Hotărîre nr.34 din 30.06.2014 privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Leova pe anul 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării

patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din

raionul Leova pe anul 2013

nr. 34  din  30.06.2014

 (în vigoare 01.08.2014) 

Monitorul Oficial nr.217-222 art.28 din 01.08.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dnei Efrosinia Greţu, preşedintele raionului Leova, dnei Maria Dubceac, şef al Direcţiei Finanţe Leova, dnei Maria Manalachi, şef al Inspectoratului Fiscal Leova, dnei Olesea Tomşa, şef interimar al Oficiului cadastral teritorial Leova, dlui Mihail Doruc, şef al Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice, dlui Eugeniu Buraga, primar al or. Leova, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Leova pe anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Leova a prevederilor legal-normative în procesul bugetar; corespunderea cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; verificarea administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele internaţionale de audit ale instituţiilor supreme de audit, puse în aplicare prin hotărîrea Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional (în continuare – CR) şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice din raionul Leova în materie de management financiar nu au întrunit întocmai rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, fiind admise unele abateri şi nereguli. Se relevă un şir de slăbiciuni instituţionale şi o preocupare inadecvată a factorilor responsabili şi decizionali din cadrul AAPL în anticiparea şi diminuarea efectelor generatoare de iregularităţi şi indisciplină în administrarea resurselor şi fondurilor publice. De asemenea, un spirit neeconomicos şi neriguros au manifestat autorităţile locale în administrarea patrimoniului proprietate publică. Aceste disfuncţionalităţi, în consecinţă, influenţează negativ dezvoltarea socioeconomică a UAT în ansamblu. Sintetizînd constatările expuse în Raportul de audit, Plenul Curţii de Conturi relevă următoarele:

• în perioada supusă auditării, AAPL (de nivelurile I şi II) nu au demonstrat o preocupare relevantă sarcinilor privind realizarea unei discipline financiare exemplare în gestionarea fondurilor publice, respectiv, managementul financiar nu a contribuit la consolidarea capacităţilor de dezvoltare a teritoriului. Autorităţile publice locale nu au realizat măsuri sistemice pentru identificarea şi evaluarea potenţialului economic aferent formării unei baze de impozitare autentice. În acest sens, se atestă că indicii fiscal-bugetari nu întrunesc plenitudinea şi încrederea de rigoare, precum şi nu asigură stabilitatea bugetelor UAT de toate nivelurile. Autoritatea financiară nu a manifestat exigenţele de profil pentru fundamentarea proiecţiilor fiscal-bugetare. Neaplicarea instrumentelor analitice şi deficitul cadrului metodologic au determinat diminuarea propunerilor de buget la venituri, estimate de audit la minimum 3,8 mil.lei. Neaplicarea măsurilor de dezvoltare instituţională a sistemului de control intern, precum şi interacţiunea insuficientă între autorităţile de resort (financiare, economice, fiscale, statistice şi cadastrale) nu au permis inventarierea şi (re)evaluarea materiei impozabile, respectiv, mărimea taxelor şi impozitelor necuantificate (estimate de audit) constituind cca 4,4 mil.lei;

• managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor, astfel fiind admise o serie de abateri şi nereguli, care au diminuat eficienţa alocaţiilor, exprimate prin:

√ neactualizarea îndrumărilor metodologice privind stabilirea normativelor de cheltuieli în domeniul educaţiei în funcţie de numărul efectiv de beneficiari finanţaţi din contul bugetului de stat, ceea ce a determinat supradimensionarea transferurilor în mărime de 11,6 mil.lei;

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, care a generat nereguli şi erori de tipul: efectuarea cheltuielilor ineficiente şi iraţionale exprimate prin imobilizarea mijloacelor publice pentru obiecte nefinalizate – 23,8 mil.lei; executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată regulamentar – 0,2 mil.lei;

√ nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, ceea ce a condiţionat efectuarea plăţilor neregulamentare la acest capitol în sumă de 1,2 mil.lei;

√ administrarea ineficientă a mijloacelor financiare din fondul de rezervă prin efectuarea cheltuielilor care nu au caracter excepţional şi imprevizibil;

• activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobiliare în valoare de 140,3 mil.lei şi terenurilor cu suprafaţa de 18,9 mii ha;

√ neînregistrarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică, transmis în gestiune instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) de către Consiliul raional (3,3 mil.lei), precum şi a încăperilor transmise de către UAT (cca 4,85 mii m²) şi terenurilor aferente acestora (1,72 ha);

√ necontabilizarea regulamentară a terenurilor proprietate publică (cca 19,6 mii ha), înregistrarea neconformă a tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi arendă a acestora, precum şi înregistrarea neregulamentară în Cadastrul funciar a terenurilor aferente construcţiilor proprietate a statului ca proprietate publică a UAT (8,26 ha);

√ diferenţe între datele Cadastrului funciar şi datele OCT;

√ neînregistrarea regulamentară la autoritatea cadastrală a conductelor de gaze (15,5 mil.lei), precum şi neasigurarea evidenţei conforme a 9 conducte de gaze de presiune medie (1,3 mil.lei);

• neelaborarea principiilor de gestiune economică şi a indicatorilor bazaţi pe rezultate, inclusiv de cost-eficienţă în sectorul comunal, a generat:

√ neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public (6,0 mil.lei) transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale şi neexcluderea din evidenţa fondului locativ a imobilelor privatizate (3,5 mil.lei);

√ acumularea de către întreprinderile municipale a pierderilor (1,8 mil.lei), precum şi raportarea eronată a rezultatelor financiare urmare a transmiterii de către fondator a mijloacelor cu destinaţie specială în calitate de surse de finanţare a diverselor măsuri (3,6 mil.lei), fără stabilirea titlului lor;

• managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, deţinerea bunurilor materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii lor, nereguli în decontări, ca urmare fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale.

Abaterile de la legalitate şi regularitate elucidate în administrarea de către AAPL a resurselor şi fondurilor publice exprimă în mare măsură gradul redus de coordonare şi supraveghere a implementării instrumentelor de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Leova pe anul 2013, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Leova, preşedintelui raionului Leova, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Leova, Iargara, Băiuş, Beştemac, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Tomaiul Nou şi Vozneseni şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.2. Preşedintelui raionului Leova, pentru călăuză, şi se cere, în comun cu autorităţile de resort, să asigurare implementarea unor măsuri punctuale privind dezvoltarea capacităţilor instituţionale în scopul implementării Legii nr.229 din 23.09.2010, aplicarea rigorilor şi instrumentelor de control intern;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine ce ţine de plenitudinea şi credibilitatea bazei de impozitare aferente formării veniturilor bugetare per ansamblu, inclusiv pentru formarea bugetelor locale şi redimensionarea transferurilor din bugetul de stat, precum şi privind necesitatea ajustării cadrului regulator pentru asigurarea evidenţei contabile a patrimoniului public;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Leova confruntarea indicilor din Sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferente constituirii bazei de venituri bugetare şi sporirea gradului de conformare voluntară;

2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Hînceşti şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.6. Guvernului, pentru o posibilă examinare a conformării autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.8. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit în UAT, instituţiile publice, IMSP şi ÎM auditate, a fost contabilizat patrimoniul transmis în gestiune IMSP şi ÎM în sumă totală de 9015,0 mii lei, fiind încheiate contracte de comodat pentru încăperile şi terenurile aferente transmise în folosinţă IMSP; au fost reflectate regulamentar în evidenţa contabilă activele AAPL şi ale instituţiilor publice în sumă totală de 7285,1 mii lei; a fost exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat în sumă totală de 2485,9 mii lei; au fost încheiate contracte de arendă a terenurilor agricole cu suprafaţa totală de 82,84 ha.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. – 2.5. din prezenta hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.34 din 30 iunie 2014

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public

în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Leova pe anul 2013

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014, avînd drept scop evaluarea conformităţii procesului bugetar prin prisma corespunderii acestuia cadrului normativ în materie de evaluare, determinare şi administrare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de gestionare şi raportare a cheltuielilor bugetare; evaluarea conformităţii administrării şi asigurării integrităţii patrimoniului public.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Informaţiile generale privind raionul Leova, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit, iar Anexa nr.2 prezintă contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT. Obiectivele, domeniul de aplicare şi metodologia auditului sînt expuse în Anexa nr.3. În Anexele nr.4-6 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL pentru exerciţiul bugetar 2013, iar în Anexele nr.7-9 se prezintă informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Informaţiile despre măsurile întreprinse pe parcursul auditului de AAPL ale UAT de nivelurile I şi II din raionul Leova pe marginea Raportului de audit sînt expuse în Anexa nr.10.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

În conformitate cu prevederile art.32 alin.(1) lit.a) şi art.35 alin.(6) lit.a) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003², executorii (ordonatorii) principali de buget/ autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget, precum şi de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii în a căror bază a fost elaborat bugetul respectiv, acestea urmînd să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare şi, respectiv, veniturilor bugetare, în general, şi a celor proprii, în particular. Auditul a remarcat că AAPL ale UAT nu şi-au asumat plenar responsabilităţile şi nu au contribuit adecvat la perceperea veniturilor, nu au asigurat realizarea unor proceduri şi instrumente eficiente în vederea colectării integrale a veniturilor proprii în bugetele UAT, această situaţie fiind influenţată de: lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formate din activităţile din teritoriu; lipsa cadrului metodologic corespunzător şi a instrumentelor analitice de evaluare a proiecţiilor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor respectivi; exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces. De asemenea, deficienţele constatate la prognozarea veniturilor bugetare sînt o consecinţă a preocupării neadecvate din partea AAPL referitor la evaluarea exhaustivă a tuturor veniturilor proprii, nerespectării întocmai a legislaţiei funciare, precum şi a menţinerii unui sistem insuficient de management financiar şi control în entităţile publice, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele menţionate, ceea ce nu corespunde prevederilor regulamentare³. Ca urmare, deficienţele respective au determinat neluarea în calcul, la formarea părţii de venituri a bugetelor locale, a veniturilor în sumă totală de minimum 3,8 mil.lei (impozitul pe venitul din salariu – 0,3 mil.lei; impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 1,7 mil.lei; alte impozite pe venit – 0,1 mil.lei; impozite pe proprietate – 0,1 mil.lei; taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – 1,3 mil.lei; alte taxe locale – 0,3 mil.lei). Incapacitatea instituţională, atestată prin subperformanţa serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi neconlucrarea AAPL cu autorităţile fiscale şi cadastrale din teritoriu au cauzat neidentificarea/denaturarea bazei de impozitare şi, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de la 2,7 mil.lei pînă la 4,4 mil.lei.

____________________

² Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

³ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

O rezervă la acumularea veniturilor proprii în bugetele locale o constituie restanţele contribuabililor, care, în perioada supusă auditării, au avut un caracter constant, la 01.01.2012 constituind suma de 2,7 mil.lei, la 01.01.2013 – 2,7 mil.lei, şi la 01.01.2014 – 2,5 mil.lei.

Cele relatate afectează nivelul acumulărilor bugetare, fiind un impediment determinant în evaluarea corectă a performanţelor obţinute de UAT la administrarea veniturilor, influenţînd, totodată, corectitudinea şi relevanţa transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului. Pentru elucidarea celor atestate, se exemplifică următoarele.

♦ Procesul de prognoză şi planificare a veniturilor proprii este imperfect şi necesită ajustări de fond.

Conform cadrului regulator existent, UAT dispun de autonomie financiară şi, respectiv, îşi elaborează şi îşi aprobă propriul buget anual în limita resurselor disponibile. UAT elaborează bugetele în conformitate cu Notele metodologice ale MF. Conform Regulamentului propriu⁴, DF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I.

____________________

⁴ Regulamentul Direcţiei finanţe a Consiliului raional Leova, aprobat prin Decizia Consiliului raional Leova nr.5.4 din 20.09.2012.

Verificările la componenta respectivă relevă că DF nu şi-a exercitat în modul corespunzător atribuţiile sale, în unele cazuri fiind admisă estimarea incorectă a prognozei bugetare a părţii de venituri în bugetele UAT de nivelul I. În acest context, se menţionează că în raion nu se aplică modele analitice relevante pentru evaluarea potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare concludente a veniturilor bugetare generale, inclusiv a celor proprii. Auditul a atestat cazuri de estimare incorectă şi neconvingătoare a bazei fiscale, precum şi alte deficienţe ce ţin de prognoza părţii de venituri în bugetele UAT.

Exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de rigoare (atît de către UAT de nivelurile I şi II, cît şi de către DF), exprimată prin subestimarea şi diminuarea veniturilor proprii, evaluarea incorectă a bazei de impozitare, precum şi prin alte deficienţe ce ţin de prognoza fiscal-bugetară a părţii de venituri denotă irelevanţa şi nefuncţionalitatea cadrului metodologic; lipsa datelor de referinţă aferente unor proceduri analitice; neactualizarea şi neajustarea la zi a bazei de date a Cadastrului funciar la nivel de raion; neoferirea, prin informaţiile IFS, a datelor relevante privind indicatorii de venituri în dinamică pe localităţi. Totodată, DF nu şi-a constituit procedurile de fond pentru o prognoză şi o planificare argumentată: nu are elaborate şi standardizate proceduri fundamentate şi procese de lucru aferente elaborării prognozei bugetare; lipseşte un sistem de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT; proiectele de buget prezentate spre examinare DF de către UAT de nivelul I nu sînt susţinute de probe, nu sînt coordonate cu IFS şi cu organul cadastral respectiv. În context, se relevă un sistem insuficient de control intern, care ar responsabiliza părţile implicate în procesele menţionate.

Prin urmare, lipsa unor informaţii exhaustive şi credibile referitor la materia impozabilă (fondul de salarizare, valoarea estimată a bunurilor imobile, datele de fond privind obiectele de impozitare cu taxele locale etc.) atît la DF, cît şi la AAPL, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu au determinat neidentificarea bazei impozabile şi, respectiv, prognozarea defectuoasă a veniturilor bugetare. Astfel,

• Modul de prognozare a impozitului pe venitul din salariu nu corespunde rigorilor şi necesită îmbunătăţiri esenţiale.

În conformitate cu prevederile art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice remise UAT de către Ministerul Finanţelor. Potrivit acestor Note metodologice, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anul 2011, salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2012. De menţionat că organele statistice, fiscale şi economice nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor conform indicaţiilor metodologice ale MF. Astfel,

(1) informaţiile din baza de date pe anul 2011 a organului raional de statistică prezentate DF sînt relevante agenţilor economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane, nefiind raportat venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici. Totodată, indicatorii respectivi prezentaţi MF de către BNS au fost colectaţi din formularele de cercetare statistică ce cuprind întreprinderile cu un efectiv de la 3 şi mai mulţi angajaţi. Ca urmare, pentru prognozarea impozitului pe venit din salariu pe anul de referinţă, DF a dispus de datele cu privire la numărul mediu scriptic de 3906 persoane pe anul 2011, dar au fost utilizate informaţiile MF care confirmau numărul mediu scriptic egal cu 4500 persoane. Mai mult decît atît, conform datelor din formularul 4-BASS, care se prezintă de către toţi angajatorii, numărul mediu scriptic al salariaţilor pe anul 2011 a constituit 4982 persoane, sau cu 1076 persoane mai mult;

(2) datele statistice cu privire la mărimea grilelor de venit nu corespund cerinţelor privind calculele din Notele metodologice, iar informaţiile privind salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate nu au fost prezentate de către organul teritorial de statistică. Nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei de impozitare (inclusiv în aspectul localităţilor) nici organul fiscal, cauza fiind irelevanţa instrumentelor informaţionale ale IFS. De exemplu, urmare a contrapunerii informaţiilor prezentate de către agenţii economici din raion conform dărilor de seamă lunare “Privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” (formularul IRV 09) şi notelor de informare anuale “Privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi” (formularul IAL 09), au fost constatate devieri atît la venitul calculat şi direcţionat spre achitare, cît şi la impozitul pe venit reţinut;

(3) estimarea veniturilor din acest impozit s-a efectuat în lipsa informaţiilor privind raportul dintre veniturile colectate şi sumele calculate şi restanţele la impozitul în cauză, acestea avînd tangenţe directe asupra corectitudinii prognozelor efectuate doar în baza executării scontate a veniturilor. Prin urmare, depăşirea încasărilor asupra sumelor calculate de 7 UAT cu 323,0 mii lei⁵ a fost condiţionată de achitarea restanţelor formate la începutul anului bugetar, totodată, 2 UAT nu au asigurat colectarea veniturilor anului curent, restanţele majorîndu-se cu 446,4 mii lei⁶.

____________________

⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

În contextul celor relatate, AAPL (de nivelurile I şi II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor, avînd în calitate de repere ale estimării şi prognozării veniturilor datele privind evoluţia veniturilor realizate la această categorie în anii precedenţi şi executarea scontată a veniturilor în anul de elaborare a proiecţiilor fiscal-bugetare. Auditul a relevat că, deşi în ansamblu pe raion veniturile provenite din impozitul pe venitul din salariu în anul 2013 s-au executat la nivel de 100,0%, fiind aprobate în sumă de 10184,2 mii lei şi realizate în sumă de 10189,2 mii lei, probele de audit acumulate la 9 UAT denotă că: la 3 UAT a fost admisă subestimarea bazei de impozitare, fapt ce a generat diminuarea veniturilor prognozate şi aprobate la acest compartiment cu 297,8 mii lei⁷, iar la 6 UAT din raion prognoza veniturilor a fost majorată cu 153,4 mii lei⁸, ceea ce, în comun cu insuficienţa eforturilor depuse pentru colectarea impozitelor, a determinat nerealizarea planului pe venituri în sumă de 220,1 mii lei⁹. Auditul menţionează că deficienţele şi abaterile expuse au contribuit la estimarea dificilă a potenţialului economic al UAT, iar diminuările de venituri constituie o rezervă semnificativă de care nu s-a ţinut cont în subprocesul evaluărilor fiscal-bugetare, avînd influenţă directă asupra autenticităţii rapoartelor de executare a bugetelor acestora, precum şi asupra volumului transferurilor aprobate de la bugetul de stat către UAT. De asemenea, neregulile constatate în procesele de planificare şi de execuţie a veniturilor în cauză în cadrul unor UAT constituie un impediment major în dezvoltarea instituţională a AAPL privind sporirea veniturilor proprii, reducînd capacitatea lor de finanţare a cheltuielilor de interes public pentru dezvoltarea teritoriilor.

____________________

⁷ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

• Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător (cap.111/21), impozitului pe venitul din activitatea operaţională (cap.111/23), precum şi veniturilor din alte impozite pe venit (cap.111.9) nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat proiecţiile fiscal-bugetare fiind absolut neconcludente şi nefundamentate.

Astfel, conform Notelor metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2013, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obţinute la prelucrarea de către organele fiscale teritoriale a formularului VEN 08 “Declaraţia cu privire la impozitul pe venit” pe anii 2010-2011, precum şi indicatorii macroeconomici, unul dintre care este creşterea produsului intern brut în termeni nominali. Probele de audit colectate denotă că, deşi, conform datelor prezentate de IFS, executarea scontată pentru anul 2012 a impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător şi a impozitului pe venitul din activitatea operaţională a constituit suma totală de 3264 mii lei, iar prognozarea acestora pentru anul 2013 – suma de 3504 mii lei, AAPL de nivelul I şi nivelul II au aprobat venituri de 2891,5 mii lei. Astfel, autorităţile executive din cadrul UAT nu au ţinut cont de informaţiile din dările de seamă fiscale unificate (formularul UNIF 07), prezentate de ÎI şi GŢ, subiecţi neplătitori de TVA, conform cărora puteau fi prognozate venituri de la impozitul pe activitatea de întreprinzător în sumă de 165,9 mii lei. La fel, nu s-a ţinut cont de veniturile din activitatea operaţională a ÎI şi GŢ, neplătitori ai TVA, raportate, conform dării de seamă formularul IVAO (în schimbul celei prezentate în anii precedenţi – VEN 08), în mărime de peste 10,2 mil.lei, fiind calculat impozitul în mărime de 3%, sau în sumă de 306,7 mii lei. Ca rezultat al neregulilor menţionate, veniturile la sursa în cauză au fost realizate cu 1680,1 mii lei peste nivelul aprobat, fapt ce a condiţionat stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare. Totodată, atît autorităţile locale, cît şi IFS nu au efectuat o analiză amplă şi complexă a cazurilor menţionate, pentru asigurarea evaluărilor şi proiecţiilor susţinute şi raportate la potenţialul economic aferent formării bazei de impozitare, ceea ce denotă şi neconlucrarea punctuală între DF, primării şi IFS.

Misiunea de audit denotă şi alte iregularităţi ce ţin de veridicitatea datelor privind materia impozabilă în procesul de prognozare. În acest sens se exemplifică divergenţele privind ajustarea (majorarea/micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale şi suma facilităţilor acordate sub formă de scutire de impozitare a venitului, sintetizate în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (formularul VEN 08) pentru perioada fiscală 2011 şi descifrate în anexele la ea, respectiv, 2D şi 3.1D, datele nefiind identice. Mai mult decît atît, suma venitului scutit de impozitare, precum şi suma facilităţilor acordate sub formă de scutire de impozitare a venitului, reflectate în anexa 3.1D la Declaraţie, constituie una şi în aceeaşi mărime pentru anii 2007-2011, nefiind corelate cu sumele indicate în rîndurile respective din Declaraţie, cauzele deficienţilor fiind explicate de către persoanele responsabile din cadrul IFS printr-o eroare mecanică.

• Nu au fost estimate şi aprobate corespunzător veniturile din alte impozite pe venit (cap.111.9), care au fost realizate cu 92,4 mii lei mai mult. În contextul celor menţionate, se atestă irelevanţa modului de fundamentare a veniturilor din alte impozite pe venit. Se menţionează că informaţiile interne ale IFS Leova permit verificarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor/persoanelor fizice numai în privinţa impozitului pe venit reţinut din plăţile salariale, prin confruntarea informaţiilor prezentate. Totodată, verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb al activelor de capital este foarte dificilă, deoarece nu poartă un caracter sistemic, iar autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu informaţii conexe (notari, firme de brokeraj, activităţi individuale etc.), care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale în acest sens. Astfel, în cadrul elaborării bugetelor, DF a prognozat şi aprobat veniturile la capitolul respectiv în sumă totală de 310,4 mii lei, unicul reper fiind datele executării scontate, în lipsa informaţiilor privind baza şi obiectul impozabil, iar executarea reală a acestui impozit a constituit 402,8 mii lei, ceea ce este cu 92,4 mii lei mai mult decît cifra aprobată.

• AAPL ale UAT şi autoritatea fiscală din raion nu au demonstrat un interes adecvat privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor din proprietate. Totodată, nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menţionată.

Impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare sînt impozite relativ stabile, a căror mărime depinde de plenitudinea informaţiilor privind obiectele şi subiectele impunerii. În conformitate cu prevederile art.156 alin.(2) şi art.158 lit.b) din Codul fiscal¹⁰, SCITL este obligat să ţină evidenţa contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni) şi gospodării ţărăneşti (de fermier), a obligaţiilor lor fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere, amenzi. Totodată, potrivit prevederilor regulamentare¹¹, evidenţa impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte se ţine în Registrul de evidenţă a contribuabililor, dar poate fi asigurată şi electronic, în modul stabilit de către IFPS.

____________________

¹⁰ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

¹¹ Pct.1 din Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.998 din 20.08.2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei”.

Dat fiind că OCT, la situaţia din 01.01.2013, a finalizat procesul de evaluare a bunurilor imobile proprietate a persoanelor fizice doar în oraşele Leova şi Iargara, SCITL din cadrul AAPL supuse auditului ţin evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor lor fiscale aferente imobilelor evaluate utilizînd SIA “Cadastrul fiscal”, iar a celor neevaluate – conform Registrului de evidenţă a contribuabililor, ambele registre urmînd să ofere informaţii exhaustive cu privire la baza de impunere, pe care AAPL trebuiau să le ia în calcul la estimarea veniturilor din impozitele respective. În pofida celor expuse, pentru anul 2013 unele AAPL au prognozat veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare (cap.114.14) cu 32,1 mii lei mai puţin faţă de sumele calculate în SIA “Cadastrul fiscal” în anul 2011 (349,2 mii lei) şi cu 49,1 mii lei mai puţin faţă de calculele pe anul 2012¹².

____________________

¹² Anexa nr.7 la Raportul de audit.

Probele de audit colectate la primăria or.Leova denotă că, în raportul fiscal prezentat IFS de către acesta (forma SI-SCITL), suma calculată a impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice (cap.114.11 şi cap.114.14) a fost diminuată atît faţă de datele SIA “Cadastrul fiscal”, cît şi faţă de Registrul de evidenţa a contribuabililor, nefiind calculate şi achitate venituri în sumă totală de 30,0 mii lei. De exemplu, conform SIA “ValueCad”, la situaţia din 01.01.2012, în or. Leova erau evaluate 335 de garaje, însă pînă în prezent pentru calcularea impozitului de la aceste bunuri imobile în SIA “Cadastrul fiscal” au fost incluse doar 192 de garaje, din care 29 nu au fost supuse impozitării în anul 2013, cauza deficienţelor invocată de OCT fiind întîrzierea introducerii informaţiilor în baza de date admisă de către ÎS “Fiscservinform”.

Mai mult decît atît, metoda de evaluare a bunurilor imobiliare utilizată de Î.S. “Cadastru” nu asigură evaluarea acestor bunuri la preţurile de piaţă, afectînd încasările la bugetele UAT. În mare măsură, creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă este influenţată de neefectuarea reevaluării bunurilor imobiliare de către Î.S. “Cadastru”, care urma să aibă loc o dată la trei ani. De asemenea, auditul a constatat existenţa unor deficienţe şi neconformităţi ce ţin de plenitudinea şi corectitudinea datelor privind obiectele şi subiecţii impozabili, cum ar fi: neactualizarea de către autoritatea cadastrală a parametrilor tehnici ai bunurilor; neconcordanţa datelor privind subiecţii impozabili şi cotele pe care le deţin; neidentificarea tuturor coproprietarilor de imobile etc. Drept urmare, conform datelor din SIA “Cadastrul fiscal” (raportul CF2) al primăriilor Leova şi Iargara, valoarea imobilelor care nu au fost incluse în calculul impozitului pe proprietate în anul 2012 a constituit 22051,4 mii lei, iar în anul 2013 – 22369,9 mii lei, ceea ce denotă lipsa de monitorizare şi de luare a măsurilor privind înlăturarea deficienţelor la capitolul vizat. Astfel, în anul 2013 în bugetele oraşelor nu s-au acumulat venituri de la impozitul pe proprietate în sumă totală de 32,6 mii lei¹³.

____________________

¹³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

Deşi, potrivit art.278 din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sînt construcţiile aflate la etapa de finisare de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, AAPL nu ţin evidenţa acestora, Î.S. “Cadastru” nu efectuează evaluarea lor în scopuri fiscale, iar SCITL din UAT, respectiv, nu le impozitează. Astfel, în cadrul UAT, auditul a identificat 19 construcţii cu grad înalt de execuţie, începute în perioada 2008-2010 (10 construcţii – din anul 2008; 3 – din anul 2009; 6 – din anul 2010), care nu au fost evaluate în scopuri fiscale, ceea ce determină riscul necalculării şi neîncasării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare. Cu toate că, în temeiul art.6 din Legea nr.267 din 29.11.2012¹⁴, în termen de pînă la 1 iunie a fiecărui an AAPL urmau să prezinte către OCT actele stabilite prin aceeaşi lege pentru actualizarea datelor cadastrale, autorităţile publice locale nu şi-au asumat responsabilităţile în scopul eficientizării impozitării bunurilor imobile amplasate în teritoriul administrat de către acestea.

____________________

¹⁴ Legea nr.267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile.

♦ AAPL nu au manifestat responsabilitatea necesară în vederea evaluării şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Totodată, nerespectarea legislaţiei funciare şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT din raion şi nerealizarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de la 1072,5 mii lei pînă la 3483,1 mii lei. De asemenea, pe aceeaşi perioadă nu au fost prognozate, calculate şi încasate venituri de la impozitul funciar în sumă de 84,9 mii lei.

• Potrivit art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹⁵, în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au cumpărat ori nu au arendat terenuri aferente obiectelor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Auditul, la capitolul dat, a constatat că 14 UAT de nivelul I din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT. Astfel,

____________________

¹⁵ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

- în pofida faptului că, în baza Deciziei nr.8.2 din 21.12.2012, CO Leova a aprobat pentru 3 agenţi economici plata anuală pentru folosirea terenurilor proprietate publică a UAT aferente construcţiilor private, în cuantum de 2% şi, respectiv, 10% din preţul normativ al pămîntului, Primăria or. Leova nu a planificat, nu a calculat şi nu a încasat plata pentru folosirea terenurilor cu suprafaţa de 1,44 ha, în sumă de 48,8 mii lei, şi impozitul funciar aferent terenurilor menţionate;

- consiliile locale din 14 UAT nu au stabilit, prin deciziile lor, mărimea plăţii pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 58,81 ha¹⁶. Prin urmare, potrivit estimărilor auditului, suma veniturilor nerealizate de la folosirea terenurilor menţionate în anul 2013 constituie de la 602,8 mii lei pînă la 3013,4 mii lei. Totodată, pe aceeaşi perioadă nu au fost prognozate, calculate şi încasate venituri din impozitul funciar în sumă de 59,0 mii lei.

____________________

¹⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

• Deficienţe care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT din raion au fost admise la gestionarea terenurilor arabile proprietate publică, precum şi la stabilirea şi încasarea plăţilor din arenda acestora. Se relevă că, avînd o sursă de venit neevaluată, constituită din terenurile arabile proprietate publică cu suprafaţa de 221,95 ha¹⁷, aflate în folosinţa unor agenţi economici şi utilizate de către aceştia în lipsa contractelor de arendă, AAPL din cadrul a 16 UAT din raion nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor pasibile privind bunurile menţionate. Aceasta a condiţionat neacumularea integrală a veniturilor din arenda terenurilor arabile proprietate publică în sumă totală de 183,8 mii lei¹⁸, precum şi neîncasarea impozitului funciar în mărime de 24,5 mii lei.

____________________

¹⁷ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

• Lipsa din partea AAPL a unui control eficient asupra utilizării conforme a fondului funciar determină riscul neîncasării veniturilor bugetare, provenite din vînzarea şi arenda terenurilor, precum şi din impozitarea acestora. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că AAPL din raion nu au asigurat respectarea legislaţiei funciare aferente vînzării/arendei terenurilor, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor estimate de audit în sumă totală de 237,1 mii lei. În acest sens, se exemplifică următoarele:

- 3 AAPL nu au demonstrat prudenţă şi interes faţă de eficientizarea gestionării fondului funciar, exprimat prin neasigurarea aplicării preţului normativ ajustat conform modificărilor operate în Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, la executarea a 15 contracte de arendă a terenurilor publice încheiate anterior. Prin urmare, bugetele locale au fost lipsite de venituri în suma totală de 147,1 mii lei¹⁹;

____________________

¹⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- ca rezultat al diminuării indicilor cadastrali, suprafeţei terenurilor transmise în arendă şi cotei impozitului funciar prevăzute în 2 contracte de arendă şi într-un contact de vînzare-cumpărare a terenului, nu au fost realizate venituri în sumă de 78,5 mii lei²⁰;

____________________

²⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- în baza deciziei Consiliului sătesc şi urmare a licitaţiei desfăşurate la data de 25.05.2013, Primăria Sîrma a transmis în arendă la două persoane fizice 2 terenuri cu suprafaţa totală de 16 ha pe un termen de 3 ani, cu plata anuală de arendă de 11,5 mii lei, fiind încheiate contractele de arendă nr.18 şi nr.19 din 03.06.2013. Însă, la data de 05.06.2013, Primăria a întocmit acte de constatare prin care a confirmat că terenurile nu au fost prelucrate, iar CL, prin Decizia nr.3.7 din 20.11.2013, a scutit arendaşii de plata de arendă, pe anul 2013, în sumă totală de 11,5 mii lei. Auditul relevă că, totodată, CL a refuzat scutirea de plata de arendă pe un alt arendaş al unor suprafeţe de 20 ha terenuri transmise conform contractului nr.17 din 03.06.2013, atribuite în urma aceleiaşi licitaţii din 25.05.2013 şi în temeiul aceluiaşi act de constatare, ca şi în cazul precedent. Cauza tratării neunivoce a arendaşilor, a drepturilor şi obligaţiilor acestora conform contractelor de arendă nu a fost explicată de personalul responsabil din cadrul AAPL, iar faptul propriu-zis denotă facilitarea unor arendaşi admisă de arendator.

♦ În procesul de planificare a veniturilor bugetare pentru anul 2013 provenite din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, acestea au fost aprobate la un nivel mai mic faţă de posibilităţile reale de acumulare. Astfel, veniturile provenite din taxa respectivă în anul 2013 au fost executate în sumă totală de 1989,4 mii lei, sau cu 1302,4 mii lei mai mult faţă de cele aprobate. Cu toate că DF dispunea de informaţiile prezentate de Î.S. “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”” privind numărul mijloacelor de transport înregistrate pe teritoriul raionului Leova şi cotele pe tipuri de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova conform Titlului IX al Codului fiscal “Taxele rutiere”, aceasta a luat în calcul doar 4363 mijloace de transport, sau 72,4% din totalul de 6030 înregistrate, cauza fiind lipsa informaţiilor privind autovehiculele exploatate. Totodată, auditul menţionează şi modificarea cotelor taxei pentru folosirea drumurilor, operate prin Legea nr.324 din 27.12.2012²¹, ceea ce la fel a condiţionat majorarea veniturilor, nefiind însă cunoscute la momentul prognozării veniturilor din sursa menţionată. Ca urmare, subestimarea bazei impozabile şi majorarea cotelor taxei specificate au condiţionat acumularea veniturilor din taxa respectivă la nivel de 289,6% faţă de cele aprobate, afectînd echitatea raporturilor interbugetare.

____________________

²¹ Legea nr.324 din 27.12.2012 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

♦ Planificarea neconformă şi administrarea ineficientă a veniturilor din taxele locale au lipsit bugetele UAT de venituri în mărimi semnificative, care au însumat în total 785,6 mii lei, fiind determinate în fond de sistemul de control insuficient al veniturilor proprii din partea autorităţilor locale. Astfel,

• unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară, în conformitate cu prevederile art.290 lit.(e) din Codul fiscal. Urmare a auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010²², AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea.

____________________

²² Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior.

Probele acumulate la Primăria or.Leova relevă că, deşi veniturile aferente taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unităţile comerciale), acumulate în anul 2013 (942,8 mii lei), au înregistrat o creştere, faţă de anul 2012, cu 148,0 mii lei, sau cu 18,6%, totuşi la acest capitol se atestă unele venituri nerealizate. Prin urmare, la aprobarea taxei pentru unităţile comerciale pe anul 2013, primăria nu a luat în calcul suma veniturilor pasibile perceperii. Astfel, deşi conform listelor agenţilor economici ce activau pe teritoriul localităţii, anexate la deciziile CO privind aprobarea/modificarea taxelor, veniturile din taxa nominalizată au constituit 1103,8 mii lei, acestea au fost aprobate în sumă de 868,1 mii lei, sau cu o diminuare a planului pe venituri cu 235,7 mii lei, nerealizările constituind aceeaşi sumă.

• UAT din raionul Leova nu au asigurat acumularea regulamentară a veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului. Astfel, potrivit art.290 din Codul fiscal, subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului este persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care dispune de bază de impozitare. În cazul în care persoana fizică (deţinător de terenuri agricole) nu este înregistrată în calitate de întreprinzător, conform legislaţiei în vigoare, aceasta nu întruneşte calitatea de subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului. Totodată, în vederea eficientizării administrării taxei pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), IFS Leova urma să intensifice, în comun cu AAPL (care, conform Hotărîrii Guvernului nr.977 din 14.09.2001²³, sînt obligate să înregistreze/atribuie codurile fiscale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)), acţiunile în vederea popularizării prevederilor legale privind necesitatea înregistrării deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). În pofida celor menţionate, atît autoritatea fiscală teritorială, cît şi AAPL din raion nu au anticipat impactul negativ asupra acumulărilor în bugetele locale, care rezultă din neînregistrarea deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). Ca urmare, în anul 2013, situaţia constatată a condiţionat neacumularea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti neînregistrate, în mărime de 513,9 mii lei²⁴.

____________________

²³ Hotărîrea Guvernului nr.977 din 14.09.2001 “Privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”.

²⁴ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

• AAPL din raion nu au demonstrat un interes vădit la calcularea şi colectarea în buget a taxei de piaţă, totodată neasigurînd o evaluare autentică a bazei de impozitare pentru identificarea rezervelor pasibile. Potrivit art.290 şi art.291, Titlul VII din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu taxa de piaţă sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei, iar obiectul impunerii îl constituie suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei. Probele de audit acumulate la Primăria or.Leova denotă că planificarea încasărilor taxei de piaţă s-a efectuat fără a se ţine cont de baza de impozitare credibilă, cum ar fi suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul a 2 pieţe autorizate ce activează în oraş. În consecinţă, veniturile din taxa de piaţă aprobate în bugetul orăşenesc, precum şi încasările mijloacelor din taxa menţionată au fost diminuate cu 36,0 mii lei.

♦ Unele AAPL nu au întreprins măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale, neasigurînd monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public privat, astfel nefiind acumulate venituri la bugetele UAT în sumă de 151,3 mii lei. Probele de audit denotă că, la darea în locaţiune a activelor neutilizate, Aparatul preşedintelui raionului, o instituţie publică şi 14 primării din raion nu au ţinut cont în toate cazurile de prevederile Legii nr.249 din 02.11.2012²⁵, Legii nr.121-XVI din 04.05.2007²⁶ şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008²⁷. Factorii de decizie din cadrul UAT nu au contribuit pe deplin la încasarea veniturilor din locaţiune, astfel generînd un impact negativ asupra acumulării operative şi folosirii raţionale a mijloacelor publice. În această ordine de idei, se exemplifică următoarele:

____________________

²⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012 (în continuare – Legea nr.249 din 02.11.2012).

²⁶ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

²⁷ Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

- 7 AAPL ale UAT au dat în folosinţă încăperi cu suprafaţa totală de 154,9 m² în lipsa contractelor de locaţiune²⁸, inclusiv la 3 UAT nu au fost adoptate deciziile autorităţilor deliberative şi reprezentative cu privire la darea în locaţiune a bunurilor publice;

____________________

²⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- plata pentru locaţiune a fost calculată cu aplicarea coeficienţilor de ramură şi de piaţă diminuaţi faţă de cei prestabiliţi conform prevederilor Legii nr.249 din 02.11.2012²⁹;

____________________

²⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- transmiterea, în baza deciziilor consiliilor locale, în folosinţă cu titlu gratuit a unor încăperi cu suprafaţa totală de 112,4 m^{2 30};

____________________

³⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- AAPL ale 3 UAT nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea recuperării cheltuielilor pentru serviciile comunale aferente suprafeţelor date în locaţiune în sumă totală de 43,3 mii lei³¹;

____________________

³¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

- AAPL ale 2 UAT au admis nereguli la darea în locaţiune a obiectelor de infrastructură, stabilind plata anuală pentru locaţiune şi pentru folosirea utilajului cu nerespectarea modului de calcul al plăţii corespunzătoare potrivit Legii nr.249 din 02.11.2012, ceea ce a cauzat diminuarea veniturilor, în perioada 2011-2013, cu 90,1 mii lei³². Mai mult decît atît, potrivit prevederilor legale³³, activitatea de antreprenoriat se desfăşoară sub forma organizatorico-juridică de întreprindere, iar probele de audit colectate denotă că persoanele fizice în a căror gestiune se află fîntînile arteziene şi apeductele proprietate publică a UAT menţionate prestează servicii de alimentare cu apă în nume propriu, fără a avea înregistrată vreo formă organizatorico-juridică de activitate.

____________________

³² Anexa nr.7 la Raportul de audit.

³³ Art.1 şi art.3 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Situaţiile menţionate au fost cauzate de neasigurarea respectării prevederilor legale la încheierea contractelor de locaţiune cu unii agenţi economici şi persoane fizice, precum şi de lipsa în cadrul UAT (de nivelurile I şi II) a unor politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public, fapt care, în consecinţă, lipseşte bugetul local de venituri considerabile.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului şi DF să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea şi monitorizarea proceselor operaţionale ce ţin de planificarea proiecţiilor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. Preşedintele raionului să asigure conlucrarea între subdiviziunile Consiliului raional, inclusiv DF, Secţia economie, autorităţile fiscale şi cadastrale, privind crearea unei baze de date aferente formării, monitorizării şi evaluării bazei de impozitare pe toate categoriile de taxe/impozite formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II), care constituie obiect al impozitării.

3. DF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I şi cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT.

4. Primarii or.Iargara, satelor/comunelor Beştemac, Borogani, Cazangic, Covurlui, Cneazevca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sîrma, Hănăsenii Noi, Orac, Tigheci, Tomaiul Nou, Tochile-Răducani şi Vozneseni să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor arabile proprietate publică, să calculeze şi să încaseze plăţile cuvenite.

5. Primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Beştemac, Borogani, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Filipeni, Orac, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Tigheci, Tomai şi Vozneseni să asigure, conform prevederilor legale, stabilirea/aplicarea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectivelor private, să calculeze şi să încaseze aceste plăţi.

6. Primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Tigheci, Covurlui, Cupcui, Sărata Nouă şi Sîrma să asigure o planificare exhaustivă a veniturilor din impozitul pe proprietate al persoanelor fizice, cu încasarea integrală a acestora în bugetele UAT.

7. Primarul or.Leova să asigure prognozarea corectă a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, precum şi a taxei de piaţă, cu acumularea integrală a veniturilor bugetare.

8. Primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Băiuş, Beştemac, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Tomaiul Nou şi Vozneseni, în comun cu IFS, să intensifice lucrul privind popularizarea legislaţiei fiscale în vederea înregistrării şi atribuirii codurilor fiscale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), ceea ce ar spori acumularea veniturilor în bugetele UAT.

9. Preşedintele raionului, primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Beştemac, Borogani, Cazangic, Colibabovca, Cupcui, Hănăsenii Noi, Orac, Sărata Nouă, Sărăţica Nouă, Tigheci, Tomai, Tomaiul Nou şi directorul Liceului Teoretic “M. Eminescu” să efectueze încheierea sau revizuirea/legalizarea contractelor privind locaţiunea bunurilor publice, cu ajustarea acestora la prevederile regulamentare în vigoare, luarea măsurilor în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit în acest domeniu şi acumularea veniturilor publice.

OBIECTIVUL II: Au gestionat regulamentar şi econom UAT cheltuielile bugetare?

Subprocesul de fundamentare şi utilizare a mijloacelor bugetare din cadrul UAT (de nivelul I şi nivelul II) a fost afectat de nereguli şi abateri de la prevederile regulamentare, neînregistrîndu-se îmbunătăţiri esenţiale. Iregularităţile admise de factorii de decizie din cadrul AAPL supuse auditării au determinat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 25,6 mil.lei, gradul de indisciplină financiar-bugetară fiind unul sporit (neregulile raportate la cheltuielile totale). Astfel, s-au constatat cheltuieli neregulamentare la: valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 24,0 mil.lei; retribuirea muncii (inclusiv plăţile ce derivă din acestea) – 1,2 mil.lei; alte cheltuieli – 0,4 mil.lei.

Această stare de lucruri este şi o consecinţă a neefectuării controlului intern, respectiv, a neimplementării corespunzătoare a prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010, care prevede sporirea responsabilităţilor manageriale la gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice, sarcină de o necesitate stringentă pentru UAT de toate nivelurile.

Nu întruneşte rigorile de transparenţă şi integritate procesul de redistribuire a transferurilor alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate sferei învăţămîntului. Există deficienţe şi la determinarea raporturilor între bugetul de stat şi bugetul raionului, între bugetul raional şi bugetele UAT, fapt ce a influenţat volumul transferurilor alocate. Pentru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ În procesul de stabilire a relaţiilor interbugetare există deficienţe la prognozarea cheltuielilor şi distribuirea echitabilă a transferurilor.

Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învăţămînt pentru UAT şi a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că, în anul 2013, AAPL din raion au beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 11,6 mil.lei, drept urmare a luării în calcul a numărului de copii/elevi reieşind din numărul real înregistrat, care era mai mic decît datele statistice în baza cărora MF a alocat transferurile. Situaţia respectivă denotă o tratare subiectivă a procesului de realocare a mijloacelor bugetare, determină crearea soldurilor disponibile şi facilitarea autorităţilor raionale în sprijinirea selectivă şi fără criterii corespunzătoare a anumitor acţiuni şi instituţii.

Conform art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, pentru uniformizarea gradului de satisfacere a necesităţilor în resurse bugetare, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele raionale, se prevăd transferuri din contul fondului de susţinere financiară a UAT. Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată de Notele metodologice elaborate de către MF, care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi unele momente specifice de calculare a transferurilor prognozate spre alocare de la bugetul de stat bugetelor de nivelul II.

Potrivit Notelor metodologice, alocarea mijloacelor pentru instituţiile de învăţămînt preşcolar s-a efectuat în baza normativului de întreţinere a unui copil în instituţiile preşcolare în mărime de 9299,50 lei şi a numărului de copii conform datelor statistice. Totodată, pentru şcoli, gimnazii şi licee, cuantumul normativului valoric pentru un “elev ponderat” şi a normativului valoric pentru instituţie, luat în calcul la stabilirea transferurilor categoriale, constituie 6224,0 lei, respectiv, 376793,0 lei.

Dat fiind că Notele metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza normativului de întreţinere a unui copil în instituţii preşcolare, autorităţile de nivelul II, la stabilirea raporturilor cu bugetele de nivelul I, au posibilitatea de a diferenţia normativele stabilite de MF şi de a le aplica neunivoc pentru aceleaşi categorii de instituţii din AAPL de nivelul I. Astfel, reieşind din mărimea transferurilor aprobate de autorităţile de nivelul II ale raionului, cuantumul cheltuielilor pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare a variat de la 7150 lei la 14100 lei, valorile nefiind fundamentate, coordonate şi aprobate regulamentar. Totodată, AAPL de nivelul II, la calcularea transferurilor pentru UAT de nivelul I, a utilizat numărul efectiv de copii (1484 de copii), care era mai mic decît numărul din datele statistice (2465 de copii) pe raion în anul 2013 cu 981 de copii. Urmare a aplicării unui număr mai mic de copii, utilizat la calcularea transferurilor către UAT de nivelul I, AAPL din raion au beneficiat de mijloace bugetare din contul bugetului de stat în sumă de 9,1 mil.lei.

Potrivit pct.8 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.728 din 02.10.2012³⁴, volumul alocaţiilor pentru o instituţie de învăţămînt primar şi secundar, la nivelul raionului, se determină printr-o formulă ale cărei componente de bază sînt: normativul valoric pentru un “elev ponderat” şi numărul acestora dintr-o instituţie concretă; normativul valoric pentru o instituţie; alocaţiile repartizate unei instituţii concrete din componenta raională etc. Componenta raională reprezintă o rezervă formată din mijloacele alocate de la bugetul de stat şi centralizate la nivelul raionului, din care principalele sînt: mijloacele centralizate în mărime de maximum 5% din volumul transferurilor categoriale; economia formată ca urmare a raţionalizării reţelei de instituţii; economia formată ca urmare a reducerii numărului de “elevi ponderaţi” etc. Componenta raională se repartizează instituţiilor UAT, “conform deciziei CR, la propunerea DÎ, coordonată cu DF în scopul protecţiei împotriva efectelor negative ale aplicării formulei, sporirii interesului pentru consolidarea reţelei, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare ale unora, cum ar fi cele de transport (pentru transportarea elevilor), întreţinerea căminelor şi alte cheltuieli specifice ale unor instituţii concrete”. Repartizarea şi utilizarea mijloacelor din componenta raională se stabilesc printr-un regulament aprobat de CR. Auditul a constatat că, deşi CR, prin Decizia nr.5.3 din 09.12.2011, a aprobat Regulamentul privind repartizarea şi utilizarea resurselor financiare din componenta raională, acesta fiind unul imperfect, nu a stabilit procedura şi criteriile de repartizare a acestora. Astfel, resursele financiare destinate finanţării instituţiilor de învăţămînt din componenta raională în sumă de 2,5 mil.lei au fost repartizate netransparent şi în lipsa fundamentărilor necesare.

____________________

³⁴ Hotărîrea Guvernului nr.728 din 02.10.2012 “Cu privire la finanţarea în bază de cost standard per elev cu utilizarea coeficienţilor de ajustare în modul stabilit de Guvern pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale”.

Recomandări:

10. Preşedintele raionului să examineze relevanţa Regulamentului privind repartizarea şi utilizarea resurselor financiare din componenta raională prin prisma asigurării transparenţei şi obiectivităţii procesului de repartizare a mijloacelor destinate finanţării instituţiilor de învăţămînt în bază de cost standard per elev.

11. DF să asigure necondiţionat respectarea cadrului metodologic la stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele locale, cu fundamentarea transferurilor de rigoare.

12. DF, în comun cu DÎ, să elaboreze politici clare şi distincte în aspectul criteriilor ce ţin de planificarea cheltuielilor pentru activitatea instituţiilor de învăţămînt conform noii metodologii de finanţare a acestora.

♦ AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii în sumă de 1229,5 mii lei, fiind necesară optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor destinate salarizării.

În anul 2013, AAPL de nivelul I şi nivelul II au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta în sumă totală de 68,7 mil.lei, a căror pondere reprezintă 53,6% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion. Urmare a verificării cheltuielilor privind retribuirea muncii la unele AAPL de ambele niveluri, au fost constatate abateri de la cadrul normativ care au condiţionat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 1229,5 mii lei. Astfel,

- contrar prevederilor pct.20 din anexa nr.2 la Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012³⁵, schemele de încadrare a personalului autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I din raion nu sînt înregistrate la DF din subordinea CR Leova;

____________________

³⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

- cu toate că 36 AAPL şi instituţii publice din raion au elaborat şi aprobat regulamentar schemele de încadrare a personalului, acestea au admis depăşirea numărului stabilit de personal cu 130,25 unităţi, ceea ce a condiţionat executarea cheltuielilor suplimentare în sumă totală de 1114,8 mii lei³⁶. Totodată, primăriile şi instituţiile publice nu au reflectat efectivul de personal în număr de 130,25 unităţi în “Raportul privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de la bugetele locale pe anul 2013” (forma 3R-BL), ca urmare fiind denaturate datele consolidate pe raion raportate pe anul 2013;

____________________

³⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

- contrar prescripţiilor art.5 pct.(4) lit.c) din Legea nr.245-XVI din 27.11.2008³⁷ şi pct.95 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1176 din 22.12.2010³⁸, AAPL din raion, în colaborare cu SIS, nu au aprobat şi avizat nomenclatoarele de informaţii ce urmează a fi secretizate, nomenclatoarele funcţiilor şi numărul persoanelor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat, în funcţie de necesitatea utilizării unor astfel de informaţii în cadrul activităţii desfăşurate. În pofida celor relatate, în perioada supusă auditării AAPL din raion au stabilit şi achitat spor la salariu pentru acces la secretul de stat unui număr de 18 angajaţi, ceea ce a condiţionat achitarea neregulamentară a sporurilor salariale şi plăţilor aferente acestora în mărime de 114,7 mii lei³⁹.

____________________

³⁷ Legea nr.245-XVI din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat.

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1176 din 22.12.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi a altor persoane juridice”.

³⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

Recomandări:

13. Preşedintele raionului să ia atitudine faţă de cazurile de remunerare neconformă a angajaţilor şi să asigure respectarea normelor legale şi a disciplinei financiar-bugetare în domeniul respectiv.

14. Primarii oraşelor: Leova şi Iargara, satelor/comunelor: Băiuş, Beştemac, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Tomaiul Nou şi Vozneseni să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirea muncii şi implementarea unui control intern adecvat, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate.

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare afectat de nereguli.

În anul 2013 în raionul Leova au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 19,4 mil.lei: pentru investiţii capitale – 7,2 mil.lei, reparaţii capitale – 12,2 mil.lei, inclusiv din contul: bugetului de stat – 3,2 mil.lei; bugetului raional – 6,0 mil.lei; bugetelor locale – 6,7 mil.lei; altor surse – 3,5 mil.lei.

Probele de audit acumulate la acest compartiment au scos în evidenţă un şir de lacune şi nereguli, care au determinat utilizarea neregulamentară a mijloacelor bugetare, ceea ce denotă că disciplina financiară la componenta respectivă a fost afectată de prezenţa neregularităţilor la efectuarea unor cheltuieli ineficiente din contul mijloacelor publice, din care cele mai semnificative sînt: efectuarea cheltuielilor ineficiente şi iraţionale exprimate prin imobilizarea mijloacelor publice pentru obiecte nefinalizate – 23,8 mil.lei; executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect elaborată şi verificată regulamentar – 0,2 mil.lei. Totodată, misiunea de audit denotă neelaborarea şi neimplementarea procedurilor de control intern aferente iniţierii şi valorificării cheltuielilor pentru investiţii capitale. Astfel,

• Lipsa planului anual şi a celui de perspectivă privind investiţiile capitale, executarea neregulamentară a funcţiilor de beneficiar al obiectivelor au determinat raportarea eronată la compartimentul respectiv. Deşi, ponderea cheltuielilor pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în perioada ultimilor 3 ani a constituit 17-20% din totalul cheltuielilor, fiind una semnificativă, misiunea de audit denotă lipsa unui control intern aferent procesului de valorificare a acestora de la momentul iniţierii pînă la recepţia finală a lucrărilor executate, precum şi înregistrarea contabilă şi cadastrală a obiectivelor edificate. Astfel, potrivit probelor de audit acumulate, 4 conducte de gaze, cu volumul investiţiilor valorificate de 5334,2 mii lei, date în exploatare şi gestionate din anul 2009, sînt înregistrate în evidenţa contabilă a DF şi în Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice, la situaţia din 01.01.2014, ca obiecte nefinalizate, soldul contului constituind în total 19469,6 mii lei. O situaţie similară se atestă şi în cadrul a 4 UAT fiind exploatate 14 obiecte cu valoarea totală a cheltuielilor de construcţie şi de reparaţie de 2424,1 mii lei⁴⁰, fără a fi efectuate înregistrările corespunzătoare la intrări a mijloacelor fixe în evidenţa contabilă, ceea ce denotă lipsa controlului intern privind valorificarea cheltuielilor pentru investiţii capitale, condiţionînd raportarea eronată a situaţiilor la compartimentul nominalizat.

____________________

⁴⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Determinarea şi iniţierea obiectelor de investiţii capitale fără a se ţine cont de investiţiile începute anterior şi nefinalizate determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, cauzează ineficienţa cheltuielilor suportate. Astfel, la situaţia din 01.01.2014 în evidenţa contabilă a DÎ şi a 3 AAPL erau înregistrate 4 obiecte nefinalizate, a căror construcţii au demarat în anul 1989. Pentru finisarea lor sînt necesare circa 91,56 mil.lei⁴¹, surse financiare care practic lipsesc în acest scop, precum şi o viziune clară şi argumentată privind posibila utilizare pe viitor a obiectelor. Probele de audit acumulate denotă că, deşi la obiectivul nefinisat “Maternitatea” (costul lucrărilor efectuate pînă în anul 1992 evaluat în total la 21287,0 mii lei, gradul de finalizare 39%) pe parcursul ultimilor 8 ani au fost schimbaţi 3 beneficiari în scopul finalizării construcţiei, acestea nu au avut vreun efect. Astfel, obiectivul a fost transmis de la balanţa CR la Agenţia Naţională Locuinţe, iar după dizolvarea acesteia – Primăriei or. Leova, în perioada respectivă nefiind realizate lucrări de construcţie la obiectul nominalizat. În timp ce AAPL sînt în aşteptarea investiţiilor, degradarea fizică şi morală a obiectului, produsă în această perioadă, are ca efect imobilizarea mijloacelor publice de proporţii. În prezent construcţia nefinisată este transmisă CR Leova în scopul reprofilării acesteia în spaţiu locativ pentru realizarea “Proiectului locuinţe sociale pentru pături socialmente vulnerabile”.

____________________

⁴¹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Executarea investiţiilor în construcţii şi reparaţii capitale în cadrul unor UAT nu se bazează pe studiile respective de fezabilitate, care ar argumenta necesitatea acestora. Astfel, construcţia în curs de execuţie “Şcoala muzicală din or.Leova” (cu suma cheltuielilor valorificate de 700,3 mii lei, înregistrată în evidenţa contabilă a DCTST a CR Leova), din lipsa mijloacelor financiare pentru finalizare, precum şi din cauza scăderii necesităţii de utilizare, pe parcursul ultimilor 4 ani, în baza deciziei CR Leova, a fost scoasă la vînzare în cadrul a 4 licitaţii cu strigare, nefiind însă comercializată. Ca şi în cazul precedent, deteriorarea construcţiei influenţată de factorii climaterici determină ineficienţa investiţiilor precedente. Analogic, se exemplifică suspendarea lucrărilor de construcţie iniţiate în anul 1995 a 2 şcoli: din s.Filipeni şi din com.Sărăteni, cauza fiind lipsa mijloacelor financiare, dar şi nestabilirea de către AAPL ale UAT respective a priorităţii cheltuielilor capitale pentru obiectele nefinalizate, ceea ce determină imobilizarea mijloacelor bugetare. La momentul actual, ca rezultat al reformelor structurale în învăţămînt, necesitatea obiectelor în cauză s-a diminuat, ca urmare, schimbarea destinaţiei obiectelor respective cu suportarea cheltuielilor suplimentare pentru reproiectări, expertize tehnice etc. devenind una iminentă, cerînd precauţie şi fundamentări rezonabile. În acest sens, se relevă măsurile întreprinse de către AAPL Sărăteni pentru modificarea destinaţiei şcolii nefinisate (avînd o capacitate conform proiectului de 264 locuri) în centru cultural-sportiv, pentru finisarea construcţiei fiind alocaţi bani de la bugetul de stat pe anul 2014 în sumă de 800,0 mii lei⁴². Totodată, avînd în vedere că numărul de populaţie al com.Sărăteni la 01.01.2014 a constituit 949 de persoane, auditul consideră necesitatea reconstrucţiei respective drept una neprioritară.

____________________

⁴² Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

De menţionat şi alte iregularităţi, cum ar fi, neînregistrarea în evidenţa contabilă a şcolii din s. Filipeni, deşi aceasta a fost inclusă în actul de inventariere a obiectului în cauză şi înregistrată la OCT. Totodată, se relevă şi trecerea în evidenţa contabilă la contul analitic 010 “Clădiri”, în lipsa procesului-verbal de recepţie finală, a construcţiei în curs de execuţie “Şcoala din com.Sărăteni”, în sumă totală de 1850,0 mii lei, cu calcularea uzurii, care, la situaţia din 01.01.2014, a constituit suma totală de 657,8 mii lei. Cele relatate au condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare şi denotă lipsa unor proceduri de control intern care să excludă iregularităţile din domeniul nominalizat.

• AAPL ale UAT de nivelurile I şi II nu au asigurat valorificarea mijloacelor financiare publice pentru cheltuieli capitale în sumă totală de 4181,6 mii lei. În conformitate cu prevederile art.32 alin.(1) lit.c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate în buget. Însă, în pofida celor menţionate, AAPL din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile delegate, în anul 2013 nefiind asigurată valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice prevăzute în bugetul consolidat pentru cheltuieli capitale, în sumă totală de 4181,6 mii lei⁴³, una din cauze fiind neexecutarea veniturilor proprii în volumele necesare. De menţionat, de asemenea, neexecutarea unor lucrări în anul de gestiune în sumă de 2055,8 mii lei, ca rezultat al anulării procedurii licitaţiei publice iniţiate de CR Leova şi desfăşurării alteia repetat, ceea ce a determinat micşorarea perioadei de execuţie a lucrărilor respective cu 2 luni, drept urmare lucrările de reparaţie demarînd la finele anului 2013, fapt ce nu a permis valorificarea totală a mijloacelor financiare alocate.

____________________

⁴³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Procesul de achiziţionare a lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale are un caracter neregulamentar, ceea ce condiţionează executarea lucrărilor cu nerespectarea cerinţelor de calitate în construcţii, generînd utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare. În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁴⁴, lucrările de construcţii şi reparaţii se execută numai pe bază de proiect, elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor, iar conform pct.7 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010⁴⁵, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de lucrări numai dacă se respectă un şir de condiţii, dintre care: asigurarea elaborării, verificării şi aprobării, în modul stabilit, a documentaţiei de proiect şi deviz. Însă, contrar condiţiilor menţionate, în anul 2013 Primăria com.Băiuş a demarat procesul de achiziţie, a achiziţionat şi executat lucrări de construcţie a centralei termice a grădiniţei în sumă totală de 179,5 mii lei, documentaţia de proiect nefiind verificată în modul stabilit.

____________________

⁴⁴ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări”.

• Unele AAPL de nivelul I au admis contractarea lucrărilor în lipsa limitelor mijloacelor financiare aprobate.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în limitele aprobate (rectificate). Însă, contrar reglementărilor menţionate, în anul 2013 autorităţile contractante din cadrul raionului Leova au admis contractarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în sumă totală de 3290,2 mii lei⁴⁶ în lipsa limitelor mijloacelor financiare aprobate/precizate. Se relevă că iniţierea obiectelor de investiţii capitale în lipsa mijloacelor necesare pentru edificarea lor determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, ceea ce, în final, condiţionează ineficienţa cheltuielilor suportate.

____________________

⁴⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Conform pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.93 din 19.07.2010⁴⁷ al ministrului finanţelor, cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale măresc valoarea iniţială a mijloacelor fixe care se află la balanţa instituţiei. Însă, contrar prevederilor menţionate, 12 instituţii de învăţămînt⁴⁸ au înregistrat în evidenţa contabilă la contul analitic 010 “Clădiri” cheltuielile efectuate pentru reparaţiile capitale ale imobilelor care nu se află la balanţa acestora în sumă totală de 2810,8 mii lei, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare în cadrul instituţiilor nominalizate. Totodată, netransmiterea acestor cheltuieli în anul de execuţie către proprietarul imobilelor reparate pentru contabilizare condiţionează incorectitudine în stabilirea duratei utile de funcţionare a imobilelor şi calculării uzurii lor.

____________________

⁴⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”.

⁴⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Unele AAPL din raion nu s-au asigurat, prin garanţiile respective, de buna execuţie a lucrărilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţia de bunuri şi lucrări, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, în timpul încheierii contractului, asigurarea executării acestuia. Contrar prevederilor regulamentare, primăria com. Sărăţica Nouă, în calitate de autoritate contractantă, deşi a solicitat de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor şi prestării serviciilor sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, nerespectînd clauzele contractuale, nu a rezervat sumele destinate garanţiilor respective la conturi speciale.

Recomandări:

15. Preşedintele raionului şi primarii satelor/comunelor Filipeni şi Sărăteni să asigure elaborarea şi aprobarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a Programului de investiţii capitale pe UAT, cu stabilirea priorităţilor în vederea finanţării construcţiilor în curs de execuţie, surselor de finanţare, principiilor de economicitate şi eficienţă, în scopul utilizării raţionale a finanţelor publice, şi să întreprindă măsuri aferente dării în exploatare a obiectelor edificate.

16. Şefilor subdiviziunilor CR Leova şi instituţiilor de învăţămînt din raion, primarilor oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Băiuş, Beştemac, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Tomaiul Nou şi Vozneseni să asigure respectarea cadrului normativ, să elaboreze şi să implementeze proceduri de control intern aferente valorificării mijloacelor bugetare pentru investiţii şi reparaţii capitale şi contabilizării regulamentare a obiectelor edificate, cu înlăturarea neregulilor depistate.

♦ Achiziţiile de mărfuri şi servicii în cadrul entităţilor supuse auditării nu au întrunit întotdeauna aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice de mărfuri, lucrări şi servicii necesită îmbunătăţire deoarece domeniul achiziţiilor publice este unul dintre cele mai afectate de nereguli privind cheltuirea banului public.

Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi alte acte normative ce ţin de domeniul achiziţiilor publice prevăd că autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) asupra monitorizării procesului de achiziţii publice a cauzat nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare, prin care a fost compromisă buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

• Deşi CR Leova, primăriile oraşelor Leova şi Iargara au format, în baza unor dispoziţii, grupurile de lucru privind achiziţiile publice, autorităţile contractante nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prevederilor Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007⁴⁹, ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare şi desfăşurare a proceselor de achiziţii, prin ce nu se furnizează o asigurare privind regularitatea derulării achiziţiilor publice şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie.

____________________

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii”.

• APL nu au asigurat întocmirea planului de achiziţii publice, de lucrări capitale, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate. Deşi cadrul legal prevede expres planificarea procedurilor de achiziţii publice prin întocmirea anunţurilor de intenţie, care urmează a fi publicate în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a autorităţilor contractante, primăriile Leova şi Iargara nu au efectuat o asemenea planificare şi nici publicarea anunţurilor. Astfel, contrar prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, autorităţile contractante şi grupurile de lucru formate în cadrul DÎ şi primăriilor oraşelor Leova şi Iargara nu au asigurat în mod corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea eficientă a AAPL, care au însumat 5911,9 mii lei⁵⁰. Acest fapt reprezintă o neconformare/rezistenţă a autorităţilor contractante pe segmentul asigurării transparenţei în planificarea şi utilizarea surselor financiare. Totodată, contrar art.19 alin.(1) din Legea menţionată şi pct.27 din Regulamentul aprobat Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008⁵¹, nu s-a asigurat publicarea anunţurilor de intenţie pentru achiziţia lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale pe anul 2013 în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a acestor UAT.

____________________

⁵⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵¹ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

• Auditul a constatat că, în contradicţie cu prevederile art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007⁵², unii membri ai grupurilor de lucru pentru achiziţii din cadrul primăriilor oraşelor Leova şi Iargara nu au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate pentru o parte din procedurile de achiziţii publice, ceea ce poate favoriza concurenţa neloială în cadrul acestor proceduri.

____________________

⁵² Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

• Cu toate că, potrivit pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008⁵³, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, la Agenţia Achiziţii Publice o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, semnate şi înregistrate în perioada de referinţă, primăria or.Leova a prezentat darea de seamă cu nerespectarea termenelor de prezentare, concomitent fiind suprapuse perioadele raportate. Ca urmare, nu a fost asigurată autenticitatea dărilor de seamă, fiind dublu raportate 5 contracte de achiziţii publice de valoare mică.

____________________

⁵³ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

• 10 autorităţi contractante⁵⁴ nu au asigurat întocmirea şi păstrarea dosarelor achiziţiilor publice potrivit pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008⁵⁵, fapt ce determină riscul de sustragere sau înlocuire a înscrisurilor pe care acestea le conţin, precum şi imposibilitatea urmăririi conformităţii procedurilor de achiziţii publice cu prevederile legale.

____________________

⁵⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁵ Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

Recomandări:

17. Preşedintele raionului şi primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/ comunelor Băiuş, Tigheci, Colibabovca, Sărăţica Nouă şi Tomaiul Nou:

17.1 să asigure activitatea în grupurile de lucru doar a personalului instruit în domeniul achiziţiilor publice;

17.2 să elaboreze şi să implementeze procedurile de control intern aferente achiziţiei mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, precum şi întreprinderea măsurilor de înlăturare a iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

♦ CR a administrat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă, nu a respectat caracterul excepţional şi imprevizibil al cheltuielilor şi a admis, în anul 2013, efectuarea unor cheltuieli contrar destinaţiei şi competenţei legale, în sumă totală de 392,3 mii lei.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, nerespectîndu-se prevederile regulamentare, unele mijloace din fondul de rezervă au fost utilizate pentru acoperirea unor lacune apărute ca urmare a planificării necorespunzătoare a cheltuielilor bugetare, efectuării unor acţiuni care nu au caracter excepţional şi imprevizibil. Astfel, pe parcursul anului 2013, potrivit deciziilor consiliilor locale şi dispoziţiilor preşedintelui raionului, din sursele fondului de rezervă au fost utilizate mijloace în sumă totală de 404,6 mii lei, inclusiv 388,3 mii lei pentru cheltuielile ce urmau a fi planificate în modul general conform devizelor de cheltuieli: 117,8 mii lei – pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi culturale; 68,1 mii lei – achitarea cheltuielilor pentru organizarea şedinţelor CR, a deplasărilor şi indemnizaţiilor consilierilor pentru participare la comisiile şi şedinţele CR; 58,5 mii lei – ajutoare materiale tinerilor specialişti, sportivilor şi altor persoane fizice; 71,3 mii lei – pentru organizarea diferitor sărbători (“Ultimul snop”, “Ziua naţională a vinului”, “Ziua lucrătorilor din Agricultură şi Industria Prelucrătoare” etc.), 47,3 mii lei – achitarea cotizaţiilor de membru în cadrul diferitor organizaţii; 25,3 mii lei – alte cheltuieli. De menţionat că utilizarea mijloacelor fondului de rezervă exclusiv în scopuri ce nu ţin de situaţii excepţionale şi imprevizibile denotă continuarea finanţării unor acţiuni ce urmau a fi planificate regulamentar în buget, precum şi confirmă existenţa procesului defectuos de planificare bugetară a cheltuielilor, provocînd riscul că, în caz de apariţie a unor situaţii de acest gen, bugetul raional ar suporta o lipsă de resurse necesare pentru remedierea consecinţelor acestora. O cauză a utilizării mijloacelor fondului de rezervă în scopurile anterior menţionate este şi tratarea necorespunzătoare a prevederilor Regulamentului-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004⁵⁶.

____________________

⁵⁶ Regulamentul-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004.

Recomandări:

18. Preşedintele raionului:

18.1 să elaboreze şi să prezinte spre aprobare Consiliului raional un proiect de Regulament privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, inclusiv a unui set de criterii de definire a cheltuielilor cu caracter excepţional şi imprevizibil;

18.2 să implementeze proceduri de control intern care ar asigura utilizarea regulamentară, transparentă şi conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.

OBIECTIVUL III: Au gestionat regulamentar şi eficient UAT patrimoniul public, au asigurat monitorizarea şi integritatea acestuia?

Misiunea de audit a constatat că administrarea patrimoniului public din cadrul AAPL nu a întrunit rigorile legale/regulamentare, acesta fiind afectat de un şir de deficienţe şi lacune, care se exprimă prin: evidenţa necorespunzătoare a fondurilor proprietate publică şi raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum şi lipsa unei informaţii veridice privind activele transmise; imperfecţiunea contractelor de comodat al patrimoniului transmis în gestiunea IMSP; lipsa unor reglementări exhaustive privind majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiune economică din contul reparaţiilor capitale etc. Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul AAPL a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local. Pentru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ Auditul a constatat multiple nereguli şi deficienţe admise de către AAPL din raion la administrarea, evidenţa şi înregistrarea corespunzătoare a bunurilor publice, care sînt un impediment în creşterea veniturilor din proprietate în folosul comunităţii locale.

• AAPL, de comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar public.Cu toate că, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁵⁷ şi Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998⁵⁸, ARFC, pînă în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile, în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 3 UAT⁵⁹ din raion nu a fost efectuată înregistrarea primară masivă a terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate.

____________________

⁵⁷ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁵⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

⁵⁹ Primăriile satelor/comunelor: Cupcui, Beştemac şi Sărata-Răzeşi.

• AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) în valoare de peste 140,3 mil.lei⁶⁰ şi a terenurilor publice cu suprafaţa de 18,9 mii ha⁶¹, prin care nu s-au respectat prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶². Astfel,

____________________

⁶⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶² Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

- din totalul de 644 de bunuri imobile proprietate publică (constatate în urma inventarierii iniţiate la propunerea echipei de audit), aflate la balanţa a 26 AAPL (de nivelul I şi nivelul II), la OCT Leova nu sînt înregistrate 460 de bunuri imobile în valoare de 119,6 mil.lei şi terenuri cu suprafaţa de 18,9 mii ha, sau 96,6% din suprafaţa totală a terenurilor publice. De asemenea, din totalul de 56 de bunuri imobile, gestionate de IMSP şi ÎM din raion, nu deţin înregistrarea cadastrală 45 de bunuri imobile în valoare de 20,7 mil.lei. Aceste situaţii au fost generate de lipsa documentelor justificative privind unele imobile ce servesc drept bază pentru înregistrarea drepturilor patrimoniale şi pot cauza pierderea patrimoniului public;

- în urma verificării bunurilor imobile din SIA “Cadastru”, s-au constatat unele iregularităţi ce ţin de înregistrarea proprietarului patrimoniului public. Astfel, cu toate că 78 de imobile cu valoarea totală de 63,0 mil.lei (din 186 de bunuri imobile înregistrate la OCT Leova cu valoarea totală de 236,2 mil.lei), precum şi 34,19 ha de terenuri aferente acestora aparţin la 17 AAPL şi instituţii publice, conform datelor OCT dreptul de proprietate asupra imobilelor este înregistrat după oraşul Leova⁶³, cauza fiind explicată de registratorul OCT Leova printr-o eroare mecanică, ceea ce denotă existenţa unor lacune în modul de efectuare a inventarierilor patrimoniului public, precum şi lipsa de conlucrare între proprietarii imobilelor şi OCT. De asemenea, cauzele expuse au condiţionat şi deficienţe constatate la înregistrarea cadastrală a 6 clădiri şi construcţii care, fiind contabilizate în evidenţa a 4 AAPL⁶⁴ (în sumă totală de 933,2 mii lei) şi utilizate pentru sediul primăriei, grădiniţa, căminul cultural etc., la OCT sînt înregistrate în calitate de case individuale de locuit şi construcţii, asupra cărora nu a fost solicitată înregistrarea dreptului de proprietate.

____________________

⁶³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

• AAPL din raion nu au asigurat prezentarea veridică la APP a raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora. Astfel, ca urmare a contrapunerii datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către AAPL pe anul 2013 (prezentat APP de către CR) cu datele din rapoartele financiare ale UAT, IMSP şi ÎM din raion, s-a constatat o diminuare a valorii patrimoniului aflat în gestiunea a 7 entităţi cu suma totală de 22388,5 mii lei⁶⁵, în timp ce la DASPF este majorat cu 23,1 mii lei, fapt ce denotă raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale şi evidenţa neadecvată a patrimoniului public. Una dintre cauzele raportării neveridice este lipsa formularului de raport specific modului de evidenţă şi a formei organizatorico-juridice a IMSP, acesta nefiind prevăzut în Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008⁶⁶. Astfel, în absenţa metodologiei unice şi relevante pentru raportarea situaţiilor patrimoniale ale IMSP, AAPL utilizează, la propria discreţie, diferite formulare de rapoarte destinate fie întreprinderilor de stat/municipale, fie instituţiilor publice, ceea ce condiţionează raportarea denaturată a proprietăţii publice. Potrivit explicaţiilor verbale oferite de o persoana responsabilă din cadrul APP, la moment se elaborează unele modificări la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008, prin care se vor elimina deficienţele respective.

____________________

⁶⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁶ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

• Auditul a relevat că AAPL nu au asigurat evidenţa conformă a fondului funciar public. Contrar prevederilor regulamentare⁶⁷, serviciile pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare din cadrul AAPL nu ţin la zi Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, care stă la baza întocmirii Registrului cadastral al terenurilor (fişei cadastrale centralizatoare). Registrele cadastrale ale terenurilor (fişele cadastrale centralizatoare), care se întocmesc conform situaţiei de la 1 ianuarie şi se prezintă SRFC de către primării, nu oferă o imagine veridică a situaţiilor funciare privind terenurile aflate în proprietatea UAT, şi nici privind repartizarea lor către deţinători. Astfel,

____________________

⁶⁷ Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar”.

- urmare a contrapunerii datelor cu privire la suprafeţele terenurilor proprietate publică, înregistrate în Darea de seamă funciară a 15 UAT⁶⁸ cu suprafeţele corespunzătoare, înregistrate la OCT Leova, s-au constatat următoarele divergenţe: la situaţia din 01.01.2014, suprafaţa a 22 de terenuri a fost înregistrată la OCT cu 20,77 ha mai mult faţă de datele reflectate în dările de seamă funciare şi invers, 16 terenuri sînt înregistrate la OCT cu suprafaţa de 5,95 ha mai puţin faţă de cea raportată, ceea ce denotă că AAPL ale UAT din raion şi OCT nu deţin date exhaustive privind terenurile administrate, neverificînd informaţiile disponibile. În acelaşi timp, în anii 2006-2012, la 5 UAT au fost constatate 2,44 ha⁶⁹ de terenuri proprietate publică comercializate, fără efectuarea modificărilor respective privind înregistrările în Cadastrul funciar, ceea ce a cauzat raportarea neautentică a fondului funciar per ansamblu;

____________________

⁶⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

- deşi, conform datelor SIA “Cadastru”, unele terenuri cu suprafaţa de 7,34 ha⁷⁰ aferente construcţiilor sînt în proprietatea statului, primăria or.Iargara, conform cadastrului financiar, a reflectat aceste imobile ca proprietate a UAT. Analogic, potrivit datelor cadastrului funciar, CR Leova este proprietarul a 0,92 ha de terenuri aferente construcţiilor, deşi, potrivit datelor OCT, dreptul de proprietate asupra acestora îl deţine Republica Moldova.

____________________

⁷⁰ Farmacia veterinară – 0,08 ha; Elevatorul – 2,32 ha; SA “Agromontaj” – 4,94 ha.

• Necontabilizarea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi arendă a terenurilor proprietate publică afectează autenticitatea raportării situaţiilor financiare şi nu contribuie la plenitudinea colectării veniturilor publice. Astfel, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deţin evidenţa analitică şi sintetică completă a tranzacţiilor funciare; nu au efectuat inventarierea creanţelor şi întocmirea actelor de verificare cu arendaşii. Valoarea creanţelor de la arenda terenurilor proprietate publică necontabilizate la 23 UAT⁷¹, la situaţia din 01.01.2014, a constituit 787,8 mii lei, din care 407,7 mii lei fiind datorii curente. Se relevă că SCITL din cadrul primăriilor nu au manifestat preocuparea suficientă pentru colectarea mijloacelor respective. Astfel, la situaţia din 01.01.2014, în proces de judecată se aflau acţiunile înaintate doar de 3 UAT privind încasarea creanţelor de la arenda terenurilor în sumă totală de 133,2 mii lei⁷², fapt ce denotă iresponsabilitatea şi controlul insuficient al AAPL la executarea clauzelor contractuale. O altă iregularitate a fost constatată la contrapunerea datelor din informaţiile privind creanţele primăriilor de la transmiterea în arendă a terenurilor proprietate publică a UAT cu datele din contractele de arendă respective, în unele cazuri în plata pentru arendă fiind inclusă suma impozitului funciar pentru aceste terenuri. Ca urmare, la unele UAT⁷³ plăţile impozitului funciar au fost acumulate şi înregistrate incorect la cap.121/32 “Plata pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă”, ceea ce a condiţionat raportarea neveridică a veniturilor de la impozitul funciar a terenurilor cu destinaţie agricolă (cap.114/1).

____________________

⁷¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷³ Primăriile satelor/comunelor Borogani şi Tomaiul Nou.

• Factorii de decizie ai AAPL nu au asigurat evidenţa şi gestionarea conformă a reţelelor de gazoduct. Totodată, unele AAPL, în a căror proprietate sînt înregistrate bunurile respective, le-au transmis în gestiune unor agenţi economici fără să examineze şi să aprecieze posibilităţile de obţinere a avantajului economic în folosul comunităţii publice. Astfel, potrivit pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004⁷⁴, AAPL şi alţi beneficiari urmau să contabilizeze, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaz ale S.A. “Moldovagaz”. Contrar prevederilor menţionate, 6 UAT⁷⁵ nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral a 5 conducte de gaze de presiune înaltă, cu lungimea totală de 29,18 km, şi a 12 conducte de gaze de presiune medie, cu lungimea totală de 17,47 km, gestionate de SRL “Cimişlia-gaz”, în valoare totală de 15,5 mil.lei. De asemenea, 5 AAPL de nivelul I şi nivelul II⁷⁶ nu au asigurat nici evidenţa contabilă corespunzătoare a conductelor. Astfel, SRL “Cimişlia-gaz” deserveşte reţele de gaze de presiune medie, cu lungimea de 0,91 km, în număr de 9 obiecte, care nu sînt reflectate în evidenţa contabilă a UAT ca obiecte separate. Costul acestor conducte este inclus în valoarea mijloacelor fixe care sînt conectate la sursa de gaze naturale. Prin urmare, modul de gestionare a conductelor de gaze nu oferă o informaţie exhaustivă, iar iregularităţile admise la administrarea acestora pot cauza pierderea drepturilor de proprietate asupra patrimoniului respectiv.

____________________

⁷⁴ Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

⁷⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

• Unele AAPL de nivelul I nu au întreprins măsurile de rigoare privind asigurarea integrităţii patrimoniului public gestionat. Astfel, în evidenţa contabilă a primăriei or.Iargara este înregistrată Grădiniţa de copii nr.2, cu valoarea iniţială de 133,2 mii lei (uzată 100%), aceasta fiind în deteriorare continuă ca rezultat al sustragerii materialelor din construcţia nominalizată de către persoane necunoscute. Se relevă că, CO nu a luat decizii privind casarea, demolarea sau folosirea obiectului în alte scopuri, iar primăria nu a asigurat integritatea clădirii, ceea ce determină pierderea definitivă a imobilului.

Recomandări:

19. Preşedintele raionului, primarii oraşelor Leova şi Iargara, satelor/comunelor Băiuş, Beştemac, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Cupcui, Filipeni, Hănăsenii Noi, Orac, Romanovca, Sărata Nouă, Sărata-Răzeşi, Sărăteni, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai, Tomaiul Nou şi Vozneseni:

19.1 să întreprindă măsuri în vederea înregistrării la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

19.2 să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului normativ-regulator existent în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit;

19.3 să asigure revizuirea şi ajustarea contractelor de arendă, precum şi inventarierea integrală a datoriilor aferente relaţiilor funciare, cu stabilirea unor proceduri şi instrumente eficiente privind încasarea integrală în buget a plăţilor funciare în conformitate cu prevederile regulamentare, cu contabilizarea operaţiunilor economice legate de acestea şi cu recuperarea datoriilor şi a veniturilor neacumulate.

♦ AAPL de nivelurile I şi II, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat evidenţa calitativă, monitorizarea administrării bunurilor publice transmise în gestiune întreprinderilor municipale, precum şi înregistrarea statutelor întreprinderilor municipale conform legislaţiei în vigoare.

Conform informaţiilor prezentate de către CÎS, la situaţia din 01.01.2014, 6 AAPL din raion au fondat 10 întreprinderi municipale⁷⁷, din care 3 ÎM⁷⁸ nu au desfăşurat activităţi (începînd cu anul 2008 şi pînă în prezent), iar fondatorii acestora nu au luat măsuri în vederea redresării situaţiei în cauză, inclusiv privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice. De menţionat că două din ele au fost fondate fără formarea capitalului statutar, iar la ÎM “Leoveanul”, atît administratorul acesteia, cît şi fondatorul nu au asigurat evidenţa distinctă a bunurilor din domeniul public transmise în capitalul statutar al întreprinderii, în sumă totală de 54,3 mii lei, ceea ce reprezintă un risc sporit de pierdere a patrimoniului public.

____________________

⁷⁷ CR Leova (ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova”, ÎM “Curierul de Leova”) şi AAPL din: or.Leova (ÎM “Reţelele termice Leova”; ÎM “Leoveanul”; ÎM “Moara din Leova”; ÎM “Salubr-Leova”); comuna Cazangic (ÎM “Servicii Cazangic”); comuna Beştemac (ÎM “Servicii Beştemac”); satul Sărata Nouă (ÎM “Apă-Canal Sărata Nouă”); satul Covurlui (ÎM “Servicii Covurlui”).

⁷⁸ ÎM “Curierul de Leova”; ÎM “Reţelele termice Leova”; ÎM “Leoveanul”.

• Urmare a netransmiterii de către fondator a patrimoniului necesar, întreprinderea municipală nu şi-a desfăşurat activitatea de la fondare pînă în prezent. Deşi, în com. Sărata Nouă nu exista infrastructura comunală care putea fi utilizată de către o întreprindere de captarea, epurarea şi distribuţia apei, AAPL din Sărata Nouă, în anul 2011, a fondat şi înregistrat la CÎS ÎM “Apă-Canal Sărata Nouă”, care pînă în prezent nu şi-a început activitatea. Probele de audit denotă că fondarea întreprinderii a fost argumentată prin necesitatea atragerii investiţiilor în construcţia sistemului de aprovizionare cu apă în această localitate. Cu toate că scopul propus a fost realizat şi apeductul construit se foloseşte pentru aprovizionarea consumatorilor din sat cu apă, acesta este administrat de primărie, nefiind transmis ÎM. Totodată, auditul relevă că primăria nu a asigurat recepţia finală şi înregistrarea în evidenţa contabilă a reţelei de apeduct.

• În procesul de realizare a procedurilor de audit la 4 ÎM⁷⁹ s-a constatat că unele reglementări din statutele acestora nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel,

____________________

⁷⁹ ÎM “Salubr-Leova”, ÎM “Servicii Cazangic”, ÎM “Servicii Beştemac”, ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova”.

- deşi toate ÎM supuse auditului au fost fondate în baza deciziilor autorităţilor deliberative şi reprezentative, în urma neconformării statutelor acestora prevederilor art.14 alin.(2) lit.i) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁸⁰, în calitate de fondatori a 3 ÎM au fost stabilite organele executive ale UAT⁸¹;

____________________

⁸⁰ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁸¹ Primăria or.Leova (ÎM “Moara din Leova”, ÎM “Reţelele termice Leova”, ÎM “Leoveanul”).

- analiza conformării statutelor ÎM Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁸² relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent. Aşadar, nu sînt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiunile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor, modul de exercitare a monitoringului financiar, fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent.

____________________

⁸² Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).

• Unele reglementări din contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM sînt neactualizate, nu întrunesc clauze administrative aferente unei gestiuni economice orientate spre cost-beneficiu, creînd astfel premise pentru înregistrarea unor rezultate păguboase. Astfel,

- contrar prevederilor art.2 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁸³, art.22 din Legea nr.847-XV din 14.02.2002⁸⁴; pct.17 şi pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, 3 ÎM⁸⁵ nu deţin contracte individuale de muncă încheiate între fondatori (AAPL) şi administratorii acestora, care ar confirma drepturile şi obligaţiile reciproce, inclusiv modul în care conducătorii îşi exercită atribuţiile de administratori ai bunurilor entităţii şi, nu în ultimul rînd, răspunderea pentru neexecutarea/executarea neconformă a obligaţiunilor lor, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului;

____________________

⁸³ Legea nr.845-XII din 03.01.1992.

⁸⁴ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

⁸⁵ ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova”, ÎM “Salubr-Leova”, ÎM “Servicii Cazangic”.

- deşi, potrivit pct.19 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, administratorul întreprinderii poartă răspundere de modul în care întreprinderea gestionează patrimoniul proprietate publică, contractul individual de muncă încheiat între fondatorul şi administratorul ÎM “Servicii Beştemac” nu întruneşte condiţiile de rigoare, precum şi bunelor practici etc., neavînd anexat nomenclatorul patrimoniului aflat în gestiunea economică a ÎM la momentul numirii în funcţie a administratorului, ceea ce poate condiţiona dificultăţi/riscuri la determinarea ulterioară a existenţei/cauzării prejudiciilor.

• Fondatorii ÎM nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎM orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM, în consecinţă, misiunea de audit constată că nicio ÎM, pentru anul 2013, nu dispunea de indicatori economico-financiari (stabiliţi şi aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrate. În cazul ÎM “Salubr Leova”, indicii respectivi fiind stabiliţi de sine stătător, nu au întrunit încrederea de rigoare, iar respectarea acestora a avut un caracter formal.

• În conformitate cu prescripţiile pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator, totodată fiind verificată sistematic de către comisia de revizie (de cenzori) sau revizorul (cenzorul) întreprinderii ori de către o organizaţie de audit. Însă, fondatorii nu s-au asigurat de respectarea prescripţiilor sus-menţionate, în consecinţă, pe parcursul anului 2013, nu a fost efectuată revizia activităţii economico-financiare a 3 ÎM⁸⁶ supuse auditării, ceea ce denotă lipsa unui control riguros asupra activităţii financiare şi economice din partea fondatorului. Totodată, deşi comisia de cenzori instituită prin decizia CC Beştemac nr.1.2 din 19.02.2014 nu a constatat, pentru anul 2013, iregularităţi în activitatea economico-financiară a ÎM “Servicii Beştemac”, urmare a procedurilor de audit au fost scoase la iveală deficienţe substanţiale în materie de gestiune a patrimoniului public şi de contabilizare a tranzacţiilor respective. Astfel, o fîntînă arteziană (cu valoarea iniţială de 186,0 mii lei, uzura de 93,0 mii lei), transmisă de la balanţa primăriei la balanţa întreprinderii, a fost contabilizată de către ÎM “Servicii Beştemac” cu întîrziere de cca 2 ani, prin mărirea capitalului statutar, nemodificînd statutul întreprinderii şi în lipsa deciziei fondatorului. Concomitent, în lipsa deciziilor de rigoare ale fondatorului şi în pofida faptului că obiectul este exploatat pînă în prezent, a fost înregistrată uzura acestuia în valoare totală de 186,0 mii lei şi a fost casată din evidenţa contabilă fîntîna arteziană propriu-zisă. De menţionat că operaţiunile contabile nu au fost reflectate în rapoartele financiare, fiind admise incoerenţe între datele evidenţei şi dărilor de seamă întocmite şi prezentate de către întreprindere, ceea ce contravine prevederilor art.13 alin.(2) lit.h) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁸⁷.

____________________

⁸⁶ ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova”, ÎM “Salubr-Leova”, ÎM “Servicii Cazangic”.

⁸⁷ Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

• Administrarea ineficientă a întreprinderilor municipale, nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare ce ţin de domeniul vizat, precum şi conlucrarea neadecvată între consiliile locale şi întreprinderile municipale fondate de către acestea au cauzat iregularităţi şi lacune, cele mai semnificative constînd în următoarele:

- în conformitate cu art.14 alin.(2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, consiliile locale aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele serviciilor publice din subordine, precum şi schema de salarizare a personalului acestora. În context, auditul denotă că fondatorii nu s-au preocupat de stabilirea numărului de personal şi a sistemului de remunerare a muncii orientat spre eficientizarea activităţii şi optimizarea costurilor, lăsînd aceste funcţii pe seama administratorilor ÎM, iar în cazul ÎM “Servicii Beştemac”, statele de personal pentru anul 2013 au fost aprobate de primarul comunei cu nerespectarea prevederilor regulamentare privind cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

- de asemenea, auditul a relevat că în contractele individuale de muncă ale administratorilor lipsesc reglementări referitor la modul de stabilire a cuantumului salariului, precum şi a premiilor, adaosurilor şi sporurilor salariale, ceea ce contravine prevederilor regulamentare şi generează situaţii cînd mărimea salariului de funcţie şi primele acordate administratorului sînt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate/raportate la indicatorii de rezultate/performanţă ai întreprinderii, precum şi fără coordonarea prealabilă cu fondatorul.

De menţionat şi faptul că ÎM nu dispun de contract colectiv de muncă, care ar reglementa raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în întreprindere, încheiat în formă scrisă între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora, astfel nefăcînd uz de dreptul aplicării prevederilor art.30 şi art.31 din Codul muncii.

• Cu nerespectarea prevederilor art.16 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, la toate întreprinderile municipale care au desfăşurat activitate economico-financiară în perioada supusă auditului nu a fost elaborată şi aprobată politica de contabilitate, astfel nefiind stabilită totalitatea principiilor, convenţiilor, regulilor şi procedeelor adoptate de către conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. De asemenea, contrar prevederilor legale⁸⁸, întreprinderile municipale nu au prezentat fondatorilor rapoarte financiare, iar fondatorii, la rîndul lor, nu au întreprins măsurile de rigoare pentru evaluarea managementului întreprinderilor şi al performanţelor obţinute în urma activităţii economico-financiare.

____________________

⁸⁸ Art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

• AAPL din raion nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Astfel,

- urmare a analizei rapoartelor financiare ale ÎM supuse auditării, s-a constatat că, în anul 2013, 2 ÎM au înregistrat pierderi din activitatea operaţională în sumă totală de 165,7 mii lei (ÎM “Salubr-Leova” – 163,1 mii lei, şi ÎM“ Servicii Cazangic” – 2,6 mii lei). Probele de audit acumulate la ÎM “Salubr-Leova” denotă neînregistrarea conformă a operaţiunilor financiare în evidenţa contabilă, nefiind calculată şi înregistrată la cheltuieli uzura în sumă totală de 18,1 mii lei. Totodată, în anul 2013 au fost clasate la pierderi creanţele pentru servicii, prestate în anii precedenţi, în lipsa documentelor respective de la organele de resort în sumă totală de 204,2 mii lei. Prin urmare, pierderile anilor precedenţi, la situaţia din 01.01.2014, constituie 1753,9 mii lei, fondatorul şi ÎM neavînd previziunea clară referitor la modul de acoperire a acestora şi de redresare a situaţiei financiare precare a întreprinderii. În acest sens, AAPL şi managementul ÎM urmează să-şi revizuiască atribuţiile şi responsabilităţile pentru implementarea standardelor de bună guvernare şi de management financiar axat pe cost-eficienţă şi rezultate;

- cu toate că 2 ÎM au înregistrat profit net conform rapoartelor financiare pentru anul 2013 în sumă totală de 11,1 mii lei⁸⁹, probele de audit colectate la ÎM “Servicii Beştemac” denotă neveridicitatea situaţiilor financiare prezentate, exprimată prin neidentitatea datelor din Cartea mare şi din Raportul financiar pe anul 2013, ca urmare a nereflectării uzurii mijloacelor fixe în sumă totală de 186,0 mii lei; neînregistrarea rezultatului financiar în Cartea mare prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli la finele perioadei de gestiune; compensarea veniturilor cu datoriile creditoare etc. O situaţie similară s-a constatat şi la ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova”, managementul contabil neasigurînd o evidenţă şi raportare conformă şi veridică a rezultatului financiar obţinut în anul de referinţă. Această situaţie denotă necorespunderea rapoartelor financiare caracteristicilor calitative de relevanţă şi credibilitate, conform prevederilor art.6 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

____________________

⁸⁹ ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova” (6,7 mii lei); ÎM “Servicii Beştemac” (4,4 mii lei).

• Lipsa unei politici exhaustive privind economia serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv a politicii tarifare în domeniul vizat, repartizării responsabilităţilor între fondator şi întreprindere a contribuit la achitarea din contul mijloacelor publice a datoriilor creditoare ale agentului economic în sumă de 192,9 mii lei. Dezvoltarea durabilă a ÎM şi prestarea calitativă a serviciilor publice de către acestea sînt strîns legate de politica tarifară aplicată de către fondatorul întreprinderii (CL), care, conform art.14 alin.(2) lit.q) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, aprobă tarifele pentru serviciile publice de interes local. Totodată, fundamentarea tarifelor propuse spre aprobare CL reprezintă sarcina top-managementului ÎM în cadrul administrării eficiente a fondurilor şi proprietăţii publice. Auditul relevă că ÎM supuse auditării nu dispun de reglementări interne distincte/exhaustive privind: modul de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate; modul de determinare a costului serviciilor prestate; periodicitatea verificării corespunderii tarifelor, costului real suportat. Ca urmare, în anul 2013 ÎM nu au dispus de un calcul relevant care ar fundamenta corespunderea tarifelor costului real suportat.

Auditul a constatat că, în absenţa unor calcule întemeiate cu privire la diferenţa între tariful şi costul serviciilor prestate, examinării cauzelor situaţiei financiare precare, care au condiţionat neonorarea angajamentelor de către ÎM “Salubr-Leova”, Primăria or.Leova a alocat întreprinderii, în scopul prevenirii întreruperii activităţii acesteia, ajutor financiar în sumă totală de 192,9 mii lei. Finanţarea directă a activităţii economico-financiare reprezintă irosirea mijloacelor publice, provoacă dependenţă şi nu motivează îmbunătăţirea managementului întreprinderii.

• Fondatorul nu a stabilit titlul valorilor transmise ÎM. Totodată, nereglementarea domeniului de evidenţă a condiţionat contabilizarea neunivocă a patrimoniului transmis ÎM. Astfel, patrimoniul transmis de fondator cu titlu nedeterminat a fost înregistrat de ÎM “Salubr-Leova” la diferite conturi de pasiv, mijloace fixe şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată, fiind reflectate la contul 342 “Subvenţii” (2449,1 mii lei), iar mijloacele financiare şi alte bunuri materiale – la contul 423 “Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” (3561,6 mii lei). Dat fiind că fondurile publice nu au avut destinaţie specială, înregistrările nominalizate nu au întrunit rigorile Planului de conturi contabile⁹⁰ şi ale SNC nr.20⁹¹, iar modalitatea de evidenţă descrisă nu asigură înregistrarea amplă şi corectă a cotei-părţi a fondatorului în patrimoniul ÎM şi denaturează situaţiile financiare cu privire la mărimea capitalului propriu.

____________________

⁹⁰ Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 (în continuare – Planul de conturi contabile, aprobat prin Ordinul nr.174 din 25.12.1997).

⁹¹ Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 05.06.2002 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardului Naţional de Contabilitate 20 “Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat””.

• Neexecutarea de către unele AAPL ale UAT din raion a prevederilor legislaţiei referitor la veridicitatea evidenţei patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate, precum şi lipsa unui control eficient în acest domeniu au generat o neconcordanţă în evidenţa contabilă la acest tip de proprietate publică, precum şi riscuri majore de neasigurare a integrităţii patrimoniului din cadrul UAT. Astfel,

- deşi, conform prescripţiilor statutare şi datelor CÎS, valoarea capitalului statutar al ÎM “Servicii Beştemac” a constituit 0,5 mii lei şi valoarea patrimoniului public transmis în gestiune – 2484,4 mii lei, ÎM a înregistrat valoarea totală de 2484,9 mii lei în calitate de capital statutar, din care 0,5 mii lei, în anul 2013, în mod neîntemeiat au fost trecute la cheltuieli. Totodată, lipsa de supraveghere pe măsura contabilizării fondurilor publice a condiţionat la Primăria Beştemac înregistrarea neregulamentară a fondurilor publice concomitent la contul 01 “Mijloace fixe” şi la contul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, ceea ce a condiţionat denaturarea rapoartelor financiare;

- o atare situaţie s-a creat şi la Primăria Cazangic. Astfel, deşi conform deciziei fondatorului şi datelor CÎS capitalul statutar al ÎM “Servicii Cazangic” constituie 1,0 mii lei, valoarea acestuia, potrivit înregistrărilor contabile ale ÎM “Servicii Cazangic”, constituie 131,9 mii lei. Se relevă că, prin nerespectarea prescripţiilor pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010⁹², primăria nu a înregistrat bunurile transmise ÎM corespunzător la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, atît fondatorul, cît şi ÎM întocmind şi prezentînd rapoarte financiare cu date eronate;

____________________

⁹² Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor” (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010).

- în conformitate cu prevederile art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, se interzice deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu fără documentarea lor şi, conform prevederilor pct.128 din Instrucţiunea menţionată, informaţiile privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se generalizează la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, iar evidenţa analitică a acestora se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace. Contrar acestor prevederi, Primăria or.Leova nu a contabilizat şi reflectat în bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice valoarea patrimoniului public în sumă totală de 5843,5 mii lei transmis în gestiune ÎM fondate⁹³, raportul financiar la situaţia din 01.01.2014 fiind denaturat semnificativ.

____________________

⁹³ ÎM “Salubr-Leova” – 5736,0 mii lei; ÎM “Leoveanul” – 54,3 mii lei; ÎM “Moara din Leova” – 53,2 mii lei.

Probele de audit colectate denotă că, în toate cazurile expuse, ÎM şi fondatorii acestora nu au manifestat preocupare suficientă pe măsura asigurării identităţii informaţiilor contabile ce atestă valoarea capitalului statutar şi a patrimoniului transmis în gestiune, nefiind efectuate inventarierile şi verificările în această direcţie.

• CO Leova nu a întreprins toate măsurile de rigoare privind înregistrarea capitalului social al SA “Apă-Canal Leova”, care ar asigura interesele acţionarului şi durabilitatea activităţii întreprinderii în folosul comunităţii locale. Se relevă că, CO Leova, fiind fondator şi unicul acţionar al SA “Apă-Canal Leova” formate prin reorganizarea ÎM “Apă-Canal Service Leova”, a stabilit capitalul statutar al societăţii pe acţiuni în sumă de 24,2 mii lei (împărţit în 2420 de acţiuni ordinare nominative la preţul de 10 lei), deşi entitatea a dispus de mijloace fixe conform preţului reevaluat în sumă de 20071,5 mii lei. Deşi AAPL încearcă să-şi justifice stabilirea capitalului statutar diminuat prin insuficienţa mijloacelor financiare (pentru înregistrarea capitalului social în valoarea mijloacelor fixe disponibile erau necesare 87,0 mii lei) şi prin alte impedimente, auditul conchide că una din consecinţe în urma situaţiei create poate surveni pierderea cotei majoritare a primăriei în capitalul SA.

Recomandări:

20. Preşedintele raionului, primarii or. Leova şi satelor/comunelor Beştemac, Cazangic, Sărata Nouă şi Covurlui:

20.1 să întreprindă măsuri pentru aducerea în concordanţă cu norma legală a statutelor şi activităţilor întreprinderilor municipale şi instituţiilor fondate;

20.2 să asigure efectuarea inventarierii exhaustive a patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate, precum şi înregistrarea conformă a acestuia în evidenţa contabilă, inclusiv a drepturilor asupra lui, cu implementarea unor proceduri eficiente de control intern în acest aspect;

20.3 să elaboreze şi să propună, pentru aprobare, consiliilor locale modul de furnizare a serviciilor publice de gospodărie comunală, în scopul gestionării eficiente, în condiţiile legii, a patrimoniului public, cu stabilirea unor proceduri de control intern exhaustive.

Primarul or.Leova:

20.4 să examineze relevanţa/oportunitatea restructurării operaţional-financiare sau lichidării întreprinderii municipale (care nu activează o perioadă îndelungată), în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

20.5 să examineze oportunitatea modificării capitalului social al SA “Apă-Canal Leova” prin prisma asigurării intereselor fondatorului şi acţionarului şi a integrităţii patrimoniului administrat de serviciul public de gospodărie comunală.

♦ Evidenţa şi administrarea patrimoniului public transmis în gestiune IMSP sînt realizate cu nerespectarea actelor normative şi legislative în vigoare.

AAPL din raion, în calitate de fondatori ai IMSP, au asigurat instituţiile medicale cu patrimoniul necesar desfăşurării activităţii acestora, care le-a fost transmis în gestiune. În acelaşi timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidenţă contabilă urmează a fi ţinută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, fiind admise iregularităţi care au cauzat denaturarea situaţiilor financiare din acest domeniu. Pentru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

• Înregistrarea diferită a situaţiilor financiare de către fondator şi IMSP ce ţin de reparaţiile capitale ale patrimoniului public transmis în gestiune economică IMSP generează diminuarea valorii bunului imobil şi a termenului de funcţionare utilă a acestuia, condiţionînd totodată raportarea eronată a situaţiilor financiare. Astfel, la situaţia din 01.01.2013, la contul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” din evidenţa contabilă a Aparatului preşedintelui raionului sînt înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiune IMSP în valoare totală de 40624,4 mii lei, totodată la IMSP au fost înregistrate active materiale pe termen lung ale fondatorului în sumă totală de 43917,7 mii lei, sau cu o diferenţă de 3293,3 mii lei, cauza fiind necontabilizarea regulamentară de către fondator a cheltuielilor pentru reparaţiile capitale ale bunurilor imobile aflate în gestiunea IMSP, conform prescripţiilor pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.93 din 19.07.2010. De asemenea, această neregulă s-a perpetuat şi în anul 2013. Cu nerespectarea prevederilor regulamentare⁹⁴, fondatorul nu a mărit valoarea imobilelor transmise în gestiune economică IMSP din raion cu costul reparaţiilor capitale efectuate în sumă de 170,0 mii lei. Totodată, IMSP Spitalul Raional Leova, nerespectînd prescripţiile pct.26 din SNC nr.16⁹⁵, a reflectat costul reparaţiei capitale în sumă totală de 70,0 mii lei la cheltuielile curente, ceea ce generează diminuarea valorii bunului imobil, cît şi a termenului de funcţionare utilă a acestuia. Ca urmare a conlucrării ineficiente şi lipsei de verificare între fondator şi IMSP, s-a constatat raportarea financiară diferită/denaturată a situaţiilor patrimoniale ale aceloraşi bunuri.

____________________

⁹⁴ Pct.76 şi pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

⁹⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997, SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

• Unele AAPL din raion nu au soluţionat problema privind evaluarea şi transmiterea regulamentară a imobilelor proprietate publică în gestiunea economică a IMSP, totodată nefiind asigurată contabilizarea conformă a acestora. Astfel, 8 UAT⁹⁶ au transmis în comodat încăperi cu suprafaţa totală de 1836,53 m² şi 0,17 ha de terenuri aferente construcţiilor, fără reflectarea valorii acestora în actele de predare-primire a bunurilor, iar în cazul primăriei Cazangic lipseşte şi contractul de comodat. Alte 9 UAT⁹⁷ au transmis instituţiilor medicale încăperi cu suprafaţa totală de 3015,25 m² şi 1,55 ha de terenuri aferente construcţiilor în lipsa contractelor de comodat şi actelor de predare-primire a bunurilor, ceea ce a condiţionat necontabilizarea imobilelor la IMSP. Concomitent, încăperile menţionate sînt înregistrate în evidenţa contabilă a UAT la contul analitic 01 “Mijloace fixe”, fiind calculată uzura respectivă, ceea ce contravine prevederilor regulamentare.

____________________

⁹⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

Recomandări:

21. Preşedintele raionului, în comun cu IMSP şi primarii or.Iargara, satelor/comunelor Băiuş, Borogani, Cazangic, Ceadîr, Cneazevca, Colibabovca, Covurlui, Hănăsenii Noi, Orac, Sărata-Răzeşi, Sărăţica Nouă, Sîrma, Tigheci, Tochile-Răducani, Tomai şi Vozneseni să efectueze inventarierea patrimoniului public transmis în comodat, în scopul asigurării autenticităţii evidenţei contabile a acestuia, atît la fondator, cît şi la IMSP, precum şi înregistrarea conformă a acestuia în Registrul bunurilor imobile, cu implementarea procedurilor de control intern.

♦ Evidenţa neconformă a fondului locativ la unele UAT a determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dărilor de seamă. Totodată, misiunea de audit denotă că, de către AAPL nu a fost asigurată identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002⁹⁸, nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţie a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor şi încăperilor locuibile şi menţinerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. Astfel.

____________________

⁹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.

• Valoarea fondului locativ înregistrată în evidenţă contabilă a AAPL şi instituţiilor publice nu este veridică, nefiind diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat conform prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993⁹⁹. De asemenea, autorităţile publice locale nu au întreprins măsurile de rigoare privind înlăturarea iregularităţilor ce ţin de evidenţa, monitorizarea, evaluarea şi administrarea corectă a fondului locativ, nefiind încheiate contracte de locaţiune cu locuitorii, nu au stabilit şi încasat plata pentru chiria lor. Astfel de nereguli au fost constatate la:

____________________

⁹⁹ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

- Primăria Iargara: valoarea fondului locativ înregistrată în evidenţa contabilă în sumă de 1305,7 mii lei nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat (769,6 mii lei), totodată nefiind încheiate contracte de locaţiune, stabilită şi încasată plata pentru chiria a 12 apartamente cu suprafaţa totală de 455,7 m², valoarea iniţială fiind de 459,2 mii lei;

- Primăria Sîrma: valoarea fondului locativ înregistrată în evidenţa contabilă constituie 846,0 mii lei, din care 721,7 mii lei reprezintă valoarea fondului locativ privatizat. De asemenea, Primăria Sîrma nu a evaluat şi înregistrat la intrări 5 case de locuit, totodată nu a încheiat contracte de locaţiune, nu a stabilit şi încasat plata pentru chiria a 3 apartamente neprivatizate cu suprafaţa totală de 158,4 m² şi a 5 case de locuit;

- în cazul unei clădiri cu 12 apartamente (valoarea iniţială de 1415,7 mii lei), situată în s.Cupcui, din care 10 apartamente au fost privatizate, valoarea totală a imobilului a fost repartizată la cele 2 apartamente neprivatizate: unul înregistrat la Primăria Cupcui (suprafaţa de 78,8 m², valoarea de 924,3 mii lei) şi unul – la DASPF (suprafaţa de 44,2 m², în sumă totală de 312,3 mii lei);

- Primăria Cneazevca nu a ajustat valoarea fondului locativ public la costul locuinţelor privatizate de 763,9 mii lei;

- Primăria Tomai nu a trecut din evidenţa contabilă 2 case de locuit privatizate a căror suprafaţă constituie 160,0 m² şi valoarea totală de 10,0 mii lei;

- Primăria Sărăteni nu a ţinut cont de faptul că, din 6 case de locuit înregistrate în evidenţa contabilă cu valoarea de 53,2 mii lei, 2 case în sumă de 21,1 mii lei au fost privatizate în anii 1995 şi, respectiv, 2006, conform datelor OCT, nefiind stabilit dreptul de proprietate asupra unei case cu suprafaţa de 127,3 m² în sumă totală de 9,4 mii lei.

Cele expuse sînt o consecinţă a inventarierii formale, pe parcursul mai multor ani, a fondului locativ public efectuate la AAPL şi instituţiile publice, în urma căreia nu au fost depistate iregularităţile constatate.

• Pornind de la scopurile şi principiile de bază ale administrării proprietăţii publice, potrivit art.3 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, administrarea proprietăţii publice se efectuează în conformitate cu principiile eficienţei şi legalităţii în condiţiile legii. Însă, AAPL ale UAT nu şi-au exercitat întocmai funcţiile atribuite de cadrul legal privind managementul eficient al fondului locativ, ca urmare fiind constatate şi alte iregularităţi ce ţin de domeniul în cauză. Astfel,

- Primăria Ceadîr nu a asigurat administrarea adecvată şi integritatea clădirii în două niveluri cu 12 apartamente, avînd suprafaţa totală de 435,18 m² şi înregistrată în evidenţa contabilă la valoarea totală de 103,3 mii lei. Din cele 12 apartamente, 4 sînt ocupate de locatari în lipsa contractelor de locaţiune şi a deciziei CL de stabilire a plăţii de chirie, iar celelalte 8 apartamente se află într-o stare deplorabilă: fără uşi, ferestre, duşumea etc., nefiind reparate de la transmiterea casei la bilanţul primăriei de către fosta întreprindere agricolă, ceea ce face imposibilă folosirea lor ca spaţiu locativ şi care, în consecinţă, devin dezintegrate parţial sau total;

- o situaţie similară se atestă şi la Primăria Sărata Nouă, care, din anul 2000, nu a utilizat conform destinaţiei blocul de locuit în cinci niveluri cu 80 de apartamente la valoarea de 411,7 mii lei, cauza fiind dezintegrarea/ruinarea lui parţială. Deşi, la decizia CL, clădirea a fost evaluată în sumă de 457,0 mii lei (conform raportului de evaluare din 25.04.2013 al Camera de Comerţ şi Industrie filiala Hînceşti) în scop de a fi scoasă la vînzare, pînă în prezent AAPL nu a întreprins măsuri în această direcţie. Mai mult decît atît, diferenţa din reevaluarea activului în sumă de 45,3 mii lei nu a fost reflectată în evidenţa contabilă.

Recomandări:

22. Preşedintele raionului, primarul or.Iargara şi primarii satelor/comunelor Sîrma, Sărăteni, Ceadîr, Tomai, Cupcui, Sărata Nouă şi Cneazevca să asigure înregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a fondului locativ, cu elaborarea şi aprobarea unor mecanisme clare şi măsuri de administrare a blocurilor de locuit care ar asigura exploatarea durabilă a proprietăţii publice în folosul comunităţii locale.

♦ Entităţile supuse auditării nu au respectat întocmai prevederile regulamentare privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară, urmare a cărui fapt nu a fost asigurată ţinerea conformă a evidenţei contabile şi raportarea autentică a situaţiilor financiare şi patrimoniale. În contextul celor menţionate, se exemplifică următoarele.

• Auditul a constatat lipsa unei evidenţe corespunzătoare a situaţiilor patrimoniale. Astfel,

- deşi, în anul 2013 de către AAPL ale UAT din raion a fost efectuată inventarierea bunurilor imobile, nici într-un caz nu au fost constatate lipsuri sau surplusuri, ceea ce denotă caracterul formal al procesului. Astfel, urmare a inventarierii iniţiate la propunerea echipei de audit, la situaţia din 01.01.2014, la 4 UAT¹⁰⁰ s-a constatat necontabilizarea a 39 de bunuri imobile de menire social-culturală. Prin urmare, nerespectarea prevederilor art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, precum şi a prescripţiilor Regulamentului aprobat prin Ordinul nr.60 din 29.05.2012¹⁰¹, exprimată prin efectuarea superficială a inventarierilor, a cauzat diminuarea valorii patrimoniului public, neasigurarea controlului respectiv asupra integrităţii şi folosirii eficiente a imobilelor, ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă privind contabilizarea conformă şi gestionarea regulamentară a patrimoniului public;

____________________

¹⁰⁰ Primăriile: or.Leova (24 bunuri imobile), satelor/comunelor: Sărăţica Nouă (9 bunuri imobile), Sîrma (5 bunuri imobile); Filipeni (1 bun imobil).

¹⁰¹ Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.60 din 29.05.2012).

- potrivit art.23 alin.6 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Cartea mare sau balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare sînt registrele contabile obligatorii, care servesc drept bază pentru întocmirea situaţiilor financiare. Însă, ÎM “Servicii-Cazangic” nu deţine Cartea mare şi nici balanţa de verificare, ceea ce nu permite auditului să se expună pe marginea veridicităţii datelor din Rapoartele financiare, precum şi din situaţiile financiare per ansamblu. De asemenea, ÎM nu a elaborat şi aprobat politica de contabilitate, cauza neregulilor fiind neaprobarea regulamentară de către fondator a statelor de personal ale ÎM, inclusiv a angajaţilor în serviciul contabil al întreprinderii, toate funcţiile fiind exercitate de o singură persoană – directorul întreprinderii. Deşi primarul invocă lipsa mijloacelor financiare, aceasta nu deţine calcule fundamentate cu privire la necesitatea surselor băneşti şi la evaluarea raportului cost-tarif al serviciilor prestate;

- prin nerespectarea prevederilor pct.27 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010 cu privire la planul de conturi contabile utilizate pentru evidenţa contabilă a operaţiunilor de executare a devizelor de cheltuieli ale instituţiilor publice, 3 AAPL şi o instituţie publică nu au asigurat înregistrarea la conturile contabile corespunzătoare a mijloacelor fixe în sumă totală de 461,0 mii lei, fiind denaturate rapoartele situaţiilor financiare ale autorităţilor publice¹⁰²;

____________________

¹⁰² Primăriile satelor/comunelor: Sărăţica Nouă – 156,6 mii lei; Borogani – 146,5 mii lei; Covurlui – 147,6 mii lei; Liceul Teoretic “C.Spătaru” din Leova – 10,3 mii lei.

- o atare situaţie s-a constatat şi la ÎM “Salubr-Leova”, la contul contabil 123 “Mijloace fixe”, contrar prevederilor regulamentare¹⁰³, fiind înregistrate anvelope pentru maşini şi tractoare în sumă totală de 57,6 mii lei. De asemenea, urmare a contrapunerii datelor din raportul de profit şi pierderi şi Cartea mare (care serveşte drept bază pentru îndeplinirea raportului), au fost constatate valori cu diferenţe semnificative pe măsura indicatorilor de fond: venitul din vînzări este înregistrat în sumă de, respectiv, 1109,7 şi 910,5 mii lei; costul vînzărilor a constituit, respectiv, 885,1 şi 954,7 mii lei, cheltuielile generale şi administrative – 411,2 şi 338,6 mii lei. Deficienţe privind neidentitatea rapoartelor financiare şi datelor din evidenţa contabilă au fost admise şi de ÎM “Biroul de sistematizări şi proiectări din Leova” şi de ÎM “Servicii-Beştemac”. Astfel, ÎM din Leova au raportat unii indicatori cu diferenţe faţă de datele din Cartea mare, în sume de: 188,1 mii lei (costul vînzărilor), 158,5 mii lei (cheltuieli generale şi administrative), 36,0 mii lei (cheltuieli privind arenda curentă). La fel, la ÎM “Servicii-Beştemac” diferenţele între indicii reflectaţi în evidenţă şi cei raportaţi au constituit 29,7 mii lei (costul vînzărilor), 196,0 mii lei (uzura mijloacelor fixe), de asemenea fiind denaturate şi alte poziţii (de exemplu, valoarea mijloacelor fixe şi cheltuieli pentru deservirea bancară). Situaţia descrisă este o consecinţă a neasigurării plenitudinii şi continuităţii înregistrării în contabilitate a tuturor operaţiunilor economice în perioada gestionară, precum şi incorectitudinii atribuirii cheltuielilor la perioada gestionară în care au fost efectuate, indiferent de perioada achitării lor, conform art.13 alin.(2) lit.d), lit.f) şi lit.h) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007;

____________________

¹⁰³ Planul de conturi contabile, aprobat prin Ordinul nr.174 din 25.12.1997; Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 “Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”.

- deşi, conform art.6 din Legea menţionată şi pct.21 din SNC nr.5¹⁰⁴, entitatea ţine evidenţa şi întocmeşte rapoartele financiare, cu excepţia raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, potrivit contabilităţii de angajamente, serviciul contabil al ÎM “Servicii-Beştemac” înregistrează operaţiunile financiare privind aprovizionarea cu apă a populaţiei doar la momentul încasării mijloacelor financiare la contul întreprinderii, ceea ce nu asigură raportarea tuturor rezultatelor operaţiilor şi evenimentelor în perioada în care s-au produs;

____________________

¹⁰⁴ Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997, SNC nr.5 “Prezentarea rapoartelor financiare”.

- cu toate că, în conformitate cu art.32 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, perioada de gestiune pentru toate entităţile care întocmesc şi prezintă situaţii financiare este anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, ÎM “Servicii-Beştemac” a prezentat Raportul financiar pentru anul 2013 care reflectă situaţiile financiare pentru anii 2012-2013;

- conform prevederilor SNC nr.16¹⁰⁵, a fost stabilit expres că, active materiale (mijloace de muncă) care se includ în categoria mijloacelor fixe sînt cele al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, iar pentru contabilitatea în cadrul AAPL, prevederile respective au fost reglementate conform pct.63 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010. Însă, ÎM “Servicii Beştemac” a înregistrat în categoria mijloacelor fixe bunurile materiale al căror cost este sub plafonul stabilit, iar Primăria Iargara nu a ţinut cont de circulara MF¹⁰⁶ şi nu a trecut la categoria obiecte de mică valoare şi scurtă durată bunuri materiale înregistrate la mijloace fixe în sumă totală de 16,4 mii lei;

____________________

¹⁰⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997, SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

¹⁰⁶ Circulara MF nr.24/3-4(5)-99 din 04.04.2012.

- contrar prevederilor art.86 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010, 2 UAT nu au calculat uzura mijloacelor fixe. Astfel, Primăria Hănăsenii Noi nu a calculat uzura în sumă totală de 152,9 mii lei, pentru fonduri fixe în valoare de 334,2 mii lei de la momentul înregistrării acestora în evidenţa contabilă. Analogic, pe parcursul mai multor ani, Primăria Leova nu a calculat uzura în suma totală de 84,1 mii lei la 36 unităţi de mijloace fixe, fapt prin care nu a fost asigurată veridicitatea valorii, uzurii fizice şi termenului de exploatare a mijloacelor fixe gestionate;

- în corespundere cu art.15 alin.(3) lit.a) şi art.29 alin.(5) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, entităţile în al căror capital social cota proprietarului persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35%, organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete, însoţite de raportul anual al conducerii. Contrar acestor prevederi, ÎM “Servicii-Beştemac” a întocmit şi prezentat pentru anul 2013 doar raportul financiar simplificat;

- în conformitate cu autorizaţia pentru efectuarea tăierilor pe terenurile împădurite eliberată de IES, aceasta a autorizat efectuarea tăierilor de igienă rase în fondul forestier al Primăriei Leova, în anul 2013 fiind stabilit volumul masei lemnoase de 90,74 m³. În lipsa contractului de achiziţii sau a unui alt acord între Primărie şi ÎM “Salubr-Leova” cu privire la prestarea serviciilor de tăieri în fondul forestier, care ar reglementa drepturile şi obligaţiunile părţilor, volumul şi costul serviciilor, modul de inventariere şi primire-predare a masei lemnoase, ÎM a efectuat tăieri, înregistrînd la intrări 25,94 m³ de masă lemnoasă, sau cu 64,8 m³ mai puţin faţă de datele cu privire la punerea în valoare a acesteia, nefiind oficializate relaţiile economice dintre părţi. Mai mult decît atît, modalitatea de angajare a prestatorului de servicii descrisă mai sus reprezintă o finanţare indirectă/ascunsă a activităţii ÎM de către fondator. Din lipsa datelor cu privire la asortimentul producţiei lemnoase obţinute în urma tăierilor, inclusiv pe specii, a fost imposibilă estimarea pierderilor Primăriei în urma neînregistrării a 90,74 m³ de producţie. Totodată, conform actelor de luare în evidenţă a lemnului, cheltuielile ÎM “Salubr-Leova” pentru serviciile de tăiere au însumat 12,3 mii lei. Se atestă că Primăria Leova a achitat costul serviciilor pentru tăierea masei lemnoase în sumă de 4,1 mii lei, conform facturilor fiscale eliberate de către ÎM. Situaţii similare au avut loc şi în alte UAT, în urma cărora nu au fost înregistrate 33,9 m³ de masă lemnoasă;

- probele de audit denotă că ÎM supuse auditului nu au efectuat inventarierea bunurilor materiale, formularelor cu regim special, precum şi a creanţelor şi datoriilor, astfel nefiind respectate prevederile pct.3 alin.(2) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.60 din 29.05.2012¹⁰⁷. De asemenea, nu au fost întocmite acte de verificare cu toţi debitorii şi creditorii pentru confirmarea soldurilor de către ambele părţi (în scopul asigurării veridicităţii şi autenticităţii datelor din evidenţa contabilă şi din rapoartele financiare).

____________________

¹⁰⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea”.

Recomandări:

23. Preşedintele raionului şi DF să asigure descrierea şi implementarea procedurilor şi proceselor de control intern privind responsabilizarea conducătorilor serviciilor contabile din structurile subordonate CR, în vederea organizării evidenţei contabile în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi monitorizări metodologice asupra conformităţii ţinerii evidenţei şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL (de nivelul I şi nivelul II).

III. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Ca rezultat al verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul a constatat că în anul 2005 a fost exercitat controlul Curţii de Conturi asupra elaborării şi executării bugetului raionului Leova pe anul 2004, fiind adoptată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.45 din 16.06.2005. Totodată, AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Superioară de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în rapoartele respective ale misiunilor de audit extern.

Verificările efectuate au relevat persistenţa aceloraşi probleme, care se exprimă prin:

- neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

- planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare;

- evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

- lipsa unui control intern care ar asigura respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice;

- ţinerea neconformă a evidenţei contabile, precum şi raportarea eronată a unor situaţii financiare etc.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit a identificat multiple slăbiciuni instituţionale şi o preocupare neadecvată a factorilor responsabili şi decizionali de diminuarea efectelor generatoare de nereguli şi indisciplină în administrarea resurselor şi fondurilor publice. Astfel, managementul existent la nivelul AAPL din raion a generat: neîncasarea integrală a veniturilor destinate bugetelor UAT; neaplicarea întocmai a cadrului regulator la stabilirea relaţiilor între bugetul raional şi bugetele UAT de nivelul I, ceea ce a condiţionat alocarea incorectă a transferurilor pentru asigurarea nivelării bugetare a UAT.

Urmare a nerespectării principiilor de bună guvernare, auditul a elucidat iregularităţi semnificative în materie de disciplină financiară în gestionarea cheltuielilor din bugetele UAT, care s-au soldat cu: efectuarea de cheltuieli neregulamentare, iraţionale şi contrar destinaţiei; denaturarea datelor din registrele contabile şi dările de seamă; încălcarea procedurilor la achiziţiile de mărfuri şi servicii; efectuarea de cheltuieli neregulamentare pentru investiţii şi reparaţii capitale, nefiind asigurată eficienţa utilizării banului public.

Auditul a constatat că managementul gestionării patrimoniului UAT de nivelul I şi nivelul II din raion nu a fost conformat prevederilor legale, fiind afectat de nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; lipsa unor politici economice întemeiate în materie de administrare a întreprinderilor municipale ai căror fondatori sînt AAPL etc. Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: controlorul de stat principal, dl Vasile Moşoi (şef de echipă), controlorul de stat superior/auditor public, dna Valentina Matei.