Hotărîre nr.32 din 27.06.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Căuşeni

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public

în anii 2011-2012 în cadrul autorităţilor publice locale

din raionul Căuşeni

nr. 32  din  27.06.2013

 (în vigoare 23.08.2013) 

Monitorul Oficial nr.182-185 art.33 din 23.08.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Căuşeni, dl Ion Ciontoloi, şefului Direcţiei Finanţe, dl Simion Buga, şefului Direcţiei Învăţămînt, dl Vasile Molodilo, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat Căuşeni, dl Mihail Iliev, viceprimarului or.Căuşeni, dl Ion Guzun, primarilor: or.Căinari, dl Anatolie Nebunelea, c.Baccealia, dna Claudia Nenov, s. Ciufleşti, dl Sergiu Pîrlog, c. Cîrnăţenii Noi, dna Parascovia Antoniuc, s.Săiţi, dl Valeriu Mustaţă, s.Sălcuţa, dl Ion Novac, s.Taraclia, dl Vladimir Cucereavîi, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Căuşeni.

____________________

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28, art.30 alin.(4), art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd drept scop verificarea: respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Căuşeni a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare cadrului normativ; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin: examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT).

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Identificînd şi sintetizînd abaterile şi iregularităţile admise de autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Căuşeni în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public pe anii 2011-2012, se atestă că autorităţile de resort nu şi-au concentrat eforturile pentru realizarea unor obiective bine definite în spiritul principiilor managementului financiar, exigenţei, legalităţii şi regularităţii în materie de gestionare a fondurilor publice aferente satisfacerii intereselor publicului. În acest sens, Curtea de Conturi atrage atenţia la faptul că:

• În perioada auditată, AAPL (de nivelurile I şi II) din raion nu au manifestat preocuparea relevantă pentru asigurarea unui cadru fiscal-bugetar prudenţial, astfel autorităţile raionului nu au realizat măsuri sistemice în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economic, respectiv, nu au asigurat fundamentarea concludentă şi credibilă a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea unor indici fiscal-bugetari, care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de toate nivelurile. În acest sens, Direcţia finanţe (în continuare – DF) nu şi-a exercitat exhaustiv atribuţiile în cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale, neiniţiind şi neimpunînd proceduri şi instrumente aferente formării bazei financiare în ansamblu şi pentru fiecare localitate în particular. Astfel, DF nu a direcţionat propriile eforturi şi nu a asigurat o interacţiune relevantă cu AAPL şi cu alte autorităţi de resort (autorităţile economice, fiscale, statistice, cadastrale), precum şi cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare. În consecinţă, autorităţile vizate au demonstrat slăbiciuni instituţionale, cum ar fi lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activităţile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare aferente formării indicatorilor respectivi.

• Se relevă că AAPL nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul majorării volumului transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului. În procesul de elaborare şi estimare a proiectelor bugetelor UAT pe anii 2011-2012, DF şi unele AAPL au subestimat veniturile bugetare cu circa 3,5 mil.lei.

• Lipsa obiectivelor propuse de către AAPL pentru mobilizarea veniturilor şi neaprobarea cadrului metodologic privind evaluările şi prognozele bugetare, incapacitatea existentă în procesul de prognoză şi planificare bugetară, precum şi iresponsabilitatea şi lipsa de interes ale AAPL privind dezvoltarea capacităţilor instituţionale de extindere a veniturilor proprii au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale, estimate la suma totală de peste 6,3 mil.lei.

• Managementul gestiunii cheltuielilor nu corespunde rigorilor şi normelor legale, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice. În acest context, se menţionează necesitatea stringentă de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³ pentru asigurarea unui monitoring prudent asupra utilizării banilor publici. Astfel:

____________________

³ Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern.

√ Neexecutarea prevederilor rectificate privind alocarea transferurilor din bugetul raional către bugetele UAT de nivelul I i-a lipsit pe ultimii de surse pentru finanţarea cheltuielilor preconizate.

√ Cu toate că, pentru perioada 2011-2012, per ansamblu, majoritatea UAT din raion au executat cheltuielile efective în limitele prevederilor rectificate pe parcursul anului bugetar, unele AAPL de nivelurile I şi II au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli în sumă de 404,2 mii lei şi, respectiv, de 1775,4 mii lei, ceea ce a contribuit la creşterea datoriilor creditoare ale entităţilor respective.

√ Derogările de la cadrul normativ, admise de către unele AAPL la efectuarea cheltuielilor privind retribuirea muncii, au condiţionat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 2,5 mil.lei.

√ Se menţionează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, ce ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului, necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. În aceste condiţii, autorităţile publice locale nu au demonstrat consecvenţă şi durabilitate în realizarea politicilor investiţionale ale raionului. Managementul neadecvat în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu au determinat imobilizarea mijloacelor financiare în sumă totală de 39,9 mil.lei în obiecte nefinalizate, precum şi neînregistrarea majorării costului obiectului cu valoarea lucrărilor de reconstrucţie a acestuia în sumă de 2,7 mil.lei.

√ Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice s-a soldat cu: contractarea de lucrări şi servicii în lipsa planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice în sumă de 22,9 mil.lei; achiziţionarea de lucrări şi servicii dintr-o singură sursă, în lipsa procedurilor de achiziţii, în sumă totală de 1,5 mil.lei; achiziţii în lipsa acoperirii financiare corespunzătoare în sumă de 0,4 mil.lei etc.

√ Necesită monitorizare procesul de alimentare a copiilor din instituţiile preşcolare şi preuniversitare, cu ajustarea normelor financiare în vederea asigurării cerinţelor de alimentare sănătoasă a copiilor.

√ Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare ale fondului de rezervă.

• Modul de gestionare a patrimoniului UAT din raion nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui. Sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT de nivelul I şi nivelul II nu s-a conformat integral prevederilor legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată etc.

Activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul defectuos al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 94,1 mil.lei;

√ neîntreprinderea măsurilor necesare pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor în valoare de 1,9 mil.lei;

√ neasigurarea integrităţii reţelelor de gazificare şi a plenitudinii înregistrării acestora în evidenţa contabilă.

Necesită îmbunătăţiri procesul de gestionare a sistemelor de aprovizionare cu apă, precum şi evidenţa fondului locativ la primăria or.Căuşeni.

Curtea de Conturi constată că starea de lucruri privind managementul precar de gestiune a fondurilor publice şi disciplina financiară subperformantă sînt o consecinţă a activităţii necorespunzătoare a organelor desconcentrate, în special, a autorităţilor fiscale şi de control financiar din subordinea Ministerului Finanţelor. Totodată, se relevă o practică inadmisibilă de neconformare la recomandările din hotărîrile Curţii de Conturi, precum şi o irelevanţă în abordările faţă de misiunile de audit din partea AAPL din raion.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012 în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Căuşeni, anexat la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Căuşeni, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/ satelor/ comunelor Căuşeni, Căinari, Baccealia, Baimaclia, Chircăieşti, Ciufleşti, Cîrnăţeni, Cărnăţenii Noi, Chircăieştii Noi, Copanca, Coşcalia, Fîrlădeni, Grădiniţa, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Plop-Ştiubei, Săiţi, Sălcuţa, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia, Zaim, Hagimus şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru luare de atitudine, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Căuşeni confruntarea datelor din sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind baza de impozitare în vederea evaluării rezervelor de extindere a ariei de percepere a veniturilor fiscale/ nefiscale şi îmbunătăţirii gradului de achitare benevolă;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Căuşeni în procesul de evaluare şi monitorizare a bazei de impozitare aferente formării fondurilor publice generale şi locale;

2.4. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind: asigurarea raportării conforme de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei privind patrimoniul public gestionat şi înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.6. Preşedintelui Republicii Moldova şi Preşedintelui Parlamentului, pentru informare;

2.7. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2.1 – pct.2.5 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.32 din 27 iunie 2013

RAPORTUL

auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în anii 2011-2012

în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Căuşeni

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop evaluarea managementului financiar prin prisma corespunderii acestuia rigorilor cadrului normativ în materie de identificare, evaluare, şi administrare a impozitelor şi taxelor; de formare şi gestiune a cheltuielilor bugetare; de evaluare a administrării şi integrităţii patrimoniului public.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Informaţii generale privind raionul Căuşeni, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în autorităţile publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt prezentate în Anexa nr.2. În Anexa nr.3 este descris contextul general privind exerciţiul bugetar la venituri şi cheltuieli. În Anexele nr.4-11 sînt prezentate, în scop informativ, date-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL privind exerciţiul bugetar 2011-2012.

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alt cadru legal şi regulator aferent?

Pornind de la faptul că elaborarea bugetului este etapa în care se identifică resursele disponibile necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare social-economică de interes public local, AAPL urmează să efectueze o analiză concludentă a potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare şi, respectiv, a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv cele proprii. Atestarea unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi: absenţa şi neaplicarea instrumentelor analitice şi a reglementărilor privind identificarea, evaluarea şi asumarea indicilor fiscali; interacţiunea irelevantă şi ineficientă între diferite autorităţi (DF, Secţia economie a CR, AAPL din raion, IFS Căuşeni, Direcţia statistică, SSRFC); neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri relevante controlului intern la toate nivelurile AAPL, în conformitate cu prevederile regulamentare², precum şi, nu în ultimul rînd, exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces, au subminat autorităţilor de resort în materie de evaluare şi prognozare a veniturilor bugetare.

____________________

² Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control, elaborat de Ministerul Finanţelor şi publicat în 2012.

De menţionat că un impediment în procesul de estimare fiscal-bugetară îl constituie imposibilitatea evaluării unor indicatori ce ţin de baza impozabilă la nivelul UAT (impozitul pe venit şi pe proprietate) în mod operativ şi cu exactitate³. Potrivit constatărilor de audit, DF urmează să revizuiască cadrul metodologic propriu şi instrumentele aferente asigurării subprocesului de formare a veniturilor bugetare. În acest sens, este necesar de menţionat că lipsa unei informaţii exhaustive şi credibile referitor la unele din principalele componente ale bazei de impozitare (fondul de salarizare în ansamblu şi conform grilei de venituri, fondul funciar, fondul imobiliar) atît la DF, cît şi la primăriile din raion, precum şi disfuncţionalităţile reglementărilor de rigoare s-au scontat cu: planificarea necorespunzătoare a unor tipuri de venituri, ceea ce a determinat în mod nejustificat mărimea transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului; existenţa discrepanţelor semnificative dintre indicii stabiliţi şi cei efectiv realizaţi. Iregularităţile respective au condus la denaturarea şi, respectiv, la neluarea în calcul la formarea părţii de venituri a bugetelor locale a veniturilor în sumă totală de circa 3539,7 mii lei, inclusiv: 2538,4 mii lei – impozitele pe venit; 826,1 mii lei – taxa de amplasare a publicităţii şi a unităţilor comerciale; 93,0 mii lei – taxa de piaţă; 82,2 mii lei – impozitele funciare etc.

____________________

³ Notă: La vizualizarea informaţiei din baza informaţională a IFS despre impozitul pe venit (art.111.00) sau din proprietate pe UAT (art.114.00), aceasta generează unele date neconcludente pe întreprinderile (filialele) care nu sînt în raza de administrare a IFS Căuşeni.

Lipsa obiectivelor asumate de către AAPL din raion pentru mobilizarea veniturilor şi neajustarea cadrului metodologic aferent evaluărilor şi prognozelor fiscal-bugetare, incapacitatea atestată în procesul de prognoză şi planificare bugetară, precum şi nepreocuparea factorilor responsabili din cadrul AAPL, pentru identificarea materiei generatoare de venituri proprii pasibile, au determinat neînsuşirea surselor financiare disponibile pentru dezvoltarea teritoriilor administrate de către UAT, şi estimate de misiunea de audit, în sumă totală de 6271,3 mii lei, inclusiv: 4392,0 mii lei – venituri din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care urmează a fi privatizate; 875,3 mii lei – venituri din comercializarea terenurilor; 84,9 mii lei – venituri din locaţiune; 826,1 mii lei – taxe rezultate din amplasarea publicităţii şi unităţilor comerciale, şi 93,0 mii lei – taxa de piaţă. Totodată, rezervele AAPL din veniturile de la proprietate pasibile mobilizării au fost estimate de către audit în sumă de pînă la 2823,4 mii lei.

DF nu a asigurat în măsură deplină şi relevantă reglementarea procedurilor tehnico-analitice privind subprocesul de elaborare a proiectului de buget. În acest context se relevă că, la elaborarea proiecţiilor fiscal-bugetare, DF a întocmit un plan de măsuri organizaţionale necomplementare, aprobat de şeful DF, fără a fi coordonat şi confirmat de către CR, ceea ce s-a soldat cu neasigurarea interacţiunii între autorităţile financiare, economice, fiscale, statistice şi cadastrale în cadrul evaluărilor parametrilor respectivi. De asemenea autoritatea financiară nu a stabilit obiective pentru AAPL de nivelul I, în scopul evaluării potenţialului economic şi, implicit, estimării bazei relevante de impozitare. Atît DF, cît şi AAPL de nivelul I nu dispun de o bază informaţională a contribuabililor în scopul identificării/evaluării/monitorizării bazei de impozitare relevante, inadecvat şi nerezultativ au comunicat cu agenţii economici din teritoriul respectiv, nu au analizat/estimat potenţialul economic aferent formării şi monitorizării ulterioare a bazei impozabile de constituire a resurselor financiare pasibile formării bugetelor respective.

Cele mai semnificative nereguli şi disfuncţii, generatoare de dezechilibre bugetare, respectiv, de riscuri cu impact social şi financiar, inclusiv însoţite de regim impozitar neuniform şi inegal a unor sectoare şi a unor contribuabili sînt expuse în subcapitolele următoare, cu recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.

♦ Se atestă o gestiune descalificantă a subprocesului de elaborare a bugetului UAT şi lipsa unei baze de impozitare relevante, ceea ce amplifică fenomenul inegalităţilor şi tratamentului neuniform privind angajarea (sau neangajarea) unor domenii de antreprenoriat în formarea bugetelor de toate nivelurile.

• Procesul de prognozare şi colectare a impozitelor pe venit nu corespunde rigorilor, iar deficienţele existente la planificarea, aprobarea, rectificarea şi executarea veniturilor din sursele menţionate denotă existenţa unor neconformităţi în procesul de prognozare şi încasare a veniturilor. Impozitele pe venit sînt o sursă de bază a veniturilor bugetelor UAT, ale căror pondere în totalul veniturilor colectate în anul 2012 a constituit 15,8% (33,4 mil.lei), fiind componente atît ale veniturilor proprii, cît şi ale veniturilor generale de stat.

√ Necesită îmbunătăţiri subprocesele de identificare, evaluare, planificare şi administrare a impozitului pe venit din salariu. Astfel, acţiunile de audit relevă că, în procesul de prognozare, AAPL de nivelul I au prezentat DF indici irelevanţi la impozitul privind fondul de salarizare, alţi indicatori necesari, precum: numărul salariaţilor, grila de salarizare, numărul persoanelor întreţinute etc. DF, la rîndul său, nu a verificat corectitudinea datelor prezentate de AAPL, nesolicitînd fundamentările corespunzătoare ale calculelor prezentate. Mai mult decît atît, prin Decizia nr.8/1 din 02.12.2010, CR Căuşeni a dispus ca veniturile persoanelor fizice şi juridice din primăriile oraşelor/satelor/comunelor Căuşeni, Căinari, Fîrlădeni, Pervomaisc, Grigorievca, Sălcuţa, Tocuz şi Ucrainca să fie acumulate integral la bugetul raional, ceea ce face imposibilă monitorizarea datelor precizate privind venitul din sursa menţionată în interior pe fiecare UAT de nivelul I, acesta fiind disponibil doar la momentul aprobării şi executării bugetare. Totodată, principiile de asigurare a descentralizării, expuse în art.3 din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006⁴ şi art.3 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003⁵, impun o anumită autonomie financiară, care se bazează pe existenţa unor anumite surse şi a unui buget propriu. De asemenea, încasarea impozitului pe venit în bugetul raional duce la substituirea responsabilităţilor AAPL pentru colectarea veniturilor bugetare, cu beneficierea garantată a transferurilor de la bugetul de alt nivel, ceea ce, la rîndul său, nu motivează autorităţile respective în mobilizarea resurselor financiare pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale. În acest context, auditul relevă că AAPL de nivelul I nu sînt interesate în vederea monitorizării agenţilor economici din oraş şi determinării bazei impozabile relevante pe impozitul pe venit.

____________________

⁴ Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006).

⁵ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

În conformitate cu prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UTA se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice remise UAT de către Ministerul Finanţelor. Potrivit Notelor metodologice, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar din anii 2009 şi, respectiv, 2010 şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe genuri de activitate şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pe anii 2010 şi 2011. De menţionat că autoritatea de statistică nu dispune de datele necesare întocmirii calculelor conform indicaţiilor metodologice ale Ministerului Finanţelor, iar aparatul preşedintelui raionului şi DF nu depun efortul necesar remedierii situaţiei în cauză. Astfel,

- mărimea grilelor de venit conform datelor statistice nu corespunde cerinţelor calculelor din Notele metodologice;

- baza de date a organului statistic pe anii 2009 şi 2010 este relevantă ariei de cuprindere a agenţilor economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane, nefiind raportat venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici – indicatori a căror mărime nu a fost posibil de estimat în cadrul misiunii de audit.

De asemenea, şi organul fiscal nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei impozabile în aspectul localităţilor, cauza fiind imperfecţiunea instrumentelor informaţionale ale IFS. Pornind de la cele menţionate, AAPL de nivelurile I şi II au efectuat calculele încasărilor impozitului pe venit din salariu în lipsa justificărilor, avînd ca bază unicul reper al estimării şi prognozării veniturilor, şi anume: datele privind evoluţia veniturilor realizate la această categorie în anii precedenţi, precum şi executarea scontată a veniturilor în anul de elaborare a pronosticului. Despre vulnerabilitatea subprocesului de estimare a bazei de impozitare şi prognozare a veniturilor din impozitul pe venitul din salariu denotă şi contrapunerea mărimii veniturilor estimate, aprobate şi executate. Astfel, în anul 2011, AAPL de nivelul I au estimat veniturile la cat. 111.01 în sumă de 3634,0 mii lei, acestea fiind aprobate în sumă de 4644,8 mii lei (fără documentarea corespunzătoare a majorării prognozei cu 1010,8 mii lei), executările constituind 4722,2 mii lei, sau cu 77,4 mii lei mai mult faţă de prevederile aprobate (rectificate). Totodată, probele de audit colectate denotă că, din 26 de UAT de nivelul I, la 15 UAT prognoza veniturilor a fost diminuată cu circa 452,2 mii lei⁶, altele 11 UAT executînd venituri la acest capitol sub nivelul bugetului aprobat cu 374,8 mii lei⁷. În bugetul raional au fost prognozate şi aprobate venituri din impozitul pe venit din salariu în sumă totală de 13366,9 mii lei, efectiv veniturile au fost executate în sumă de 12871,9 mii lei, sau cu 495,0 mii lei mai puţin. O atare situaţie s-a remarcat şi în anul 2012. Potrivit datelor IFS Căuşeni, în acest an impozitul pe venit spre reţinere din salariu a fost înregistrat în sumă totală de 20275,0 mii lei, fiind aprobate venituri în sumă de 19502,0 mii lei, sau cu 773,03 mii lei mai puţin faţă de impozitul calculat, încasările constituind 20426,8 mii lei. Veniturile realizate cu depăşirea prevederilor planificate (924,8 mii lei) denotă subestimarea neîntemeiată a veniturilor proprii, suma menţionată constituind o rezervă semnificativă care nu a fost luată în considerare în exerciţiul bugetar, avînd influenţă directă asupra realităţii rapoartelor de executare a bugetelor UAT din raion, precum şi asupra volumului transferurilor aprobate de la bugetul de stat către UAT.

____________________

⁶ Primăriile: or.Căinari – 149,4 mii lei; s.Chircăieşti – 16,8 mii lei; s.Ciufleşti – 7,3 mii lei; s.Cîrnăţeni – 7,0 mii lei; c.Fîrlădeni – 4,2 mii lei; c.Grădiniţa – 15,5 mii lei; s.Grigorievca – 30,1 mii lei; c.Pervomaisc – 2,4 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 3,8 mii lei; s.Sălcuţa – 60,8 mii lei; s.Taraclia – 5,7 mii lei; c.Tănătarii Noi – 1,6 mii lei; s.Tocuz – 117,5 mii lei; c.Ucrainca – 14,2 mii lei; s.Ursoaia – 15,9 mii lei.

⁷ Primăriile: c.Baccealia – 78,1 mii lei; c.Baimaclia – 53,4 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 18,0 mii lei, c.Cîrnăţenii Noi – 7,2 mii lei; s.Copanca – 61,9 mii lei; s.Coşcalia – 8,3 mii lei; s.Opaci – 21,7 mii lei; s.Săiţi – 5,6 mii lei; s.Tănătari – 64,9 mii lei; c.Zaim – 22,5 mii lei; s.Hagimus – 33,2 mii lei.

√ În pofida faptului că unul dintre reperele utilizate în subprocesul de evaluări şi prognozări ale veniturilor reprezintă evoluţia realizărilor efective din exerciţiul bugetar aferent perioadelor anterioare, confruntarea datelor privind sumele încasate în bugetul raional la unele categorii de venituri cu cele aprobate relevă că CR a aprobat pentru bugetele pe anii 2011-2012 venituri cu 2538,4 mii lei mai puţin decît indicii realizaţi în anii premergători. Astfel, în anul 2011, la cat. 111.20 “Impozit pe venit din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată” s-au încasat venituri în sumă totală de 1557,1 mii lei. În anul 2012, veniturile din sursa menţionată au fost aprobate în sumă totală de 1500,0 mii lei (inclusiv: 1460,0 mii lei – în bugetul raional, 40,0 mii lei – în bugetele UAT de nivelul I), acestea fiind executate în sumă de 2118,4 mii lei (sau 141,2%), ceea ce denotă o planificare neconformă, ca urmare a lipsei unor date relevante şi a metodologiei exhaustive pentru prognozarea concludentă a veniturilor la categoria menţionată, astfel veniturile la acest capitol la 2 AAPL fiind diminuate nejustificat cu 631,6 mii lei⁸, iar la 3 AAPL – majorate cu 13,2 mii lei.⁹

____________________

⁸ CR – 601,5 mii lei, primăria Sălcuţa – 30,1 mii lei.

⁹ Primăriile: or.Căinari – 6,8 mii lei; s.Grădiniţa – 5,0 mii lei; s.Săiţi – 1,4 mii lei.

√ Din lipsa monitorizării analitice de către DF, la aprobarea bugetelor pe anii 2011-2012 nu au fost luate integral în calcul şi alte impozite pe venit (plăţi componente ale veniturilor proprii), reieşind din executarea pe anii precedenţi şi din politica fiscală. Astfel, deşi în anii 2008-2010 au fost încasate venituri la cat. 111.09 “Alte impozite pe venit” în mărime de la 260,2 pînă la 402,8 mii lei, DF nu a prognozat şi nu a aprobat veniturile respective, astfel fiind diminuaţi parametrii planificaţi ai bugetului raional cu 934,6 mii lei (323,1 mii lei – în 2011 şi 611,5 mii lei – în 2012). Analogic, în pofida acumulării de venituri la categoria 111.22 “Impozitul pe venit reţinut din dividende”, înregistrate în anii premergători, care au variat de la 38,7 la 329,6 mii lei, DF nu a aprobat venituri la acest capitol, fiind micşorată partea de venituri a bugetului raional cu 985,4 mii lei (în 2011 – 520,1 mii lei, în 2012 – 465,3 mii lei).

În urma neelaborării procedurilor formalizate şi absenţei instrumentelor analitice aferente subprocesului de prognozare a veniturilor de la impozitul din activitatea de întreprinzător (cat. 111.21), DF nu a asigurat evaluarea fundamentată a veniturilor pasibile încasării în bugetul raional la acest capitol, ceea ce s-a soldat cu executarea veniturilor respective cu 4964,8 mii lei sub nivelul aprobat (11981,5 mii lei).

♦ AAPL din raion nu au demonstrat un interes cuantificat privind calcularea şi colectarea la buget a impozitelor pe proprietate, totodată neasigurînd o evaluare autentică a bazei impozabile pentru identificarea rezervelor pasibile.

• Formarea şi bugetarea veniturilor din impozitul funciar s-a efectuat fără a ţine cont de materia şi valoarea de constituire a bazei impozabile. Deşi, conform prevederilor art.278 din Codul fiscal¹⁰, baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri, AAPL de nivelul I au estimat veniturile avînd ca bază sumele realizate la capitolele respective în perioadele precedente. Atît DF, cît şi AAPL din raion nu dispun de un sistem integrat de date privind baza fiscală, neevaluînd toate obiectele impunerii. Conform Programului de măsuri aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.670 din 09.06.2003¹¹, în anul 2011 ARFC urma să finalizeze evaluarea bunurilor imobile, însă, de fapt, au fost evaluate bunurile imobile ale persoanelor fizice şi parţial bunurile persoanelor juridice doar în oraşele raionului. O altă cauză este nedelimitarea şi neînregistrarea cadastrală a terenurilor proprietate publică a statului, a UAT din raion, din domeniul public şi cel privat (primăriile Zaim şi Sălcuţa). Derapajele admise au servit un impediment în asigurarea identificării veniturilor bugetare, astfel 13 UAT nu au luat în calcul suprafaţa de 738,3 ha, partea de venituri fiind diminuată în total cu 82,2 mii lei¹² (cat.114.01 şi cat.114.07), ceea ce a dus la majorarea neîntemeiată a transferurilor din bugetul de stat.

____________________

¹⁰ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

¹¹ Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.670 din 09.06.2003.

¹² Primăriile: or.Căuşeni (35,8 mii lei); or.Căinari (27,7 mii lei); s.Chircăieşti (34,9 mii lei); Chircăieştii Noi (13,2 mii lei); Cîrnăţeni (0,9 mii lei); Copanca (11,6 mii lei); Coşcalia (18,3 mii lei); Hagimus (1,2 mii lei); Plop-Ştiubei (14,7 mii lei); Sălcuţa (35,1 mii lei); Tănătari (14,0 mii lei); Tănătarii Noi (5,1 mii lei); Ucrainca (6,2 mii lei).

• Aplicarea neuniformă a bonităţii medii pentru terenuri condiţionează neaprecierea corectă a veniturilor bugetare. Astfel, analiza modalităţii de estimare a veniturilor la etapa de aprobare denotă că în cadrul aprobării veniturilor nu există o concordanţă şi un sistem unic de apreciere a bonităţii pentru terenuri. Prin urmare, pentru anul 2011, DF a acceptat calculul veniturilor pentru terenurile cu destinaţie agricolă (la art.114/01 şi art.114.07) cu o bonitate ce diferă de cea înregistrată la SRFC al CR, în unele cazuri fiind diminuate veniturile cu 182,8 mii lei¹³, iar în altele fiind majorate cu 177,3 mii lei¹⁴. Respectiv, pentru anul 2012, la 12 primării au fost diminuate veniturile cu 277,6 mii lei¹⁵, iar la 15 primării au fost majorate cu 185,8 mii lei¹⁶.

____________________

¹³ Primăriile: or.Căinari – 40,0 mii lei; c.Baccealia – 0,5 mii lei; c. Chircăieştii Noi – 21,1 mii lei; s.Ciufleşţti – 4,2 mii lei; s.Copanca – 31,4 mii lei; c.Fîrlădeni – 28,2 mii lei; s.Grigorievca – 2,2 mii lei; s.Opaci – 8,8 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 25,5 mii lei; s.Tocuz – 0,3 mii lei; c.Zaim – 3,6 mii lei; s.Hagimus – 17,0 mii lei.

¹⁴ Primăriile: or.Căuşeni – 1,5 mii lei; c.Baimaclia – 8,6 mii lei; s.Chircăieşti – 0,1 mii lei; s.Cîrnăţeni – 8,5 mii lei; c.Cîrnăţenii Noi – 4,5 mii lei; s.Coşcalia – 50,7 mii lei; c.Grădiniţa – 0,1 mii lei; c.Pervomaisc – 6,8 mii lei; s.Săiţi – 15,1 mii lei; s.Sălcuţa – 7,4 mii lei; s.Taraclia – 20,6 mii lei; s.Tănătari – 23,5 mii lei; c.Tănătarii Noi – 0,7 mii lei; c.Ucrainca – 25,2 mii lei; s.Ursoaia – 3,9 mii lei.

¹⁵ Primăriile: or.Căinari – 49,7 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 21,2 mii lei; s.Ciufleşti – 4,3 mii lei; c.Cîrnăţenii Noi – 77,7 mii lei; s.Copanca – 31,4 mii lei; s.Coşcalia – 11,4 mii lei; c.Fîrlădeni – 27,7 mii lei; s.Grigorievca – 1,1 mii lei; s.Opaci – 8,9 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 25,3 mii lei; c.Zaim – 3,7 mii lei; s.Hagimus – 15,2 mii lei.

¹⁶ Primăriile: or.Căuşeni – 1,3 mii lei; c.Baccealia – 59,9 mii lei; c.Baimaclia – 8,8 mii lei; s.Chircăieşti – 0,3 mii lei; s.Cîrnăţeni – 8,1 mii lei; c.Grădiniţa – 0,1 mii lei; c.Pervomaisc – 6,8 mii lei; s.Săiţi – 15,7 mii lei; s.Sălcuţa – 8,0 mii lei; s.Taraclia – 21,0 mii lei; s.Tănătari – 23,5 mii lei; c.Tănătarii Noi – 2,0 mii lei; s.Tocuz – 1,7 mii lei; c.Ucrainca – 24,8 mii lei; s.Ursoaia – 3,8 mii lei.

• În pofida multiplelor probleme nesoluţionate în teritorii, cauzate de insuficienţa mijloacelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor, AAPL nu au epuizat toate oportunităţile prevăzute de cadrul legal pentru sporirea acumulărilor de venituri proprii. Astfel, în anul 2011, 13 AAPL¹⁷ au stabilit cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice la nivelul inferior – sub 0,1% din valoarea estimată a bunurilor impozabile, pe cînd diapazonul de stabilire a cotei a variat de la 0,02 pînă la 0,25%. Analogic, în anul 2012, 15 AAPL¹⁸ au aplicat cota de circa 0,08% din diapazonul 0,05-0,3%.

____________________

¹⁷ Primăriile: c.Baccealia – 0,088%; c.Baimaclia – 0,052%; s.Copanca – 0,072%; s.Coşcalia – 0,084%; c.Fîrlădeni – 0,085%; s.Opaci – 0,071%; s.Plop-Ştiubei – 0,053%; s.Săiţi – 0,086%; s.Taraclia – 0,085%; s.Tănătari – 0,061%; s.Tocuz – 0,085%; c.Zaim – 0,088%; s.Hagimus – 0,086%.

¹⁸ Primăriile: s.Cîrnăţeni – 0,085%; c.Cîrnăţenii Noi – 0,086%; s.Copanca – 0,085%; s.Coşcalia – 0,073%; c.Fîrlădeni – 0,085%; s.Opaci – 0,085%; c.Pervomaisc – 0,089%; s.Plop-Ştiubei – 0,084%; s.Săiţi – 0,092%; s.Taraclia – 0,085%; s.Tănătari – 0,058%; s.Tocuz – 0,085%; s.Ursoaia – 0,085%; c.Zaim – 0,087%; s.Hagimus – 0,085%.

• AAPL nu au fost preocupate în identificarea, luarea la evidenţă şi impozitarea unor terenuri. Astfel, potrivit Legii nr.412-XIV din 27.05.1999¹⁹, deţinătorii de animale au dreptul să folosească păşunile obşteşti în bază de contract cu autorităţile administraţiei publice locale, iar conform Instrucţiunii nr.11 din 04.09.2001²⁰, calcularea şi perceperea impozitului funciar de la persoanele fizice pentru folosirea păşunilor şi fîneţelor se efectuează de către SCITL în baza deciziei consiliului local privind repartizarea temporară a acestora. Conform dărilor de seamă funciare ale UAT, au fost constatate obiectele impunerii – terenurile destinate fîneţelor şi păşunilor cu suprafaţa de 11020,9 ha (a.2011) şi 11571,6 ha (a. 2012), fiind impozitată suprafaţa de 2141,2 ha²¹ şi, respectiv, de 2690 ha.²²

____________________

¹⁹ Art.8 alin.(2) lit.g) şi art.25 alin.(4) din Legea zootehniei nr.412-XIV din 27.05.1999.

²⁰ Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.11 din 04.09.2001.

²¹ Primăriile: or.Căuşeni, c.Baccealia, c.Baimaclia, s.Chircăieşti, s.Ciufleşti, s.Cîrnăţeni, s.Copanca, s.Coşcalia, c.Fîrlădeni, s.Opaci, c.Pervomaisc, s.Plop-Ştiubei, s.Săiţi, s.Sălcuţa, s.Taraclia, s.Tănătari, c.Tănătarii Noi, s.Tocuz, c.Ucrainca, s.Ursoaia, c.Zaim, s.Hagimus.

²² Primăriile: or.Căuşeni, c.Baccealia, c.Baimaclia, s.Chircăieşti, s.Ciufleşti, s.Cîrnăţeni, s.Copanca, s.Coşcalia, c.Fîrlădeni, s.Grigorievca, s.Opaci, c.Pervomaisc, s.Plop-Ştiubei, s.Săiţi, s.Sălcuţa, s.Taraclia, s.Tănătari, c.Tănătarii Noi, s.Tocuz, c.Ucrainca, s.Ursoaia, c.Zaim, s.Hagimus.

♦ AAPL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Totodată, nerespectarea legislaţiei funciare şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de la 1026,8 mii lei pînă la 4392,0 mii lei.

• Potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007²³ şi art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006²⁴, de competenţa administraţiei publice locale ţine evidenţa patrimoniului UAT, a contractelor de arendă a acestuia şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului. În acest context, auditul relevă necesitatea de îmbunătăţire a managementului la componenta respectivă, inclusiv prin elaborarea unor reglementări interne referitor la modul de gestionare a terenurilor proprietate publică, evidenţa şi urmărirea plăţilor provenite din aceste tranzacţii, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor funciare, cît şi evidenţa datoriilor.

____________________

²³ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

²⁴ Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

În conformitate cu art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²⁵, în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au achiziţionat sau nu au arendat terenuri aferente unităţilor respective, de la aceştia urmează a fi încasată anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, în mărime nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Prin urmare, plata specificată urma a fi încasată în termenele fixate de consiliile locale pentru perioada ulterioară momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare, pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare sau de arendă. Însă, contrar prevederilor legale privind acumularea veniturilor proprii, AAPL au admis folosirea terenurilor aferente obiectivelor private cu suprafaţa totală de 19,7918 ha fără calcularea şi încasarea plăţilor corespunzătoare. Ca urmare, 11 AAPL²⁶ nu şi-au realizat competenţele şi, astfel, în anii 2011-2012 neacumulînd venituri pentru completarea resurselor financiare proprii în sumă totală (estimată de audit) de la 1026,8 mii lei pînă la 4392,0 mii lei. Una din cauze este neîntocmirea şi nedeţinerea informaţiilor juridice şi tehnico-economice sistematizate în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, conform Anexelor nr.1 şi nr.2 la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995²⁷ (primăria or.Căuşeni).

____________________

²⁵ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²⁶ Primăriile: or.Căuşeni – de la 604,2 pînă la 2249,8 mii lei; or.Căinari – 137,6-687,8 mii lei; c.Baimaclia – 18,4-92,2 mii lei; s.Chircăieşti – 2,8-9,4 mii lei; c.Cîrnăţenii Noi – 12,0-91,8 mii lei; s.Coşcalia – 2,0-10,6 mii lei; c.Fîrlădeni – 30,0-149,6 mii lei; s.Săiţi – 33,6-168,0 mii lei; s.Taraclia – 59,2-296,0 mii lei; s.Tocuz – 27,6-138,2 mii lei; s.Ursoaia – 99,4-498,6 mii lei.

²⁷ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995 (Anexele nr.1 şi nr.2).

♦ Există vulnerabilităţi şi în procesul de administrare a proprietăţii publice, a căror remediere ar genera mobilizarea suplimentară a surselor de venituri în bugetele locale ale AAPL de nivelul I. Astfel, managementul ineficient în materie de utilizare a bunurilor publice, exprimat prin neaplicarea, de către 17 AAPL²⁸, a măsurilor de rigoare pentru darea în arendă a terenurilor agricole publice cu suprafaţa totală de 279,1 ha, a subminat capacitatea autorităţilor publice locale de a mobiliza rezerve de completare a bugetelor proprii în sumă de la 414,2 mii lei pînă la 2071,0 mii lei. Analogic, 12 primării²⁹ nu au întreprins măsuri de transmitere în arendă a bazinelor acvatice cu suprafaţa de 94,5 ha şi, ca rezultat, în perioada 2011-2012 nu a fost asigurată mobilizarea tuturor rezervelor de venituri, care în acest caz au constituit de la 150,4 mii lei pînă la 752,4 mii lei. De menţionat că, potrivit explicaţiilor responsabililor din primării, bazinele acvatice nu sînt solicitate pentru luare în arendă. Totodată, primăriile nu au prezentat auditului documente (anunţuri în mass-media etc.), care ar confirma măsurile întreprinse pentru transmiterea în arendă a bazinelor acvatice.

____________________

²⁸ Primăriile: or.Căuşeni – de la 118,6 pînă la 593,2 mii lei; or.Căinari – 66,4-332,4 mii lei; s.Chircăieşti – 1,0-5,0 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 8,4-42,0 mii lei; s.Ciufleşti – 1,0-5,0 mii lei; c.Cîrnăţenii Noi – 27,0-135,0 mii lei; s.Copanca – 3,6-18,2 mii lei; s.Coşcalia – 58,2-290,8 mii lei; c.Fîrlădeni – 15,6-77,6 mii lei; c.Grădiniţa – 37,0-184,6 mii lei; s.Grigorievca – 8,8-43,8 mii lei; s.Opaci – 2,4-12,0 mii lei; c.Pervomaisc – 1,2-5,6 mii lei; s.Taraclia – 46,4-232,0 mii lei; s.Tănătari – 3,2-16,6 mii lei; c.Ucrainca – 12,2-61,0 mii lei; s.Ursoaia – 3,2-16,2 mii lei.

²⁹ Primăriile: or.Căuşeni – de la 24,2 pînă la 120,8 mii lei; c.Baccealia – 19,6-98,6 mii lei; c.Baimaclia – 3,4-17,0 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 2,2-11,0 mii lei; s.Ciufleşti – 6,4-32,0 mii lei; s.Cîrnăţeni – 6,0-29,6 mii lei; c.Fîrlădeni – 23,6-118,6 mii lei; s.Grigorievca – 10,6-53,0 mii lei; s.Săiţi – 15,6-77,8 mii lei; s.Sălcuţa – 1,6-8,0 mii lei; c.Tănătarii Noi – 21,4-106,6 mii lei; s.Tocuz – 15,8-79,4 mii lei.

Auditul denotă că unele date ale SRFC al CR şi ale UAT de nivelul I din raion nu sînt pe deplin veridice, conţinînd denaturări ale suprafeţelor bazinelor acvatice. În acest aspect se relevă că, în baza Cadastrului funciar, primăria or.Căinari dispune de 2 bazine acvatice cu o suprafaţă de 11,0 ha, dar, conform contractelor, au fost transmise în arendă 22,99 ha, sau cu 11,99 ha mai mult, suprafaţă care nu este înregistrată ca obiective acvatice.

♦ Sistemul de administrare a taxelor locale este afectat de multiple iregularităţi, care au ca impact neîncasarea veniturilor respective la buget în sumă totală de 919,1 mii lei, cauzate în principal de sistemul de control insuficient al veniturilor din partea autorităţilor locale.

Probele de audit acumulate relevă că primăriile or.Căuşeni şi or.Căinari nu şi-au exercitat corespunzător atribuţiile stipulate în Regulamentul intern cu privire la punerea în aplicare şi stabilirea taxelor locale pentru anii 2011-2012, ceea ce a dus la estimarea incorectă a bazei fiscale privind: taxa pentru amplasarea publicităţii; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestare a serviciilor de deservire socială; taxa de piaţă. Astfel, elaborarea proiecţiilor fiscal-bugetare s-a efectuat în lipsa informaţiei privind baza impozabilă relevantă a acestora, fără stabilirea subiecţilor impunerii, precum şi fără asigurarea unei conlucrări eficiente între primăriile oraşelor şi IFS Căuşeni pentru determinarea numărului real al subiecţilor impunerii înregistraţi în calitate de întreprinzător; fără elaborarea şi implementarea unor proceduri eficiente ale controlului intern. Totodată, estimarea veniturilor din taxele locale la primăriile menţionate s-a efectuat în lipsa: registrului autorizaţiilor de amplasare a publicităţii şi a suprafeţelor de publicitate exterioară; informaţiilor generalizate privind suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii, amplasarea lor, tipul mărfurilor comercializate şi serviciilor prestate; valoarea serviciilor de piaţă, suprafaţa terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţii.

În susţinerea celor menţionate, se exemplifică următoarele:

• Se relevă o practică inadmisibilă şi o administrare neconformă a veniturilor proprii, fapt care a determinat neîncasarea în bugetul primăriilor or.Căuşeni şi or.Căinari (în anul 2012) a veniturilor din taxa de amplasare a unităţilor comerciale de circa 806,6 mii lei, unii agenţi economici desfăşurînd activităţi comerciale în lipsa autorizaţiilor de funcţionare. Astfel:

√ În anul 2012, primăria or.Căuşeni a planificat venituri din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială (cap.122.30) în sumă de 2000,0 mii lei, fiind rectificată pînă la suma de 1460,0 mii lei, veniturile încasate constituind 1256,3 mii lei, sau cu 743,7 mii lei mai puţin faţă de suma aprobată. Misiunea de audit a constatat că prognozarea defectuoasă în cadrul AAPL a fost cauzată atît de lipsa Registrului de înregistrare a unităţilor comerciale pentru stabilirea taxelor locale pentru anii 2011-2012, cît şi de neasigurarea de către primărie a monitorizării activităţii unităţilor comerciale şi a urmăririi achitării taxei respective. Astfel, iregularităţile existente la primărie, discrepanţele dintre numărul agenţilor economici care desfăşoară activitate de comerţ sau de deservire socială şi numărul conform informaţiei IFS Căuşeni au determinat echipa de audit, în comun cu specialiştii din cadrul IFS Căuşeni şi primăriei or.Căuşeni, de a efectua, cu ieşire la faţa locului, unele verificări la unităţile comerciale şi/sau de deservire socială. Verificările efectuate pe un eşantion de 90 din 632 de unităţi comerciale au relevat multiple încălcări, în urma cărora bugetul UAT a fost lipsit de mijloacele provenite din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială în sumă totală de 734,8 mii lei. Astfel:

- pentru 10 unităţi comerciale, ca urmare a micşorării suprafeţei utilizate în activitatea acestora faţă de cea reală şi a neaplicării coeficientului pentru amplasarea în partea centrală a oraşului, a fost stabilită taxa diminuată, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de 160,7 mii lei;

- 11 unităţi desfăşurau activitate comercială în lipsa autorizaţiilor de funcţionare, neachitînd la bugetul local taxa pentru unităţile comerciale în sumă totală de 27,3 mii lei;

- 3 unităţi comerciale desfăşurau activitatea în baza autorizaţiilor eliberate gratis de către angajatul SCITL din cadrul primăriei, în lipsa deciziilor CO Căuşeni privind acordarea înlesnirilor acestor entităţi, ceea ce s-a soldat cu neacumularea veniturilor în sumă de 4,6 mii lei;

- o persoana fizică, neînregistrată în calitate de întreprinzător, presta servicii în lipsa autorizaţiei de funcţionare şi fără achitarea taxei în sumă de 2,2 mii lei.

Potrivit Deciziei CO Căuşeni nr.2/1 din 05.01.2012, a fost stabilită cota taxei pentru sălile de jocuri în mărime de 18,0 mii lei pentru un aparat de jocuri, fiind planificate venituri de la 3 săli de jocuri în sumă totală de 640,0 mii lei. În aprilie 2012, agenţii economici – deţinători ai sălilor de jocuri, au solicitat instanţei de judecată anularea parţială a deciziei nominalizate, instanţa dispunînd suspendarea acesteia în partea ce priveşte contribuabilii vizaţi, pînă la examinarea cauzei în fond. Ulterior, prin Decizia nr.16/1 din 24.12.2012, CO a modificat taxa respectivă, substituind cota de 18,0 mii lei pentru un aparat cu taxa totală pentru un cazinou în sumă de 30,0 mii lei, veniturile totale urmînd a fi de 90,0 mii lei, sau cu 550,0 mii lei mai puţin decît cele stabilite anterior. Urmare a modificării cotei taxei de către Consiliul orăşenesc, reprezentanţii deţinătorilor sălilor de jocuri nu s-au prezentat în şedinţele de judecată, cererea de chemare în judecată fiind scoasă de pe rol în aprilie 2013. De menţionat că factorii de decizie ai primăriei or.Căuşeni nu au întreprins măsurile necesare pentru încasarea taxei stabilite şi acumularea veniturilor preconizate, fiind acumulate doar 41,7 mii lei. Se relevă că toate acestea au avut loc pe fundalul unei lipse acute de mijloace necesare pentru executarea atribuţiilor şi prestarea serviciilor de stat către populaţia oraşului.

√ O atare situaţie s-a constatat şi la primăria or.Căinari, deficienţele şi cauzele acestora fiind asemănătoare celor constatate la primăria or.Căuşeni. Astfel, urmare a verificărilor efectuate la 28 din cele 114 unităţi comerciale, a fost constatat un şir de încălcări care au generat neîncasarea în bugetul oraşului a veniturilor în sumă de 71,8 mii lei, şi anume:

- micşorarea suprafeţelor deţinute de 3 unităţi comerciale a dus la nestabilirea şi neachitarea taxei în sumă de 34,2 mii lei;

- desfăşurarea activităţii de către 7 unităţi comerciale în lipsa autorizaţiilor de funcţionare s-a soldat cu neachitarea în bugetul local a sumei de 33,3 mii lei;

- urmare a eliberării neargumentate de către funcţionarii primăriei, cu titlu gratuit, a 2 autorizaţii, bugetul local a fost lipsit de mijloace în sumă de 4,3 mii lei.

Astfel, în cadrul verificărilor, IFS a aplicat sancţiuni în sumă totală de 29,8 mii lei, din care 5,1 mii lei au fost achitaţi în perioada supusă auditării.

• Se remarcă un principiu de planificare şi o administrare ineficientă a veniturilor proprii, fapt care a determinat neîncasarea în bugetul primăriei or.Căuşeni (în anii 2011-2012) a veniturilor din taxa de piaţă de circa 93,0 mii lei, unii agenţi economici prestînd servicii de piaţă în lipsa autorizaţiei şi neachitînd integral taxa de piaţă.

Taxa de piaţă este una integrată în sistemul taxelor locale. Potrivit prevederilor legale³⁰, de competenţa AAPL ţine eliberarea autorizaţiei de funcţionare administratorului pieţii, stabilirea cotei taxei şi exercitarea controlului asupra conformităţii unităţii comerciale la condiţiile prescrise în autorizaţie, iar administrarea taxei se efectuează de organul fiscal. În anii 2011-2012, conform prevederilor Codului fiscal, obiectul impozabil au constituit serviciile de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ şi suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei. În această perioadă, în or.Căuşeni au activat 4 pieţe, fiind aprobate venituri în sumă de 110,0 mii lei şi, respectiv, 260,0 mii lei, iar încasările constituind 128,8 mii lei şi, respectiv, 101,2 mii lei. Carenţele stabilite în mărimea veniturilor aprobate în anul 2012 faţă de anul precedent denotă iregularităţi în subprocesul de identificare a bazei de impozitare, de estimare a acesteia şi de aprobare a unui plan de venituri ponderat. Astfel, în urma confruntării datelor furnizate de organul statistic cu informaţiile organului fiscal, s-a constatat că 2 administratori de pieţe au diminuat venitul impozabil pentru anul 2011, fiind micşorată taxa spre încasare în buget în sumă totală de 39,2 mii lei³¹. Mai mult decît atît, din lipsa controlului din partea serviciilor economice ale primăriei, cît şi ale organului fiscal privind conformitatea activităţii, o piaţă a desfăşurat activitatea în lipsa autorizaţiei de funcţionare, lipsind bugetul orăşenesc de surse de completare a veniturilor proprii în sumă de 45,9 mii lei, inclusiv: taxa de piaţă – 41,6 mii lei, taxa pentru unităţile comerciale – 4,3 mii lei. Analogic, administratorul altei pieţe a diminuat calculul taxei de piaţă cu 7,9 mii lei faţă de suprafaţa pieţei pe care o deţine, suma fiind achitată în timpul auditului. De menţionat că piaţa de mărfuri nealimentare este amplasată pe un teren agricol cu suprafaţa totală de 0,3114 ha, luat în arendă de la primăria or.Căuşeni, conform contractului încheiat în anul 2002 pe un termen de 50 de ani. Deşi, conform art.9 din Codul funciar³², de competenţa AAPL ţine exercitarea controlului asupra folosirii terenurilor, primăria a eliberat autorizaţia de funcţionare a pieţei pe acest teren, iar CO nu a propus Guvernului schimbarea destinaţiei acestuia şi nu a asigurat compensarea la bugetul de stat a pierderilor cauzate de excluderea din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă, în sumă de 402,2 mii lei (în conformitate cu prevederile art.8 din Codul funciar şi art.11-14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

____________________

³⁰ Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 (art. 14 alin.(1) şi art.22 alin.(3) lit.e)).

³¹ Cooperativa de consum “Tighina” – 21,8 mii lei; S.R.L. “Botna-Serv” – 17,4 mii lei.

³² Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Codul funciar).

• Necesită îmbunătăţire mecanismul de monitorizare a plasării panourilor publicitare, iar lipsa de conlucrare cu IFS Căuşeni în această privinţă a cauzat neîncasarea unor venituri în sumă de 19,5 mii lei.

În conformitate cu prevederile art.290 din Codul fiscal, subiectul impunerii cu taxă de amplasare a publicităţii (reclamei) sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare.

Pentru anul 2012, primăria or.Căinari a prognozat şi stabilit venituri bugetare din taxa de amplasare a publicităţii (art.115.41) în sumă totală de 35,0 mii lei, în lipsa unei informaţii exhaustive privind obiectele impozabile la acest compartiment şi a listelor precizate a panourilor publicitare. Totodată, probele de audit acumulate (inclusiv prin inventarierea panourilor publicitare amplasate în or.Căinari, cu ieşirea pe teren) denotă că veniturile din taxa de amplasare a publicităţii au o bază de calcul de 54,5 mii lei, ca urmare la estimarea veniturilor la acest capitol (pentru anul 2012) acestea au fost diminuate cu circa 19,5 mii lei. Astfel, în urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată în comun cu reprezentantul primăriei (cu ieşirea la faţa locului), s-a constatat că, în contradicţie cu Legea cu privire la publicitate³³ şi cu Codul fiscal, 5 subiecţi ai impunerii (în lipsa autorizării corespunzătoare) au amplasat pe străzile oraşului Căinari publicitate exterioară pe o suprafaţă totală de 42,4 m², nefiind calculată şi achitată integral taxa respectivă în suma sus-indicată. Cele menţionate se datorează nerespectării de către AAPL din or.Căinari a normelor regulamentare şi lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern, neorganizării unei monitorizări conforme a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară şi, nu în ultimul rînd, estimării incorecte a veniturilor de la taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), ceea ce a generat diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale bugetului primăriei.

____________________

³³ Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

• Unele deficienţe s-au constatat şi la administrarea altor taxe. În anii 2011-2012, CO Căuşeni a aprobat taxa pentru parcare în sumă a cîte 10,0 mii lei anual, fără a delimita locurile pentru parcare, fiind încasată suma 6,8 mii lei şi, respectiv, 12,4 mii lei. Deşi primăria or.Căuşeni a eliberat autorizaţii pentru parcarea a 31 de taxiuri, aceasta nu a stabilit cota taxei şi nu a aprobat venituri de la taxa pentru parcaj, neţinînd cont de modificările art.291 lit.n) din Codul fiscal, operate prin Legea nr.267 din 23.12.2011³⁴.

____________________

³⁴ Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12.2011.

♦ Carenţe care au generat neacumularea veniturilor la bugetul primăriei or.Căuşeni au fost admise şi la stabilirea şi încasarea plăţilor din arenda şi vînzarea bunurilor imobile. Astfel:

√ Primăria or.Căuşeni a transmis în locaţiune o încăpere cu suprafaţă de 111,7 m², cu titlu gratuit, în lipsa deciziei CO, ca urmare nefiind acumulate venituri în bugetul orăşenesc în sumă totală de 55,9 mii lei (în anul 2011 – 27,0 mii lei, şi în anul 2012 – 28,9 mii lei). Din lipsa procedurilor respective ale controlului intern privind gestionarea patrimoniului public, transmiterea imobilelor şi stabilirea plăţii pentru locaţiune, primăria or.Căuşeni a micşorat suprafaţa bunului imobil transmis în locaţiune cu 30 m², nefiind acumulate venituri în sumă de 29,0 mii lei. De asemenea, imobilul a fost dat în locaţiune în lipsa deciziei CO, astfel nefiind respectate prevederile art.14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

√ Primăria or.Căuşeni nu şi-a asumat responsabilitatea deplină la încasarea veniturilor provenite din comercializarea terenurilor proprietate publică, generînd riscul de necolectare a acestora. În anul 2010, primăria or.Căuşeni a vîndut unui agent economic din or.Ştefan Vodă terenul aferent obiectivului privat, cu suprafaţa de 2,9015 ha, la preţul de 779,6 mii lei. La momentul încheierii contractului (conform clauzelor contractuale), cumpărătorul urma să achite suma de 389,8 mii lei, ceea ce constituie 50% din preţul de vînzare a terenului, achitarea integrală urmînd a fi efectuată pînă la 31.12.2011. În pofida celor menţionate, la 01.12.2011, prin semnarea unui acord adiţional la contractul de vînzare-cumpărare, primăria a eşalonat achitarea sumei de 779,6 mii lei, ultima tranşă fiind stabilită pentru data de 15.07.2013. În conformitate cu graficul de plată la situaţia din 01.01.2013, urma a fi achitată sumă de 532,0 mii lei, însă, potrivit datelor primăriei şi ale TT Căuşeni, agentul economic a achitat în total suma de 80,0 mii lei, la situaţia din 01.01.2013 datoria constituind 699,6 mii lei. De la momentul încheierii contractului (în a.2010) şi pînă la data de 30.11.2011, cumpărătorul nu a autentificat notarial şi nu a înregistrat la OCT Căuşeni dreptul de proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor imobile. Însă, la data de 30.11.2011, acesta a depus cerere de chemare în judecată privind recunoaşterea dreptului asupra terenului aferent şi obligarea OCT Căuşeni de a înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile. Reprezentantul primăriei a prezentat în şedinţa de judecată informaţia neveridică, întrucît a declarat că agentul economic în cauză respectă condiţiile contractuale şi a achitat suma de 509,8 mii lei. În urma acestor acţiuni, agentul economic a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului, cu realizarea ulterioară a unei părţi de teren cu suprafaţa de 0,3482 ha (12%), estimată de OCT la suma de 218,9 mii lei. Concomitent, primăria nu a majorat plăţile cu circa 99,7 mii lei reieşind din rata inflaţiei, precum şi nu a aplicat penalitatea în conformitate cu prevederile art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 şi clauzele contractuale. Totodată, la data de 27.05.2013, primăria a încheiat un contract cu un prestator al serviciilor de colectare a datoriilor (c.f. 1011600040753) pentru încasarea datoriei în sumă de 699,6 mii lei.

Nerespectarea prevederilor cadrului normativ şi neexercitarea competenţelor de către factorii de decizie ai primăriei or.Căuşeni au generat şi alte iregularităţi ce ţin de necolectarea deplină a veniturilor din comercializarea terenurilor aferente. Astfel, în conformitate cu prevederile pct.21 subpct.4) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008³⁵, precum şi cu Anexa nr.4 la Regulament, la comercializarea terenurilor primăria or.Căuşeni urma să determine coeficientul aplicabil la calcularea preţului de vînzare în funcţie de amplasare şi de gradul de amenajare inginerească a terenului. Însă, ca urmare a nestabilirii hotarelor centrului oraşului (în baza planurilor urbanistice generale), precum şi a lipsei procedurilor de control intern, la vînzarea terenului aferent obiectivului privat, amplasat în partea centrală a oraşului, cu suprafaţa de 2,4516 ha a fost aplicat coeficientul redus, determinat pentru zona de suburbie a oraşului, ceea ce s-a soldat cu lipsirea bugetului local de venituri în sumă de 76,0 mii lei.

____________________

³⁵ Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.

De menţionat că primăria or.Căuşeni nu a asigurat păstrarea conformă a documentelor primare privind vînzarea terenurilor proprietate publică, neprezentînd auditului Registrul de înregistrare a contractelor de vînzare a terenurilor în anul 2011. Totodată, primăria nu dispune de o adresare către organele de drept pentru cazul lipsei acestor documente.

• Deficienţele şi abaterile constatate denotă că executorii principali de buget urmează să-si revizuiască responsabilităţile în administrarea veniturilor cuvenite bugetelor locale. Potrivit prevederilor art.35 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de asigurarea colectării depline şi în termenele stabilite a veniturilor proprii. Fiind analizate şi verificate 18 tipuri de venituri în sumă de 35,9 mil.lei pentru anul 2011 şi, respectiv, 52,3 mil.lei pentru anul 2012 (impozite, taxe locale, mijloace speciale), au fost scoase în evidenţă un şir de deficienţe. Astfel, în anul 2011, 20 de primării³⁶ (70,4% din numărul total) nu au executat planurile, nefiind acumulate venituri proprii în sumă totală de 2317,51 mii lei, sau 11,8% din planul rectificat. Cel mai înalt nivel de neacumulare a veniturilor a fost stabilit la primăria or.Căuşeni, s.Baccealia, c.Baimaclia, s.Copanca şi c.Zaim. În mod similar, 21 de primării³⁷ nu au întreprins măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale în sumă totală de 846,6 mii lei.

____________________

³⁶ Primăriile: or.Căuşeni – 525,2 mii lei; c.Baccealia – 166,7 mii lei; c.Baimaclia – 109,9 mii lei; s.Chircăieşti – 88,2 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 45,1 mii lei; s.Cîrnăţeni – 114,4 mii lei; c.Cîrnăţenii Noi – 94,9 mii lei; s.Copanca – 107,9 mii lei; s.Coşcalia – 64,8 mii lei; c.Grădiniţa – 44,5 mii lei; s.Opaci – 28,4 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 57,1 mii lei; s.Săiţi – 36,3 mii lei; s.Sălcuţa – 196,9 mii lei; s.Taraclia – 79,7 mii lei; s.Tănătari – 99,0 mii lei; c.Tănătarii Noi – 29,0 mii lei; s.Tocuz – 175,5 mii lei; s.Ursoaia – 71,2 mii lei; c.Zaim – 182,8 mii lei.

³⁷ Primăriile: or.Căuşeni – 208,6 mii lei; or.Căinari – 33,2 mii lei; c.Baccealia – 33,7 mii lei; c.Baimaclia – 33,6 mii lei; s.Chircăieşti – 52,4 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 36,7 mii lei; s.Ciufleşti – 1,1 mii lei; s.Cîrnăţeni – 7,2 mii lei; s.Coşcalia – 23,3 mii lei; c.Fîrlădeni – 124,4 mii lei; c.Grădiniţa – 1,9 mii lei; s.Grigorievca – 26,9 mii lei; s.Opaci – 0,4 mii lei; c.Pervomaisc – 6,5 mii lei; s.Sălcuţa – 53,0 mii lei; s.Taraclia – 115,2 mii lei; s.Tocuz – 36,6 mii lei; c.Ucrainca – 8,6 mii lei; s.Ursoaia – 9,2 mii lei; c.Zaim – 11,9 mii lei; s.Hagimus – 22,2 mii lei.

Analogic, în anul 2012, 9 primării³⁸ (33,3% din numărul total) nu au realizat planurile pe veniturile proprii, neacumulările constituind 1033,4 mii lei, sau 4,7% din planul precizat. Astfel, lipsa unui management eficient de administrare a veniturilor proprii a fost constatată la primăriile satelor Baimaclia, Ciufleşti, Zaim, Baccealia şi or.Căuşeni, care nu şi-au executat indicatorii planificaţi în anul respectiv. De asemenea, 21 de primării³⁹ nu au colectat venituri planificate din mijloacele speciale în sumă de 929,9 mii lei.

____________________

³⁸ Primăriile: or.Căuşeni – 610,3 mii lei; c.Baccealia – 95,9 mii lei; c.Baimaclia – 64,3 mii lei; s.Ciufleşti – 108,9 mii lei; s.Copanca – 7,2 mii lei; c.Grădiniţa – 76,2 mii lei; s.Opaci – 28,4 mii lei; c.Tănătarii Noi – 3,4 mii lei; c.Zaim – 38,8 mii lei.

³⁹ Primăriile: or.Căuşeni – 123,5 mii lei; or.Căinari – 77,8 mii lei; c.Baccealia – 35,8 mii lei; c.Baimaclia – 22,6 mii lei; s.Chircăieşti – 72,0 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 31,5 mii lei; s.Ciufleşti – 3,4 mii lei; s.Cîrnăţeni – 18,9 mii lei; s.Copanca – 12,6 mii lei; s.Coşcalia – 18,1 mii lei; c.Fîrlădeni – 54,5 mii lei; s.Grigorievca – 14,9 mii lei; s.Opaci – 3,3 mii lei; c.Pervomaisc – 19,8 mii lei; s.Săiţi – 54,1 mii lei; s.Sălcuţa – 69,0 mii lei; s.Taraclia – 189,5 mii lei; s.Tocuz – 1,6 mii lei; c.Ucrainca – 55,0 mii lei; s.Ursoaia – 5,5 mii lei; c.Zaim – 46,5 mii lei.

• Respectarea procedurilor privind aprobarea şi execuţia bugetelor UAT din raionul Căuşeni.

Auditul a constatat că nu toate UAT s-au conformat prevederilor legale privind examinarea, aprobarea şi corelarea bugetelor locale, fiind admise deficienţe în acest domeniu. Astfel, contrar prevederilor art.20 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, în anii 2011-2012, 2 şi, respectiv, 8 primării din raion⁴⁰ nu au examinat şi aprobat bugetele în termenele stabilite (cu o întîrziere de la 1 zi pînă la 21 de zile). Nu a fost asigurată şi respectarea termenelor de corelare a bugetelor UAT cu Legea bugetară anuală, conform cerinţelor art.24 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003. Ca urmare, primăria or.Căuşeni a efectuat ajustările de rigoare a bugetului anului 2011 cu întîrziere de pînă la 90 de zile calendaristice.

____________________

⁴⁰ În anul 2011: primăriile or.Căuşeni şi c.Pervomaisc.În anul 2012: primăriile or.Căuşeni, or.Căinari, c.Baimaclia, s.Chircăieşti, s.Copanca, s.Grigorievca, s.Tănătari, s.Ursoaia.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului, DF, primăriile or.Căuşeni, or.Căinari şi satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăieşti, Chircăieştii Noi, Copanca, Ciufleşti, Cîrnăţeni, Cîrnăţenii Noi, Coşcalia, Fîrlădeni, Grădiniţa, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Plop-Ştiubei, Săiţi, Sălcuţa, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia, Zaim şi Hagimus să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea şi monitorizarea proceselor operaţionale ce ţin de elaborarea prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor, precum şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

2. Primăriile oraşelor Căuşeni, Căinari şi satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăieşti, Chircăieştii Noi, Copanca, Ciufleşti, Cîrnăţeni, Cîrnăţenii Noi, Coşcalia, Fîrlădeni, Grădiniţa, Grigorievca, Opaci, Pervomaisc, Săiţi, Sălcuţa, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca şi Ursoaia să efectueze inventarierea terenurilor proprietate publică, cu asigurarea înregistrării informaţiei exhaustive privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia.

3. Primăriile oraşelor Căuşeni, Căinari şi satelor/comunelor Baimaclia, Chircăieşti, Cîrnăţenii Noi, Coşcalia, Fîrlădeni, Săiţi, Taraclia, Tocuz şi Ursoaia să stabilească, conform prevederilor legale şi contractuale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectelor private, să calculeze şi să încaseze aceste plăţi, asigurînd, totodată, o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda şi vînzarea terenurilor.

4. Primăria or.Căuşeni să asigure monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, cu implementarea unor proceduri de control menite să contribuie la acumularea veniturilor din sursa respectivă.

5. Preşedintele raionului şi DF, în comun cu AAPL de nivelul I din raion, să identifice factorii care erodează baza de venituri proprii în cadrul UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion, cu întreprinderea unor măsuri concrete în scopul evaluării autentice şi extinderii bazei de impozitare.

6. DF să asigure instruirea şi asistenţa factorilor responsabili din cadrul AAPL de nivelul I privind modalitatea de evaluare a bazei impozabile relevante, pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale şi gestiunea conformă a acestora.

7. Primarii oraşelor Căuşeni şi Căinari:

7.1 să iniţieze o investigaţie de serviciu referitor la cauzele de eliberare a autorizaţiilor de funcţionare cu titlu gratuit, în lipsa deciziilor consiliilor locale privind scutirea unităţilor comerciale de plata taxei respective, pentru stabilirea gradului de responsabilitate a persoanelor vinovate de comiterea încălcărilor constatate şi luarea măsurilor pentru colectarea în bugetele primăriilor a veniturilor cuvenite;

7.2 să asigure o monitorizare adecvată a plasării panourilor de publicitate în teritoriul administrat, cu planificarea relevantă a veniturilor respective şi încasarea regulamentară a taxei de amplasare a publicităţii;

7.3 să asigure implementarea procedurilor standardizate ale controlului intern la eliberarea autorizaţiilor pentru obiectele comerciale şi de prestare a serviciilor de deservire socială, precum şi prognozarea corectă a veniturilor din taxa de amplasare a unităţilor comerciale, cu acumularea integrală a veniturilor din această sursă.

Obiectivul II: Au format şi gestionat UAT cheltuielile bugetare legal şi regulamentar?

Preocuparea insuficientă a AAPL din raionul Căuşeni în materie de gestiune conformă a cheltuielilor determină anumite iregularităţi şi utilizare ineficientă a acestora, ceea ce nu contribuie la realizarea obiectivului cost-eficienţă. Nerespectarea actelor normative de către factorii de decizie din cadrul AAPL şi a principiilor de bună gestiune au determinat efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi neeficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în sumă de 2,7 mil.lei; cheltuieli ineficiente şi neconforme pentru retribuirea muncii de 2,5 mil.lei. Domenii afectate de nereguli sînt şi achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, de asigurare a cerinţelor de alimentare a copiilor (elevilor), utilizare a fondului de rezervă. În acest context, se menţionează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern⁴¹, în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

____________________

⁴¹ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

Întru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ Autorităţile publice locale de nivelul II din raion nu s-au conformat rectificărilor bugetare privind transferurile din bugetul raional către bugetele UAT de nivelul I, unele cheltuieli angajate de primării fiind lipsite de suportul financiar aferent.

Deşi, în anii 2011-2012, transferurile pentru uniformizarea asigurării financiare din fondul de susţinere financiară a teritoriilor de la bugetul de stat la bugetul raional au fost executate în volum deplin, transferurile din bugetul raional către UAT de nivelul I au fost executate cu 171,7 mii lei şi, respectiv, cu 3344,5 mii lei mai puţin decît datele rectificate (77179,1 şi, respectiv, 82876,0 mii lei). Totodată, potrivit prevederilor cadrului legal⁴², AAPL urmează a fi consultate în modul corespunzător asupra procedurilor de redistribuire a resurselor ce urmează a fi alocate acestora, precum şi asupra modificărilor operate în legislaţie referitor la funcţionarea sistemului finanţelor publice locale. Însă, AAPL de nivelul II din raion nu s-au ghidat de prevederile regulamentare, mijloacele sus-indicate rămînînd în soldul bugetului raional, unele cheltuieli programate de către primării nefiind finanţate.

____________________

⁴² Art.3 alin.(5) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

Totodată, se atestă că, contrar prevederilor pct.2.54 şi pct.2.55 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004⁴³, precum şi pct.55 din Anexa nr.1 la această Instrucţiune, DF, la încheierea exerciţiului bugetar pe anii 2011 şi 2012, nu a înregistrat şi nu a raportat sumele transferurilor restante la contul extrabilanţier 121 “Neonorarea obligaţiunilor privind transferurile din contul fondului de susţinere a teritoriilor transmise de la bugetul raional bugetelor locale”, denaturînd astfel Bilanţul executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anii 2011-2012.

____________________

⁴³ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004.

Recomandări:

8. DF, în comun cu AAPL din raion, să elaboreze norme standardizate de costuri aferente bugetării cheltuielilor, cu implementarea procedurilor respective de control intern, care să asigure conformarea necondiţionată a prescripţiilor în general şi să susţină criterii neutre şi uniforme în materie de garantare a suportului financiar minim pentru finanţarea teritoriilor.

♦ Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime rectificate. Conform prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile stabilite (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite şi servesc drept limite pentru efectuarea cheltuielilor de către executorii de buget. Cu toate că, per ansamblu, majoritatea UAT din raion au executat cheltuielile efective în limitele prevederilor rectificate pe parcursul anului bugetar, unele AAPL de nivelurile I şi II au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli, în sumă totală de 404,2 mii lei (2011)⁴⁴ şi de 1775,4 mii lei (2012)⁴⁵, ceea ce a contribuit la creşterea datoriilor creditoare ale entităţilor respective (cu excepţia Aparatului preşedintelui, care a înregistrat o datorie debitoare în urma achitării în avans a lucrărilor de construcţie la obiectul “Centrul pentru tineret şi sport din or.Căuşeni”).

____________________

⁴⁴ Direcţia învăţămînt a CR – 357,3 mii lei; primăria s.Plop-Ştiubei – 46,9 mii lei.

⁴⁵ Aparatul preşedintelui raionului – 1375,6 mii lei; Direcţia finanţe – 1,2 mii lei; Secţia economie – 5,3 mii lei; Direcţia agricultură şi alimentaţie – 2,4 mii lei şi primăriile: Tocuz – 201,1 mii lei; Fîrlădeni – 126,0 mii lei; Chircăieştii Noi – 52,2 mii lei; Pervomaisc – 11,6 mii lei.

Recomandări:

9. Aparatul preşedintelui raionului, DF, SE, DAA, DÎ şi primăriile satelor/comunelor/oraşelor: Baccealia, Baimaclia, Căinari, Chircăieştii Noi, Cîrnăţeni, Cîrnăţenii Noi, Copanca, Coşcalia, Fîrlădeni, Hagimus, Pervomaisc, Plop-Ştiubei, Săiţi, Taraclia, Tănătari, Tănătarii Noi, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia şi Zaim să implementeze proceduri exhaustive de control intern care să asigure managementul corespunzător la utilizarea mijloacelor financiare şi la executarea cheltuielilor preconizate în limitele prevederilor rectificate, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

♦ Se cere optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii şi asigurarea utilizării mijloacelor bugetare pentru acest scop, în conformitate cu prevederile actelor normative.

În anii 2011-2012, AAPL din raionul Căuşeni au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din acesta în sumă totală de 117,2 mil.lei şi, respectiv, 122,9 mil. lei, ale căror pondere reprezintă 57,6 şi, respectiv, 58,1% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion.

• Verificările cheltuielilor privind retribuirea muncii la subdiviziunile CR au stabilit abateri de la cadrul normativ, care au condiţionat cheltuieli neregulamentare şi neeficiente în sumă totală de 2,5 mil. lei. Astfel:

√ În conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CR are competenţa de a aproba organigrama şi statele de personal ale direcţiilor şi altor subdiviziuni din subordine. În acelaşi timp, Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003⁴⁶ (pct. 4), precum şi Modul privind elaborarea şi aprobarea schemei de încadrare, aprobat prin Ordinele ministrului finanţelor nr.109 din 21.12.2007⁴⁷ şi nr.55 din 11.05.2012⁴⁸, stabilesc că schemele de încadrare ale personalului Aparatului preşedintelui raionului şi ale subdiviziunilor din subordinea CR se aprobă în limitele fondului de retribuire a muncii şi sînt valabile după înregistrarea lor la Ministerul Finanţelor. De menţionat că la 16.02.2011 DF a expediat la adresa Ministerului Finanţelor toate schemele de încadrare pentru anul 2011 aprobate de CR Căuşeni, însă, din motivul necorespunderii acestora prevederilor cadrului legal existent (datorită neclarităţilor referitor la numărul efectivului de personal şi la includerea în schemele de încadrare a unor funcţii cu denumiri neconforme), Ministerul Finanţelor nu a înregistrat schemele de încadrare ale Aparatului preşedintelui raionului, DF, DÎ, DASPF şi DAA. Astfel, în anul 2011, în baza schemelor de încadrare neînregistrate regulamentar la Ministerul Finanţelor, cheltuielile efective pentru retribuirea muncii angajaţilor subdiviziunilor menţionate au constituit în total suma de 2277,2 mii lei⁴⁹. Totodată, misiunea de audit relevă că, conform Deciziei CR nr.3/2 din 18.07.2011, a fost stabilită a treia unitate de vicepreşedinte al raionului, fără modificarea statelor de personal şi a schemei de încadrare ale Aparatului preşedintelui raionului, precum şi fără înregistrarea regulamentară la Ministerul Finanţelor. Întreţinerea unităţii de vicepreşedinte al raionului menţionată pe parcursul anilor 2011-2012 a cauzat suportarea unor cheltuieli suplimentare în sumă totală de 136,7 mii lei, sursa de acoperire a cheltuielilor de întreţinere fiind soldul disponibil de mijloace financiare în urma executării bugetului raional, alocate conform deciziilor CR⁵⁰.

____________________

⁴⁶ Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003 “Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional” (abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013).

⁴⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.109 din 21.12.2007 “Cu privire la aprobarea formularului-tip al schemelor de încadrare” (abrogat la 08.06.2012 prin Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012).

⁴⁸ Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

⁴⁹ Aparatul preşedintelui – 777,9 mii lei; DF – 499,2 mii lei; DÎ – 484,8 mii lei; DASPF – 278,4 mii lei; DAA – 236,9 mii lei.

⁵⁰ Deciziile CR nr.5/5 din 17.08.2011 şi nr.1/11.13 din 21.02.2012.

√ Urmare a controlului efectuat de angajaţii DTIF Căuşeni la 01.06.2012, s-a constatat nerespectarea prevederilor pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006⁵¹ şi pct.13 din Condiţiile unice de salarizare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁵², fiind acordate premii în lipsa mijloacelor economisite din fondul de retribuire a muncii, în sumă totală de 31,2 mii lei. Totodată, în conformitate cu prevederile art.148 alin.(5) din Codul muncii,⁵³ salariul plătit în plus salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greşite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi urmărit, cu excepţia cazurilor unei greşeli de calcul. Însă, DÎ, în baza ordinului propriu şi în lipsa consimţămîntului salariaţilor, a reţinut din retribuţia acestora suma de 15,2 mii lei.

____________________

⁵¹ Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică”, Anexa nr.2 (abrogată la 28.09.2012 prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26.09.2012).

⁵² Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

⁵³ Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003.

√ DÎ a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 43,5 mii lei, în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcţia deţinută a unui funcţionar public (şeful DÎ).

√ În conformitate cu prevederile art.25 alin.(2) lit.c) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008⁵⁴, funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau, în anumite privinţe, este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern. Totodată, conform pct.4 din Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009⁵⁵, munca prin cumul poate fi desfăşurată de funcţionarul public în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate nu este controlată, subordonată sau nu ţine, în anumite privinţe, de competenţa autorităţii publice în care este angajat. Însă, contrar prevederilor regulamentare, doi funcţionari publici din cadrul Aparatului preşedintelui raionului (secretarul CR şi consultantul în resurse umane), din anul 2011 şi pînă în prezent, concomitent au desfăşurat alte activităţi remunerate în cadrul instituţiilor publice fondate şi subordonate CR (CAPVTFU şi Centrul maternal “Pro Familia din Căuşeni”), fiind remuneraţi pe deplin la ambele locuri de muncă în sumă totală de 191,1 mii lei (inclusiv pentru munca prin cumul 38,5 mii lei). De menţionat că, în ianuarie-martie 2011 şi ianuarie 2012, un funcţionar public, fiind în concediu medical şi beneficiind de indemnizaţia respectivă la locul de muncă de bază, a fost înregistrat prezent la serviciu la Centrul maternal “Pro Familia din Căuşeni” şi a fost remunerat în sumă de 2,7 mii lei.

____________________

⁵⁴ Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008).

⁵⁵ Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (Anexa nr.4).

√ Contrar prevederilor art.42 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 şi pct.66 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007⁵⁶, în carnetul de muncă a 2 funcţionari publici din cadrul Aparatului preşedintelui raionului (în perioada executării misiunii de audit au fost efectuate înscrierile corespunzătoare) şi a 2 din cadrul DÎ nu au fost consemnate datele despre indemnizaţia la concediere în mărime de 50% (începînd cu 03.08.2012 – 15%) din salariul de funcţie, aceste date nefiind disponibile (la momentul auditului) nici în dosarele personale ale funcţionarilor, ceea ce condiţionează riscul de efectuare a unor cheltuieli neregulamentare pe viitor.

____________________

⁵⁶ Regulamentul privind completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007 “Privind carnetul de muncă”.

Recomandări:

10. CR, preşedintele raionului Căuşeni, DF, DÎ, DASPF şi DAA să implementeze proceduri de control intern care să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate.

11. Preşedintele raionului Căuşeni şi DÎ:

11.1. să examineze cazurile de remunerare neregulamentară a angajaţilor, cu întreprinderea măsurilor de înlăturare a iregularităţilor constatate de audit, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ-regulator în vigoare;

11.2. să asigure un management financiar-contabil eficient, cu direcţionarea acestuia spre identificarea soluţiilor menite să prevină fenomenul risipei de bani publici.

12. Preşedintele raionului şi DF să asigure organizarea instruirii angajaţilor din cadrul AAPL din raion în domeniul aplicării legislaţiei privind retribuirea muncii, cu acordarea suportului metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la efectuarea cheltuielilor ce ţin de domeniul vizat.

♦ Necesită monitorizare alimentarea copiilor din instituţiile preşcolare şi şcolare, cu ajustarea normelor financiare în vederea asigurării cerinţelor de alimentare sănătoasă a copiilor.

În conformitate cu prevederile art.45 lit.i) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995⁵⁷, de competenţa AAPL ţine organizarea alimentaţiei copiilor, însă administrarea ineficientă a acestui proces a determinat un risc sporit de alimentare insuficientă şi nesănătoasă a copiilor. Astfel, în perioada 2011-2012, 10 şi, respectiv, 22 AAPL de nivelul I nu au asigurat respectarea normei financiare de alimentare a elevilor, stabilite prin Ordinele ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010⁵⁸ şi nr.38 din 23.01.2012⁵⁹, fiind micşorată faţă de prevederile regulamentare cu 176,4 mii lei⁶⁰ şi, respectiv, cu 603,5 mii lei⁶¹, diminuarea normativului financiar variind de la 0,07 pînă la 3,69 lei/zi (de la 1% pînă la 56% faţă de norma de 6,5 lei/zi).

____________________

⁵⁷ Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

⁵⁸ Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative pentru anul 2010, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010 (abrogat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.38 din 23.01.2012; în continuare – Normele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010).

⁵⁹ Normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative pentru anul 2012, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.38 din 23.01.2012 (în continuare – Normele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.38 din 23.01.2012).

⁶⁰ Primăriile: or.Căuşeni – 36,7 mii lei; c.Baccealia – 15,9 mii lei; s.Cîrnăţeni – 17,8 mii lei; s.Copanca – 10,4 mii lei; s.Coşcalia – 18,5 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 7,5 mii lei; s.Sălcuţa – 9,5 mii lei; s.Tocuz – 18,4 mii lei; s.Ursoaia – 2,1 mii lei; c.Zaim – 39,6 mii lei.

⁶¹ Primăriile: or.Căuşeni – 137,7 mii lei; c.Baccealia – 22,0 mii lei; s.Chircăieşti – 65,3 mii lei; c.Chircăieştii Noi – 3,2 mii lei; s.Ciufleşti – 0,6 mii lei; s.Cîrnăţeni – 52,4 mii lei; s.Copanca – 19,8 mii lei; s.Coşcalia – 36,0 mii lei; c.Grădiniţa – 5,0 mii lei; s.Grigorievca – 7,3 mii lei; s.Hagimus – 3,2 mii lei; s.Opaci – 32,3 mii lei; c.Pervomaisc – 0,8 mii lei; s.Plop-Ştiubei – 14,8 mii lei; s.Săiţi – 19,1 mii lei; s.Sălcuţa – 20,0 mii lei; s.Tănătari – 8,9 mii lei; c.Tănătarii Noi – 7,0 mii lei; s.Tocuz – 93,0 mii lei; c.Ucrainca – 14,5 mii lei; s.Ursoaia – 9,5 mii lei; c.Zaim – 31,1 mii lei.

O atare situaţie s-a constatat şi la alimentarea copiilor din instituţiile preşcolare. Astfel, în anul 2012 acestor instituţii din or.Căuşeni le-au fost aprobate mijloace bugetare pentru alimentarea copiilor cu 1374,7 mii lei (78,9%) mai puţin decît limitele financiare minime stabilite prin Normele aprobate prin Ordinele ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010 şi nr.38 din 23.01.2012 pentru a fi suportate din contul bugetului. Una din cauzele principale care determină aceste situaţii este lipsa surselor financiare, care se preconizau a fi completate prin majorarea contribuţiei părinţilor, comparativ cu limitele financiare stabilite prin actele regulamentare (6 lei/zi faţă de 4,9 lei/zi).

În perioada auditată, primăria or.Căuşeni nu a respectat Normele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010, cheltuielile efective (din toate sursele) pentru alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare constituind 10,75 lei pentru 1 copil/zi, sau 78,8% faţă de normativul financiar pentru anul 2011, iar în anul 2012 – 8,40 lei pentru 1 copil/zi, sau 56,9% comparativ cu acelaşi normativ, astfel fiind neasigurat necesarul financiar minim pentru alimentarea copiilor în sumă totală de 1306,2 mii lei.

Nerespectarea normelor financiare la alimentaţia copiilor duce la alimentarea necorespunzătoare a acestora, iar lipsa produselor necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor se acoperă prin supraconsum de produse de alt gen, care sînt mai ieftine. Evaluările efectuate de către DÎ la acest compartiment denotă că situaţia privind asigurarea normelor naturale în instituţiile preşcolare este sub nivelul Regulilor de alimentare. Astfel, componentele raţiei alimentare în meniul copiilor din cadrul instituţiilor preşcolare din raionul Căuşeni, pe principalele produse, sînt nerealizate semnificativ. În anii 2011 şi 2012, normativele raţiei alimentare pe cele 8 produse de bază din meniul copiilor nu este îndeplinit, în special la instituţiile din or.Căuşeni şi or.Căinari, nivelul de asigurare constituind în medie la: produsele din carne – 62,0% şi, respectiv, 71%; peşte – 47% şi 53%; lapte – 51% şi 61%; unt – 63% şi 69%; ouă – 46% şi 54%; brînză – 41% şi 74%; legume – 66% şi 77%, fructe proaspete – 72% şi 89%.⁶² Concomitent, normativul raţiei alimentare la crupe, în medie pe instituţiile preşcolare din raion, a fost asigurat cu depăşirea normelor alimentare cu 13 şi, respectiv, cu 38%⁶³.

____________________

⁶² Cei mai diminuaţi indici de aprovizionare înregistraţi: la produsele din carne şi peşte au fost la instituţiile din or.Căuşeni – 46% şi 31%, şi s.Sălcuţa – 56% şi 44%; la brînză – toate 29 de instituţii nu au asigurat completarea raţiei alimentare, în 2011, constituind în medie – 41%, inclusiv 4 instituţii nu au avut acest produs în meniu (s. Chircăieştii Noi, s.Constantinovca, s.Pervomaisc, s.Baurci); în 2012, două instituţii nu au inclus în meniu fructe (s.Plop-Ştiubei şi or.Căinari, grădiniţa nr.1).

⁶³ În 2011, din cele 29 de instituţii preşcolare auditate, 27 de entităţi au completat norma alimentară la crupe peste nivelul stabilit, cei mai mari indici consemnîndu-se la instituţiile din s.Plop-Ştiubei – 232%, s.Chircăieşti – 175%, s.Zaim – 171%, s.Ursoaia – 170%, s.Săiţi – 169% etc.

Recomandări:

13. DF şi DÎ, în comun cu autorităţile de resort, să elaboreze criterii clare privind bugetarea cheltuielilor pentru instituţiile educaţionale, precum şi monitorizarea respectării normelor financiare şi naturale la alimentarea copiilor/elevilor.

♦ Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice au constat în: contractarea de lucrări şi servicii în lipsa planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, în sumă totală de 22,9 mil.lei; achiziţionarea de lucrări şi servicii dintr-o singură sursă în lipsa procedurilor de achiziţii, în suma totală de 1,5 mil.lei; achiziţionarea în lipsa acoperirii financiare corespunzătoare, în sumă de 0,4 mil.lei etc.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007⁶⁴, precum şi ale Regulamentelor aprobate prin Hotărîrile Guvernului nr.1380 din 10.12.2007,⁶⁵ nr.834 din 13.09.2010⁶⁶, nr.1404 din 10.12.2008⁶⁷ şi nr.1407 din 10.12.2008⁶⁸, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Deşi misiunea de audit a constatat că AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion, în calitate de autorităţi contractante, au întreprins unele măsuri de eficientizare a acestui proces, în perioada auditată au fost admise multiple încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel:

____________________

⁶⁴ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁶⁵ Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

⁶⁶ Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

⁶⁷ Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 ( în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008).

⁶⁸ Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008 ( în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008).

√ AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion nu au elaborat planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, prevăzute de art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi de pct.1 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008. Prin urmare, în perioada supusă auditului, în lipsa planurilor respective, Aparatul preşedintelui, DÎ şi primăriile or.Căuşeni, s.Copanca au efectuat achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii în sumă totală de 22903,4 mii lei în baza a 77 de contracte de achiziţii publice⁶⁹.

____________________

⁶⁹ Aparatul preşedintelui – 29 de contracte în sumă totală de 18252,8 mii lei; DÎ – 29 de contracte în sumă totală de 1692,8 mii lei; primăria s.Copanca – 13 contracte în sumă totală de 2590,6 mii lei; primăria or.Căuşeni – 6 contracte în sumă totală de 367,2 mii lei.

√ Contrar prevederilor art.2 şi art.33 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008, Aparatul preşedintelui raionului a încheiat contracte de achiziţie a energiei electrice, gazelor naturale, serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, a serviciilor de telefonie în sumă totală de 698,4 mii lei şi, respectiv, de 773,3 mii lei, fără iniţierea şi efectuarea procedurilor de achiziţii publice.

√ În anii 2011-2012, Aparatul preşedintelui nu a asigurat publicarea în Buletinul achiziţiilor publice şi pe pagina web a Agenţiei a anunţurilor de atribuire a 9 contracte de achiziţii în sumă totală de 513,5 mii lei, fapt prin care nu au fost respectate prevederile art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

√ Potrivit pct.15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008, condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice sînt următoarele: cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii; existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora; calcularea valorii estimative a contractului de achiziţii publice, iar în cazul acordării simultane a contractelor sub formă de loturi separate – calcularea valorii globale estimate a totalităţii loturilor. Însă, neţinînd cont de cele menţionate, primăria s.Copanca, avînd mijloace aprobate pentru reconstrucţia apeductului din localitate, în sumă de 1300,0 mii lei, a iniţiat procedura de achiziţii publice de lucrări cu valoarea estimativă totală de 2301,9 mii lei, contractul fiind încheiat în luna mai 2012 în valoare de 1696,4 mii lei. Insuficienţa de mijloace a condiţionat formarea datoriei creditoare, la situaţia din 01.01.2013, în sumă totală de 396,4 mii lei. De asemenea, contrar prevederilor cadrului regulator⁷⁰ şi a clauzelor contractuale, primăria nu a constituit garanţia de bună execuţie în sumă de 84,8 mii lei.

____________________

⁷⁰ Art.42 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.163 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

√ În perioada supusă auditării, unele AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion nu au asigurat întocmirea şi păstrarea dosarelor achiziţiilor publice pentru 38 de proceduri de achiziţii⁷¹, potrivit prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008⁷², fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.

____________________

⁷¹ DÎ – 25 de proceduri; primăria s.Copanca – 7 proceduri; primăria or.Căuşeni – 6 proceduri.

⁷² Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

Recomandări:

14. Preşedintele raionului, DÎ, primăriile or.Căuşeni şi s.Copanca să asigure desfăşurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional şi primăriilor, cu asigurarea implementării procedurilor de control intern la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), precum şi întreprinderea măsurilor pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

♦ Managementul financiar al cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale necesită îmbunătăţire.

În cadrul AAPL din raion lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/ standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite criterii de determinare a priorităţilor în domeniul investiţiilor capitale, modul de iniţiere a obiectivelor finanţate din bugetele locale fiind netransparent şi neadecvat, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani. Astfel, conform datelor raportate de către entităţile din raion, la situaţia din 01.01.2013, investiţiile valorificate la obiectele nefinalizate, a căror construcţie a fost începută în anii 1991-2009 de către 29 de AAPL, au însumat 39,9 mil.lei, din care:

- 9,3 mil.lei – şcoala din s.Ciufleşti (cu 464 de locuri, construcţie iniţiată în 1991, reproiectată în 2007 pentru 240 de locuri, gradul de finalizare a lucrărilor fiind de circa 48%). În prezent, din 4 blocuri prevăzute de proiect sînt parţial executate lucrările de construcţie a blocului alimentar şi terminate lucrările de construcţie a blocului de studii, care este utilizat în procesul de educaţie a elevilor fără a fi dat în exploatare, motivul fiind nefinisarea lucrărilor de construcţie a obiectivului integral. De menţionat că lucrările de construcţie a şcolii se efectuează din contul transferurilor pentru cheltuieli capitale de la bugetul de stat, AAPL necontribuind la construcţia instituţiei de învăţămînt. Se relevă că numărul de elevi este în continuă scădere, la data de 01.01.2013 constituind 134 de elevi. Totodată, tergiversarea construcţiei, rezultată din insuficienţa mijloacelor financiare, implică reproiectări noi ale obiectivului;

- 1,8 mil.lei – şcoala cu 1266 de locuri din or.Căuşeni (construcţie iniţiată în 1991 şi suspendată în 1994, gradul de finalizare de 16%, beneficiar fiind Ministerul Educaţiei). De menţionat că, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27.09.1999⁷³, din imposibilitatea continuării lucrărilor de construcţie, beneficiarului i s-a permis să demonteze şi să demoleze această construcţie, iar în cazul apariţiei unor circumstanţe favorabile – să execute lucrările de finalizare, precum şi să utilizeze în anumite scopuri obiectul. Totodată, conform actului de primire-predare a obiectului din 09.11.2009 (aprobat de ministrul educaţiei şi de preşedintele raionului), Ministerul Educaţiei a transmis obiectivul CR, ultimul exprimîndu-şi acordul de a recepţiona construcţia post-factum (prin Decizia nr.1/19 din 28.01.2010), neavînd intenţii clare şi întemeiate în vederea demolării sau finalizării şcolii şi nedispunînd de resursele financiare necesare atît pentru demontarea, cît şi pentru continuarea construcţiei. De menţionat că, capacităţile instituţiilor de învăţămînt din or.Căuşeni nu se utilizează pe deplin, fiind completate la nivelul de circa 50% din potenţialul acestora (spre exemplu, liceul “Ion Creangă”), ceea ce denotă lipsa perspectivei de utilizare a obiectului sus-menţionat în scopuri educaţionale.

____________________

⁷³ Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27.09.1999 “Cu privire la obiectele de construcţie nefinalizate” (abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.118 din 11.02.2013)

În contradicţie cu prevederile pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010⁷⁴, primăria s.Copanca nu a majorat costul apeductului cu valoarea lucrărilor de reconstrucţie a acestuia, în sumă totală de 2661,8 mii lei.

____________________

⁷⁴ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

Recomandări:

15. CR şi preşedintele raionului:

15.1. să asigure aprobarea regulamentară a strategiei (elaborată în anul 2013) privind investiţiile capitale în funcţie de priorităţile de dezvoltare social-economică a raionului, cu stabilirea surselor de finanţare;

15.2. să determine modul şi priorităţile în vederea soluţionării problemelor referitor la construcţiile în curs de execuţie, cu implementarea unor proceduri de control intern care să asigure evaluarea/reevaluarea situaţiei reale a acestor active.

16. Preşedintele raionului şi primăria s.Copancasă instituie proceduri ale sistemului de control intern privind monitorizarea lucrărilor, în scopul asigurării gestionării eficiente a banului public şi contabilizării regulamentare a obiectelor edificate, cu înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

♦ Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare ale fondului de rezervă.

În conformitate cu prevederile pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004⁷⁵, AAPL le-a fost recomandat să aducă propriile regulamente privind constituirea fondurilor de rezervă şi utilizarea mijloacelor acestora în corespundere cu Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea menţionată.

____________________

⁷⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004 “Pentru aprobarea Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora”.

CR a asigurat ajustarea Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă, aprobat prin Decizia CR Căuşeni nr.2/2 din 24.03.2005, la Regulamentul-tip nominalizat. Totodată, în pct.5 lit.h) din Regulamentul ajustat şi aprobat de către CR sînt prevăzute cheltuieli pentru acordarea ajutorului material unic angajaţilor şi altor categorii de persoane pentru merite deosebite, în legătura cu ziua profesională sau altă sărbătoare oficial recunoscută, care nu întrunesc acţiuni cu caracter excepţional şi imprevizibil, acestea urmînd să fie prevăzute în bugetul raional.

În perioada 2011-2012, a fost practicată utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al bugetului raional pentru efectuarea cheltuielilor de acoperire a unor necesităţi apărute ca urmare a subprocesului necorespunzător de planificare a cheltuielilor în sumă totală de 720,7 mii lei, care urmau a fi planificate din contul mijloacelor bugetului local (de exemplu, pentru reparaţii şi investiţii capitale etc.). Astfel, mijloacele fondului de rezervă au fost utilizate pentru premierea şi acordarea ajutorului material unor persoane; organizarea meselor de sărbătoare şi recepţiei de revelion; reparaţii curente şi capitale; procurarea fondurilor fixe şi a obiectelor de uz gospodăresc; achiziţionarea serviciilor de proiectare şi a lucrărilor tehnice şi cadastrale; procurarea costumelor pentru ansamblul de dans; achitarea cotizaţiei de membru al Asociaţiei “Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” etc. Prin urmare, nerespectarea prevederilor cadrului regulator de către factorii responsabili din raion a condiţionat efectuarea în mod arbitrar a cheltuielilor neaferente domeniului excepţional şi imprevizibil.

Recomandări:

17. CR şi preşedintele raionului Căuşeni să întreprindă măsurile de rigoare în vederea ajustării Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă raional la prevederile legale, precum şi să implementeze procedurile respective de control intern, care ar asigura formarea şi utilizarea regulamentară, transparentă şi conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.

Obiectivul III: Au gestionat eficient şi au asigurat UAT integritatea patrimoniului public?

Modul de gestionare a patrimoniului public local nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar deficienţele în materie de administrare a acestora generează un risc sporit de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui. Misiunea de audit relevă că sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT de nivelurile I şi II din raion nu este conformat integral prevederilor legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată etc. Deficienţele existente în evidenţa şi managementul defectuos al administrării patrimoniului public local afectează buna gestiune a acestuia. Pentru argumentarea celor expuse, se exemplifică următoarele.

• AAPL din raion nu au asigurat o evidenţă veridică a patrimoniului public transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale şi altor entităţi pe care acestea le-au fondat.

Potrivit prevederilor art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitării controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. În acest context, auditul denotă că nerespectarea prevederilor actelor normative au cauzat denaturări semnificative în rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică, de către primăria or.Căuşeni, a situaţiilor economice la contul contabil 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, nefiind contabilizată valoarea patrimoniului din gestiunea întreprinderilor fondate, în valoare totală de 50,9 mil.lei, ceea ce contravine pct.138 şi, respectiv, pct.128 din Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93⁷⁶ şi nr.94 din 19.07.2010.

____________________

⁷⁶ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

• AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion nu au întreprins măsurile necesare pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor în valoare de 1,9 mil.lei şi a imobilului – patrimoniu public local, la OCT, în valoare de 94,1 mil. lei, ceea ce contravine prevederilor art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁷⁷. Astfel:

____________________

⁷⁷ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

√ o problemă nesoluţionată de mai mulţi ani, care poate afecta integritatea patrimoniului public local, este neînregistrarea acestuia la organul cadastral teritorial. Potrivit constatărilor de audit, la situaţia din 31.12.2012, 23 de UAT nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral a dreptului de proprietate asupra 167 de imobile proprietate publică cu valoarea de 92,8 mil.lei⁷⁸. De asemenea, la OCT nu au fost înregistrate şi 54,1 ha de terenuri aferente clădirilor, în sumă totală de 1,3 mil.lei⁷⁹. Se relevă că neasigurarea înregistrării drepturilor patrimoniale conduce în mod inevitabil la pierderea acestuia;

____________________

⁷⁸ Primăriile: or.Căuşeni – 36 (25241,1 mii lei); or.Căinari – 2 (508,9 mii lei); c.Baccealia – 10 (8842,4 mii lei); c.Baimaclia – 37 (2750,0 mii lei); s.Chircăieşti – 3 (3202,9 mii lei); c.Chircăieştii Noi – 6 (338,2 mii lei); s.Ciufleşti – 3 (1108,4) mii lei; s.Cîrnăţeni – 5 (9907,5 mii lei); c.Cîrnăţenii Noi – 5 (314,5 mii lei); s.Copanca – 5 (10118,0 mii lei); c.Grădiniţa – 2 (49,5 mii lei); s.Opaci – 5 (9024,2 mii lei); s.Plop-Ştiubei – 5 (3283,8 mii lei); s.Săiţi – 9 (4141,0 mii lei); s.Sălcuţa – 9 (9788,3 mii lei); s.Taraclia – 5 (1234,8 mii lei); s.Ucrainca – 3 (15,2 mii lei); s.Ursoaia – 3 (2501,2 mii lei); c.Zaim – 14 (448,8 mii lei).

⁷⁹ Primăriile: or.Căuşeni – 11,67 (301,5 mii lei); c.Baccealia – 4,26 (110,1 mii lei); c.Baimaclia – 16,73 (336,9 mii lei); s.Chircăieşti – 1,27 (32,8 mii lei); c.Chircăieştii Noi – 0,36 (9,2 mii lei); s.Ciufleşti – 0,45 (11,6 mii lei); s.Cîrnăţeni – 2,51 (64,8 mii lei); c.Cîrnăţenii Noi – 1,07 (27,7 mii lei); s.Copanca – 3,37 (87,1 mii lei); s.Opaci – 1,09 (28,3 mii lei); s.Plop-Ştiubei – 2,91 (75,0 mii lei); s.Săiţi – 2,01 (52,0 mii lei); s.Sălcuţa – 2,48 (64,1 mii lei); s.Taraclia – 0,65 (16,7 mii lei); s.Ucrainca – 0,08 (2,0 mii lei); s.Ursoaia – 0,85 (22,0 mii lei); c.Zaim – 2,34 (60,5 mii lei).

√ proprietatea publică nu a fost înregistrată nici în datele evidenţei contabile a AAPL. Potrivit art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁸⁰, evidenţa proprietăţii publice a UAT se ţine în contabilitate, în mod distinct, conform Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern. În condiţiile prezentei legi, urmează a fi evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă şi terenurile proprietate publică, însă nedelimitarea clară a acestor terenuri, precum şi lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, care urmau a fi elaborate de către Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, fac imposibilă realizarea acestei prevederi. Aceasta a determinat neînregistrarea în evidenţa contabilă a 22 de AAPL a terenurilor proprietate publică a UAT, cu suprafaţa de 69,1 ha şi valoarea totală de circa 1,8 mil.lei⁸¹. În mod analogic, CR nu a înregistrat în evidenţa contabilă terenurile publice aferente imobilelor transmise în gestiunea IMSP din or.Căuşeni, cu suprafaţa de 4,8 ha şi în valoare totală de circa 125,4 mii lei.

____________________

⁸⁰ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

⁸¹ Primăriile: oraşelor Căuşeni – 11,7 ha (301,5 mii lei) şi Căinari – 2,1 ha (54,0 mii lei); satelor/comunelor: Baccealia – 4,3 ha (110,1 mii lei); Baimaclia – 5,5 ha (142,2 mii lei); Chircăieşti – 3,7 ha (97,2 mii lei); Chircăieştii Noi – 2,4 ha (61,6 mii lei); Ciufleşti – 0,4 ha (11,6 mii lei); Cîrnăţeni – 1,0 ha (24,8 mii lei); Cîrnăţenii Noi – 1,1 ha (27,7 mii lei); Copanca – 4,4 ha (113,3 mii lei); Grădiniţa – 5,7 ha (146,9 mii lei); Opaci – 1,1 ha (28,2 mii lei); Pervomaisc – 3,7 ha (96,7 mii lei); Plop-Ştiubei – 2,9 ha (75,0 mii lei); Săiţi – 2,0 ha (52,0 mii lei); Sălcuţa – 2,5 ha (64,1 mii lei); Taraclia – 2,0 ha (51,1 mii lei); Tănătari – 0,9 ha (22,5 mii lei); Tocuz – 4,2 ha (108,1 mii lei); Ucrainca – 1,5 ha (39,7 mii lei); Ursoaia – 0,8ha (22,0 mii lei); Zaim – 5,2 ha (136,6 mii lei).

• Există probleme nesoluţionate în administrarea reţelelor de gaze. CR nu a întreprins măsuri în vederea asigurării integrităţii reţelelor de gazificare şi plenitudinii înregistrării acestora în evidenţa contabilă.

CR şi subdiviziunile subordonate acestuia nu au asigurat o evidenţa veridică şi transmiterea oportună către beneficiari a cheltuielilor efectuate pentru construcţia a 2 obiecte ale reţelelor de gazificare a raionului. În acest context se exemplifică înregistrarea la intrări în evidenţa contabilă a SCGCD, pe parcursul efectuării auditului, a reţelei de gazoduct de 6,3 km din s.Plop-Ştiubei, care, fiind dată în exploatare în anul 2010, nu a fost contabilizată la AAPL de nivelul II şi nici nu a fost transmisă la AAPL de nivelul I. Urmare a exercitării de către CR a unui control insuficient, exprimat prin neefectuarea inventarierii reţelelor de gaze din teritoriul raionului, reţelele de gazificare (proprietate publică) sînt gestionate în prezent de către întreprinderea de profil a S.A. “Moldovagaz”, filiala “Ştefan Vodă Gaz”, fără ca acestea să fie transmise (de către AAPL) regulamentar la deservire tehnică, şi totodată, nefiind asigurată nici înregistrarea corespunzătoare la organul cadastral, conform pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004⁸². Ca rezultat, nerespectînd prevederile menţionate, AAPL din raion nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral, precum şi transmiterea la deservire tehnică întreprinderilor de gaze, în bază de contract, 18 conducte de gaz cu valoarea totală de 3,7 mil.lei.

____________________

⁸² Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni ”Moldovagaz” la deservire tehnică”.

• Necesită îmbunătăţiri procesul de gestionare a sistemelor de aprovizionare cu apă. În anul 2005 consiliul comunal Cîrnăţenii Noi a încheiat şi a aprobat un acord de colaborare între acesta şi AO “Traian” pentru realizarea lucrărilor de renovare a apeductului şi a fîntînilor arteziene, proprietate publică a UAT. Auditul a constatat că în acordul menţionat nu sînt specificate: funcţiile şi responsabilităţile părţilor la realizarea activităţilor respective; valoarea lucrărilor de renovare, sursele şi modul de finanţare a acestora; aspectele privind apartenenţa dreptului de proprietate asupra obiectelor finalizate, precum şi modul de gestionare a acestora. Conform explicaţiilor prezentate echipei de audit de către primar, reţelele de apeduct au fost construite prin intermediul AO “Traian” din contul: surselor alocate primăriei în cadrul participării acesteia în Programul de Dezvoltare Participativă a Comunităţilor, coordonat de filiala IREX din Moldova (250,0 mii lei), Fondului ecologic naţional (200,0 mii lei) şi contribuţiei populaţiei (600,0 mii lei). Este de menţionat că, deşi acordul de colaborare menţionat nu conţine prevederi exhaustive privind gestionarea apeductului edificat (cu lungimea de 9250 m şi valoarea de 1050,0 mii lei), acesta este gestionat de asociaţia obştească. De asemenea, nu există nici o decizie a consiliului comunal, care i-ar atribui competenţele în acest sens, AO “Traian” refuzînd a transmite primăriei obiectivul şi documentaţia aferentă. Mai mult decît atît, AO “Traian” livrează apă populaţiei satului, desfăşurînd astfel activitatea de antreprenoriat fără înfiinţarea întreprinderii, ceea ce contravine prevederilor art.26 din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996⁸³ şi art.3 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁸⁴. La solicitarea primăriei, procuratura raionului Căuşeni a dispus “neînceperea urmăririi penale din lipsa faptului infracţiunilor prevăzute de Codul penal”, iar litigiul civil între primărie şi AO “Traian” urmează a fi soluţionat conform legislaţiei procesual-civile. De asemenea, lipsa documentelor privind lucrările de renovare a apeductului nu a permis înregistrarea în evidenţa contabilă a primăriei a majorării valorii de bilanţ a apeductului cu valoarea lucrărilor de reconstrucţie în sumă de 950,0 mii lei.

____________________

⁸³ Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

⁸⁴ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

• Se cer îmbunătăţiri semnificative ale evidenţei fondului locativ la primăria or.Căuşeni.

Conform Deciziei consiliului orăşenesc Căuşeni nr.5/3 din 22.06.2005 şi actului de primire-predare, în gestiunea primăriei a fost transmis fondul locativ neprivatizat în valoare de 18616,5 mii lei, care anterior era administrat de către Î.M. “Amenajare şi Salubrizare”, acesta nefiind contabilizat în evidenţa primăriei. Lipsa evidenţei corespunzătoare şi neefectuarea inventarierii patrimoniului au cauzat denaturarea datelor din rapoartele financiare privind valoarea patrimoniului public, au afectat gestionarea conformă şi au condiţionat neacumularea veniturilor respective din proprietate. Astfel, două apartamente neprivatizate, cu suprafaţa de 96,4 m² şi în valoare de 134,1 mii lei, timp de mai mulţi ani se află în folosinţa persoanelor fizice fără achitarea plăţii pentru chirie.

Recomandări:

18. CR, preşedintelui raionului Căuşeni, consiliilor locale şi primarilor or.Căuşeni şi Căinari; satelor/comunelor Baccealia, Baimaclia, Chircăieşti, Chircăieştii Noi, Ciufleşti, Cîrnăţeni, Cîrnăţenii Noi, Copanca, Grădiniţa, Opaci, Pervomaisc, Plop-Ştiubei, Săiţi, Sălcuţa, Taraclia, Tănătari, Tocuz, Ucrainca, Ursoaia şi Zaim:

18.1. să întreprindă măsuri în vederea evaluării patrimoniului public şi să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o evidenţă regulamentară a patrimoniului gestionat;

18.2. să asigure inventarierea bunurilor imobile (terenurilor, clădirilor construcţiilor, inclusiv a reţelelor de gaze din raionul Căuşeni), cu înregistrarea conformă a acestora în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

18.3. să asigure transmiterea conformă a reţelelor de gaze la deservire tehnică agenţilor economici, în bază de contract;

18.4. să asigure organizarea raportării situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu înlăturarea tuturor deficienţelor constatate de audit.

19. Primăria or.Căuşeni să întreprindă măsuri pentru identificarea, contabilizarea regulamentară şi înregistrarea dreptului de proprietate a UAT asupra fondului locativ proprietate publică, cu colectarea veniturilor din chiria locuinţelor.

20. IFS să efectueze controlul fiscal cu privire la legalitatea prestării serviciilor de alimentare cu apă de către AO “Traian”, precum şi corectitudinea impozitării acestor activităţi.

♦ Alte constatări

În cadrul misiunii de audit au fost verificate unele aspecte privind achitarea titlurilor executorii, expuse în demersul primăriei or.Căuşeni către Curtea de Conturi. Urmare a acestor verificări s-a constatat că, în perioada auditată, primăria a suportat cheltuieli suplimentare neplanificate pentru achitarea titlurilor executorii în sumă totală de 1445,8 mii lei, inclusiv:

- compensarea costului a 2 apartamente, şi anume: 608,1 mii lei – unui judecător al Curţii de Apel Bender, şi 468,4 mii lei – unei persoane fizice care are la întreţinere un copil invalid de gradul I;

- achitarea plăţilor salariale în sumă de 227,9 mii lei, din care 69,4 mii lei – compensarea prejudiciului moral. Se relevă că suma de 226,7 mii lei reprezintă plăţile aferente remunerării muncii a lucrătorilor Î.M. “GLC Căuşeni”, care au încetat activitatea pînă la 01.01.2007, dat fiind faptul că consiliul orăşenesc a fondat 2 întreprinderi municipale – prestatori de servicii comunale. Factorii de decizie din primărie, nerespectînd prevederile regulamentare şi principiile de bună gestiune a patrimoniului public, au transmis către întreprinderile nou-fondate patrimoniul gestionat anterior de Î.M. “GLC Căuşeni”, fără a fi transmise datoriile acesteia şi fără lichidarea primei întreprinderi. Astfel, instanţa de judecată a recunoscut datoriile salariale ale angajaţilor Î.M. “GLC Căuşeni” drept obligaţii ale bugetului UAT;

- achitarea datoriilor creditoare pentru lucrări, în sumă de 90,3 mii lei;

- taxele de executare şi onorariile executorilor judecătoreşti, în sumă de 26,3 mii lei;

- compensarea prejudiciului moral achitat juristului primăriei, în sumă de 24,8 mii lei.

De menţionat că achitarea cheltuielilor suplimentare neprevăzute, în condiţiile unui buget auster, a afectat execuţia bugetară a primăriei or.Căuşeni, limitînd capacităţile destul de modeste ale acesteia de a finanţa cheltuielile de interes public. Mai mult decît atît, conform datelor Registrului cheltuielilor suplimentare privind titlurile executorii, întocmit pe parcursul misiunii de audit, la primărie sînt înregistrate încheieri ale executorilor judecătoreşti privind aplicarea sechestrului pe mijloace băneşti publice, intentate în baza titlurilor executorii, în sumă totală de 2141,5 mii lei. Această situaţie a fost generată de: neregulile şi lacunele admise în gestionarea patrimoniului public, managementul defectuos al finanţelor publice locale şi, nu în ultimul rînd, de executarea necorespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către persoanele responsabile din cadrul primăriei.

Recomandări:

21. Primăria or.Căuşeni să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului legal şi regulator în vigoare în domeniul vizat, cu întreprinderea măsurilor de rigoare referitor la responsabilizarea persoanelor cu funcţii de răspundere, în scopul optimizării executării cheltuielilor de mijloace publice.

III. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit concluzionează că, managementul fondurilor publice exercitat de autorităţile publice locale de toate nivelurile din raionul Căuşeni nu corespunde rigorilor bunei guvernări, respectiv, nu contribuie la extinderea bazei financiare a AAPL şi la eficientizarea folosirii banului public. Astfel, AAPL din raion nu au demonstrat o preocupare necesară în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economic, respectiv, nu au asigurat evaluarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin elaborarea unor parametri fiscal-bugetari care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II. Cele evocate sunt susţinute de următoarele lacune: lipsa unor reglementări procedurale ale procesului de elaborare a bugetului UAT; indisciplina executivă şi responsabilitatea necorespunzătoare în aspect de conlucrare a autorităţilor financiare, economice şi fiscale în identificarea, evaluarea şi monitorizarea potenţialului economic şi, respectiv, a bazei de impozitare pe fiecare UAT; neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese, ceea ce a condiţionat neexecutarea indicatorilor prestabiliţi privind uniformizarea asigurării financiare a bugetelor UAT de nivelul I, nefinanţarea unor cheltuieli programate de către acestea.

Modul neconform de bugetare şi utilizare a cheltuielilor nu întruneşte exigenţe de cost-eficienţă şi nu asigură calitatea serviciilor prestate publicului

Se atestă preocuparea insuficientă a AAPL privind gestionarea conformă a patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor fondate de acestea, care se exprimă prin lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile şi în evidenţa contabilă; administrarea neeficientă şi neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor/societăţilor.

Notă: Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate de către echipa de audit în componenţa: controlorilor de stat superiori/auditori publici Simion Bostănaru (şef de echipă) şi Maria Mozan şi controlorului de stat/auditor public Igor Cojocari.

Anexa nr.1

METODOLOGIA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI

Auditul bugetelor UAT din raionul Căuşeni a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, avînd drept scop abordarea orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.

Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde aspectele ce ţin de procesul bugetar, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale UAT, au fost elaborate următoarele obiective de audit:

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alt cadru legal şi regulator aferent?

Obiectivul II: Au format şi gestionat UAT cheltuielile bugetare legal ţi regulamentar?

Obiectivul III: Au gestionat eficient şi au asigurat UAT integritatea patrimoniului public?

Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare, acţiunile de audit au fost efectuate la următoarele entităţi: Aparatul preşedintelui raionului; Direcţia Finanţe; Direcţia Învăţămînt; 19 primării ale UAT (or.Căuşeni; or.Căinari; c.Baccealia; c.Baimaclia; s.Chircăieşti; s.Ciufleşti; s.Cîrnăţeni; c. Cîrnăţenii Noi; s.Coşcalia; c.Grădiniţa; s.Grigorievca; s.Opaci; s.Plop-Ştiubei; s.Săiţi; s.Sălcuţa; s.Taraclia; s.Tocuz; s.Ursoaia; c.Zaim).

Pentru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, au fost efectuate următoarele proceduri de audit:

√ au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT, în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;

√ a fost verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetele UAT au fost planificate şi încasate regulamentar;

√ au fost revizuite procesul şi procedurile de achiziţie publică, pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;

√ în baza eşantionării, a fost verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative ce ţin de retribuirea muncii, procurarea mărfurilor şi serviciilor, reparaţii şi investiţii capitale sînt legale şi conforme;

√ au fost verificate unele situaţii patrimoniale raportate de către UAT, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;

√ au fost aplicate diferite proceduri analitice şi au fost efectuate alte teste de fond, totodată, a fost utilizată şi confruntată informaţia de la diferite entităţi (IFS Căuşeni, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova, IMSP Spitalul raional Căuşeni; IMSP CMF), precum şi diferite surse electronice (http://www.geoportal.md; https://www.statistica.md; https://reports.fisc.md; http://msif.md/ etc.);

√ au fost realizate interviuri cu angajaţii autorităţilor administraţiei publice locale privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate.

La efectuarea auditului au fost obţinute probe suficiente şi adecvate în scopul furnizării unei baze rezonabile pentru constatările şi concluziile determinate de obiectivele auditului.

Anexa nr.2

Informaţie succintă privind raionul Căuşeni, cadrul normativ şi legislativ relevant

(care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare

a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în autorităţile publice

supuse auditării), derularea procesului bugetar

În anii 2011-2012, veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion au fost executate sub nivelul prestabilit: venituri – la nivelul de 97,4% şi, respectiv, de 98,6% faţă de prevederile rectificate; cheltuieli – la nivelul de 91,2 şi, respectiv, 92,5%. Exerciţiul bugetar în anul 2011 s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă totală de 5237,3 mii lei, iar în anul 2012 – în sumă de 720,1 mii lei, sursa de finanţare fiind soldul mijloacelor format în urma exerciţiului bugetar pe anul precedent (în anul 2010 – 17,4 mil.lei, şi în anul 2011 – 14,0 mil.lei). Cu toate acestea, în perioada supusă auditării au rămas neexecutate cheltuieli în sumă totală de 19496,2 mii lei şi, respectiv, de 17091,0 mii lei.

Întrucît cadrul legal existent nu conţine definiţia clară şi necontradictorie a veniturilor proprii ale bugetelor UAT, în contextul compartimentului respectiv, în componenţa veniturilor proprii se vor include: (1) veniturile din impozitele şi taxele locale, ce se formează în conformitate cu Codul fiscal şi se virează direct şi integral la bugetele respective, şi (2) încasările din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor domeniului privat al UAT. Astfel, evoluţia veniturilor pe categorii, pe perioada 2008-2012, este prezentată în tabelul ce urmează.

Datele din tabel denotă că sursa de bază a veniturilor rămîn transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere s-a înregistrat la nivel de 78% în 2011 şi 72,1% în anul 2012. În ultimii 5 ani veniturile totale au crescut cu 66244,9 mii lei (45,8%), din care transferurile de la bugetul de stat s-au majorat cu 41506,8 mii lei (37,5%), veniturile proprii – cu 10531,4 mii lei (39,6%), defalcările de la veniturile generale de stat – cu 10088,8 mii lei (312,7%) etc. Pe fundalul creşterii valorii absolute a transferurilor de la bugetul de stat, ponderea acestora în totalul veniturilor s-a diminuat cu 4,4 puncte, iar ponderea veniturilor generale de stat s-a majorat cu 4,2 puncte procentuale, cauza de bază fiind anularea cotei “0” la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător. Sursa de bază a creşterii veniturilor proprii în perioada analizată o constituie majorarea veniturilor de la impozitul pe venitul din salariu (6638,8 mii lei), taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale (1230,9 mii lei), impozitul pe venit reţinut din dividende (426,6 mii lei), impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă (8647,2 mii lei) etc.

În perioada supusă auditării, cheltuielile totale de casă ale bugetelor UAT din raion, comparativ cu indicii rectificaţi, au fost executate la nivel de 91,2 şi, respectiv, 92,5%. Raportul cheltuielilor curente şi capitale a alcătuit 82,8, şi, respectiv, 17,2% (în 2011) şi 84,6 şi, respectiv, 15,4% (în 2012).

Prin prisma clasificaţiei economice, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efective ale bugetelor UAT din raion revine cheltuielilor pentru remunerarea muncii şi plăţilor corespunzătoare care derivă din acestea – 57,5% (în ambii ani), urmate de cheltuielile la art.113.00 “Plata mărfurilor şi serviciilor” – 18,7 şi, respectiv, 19,8%. Totodată, în aspectul clasificaţiei funcţionale, ponderea cea mai mare revine cheltuielilor efective reflectate la grupa 06 “Învăţămîntul” – 67,2 şi, respectiv, 64,3 %, la care nivelul de executare a constituit 95,4 şi, respectiv, 95,3%.

Deşi execuţia bugetară s-a încheiat cu solduri de mijloace bugetare în sumă totală de 14,0 şi, respectiv, 15,4 mil.lei, în perioada de raportare a anilor 2011 şi 2012 nu au fost executate cheltuielile în sumă de 18,4 şi, respectiv, 16,1 mil.lei, din care cele mai mari sume neexecutate fiind la grupele: 06 “Învăţămîntul” – 8,4 şi, respectiv, 6,7 mil.lei; 10 “Asigurarea şi asistenţa socială” – 3,1 şi, respectiv, 2,4 mil.lei; 08 “Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret” – 2,5 şi, respectiv, 1,9 mil.lei; 15 “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” – 2,1 şi, respectiv, 1,2 mil.lei etc.

Pe parcursul anilor 2011-2012, datoriile creditoare ale raionului s-au majorat cu 2,1 mil.lei, la situaţia din 01.01.2013 însumînd 13,1 mil.lei, din care: 9,0 mil.lei – la retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta; 2,9 mil.lei – pentru mărfuri şi servicii; 0,8 mil.lei – la investiţii şi reparaţii capitale etc. La finele anului 2012, datoriile debitoare au constituit 0,8 mil. lei, înregistrînd o scădere semnificativă faţă de perioada similară a anului 2010 (cu 2,2 mil. lei) ca urmare a achitării creanţelor CR la construcţia obiectului de investiţii capitale “Centrul pentru tineret şi sport din or.Căuşeni”, care la situaţia din 01.01.2011 au alcătuit 1,9 mil. lei.

Potrivit Dărilor de seamă pe venituri ale IFS Căuşeni, impozitele/taxele colectate pe teritoriul raionului şi acumulate la componentele BPN în anul 2011 au constituit 128,4 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 7,0 mil.lei (5,9%), iar în anul 2012 – cu 150,1 mil.lei, sau cu o creştere de 21,7 mil.lei (16,9%) faţă de anul precedent. Totodată, în perioada raportată s-a înregistrat şi creşterea restanţelor la unele componente ale BPN. În cadrul componentelor BPN, veniturile şi restanţele s-au repartizat în felul următor:

Datele din tabel relevă că, în perioada 2011-2012, în bugetele UAT au fost încasate 28,4% şi, respectiv, 35,0% din veniturile colectate pe teritoriul raionului, cu creşterea semnificativă a încasărilor în valori absolute. Astfel, în 2011, la bugetele UAT au fost încasate venituri cu 7,5 mil.lei mai mult decît în 2010, iar în 2012 a fost înregistrată o creştere a veniturilor cu 16,0 mil.lei, faţă de 2011.

De asemenea, datele prezentate în tabel denotă că restanţele contribuabililor rămîn o rezervă semnificativă în consolidarea disciplinei de plată şi, prin urmare, a colectării veniturilor UAT. Analiza structurii şi dinamicii restanţelor demonstrează că, în perioada 2011-2012, indisciplina de plată a afectat semnificativ veniturile bugetelor UAT, ale căror restanţe s-au majorat cu 1,1 mil.lei (29,7%).

De menţionat că darea de seamă privind restanţa nu oferă o imagine exhaustivă şi autentică privind situaţia datoriilor contribuabililor, în aceasta nefiind reflectate: (1) restanţele la penalităţi şi amenzi şi (2) restanţele ce se află în evidenţă specială, conform Regulamentului IFPS “Privind evidenţa specială a obligaţiilor fiscale” din 01.04.2003, şi anume, restanţele aferente obligaţiilor fiscale ale căror executare silită este imposibilă şi cele stinse prin scădere. Potrivit situaţiei din 01.01.2013, restanţele la penalităţi şi amenzi au alcătuit 4,8 mil.lei (la 01.01.2011 – 4,0 mil.lei), iar suma restantă faţă de BPN a 7 agenţi economici înregistraţi în evidenţa specială a IFS în anul 2011 a însumat 2,1 mil.lei. Dat fiind că regulamentul menţionat prevede doar ţinerea evidenţei speciale a restanţelor pînă la expirarea termenului de prescripţie, acestea sînt supuse unui risc major de neîncasare.