03.04. 2009²⁴. Drept rezultat, în anul 2016, DRSA Soroca, pentru eliberarea autorizaţiilor sanitar-veterinare de funcţionare, neîntemeiat a stabilit şi a încasat suma de 11,9 mii lei.

______________________________

²³Abrogat prin Ordinul nr.339 din 04.11.2016 “Cu privire la stabilirea unor responsabilităţi şi mecanismul de gestionare a actelor permisive ANSA”.

²⁴Hotărârea Guvernului nr.263 din 03.04.2009 “Cu privire la aprobarea tarifelor pentru activităţile sanitar-veterinare exercitate de către medicii veterinari de liberă practică şi modificarea Hotărîrii Guvernului nr.158 din 14 februarie 2007”.

3.4.3. Se relevă neconformităţi şi incertitudini la colectarea resurselor financiare de la prestarea serviciilor privind expertiza sanitar-veterinară în cadrul pieţelor agroalimentare

În cadrul auditului au fost realizate proceduri de audit în vederea evaluării controlului intern în aspectul asigurării bunei funcţionări a Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară amplasate pe teritoriul pieţelor alimentare, precum şi exercitării conforme a atribuţiilor de către medicii veterinari care îşi desfăşoară activitatea în aceste laboratoare. Acţiunile de audit au fost focusate pe determinarea faptului dacă se asigură plenitudinea acumulării la bugetul de stat a veniturilor de la prestarea serviciilor de expertizare a produselor alimentare. În acest sens, echipa de audit a efectuat observaţii fizice asupra existenţei şi condiţiilor de funcţionare a Laboratoarelor pentru expertizarea sanitar-veterinară a produselor de origine animală şi vegetală comercializate pe teritoriul pieţelor, precum şi a realizat acţiuni de verificare a conformităţii aplicării costului pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare de către medicii veterinari care activează în laboratoarele respective din pieţele alimentare. Verificările efectuate au cuprins perioada 20 aprilie 2017 – 26 mai 2017, fiind acumulate probe de audit la 38 din cele 85 de unităţi comerciale existente în republică, sau la 45% din totalul acestora. La momentul efectuării verificărilor în pieţele respective, echipa de audit a constatat prezenţa a 1909 de comercianţi.

Verificările efectuate au scos în evidenţă un şir de abateri şi nereguli privind exercitarea de către angajaţii DRSA/DMSA a controlului asupra procesului de expertizare a produselor alimentare expuse comercializării. Sinteza abaterilor şi neregulilor atestate este prezentată în Anexele nr.5- nr.10.

Primul grup de probleme, constatate în cadrul verificărilor efectuate, ţine de activitatea Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară din pieţele agroalimentare, menite să determine în mod expres calitatea şi inofensivitatea produselor alimentare de origine animală şi vegetală, să verifice condiţiile de păstrare şi de comercializare a acestora, precum şi documentele de însoţire a produselor alimentare expuse spre comercializare în piaţă. În această ordine de idei, expunem următoarele nereguli atestate:

√ în cadrul a 2 pieţe nu există Laboratoare de expertiză sanitar-veterinară, fapt ce contravine prevederilor pct.5 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996²⁵;

√ în cadrul a 3 pieţe nu se efectuează controlul asupra calităţii prin intermediul Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară, prin ce nu se respectă pct.21 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996;

√ în alte 3 pieţe spaţiile destinate Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară nu corespund regulilor sanitar-igienice, precum şi condiţiilor de efectuare a expertizelor sanitar-veterinare, stabilite în pct.10 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996;

√ în cadrul a 2 pieţe produsele lactate nu sunt comercializate în pavilioane specializate, condiţie stabilită în pct.12 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996.

La Î.M. “Piaţa Agroindustrială Ialoveni” şi Piaţa Agricolă din Soroca s-a constatat prezenţa a 15 vânzători care comercializau produse lactate, ouă, brânză de oi şi produse vegetale în stare proaspătă, dar n-a fost identificată nici o persoană responsabilă de monitorizarea calităţii produselor comercializate. Mai mult decât atât, cu ignorarea prevederilor pct.12 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996, în cadrul pieţelor menţionate nu există pavilioane specializate pentru comercializarea produselor lactate şi a brânzei de oi, iar în lipsa condiţiilor respective de vânzare, acestea se comercializează în aer liber.

Verificările efectuate la pieţele “Pitulicea” şi “Sertraco” S.R.L. din or. Ungheni au relevat că, deşi există spaţii pentru activitatea medicilor veterinari, acestea nu întrunesc condiţiile necesare pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare, ceea ce contravine pct.5 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996, care prevede amplasarea în mod obligatoriu a Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară în pieţele unde se comercializează produse agroalimentare. Totodată, spaţiul destinat pentru efectuarea expertizei organoleptice de pe teritoriul pieţei SC “Senalcom” S.R.L. din or. Criuleni nu este conectat la sursa de energie electrică şi, respectiv, nu dispune de echipamentul necesar.

Suplimentar la cele relatate, au fost constatate şi alte iregularităţi privind deţinerea documentelor de însoţire a produselor alimentare expuse spre comercializare în piaţă, precum:

√ admiterea de către medicii veterinari pe teritoriul a 10 pieţe a comercializării produselor de origine animală în lipsa documentelor corespunzătoare, care să confirme originea şi calitatea acestora, şi anume: i) în 4 cazuri - comercializarea cărnii de porcină; ii) în 3 cazuri - comercializarea cărnii de miel; iii) în 10 cazuri - comercializarea peştelui viu; iv) 1 caz - comercializarea mierii de albini;

√ în cadrul a 2 pieţe, medicii veterinari au admis spre comercializare carne de porcină şi carne de miel în lipsa certificatelor sanitar-veterinare (Formularul nr.2);

√ în cadrul a 2 pieţe, medicii veterinari au ignorat prevederile pct.3 din Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor nr.294 din 03.10.2016, referitor la supravegherea veterinară a cărnii de porcină, fiind constatate 7 cazuri de neaplicare a ştampilei abatorului/punctului de sacrificare respectiv pe certificatele sanitar-veterinare (Formularul nr.2);

√ în cadrul a 20 din cele 38 de pieţe verificate, 938 de comercianţi (49,1%) din cei 1909 verificaţi nu au prezentat bonurile privind efectuarea expertizei sanitar-veterinare pentru produsele expuse comercializării.

Cel de-al doilea grup de probleme constatate ţine de conformitatea procesului de expertizare sanitar-veterinară a tuturor produselor de origine animală şi vegetală expuse comercializării, precum şi de aplicarea costului pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare de către medicii veterinari care activează pe teritoriul pieţelor verificate. În acest context, elucidăm următoarele:

√ în 8 cazuri, subdiviziunile teritoriale responsabile de siguranţa alimentelor, contrar pct.4 din Anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.474 din 28.04.1998, nu utilizează maşina de casă şi de control cu memorie fiscală pentru serviciile sanitar-veterinare prestate de către medicii veterinari care activează în cadrul pieţelor;

√ nu toţi comercianţii prezenţi în piaţă deţineau bonuri fiscale sau bonuri de plată privind achitarea costului expertizei sanitar-veterinare pentru produsele expuse comercializării, ceea ce afectează direct plenitudinea şi integritatea veniturilor pasibile încasării.

Astfel, la 21 din 38 de pieţe verificate, n-au fost prezentate auditului de către 918 comercianţi, din cei 1909 verificaţi, documente justificative privind achitarea costului expertizei sanitar-veterinare pentru produsele lactate, brânza de oi, untul proaspăt, pestele viu, carnea de porcină şi de bovină, uleiul vegetal şi produsele vegetale în stare proaspătă. Acest fapt are impact negativ asupra acumulării integrale a mijloacelor pasibile încasării de la serviciile de expertiză sanitar-veterinară, prestate contra plată de către medicii veterinari care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul pieţelor respective. Urmare celor constatate, per total, venitul pasibil încasării, estimat de către audit, constituie circa 5,2 mii lei/per zi.

√ Neaplicarea conformă de către medicii veterinari a costului expertizei sanitar-veterinare, potrivit Anexei nr.1, Capitolul III, din Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară²⁶, afectează plenitudinea veniturilor pasibile încasării de la prestarea serviciilor.

Astfel, verificarea datelor din Registrele corespunzătoare denotă că la 11 din cele 38 de pieţe verificate s-a constatat aplicarea neconformă în 53 de cazuri a costului pentru expertizarea produselor lactate, brânzei de oi, citricelor, urmare cărui fapt veniturile pasibile încasării în cadrul celor 11 pieţe au fost diminuate cu circa 0,8 mii lei/per zi.

Al 3-lea grup de probleme identificate rezultă din ambiguităţile cadrului legal aferent aplicării costului expertizei sanitar-veterinare pentru produsele vegetale în stare proaspătă. Prevederile Anexei nr.3 nu stipulează expres modalitatea aplicării costului pentru expertiza sanitar-veterinară: i) se aplică pentru un lot de până la 50 kg şi pentru un lot de peste 50 kg, indiferent de asortimentul care-l formează, sau ii) pentru fiecare tip de produs expus, care, la rândul său, constituie un lot, fie până la 50 kg, sau peste 50 kg. Prin urmare, verificările auditului au atestat o interpretare neunivocă de către medicii veterinari a aplicării costurilor respective.

De menţionat faptul că doar în cadrul a 2 pieţe din totalul celor verificate²⁷ medicii veterinari aplică costul pentru expertizarea produselor vegetale în stare proaspătă pentru fiecare tip de produs expus, cu luarea în consideraţie şi a lotului pe care acesta îl formează, fiind aplicat conform costul în mărime de 3 lei pentru un lot de până la 50 kg şi de 6 lei – pentru un lot de peste 50 kg. Suplimentar la aceasta, echipa de audit, în cadrul verificărilor efectuate la faţa locului, a atestat că, în vederea asigurării expertizării integrale a produselor vegetale în stare proaspătă expuse comercializării, precum şi asigurării plenitudinii veniturilor încasate de la prestarea serviciilor contra plată, bonurile de expertiză sanitar-veterinară conţin descifrarea referitor la denumirea şi cantitatea produselor expertizate.

În celelalte 36 de pieţe costul aplicat pentru efectuarea expertizei sanitar-veterinare diferă între 3,0 lei; 6,0 lei; 7,0 lei, indiferent de asortimentul şi cantitatea produselor expuse spre comercializare. De asemenea, periodicitatea efectuării expertizei menţionate diferă de la caz la caz – o dată la 14 zile, 10 zile şi 5 zile.

Această situaţie incertă generează neacumularea unor venituri semnificative pasibile încasării. Prin urmare, dacă în cele 15 pieţe, în care s-a constatat prezenţa a 255 de comercianţi cu produse vegetale în stare proaspătă²⁸, s-ar fi aplicat costul expertizei sanitar-veterinare expres pentru fiecare tip de produse vegetale în stare proaspătă, valoarea estimată a veniturilor pasibile încasării de la serviciile respective per/ zi ar fi constituit circa 2,7 mii lei – pentru un lot de până la 50 kg, şi, respectiv, 8,8 mii lei - pentru un lot ce depăşeşte 50 kg.

O problemă actuală şi stringentă, care afectează atât siguranţa alimentară a populaţiei, cât şi integritatea veniturilor pasibile încasării, constă în comercializarea produselor vegetale în stare proaspătă în afara pieţelor, situaţie atestată în 2 oraşe – Cahul şi Edineţ, admisă în mod tacit de către administraţia publică locală pe parcursul a mai mult de 6 ani. În acest context, expunem următoarele.

În urma observaţiilor fizice efectuate de către audit în or. Cahul, la 23.05.2017, s-a identificat prezenţa a 27 de persoane care desfăşurau activitate de comerţ stradal. Asortimentul de produse vegetale în stare proaspătă constituia de la 4 până la 16 tipuri de astfel de produse, loturile expuse comerţului stradal depăşind 50 kg.

Respectiv, veniturile neacumulate, din cauza neexpertizării sanitar-veterinare a produselor menţionate, se estimează la circa 2,5 mii lei/săptămânal²⁹, sau circa 120,0 mii lei/anual³⁰. De remarcat că, pe parcursul anului 2016, urmare prestării serviciilor sanitar-veterinare de către medicii veterinari din Piaţa Centrală Cahul, au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 150,0 mii lei, dar ţinându-se cont de veniturile pasibile încasării, venitul anual s-ar cifra la suma de 270,0 mii lei.

O situaţie similară a fost constatată şi în or. Edineţ. Astfel, la 04.05.2017 s-a atestat prezenţa a 52 de persoane care desfăşurau activitate de comerţ stradal, dintre care 6 comercializau peşte viu, iar 46 - produse vegetale în stare proaspătă, asortimentul constituind de la 9 până la 16 tipuri de astfel de produse, loturile expuse comerţului stradal depăşind 50 kg.

Lipsa unui control sanitar-veterinar riguros afectează plenitudinea veniturilor pasibile acumulării din prestarea serviciilor sanitar-veterinare, acestea estimându-se la 4,4 mii lei/săptămânal³¹, sau la circa 210,0 mii lei/anual³². Conform datelor prezentate, pe parcursul anului 2016, urmare prestării serviciilor sanitar-veterinare de către medicii veterinari din Î.M. “Piaţa Consumcoop”, or. Edineţ, au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 165,8 mii lei, iar ţinându-se cont de veniturile pasibile încasării, venitul anual s-ar cifra la 375,8 mii lei.

Situaţiile constatate sunt rezultatul conlucrării ineficiente între factorii de decizie ai administraţiei publice locale şi cei ai subdiviziunilor teritoriale respective.

Neimplementarea unor politici durabile şi relevante, care ar asigura organizarea şi coordonarea acţiunilor orientate spre garantarea siguranţei alimentare şi a calităţii producţiei alimentare, precum şi perpetuarea în continuare de către factorii de decizie din cadrul autorităţilor publice locale, administratorii pieţelor şi, în unele cazuri, de către responsabilii din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale ANSA a unui management defectuos în materie de control şi supraveghere în domeniul siguranţei alimentare, duc la neîncasarea integrală a veniturilor colectate din prestarea serviciilor de expertiză sanitar-veterinară.

Faptul că resursele colectate de la prestarea serviciilor sanitar-veterinare nu acoperă în măsură deplină cheltuielile pentru asigurarea bunei funcţionări a activităţii ANSA şi a subdiviziunilor sale teritoriale implică alocarea unor surse suplimentare semnificative de la bugetul de stat, din contul resurselor generale.

______________________________

²⁵Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996 “ Cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova” ( în continuare – Hotărârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996).

²⁶Anexa nr.1.”Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată de ANSA”, Capitolul III “Servicii prestate de medicii veterinari oficiali, de medicii de liberă practică împuterniciţi, de Laboratoarele de expertiză sanitar-veterinară teritoriale şi de Laboratorul de încercări al Centrului Republican de Diagnostic Veterinar”, din Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

²⁷Piaţa UNIVERSALCOOP din str. Independenţei 24, or. Soroca, şi Piaţa Agroalimentară Glodeni.

²⁸Prezenţi 255 de comercianţi cu produse vegetale în stare proaspătă, dintre care 110 comercianţi prezenţi la momentul verificărilor comercializau, în medie, circa 8 tipuri de produse vegetale, fiecare dintre acestea formând câte un lot de până la 50 kg, iar 145 de comercianţi comercializau, în medie, circa 10 tipuri de produse vegetale, fiecare dintre acestea formând câte un lot de peste 50 kg.

²⁹În astfel de circumstanţe, veniturile pasibile încasării ar putea fi estimate în felul următor: i) pentru produsele vegetale în stare proaspătă (10 cazuri x 6 lei x 4 tipuri de produse) – 480 lei, şi, respectiv (17 cazuri x 6 lei x 16 tipuri de produse) – 1632 lei; ii) pentru ciuperci (5 cazuri x 18 lei) – 90 lei; iii) pentru citrice (7 cazuri x 36 lei) – 252 lei.

³⁰Circa 120,0 mii lei/anual = 2,5 mii lei/săptămânal x 48 săptămâni.

³¹În astfel de circumstanţe, veniturile pasibile încasării ar putea fi estimate în felul următor: i) pentru comercializarea peştelui viu (6 cazuri x 18 lei) – 108,0 lei, lotul constituind peste 20 kg; ii) pentru produsele vegetale în stare proaspătă (20 cazuri x 6 lei x 9 tipuri de produse) – 1080,0 lei, şi, respectiv (26 cazuri x 6 lei x 16 tipuri de produse) – 2496,0 lei; iii) pentru ciuperci (8 cazuri x 18 lei) – 144,0 lei; iv) pentru citrice (15 cazuri x 36 lei) – 540,0 lei.

³²Circa 210,0 mii lei/anual = 4,4 mii lei/săptămânal x 48 săptămâni.

IV. CONCLUZIA GENERALĂ

Constatările expuse în prezentul Raport denotă că managementul financiar şi controlul intern existent la ANSA şi subdiviziunile teritoriale, în perioada auditată, nu s-au realizat în conformitate cu cadrul legislativ-normativ. Astfel, s-au constatat carenţe şi abateri la administrarea patrimoniului public, fiind admisă degradarea bunurilor imobile, precum şi în cadrul supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, neasigurându-se condiţiile corespunzătoare de funcţionare a Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară.

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări conducerii ANSA:

1. Să analizeze situaţia privind bunurile imobile publice aflate în stare dezastruoasă şi să întreprindă măsuri pentru luarea deciziilor de rigoare (pct. 3.3.1.).

2. Să elaboreze un cadru metodologic referitor la modul de formare a tarifelor, conform competenţelor atribuite în domeniul asigurării controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar, şi, după caz, să ajusteze cadrul legal aferent domeniului (pct. 3.4.1.).

3. Să elaboreze şi să aprobe reglementări interne aferente divizării responsabilităţilor şi împuternicirilor angajaţilor care au dreptul de a semna actele permisive (pct. 3.4.2.).

4. Să asigure dezvoltarea SI “Registrul privind eliberarea actelor permisive”, cu includerea în acesta a tarifului aplicat (pct. 3.4.2.).

5. Să analizeze situaţia privind existenţa Laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară în fiecare piaţă, cu întreprinderea măsurilor pentru instituirea lor în cazul lipsei acestora (pct. 3.4.3.).

6. Să asigure toate Laboratoarele de expertiză sanitar-veterinară din pieţe cu condiţiile corespunzătoare pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare (pct. 3.4.3.).

7. Să doteze Laboratoarele de expertiză sanitar-veterinară cu maşini de casă şi de control cu memorie fiscală, astfel asigurând integritatea veniturilor pasibile încasării (pct. 3.4.3.).

8. Să asigure o abordare unică privind aplicarea costurilor pentru efectuarea expertizei sanitar-veterinare a produselor de origine animală şi vegetală comercializate, în scopul minimizării riscului de neacumulare integrală a veniturilor pasibile încasării (pct. 3.4.3.).