Hotărîre nr.54 din 04.12.2012 privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013
CURTEA DE CONTURI
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Programului activităţii de audit
a Curţii de Conturi pe anul 2013
nr. 54 din 04.12.2012
(în vigoare 28.12.2012)
Monitorul Oficial nr.273-279 art.41 din 28.12.2012
* * *
În conformitate cu prevederile art.7, art.15, art.16 şi art.30 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013 (se anexează).
2. Şefii Direcţiilor generale de audit vor asigura:
a) formarea echipelor de audit în funcţie de complexitatea fiecărui audit, volumul, specificul domeniului şi al entităţii auditate;
b) executarea, în termenele stabilite, a Programului activităţii de audit pe anul 2013 de către toate persoanele responsabile de realizarea acţiunilor de audit.
3. Prezenta hotărîre şi Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013 se aduc la cunoştinţă angajaţilor Curţii de Conturi.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri şi a Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013 se pune în sarcina vicepreşedintelui Curţii de Conturi.
| PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI | Serafim URECHEAN |
Chişinău, 4 decembrie 2012. |
|
| Nr.54. |
Anexă
la Hotărîrea Curţii de Conturi
nr.54 din 04.12.2012
PROGRAMUL
activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013
I. INTRODUCERE
În activitatea Curţii de Conturi planificarea activităţii de audit are un rol important. Prin acest proces Curtea se asigură că resursele financiare şi umane disponibile vor fi utilizate cu maximă eficienţă pentru a promova principiile bunei guvernări în gestionarea fondurilor publice, standardele înalte de management financiar, în vederea atingerii impactului dorit în activitatea de audit public extern. De asemenea, planificarea anuală a activităţii de audit contribuie la realizarea obiectivelor statuate prin Legea Curţii de Conturi şi în Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2011-2015.
În temeiul art.30 din Legea Curţii de Conturi, Curtea decide în mod autonom asupra Programului său de activitate anual şi multianual. Principiile cu caracter general luate în consideraţie la elaborarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013 sînt: independenţa, imparţialitatea şi obiectivitatea formulării propunerilor, potrivit cărora selectarea activităţilor de audit şi a entităţilor nu a depins de interese externe, sau de orice alt tip de interese de grup, efectuîndu-se în mod imparţial.
Scopul elaborării Programului constă în eficientizarea activităţii de audit a Curţii de Conturi prin managementul adecvat al resurselor umane, inclusiv creşterea eficienţei prin valorificarea optimă a resurselor; stabilirea subiectelor şi obiectelor auditurilor, perioadei de executare a acestora, întru asigurarea activităţii de audit extern pe principii cost-eficienţă, efectuarea de audituri independente, credibile şi transparente asupra formării şi utilizării resurselor financiare ale bugetului public naţional şi gestionării patrimoniului public.
II. OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Prin realizarea Programului activităţii de audit pe anul 2013 se urmăreşte:
◊ contribuirea la promovarea reformei managementului finanţelor publice;
◊ îmbunătăţirea şi dezvoltarea cadrului legislativ, politicilor ce ţin de gestiunea fondurilor publice;
◊ evaluarea implementării politicilor fiscal-bugetare, orientate spre creşterea economică durabilă;
◊ evaluarea politicilor sectoriale, menite să asigure îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice;
◊ identificarea slăbiciunilor instituţionale, precum şi a disfuncţionalităţilor sistemelor de administrare şi control propriu, care afectează colectarea eficientă a veniturilor la bugetul public naţional;
◊ detectarea neregulilor care periclitează asigurarea disciplinei financiare, echităţii şi transparenţei în gestionarea fondurilor publice;
◊ identificarea şi evaluarea conformităţii procedurilor de achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate, în scopul optimizării cheltuielilor;
◊ contribuirea la perfecţionarea procesului bugetar prin aplicarea noilor metode de management financiar, bazat pe programe şi performanţă, cu stabilirea unor indicatori de măsurare a acesteia, prin corelarea mai precisă a cheltuielilor bugetare anuale cu cheltuielile prevăzute în CBTM;
◊ eficientizarea managementului datoriei publice prin asigurarea completitudinii, plenitudinii, corectitudinii ţinerii evidenţei şi raportării acesteia, precum şi prin securizarea informaţiei computerizate;
◊ sporirea implementării şi consolidării sistemului de control şi audit intern în organele administraţiei publice abilitate cu gestionarea patrimoniului public;
◊ îmbunătăţirea managementului financiar şi control în domeniul investiţiilor capitale, prin eficientizarea utilizării mijloacelor la componenta dată;
◊ îmbunătăţirea managementului financiar-contabil.
III. PROCESUL DE ELABORARE A PROGRAMULUI
Programul a fost elaborat în temeiul Regulamentului cu privire la elaborarea, modificarea şi urmărirea realizării Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi, Ghidului cu privire la procesul de planificare strategică a auditurilor performanţei, precum şi prevederilor Programului multianual al activităţii de audit a Curţii de Conturi.
La planificarea activităţilor de audit prevăzute în Program s-a ţinut cont de următoarele criterii prioritare:
√ Criteriul legalităţii. Programul anual al activităţii de audit se bazează pe mandatul legal al Curţii de Conturi şi include auditurile obligatorii prevăzute de Legea Curţii de Conturi.
√ Criteriul semnificaţiei şi contextului. Selectarea şi includerea în Programul anual a auditurilor asupra unor domenii prioritare ale vieţii social-economice, sensibile la riscuri, precum şi care au rezonanţă în societate şi mass-media etc. De asemenea, la planificarea auditurilor s-a ţinut cont de frecvenţa şi gravitatea neregulilor şi abaterilor constatate de Curtea de Conturi în cadrul auditurilor anterioare.
√ Criteriul auditării periodice. Reieşind din faptul că Curtea de Conturi nu dispune de personal suficient pentru auditarea tuturor autorităţilor publice centrale şi locale, în Program au fost incluse autorităţile neverificate în ultimii 2-3 ani.
√ Criteriul de consolidare instituţională. În contextul consolidării capacităţilor de audit public extern şi conformării la standardele internaţionale şi cele mai bune practici europene, în cadrul Proiectului de Înfrăţire (Twinning), s-a planificat iniţierea unor audituri ale performanţei, care urmează a fi realizate cu suportul şi instruirea din partea consultanţilor externi.
√ Criteriul respectării angajamentelor internaţionale. Reieşind din angajamentele asumate faţă de organismele internaţionale donatoare şi din interesul sporit faţă de domeniile în care Guvernul promovează reforme susţinute de Comisia Uniunii Europene şi alţi parteneri, Curtea de Conturi îşi propune auditarea unor proiecte şi programe în domeniile asistenţei sociale, drumurilor, mediului, precum şi dezvoltării regionale.
√ Criteriul oportunităţii. La stabilirea perioadelor de efectuare a misiunilor de audit prevăzute în Program, s-a ţinut cont, în mod obligatoriu, de prevederile art.8 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi, conform cărora Curtea prezintă anual Parlamentului, în termenele stabilite, Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public.
√ Criteriul continuităţii. Programul activităţii de audit include atît misiunile de audit care au fost iniţiate în anul precedent, inclusiv acţiuni noi ce urmează a fi realizate şi raportate pe parcursul anului de referinţă, cît şi acţiunile iniţiate în anul de referinţă, dar care vor fi finalizate şi raportate în anul următor.
Selectarea temelor şi a entităţilor pasibile auditării s-a bazat pe studierea informaţiilor privind:
◊ politicile, obiectivele şi priorităţile guvernamentale prevăzute în Programul de activitate a Guvernului pe anii 2011-2014 “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”;
◊ principalii indicatori privind evoluţia social-economică a Republicii Moldova;
◊ rezultatele monitoringului situaţiei economico-financiare a întreprinderilor de stat şi a societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară a statului în capitalul social;
◊ veniturile, cheltuielile, programele care sînt părţi componente ale bugetului de stat pe anul 2012;
◊ repartizarea alocaţiilor pentru finanţarea investiţiilor capitale pe beneficiari şi obiective;
◊ cadrul bugetar pe termen mediu (2011-2013);
◊ rezultatele activităţii de analiză şi monitorizare a executării hotărîrilor Curţii de Conturi.
IV. ACTIVITĂŢILE DE AUDIT SELECTATE SPRE REALIZARE
În contextul criteriilor menţionate anterior, precum şi al propunerilor parvenite de la conducătorii subdiviziunilor de audit, în anul 2013, Curtea de Conturi urmează să-şi exercite atribuţiile şi competenţele legale de audit prin realizarea:
◊ auditurilor Rapoartelor Guvernului privind executarea în exerciţiul bugetar expirat a: bugetului de stat; bugetului asigurărilor sociale de stat; fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
◊ auditului datoriei publice;
◊ auditurilor la AAPC şi alte autorităţi ale statului;
◊ auditului formării şi utilizării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public;
◊ auditurilor ce rezultă din Matricele de politici ale Guvernului şi Acordul cu Banca Mondială;
◊ auditurilor la solicitarea fracţiunilor parlamentare;
◊ auditului administrării şi gestionării patrimoniului public;
◊ auditurilor performanţei;
◊ auditurilor TI;
◊ auditurilor tematice;
◊ auditurilor-pilot în cadrul proiectului Twinning.
Activităţile detaliate de implementare a Programului pe parcursul anului 2013 se reflectă în Anexa la prezentul Program.
V. PROBLEMELE-CHEIE SUPUSE AUDITULUI
Problemele-cheie din cadrul fiecărui audit vor fi abordate conform prevederilor Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, manualelor de audit, precum şi altor regulamente şi metodologii aprobate de Curtea de Conturi, conforme celor mai bune practici în domeniu.
Ţinîndu-se cont de practica de audit din ultimii ani, precum şi reieşind din obligativitatea implementării controlului financiar public, activitatea de audit urmează a fi direcţionată la:
◊ evaluarea implementării sistemului de management financiar şi control în cadrul entităţilor auditate;
◊ problemele şi abaterile de sistem constatate anterior de către Curtea de Conturi, inclusiv la:
• planificarea şi administrarea veniturilor publice;
• planificarea şi executarea cheltuielilor;
• evidenţa contabilă şi raportarea financiară eronată;
• gestionarea patrimoniului public;
• efectuarea achiziţiilor publice;
• alocarea şi valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale;
• valorificarea fondurilor externe destinate unor proiecte de asistenţă tehnică, programe, strategii etc.
Auditurile anterioare au identificat probleme în administrarea şi asigurarea integrităţii patrimoniului public atît la AAPC, AAPL, cît şi la entităţile cu capital majoritar de stat/municipal din subordinea acestora, determinate de imperfecţiunea sistemului managerial. În acest sens, aportul auditului ar consta în stabilirea factorilor care influenţează buna gestionare a patrimoniului public, cu identificarea rezervelor de îmbunătăţire a managementului acestuia. O altă ţintă a auditului ar fi evaluarea politicilor ce ţin de stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate.
În cadrul auditurilor tematice, TI şi ale performanţei este necesar ca echipele de audit să se concentreze asupra evaluării implementării de către AAPC a strategiilor, politicilor sectoriale în domeniul auditat, precum şi problemelor semnificative existente.
VI. MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI
Activitatea de audit reprezintă activitatea de bază a Curţii de Conturi şi este realizată de către auditori, care constituie factorul principal la implementarea Programului. În acest context, vor fi dezvoltate capacităţile personalului Curţii, cu aplicarea procedurilor privind managementul resurselor umane. Concomitent, angajaţii vor participa la diferite activităţi de instruire, ateliere de lucru, seminare în cadrul auditurilor-pilot, Curtea de Conturi va beneficia de consultanţa şi instruirea din partea experţilor străini.
Curtea de Conturi intenţionează să implementeze Programul în modul următor:
◊ întru asigurarea transparenţei în procesul decizional al Curţii de Conturi, Programul, aprobat şi publicat în modul stabilit de legislaţie, va fi plasat pe pagina web a instituţiei;
◊ entităţile supuse auditării vor primi din timp o notificare referitor la tema, scopul şi perioada eventualului audit;
◊ pentru fiecare audit, Curtea de Conturi va desemna o echipă de audit, care îşi va desfăşura activităţile la entitate în baza dispoziţiei-informaţie;
◊ după caz, Curtea de Conturi va apela, în modul stabilit, la asistenţa experţilor din alte instituţii;
◊ în procesul auditării, echipele de audit vor aplica procedurile de efectuare a auditurilor stabilite de Curtea de Conturi prin actele normative interne;
◊ auditurile vor fi susţinute de asistenţa juridică şi metodologică (la solicitare);
◊ rezultatele auditurilor vor fi examinate în şedinţele Plenului Curţii de Conturi, cu publicarea lor în modul stabilit de legislaţie.
VII. RISCURI ŞI MODALITĂŢI DE GESTIONARE
Pentru realizarea cu succes a misiunilor de audit planificate, Curtea de Conturi, la etapa de planificare, a identificat riscurile, care pot pune în pericol executarea deplină şi oportună a Programului. Administrarea eficientă a riscurilor va duce la atenuarea acestora.
Tabelul ce urmează reprezintă riscurile identificate, precum şi acţiunile propuse pentru minimalizarea şi gestionarea lor.
|
Riscurile identificate |
Acţiunile de atenuare/ minimalizare |
| Fluctuaţia personalului instruit | Motivarea angajaţilor, inclusiv prin promovarea acestora în rezultatul evaluărilor |
| Angajarea personalului fără experienţă | Instruiri şi suport din partea şefilor de direcţie, de echipă; instruiri desfăşurate în cadrul CC cu noii angajaţi; includerea noilor angajaţi în componenţa echipelor cu experienţă |
| Apariţia în cadrul auditurilor a problemelor dificile sau contradictorii | Suport din partea persoanelor responsabile de efectuarea revizuirilor la fierbinte, inclusiv oferirea asistenţei juridice şi metodologice (la solicitate) |
| Solicitarea unor acţiuni de audit suplimentare de către Parlament şi fracţiunile parlamentare | Reevaluarea capacităţilor de resurse umane implicate în activitatea de audit şi, în caz de necesitate, redistribuirea acestora. Curtea de Conturi, după caz, va opera modificări în Programul vizat |
| Depăşirea termenului stabilit pentru desfăşurarea auditurilor | Planificarea, monitorizarea şi raportarea permanentă de către şefii subdiviziunilor către conducerea Curţii de Conturi privind situaţia creată şi identificarea soluţiilor de depăşire a acesteia |
| Cunoaşterea insuficientă a procesului utilizării TI în cadrul activităţii de audit | Planificarea şi desfăşurarea unor instruiri la componenta dată |
| Rezultatele auditurilor din punctul de vedere al calităţii nu vor fi la nivelul scontat | Curtea de Conturi va optimiza procesul de selectare a echipelor de audit, prin includerea în acestea a personalului cu experienţă şi a tinerilor specialişti. Calitatea auditurilor va fi supervizată de către şefii de direcţii la toate etapele de audit. Implementarea Cadrului calităţii activităţii de audit a Curţii de Conturi |
VIII. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
Monitorizarea implementării Programului va fi realizată în mod permanent de către Direcţia generală metodologie, planificare şi analiză, care va întocmi semestrial o informaţie privind mersul realizării activităţilor de audit şi o va prezenta Plenului Curţii de Conturi.
Şefii Direcţiilor generale de audit vor raporta lunar despre mersul executării Programului în cadrul şedinţelor de lucru, organizate de către Preşedintele Curţii de Conturi.
Modificările în Program vor fi operate în conformitate cu procedura stabilită în Regulamentul cu privire la elaborarea, modificarea şi urmărirea realizării Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi.