Hotărîre nr.3323 din 27.04.2015 cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.158 din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.158

din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral

nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

nr. 3323  din  27.04.2015

 (în vigoare 27.04.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 131-138 art. 914 din 29.05.2015

* * *

În temeiul scrisorii Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, prin care se solicită Comisiei Electorale Centrale expunerea opiniei asupra proiectului de lege nr.158 din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, şi în conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.158 din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, conform anexei.

2. Prezenta hotărîre se remite Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.3323 din 27 aprilie 2015

AVIZUL

asupra proiectului de lege nr.158 din 23 aprilie 2015 pentru completarea

Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova a transmis spre examinare proiectul de lege pentru completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către un grup de deputaţi în Parlament.

Proiectul de lege are ca scop acordarea concurenţilor electorali a dreptului de a-şi apăra interesele în instanţa de judecată, pentru perioada campaniei electorale, în litigiile cu caracter electoral, prin reprezentantul desemnat în conformitate cu prevederile art.15 alin.(1) din Codul electoral.

În urma examinării proiectului de lege, Comisia Electorală Centrală propune completarea titlului art.15 din Codul electoral în final cu sintagma "şi instanţele judecătoreşti".

În context, considerăm necesară ajustarea prevederilor art.75 din Codul de procedură civilă la noile prevederi ale art.67 din Codul electoral în redacţia propusă de autorii proiectului.

În rest, proiectul de lege se susţine.

OPINIE SEPARATĂ

asupra hotărîrii Comisiei Electorale Centrale din 27 aprilie 2015

"Cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.158

 din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral

nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997"

În temeiul pct.25 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC), expun opinie separată asupra hotărîrii CEC din 27 aprilie 2015 "Cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.158 din 23 aprilie 2015 pentru completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997".

Calific această hotărîre ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Litigiile electorale sînt litigii de contencios administrativ, ceea ce rezultă din prevederile art.67 alin.(5) şi art.68 alin.(1) din Codul electoral, art.277 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art.3 din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

Instituţia reprezentării în procesul civil trebuie să fie uniformă pentru toate categoriile de litigii, inclusiv pentru toate litigiile de contencios administrativ.

Actuala instituţie a reprezentării în instanţa de judecată, reglementată în art.75 din Codul de procedură civilă, este una raţională şi constituţională, iar impunerea unei excepţii de la prevederile în cauză pentru litigiile cu caracter electoral este neargumentată, fiind necesară doar unei situaţii de moment, legată de alegerile locale generale, care au ca particularitate existenţa circumscripţiilor electorale în fiecare unitate administrativ-teritorială şi, ca rezultat, apare necesitatea de reprezentare la nivel de judecătorii raionale, or juriştii angajaţi ai partidelor şi avocaţii acestora sînt concentraţi mai mult în municipiul Chişinău. Nu a existat necesitatea unui asemenea amendament cu ocazia alegerilor parlamentare, or specific scrutinului parlamentar este existenţa unei singure circumscripţii electorale şi faptul că administrarea procesului electoral este mult mai concentrată la nivelul Comisiei Electorale Centrale, actele administrative ale căreia se contestă, în condiţiile prevederilor art.66 alin.(3) din Codul electoral, direct la Curtea de Apel Chişinău.

Curtea Constituţională a menţionat în Hotărîrea nr.3 din 10 februarie 2011 "Privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale art.I pct.5, art.II şi art.III din Legea nr.102 din 28 mai 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.10 alin.(3) lit.a) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură" că exerciţiul dreptului la apărare, statuat în art.26 din Constituţie, este consolidat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin aplicarea art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În hotărîrea Meftah ş.a. contra Franţei (26 iulie 2002, par.45) CtEDO a notat că dreptul de a alege reprezentantul nu este absolut.

Potrivit pct.1.1. din Codul Deontologic al Avocaţilor din Uniunea Europeană, misiunea avocatului într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, este de a îndeplini un rol special. Îndatoririle avocatului nu se limitează doar la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii. Avocatul trebuie să vegheze la respectul Statului de drept şi a intereselor celor ale căror drepturi şi libertăţi le apără.

Susţinerea de către CEC a unui asemenea proiect de lege, care vine să diminueze rolul avocatului în procesul civil şi să permită revenirea la instituţia reprezentării în judecată şi a altor persoane în afară de avocaţi, chiar şi dacă aceste amendamente se referă doar la reprezentarea în litigiile electorale, vine în contradicţie cu principiile adoptate de stat pentru asigurarea unei justiţii de înaltă calitate.

Vadim Moţarschi,

membru al Comisiei Electorale Centrale