Hotărîre nr.34 din 29.07.2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de

performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale

nr. 34  din  29.07.2016

 (în vigoare 04.11.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 379-386 art. 34 din 04.11.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului Finanţelor, dna Veronica Vragaleva; şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Serghei Puşcuţa; directorului general adjunct al Serviciului Vamal, dl Grigorie Ioniţov; şefului Secţiei politici de atragere a investiţiilor din cadrul Direcţiei politicii investiţionale şi competitivitate a Ministerului Economiei, dl Vladimir Crivciun, precum şi a altor persoane cu funcţie de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016². Auditul a fost planificat şi desfăşurat conform Standardelor Internaţionale de Audit, aplicate de Curtea de Conturi³ (ISSAI 100, ISSAI 300 şi ISSAI 400), şi bunelor practici în domeniul auditului public.

_______________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Cu privire la aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Obiectivele de audit şi sfera de cuprindere a activităţii de audit extern au constat în evaluarea conformităţii administrării unor tipuri de facilităţi fiscale şi vamale, în vederea stabilirii problemelor majore, precum şi dacă mecanismele instituite pentru aprobarea, aplicarea, raportarea şi monitorizarea impactului acestora sînt funcţionale.

Examinînd Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a constatat:

facilităţile fiscale şi vamale sînt definite ca o derogare de la structura normală de impozitare, care scad veniturile bugetului public naţional şi au un impact semnificativ asupra finanţelor statului în întregime. Valoarea facilităţilor fiscale şi vamale acordate de stat pentru anii 2011-2015 (a celor cuantificate şi raportate de administratori) este echivalentă cu aproximativ 57,4 mlrd.lei.

Doar pentru anul 2015 suma acestora este de circa 14,7 mlrd.lei, ceea ce constituie peste 48,0% din cheltuielile bugetului de stat executate în acelaşi an (30,1 mlrd.lei), fiind cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani.

De asemenea, în contextul semnificaţiei valorii şi impactului facilităţilor fiscale şi vamale asupra veniturilor bugetului public naţional, auditul menţionează că circa 50 tipuri de facilităţi fiscale şi vamale sînt aplicate constant pentru o perioadă mai mare de 19 ani, fără a fi operate modificări, revizuiri sau ajustări de rigoare.

Totodată, ca pondere în produsul intern brut, facilităţile fiscale şi vamale constituie 12,1% şi, respectiv, 37,1% în bugetul public naţional, iar în bugetul de stat şi bugetele unităţilor-administrativ teritoriale – circa 50,9%.

Facilităţile fiscale şi vamale, în principal, au fost evaluate de audit din punctul de vedere al responsabilităţii: ce informaţii privind facilităţile servesc drept temei pentru luarea deciziilor la elaborarea politicilor bugetar-fiscale; ce informaţii sînt disponibile privind valoarea facilităţilor administrate de unii responsabili de acest proces; costurile şi impactul, precum şi modul în care acestea sînt raportate.

În temeiul rezultatelor activităţilor de audit desfăşurate, se relevă că facilităţile fiscale, care de fapt reprezintă venituri nevărsate la buget ce urmează a fi utilizate de beneficiarii acestora în scopurile aprobate, ca parte a sistemului de management financiar al statului, nu asigură un mod corespunzător de guvernare în concordanţă cu semnificaţia lor economică.

Mai mult decît atît, calitatea procesului de planificare şi fundamentare a cuantumului facilităţilor fiscale şi vamale este afectată de lipsa procedurilor şi de nestabilirea responsabilităţilor aferente acestei etape, pentru fiecare autoritate publică implicată legal în acest proces în corespundere cu prevederile legale.

Creşterea continuă a volumului facilităţilor fiscale şi vamale în ultimii 5 ani se datorează extinderii spectrului facilităţilor acordate, care, la finele anului 2015, au constituit 105 tipuri de scutiri de taxe şi impozite. Astfel, în ultimii ani numărul facilităţilor a sporit, fiind înregistrată şi tendinţa de majorare a volumului total al acestora. Evoluţia în cauză este în contradicţie cu prezenţa şi creşterea evolutivă a deficitului bugetar, precum şi a datoriei de stat. Mai mult, diversificarea facilităţilor aplicate condiţionează creşterea nivelului altor impozitări.

De asemenea, auditul confirmă că instituţiile abilitate cu dreptul de administrare a facilităţilor fiscale şi vamale nu monitorizează conform procesul de executare a facilităţilor respective, iar funcţionalitatea controalelor acestora este limitată de neaplicarea în deplină măsură a tuturor instrumentelor legale de care dispun.

Pe de altă parte, datele raportate de Ministerul Finanţelor privind volumul facilităţilor fiscale şi vamale nu acoperă/includ toate facilităţile utilizate de beneficiari. În plus, nu toate valorile sînt cuantificate şi din această cauză corectitudinea şi plenitudinea procesului de raportare sînt afectate, părţilor interesate nefiindu-le oferite date complete şi fidele referitor la valoarea/mărimea facilităţilor utilizate. Astfel, neconformarea raportării depline de către Ministerul Finanţelor a facilităţilor fiscale şi vamale constituie cu circa 5762,8 mil.lei mai puţin decît datele organelor vamale şi fiscale, prin care fapt nu se asigură veridicitatea şi plenitudinea datelor prezentate Parlamentului şi publicului vizînd costurile reale ale facilităţilor acordate.

O imagine mai reală şi mai concludentă a situaţiei actuale în ceea ce priveşte facilităţile respective ar putea fi obţinută prin efectuarea unei inventarieri totale, cu codificarea fiecărui tip de facilitate, precum şi cu elaborarea unui nou format de raportare a acestora.

Pornind de la faptul că facilităţile fiscale şi vamale au un impact semnificativ asupra veniturilor statului, nu există încă planuri de monitorizare şi de îndeplinire a obiectivelor facilităţilor propriu-zise stabilite la data aprobării legale a acestora. Nici o autoritate centrală nu are ca sarcină exhaustiv determinată privind evaluarea impactului economico-social al facilităţilor fiscale şi vamale. Concomitent, Ministerul Finanţelor, care este responsabil de monitorizarea facilităţilor fiscale şi vamale, nu a asigurat efectuarea analizelor impactului/rezultatului acordării facilităţilor respective, ci s-a limitat doar la generalizarea şi sistematizarea informaţiilor la nivel de costuri ale acestora.

În aceeaşi ordine de idei, se denotă că:

(i) măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalitate monitorizarea bunurilor care cad sub tratamentul tarifar favorabil prin utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală;

(ii) carenţele cadrului legal-normativ privind clasificarea activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social au cauzat importul şi introducerea în capitalul social a diferitor bunuri care nu întrunesc criteriile de utilizare: fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;

(iii) creşterea reţelei de magazine duty-free, prin amplasarea acestora înainte de punctul de control al paşapoartelor în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, deschiderea acestora în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale, precum şi deschiderea unui magazin duty-free între malul drept şi cel stîng al Nistrului au determinat majorarea facilităţilor fiscale şi vamale de la 244,6 mil.lei în anul 2011 pînă la 904,2 mil.lei în anul 2015;

(iv) scutirea agenţilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova de plata tuturor drepturilor de import în anul 2015 a însumat 1606,0 mil.lei, totodată nefiind diminuat/exclus riscul că mărfurile respective nu vor fi reintroduse pe teritoriul Republicii Moldova;

(v) lipsa unor instrumente pentru identificarea deplină, corectă şi operativă a beneficiarilor de facilităţi fiscale, precum şi a volumului acestora a condiţionat neraportarea de către Serviciul Fiscal de Stat a facilităţilor fiscale acordate serviciilor financiare în sumă de 2192,2 mil.lei în anul 2015;

(vi) instrumentele de care dispun Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat nu oferă o garanţie cu privire la respectarea de către beneficiari a condiţiilor necesare de beneficiere de facilităţi fiscale şi vamale. Efectuarea auditurilor post-vămuire cu o întîrziere de 3-4 ani după importul şi repartizarea bunurilor în calitate de ajutor umanitar nu asigură relevanţa şi rezultativitatea acestor măsuri.

În opinia Curţii de Conturi, eficienţa socială a facilităţilor fiscale şi vamale semnificative ar trebui evaluată în mod regulat. În acest sens, ar trebui stabilite obiective de performanţă pentru beneficiarii de facilităţi în acelaşi mod ca şi în cazul împrumuturilor/creditelor, cu monitorizarea şi raportarea lor. Acest lucru ar îmbunătăţi transparenţa politicii de acordare şi utilizare a facilităţilor.

Auditul a evaluat în detaliu mai multe tipuri de facilităţi fiscale şi vamale, observaţiile făcute fiind incluse în compartimentele respective ale Raportului de audit anexat.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere examinarea acestora în cadrul Colegiului ministerial, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor din Raportul de audit;

2.2. Ministerului Economiei, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere examinarea acestora pentru întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, în vederea remedierii situaţiilor constatate şi implementării recomandărilor din Raportul de audit;

2.3. Serviciului Vamal şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru documentare, şi se cere:

2.3.1. să examineze rezultatele auditului la şedinţele organelor colegiale de conducere;

2.3.2. să elaboreze şi să pună în aplicare măsuri concrete pentru implementarea recomandărilor şi înlăturarea deficienţelor constatate;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare, şi se propune, în comun cu părţile implicate, să examineze situaţia în domeniul facilităţilor acordate de stat în vederea determinării oportunităţilor de revizuire a acestora, cu monitorizarea şi evaluarea impactului lor asupra economiei naţionale;

2.5. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.3 din prezenta Hotărîre şi referitor la implementarea recomandărilor auditului, se va informa semestrial Curtea de Conturi în termen de 18 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.34 din 29 iulie 2016

RAPORTUL

auditului de conformitate asociat auditului de performanţă

al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a realizat auditul de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale, avînd ca scop evaluarea conformităţii şi eficienţei sistemului facilităţilor fiscale şi vamale.

Urmare a acţiunilor de audit, au fost identificate punctele slabe, care au generat impedimente în realizarea principiilor de conformitate şi eficacitate în domeniul administrării facilităţilor fiscale şi vamale.

Astfel:

Obiectivul I: Instrumentele de care dispun autorităţile implicate în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale sînt funcţionale şi eficace?

• Facilităţile fiscale şi vamale, în anul 2015, au însumat 14783,1 mil.lei, atingînd cel mai înalt nivel în perioada ultimilor 5 ani. Ca pondere în Produsul Intern Brut facilităţile fiscale şi vamale constituie 12,1% şi respectiv 37,1% în bugetul public naţional, totodată, în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale 50,9%. Creşterea continuă a volumului facilităţilor fiscale şi vamale, în ultimii cinci ani, se datorează lărgirii spectrului facilităţilor acordate, care la finele anului 2015, au constituit 105 tipuri de scutiri de impozite şi taxe.

• Lipsa cadrului legal normativ care ar reglementa modalitatea de planificare şi aprobare a facilităţilor fiscale şi vamale, în corespundere cu bunele practici, nestabilirea responsabilităţilor părţilor implicate la etapa de planificare au condiţionat o conlucrare insuficientă şi necoerentă privind acţiunile acestora între organele implicate în acest proces.

• Procesul existent de monitorizare a facilităţilor fiscale şi vamale de către instituţiile publice, abilitate cu acest drept, este afectat de neaplicarea tuturor instrumentelor de care dispun.

• Ministerul Finanţelor, fiind responsabil de analiza, generalizarea şi monitorizarea evoluţiei facilităţilor fiscale şi vamale, nu a asigurat efectuarea analizei impactului/rezultatului facilităţilor acordate şi necesitatea menţinerii numărului impunător din ultimii 5 ani.

• Ministerul Finanţelor raportează facilităţi fiscale şi vamale, la taxa pe valoare adăugată, cu circa 5762,8 mil.lei mai puţin decît datele raportate de administratorii de facilităţi fiscale şi vamale, ceia ce nu asigură conformitatea datelor prezentate Parlamentului şi societăţii civile privind costurile reale ale facilităţilor fiscale şi vamale.

• Măsurile aplicate de Serviciul Vamal, nu în toate cazurile, sînt conforme pentru asigurarea monitorizării adecvate a activelor materiale pe termen lung, aflate sub supravegherea vamală, care la situaţia din 31.12.2015, au însumat 1452,1 mil.lei, fiind create circumstanţe favorabile de “evaziune fiscală”.

• Procesul de monitorizare a activelor materiale pe termen lung este afectat de neverificarea de către Serviciul Vamal a respectării de către beneficiari a condiţiilor de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale. Acest fapt condiţionează la: neconformarea sursei de procurare a activelor materiale, nedepunerea declaraţiei-angajament de respectare a condiţiilor de utilizare a activelor materiale şi neasigurarea prezenţei deciziei fondatorului de majorare a capitalului social.

• Neconformarea benevolă de unii beneficiari, de tratament favorabil la cerinţele cadrului regulatoriu, exprimată prin neprezentarea semestrială a informaţiei cu privire la respectarea condiţiilor că: activele materiale sînt utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor; uzura activelor materiale se raportează la costul producţiei, serviciilor prestate şi lucrărilor executate; activele nu au fost comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct etc., afectează conformitatea supravegherii vamale a acestor bunuri.

• Neevaluarea corectă (subestimarea), în 3 cazuri din eşantionul verificat, a activelor materiale destinate includerii în capitalul social cu circa 1,0 mil.lei mai puţin, a afectat determinarea corectă a valorii în vamă a activelor materiale.

• Lacunele cadrului legal şi normativ privind clasificarea activelor materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul social condiţionează introducerea în capitalul social a diferitor bunuri, activitatea în care sînt utilizate nu întruneşte criteriile de fabricare a produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor.

• Lărgirea reţelei magazinelor duty-free condiţionată de: amplasarea acestora înainte de punctul de control al paşapoartelor în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, deschiderea magazinelor duty-free în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale, precum şi de deschiderea, contrar prevederilor legale, a unui magazin duty-free între malul drept şi stîng al Nistrului, a determinat creşterea de circa 3,7 ori (de la 244,6 mil.lei în anul 2011 pînă la 904,2 mil.lei în anul 2015) a facilităţilor fiscale şi vamale la mărfurile plasate şi realizate prin intermediul magazinelor duty-free.

• Creşterea volumului mărfurilor introduse în teritoriul vamal al ţării de 3,4 ori, care la situaţia din 31.12.2015, au însumat 3971,2 mil.lei de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, care sînt scutiţi de toate taxele privind drepturile de import, generează riscuri majore privind certitudinea că mărfurile respective nu vor rămîne sau nu vor fi reintroduse pe teritoriul Republicii Moldova.

• Existenţa carenţelor la aplicarea regimului facilitar “ajutor umanitar” este determinată de: întreprinderea tardivă, de către organele vamale, a unor măsuri de supraveghere vamală, conformarea benevolă scăzută a contribuabililor privind respectarea condiţiilor de utilizare/repartizare a ajutorului umanitar etc.

• Neatingerea obiectivelor expuse la crearea zonelor economice libere pune sub risc activitatea continuă a acestora. Această situaţie se datorează faptului că, în unele zone economice libere, din numărul total de rezidenţi, mai mult de 70% au stopat activitatea sa economică, iar alţi rezidenţi s-au limitat la desfăşurarea activităţilor auxiliare.

• Lipsa unor instrumente (codificarea după tipul de facilităţi fiscale) pentru identificarea deplină, corectă, operativă a volumului facilităţilor fiscale acordate a condiţionat neasigurarea exhaustivă a sumelor facilităţilor fiscale necesare a fi raportate de Serviciul Fiscal de Stat.

• Necunoaşterea de către organele fiscale a numărului real de beneficiari a facilităţilor fiscale, limitează obţinerea informaţiei corecte şi depline pe tipuri de facilităţi fiscale şi condiţionează deficienţe în evaluarea impactului obţinut urmare a acordării facilităţilor fiscale.

• Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu a asigurat raportarea deplină a facilităţilor fiscale acordate serviciilor financiare care, în anul 2015, a însumat 2192,2 mil.lei.

• Neimplicarea operativă a organelor fiscale, în cazul cînd unii beneficiari au beneficiat neregulamentar de suma de 0,5 mil.lei de facilităţi fiscale.

• Controalele ex-post, efectuate de organele fiscale şi vamale, nu oferă o asigurare/garanţie în plus cu privire la îndeplinirea conformă a condiţiilor de către contribuabilii beneficiari de facilităţile fiscale şi vamale. Efectuarea auditurilor post vămuire, cu o întîrziere de 3-4 ani, după importul şi repartizarea bunurilor în calitate de ajutor umanitar, nu asigură relevanţă şi rezultativitate acestor măsuri.

Obiectivul II: A fost atins scopul/impactul propus de unele facilităţi fiscale şi vamale?

• Informaţiile prezentate de agenţii economici importatori de active materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social, nu reflectă situaţia reală de utilizare conformă a acestora.

• Lipsa reglementărilor exhaustive în cadrul normativ privind documentele necesare prezentării de către beneficiari (agenţi economici) pentru a confirma utilizarea activelor materiale în scopurile declarate, au cauzat necunoaşterea de către Serviciul Vamal a stării acestor active, precum şi a volumului producţiei, serviciilor şi sau lucrărilor executate.

I. INTRODUCERE

Veniturile statului¹ reprezintă mijloacele financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu excepţia celor aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.

Facilităţile fiscale şi vamale – “reprezintă suma impozitului sau taxei nevărsate la buget”². Scopul facilităţilor fiscale şi vamale este sprijinirea unui anumit grup de contribuabili sau a unui anumit tip de activitate, constituind o derogare de la sistemul impozitelor şi taxelor de stat, care micşorează veniturile real achitate în buget. În perioada auditată, facilităţile fiscale şi vamale au avut un efect semnificativ asupra veniturilor statului, constituind peste o treime din bugetul public naţional.

Deşi în Republica Moldova sistemul facilităţilor fiscale şi vamale nu este definit printr-un act normativ, echipa de audit a schiţat interacţiunea participativă a instituţiilor implicate în procesul de administrare a facilităţilor fiscale şi vamale. Astfel, instituţiile implicate în sistemul facilităţilor fiscale şi vamale sînt:

• Ministerul Finanţelor, care reieşind din atribuţiile de bază stabilite de cadrul legal, în calitate de instituţie care elaborează şi asigură implementarea politicii bugetar-fiscale, exercită dirijarea metodologică a activităţii Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale, fără ingerinţe în activitatea acestora;

• Ministerul Economiei, care în calitate de autoritate publică centrală, este abilitată să promoveze politica economică a statului, să avizeze şi să prezinte, în modul stabilit, propuneri privind formarea şi exercitarea bugetului de stat, să elaboreze şi să înainteze propuneri privind modificarea sistemului de impozitare etc;

• Serviciul Fiscal de Stat, care în calitate de sistem centralizat de organe fiscale, exercită atribuţiile de administrare fiscală;

• Serviciul Vamal, care în calitate de autoritate publică de specialitate, exercită conducerea administrării vamale;

• Consiliul Concurenţei, care în calitate de autoritate de concurenţă naţională, este abilitat cu atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, parte componentă a căruia sînt şi facilităţile fiscale şi vamale.

Alte instituţii publice care participă în procesul de administrare a facilităţilor fiscale: Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, autorităţile publice locale, care în calitate de autorităţi publice autonome gestionează respectiv sistemul public de asigurări sociale, sistemul public de asigurări medicale, precum şi veniturile bugetelor unităţilor administrativ teritoriale din Republica Moldova.

În calitate de participanţi ai sistemului facilităţilor fiscale şi vamale sînt beneficiarii care pot fi orice persoană fizică sau juridică independentă, angajată într-o activitate economică, ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă şi care beneficiază de ajutor de stat (facilităţi fiscale şi vamale)³. Sinteza facilităţilor fiscale şi vamale sînt prezentate în Tabelurile nr.1, nr.2, nr.3, nr.4 din Anexa nr.1 la prezentul Raport.

__________________________

¹Art.3 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

²Art.6 alin.(9) lit.(g) din Codul fiscal, Legea nr.1163 din 24.04.1997, cu modificările ulterioare (în continuare - Codul fiscal).

³Art.3 lit.e) din Legea nr.139 din 15.06.2012 “Cu privire la ajutorul de stat” (cu modificările ulterioare).

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în temeiul mandatului legal, prevăzut de art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008⁴, precum şi conform Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016⁵, a realizat auditul conformităţii asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale. De asemenea, misiunea de audit a fost iniţiată şi efectuată conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.44 din 20.11.2015 privind aprobarea Raportului auditului performanţei sistemului administrării veniturilor publice, în care au fost constatate şi elucidate unele probleme şi carenţe în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale.

Misiunea de audit a fost planificată şi realizată conform Standardelor de audit aplicate de Curtea de Conturi⁶ şi bunelor practici în domeniul auditului conformităţii asociat auditului performanţei.

_______________________

⁴Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

⁵Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁶Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Astfel, abordarea de audit a fost bazată pe funcţionalitatea sistemelor de control şi monitorizarea unor tipuri de facilităţi fiscale şi vamale ale principalelor autorităţi responsabile de administrarea acestora.

În scopul obţinerii unor probe relevante şi rezonabile care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor din Raportul de audit, au fost aplicate şi utilizate diferite proceduri, tehnici de audit, inclusiv:

• examinarea şi analiza rapoartelor prezentate de Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul Concurenţei privind volumul/costurile facilităţilor fiscale şi vamale acordate;

• verificarea unor tranzacţii de import: a activelor materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social); a bunurilor declarate ca ajutor umanitar; mărfurile plasate sub regimul vamal magazine duty-free; mărfurile introduse pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova;

• verificarea situaţiilor cu privire la administrarea cotelor reduse la taxa pe valoarea adăugată aferente producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova; zahărul din sfeclă de zahăr, precum şi scutirile de taxa pe valoarea adăugată la serviciile financiare;

• contrapunerea datelor cu privire la facilităţile fiscale şi vamale din diferite surse pentru identificarea neconformităţilor în datele raportate;

• analiza unor estimări a facilităţilor fiscale şi vamale, precum şi a bazei de justificare a acestora;

• determinarea dacă controalele fiscale şi vamale asigură o garanţie privind îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea facilităţilor fiscale şi vamale etc.

Segmentul facilităţilor fiscale şi vamale supus verificării de audit se prezintă în Tabelul nr.5 din Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Curtea de Conturi consideră că rezultatele auditului sistemului facilităţilor fiscale şi vamale sînt relevante:

• Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, în vederea informării privind starea de facto a sistemului administrării unor tipuri de facilităţi fiscale şi vamale acordate de stat;

• Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Consiliului Concurenţei, în vederea efectuării unor analize obiective asupra ansamblului de aspecte şi activităţi circumscrise domeniului facilităţilor fiscale şi vamale în Republica Moldova, cu elaborarea şi înaintarea unor propuneri privind planificarea costurilor facilităţilor fiscale şi vamale asupra bugetului;

• Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, în vederea identificării problemelor, disfuncţionalităţilor, deficienţilor, vulnerabilităţilor şi formularea recomandărilor privind ridicarea nivelului de conformare şi performanţă a activităţilor în domeniul de referinţă.

Scopul auditului a constat în evaluarea conformităţii administrării unor tipuri de facilităţi fiscale şi vamale în Republica Moldova, precum şi stabilirea problemelor majore aferente acestui sistem.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea dacă mecanismele instituite pentru monitorizarea aprobării, aplicării şi raportării impactului facilităţilor fiscale şi vamale sînt funcţionale.

Pentru atingerea obiectivului general de audit, precum şi reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele întrebări specifice de audit:

I. Instrumentele de care dispun autorităţile implicate în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale sînt funcţionale şi eficace?

II. A fost atins scopul/impactul propus de unele facilităţi fiscale şi vamale?

Criteriile de audit şi sursele acestora

Criteriile de audit au constituit termenii de referinţă, utilizaţi pentru a evalua sau a măsura, în mod consecvent şi rezonabil, un obiectiv specific al misiunii de audit.

Astfel, în vederea realizării eficiente şi conforme a auditului, criteriile de audit utilizate au fost stabilite din următoarele surse:

• legislaţia ce reglementează facilităţile fiscale şi vamale;

• actele normative, ghidurile, reglementările aplicabile activităţii de control în cadrul autorităţilor cu drept de administrare a facilităţilor fiscale şi vamale;

• documentele privind situaţiile, bunele practici ale altor state în domeniul facilităţilor fiscale şi vamale etc.

Sfera de audit

Activităţile de audit au fost direcţionate spre evaluarea modului de administrare a unor tipuri de facilităţi fiscale şi vamale de către principalii administratori ai acestora. Pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor, auditul s-a desfăşurat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, cu acumularea probelor de audit la Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Consiliul Concurenţei şi, după caz, solicitarea confirmărilor din partea unor beneficiari.

La solicitarea echipei de audit asupra efectuării unor controale ulterioare/postvămuire de Serviciul Vamal la unii agenţi economici, cu participarea membrilor echipei de audit, nu a fost posibilă, deoarece, potrivit motivaţiei entităţii, aceste tipuri de controale cad sub incidenţa moratoriului stabilit prin Legea nr.18 din 04.03.2016 “Privind moratoriul asupra controlului de stat”. Astfel, moratoriile stabilite limitează activitatea de monitorizare a facilităţilor fiscale şi vamale şi “stimulează” agenţii economici care nu respectă cadrul legal ce vizează acest domeniu.

Rezultatele şi concluziile auditului au fost comunicate responsabililor din cadrul Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Consiliului Concurenţei cu care au fost discutate constatările şi posibilele soluţii de îmbunătăţire în vederea formulării recomandărilor de audit relevante.

III. CONSTATĂRI

Obiectivul I: Instrumentele de care dispun autorităţile implicate în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale sînt funcţionale şi eficace?

3.1.1. Situaţia per ansamblu a volumului facilităţilor fiscale şi vamale relevă o pondere semnificativă în Produsul Intern Brut, avînd o influenţă de creştere asupra veniturilor bugetului public naţional.

Conform prevederilor legale⁷, facilităţile (înlesnirile) fiscale reprezintă elemente de care se ţine seama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum şi la încasarea acestuia sub formă de: (i) scutire parţială sau totală de impozit sau taxă; (ii) scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor; (iii) cote reduse ale impozitelor sau taxelor; (iv) reducerea obiectului impozabil; (v) amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor; (vi) eşalonări ale obligaţiei fiscale.

______________________

⁷Art.6 alin.(9) lit.(g) din Codul fiscal.

Responsabilitatea de monitorizare a facilităţilor fiscale şi vamale îi revine Ministerului Finanţelor, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, Ministerului Economiei, precum şi Consiliului Concurenţei.

Analiza datelor, raportate de principalii administratori - Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat cu privire la volumul estimativ al facilităţilor fiscale şi vamale pe tipuri de impozite şi taxe, atestă o pondere impunătoare a acestora în Produsul Intern Brut şi constituie peste o treime din veniturile colectate în bugetul public naţional.

Sinteza volumului facilităţilor fiscale şi vamale în perioada 2011-2015, ca pondere în Produsul Intern Brut şi în veniturile bugetului public naţional, se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Sursă: Informaţiile prezentate Ministerului Finanţelor de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal.

Analiza datelor relevă că facilităţile fiscale şi vamale din ultimii 5 ani au avut o tendinţă de creştere neuniformă. Astfel, în perioada anilor 2011-2013, facilităţile fiscale şi vamale au avut o tendinţă de descreştere de circa 43,7 %, de la 12107,8 mil lei în anul 2011 pînă la 8426,7 mil. lei în anul 2013. Situaţia fiind schimbată în direcţia unei creşteri semnificative a facilităţilor, care în anul 2014, au însumat 10988,1 mil.lei, ceea ce este cu 30,3% sau 2561,4 mil.lei mai mult comparativ cu anul 2013. Analogic, în anul 2015, facilităţile fiscale şi vamale au constituit circa 14783,1 mil.lei majorîndu-se cu 34,5% sau cu 3795 mil.lei comparativ cu anul 2014.

Analiza efectuată de audit denotă că ponderea facilităţilor fiscale şi vamale în Produsul Intern Brut, în anii 2011-2015, a variat de la 15,8% pînă la 12,1% în anul 2015.

În perioada menţionată, ponderea semnificativă a facilităţilor fiscale şi vamale revine bugetului de stat şi bugetului unităţilor administrativ-teritoriale, înregistrînd o dinamică neuniformă de la 61,9% în anul 2011 pînă la 50,9% în anul 2015.

Examinările auditului în aspectul principalilor administratori de facilităţi fiscale şi vamale denotă că, ponderea facilităţilor administrate de Serviciul Vamal, în perioada auditată, din totalul facilităţilor fiscale şi vamale a constituit circa 52,9% variind de la 3375,3 mil.lei în anul 2011 pînă la 7871,2 mil.lei în anul 2015. De asemenea, se atestă că începînd cu anul 2014, facilităţile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au avut o tendinţă de creştere de la 4954,0 mil.lei pînă la 6965,9 mil.lei în anul 2015.

În perioadele de referinţă, analiza numerică pe tipuri de facilităţi fiscale şi vamale a constatat o creştere de la 87 de tipuri în 2011 pînă la 105 tipuri în 2015, unele fiind aprobate din anul 1997 (circa 47 de tipuri) şi nerevăzute pe toată durata aplicării a acestora.

Urmare a realizării activităţilor de audit au fost identificate mai multe aspecte problematice, fiind menţionate în continuare.

3.1.2. Procesul planificării şi aprobării facilităţilor fiscale şi vamale este afectat de lipsa reglementărilor.

Ministerul Finanţelor, reieşind din atribuţiile de bază stabilite de cadrul legal, în calitate de instituţie care elaborează şi asigură implementarea politicii bugetar-fiscale, exercită dirijarea metodologică a activităţii Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal în administrarea facilităţilor fiscale şi vamale, fără ingerinţe în activitatea acestora.

Actualmente, Ministerul Finanţelor, anual, întocmeşte formularele privind sinteza facilităţilor fiscale şi vamale pe fiecare tip de impozit şi taxă pentru perioada precedentă perioadei de gestiune. Totodată, se remite o solicitare Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Serviciului Vamal, cu anexarea formularelor elaborate, în scopul completării costurilor facilităţilor fiscale şi vamale pentru perioada precedentă. Datele prezentate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal formează baza pentru estimarea facilităţilor fiscale care fundamentează propunerile Ministerului Finanţelor privind aprobarea facilităţilor fiscale şi vamale. În acest context, auditul a identificat că procesul aferent etapei de fundamentare şi planificare nu este descris.

În baza informaţiilor prezentate de administratorii facilităţilor fiscale şi vamale, Ministerul Finanţelor elaborează sinteza facilităţilor fiscale şi vamale pe tipuri de impozite şi taxe, precum şi costul acestora în evoluţia ultimilor 2 ani. Potrivit explicaţiilor Ministerului Finanţelor, sinteza menţionată permite analizarea facilităţilor fiscale şi vamale doar la nivel de cost total al acestora, calcularea abaterii faţă de anul precedent, determinarea, în unele cazuri, a principalelor factori care au cauzat această abatere, calcularea impactului facilităţilor asupra Produsului Intern Brut.

Verificările auditului privind planificarea facilităţilor fiscale şi vamale au constat că Ministerul Finanţelor, fiind responsabil de elaborarea şi asigurarea implementării politicii bugetar-fiscale, nu dispune de un cadru metodologic (inclusiv de ordin instituţional), care ar stabili modalitatea de planificare şi aprobare a facilităţilor fiscale şi vamale în corespundere cu bunele practici.

Analiza auditului privind existenţa justificărilor sau fundamentării necesităţilor acordării facilităţilor fiscale şi vamale a constatat că, la etapa elaborării măsurilor de politică fiscală şi vamală, ca parte componentă a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu, în majoritatea cazurilor, lipseşte revizuirea, justificarea sau prezenţa unei analize economice privind necesitatea introducerii, reintroducerii sau menţinerii facilităţilor fiscale şi vamale.

Astfel, din 105 tipuri de facilităţi fiscale şi vamale, pentru circa 50 de tipuri care au fost aprobate în anul 1997, Ministerul Finanţelor nu dispune de justificări şi argumentări ce au stat la baza aprobării şi acordării facilităţilor fiscale şi vamale, precum şi menţinerea lor pe perioade îndelungate.

În opinia auditului, pentru asigurarea bunei gestiuni de către stat a facilităţilor fiscale/vamale, urmează a fi elaborate criteriile care ar reglementa: i) temeiul şi justificarea solicitării acordării facilităţilor fiscale; ii) baza de calcul a cotelor procentuale a facilităţilor fiscale/vamale; iii) estimarea valorii costurilor şi a impactului/rezultatului aşteptat urmare a acordării acestora; iv) evaluarea pierderilor de venituri din impozite şi taxe, în perioada acordării facilităţilor fiscale/vamale, precum şi pe viitor.

De asemenea, referitor la procesul de planificare şi aprobare a facilităţilor fiscale şi vamale au fost analizate aspectele ce ţin de responsabilităţile Consiliului Concurenţei.

Potrivit cadrului legal⁸, începînd cu data de 16.08.2013, Consiliul Concurenţei este autoritatea abilitată cu atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat, parte componentă a căruia sînt şi unele tipuri de facilităţi fiscale şi vamale. Conform cerinţelor legale, orice intenţie de a acorda un ajutor de stat sau de a modifica un ajutor existent, în baza unui proiect de act juridic, trebuie să fie notificată la Consiliul Concurenţei.

Verificările auditului privind conformitatea aplicării prevederilor legale⁹ care stipulează că orice intenţie a statului de a acorda sau de a modifica un ajutor existent, în baza unui proiect de act juridic, trebuie să fie notificată la Consiliul Concurenţei, denotă că rezultatele notificării solicitărilor de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale (ajutor de stat) nu se regăsesc în Rapoartele privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova în perioada anilor 2011-2013. Potrivit explicaţiilor entităţii, toate facilităţile fiscale şi vamale, acordate pînă la data intrării în vigoare a Legii nr.139 din 15.06.2012, sînt clasificate ca ajutor de stat existent, iar rapoartele prezentate de furnizor au servit drept bază pentru inventarierea ajutorului de stat. Totodată, în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova în anul 2014, sînt menţionate doar 2 notificări de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale.

Potrivit cadrului legal¹⁰, Consiliul Concurenţei avizează proiectele de acte legislativ-normative ce pot avea impact anticoncurenţial, inclusiv a celor ce vizează domeniul ajutorului de stat (facilităţilor fiscale şi vamale). Astfel, Consiliul Concurenţei, începînd cu 2014, remite Ministerului Finanţelor avizele privind modificarea şi completarea unor acte legislative ce ţin de realizarea politicii bugetar-fiscale, fiind înaintate, doar în unele cazuri, anumite propuneri ce pot avea impact anticoncurenţial.

Studierea cadrului regulator intern al administratorilor de facilităţi fiscale şi vamale (Ministerul Economiei, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal), precum şi consolidarea rezultatelor intervievării, auditul atestă lipsa unor reglementări concrete care ar stabili responsabilităţile autorităţilor implicate în procesul de planificare şi aprobare a facilităţilor fiscale şi vamale, acestea avînd un impact semnificativ asupra veniturilor bugetului public naţional, însă, decad din procesul bugetar.

____________________________

⁸Legea nr.139 din 15.06.2012 “Cu privire la ajutorul de stat” (cu modificările ulterioare).

⁹Art.8 din Legea nr.139 din 15.06.2012 “Cu privire la ajutorul de stat” (cu modificările ulterioare).

¹⁰Art.39 lit.c) şi art.41 alin.(1) lit.d) din Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012 (cu modificările ulterioare).

3.1.3. Gestionarea neuniformă şi necorespunzătoare a procesului de executare a facilităţilor fiscale şi vamale la nivel de autorităţi publice este condiţionată de nereglementarea acestui proces.

3.1.3.1. Monitorizarea de către Ministerul Finanţelor a facilităţilor fiscale şi vamale la etapa de executare.

Potrivit cadrului normativ¹¹, Ministerul Finanţelor este responsabil de: (i) identificarea şi sistematizarea consecinţelor pozitive şi negative ale fiecărei opţiuni privind obiectivele politicii fiscale şi vamale pe termen mediu; (ii) evaluarea impactului fiscal, economic şi social pentru fiecare opţiune a obiectivelor politicii fiscale şi vamale; (iii) selectarea metodelor şi a metodologiei de evaluare a impactului de modificare a politicii fiscale şi vamale asupra veniturilor bugetului, a contribuabililor precum şi a populaţiei; (iv) analiza, generalizarea şi monitorizarea evoluţiei facilităţilor fiscale privind impozitele directe şi indirecte, facilităţilor vamale, preferinţelor tarifare în dinamică, întocmind şi prezentînd studiile şi informaţiile de rigoare.

______________________

¹¹Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor”.

Verificările auditului referitor la aceste reglementări denotă că, în perioada anilor 2011-2015, Ministerul Finanţelor nu a asigurat executarea pe deplin a cerinţelor menţionate.

Evaluarea facilităţilor fiscale şi vamale acordate, a fost efectuată de minister doar la generalizarea şi sistematizarea informaţiilor/rapoartelor la nivel de costuri ale acestora.

Totodată, verificările auditului privind conformitatea şi plenitudinea datelor raportate de Ministerul Finanţelor privind taxa pe valoarea adăugată denotă o diferenţă în sumă de circa 5762,8 mil.lei faţă de datele raportate de administratorii de facilităţi fiscale şi vamale. Astfel, în baza contrapunerii informaţiilor prezentate de Serviciul Vamal (4385,4 mil.lei) şi Serviciul Fiscal de Stat (6587,2 mil.lei) privind facilităţile fiscale şi vamale la taxa pe valoarea adăugată au fost raportate în sumă de 10671,8 mil.lei, iar datele raportate de Ministerul Finanţelor la acest capitol, a fost de numai 4909,0 mil.lei. Analiza auditului denotă că această diferenţă a fost cauzată de neintroducerea tuturor tipurilor de facilităţi fiscale şi vamale de către Ministerul Finanţelor, însă raportate de administratorii nominalizaţi.

3.1.3.2. Monitorizarea de către Serviciul Vamal a facilităţilor fiscale şi vamale la etapa de executare.

Facilităţile fiscale şi vamale administrate de Serviciul Vamal reprezintă suma impozitului sau taxei nevărsate la buget, acordate conform prevederilor Codului fiscal, Codului vamal, Legii cu privire la tariful vamal, prevederilor Acordurilor şi Memorandumurilor la care Republica Moldova este parte, altor acte legislativ-normative. În cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie, cu acordarea facilităţilor fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală¹².

Serviciul Vamal, în calitate de organ de administrare vamală şi fiscală, potrivit cadrului legal¹³, este abilitat cu: atribuţii de asigurare a respectării legislaţiei vamale şi fiscale; participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri; exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale etc.

____________________________

¹²Art.35 din Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare), (în continuare - Codul vamal).

¹³Art.10 din Codul vamal.

Anual, Serviciul Vamal prezintă Ministerului Finanţelor, Raportul cu privire la costurile facilităţilor fiscale şi vamale pe fiecare tip de impozit şi taxă, acordate drepturilor de export/import.

Analiza ponderii facilităţilor administrate de Serviciul Vamal, în totalul veniturilor colectate de organele vamale denotă că, acestea, au avut o dinamică de creştere de la 28,4% în anul 2011 pînă la 49,8% în anul 2015. Evoluţia ponderii facilităţilor fiscale şi vamale administrate de Serviciul Vamal se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal pentru anii 2011-2015.

Analiza datelor din tabel denotă că ritmul de creştere a veniturilor colectate de Serviciul Vamal, începînd cu anul 2013, a înregistrat o fluctuaţie negativă de la 15,8% în anul 2013 pînă la 2,6% în anul 2015. Comparativ cu ritmul de creştere a veniturilor încasate, facilităţile fiscale şi vamale atestă un ritm de creştere pozitiv de la 16,2% sau 3922,2 mil.lei în anul 2012 pînă la 29,6% sau 7817,2 mil.lei în anul 2015.

Analiza factorială a ritmului de creştere a facilităţilor fiscale şi vamale acordate la import a fost determinat de: i) majorarea accizelor la mărfurile accizate; ii) reintroducerea scutirii la importul mărfurilor destinate includerii în capitalul social; iii) lărgirea zonelor/teritoriului de activitate a magazinelor duty-free, condiţionată de modificările apărute în cadrul legal; iv) introducerea scutirilor aplicate la declararea şi vămuirea mărfurilor, introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; v) creşterea volumului mărfurilor importate ca ajutor umanitar etc.

Analiza datelor raportate de Serviciul Vamal denotă că volumul scutirilor acordate, cumulativ pe anii 2011-2015, a însumat 26497,9 mil.lei. Sinteza facilităţilor fiscale şi vamale în dinamică, pe tipuri de taxe, se prezintă în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Sursă: Rapoartele cu privire la costurile facilităţilor

fiscale şi vamale pentru anii 2011-2015.

Ponderea majoră de 56,2%, în totalul facilităţilor acordate, revine taxei pe valoarea adăugată (4395,0 mil.lei), urmată de taxa vamală cu 30,1% ce constituie 2351,6 mil.lei şi accize cu ponderea de 13,7% sau 1042,8 mil.lei.

Verificările auditului privind conformitatea acordării unor facilităţi fiscale şi vamale au constatat următoarele:

♦ Conformitatea aplicării facilităţilor fiscale şi vamale la activele materiale destinate includerii în capitalul statutar (social) şi eficacitatea asigurării supravegherii vamale este afectată de existenţa unor probleme şi carenţe în acest proces.

Potrivit cadrului legal¹⁴, activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie sînt scutite de taxa vamală.

Totodată, conform Codului fiscal¹⁵, activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

_____________________

¹⁴Art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal”.

¹⁵Art.103 alin.(29) din Codul fiscal.

Analiza auditului asupra datelor raportate în perioada anilor 2011-2015 denotă că, în condiţiile regimului facilitar menţionat, au fost importate active materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul statutar în valoare totală de 3502,6 mil.lei, concomitent volumul facilităţilor acestor categorii de mărfuri acordate au însumat - 789,7 mil.lei. Valoarea facilităţilor acordate de stat agenţilor economici importatori de active materiale pe termen lung şi administrate de Serviciul Vamal este prezentată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Sursă: Rapoartele statistice din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal pe anii 2011-2015.

Ponderea majoră, în totalul facilităţilor acordate, revine taxei pe valoarea adăugată - 92,8% sau 732,9 mil.lei, urmată de taxa vamală – 7,1% sau 56,8 mil.lei.

Compararea indicatorilor, raportaţi în anii 2011-2015, atestă o tendinţă de descreştere a facilităţilor acordate pentru includerea activelor materiale în capitalul social de la 225,0 mil.lei în anul 2011 pînă la 157,9 mil.lei în anul 2015. Micşorarea volumului acestui tip de facilităţi în anul 2012 faţă de anul 2011, se datorează modificărilor operate la cadrul legal¹⁶, potrivit cărora, prevederea dată a fost exclusă.

Ulterior, prin punerea în aplicare a Legii nr.324 din 23.12.2013¹⁷, a fost reintrodusă facilitatea fiscală privind activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Potrivit motivaţiilor Ministerului Finanţelor, norma respectivă a fost reintrodusă în vederea “mobilizării resurselor financiare suplimentare entităţilor ce practică activitatea de antreprenoriat, dezvoltării bazei tehnico-materiale a companiilor şi preluarea celor mai bune tehnologii, favorizării climatului investiţional.”

________________________

¹⁶Legea nr.178 din 11.07.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a fost abrogat pct.(23) din alin.(1) art.103 din Codul fiscal.

¹⁷Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.103 alin.(1) din Codul fiscal a fost completat cu pct.(29).

Evaluarea procesului de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale la activele materiale destinate includerii în capitalul social s-a efectuat prin testarea unui eşantion aleatoriu, format din 81 de tranzacţii ale agenţilor economici care, în perioada anilor 2014-2015, au declarat activele materiale destinate includerii în capitalul social la birourile vamale: Leuşeni, Bender şi Chişinău, constatînd mai multe probleme şi carenţe, după cum urmează:

√ Măsurile aplicate de organele Serviciului Vamal nu au asigurat monitorizarea conformă a activelor materiale pe termen lung aflate sub supraveghere vamală.

Deşi, potrivit cadrului legal¹⁸ şi normativ¹⁹, pentru a beneficia de facilităţile fiscale şi vamale este necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor reglementate, testările efectuate de audit relevă:

• în toate cazurile verificate, activele materiale pe termen lung, declarate la birourile vamale, au fost destinate includerii în capitalul social;

________________________

¹⁸Art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997.

¹⁹Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.(29) din Codul fiscal şi art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal”.

• din 81 de cazuri verificate, organele Serviciului Vamal nu au asigurat verificarea respectării, de către beneficiari, a condiţiei că activele materiale pe termen lung trebuie să fie utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau la executarea lucrărilor;

• conform normelor legale “activele materiale pe termen lung nu vor fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii fiscale”. Verificările auditului, la acest capitol, atestă că organele Serviciului Vamal, în perioada 01.01.2014 – 01.06.2016, nu au efectuat verificări la beneficiarii de facilităţi (scutiri) în cazul importului activelor materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în vederea confirmării că aceste bunuri nu au fost comercializate, transmise în arendă, locaţiune etc.

√ Organele vamale, nu în toate cazurile, au verificat conformitatea sursei de procurare a activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul statutar (social).

Facilităţile fiscale potrivit cadrului normativ²⁰ se aplică asupra activelor materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) cu respectarea conformităţii sursei de procurare a acestora.

__________________________

²⁰Pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29 din Codul fiscal şi art.28 lit.q²) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal”.

Astfel, verificările auditului, la acest aspect, au constatat că:

• conformitatea respectării acestor condiţii a fost asigurată în 60 de cazuri din cele 81 verificate.

• totodată, contrar cerinţelor legale, auditul a identificat următoarele neconformităţi:

(i) în 12 cazuri (14,8%) nu este clar specificat din care sursă sînt procurate activele materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social (BV Chişinău - 2 cazuri; BV Leuşeni - 4 cazuri; BV Bender - 6 cazuri);

(ii) în 6 cazuri (7,4%), drept confirmare a sursei de procurare, a fost anexat bilanţul contabil al contribuabilului pentru anul 2008, deşi procurările activelor materiale pe termen lung, au fost efectuate în anii 2014 şi 2015 (BV Bender);

(iii) activele materiale pe termen lung, în 4 cazuri (5,0%), au fost procurate din împrumuturi băneşti (BV Bender - 3 cazuri şi BV Chişinău - 1 caz);

(iv) nu a fost asigurată de BV Chişinău (2 cazuri) şi BV Bender (1 caz) prezentarea deciziei fondatorului de majorare a capitalului social de agenţii economici, beneficiari ai scutirilor.

√ Neconformarea benevolă, de unii beneficiari, la cerinţele cadrului regulator.

Pentru asigurarea supravegherii vamale²¹, persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile prin utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor, în funcţie de destinaţia lor finală, vor informa obligatoriu organele vamale, care le-a acordat facilităţile în cauză, asupra respectării condiţiilor de utilizare a mărfurilor respective.

Astfel, verificările auditului au constatat:

• conform cerinţelor stipulate²², informarea sus-menţionată urma să fie efectuată de beneficiari în mod obligatoriu, semestrial, prezentînd prin scrisoare recomandată copiile autentificate a documentelor contabile care confirmă sau infirmă respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor în cauză şi va continua pînă la încetarea supravegherii vamale. Auditul denotă că din totalul de 81 de tranzacţii testate, în 39 de cazuri sau 48,1% contribuabilii n-au respectat aceste cerinţe şi n-au prezentat în mod obligatoriu informaţia privind respectarea condiţiilor de utilizare a activelor materiale pe termen lung, depuse în capitalul social (statutar);

• în 25 de cazuri sau 30,9% din totalul tranzacţiilor testate, nu a fost asigurată depunerea declaraţiei-angajament de către contribuabili, la momentul declarării mărfurilor, cu utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale.

___________________________

²¹Pct. 50¹ subpct. (1) din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

²²Subpct.(2) din pct.50¹ (1) din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 modificat prin Hotărîrea Guvernului nr.693 din 22.08. 2014 (în vigoare din 29.08.2014).

√ Măsurile de supraveghere vamală aplicate n-au asigurat respectarea normelor legale de către beneficiarii de facilităţi fiscale şi vamale.

În vederea realizării supravegherii vamale²³, Serviciul Vamal a emis Ordinul nr.457 din 19.11.2015 “Cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii vamale conform pct.50¹ din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 şi art.35 din Codul vamal”.

______________________

²³Pct.50¹ din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 şi art.35 din Codul vamal.

Auditul, studiind şi analizînd informaţia cu privire la rezultatele întreprinderii acţiunilor de supraveghere vamală, prezentată de Serviciul Vamal (Direcţia control ulterior), relevă:

• o tendinţă de creştere a neconformităţii respectării normelor legale prin neconformarea benevolă a 380 de contribuabili, în semestrele I şi II ale anului 2015, faţă de 139 de contribuabili în semestrul II al anului 2014, din numărul total de contribuabili (519) la cerinţele/obligaţiunile care prevăd prezentarea, semestrială, a informaţiilor obligatorii asupra respectării condiţiilor de utilizare a activelor materiale destinate includerii în capitalul social;

• deşi potrivit pct.9 lit.c) din acelaşi ordin, în cazul cînd contribuabilii, beneficiarii, de facilităţi vamale şi fiscale nu s-au conformat benevol prevederilor legale de raportare a situaţiilor menţionate, Serviciul Vamal (Direcţia control ulterior) urma să întreprindă măsuri de sensibilizare, prin emiterea avizelor de înştiinţare a contribuabililor. Astfel, aceste avize au fost remise începînd doar cu 18 ianuarie 2016, cu o reţinere de două luni de la data emiterii Ordinului nr.457 din 19.11.2015.

Situaţia privind rezultatele supravegherii vamale în aspectul birourilor vamale se prezintă în Figura nr.1.

Sursă: Informaţia prezentată de Serviciul Vamal (Direcţia control ulterior) pentru anii 2014-2015.

În rezultatul analizelor şi verificărilor de audit au fost constatate următoarele neconformităţi:

• Neasigurarea înştiinţării, de către Serviciul Vamal, a tuturor contribuabililor care nu s-au conformat benevol cerinţelor menţionate. Astfel, au fost remise doar 326 de avize, ceea ce constituie 62,8% din numărul total de 519 de contribuabili, care urmau să fie înştiinţaţi, restul 193 de contribuabili nefiind înştiinţaţi;

• Conformarea scăzută a contribuabililor de a prezenta, semestrial, informaţia cu privire la respectarea condiţiilor de utilizare a activelor materiale, destinate includerii în capitalul social, urmare a înştiinţărilor primite de la Serviciul Vamal.

Astfel, prezentarea informaţiilor variază de la 35,5% pentru semestrul I al anului 2014, de la numărul total de contribuabili care urma să informeze organele vamale, şi respectiv 51,4% pentru semestrul I al anului 2015 şi 13,4% pentru semestrul II al anului 2015;

• Cel mai scăzut nivel de supraveghere vamală, la capitolul activele materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul statutar (social) se atestă la birourile vamale Bălţi, Cahul, Leuşeni, Chişinău şi Ungheni.

Auditul relevă o problemă majoră privind numărul avizelor returnate de la oficiile poştale ce constituie 15,6% comparativ cu numărul total de avize remise de Serviciul Vamal, fiind identificate posibile indici de risc de neconformare a beneficiarilor la prevederile cadrului regulatoriu, precum şi utilizarea activelor materiale pe termen lung, în alte scopuri decît cele pentru care au fost importate.

√ Diminuarea valorii în vamă a activelor materiale, destinate depunerii în capitalul statutar (social), afectează conformitatea volumului facilităţilor fiscale acordate.

În cadrul verificărilor auditului s-a constatat că un contribuabil, la data de 31.12.2014, a declarat la biroul vamal Chişinău, 2 autovehicule (tractor) rutier de tracţiune pentru semiremorci şi 3 semiremorci basculabile, în sumă totală de 0,2 mil.lei, destinate depunerii în capitalul social al acestuia, ca aport al fondatorului. Conform estimărilor evaluatorului a valorii aportului în natură la capitalul social, valoarea acestor unităţi de transport constituie 0,7 mil.lei. Prin Decizia privind înregistrarea modificărilor referitor la majorarea capitalului social din 30.12.2014, în dosarul nr.1006606006137, Oficiul teritorial Orhei al Camerei Înregistrării de Stat a majorat capitalul social cu valoarea estimată de evaluator – 0,7 mil.lei.

Însă, colaboratorii vamali nerespectînd cerinţele Hotărîrii Guvernului nr.145 din 26.02.2014, au validat tranzacţiile de import a unităţilor de transport menţionate cu 0,5 mil.lei mai puţin decît valoarea estimată şi depusă în capitalul social al contribuabilului.

Analogic, în cazul altui contribuabil care, la data de 07.08.2014, a declarat active materiale destinate depunerii în capitalul social (statutar) în sumă de 0,8 mil.lei, colaboratorii Biroului Vamal Chişinău, contrar reglementărilor stabilite, au validat această tranzacţie cu 0,6 mil.lei mai puţin decît valoarea utilajului depus în capitalul social şi estimat de evaluator.

O altă situaţie constatată de audit denotă că, organele vamale au permis introducerea unor bunuri în capitalul social, cu aplicarea facilităţilor fiscale în sumă de circa 0,3 mil.lei, contrar prevederilor legale²⁴.

___________________

²⁴Pct.12 din Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.12.2014.

Urmare a acestor acţiuni ale colaboratorilor Biroului Vamal Chişinău, în 3 cazuri, a fost diminuată valoarea mărfurilor importate în sumă de 1,0 mil.lei şi respectiv a fost denaturat costul facilităţilor fiscale calculate care, conform cadrului normativ, se determină reieşind din valoarea în vamă a activelor materiale.

√ Cadrul de reglementare nu asigură clasificarea exhaustivă a activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social după categorii de mijloace fixe, în concordanţă cu genul de activitate desfăşurat.

În acest context, verificările auditului au constatat nereglementarea exhaustivă a categoriilor de mijloace fixe care pot fi introduse în capitalul statutar în regim facilitar, precum şi lipsa legăturii consecvente cu genul de activitate. Astfel,

• un contribuabil, în anul 2015, a introdus diferite stelaje metalice şi din plastic, manechine, sacoşe (pachete) etc. Cu atît mai mult, activitatea desfăşurată de acesta, este una strict comercială şi nu întruneşte criteriile stabilite de cadrul legal şi anume fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;

• un alt contribuabil a importat animale vii din specia bovină, reproducători de rasă junci;

• în scopul introducerii în capitalul statutar, un contribuabil a importat aparate pentru prepararea cafelei şi a ceaiului;

• analogic, un beneficiar de facilitate fiscală şi vamală, la importul activelor materiale pe termen lung, a declarat depunerea în capitalul social case de înregistrare-terminal pentru recepţionarea plăţilor;

• nereglementarea categoriilor de mijloace fixe, în concordanţă cu genul de activitate desfăşurat, a cauzat importul activelor materiale (aparate de jocuri cu ecran, aparate de joc: ruletă automată “karma 5” etc.), în perioada anilor 2012, 2014, 2015, de către contribuabili, care desfăşoară activitate de întreprinzător în sfera jocurilor de noroc, în valoare totală de 15,6 mil.lei. Astfel, aceşti contribuabili au beneficiat de facilităţi fiscale şi vamale la taxa pe valoarea adăugată în sumă de circa 3,1 mil.lei şi taxa vamală în sumă de circa 2,4 mil.lei.

√ Măsurile întreprinse de Direcţia control ulterior indică la existenţa unor rezerve în aplicarea acestora.

Examinările auditului privind rezultatele activităţii de control ulterior, efectuate de Serviciul Vamal (Direcţia control ulterior), prin realizarea activităţilor de audit postvămuire şi reverificarea declaraţiilor vamale privind facilitarea activelor materiale, destinate includerii în capitalul social, în perioada anilor 2012-2015, au constatat o tendinţă de micşorare a numărului controalelor efectuate, a sumelor drepturilor de import recalculate, a volumului majorărilor de întîrziere calculate şi respectiv a volumului mijloacelor încasate. Situaţia respectivă este prezentată în Figura nr.2.

Sursă: Informaţia prezentată de Serviciul Vamal pentru anii 2012-2014.

Astfel, analiza efectuată de audit denotă că:

i) numărul de controale efectuate s-a diminuat de la 103 controale în anul 2012 pînă la 69 de controale în 2015;

ii) volumul drepturilor de import calculate este în descreştere de la 48,4 mil.lei în anul 2012 pînă la 8,1 mil.lei în anul 2015;

iii) sumele majorărilor de întîrziere calculate s-au micşorat de la 20,2 mil.lei în anul 2012 pînă la 2,0 mil.lei în anul 2015;

iv) mijloacele încasate, urmare a calculelor efectuate, sînt nesemnificative variind de la 5,6 mil.lei în anul 2012 pînă la 2,2 mil.lei în anul 2015.

Neîncasarea deplină a sumelor recalculate va condiţiona formarea şi creşterea datoriilor contribuabililor faţă de Serviciul Vamal. Această situaţie indică la existenţa rezervelor majore în activitatea de supraveghere vamală asupra activelor materiale, importate cu destinaţia includerii în capitalul social care au beneficiat de facilităţi fiscale şi vamale.

♦ Republica Moldova “paradis” al magazinelor duty-free

Magazinul duty-free, potrivit cadrului legal²⁵, constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1)²⁶ din acelaşi Cod şi constituie magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.

_______________________

²⁵Art.93 din Codul vamal aprobat prin Legea nr.1149 din 20.07.2000.

²⁶Codul vamal, Legea nr.1149 din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare), (în continuare - Codul vamal).

În contextul acestor prevederi legale, comercializarea mărfurilor prin intermediul magazinelor duty-free, beneficiază de facilităţi la achitarea drepturilor de import (impozitelor şi taxelor) cu excepţia procedurilor vamale.

Constatările auditului denotă că, în perioada anilor 2011-2015, volumul facilităţilor fiscale şi vamale acordate magazinelor duty-free, a constituit 2801,3 mil.lei. Sinteza facilităţilor fiscale şi vamale, după tipul de scutire, acordate magazinelor duty-free în anii 2011-2015, se prezintă în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Sursă: Informaţia prezentată de Serviciul Vamal pentru perioada anilor 2011-2015,

prin intermediul magazinelor duty-free.

Facilităţile fiscale şi vamale, executate în anul 2015, prin intermediul magazinelor duty-free, în comparaţie cu anul 2011, au crescut de circa 3,7 ori (de la 244,6 mil.lei în anul 2011 pînă la 904,2 mil.lei în anul 2015). Ponderea majoră de 59,4% în totalul facilităţilor executate revine accizelor care, în anul 2015, s-au majorat cu 149,4 mil.lei faţă de anul precedent.

De asemenea, ponderea facilităţilor la taxa pe valoarea adăugată constituie 30,4%, înregistrînd în anul 2015, cel mai mare nivel de creştere cu 91,3 mil.lei faţă de anul 2014.

Se atestă creşterea de 3,9 ori sau cu 66,3 mil.lei a facilităţilor acordate la taxa vamală în anul 2015.

Situaţiile menţionate se datorează majorării accizelor la băuturile spirtoase în mediu de 6,4%, la ţigările cu filtru de aproximativ 33,0%, precum şi creşterii volumului realizărilor efectuate prin intermediul magazinelor duty-free, condiţionată de lărgirea reţelei acestora.

Potrivit cadrului regulator²⁷ Serviciul Vamal nominalizează birourile vamale, în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele duty-free.

_______________________

²⁷Pct.379 din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

La solicitarea echipei de audit, Serviciul Vamal, de mai multe ori, a prezentat informaţii cu date incomplete privind: i) numărul magazinelor duty-free, ii) proprietarii acestora şi iii) birourile vamale în a căror competenţe se află supravegherea magazinelor duty-free.

Potrivit informaţiilor prezentate, actualmente, în supravegherea vamală, se află 23 de magazine duty-free dintre care: a) la ieşire din ţară -19 magazine, b) la intrare în ţară – 3 magazine şi c) 1 magazin - pentru deservirea corpului diplomatic. Schematic, amplasarea acestora este prezentată în Figura nr.1 la Anexa nr.2 a prezentului Raport.

Conform rapoartelor statistice ale Serviciului Vamal, volumul mărfurilor plasate în magazinele duty-free, în perioada anilor 2011-2015, a înregistrat o creştere de la 334,8 mil.lei în anul 2011 pînă la 1025,0 mil.lei. Totodată, valoarea mărfurilor realizate prin intermediul magazinelor duty-free, în aceiaşi perioadă, a crescut de la 191,3 mil.lei în anul 2011 pînă la 594,9 mil.lei în anul 2015. Situaţia este prezentată în Figura nr.3.

Sursă: Informaţia din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal pe anii 2011-2015.

Analiza datelor din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal denotă că ponderea majoră în volumul mărfurilor realizate prin intermediul magazinelor duty-free, revine comercializărilor efectuate la ieşirea din ţară care, în anul 2015, a constituit - 74,6%; la intrarea în ţară – 13,9%; pe teritoriul temporar necontrolat de organele constituţionale (Transnistria) -7,3% şi pentru corpul diplomatic – 4,2%.

Se atestă că, activitatea magazinelor duty-free în Republica Moldova este desfăşurată de 5 agenţi economici²⁸.

√ Creşterea intensivă a valorii facilităţilor fiscale şi vamale la magazinele duty-free este condiţionată de lărgirea reţelei acestora.

Modificările şi completările operate la Codul vamal²⁹ a permis, începînd cu data de 13.01.2012, amplasarea magazinelor duty-free înainte de punctul de control al paşapoartelor, în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova. Această situaţie nu este regăsită în practica ţărilor europene. Deşi prevederea legală a intrat în vigoare din ianuarie 2012, vînzările prin intermediul magazinelor duty-free, amplasate la intrarea în ţară, au fost raportate în anul 2011 în sumă de 2,8 mil.lei şi în anul 2012 în volum de 2,1 mil.lei, iar în anul 2015 au însumat 81,5 mil.lei.

Echipa de audit a studiat mai multe surse de informaţii, practici ale altor ţări referitor la situaţia descrisă. Astfel, conform sursei³⁰ “Uniunea Europeană nu permite amplasarea magazinelor duty-free la sosirea în ţară. În cazul cînd unele aeroporturi din UE vînd bunuri la sosire în zona de ridicare a bagajelor descrise ca fiind “duty-free”, dar aceste bunuri includ în totalitate taxele de vînzare, discount fiind doar la unele taxe locale.”

____________________________

²⁸Date cu caracter personal nu se dau publicităţii.

²⁹Art.95¹ alin.(11 ) din Codul vamal completat prin Legea nr.267 din 23.12.2011.

³⁰https://en.wikipedia.org/wiki/Duty-free_shop

Examinările auditului la faţa locului, în comun cu colaboratorii Serviciului Vamal, la magazinul duty-free, amplasat la Biroul Vamal Leuşeni, la intrarea în ţară, au constatat că acesta nu dispune de un spaţiu de depozitare în vamă, unde pasagerii ar putea plasa marfa cumpărată, pînă la reîntoarcerea în ţara de sosire.

Reieşind din cele menţionate, acceptul amplasării magazinelor duty-free în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, reprezintă o reglementare legală a neimpunerii fiscale. O astfel de situaţie este acceptată la nivel european numai de legislaţia Republicii Moldova, care în opinia auditului condiţionează şi încălcarea principiului inechităţii fiscale. Astfel, deşi nu există nici o deferenţă între activitatea de comercializare la magazinele din interiorul statului şi magazinele duty-free la intrarea în ţară, unica deosebire constă în diversitatea taxelor şi impozitelor la care se impune activitatea acestora. Prin urmare, magazinele duty-free nu achită nici un fel de impozite şi taxe, iar cel amplasat pe teritoriul Republicii Moldova achită tot spectrul de impozite şi taxe, stabilite de legislaţia fiscală şi vamală.

La solicitarea verbală a echipei de audit, adresată Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal, privind prezentarea avizelor cu privire la completarea Codului vamal cu art.95¹ alin. (1¹) şi art.97¹, Ministerul Finanţelor a prezentat numai executarea propunerilor Guvernului Republicii Moldova privind completarea Codului vamal cu art.97¹.

Verificările efectuate de audit referitor la activităţile birourilor vamale (Căuşeni, Aeroport, Leuşeni, Palanca şi Tudora), în vederea asigurării controlului activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat au constatat că:

• intrările şi ieşirile mărfurilor la sfîrşitul zilei, regulamentar, sînt înregistrate în registrul de evidenţă a mărfurilor plasate în destinaţia vamală magazin duty-free;

• contrar cerinţelor stipulate, registrele de evidenţă a mărfurilor plasate în destinaţia vamală magazin duty-free n-au fost contrasemnate de şefii birourilor vamale, cu aplicarea ştampilei birourilor vamale la postul vamal Tudora şi la unul din cele trei magazine duty-free de la postul vamal Leuşeni;

• registrul maşinilor de casă şi control cu memoria fiscală nu este contrasemnat (reînregistrat) de Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit explicaţiilor administratorilor magazinelor duty-free, această situaţie este determinată de indicaţia şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prin scrisoarea nr.26-11/2-15-159-1551 din 27.02.2015, în care a fost menţionat că, “începînd cu anul 2015, contribuabilii vor legaliza registrele maşinilor de casă şi control, numai la înregistrarea maşinilor de casă şi control. Respectiv, registrele deschise ulterior se vor considera ca prelungirea registrelor legalizate la înregistrarea maşinilor de casă şi control şi nu se vor legaliza suplimentar la Serviciul Fiscal de Stat”. Auditul relevă că indicaţiile din scrisoarea menţionată contravin cerinţelor stipulate în pct.8 alin.(b) din Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998 “Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memoria fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”.

Notă: Pe parcursul auditului, urmare a constatărilor efectuate de echipa de audit, în prezenţa colaboratorilor vamali, Registrele de evidenţă a mărfurilor plasate în destinaţia vamală magazin duty-free de la posturile vamale Tudora şi Leuşeni au fost aduse în concordanţă cu cerinţele actelor normative în vigoare.

√ Legalizarea activităţii magazinelor duty-free în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale.

Completările operate la Codul vamal³¹ au determinat deschiderea magazinelor duty-free pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituţionale (Transnistria). Potrivit explicaţiilor Ministerului Finanţelor, această modificare la proiectul legii cu privire la politica bugetar-fiscală pentru anul 2015 a parvenit urmare a solicitărilor mai multor agenţi economici din Transnistria şi este menită să reglementeze controlul activităţii de comerţ duty-free, în punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat cu Ucraina, pe teritoriul temporar necontrolat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. Totodată, prin aplicarea acestei măsuri, vor fi incluse activităţile agenţilor economici din Transnistria în spaţiul naţional de reglementări. Spre deosebire de magazinele duty-free care sînt amplasate în zonele controlate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, magazinele duty-free din Transnistria nu achită nici procedurile vamale.

________________________

³¹Legea nr.71 din 12.04.2015 “Pentru modificarea şi completarea actelor legislative” (în vigoare din 01.05.2015).

Însă studierea şi analiza de către echipa de audit a informaţiei din diferite surse constată că magazinele duty-free din Transnistria au fost deschise anterior modificărilor în Codul vamal al Republicii Moldova. În acest context, relevăm că, la situaţia din data de 25.06.2016, pe teritoriul temporar necontrolat de organele constituţionale, potrivit Listei titularelor de licenţă din Transnistria, activează 9 magazine duty-free, dintre care: 8 la punctele internaţionale de trecere a frontierei moldo-ucrainene Pervomaisc – Cuciurgan (deschis în luna aprilie 2014), Hristovaii (Camenca), Broşteani (Rîbniţa-Slobodca), Voroncovo (Soroca), Novîi Goiani (Dubăsari) şi 1 deschis la punctul de trecere de pe podul de la Dubăsari, între malul drept şi cel stîng ale Nistrului (în luna februarie 2015). Situaţia ce nu se încadrează în prevederile art.97¹ alin.(1) al Codului vamal şi nu reprezintă un punct internaţional de trecere a frontierei de stat este prezentată în imaginile de mai jos:

Sursă:https://www.google.md/search?q=%D0%BC%D0%B0%D0%B3%D0%B0%D0%B7%

D0%B8%D0%BD+%D0%B4%D1%8C%D1%8E%D1%82%D0%B8+%D1%84%D1%80%

D0%B8+%D0%B2+%D0%B4%D1%83%D0%B1%D0%BE%D1%81%D1%81%D0%B0%

D1%80%D0%B0%D1%85&biw=1920&bih=973&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=

0ahUKEwib0M22yuvNAhUkJpoKHcflAZ8Q_AUIBigB#imgrc

De menţionat că informaţia prezentată de Serviciul Vamal nu include acest magazin duty-free.

Totodată, se atestă că Serviciul Vamal nu a eliberat avizele conform cadrului normativ³², care sînt necesare pentru eliberarea licenţei de către Camera de Licenţiere persoanelor juridice pentru deschiderea magazinelor duty-free şi comercializarea mărfurilor în regim duty-free, în punctele de trecere a frontierei de stat menţionate.

Concomitent, se denotă că supravegherea vamală şi controlul vamal al mărfurilor destinate comercializării prin intermediul magazinelor duty-free, aflate pe teritoriul temporar necontrolat de către organele constituţionale, se asigură doar prin intermediul controlului documentar. Cu titlul de excepţie de la prevederile Codului vamal, validarea declaraţiei vamale de reexport (mărfurile comercializate prin intermediul magazinelor duty-free, aflate pe teritoriul temporar necontrolat de organele constituţionale) se efectuează fără anexarea documentelor justificative (bon fiscal sau factură). Aceste prevederi, din start, limitează supravegherea şi controlul efectuat de organele vamale asupra activităţii magazinelor duty-free aflate pe teritoriul menţionat.

♦ Scutirile aplicate la declararea şi vămuirea mărfurilor introduse în teritoriul vamal al ţării de agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, cu condiţia rămînerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de organele constituţionale.

În scopul combaterii contrabandei, prevenirii încălcărilor regulilor vamale, controlării şi evidenţierii conforme a tranzacţiilor economice externe, precum şi promovării unei politici vamale corelate cu obligaţiile internaţionale, Guvernul Republicii Moldova, prin actele sale normative³³, a hotărît ca, începînd cu anul 2014, agenţii economici din estul republicii, înregistraţi la Camera de Înregistrare de Stat, pot efectua importul mărfurilor, în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţilor pentru poluarea mediului cu condiţia rămînerii acestor mărfuri pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale.

_____________________

³²Pct.360 subpct.(1) din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005.

³³Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 “Cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova”.

Analiza datelor din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal denotă creşterea volumului mărfurilor importate pe teritoriul necontrolat de organele constituţionale de 3,4 ori, însumînd 3971,2 mil.lei la finele anului 2015.

Evoluţia volumului mărfurilor importate şi a facilităţilor fiscale şi vamale, la acest capitol, se prezentă în Figura nr.4.

Sursă: Facilităţile fiscale şi vamale la import, după agent, pentru anii 2014-2015.

Analiza datelor denotă că, paralel cu creşterea volumului mărfurilor importate, a crescut şi volumul facilităţilor fiscale şi vamale de 4,1 ori. Această situaţie este condiţionată de volumele mărfurilor accizate importate în această zonă, precum şi de modificările introduse în cadrul legislativ cu privire la neachitarea taxei privind procedurile vamale. Astfel, după introducerea acestor modificări agenţii economici de pe teritoriul necontrolat de autorităţile constituţionale au beneficiat de neachitarea taxei pentru procedurile vamale în perioada anilor 2014-2015, în sumă totală de circa 18,5 mil.lei.

De asemenea, analiza datelor din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal denotă că, în anul 2015, circa 48% din totalul scutirilor vamale la regimul tarifar menţionat au fost acordate următoarelor tipuri de mărfuri:

a) produsele din tutun, în volum de 185,2 mil.lei, importate de circa 7 contribuabili, care au beneficiat de scutiri în sumă de 360,5 mil.lei;

b) produsele petroliere, importate de circa 15 agenţi economici, în valoare de 247,6 mil.lei, cu aplicarea scutirilor în sumă totală de 215,7 mil.lei;

c) produsele de alcool, în valoare de 33,7 mil.lei, importate de circa 9 agenţi economici, cu suma totală a scutirilor acordate de 196,6 mil.lei.

Concomitent, analiza auditului denotă că, deşi facilităţile fiscale erau orientate spre agenţii economici producători, numai circa 21 de agenţi economici (producători) au beneficiat, în anul 2015, de acest tip de facilităţi fiscale şi vamale la importul de bunuri şi mărfuri în sumă de 259,2 mil.lei, ceea ce constituie doar 16% din totalul de 1606,0 mil.lei al facilităţilor acordate întreprinderilor de pe teritoriul din stînga Nistrului.

Generalizînd cele constatate, auditul identifică că, în lipsa unui control adecvat, persistă riscul ca mărfurile importate sub acest regim facilitar să rămînă pe teritoriul Republicii Moldova, fără achitarea tuturor drepturilor de import care, respectiv, ar cauza pierderi de venituri în buget (taxa pe valoarea adăugată, accize, taxa vamală şi procedurile vamale).

♦ Neconformităţi la verificarea ajutorului umanitar

Potrivit cadrului legal, ajutorul umanitar³⁴ reprezintă: ajutoare nominative gratuite sub formă de bunuri, de asistenţă financiară nerambursabilă, donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii din partea donatorilor străini, acordate, din motive umanitare, beneficiarilor de ajutoare umanitare din Republica Moldova în caz de neprotejare socială, lipsă de mijloace materiale, stare financiară dificilă, apariţie a unor situaţii excepţionale, în special ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor naturale, avariilor, epidemiilor şi epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor persoane fizice concrete.

_________________________

³⁴ Art.2 din Legea nr.1491 din 28.11.2002 “Cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova”.

Verificările auditului denotă că, în anul 2015, de acest regim facilitar au beneficiat 170 de contribuabili, cu suma totală de scutiri 57,8 mil.lei. Analiza evoluţiei costurilor estimative ale facilităţilor fiscale şi vamale, la aspectul ajutor umanitar, în număr şi sumă, se prezintă în Figura nr.5.

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal pentru anii 2012-2015.

Analiza datelor din diagramă denotă că, în anul 2014, facilităţile fiscale şi vamale acordate mărfurilor importate ca ajutor umanitar au constituit 70,6 mil.lei, înregistrînd cea mai mare creştere de 22,1 mil.lei sau 45,5% comparativ cu anul 2013 şi cu 12,8 mil.lei faţă de anul 2015 declarat de 176 de persoane juridice, cu o fluctuaţie nesemnificativă a acestora în perioada menţionată. Descreşterea facilităţilor vamale privind ajutorul umanitar în anul 2015, este cauzată şi de diminuarea, în unele cazuri, a valorii în vamă a mărfurilor (unităţi de transport etc.).

√ Verificarea conformităţii executării prevederilor cadrului legal-normativ la aplicarea regimului facilitar “ajutor umanitar” denotă existenţa unor carenţe.

Deşi, potrivit cadrului legal³⁵ şi normativ³⁶, pentru aplicarea facilităţilor fiscale şi asigurării supravegherii vamale a bunurilor declarate ca ajutor umanitar, testările efectuate pe un eşantion de 29 de tranzacţii ale agenţilor economici, beneficiari de facilităţi fiscale şi vamale, verificate la birourile vamale Bender şi Chişinău relevă:

• Nerespectarea cerinţelor privind datele şi informaţiile care trebuie, în mod obligatoriu, să fie înscrise în declaraţia vamală.

___________________________

³⁵Art.103 alin.(5) din Codul fiscal al Republicii Moldova şi art.28 lit.d) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal”.

³⁶Pct.50¹ din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

Astfel, verificările efectuate denotă că, în unele cazuri, n-au fost descrise elementele particulare necesare identificării mărfurilor importate cu termeni suficienţi de precişi, pentru a permite identificarea şi clasificarea lor imediată şi sigură conform în pct.22 lit.C din Ordinul nr.346 din 24.12.2009 al Serviciului Vamal “referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

În acest context, rezultatele analizei declaraţiilor vamale denotă neasiguarea de către organele vamale a completării corecte cu date şi informaţii cu termeni suficienţi de precişi, în scopul identificării şi clasificării mărfurilor importate de o persoană juridică în sumă totală de 63,0 mii euro. O situaţie similară de nerespectare a cerinţelor cu privire la înscrierea obligatorie a datelor şi informaţiilor în declaraţia vamală (în 3 cazuri, în sumă de peste 129 mii euro) a fost constatată şi la un alt beneficiar de acest regim facilitar.

• Nerespectarea de către organele vamale, în unele cazuri, a procesului de efectuare a controlului documentar privind verificarea declaraţiei vamale în detaliu.

Auditul denotă că, în cazul importului efectuat de o asociaţie, responsabilii vamali nu au asigurat respectarea cerinţelor pct.19 din Ordinul nr.480-O din 18.12.2006 “Cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu” prin verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu. Astfel, deşi importatorul a specificat în rubrica 31 din declaraţia vamală că obiectul importului constituie “preparate pentru curăţat şi spălat, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul (detergenţi lichizi pentru vase somat experline, în volum total de 1140 de bucăţi în valoare de circa 248,4 mii lei)”, în acelaşi timp, organul vamal a validat această declaraţie sub regimul vamal “ajutor umanitar”, cu aplicarea facilităţilor vamale.

În lipsa planului de distribuire a ajutorului umanitar, acelaşi importator- asociaţie a importat, ca ajutor umanitar, diferite instrumente muzicale (viori, chitări, acordeon, orgă etc.) în sumă totală de 1013,2 mii lei şi un alt beneficiar de acest regim facilitar-importator de bunuri în sumă de 684,2 mii lei. Organul vamal nu a verificat şi nu a asigurat prezenţa tuturor actelor/documentelor care permit obţinerea avizului recepţionării ajutorului umanitar.

Auditul atestă situaţii cînd bunurile declarate ca ajutor umanitar nu întrunesc criteriile stabilite prin actul normativ³⁷, care sînt primite în caz de: neprotejare socială, lipsa de mijloace materiale, starea financiară dificilă, apariţia unor situaţii excepţionale, în special, ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor persoane fizice concrete. Astfel, o persoană juridică care a importat pietre de granit pentru construcţii, în cantităţi de aproximativ 29 de tone, în sumă de circa 106,0 mii dolari SUA, declarate ca ajutor umanitar, precum şi diferite bunuri (granit, mobilier din lemn, cherestea, uşi, ferestre, baloţi de fîn etc.) în sumă de circa 2,2 mil.lei, pentru necesităţile mănăstirii.

O altă situaţie a fost constată la o fondaţie care a importat, pe lîngă bunurile de ajutor umanitar şi bunuri care au fost destinate uzului personal (ceramică sanitară: bideu, pistoane, vase wc etc.), ceea ce contravine noţiunii de ajutor umanitar care prevede că destinatarul ajutorului umanitar sînt păturile defavorizate ale populaţiei³⁸.

• Neasigurarea monitorizării ulterioare a unităţilor de transport validate ca ajutor umanitar.

____________________________

³⁷Pct.2 şi pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.663 din 13.06.2003 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova”.

³⁸Pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.663 din 13.06.2003 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova”.

Examinarea informaţiei din sistemul AYSICUDA denotă că, în anul 2014, au fost importate 196 de mijloace de transport, dintre care 76,0% revin unor instituţii publice, după cum urmează: Ministerul Educaţiei (99 de unităţi), Baza Auto a Aparatului Guvernului (15 de unităţi), Cancelaria de Stat (35 de unităţi). În anul 2015 au fost importate 28 de unităţi de transport.

Echipa de audit a supus verificării şi contrapunerii 14 unităţi de transport din totalul automobilelor importate ca ajutor umanitar de alte persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice. Urmare a acestor proceduri s-a constatat: asociaţia obştească a importat ca ajutor umanitar, în anul 2014, un automobil de model BMW X5 (anul de producere 2008) cu declararea valorii în vamă în sumă de doar 5,0 mii euro.

Vizualizarea de către echipa de audit, la data de 23.05.2016, a informaţiei de pe pagina web www.mobile.de a preţului automobilului cu aceiaşi parametri denotă că preţul automobilului este de 24,0 mii euro, cu o diferenţă de circa 19,0 mii euro. Această situaţie a cauzat diminuarea valorii în vamă a unităţi de transport importată. Totodată, verificarea în Registrul bunurilor mobile constată că acest automobil, donat în scop de caritate, nu este înregistrat după asociaţia obştească, dar după o persoană fizică.

O altă fundaţie, în anul 2014, a importat 2 automobile de model Ford Fusion din 2007 şi Opel Meriva din 2008, cu declararea valorii în vamă de 0,9 mii euro şi, respectiv, 1,5 mii euro. Contrapunerea preţurilor declarate ale acestor automobile cu datele de pe pagina www.mobile.de denotă că, la ora actuală, astfel de automobile pot fi procurate la preţul de minim 2,4 mii euro şi, respectiv, de 2,7 mii euro. În aceste circumstanţe, există posibilitatea de diminuare a valorii mărfurilor importate şi, respectiv, a sumei facilităţilor fiscale calculate, care conform cadrului normativ se determină reieşind din valoarea în vamă a bunurilor importate. Situaţiile menţionate au apărut din cauza cadrului regulator ce nu prevede ca unităţile de transport importate sub regim facilitar ajutor umanitar să fie evaluate cu întocmirea raportului de evaluare, ce ar asigura organele vamale cu aprecierea corectă a valorii în vamă a mijloacelor de transport.

Verificările auditului au constatat situaţia în care o asociaţie obştească a avut intenţia de a importa un automobil de model Mitsubishi, sub regimul facilitar ajutor umanitar, care rezultă din avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Familiei nr.14/344 din 14.07.2014. Totodată, acest automobil nu putea intra în ţară, deoarece avea o vechime mai mare de 10 ani, atunci, prin act legislativ individual³⁹, a fost permis cu titlu de excepţie asociaţiei de a importa acest automobil acordat cu titlu gratuit.

În opinia echipei de audit, aceasta este o schema de introducere selectivă în ţară, fără achitarea drepturilor de import a automobilelor, care au termenul de producere mai mare de 10 ani.

√ Întreprinderea tardivă, de către organele vamale, a unor măsuri de supraveghere a ajutorului umanitar, precum şi conformarea benevolă scăzută a contribuabililor privind respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor importate ca ajutor umanitar, clasifică acest domeniu ca unul riscant.

Potrivit cadrului regulator⁴⁰ în vigoare din 29.08.2014 – “persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile prin utilizarea facilităţilor vamale şi fiscale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală vor informa semestrial obligatoriu organele vamale care le-a acordat facilităţile în cauză asupra respectării condiţiilor de utilizare a mărfurilor respective”.

___________________________

³⁹Legea nr.75 din 19.06.2014 “Privind importul unui autovehicul”.

⁴⁰Pct. 50¹ alin.(1) şi alin.(2) din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

Astfel, analiza efectuată de echipa de audit a informaţiei prezentată de Serviciul Vamal (Direcţia control ulterior) a constatat:

• Conformarea scăzută a contribuabililor. Astfel, doar 7,4% sau 25 de contribuabili din cei 334, care regulamentar urmau să informeze organele vamale privind condiţiile de utilizare a ajutorului umanitar, au prezentat aceste informaţii;

• Întreprinderea tardivă, de către organele vamale, a măsurilor faţă de contribuabilii care nu s-au conformat cerinţelor legale. Astfel, 72 de contribuabili au fost înştiinţaţi (expedierea scrisorilor de informare) cu o întîrziere de mai mult de un an de zile;

• Neînştiinţarea deplină de către Serviciul Vamal a tuturor contribuabililor, care nu s-au conformat benevol cerinţelor legale. Astfel, organele Serviciului Vamal au remis doar 224 de avize ce constituie 71,6% din numărul total de contribuabili (334), care urmau să fie înştiinţaţi;

• Deşi organele vamale au întreprins măsuri de aducere a contribuabililor la conformarea benevolă prin înştiinţarea acestora, rezultatele au fost modeste. Astfel, numai 40% sau 91 de contribuabili au reacţionat la înştiinţările remise şi au informat organele vamale despre respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor respective;

• Numărul mare de returnare, de la oficiile poştale, a avizelor de înştiinţare a contribuabililor care au beneficiat de regim tarifar favorabil (ajutor umanitar) şi nu s-au conformat benevol cerinţelor cadrului legal constituie 10,7% faţă de numărul total de avize remise de Serviciul Vamal;

• Neîndeplinirea de către organele vamale a activităţilor succesive stabilite în pct.18 lit.d) din Ordinul Serviciului Vamal nr.480-O din 18.12.2006, prin neverificarea tuturor documentelor înregistrate în modul stabilit şi anexate la declaraţia vamală, ce a cauzat neprezentarea declaraţiilor-angajament de la 11 contribuabili (36,7%) din totalul verificat, prin care fapt s-au încălcat cerinţele cadrului normativ⁴¹.

În aceste circumstanţe, domeniul ajutorului umanitar este predispus prezenţei unor riscuri sporite de neconformare benevolă a beneficiarilor la cerinţele cadrului regulatoriu, reieşind din cele menţionate, organele vamale trebuie să intensifice controlul ulterior/audit postvămuire.

√ Activitatea de control ulterior/audit postvămuire a ajutorului umanitar pe parcursul ultimilor ani este deficientă.

Potrivit cadrului legal⁴², controlul ulterior este o formă de reverificare a informaţiilor din declaraţia vamală şi din documentele însoţitoare, verificarea existenţei şi autenticităţii documentelor prevăzute pentru derularea unei destinaţii vamale sau regim vamal, examinarea contabilităţii şi a tuturor documentelor şi datelor sub orice formă, inclusiv computerizată, care se raportează la operaţiunile privind mărfurile (în cazul în care acestea mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spaţiile de depozitare în cauză sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste mărfuri, mijloace de transport, spaţii de depozitare.

_________________________

⁴¹Pct.50¹ alin.(3) din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

⁴²Art.1 alin.21¹ din Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000.

Evoluţia rezultatelor aplicării instrumentelor de care dispune Serviciul Vamal privind monitorizarea regimului facilitar “ajutor umanitar” se prezintă în Figura nr.6.

Sursă: Informaţia prezentată de Serviciul Vamal pentru anii 2012-2015.

Analiza datelor prezentate auditului denotă o tendinţă de descreştere a sumelor calculate urmare a controalelor ulterioare efectuate de organele vamale la contribuabili care au beneficiat de regimul facilitar ajutor umanitar de la 43,7 mii lei în anul 2012 pînă la 2,6 mii lei în anul 2014 lei, iar pe parcursul anului 2015 şi I semestru al anului 2016 sumele calculate constituie 0.

Totodată, auditul, analizînd sumele nesemnificative recalculate de organele vamale urmare a controalelor ulterioare, denotă că:

• Deşi numărul persoanelor juridice care importă bunuri declarate ca ajutor umanitar este în creştere, numărul controalelor ulterioare este nereprezentativ cu o fluctuaţie de la 4,7% în anul 2013 pînă la 3,4% în anul 2014, însă începînd cu anul 2015 şi pînă la data de 01.07.2016 este de 0% faţă de persoanele juridice care cad sub supravegherea vamală conform cerinţelor cadrului normativ menţionat.

Motivaţia Direcţiei control ulterior din cadrul Serviciului Vamal privind neefectuarea controalelor ulterioare, în anul 2016, este cauzată de aplicarea moratoriului conform Legii nr.18 din 04.03.2016 “Privind moratoriul asupra controlului de stat”.

Potrivit actelor normative⁴³, Serviciul Vamal este obligat să prezinte lunar Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei informaţia privind intrările în ţară a ajutoarelor umanitare. Începînd cu data de 15.04.2010, Serviciul Vamal informează Ministerul trimestrial, din cauza modificării termenului de prezentare a informaţiei, conform Hotărîrii Guvernului nr.663 din 03.06.2003, de la o lună pînă la o dată în trimestru.

____________________________

⁴³Pct.48 din Hotărîrea Guvernului nr.663 din 03.06.2003 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutorului umanitar acordate Republicii Moldova”.

√ Practica de efectuare a auditurilor postvămuire, cu o întîrziere de 3-4 ani după importarea ajutorului umanitar, afectează impactul şi relevanţa acestei măsuri.

Echipa de audit, studiind şi analizînd 15 dosare sau 75% din totalul dosarelor persoanelor juridice importatori de ajutor umanitar, introdus pe parcursul anilor 2009-2011, şi supuşi auditului postvămuire în anul 2014, denotă cele mai des identificate de către Direcţia control ulterior a următoarelor nereguli:

i) în 5 cazuri, persoanele juridice beneficiari de acest regim vamal nu au declarat toate mărfurile introduse ca ajutor umanitar (îmbrăcăminte, încălţăminte); ii) necoinciderea datelor greutăţilor declarate ale bunurilor introduse cu aproximativ 0,8 tone (îmbrăcăminte, încălţăminte etc.); iii) constatarea lipsurilor/surplusurilor de bunuri (cutii cu ciorapi, încălţăminte, saci de dormit etc.); iv) distribuirea ajutorului umanitar, în unele cazuri, şcolilor auxiliare, care erau deja lichidate; v) distribuirea unor bunuri inutile (saltele duble) orfelinatelor şi caselor de copii; vi) distribuirea bunurilor (saltele, canapele) angajaţilor instituţiilor care au beneficiat de ajutor umanitar, în unele cazuri acestea erau înregistrate în evidenţa contabilă, iar în alte cazuri nu erau înregistrate, vii) acordarea bunurilor fără ca să parvină solicitări de la beneficiar (cărucioare handicap).

În contextul neregulilor constatate, prin deciziile organelor vamale, au fost recalculate drepturile de import suplimentar pentru perioada anilor 2012-2014, în sumă de 0,9 mil.lei, dintre care au fost încasate 0,7 mil.lei sau 77,7%. Concomitent, Serviciul Vamal a informat Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei despre neregulile stabilite. Prin scrisoarea de răspuns nr.01-224 din 21.05.2014, Ministerul a informat Serviciul Vamal despre întreprinderea măsurilor necesare.

Verificarea efectuată de echipa de audit a aceloraşi documente anexate suplimentar la dosarul controlului postvămuire a mai constatat:

• în cazul unui importator, distribuirea cu 344 de saltele mai mult decît importate şi nespecificarea de către Direcţia control ulterior a soldurilor saltelelor duble. În acelaşi timp, analizînd declaraţiile de import ulterioare auditului postvămuire a asociaţiei obşteşti se relevă că şi ulterior asociaţia a importat saltele duble care au fost distribuite şcolilor orfelinat, nefiind supuse monitorizării ulterioare de către organele vamale.

Totodată, se atestă că nici un act legislativ-normativ nu stabileşte exhaustiv termenele optime de verificare faptică a ajutorului umanitar importat prin controlul ulterior/auditul postvămuire, ceea ce condiţionează depistarea neregulilor cu o întîirziere de 3-5 ani şi neavînd efect de redresare a situaţiei stabilite. Astfel, controalele ex-post nu oferă o garanţie sigură cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale privind ajutorul umanitar.

♦ Majoritatea zonelor economice libere nu ating obiectivele tranşate la crearea acestora.

Zonele economice libere⁴⁴ sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător în condiţiile legii.

Zonele economice libere se creează prin legi separate şi au ca scop accelerarea dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a ţării per ansamblu prin desfăşurarea următoarelor activităţi: atragerea investiţiilor autohtone şi străine; implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne; dezvoltarea producţiei orientate spre export; aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului; crearea noilor locuri de muncă.

Potrivit datelor Ministerului Economiei, în perioada anilor 2011-2015, au fost create şi au activat pe teritoriul Republicii Moldova 7 zone economice libere: ZAL “Expo-Business-Chişinău”⁴⁵; ZAL “Tvardiţa”⁴⁶; ZEL “Ungheni-Business”⁴⁷; ZAL “Otaci-Business”⁴⁸; ZEL “Bălţi”⁴⁹; ZAL-Parcul de Producţie “Taraclia”⁵⁰; ZAL “Vulcaneş”.

În scopul realizării obiectivelor asumate, antreprenorii zonelor economice libere beneficiază de regimuri preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal, pentru perioada anilor 2011-2015, rezidenţii zonelor economice libere au beneficiat de următoarele scutiri:

• la aplicarea mărfurilor originare din ZAL “Expo-Business-Chişinău”, importate de rezidenţii care beneficiază de garanţii de stat ce prevăd regim vamal şi fiscal facilităr⁵¹, în sumă totală – de 21,4 mil.lei;

• mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal şi din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, în sumă totală de – 37,3 mil.lei;

• se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, în sumă totală de – 4,7 mil.lei.

_______________________

⁴⁴Legea nr.440 din 27.07.2001 “Cu privire la zonele economice libere” (cu modificările ulterioare).

⁴⁵Legea nr.625 din 03.11.1995 “Privind Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău” (cu modificările ulterioare).

⁴⁶Legea nr.626 din 03.11.1995 “Privind Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa” (cu modificările ulterioare).

⁴⁷Legea nr.1295 din 25.07.2002 “Privind Zona Economică Liber “Ungheni-Business” (cu modificările ulterioare).

⁴⁸Legea nr.1565 din 26.02.1998 “Privind Zona Antreprenoriatului Liber-Parcul de Producţie “Otaci-Business” (cu modificările ulterioare).

⁴⁹Legea nr.26 din 04.03.2010 “Privind Zona Economică Liber “Bălţi” (cu modificările ulterioare).

⁵⁰Legea nr.1529 din 19.02.1998 “Privind Zona Antreprenoriatului Liber-Parcul de Producţie Taraclia” (cu modificările ulterioare).

⁵¹Art.28 lit.l) din Legea tarifului vamal; art.l pct.5 din Legea nr.1517 din 18.02.1998 “Pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”; art.5 alin.(l), lit.b) (în redacţia iniţială) din Legea nr.625 din 03.11.1995 “Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău”.

Analiza informaţiilor prezentate de Ministerul Economiei privind activitatea zonelor economice libere în perioada anilor 2011-2015, se prezintă în Tabelul nr.6.

Tabelul nr.6

Sursă: Informaţia prezentată de Ministerul Economiei privind Raportul de activitate

Zonelor Economice Libere ale Republicii Moldova pentru anii 2011-2015.

Analiza datelor din tabel atestă că, în anul 2015, atragerea investiţiilor s-a majorat faţă de anul 2011 cu 85,6 mil.dolari SUA, volumul vînzărilor producţiei industriale produse în zonă s-a majorat cu 2031,1 mil.lei. Exportul producţiei industriale produse în zonă, în anul 2015 a constituit 83,3% din volumul produs, înregistrînd o creştere neînsemnată faţă de anul 2011, care alcătuia 82,1%.

De asemenea, analiza informaţiilor prezentate (dărilor de seamă) privind activitatea zonelor economice libere denotă că, la situaţia din 01.04.2016, numărul rezidenţelor înregistraţi în zonele economice libere alcătuia cifra de 176, dintre care numai 42,6% activează, restul (84 de rezidenţi) şi-au stopat activitatea, 3 rezidenţi sînt în proces de insolvabilitate, 14 rezidenţi sînt la etapa de lansare a activităţii, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7

Sursă: Informaţia prezentată de Ministerul Economiei.

Analiza efectuată atestă că, în zona economică liberă “Taraclia”, zona economică liberă “Otaci-Business”, activitatea antreprenorilor este scăzută sau stopată de facto activînd doar cîte un agent economic, ceea ce nu justifică scopurile privind crearea acestora. În zona economică liberă “Vulcaneş” activează doar 23% din numărul total de rezidenţi ai zonei.

Analiza informaţiilor privind volumul vînzărilor aferente zonelor economice libere, în volumul total al vînzărilor nete a producţiei industriale denotă că acest indicator în mediu este sub 50%. Situaţia generalizată se prezintă în Tabelul nr.8.

Tabelul nr.8

Sursă: Informaţia prezentată de Ministerul Economiei pentru anii 2011-2015.

Analiza datelor relevă că la ZEL “Otaci-Business” şi ZEL “Taraclia”, pe parcursul anilor 2013-2014, volumul producţiei industriale a fost nul, fapt ce demonstrează nerealizarea unuia din obiectivele principale pentru care a fost creat, limitîndu-se doar la desfăşurarea unor activităţi auxiliare. Astfel, 71% din numărul total de zone economice libere au înregistrat o tendinţă de descreştere a volumului producţiei industriale.

Examinarea informaţiilor prezentate de Serviciul Vamal denotă că zonele economice libere nu au fost supuse verificărilor (control ulterior sau audit postvămuire) pe parcursul anilor 2011-2015.

3.1.3.3. Probleme şi lacune în procesul de monitorizare a facilităţilor fiscale afectează conformitatea raportării acestora.

Organul fiscal, în calitate de organ de administrare fiscală⁵², este abilitat cu sarcina de a exercita controlul asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp, la buget, a sumelor obligaţiei fiscale.

_______________________

⁵²Art.132 alin.(1) din Codul fiscal.

Anual, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă, Ministerului Finanţelor, Raportul cu privire la costurile facilităţilor fiscale pe fiecare tip de impozit şi taxă, generalizat în baza informaţiilor parvenite de la Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale, precum şi de la Inspectoratele Fiscale Stat specializate (Direcţia Generală Administrarea Marilor Contribuabili).

Analiza ponderii facilităţilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat, în veniturile colectate de organele fiscale, denotă că acestea au avut o dinamică de creştere de la 28,4% în anul 2011 pînă la 49,8% în anul 2015, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.9.

Tabelul nr.9

Sură: Informaţiile prezentate Ministerului Finanţelor de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru anii 2011-2015.

Datele din tabel denotă că ritmul de creştere a veniturilor colectate de Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat o fluctuaţie de descreştere în anul 2013 cu 14 p.p., apoi avînd un trend pozitiv de creştere de 11,9 p.p., dar neatingînd ritmul de creştere din anul 2012. Comparativ cu ritmul de creştere a veniturilor încasate, facilităţile fiscale, de asemenea, atestă un ritm de creştere ascendent de la -17,9% în anul 2012 pînă la 40,6 % în anul 2015.

Astfel, potrivit datelor raportate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în perioada anilor 2011-2015, volumul scutirilor acordate a însumat 26497,9 mil.lei. Sinteza acestor facilităţi în dinamică se prezintă în Tabelul nr.10.

Tabelul nr.10

Sursă: Rapoartele cu privire la costurile facilităţilor fiscale pentru anii 2011-2015.

În comparaţie, facilităţile fiscale acordate în anul 2015 au constituit 6965,9 mil.lei fiind în creştere cu 40,6% sau cu 2011,9 mil.lei faţă de anul 2014, iar în comparaţie cu anul 2011 au avut o evoluţie de descreştere cu 1766,6 mil.lei, condiţionată de scutirea persoanelor juridice de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător. Ponderea majoră de 96,3%, în totalul facilităţilor acordate, revine taxei pe valoarea adăugată (6579,4 mil.lei).

Potrivit Codului fiscal⁵³, sînt stabilite următoarele cote ale taxei pe valoarea adăugată: cota standard (20%), cote reduse (8%) şi cota zero. Analiza cotelor reduse la taxa pe valoarea adăugată, administrate de Serviciul Fiscal de Stat, denotă că acestea au avut fluctuaţie variată, cel mai înalt nivel fiind înregistrat în anul 2012 de 5589,2 mil.lei şi cel mai jos nivel în anul 2013 de 1263,4 mil.lei. Situaţia pe tipuri de cote reduse la taxa pe valoarea adăugată în dinamică este prezentată în Tabelul nr.11.

__________________________

⁵³Art.96 lit.b) din Codul fiscal.

Tabelul nr.11

Sursă: Informaţiile prezentate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru anii 2011-2015.

Analiza datelor denotă descreşterea bruscă a facilităţilor fiscale la cotele reduse la taxa pe valoarea adăugată în anul 2013, aceasta se datorează modificărilor operate la cadrul legal⁵⁴, potrivit cărora a fost introdusă cota standard a taxei pe valoarea adăugată de 20% pentru producţia agricolă primară, în schimbul cotei reduse de taxa pe valoarea adăugată de 8% cu restituirea directă a diferenţei dintre 20% şi 8% din bugetul de stat.

Potrivit motivaţiei Ministerului Finanţelor, această modificare a fost efectuată în scopul evitării distorsionării sistemului general de impozitare, simplificării administrării fiscale şi susţinerii producătorilor agricoli.

Începînd cu anul 2014, facilităţile fiscale menţionate înregistrează o creştere de la 2528,9 mil.lei pînă la 3706,3 mil.lei în anul 2015, fiind condiţionată de reintroducerea din data de 01.01.2014, potrivit cadrului legal,⁵⁵ a cotelor reduse de 8% în schimbul cotei standard de 20% la producţia agricolă primară şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, conform altei motivaţii a Ministerului Finanţelor, această modificare a fost efectuată în scopul unui climat favorabil pentru dezvoltarea continuă a producătorilor agricoli, producătorilor de zahăr şi competitivităţii producţiei acestora.

____________________________

⁵⁴Legea nr.178 din 11.07.2012 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

⁵⁵Legea nr.324 din 23.12.2013 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Verificarea procesului de monitorizare a facilităţilor fiscale la cotele reduse de 8% la producţia agricolă primară şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, s-a efectuat prin solicitarea Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale, de a prezenta informaţia cu privire la volumul facilităţilor fiscale acordate şi numărul beneficiarilor acestora. Contrapunerea datelor din Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat şi a datelor reverificate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru anul 2015 se prezintă în Tabelul nr.12.

Tabelul nr.12

Sursă: Informaţiile de la Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale, Inspectoratul Fiscale

Principal de Stat, Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2015.

Potrivit procedurilor efectuate, auditul a constatat mai multe probleme şi carenţe în acest proces:

• Necunoaşterea/neidentificarea de către organele fiscale a numărului real de beneficiari de facilităţi fiscale, la cote reduse de taxa pe valoarea adăugată la producţia agricolă primară şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, la solicitarea echipei de audit, unele Inspectorate Fiscale de Stat teritoriale (Basarabeasca, Cimişlia etc.) nu au putut identifica şi, respectiv, raporta numărul exact de contribuabili care beneficiază de acest tip de facilităţi. Alte Inspectorate Fiscale de Stat teritoriale (UTA Găgăuzia, Anenii Noi, Criuleni, Rîşcani, Sîngerei, Taraclia, Ocniţa etc.) ne ţinînd cont de faptul că, în anul 2013, prin modificările efectuate la Codul fiscal, a fost exclus⁵⁶ cota redusă la producţia agricolă primară şi la zahărul produs din sfeclă de zahăr au raportat că de aceste facilităţi au beneficiat 89 de contribuabili în sumă totală de 18,9 mil.lei şi 45 de contribuabili în sumă totală de 0,7 mil.lei. Acest fapt a limitat clasificarea agenţilor economici pe producători şi pe contribuabili de intermediere privind realizarea producţiei agricole primare şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova. În viziunea auditului, în cazul cînd nu se furnizează informaţia corectă şi deplină pe tipuri de contribuabili, este imposibil de a evalua impactul şi beneficiile primite în vederea atingerii scopului pentru care acestea au fost aprobate şi acordate cu menirea de dezvoltare continuă a activităţii producătorilor agricoli, producătorilor de zahăr, competitivităţii producţiei agricole, precum şi menţinerea stabilă a preţurilor.

• Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu asigură exhaustivitatea şi plenitudinea sumelor facilităţilor fiscale la cote reduse de taxe pe valoarea adăugată la producţia agricolă primară şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, potrivit datelor din Tabelul nr.12, în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, valoarea facilităţilor fiscale la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova care constituie circa 64,9 mil.lei cu 611,3 mil.lei mai puţin faţă de datele raportate Ministerului Finanţelor de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi cu 163,5 mil.lei mai puţin comparativ cu datele raportate de Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale care servesc drept bază pentru întocmirea datelor raportate.

Reverificările efectuate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat reconfirmă divergenţele constatate de echipa de audit. Astfel, volumul facilităţilor fiscale raportate în anul 2015, la tipul facilităţilor fiscale la producţia agricolă primară şi la zaharul din sfeclă de zahăr, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, a fost raportat Ministerului Finanţelor cu circa 585,0 mil.lei mai mult.

Situaţiile constatate indică asupra lipsei unor instrumente, precum ar fi codificarea după tipul de facilităţi fiscale acordate/primite de către beneficiari în scopul identificării acestora într-un mod cît mai rapid, precum şi volumul/costul real de care contribuabilii au beneficiat.

♦ Scutirea de taxa pe valoarea adăugată

Potrivit codului fiscal⁵⁷, taxa pe valoarea adăugată nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Analiza auditului denotă o creştere a scutirilor de taxa pe valoarea adăugată de la 1167,8 mil.lei în anul 2011 pînă la 2495,3 mil.lei în anul 2015. Totodată, volumul scutirilor⁵⁸ acordate la locuinţă, pămînt, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia drepturilor de comision aferente tranzacţiilor respective, în perioada ultimilor 5 ani, au înregistrat o creştere de circa 60,1% de la 236,3 mil.lei în anul 2011 pînă la 379,7 mil.lei în anul 2015. Analogic, serviciile de înhumare⁵⁹, în perioada ultimilor 5 ani, au crescut de la 0,7 mil.lei pînă la 8,9 mil.lei în anul 2015. Organele fiscale nu deţin informaţia privind beneficiarii acestor facilităţi şi rezultatul/impactul obţinut urmare a acordării acestora.

• Nu sînt puse la dispoziţie informaţiile esenţiale privind scutirile din domeniul serviciilor financiare.

__________________________

⁵⁶Art.26 din Legea nr.178 din 11.07.2012 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

⁵⁷Art.103 alin.(1) pct.12 din Codul fiscal.

⁵⁸Art.103 alin.(1) pct.12 din Codul fiscal.

⁵⁹Art.103 alin.(1) pct.15) din Codul fiscal.

Verificările auditului au constatat:

Existenţa şi valoarea acestora în datele raportate de Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale şi Inspectoratele Fiscale de Stat specializate (Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În anul 2015, facilităţile fiscale la serviciile financiare acordate de instituţiile financiare au însumat 2192,2 mil.lei.

Lipsa raportării Ministerului Finanţelor. Deşi Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale şi Inspectoratele Fiscale de Stat specializate (Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) raportează scutirile la serviciile financiare, în rapoartele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prezentate anual Ministerului Finanţatelor informaţii sau date privind sumele aferente scutirilor la serviciile financiare nu se regăsesc.

Aplicarea, acordarea şi beneficierea, în unele cazuri, de facilităţi fiscale contrar prevederilor Codului fiscal. Analiza informaţiei prezentate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) denotă că un agent economic a beneficiat neregulamentar, în anul 2015, de facilitatea fiscală scutirea de taxa pe valoarea adăugată aplicată la producţia de carte şi publicaţia periodică, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi publicaţiilor periodice⁶⁰ în sumă de 0,5 mil.lei. Totodată, relevăm că organele fiscale nu au reacţionat operativ în cazul aceluiaşi agent economic care a înregistrat în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat mai multe declaraţii a taxei pe valoarea adăugată pentru aceeaşi perioadă fiscală (februarie şi august 2015).

• Controalele fiscale nu oferă o garanţie în plus cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea facilităţilor fiscale.

Organele SFS, nu în toate cazurile, monitorizează costurile facilităţilor fiscale acordate contribuabililor în cadrul efectuării controalelor fiscale. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2014, organele Serviciului Fiscal de Stat au efectuat controale fiscale la unele bănci comerciale în perioada anilor 2012-2014, însă nu este specificat şi regăsit aspectul verificării corectitudinii aplicării de către contribuabili a scutirilor menţionate.

Totodată, verificările auditului denotă că, pentru anii 2011-2015, organele fiscale nu au planificat şi, respectiv, nu au executat careva verificări tematice⁶¹ privind facilităţile fiscale acordate prin actele legislative în vigoare. Concomitent, în cadrul unor controale fiscale totale, în cazul în care se verifică corectitudinea acordării/beneficierii de facilităţi fiscale, nu sînt sistematizate şi generalizate rezultatele pe capitole separat, respectiv impactul acestora nu poate fi măsurat şi estimat.

________________________

⁶⁰Art.103 alin.(1) pct.20 din Codul fiscal.

⁶¹Art.221 din Codul fiscal.

De asemenea, se menţionează că Serviciul Fiscal de Stat nu dispune de date separate privind sumele recalculate şi achitate de contribuabili care nu au respectat prevederile Codului fiscal la aspectul facilităţi fiscale.

Concluzionînd cele relatate, auditul atestă că deşi facilităţile fiscale şi vamale sînt gestionate, monitorizate, controlate de mai multe autorităţi publice centrale (Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenţei), acest fapt nu asigură monitorizarea domeniului în mod eficace, întrucît comunicarea între aceste autorităţi nu este una operativă şi coerentă la toate etapele procesului bugetar.

Faptul că toate instituţiile publice implicate în procesul de monitorizare a facilităţilor fiscale şi vamale acordate anual de stat efectuează raportarea acestora, atît pe tipuri, cît şi valoric Guvernului şi Parlamentului, nu asigură raportarea obligatorie a impactului (rezultatului) obţinut de stat urmare a acordării facilităţilor fiscale şi vamale, care de fapt reprezintă “cheltuielile fiscale”.

3.1.3.4. Monitorizarea de către Consiliul Concurenţei a ajutorului de stat (facilităţile fiscale şi vamale) la etapa de executare.

Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate responsabilă de monitorizarea/verificarea facilităţilor fiscale şi vamale, definite ca ajutor de stat, conform procedurilor stabilite, urma să identifice şi să examineze cazurile cu privire la facilităţile fiscale şi vamale ilegale şi utilizate abuziv⁶², precum şi să aplice modalităţii de recuperare a acestora.

Auditul a analizat raportul anual privind ajutoarele de stat acordate, însă nu a identificat în raportul Consiliului Concurenţei informaţii cu privire la: numărul de ajutoare (facilităţi fiscale şi vamale) ilegale; numărul de ajutoare abuzive; numărul cazurilor şi a volumului de recuperare a ajutoarelor ilegale şi abuziv utilizate de către beneficiari. Entitatea a motivat această situaţie prin faptul că, în perioada 16.08.2013-31.12.2015, nu au fost constatate cazuri de ajutor ilegal şi ajutor utilizat abuziv sub formă de facilităţi fiscale şi vamale, din motivul că ajutorul de stat nu a fost verificat sub aspect de facilitate fiscală şi vamală.

Totodată, analizînd ultimul raport privind ajutorul de stat auditul constată că Consiliul Concurenţei a raportat suma de 3309,9 mil.lei, pe cînd, conform datelor Serviciului Vamal pe anul 2014, facilităţile fiscale şi vamale au constituit suma de 6034,1 mil.lei sau cu o diferenţă de 2724,2 mil.lei.

Conform explicaţiilor prezentate de responsabilii din cadrul Consiliului Concurenţei, cauza diferenţei este că nu toate facilităţile fiscale şi vamale sînt clasificate ca ajutor de stat.

Astfel, conform explicaţiilor Consiliului Concurenţei prezentate echipei de audit din data de 18.07.2016, prevederile legale⁶³ stipulează că ajutorul de stat este orice măsură de sprijin care întruneşte 4 condiţii: i) este acordată de furnizor din resurse de stat sau din resursele unităţilor administrativ-teritoriale sub orice formă; ii) conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obţinut în condiţii normale de piaţă; iii) este acordată în mod selectiv; iv) denaturează sau riscă să denatureze concurenţa, în restul cazurilor acestea nu sînt calificate ca ajutor de stat. Totodată, potrivit explicaţiilor Consiliului Concurenţei, facilităţile fiscale şi vamale pentru a fi calificate ca ajutor de stat acestea trebuie să fie acordate unei întreprinderi sau persoane fizice care desfăşoară activitate economică. Astfel, potrivit aceloraşi explicaţii - măsurile de sprijin (facilităţile fiscale şi vamale) raportate de Serviciul Vamal, beneficiarul cărora este o persoană juridică sau fizică care nu desfăşoară o activitate economică, nu constituie ajutor de stat. Astfel, din explicaţiile Consiliului Concurenţei rezultă că facilităţile fiscale şi vamale acordate beneficiarelor şi administrate de Serviciul Vamal raportate Consiliului, doar în unele cazuri, au fost fără o argumentare justificată pe fiecare tip de facilitate fiscale şi vamală, şi au fost calificate drept ajutor de stat.

_____________________

⁶²Art.3 alin.(1) din Legea nr.139 din 15.06.2012 “Cu privire la ajutorul de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁶³Art.3 din Legea nr.139 din 15.06.2012 “Cu privire la ajutorul de stat”.

Examinările auditului sub aspectul atribuirii sau utilizării informaţiilor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal la statutul de ajutor de stat nu a constatat prezenţa unui clasificator sau a unor reglementări privind modalitatea de calificare a acestora ca ajutor de stat. Totodată, informaţia este preluată cantitativ referitor la volumul acestora şi nefiind identificate proceduri privind responsabilitatea furnizorului, prin urmare, nefiind clară misiunea Consiliului Concurenţei privind facilităţile fiscale şi vamale ca element al ajutorului de stat.

Consiliul Concurenţei urmează să întocmească şi să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul anual privind ajutoarele de stat. Examinările efectuate de audit au identificat că Raportul privind ajutoarele de stat, acordate în Republica Moldova în perioada 2014, a fost publicat la data de 12.07.2016, pe pagina web a Consiliului Concurenţei. Totodată, se menţionează că Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova în perioada 2015, nu este publicat.

Obiectivul II: A fost atins scopul/impactul propus de unele facilităţi fiscale şi vamale?

√ Informaţiile prezentate de agenţii economici, importatori de active materiale, destinate includerii în capitalul social, nu reflectă situaţia reală de utilizare a acestora.

În perioada auditată, agenţii economici au importat diferite active materiale pe termen lung pentru utilizarea nemijlocită la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social în valoare totală de 3502,7 mil. lei.

Urmare a reintroducerii facilităţilor fiscale⁶⁴ privind activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie, sub supravegherea vamală se află suma de 1452,1 mil.lei. Situaţia se prezintă în Figura nr.7.

____________________

⁶⁴Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.103 alin.(1) din Codul fiscal a fost completat cu pct.29.

Sursă: Rapoartele din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal pe anii 2011-2015.

Analiza datelor atestă o descreştere continuă de la 1068,0 mil.lei în anul 2011 a activelor materiale pînă la 635,2 mil.lei în anul 2015.

Examinarea informaţiilor prezentate organelor vamale de către agenţii economici în scopurile menţionate atestă că:

√ toate informaţiile (rapoartele) prezentate de agenţii economici nu confirmă că activele materiale procurate sînt utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor. Această situaţie se datorează lipsei reglementărilor exhaustive în cadrul normativ, şi anume ce documente trebuie să fie prezentate pentru confirmarea/justificarea utilizării activelor materiale în scopurile declarate, precum şi volumul producţiei, serviciilor şi/sau lucrărilor executate. Totodată, lipsa prevederilor sus-menţionate limitează (face necunoscut) efectul/rezultatul obţinut de agenţii economici, beneficiari de facilităţile fiscale/vamale aplicate la activele materiale importate cu destinaţia depunerii în capitalul statutar (social). De asemenea, se remarcă lipsa unor instrumente/pîrghii interne de verificare a respectării destinaţiei de utilizare a activelor materiale pe termen lung, cu excepţia auditului postvămuire, care actualmente, din numărul limitat de angajaţi, nu poate acoperi tot spectrul de contribuabili, precum şi a activelor materiale importate, care au beneficiat de acest tip de facilităţi;

√ deşi, unii contribuabili prezintă informaţii privind uzura activelor materiale pe termen lung calculată, însă nu este confirmat că aceasta este raportată la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate în procesul de producere, prestare a serviciilor şi/sau executare a lucrărilor de către activele materiale pe termen lung facilitate. Situaţia se datorează şi neexecutării cerinţelor stipulate în pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014, potrivit căruia Ministerul Finanţelor urma să elaboreze Instrucţiunea privind raportarea uzurii activelor materiale pe termen lung la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate în procesul de producere, prestare a serviciilor şi/sau executare a lucrărilor, aceasta nefiind elaborată pînă în prezent;

√ informaţia prezentată de agenţii economici privind respectarea condiţiilor de utilizare a activelor materiale, pe termen lung, doar confirmă existenţa acestor active şi nu asigură că activele în cauză nu sînt transmise în arendă, comodat sau în alte scopuri decît cele restricţionate prin Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014;

√ intervievarea unui contribuabil şi verificarea documentelor contabile, prezentate adăugător la solicitarea echipei de audit, denotă că contribuabilul n-a fost informat de Serviciul Vamal despre prezentarea documentelor contabile necesare pentru confirmarea respectării condiţiilor de utilizare a activelor materiale în cauză. Totodată, contrapunerea informaţiei contabile prezentată de contribuabil a stabilit că din 16 aparate de jocuri de noroc importate şi depuse în capitalul social la data de 18.06.2015, în valoare de 1333,0 mii lei, funcţionează şi prestează servicii 15 aparate de jocuri de noroc la care se calculează uzura, iar un aparat este conservat şi se află la depozitul acestuia de un an.

Lipsa prevederilor legale, cu privire la raportarea costurilor şi rezultatelor obţinute de beneficiarii facilităţilor fiscale/vamale, a cauzat neparticiparea tuturor beneficiarilor/contribuabililor în procesul de raportare a facilităţilor fiscale/vamale acordate anual de stat, precum şi a impactului obţinut.

În contextul rezultatelor verificărilor detaliate efectuate la unele tipuri de facilităţi fiscale şi vamale se constată lipsa prezentării şi/sau evaluării impactului realizat din oferirea acestor beneficii bugetare unor categorii de contribuabili costul cumulativ al cărora, pentru perioada anilor 2011-2015, a însumat circa 57361,5 mil.lei.

IV. CONCLUZIA GENERALĂ DE AUDIT

În perioada auditată, facilităţile fiscale şi vamale, care reprezintă în sine suma impozitelor şi taxelor nevărsate la bugetul public naţional avînd ca scop sprijinirea unui anumit grup de agenţi economici sau a unui tip de activitate, au însumat circa 57361,5 mil.lei. Ca pondere în PIB, facilităţile fiscale şi vamale constituie 12,1% şi respectiv 37,1% în Bugetul Public Naţional, totodată, în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale constituie 50,9%. Facilităţile fiscale şi vamale, în anul 2015, au însumat 14783,1 mil.lei fiind cel mai înalt nivel în perioada ultimilor 5 ani.

Concomitent, auditul denotă situaţii problematice care au fundamentat formularea concluziilor, şi anume:

(i) deficienţe în procesul de planificare a facilităţilor fiscale şi vamale cauzate de nereglementarea în cadrul legal a modalităţii de planificare şi aprobare a acestora în corespundere cu bunele practici, precum şi nespecificarea responsabilităţilor părţilor implicate;

(ii) autorităţile publice, cu drept de administrare a facilităţilor fiscale şi vamale, nu aplică în deplină măsură toate instrumentele de care dispun;

(iii) neasigurarea efectuării unei analize a impactului/rezultatului acordării facilităţilor fiscale şi vamale de către Ministerul Finanţelor, responsabil de monitorizarea facilităţilor fiscale şi vamale, care s-a limitat doar la generalizarea şi sistematizarea informaţiilor la nivel de costuri ale acestora;

(iv) neconformarea raportării depline de către Ministerul Finanţelor a facilităţilor fiscale şi vamale cu circa 5762,8 mil.lei mai puţin decît datele organelor vamale şi fiscale nu asigură veridicitatea şi plenitudinea datelor prezentate Parlamentului şi societăţii civile vizînd costurile reale ale facilităţilor fiscale şi vamale;

(v) măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalmente monitorizarea bunurilor care cad sub tratamentul tarifar favorabil prin utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor în funcţie de destinaţia lor finală.

(vi) carenţele cadrului legal –normativ privind clasificarea activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social, a cauzat importul şi introducerea în capitalul social a diferitor bunuri, care nu întrunesc criteriile de utilizare: fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;

(vii) creşterea reţelei magazinelor duty-free prin amplasarea acestora înainte de punctul de control al paşapoartelor, în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, deschiderea magazinelor duty-free în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale, precum şi de deschiderea unui magazin duty-free între malul drept şi stîng al Nistrului, a determinat majorarea facilităţilor fiscale şi vamale de la 244,6 mil.lei în anul 2011 pînă la 904,2 mil.lei în anul 2015;

(viii) scutirea agenţilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, de la plata tuturor drepturile de import, în anul 2015, au însumat 1606,0 mil.lei. Totodată, nefiind diminuat sau exclus riscul ca mărfurile respective să nu fie reintroduse pe teritoriul Republicii Moldova;

(ix) lipsa unor instrumente pentru identificarea deplină, corectă, operativă a beneficiarilor de facilităţi fiscale, precum şi a volumului facilităţilor acordate a condiţionat neraportarea de către Serviciul Fiscal de Stat a facilităţilor fiscale, acordate serviciilor financiare în sumă de 2192,2 mil.lei în anul 2015;

(x) instrumentele de care dispun Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat nu oferă o garanţie cu privire la respectarea de către beneficiari a condiţiilor necesare de beneficiere de facilităţi fiscale şi vamale. Efectuarea auditurilor post vămuire, cu o întîrziere de 3-4 ani după importul şi repartizarea bunurilor în calitate de ajutor umanitar, nu asigură relevanţa şi rezultativitatea acestor măsuri.

Auditul a evaluat în detaliu mai multe tipuri de facilităţi fiscale şi vamale, observaţiile făcute fiind incluse la compartimentele respective ale prezentului Raport de audit.

V. RECOMANDĂRI:

Recomandări conducerii Ministerului Finanţelor:

1. Să elaboreze un cadru legal – normativ privind modalitatea de planificare, estimare şi aprobare a facilităţilor fiscale şi vamale cu stabilirea responsabilităţilor părţilor implicate în procesul de planificare a facilităţilor fiscale şi vamale, ţinînd cont de bunele practici.

2. Să asigure o conlucrare operativă şi coerentă în procesul de sistematizare a facilităţilor fiscale şi vamale raportate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

Recomandări conducerii Ministerului Economiei:

3. Să fortifice controlul şi să analizeze activităţile zonelor economice libere asupra atingerii obiectivelor stabilite de cadrul legal.

Recomandări conducerii Ministerului Finanţelor, de comun cu Ministerul Economiei:

4. Să elaboreze un plan de acţiuni privind inventarierea/revizuirea tuturor tipurilor de facilităţi fiscale şi vamale existente, a categoriilor/domeniilor de beneficiari de facilităţi fiscale şi vamale, precum şi determinarea impactului/rezultatului obţinut urmare a facilităţilor acordate.

5. Să elaboreze criterii privind temeiul şi justificarea acordării facilităţilor fiscale şi vamale, baza de calcul a cotelor procentuale a facilităţilor fiscale şi vamale, evaluarea pierderilor de venituri din impozite şi taxe în perioada acordării facilităţilor fiscale şi vamale, precum şi pe viitor.

Recomandări conducerii Ministerului Finanţelor, de comun cu Ministerul Economiei şi Consiliul Concurenţei:

6. Să revadă oportunitatea calificării facilităţilor fiscale şi vamale care cad sub incidenţa ajutorului de stat.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:

7. Să asigure evaluarea/estimarea corectă a valorii în vamă a mărfurilor importate sub regimuri facilitare.

8. Să asigure supravegherea vamală a tuturor mărfurilor care cad sub tratamentul tarifar favorabil prin utilizarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor, în funcţie de destinaţia lor finală.

9. Să stabilească termenii optimi de verificare faptică a bunurilor importate cu titlu de ajutor umanitar şi activelor materiale pe termen lung, destinate includerii în capitalul social.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

10. Să stabilească o codificare a facilităţilor fiscale, care ar asigura plenitudinea şi corectitudinea raportării a tuturor tipurilor facilităţilor fiscale la toate nivelurile (beneficiari, Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Ministerul Finanţelor).

Recomandări conducerii Serviciului Vamal şi Serviciului Fiscal de Stat:

11. Să eficientizeze instrumentele disponibile, precum controlul fiscal, controlul ulterior şi auditul postvămuire în vederea depistării operative a neconformării de către beneficiarii de facilităţi fiscale şi vamale la cadrul legal-normativ.

Tabelul nr.1 la Anexa nr.1

Sinteza facilităţilor fiscale şi vamale acordate de Serviciul Vamal

pentru anii 2011-2015, la taxa pe valoarea adăugată

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal pentru anii 2011-2015.

Tabelul nr.2 la Anexa nr.1

Sinteza facilităţilor fiscale acordate la taxa vamală

şi costul acestora pentru anii 2011-2015 (mil.lei)

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal pentru anii 2011-2015.

Tabelul nr.3 la Anexa nr.1

Sinteza facilităţilor fiscale acordate de Serviciul Vamal la accize şi costul acestora

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal pentru anii 2011-2015.