Hotărîre nr.36 din 03.07.2014 cu privire la Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind

executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală

în exerciţiul bugetar 2013

nr. 36  din  03.07.2014

 (în vigoare 08.08.2014) 

Monitorul Oficial nr.223-230 art.29 din 08.08.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului Republicii Moldova, dl V.Hotineanu, viceministrului sănătăţii, dl M.Ciocan, directorului general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, dl M.Buga, şefului Direcţiei evidenţă contabilă a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, dna E.Rebeja, vicedirectorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Clinic Republican”, dl S.Ungureanu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013.

____________________

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014² la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM sau, după caz, Compania), avînd drept obiectiv oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, în aspectele semnificative, a fost întocmit şi raportat potrivit cerinţelor stabilite, iar mijloacele publice acumulate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost planificate, distribuite, utilizate şi administrate conform prevederilor legale.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările ulterioare).

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit, puse în aplicare prin Hotărîrea Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost acumulate la CNAM cu aplicarea procedurilor de fond şi evaluarea unor elemente ale controlului intern în cadrul proceselor de bază, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea regulamentelor şi actelor normative relevante domeniului auditat, contractelor încheiate, registrelor contabile şi documentelor primare; analiza, calcularea şi confruntarea datelor; intervievarea şi solicitarea explicaţiilor de la persoanele responsabile; colectarea informaţiilor de la terţe persoane (după caz) etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Nivelul veniturilor şi cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2013 a fost reglementat prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală⁴, fiind aprobată la venituri suma de 4119,3 mil.lei şi la cheltuieli – de 4319,3 mil.lei, deficitul de 200,0 mil.lei urmînd a fi acoperit din soldurile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

____________________

⁴ Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 nr.251 din 08.11.2012 (cu modificările ulterioare).

Majorarea cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii în anul 2013, comparativ cu anul 2000, de circa 10 ori şi, comparativ cu nivelul de creştere a cheltuielilor Bugetului Public Naţional şi Produsului Intern Brut, de circa 4 ori denotă interesul vădit al statului faţă de domeniul sănătăţii publice, urmărind sporirea calităţii serviciilor respective acordate populaţiei.

Intensificarea activităţii instituţiilor de stat abilitate cu atribuţii de încasare, monitorizare şi control a determinat executarea veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2013 la nivel de 101,1%, în special din încasarea: (i) primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la angajatori şi angajaţi (cu 1,5 puncte procentuale), (ii) primelor încasate de la persoanele fizice care au obligaţia de a se asigura în mod individual (cu 24,1 puncte procentuale) şi (iii) dobînzii aferente mijloacelor temporar disponibile (cu 21,1 puncte procentuale).

Verificările de audit asupra conformităţii administrării mijloacelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au constatat unele rezerve şi situaţii problematice, precum:

√ lipsa indicatorilor măsurabili prestabiliţi la aprobarea cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în aspect de programe şi subprograme, nu permite evaluarea progresului, rezultatelor obţinute şi impactului utilizării banilor publici în realizarea obiectivelor acestora;

√ nevalorificarea de către beneficiari a mijloacelor financiare din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală a determinat executarea/utilizarea acestora la nivel de 97,9% şi, respectiv, menţinerea soldurilor semnificative la conturile CNAM (284,5 mil.lei). Astfel, se denotă valorificarea fondului de rezervă la nivel de 58,1%, a fondului măsurilor de profilaxie – de 73,1%, a fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale – de 76,0%;

√ imposibilitatea evaluării volumului de servicii medicale real prestate, comparativ cu cel contractat, determinată de situaţia prezentării de către instituţiile medico-sanitare a facturilor pentru serviciile medicale prestate, în lipsa indicatorilor facturaţi şi realizaţi;

√ acceptarea distribuirii suplimentare, la finele anului 2013, a mijloacelor financiare din fondul de bază (86,4 mil.lei) la solicitarea instituţiilor medico-sanitare în lipsa indicatorilor realizaţi;

√ neargumentarea de către Ministerul Sănătăţii şi instituţiile medicale a necesităţii de medicamente costisitoare, ceea ce a contribuit, în unele cazuri, la formarea şi majorarea nefundamentată a stocurilor de medicamente. Astfel, mijloacele destinate procurării preparatelor antivirale în sumă de 40,0 mil.lei, transferate IMSP “Spitalul Clinic Republican” la 31.12.2013, au generat majorarea soldului de medicamente la finele anului de raportare (90,4 mil.lei) cu 44,9 mil.lei faţă de soldul înregistrat (45,5 mil.lei) la începutul perioadei de gestiune;

√ aprobarea prin Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 a mijloacelor pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii, în sumă de 25,1 mil.lei, în lipsa destinaţiei şi indicatorilor măsurabili bazaţi pe rezultate, nu permite evaluarea utilizării acestora conform destinaţiei şi obiectivelor realizate;

√ suprapunerea administrativă a funcţiilor/atribuţiilor de gestiune a mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală ale Comisiei mixte (în componenţa aprobată) creează disfuncţionalităţi, implicit, ingerinţe din partea factorilor responsabili şi decizionali din cadrul Ministerului Sănătăţii în procesul preavizării şi aprobării proiectelor investiţionale;

√ nerespectarea de către Comisia mixtă a limitei stabilite de mijloace la aprobarea spre finanţare a proiectelor investiţionale în sume ce depăşesc semnificativ (244,8 mil.lei) mijloacele financiare aprobate pentru fondul de dezvoltare, precum şi nestabilirea tranşelor în funcţie de perioada anului bugetar condiţionează situaţii de incapacitate de plată a contractelor încheiate şi de realocare a mijloacelor din alte fonduri pentru acoperirea acestora;

√ lipsa monitorizării de către Comisia mixtă şi CNAM a derulării proiectelor investiţionale şi neatragerea experţilor în domeniu invocă situaţii de nerealizare a scopului stabilit;

√ controlul intern insuficient la demararea procesului de contractare, executare şi aprobare a proiectelor fondului de profilaxie condiţionează iresponsabilitatea operatorilor economici, aceştia neonorîndu-şi obligaţiunile asumate în contracte. Această situaţie a determinat realizarea la un nivel redus a scopurilor propuse şi majorarea soldurilor aferente fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Se remit, pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării carenţelor şi neregulilor constatate, precum şi pentru stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile de implementarea acestora, Hotărîrea şi Raportul de audit şi se cere:

2.1. Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

2.1.1. reactualizarea cadrului regulator prin delimitarea clară a atribuţiilor de administrare, monitorizare şi control al fondului de dezvoltare, excluzînd coliziunile juridice şi suprapunerile de competenţe instituţionale;

2.1.2. redefinirea strategiei de reformare structural-instituţională a sferei sănătăţii, orientînd instituţiile medico-sanitare publice spre eficienţă şi standarde de calitate a serviciilor publice prestate;

2.2. Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor:

2.2.1. asigurarea unei transparenţe autentice a procesului bugetar, inclusiv prin fundamentarea şi formularea/promovarea propunerilor anuale de buget în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, structurate şi defalcate pe programe şi subprograme, prin stabilirea indicatorilor măsurabili ai activităţilor de profil raportaţi la cost-eficienţă;

2.2.2. stabilirea expresă, pentru transferurile din bugetul de stat, a destinaţiei programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii, precum şi a indicatorilor măsurabili axaţi pe eficienţă şi rezultate.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013 se remit Guvernului, pentru documentare şi luare de atitudine.

4. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013 se remit Comisiei parlamentare permanente protecţie socială, sănătate şi familie şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare şi luare de atitudine.

5. Ţinîndu-se cont de revendicarea prin prezenta Hotărîre a unor cerinţe/recomandări ale auditului precedent neexecutate sau parţial executate, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26 iulie 2013 “Cu privire la Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012”.

6. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1 şi 2.2 din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.36 din 3 iulie 2014

RAPORTUL

auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor

asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013

I. INTRODUCERE

Auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM) în exerciţiul bugetar 2013 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 în aspectele semnificative a fost întocmit conform cerinţelor stabilite, iar mijloacele publice acumulate în FAOAM au fost planificate, distribuite, utilizate şi administrate conform prevederilor legale.

Responsabilitatea conducerii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM, după caz, Compania) constă în: gestionarea regulamentară a mijloacelor financiare acumulate în FAOAM pentru prestarea serviciilor medicale în volumul şi calitatea prestabilite; întocmirea şi prezentarea Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra gestionării conforme de către CNAM a mijloacelor FAOAM şi veridicităţii întocmirii Raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2013, prezentat Guvernului. Auditul nu este responsabil de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit puse în aplicare prin Hotărîrea Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost acumulate la CNAM cu aplicarea procedurilor de fond şi evaluarea unor elemente ale controlului intern în cadrul proceselor de bază, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea regulamentelor şi actelor normative relevante domeniului auditat, contractelor încheiate, registrelor contabile şi documentelor primare; analiza, calcularea şi confruntarea datelor; intervievarea şi solicitarea explicaţiilor de la persoanele responsabile; colectarea informaţiilor de la terţe persoane (după caz) etc. Pentru atingerea scopului propus, misiunea de audit, reieşind din aspectele materialităţii cantitative şi calitative, precum şi din riscurile stabilite la etapa de planificare, a identificat pentru auditare domeniile semnificative ce ţin de gestionarea mijloacelor FAOAM, care s-au referit la conformitatea: planificării şi distribuirii veniturilor şi cheltuielilor FAOAM; utilizării mijloacelor acumulate în fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente; utilizării mijloacelor acumulate în fondul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor medico-sanitare publice; utilizării mijloacelor din fondul măsurilor de profilaxie; implementării managementului financiar şi control.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Compania Naţională de Asigurări în Medicină este o organizaţie de stat cu autonomie financiară, de nivel naţional, care desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – AOAM), avînd următoarele obiective stabilite legal: organizarea, desfăşurarea şi dirijarea procesului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; controlul calităţii asistenţei medicale acordate; implementarea cadrului normativ aferent asigurărilor de asistenţă medicală; întocmirea şi prezentarea Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală etc.

Sistemul instituţional în procesul de gestionare a FAOAM prin prisma atribuţiilor legale ale părţilor implicate este reflectat, după cum urmează:

CNAM deţine dreptul exclusiv de gestionare a FAOAM, fiind obligat să încheie contracte de prestare a asistenţei medicale cu instituţiile medico-sanitare cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, să verifice corespunderea volumului, termenelor, calităţii şi costului asistenţei medicale acordate persoanelor asigurate etc.

Consiliul de administraţie al CNAM este organul suprem de autoadministrare (a cărui componenţă este aprobată de Guvern), deţinînd atribuţii ce ţin de: trasarea direcţiilor principale de activitate a Companiei; coordonarea tarifelor medii la serviciile medicale şi a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală; aprobarea proiectului devizului de venituri şi cheltuieli al FAOAM; aprobarea rapoartelor anuale privind executarea FAOAM etc.

Ministerul Sănătăţii, conform prevederilor regulamentare⁴, deţine atribuţii: de elaborare, analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor în domeniul sănătăţii; de argumentare a necesarului de resurse financiare pentru funcţionarea sistemului de sănătate, inclusiv fundamentarea bugetului FAOAM; de elaborare şi aprobare, de comun cu CNAM, a Normelor metodologice de aplicare a Programului unic; de asigurare a suportului tehnico-material a instituţiilor medico-sanitare publice din subordine etc.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.397 din 31.05.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

Comisia mixtă de selectare, evaluare şi monitorizare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare (în continuare – Comisia mixtă), instituită în baza Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM nr.663/175-A din 27.09.2010 (condusă de ministrul sănătăţii), deţine atribuţii de: organizare, desfăşurare şi selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor medico-sanitare publice; evaluare a propunerilor de proiect prezentate şi înaintare a deciziei de selectare a acestora către CNAM pentru încheierea contractelor de finanţare; monitorizare a derulării proiectelor investiţionale.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Nivelul veniturilor şi cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2013 a fost reglementat prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală⁵. Astfel, la venituri a fost aprobată suma de 4119,3 mil.lei şi la cheltuieli – de 4319,3 mil.lei, cu un deficit în sumă de 200,0 mil.lei, care urma să fie acoperit din contul soldurilor cumulative înregistrate la conturile CNAM (349,5 mil.lei).

____________________

⁵ Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 nr.251 din 08.11.2012.

Evoluţia ponderii cheltuielilor pentru sfera sănătăţii în totalul cheltuielilor Bugetului Public Naţional (în continuare – BPN), raportate la Produsul Intern Brut (în continuare – PIB) pentru anii 2000, 2010 şi, respectiv, 2013, sînt reflectate în tabelul de mai jos.

Analiza datelor din tabel denotă că, cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii în anul 2013 au crescut, comparativ cu anul 2000, de circa 10 ori, iar comparativ cu nivelul de creştere a cheltuielilor BPN şi PIB – de circa 4 ori. Totodată, cheltuielile de sănătate în anul 2013, comparativ cu 2010, s-au majorat de circa 1,3 ori, această majorare fiind proporţională nivelului de creştere a cheltuielilor BPN (de 1,3 ori) şi a PIB (de 1,4 ori). Creşterea cheltuielilor în domeniul sănătăţii denotă atenţia statului asupra sănătăţii publice, care urmăreşte sporirea calităţii serviciilor respective acordate populaţiei.

3.1. Cu privire la conformitatea planificării şi distribuirii veniturilor şi cheltuielilor FAOAM

Veniturile FAOAM pe anul 2013 au fost aprobate, conform prevederilor legale, în sumă de 4078,2 mil.lei, ulterior, în temeiul rectificărilor operate pe parcursul anului⁶, veniturile au constituit 4119,3 mil.lei.

____________________

⁶ Legea nr.288 din 05.12.2013 “Pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 nr.251 din 8 noiembrie 2012” art.1 şi Legea nr.80 din 18.04.2013 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” art.1.

Sinteza veniturilor aprobate şi executate pe anul 2013 este reprezentată în tabelul nr.2.

Datele analizate de audit denotă că, în anul de referinţă, veniturile FAOAM aprobate şi precizate (4119,3 mil.lei) au fost executate la nivel de 101,1% (4161,0 mil.lei), fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,6 puncte procentuale. Astfel, acumularea veniturilor a fost determinată preponderent de încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în mărime procentuală, achitate de angajatori şi angajaţi (gestionate de Serviciul Fiscal de Stat), în sumă de 1874,7 mil.lei, sau cu 1,5 puncte procentuale mai mult faţă de nivelul planificat şi cu 8,8 puncte procentuale mai mult faţă de anul precedent, acestea deţinînd o pondere de 45,1% în totalul veniturilor FAOAM. Totodată, încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în sumă fixă (92,4 mil.lei), achitate de persoanele fizice (gestionate de CNAM) a înregistrat o creştere faţă de nivelul planificat cu 17,9 mil.lei, sau cu 24,1 puncte procentuale, iar faţă de anul precedent – cu 24,4 puncte procentuale. De asemenea, un impact pozitiv asupra creşterii veniturilor FAOAM au avut-o şi încasările provenite din dobînzi în sumă de 31,0 mil.lei. Acestea reprezintă surse aferente, mijloacelor temporar disponibile (140,0 mil.lei), plasate de CNAM la conturile de depozit, înregistrînd în anul 2013 o majorare faţă de nivelul planificat cu 21,1 puncte procentuale, sau cu 5,4 mil.lei.

Auditul relevă că transferurile de la bugetul de stat pentru asigurarea de către Guvern a unor categorii de persoane au fost executate la nivel de 99,7% (2135,6 mil.lei), deţinînd o pondere de 51,4% în totalul veniturilor, suma neexecutată constituind 7,0 mil.lei, care nu a influenţat semnificativ nivelul total de încasare a veniturilor FAOAM. Comparativ cu anul precedent, transferurile de la bugetul de stat au crescut cu 92,8 mil.lei, sau cu 4,6 puncte procentuale. Concomitent, în anul 2013, urmare a modificărilor operate la Legea ocrotirii sănătăţii⁷ şi Legea FAOAM pe anul 2013, transferurile din bugetul de stat au fost suplinite cu suma de 25,1 mil.lei, alocate pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii, care au fost integral încasate.

____________________

⁷ Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.03.1995, art.7 alin.(4), completat prin Legea nr.80 din 18.04.2013, în vigoare de la 01.05.2013.

3.1.1. Cu privire la conformitatea planificării veniturilor FAOAM

În urma verificărilor de audit s-a stabilit că planificarea veniturilor FAOAM a fost efectuată în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil pentru fiecare tip de venituri separat. Fundamentarea acestora, calculele şi indicatorii prezentaţi de instituţiile abilitate au fost reflectate în Nota informativă la proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, întocmită şi prezentată Guvernului spre aprobare de către Ministerul Sănătăţii.

În acest context se relevă că, potrivit normelor legale⁸, suma transferurilor din bugetul de stat în FAOAM se stabileşte anual prin Legea bugetului de stat, reprezentînd o cotă procentuală din totalul cheltuielilor bugetului de stat, cu excepţia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinaţie specială prevăzute în legislaţie, nu mai mică de 12,1%. Astfel, potrivit informaţiilor (calculelor) prezentate de Ministerul Finanţelor, transferurile din bugetul de stat în FAOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, au fost prevăzute în sumă de 2142,4 mil.lei.

____________________

⁸ Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 “Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, art.9 (în continuare – Legea nr.1593-XV din 26.12.2002).

Planificarea veniturilor din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală, achitate de angajatori şi angajaţi (7%), sînt calculate în baza indicatorilor macroeconomici prognozaţi de către Ministerul Economiei pentru anii 2013-2015, conform cărora fondul de remunerare a muncii a fost estimat în sumă de 27,1 mlrd.lei, cu excluderea din baza de calcul a plăţilor din care nu se calculează primele în mărime procentuală (2,55%). În acest context, veniturile prognozate din încasarea acestor prime au fost stabilite în sumă de 1848,6 mil.lei, iar atribuţiile de evidenţă şi control a corectitudinii calculării şi virării în termen a acestor prime le deţine Serviciul Fiscal de Stat.

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în sumă fixă, achitate în mod individual de unele categorii de persoane fizice (titularii patentelor de întreprinzător, proprietarii terenurilor agricole, persoanele fizice care arendează terenuri cu destinaţie agricolă, fondatorii întreprinderilor individuale, alte persoane fizice cu domiciliul permanent în Republica Moldova) sînt planificate de CNAM în baza analizei numărului de persoane care a procurat poliţe pe parcursul ultimilor ani. În acest context, pentru anul 2013 a fost preconizată includerea în sistemul AOAM a 51 mii de persoane cu încasarea primelor în sumă de 74,5 mil.lei. Conform art.17 alin.(1) lit.a) din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002, CNAM deţine atribuţiile de evidenţă şi control al corectitudinii calculării şi virării în termen a acestor prime.

3.1.2. Cu privire la conformitatea planificării şi distribuirii cheltuielilor FAOAM

Cheltuielile FAOAM pe anul 2013 au fost aprobate în sumă totală de 4178,2 mil.lei, care ulterior au fost rectificate constituind suma de 4319,3 mil.lei. Majorarea, cu 141,0 mil.lei, a fost destinată pentru acoperirea financiară a volumului de servicii medicale acordate suplimentar şi pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice. Cheltuielile au fost repartizate în 5 fonduri distincte, gestionate de CNAM. Sinteza cheltuielilor este reprezentată în tabelul de mai jos.

Datele tabelului denotă că, cheltuielile FAOAM în anul 2013 au fost executate la nivel de 97,9% faţă de cheltuielile aprobate/rectificate, sau cu 93,2 mil.lei mai puţin, înregistrînd o creştere faţă de anul precedent cu 7 puncte procentuale. Astfel, neexecutarea în deplină măsură a mijloacelor FAOAM a fost condiţionată de nevalorificarea fondului de rezervă în sumă de 38,1 mil.lei, care a fost executat la nivel de 58,1%, a fondului măsurilor de profilaxie în sumă de 11,0 mil.lei (realizat la nivel de 73,1%) şi a fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale cu 43,7 mil.lei (realizat la nivel de 76,0%). Deci, neexecutarea mijloacelor FAOAM a fost determinată în special de neutilizarea mijloacelor financiare de către beneficiarii contractaţi şi finanţaţi de către CNAM din fondul măsurilor de profilaxie şi fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale, ceea ce a contribuit la acumularea suplimentară a soldurilor înregistrate la conturile CNAM.

Soldul mijloacelor FAOAM, potrivit datelor din tabelul nr.3, a fost înregistrat la finele anului 2013 în sumă de 284,5 mil.lei, micşorîndu-se faţă de soldul acestora, la 01.01.2013 (349,5 mil.lei), cu 65,0 mil.lei, mijloace utilizate pentru acoperirea deficitului fondurilor.

Potrivit prevederilor legale⁹, CNAM este în drept să plaseze mijloacele băneşti temporar disponibile ale FAOAM în hîrtii de valoare de stat şi depozite bancare, venitul obţinut fiind utilizat pentru completarea fondurilor FAOAM. Astfel, potrivit informaţiilor şi documentelor primare prezentate, mijloacele nevalorificate ale fondului de profilaxie (90,0 mil.lei) şi fondului de rezervă (50,0 mil.lei) au fost plasate în contul de depozit al CNAM, care, la situaţia din 31.12.2013, constituia 140,0 mil.lei.

____________________

⁹ Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998, art.16 alin.(2).

Mijloacele financiare temporar disponibile nominalizate sînt plasate într-o instituţie financiară cu capital privat în baza a 3 contracte de depozit încheiate în iunie 2012, al căror termen de scadenţă a fost prelungit conform mai multor acorduri adiţionale. Potrivit confirmării Trezoreriei de stat şi extraselor din conturile bancare, suma dobînzii încasate în anul 2013 a constituit 28,7 mil.lei, care a fost reflectată la venituri şi ulterior distribuită în fonduri.

Se relevă că, în temeiul Hotărîrii Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013¹⁰, Companiei i s-a recomandat “...iniţierea, în mod neîntîrziat, a procedurilor de rigoare privind desfăşurarea tenderului pentru deservirea conturilor curente şi plasarea, prin diversificare, a soldurilor disponibile în băncile comerciale, în scopul asigurării integrităţii resurselor financiare, rentabilizării depozitelor şi evitării riscurilor aferente prejudicierii intereselor publice”.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013 “Cu privire la Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013).

Verificările auditului au constatat că, CNAM, la 25.10.2013, prin ordinul directorului general, a creat grupul de lucru care avea drept obiectiv iniţierea unui concurs pentru plasarea mijloacelor băneşti la depozit. Astfel, la 13.01.2014, CNAM, în temeiul unor scrisori expediate în adresa a 7 instituţii financiare, a solicitat prezentarea ofertelor (în vederea posibilei plasări în depozit a mijloacelor băneşti temporar disponibile) care urmau să conţină informaţii privind rata dobînzii pentru plasarea pe termen de 1 lună, 3 luni, 6 luni, 12 luni a sumelor de 10 mil.lei, 20 mil.lei, 40 mil.lei şi, respectiv, 50 mil.lei, cu dreptul de retragere a sumelor plasate în depozit pînă la scadenţa acestora.

Grupul de lucru, în baza analizei ofertelor prezentate conform criteriilor înaintate, a selectat 3 instituţii financiare, luînd “act de rezultatele evaluării ofertelor prezentate de către băncile comerciale pentru posibila plasare la depozit a mijloacelor băneşti temporar disponibile...”. Astfel, CNAM a analizat ofertele înaintate de instituţiile financiare şi, reieşind din condiţiile oferite de acestea (cea mai avantajoasă dobîndă), a decis menţinerea mijloacelor temporar disponibile în aceeaşi instituţie în care are deschise conturi de depozit, cu posibilitatea de a retrage mijloacele la cerere.

Distribuirea mijloacelor acumulate în FAOAM (4119,3 mil.lei) destinate cheltuielilor se efectuează în conformitate cu prevederile legale¹¹, conform cotelor stabilite¹², în 5 fonduri distincte: fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (nu mai puţin de 94%); fondul de rezervă (1%); fondul măsurilor de profilaxie (1%); fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (2%); fondul de administrare (pînă la 2%).

____________________

¹¹ Legea FAOAM pe anul 2013, art.5.

¹² Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală” (cu modificările ulterioare), (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002).

Concomitent, în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală¹³ este stipulat că “soldurile de mijloace băneşti constituite în urma executării FAOAM în anul bugetar precedent se transferă pentru anul de gestiune următor, fiind repartizate prin legea anuală a FAOAM sau prin rectificarea acesteia pentru anul respectiv, conform următoarelor cote: 25% – în fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază), 25% – în fondul de rezervă, 50% – în fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale”.

____________________

¹³ Legea nr.1585 din 27.02.1998 “Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”, art.16 alin.(21).

Repartizarea cheltuielilor pe fonduri se prezintă în tabelul nr.4.

În urma verificării de către audit a conformităţii distribuirii mijloacelor în fonduri în baza calculelor efectuate şi analizei datelor, se relevă că aceasta a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale, prin distribuirea veniturilor (aprobate prin Legea FAOAM pe anul 2013) şi a soldurilor FAOAM în baza cotelor stabilite. Astfel, din contul soldului disponibil înregistrat cumulativ (349,5 mil.lei) la 31.12.2012, au fost redistribuite 200 mil.lei în fondul de bază (50,0 mil.lei), fondul de rezervă (50,0 mil.lei) şi în fondul de dezvoltare (100 mil.lei).

Este de menţionat faptul că, conform Anexei nr.2 la Legea FAOAM pe anul 2013 nr.251 din 08.12.2012, mijloacele FAOAM au fost structurate pe fonduri, programe şi subprograme, fiind stabilite scopurile subprogramelor, însă fară a fi prevăzuţi indicatori măsurabili ce ar permite evaluarea realizării acestora şi impactul benefic pentru societate. Astfel, pentru realizarea Programului “Sănătate publică şi servicii medicale” au fost stabilite 4 subprograme, după cum urmează:

• Subprogramul “Servicii medicale individuale”, care include fondul de achitare a serviciilor medicale curente cu 6 activităţi (asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulator, asistenţa medicală spitalicească, servicii de înaltă performanţă, îngrijiri medicale comunitare şi la domiciliu) şi fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în scopul creşterii echităţii în distribuirea şi accesul la serviciile medicale de calitate, prin finanţarea adecvată a serviciilor prevăzute de Programul unic;

• Subprogramul “Intervenţii prioritare în sănătatea publică”, avînd componentele “Controlul bolilor netransmisibile şi protecţia sănătăţii” şi “Sănătatea mamei, copilului şi a tinerilor”, care include fondul măsurilor de profilaxie, pentru care au fost stabilite 2 activităţi (promovarea modului sănătos de viaţă, realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire şi efectuarea screeningului privind unele maladii cu impact social deosebit), în scopul ameliorării sănătăţii publice, prin cofinanţarea activităţilor de profilaxie şi de reducere a riscurilor de îmbolnăvire;

• Subprogramul “Dezvoltarea resurselor sistemului de sănătate”, componenta “Consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor din sistemul de sănătate”, care include fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale şi are drept scop îmbunătăţirea calităţii asistenţei prin finanţarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare a tehnologiilor medicale şi modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare publice de toate nivelurile;

• Subprogramul “Elaborarea politicii şi managementului în sistemul de sănătate”, componenta “Administrarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”, care include fondul de administrare a sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală şi are drept scop fortificarea capacităţilor de administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin finanţarea politicilor de acoperire maximă cu asigurări a populaţiei şi a măsurilor de menţinere corespunzătoare a infrastructurii acestui sistem.

Conform Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.19 din 16.02.2008¹⁴, aplicabil perioadei de auditare, bugetul pe programe cuprinde următoarele elemente: scopul, obiectivele şi indicatorii de performanţă măsurabili, care au drept scop evaluarea progresului privind îndeplinirea obiectivelor în domeniul sănătăţii.

____________________

¹⁴ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.19 din 16.02.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe”, abrogat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.187 din 24.12.2013 “Privind aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe”.

Se relevă că, CNAM în anul 2013, conform Notei explicative la dările de seamă, a raportat Ministerului Finanţelor cheltuielile executate pe subprograme, care nu conţin o evaluare a performanţelor obţinute bazate pe indicatorii stabiliţi. Totodată, CNAM în Raportul Guvernului privind executarea FAOAM pe anul 2013, a reflectat şi unii indicatori pe tipuri de servicii medicale.

Concluzii: Verificările de audit privind conformitatea planificării şi distribuirii veniturilor şi cheltuielilor FAOAM denotă că: (i) intensificarea activităţii de încasare, monitorizare şi control, exercitate de instituţiile de stat abilitate cu aceste atribuţii a determinat executarea veniturilor FAOAM în anul 2013 la nivel de 101,1%; (ii) planificarea veniturilor FAOAM s-a efectuat în conformitate cu cadrul regulator aferent, fiind fundamentată pe indicatorii macroeconomici specifici şi pe evoluţia numărului persoanelor fizice care se încadrează de sine stătător în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală; (iii) menţinerea mijloacelor temporar disponibile ale FAOAM (140,0 mil.lei) în conturile de depozit deschise în instituţia financiară, care oferă o dobîndă mai avantajoasă şi posibilitatea de a extrage mijloacele financiare la prima cerere. Concomitent, se denotă şi unele rezerve privind: (iiii) executarea mijloacelor FAOAM la nivel de 97,9%, condiţionată de nevalorificarea mijloacelor financiare de către beneficiarii contractaţi şi finanţaţi, şi, respectiv, contribuind la acumularea suplimentară a soldurilor înregistrate la conturile CNAM; (iiiii) aprobarea cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în aspect de programe şi subprograme, în lipsa indicatorilor măsurabili prestabiliţi pentru asigurarea scopului Programului “Sănătate publică şi servicii medicale”, care nu permite evaluarea/măsurarea progresului în realizarea obiectivelor acestuia, rezultatelor obţinute în raport cu obiectivele şi, respectiv, cu impactul utilizării banilor publici.

3.2. Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor acumulate în fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente

Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază) este destinat pentru acoperirea cheltuielilor necesare realizării Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Mijloacele fondului sînt repartizate pe tipuri de asistenţe medicale, care includ: asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulatoriu, asistenţa medicală spitalicească, servicii de înaltă performanţă, alte servicii aferente asistenţei medicale.

În scopul prestării serviciilor medicale finanţate din contul fondului de bază, CNAM, în anul 2013, a contractat 590 de prestatori, inclusiv 257 instituţii farmaceutice (pentru distribuirea medicamentelor compensate) şi 333 instituţii medico-sanitare, din care: 24 – republicane, 33 – municipale, 9 – departamentale, 217 – raionale (inclusiv centre de sănătate autonome) şi 50 – private.

Potrivit Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FAOAM în anul 2013, cheltuielile din fondul de bază au constituit 3956,0 mil.lei, fiind executate la nivel de 100% şi deţinînd o pondere de 93,6% în totalul cheltuielilor FAOAM.

În tabelul de mai jos sînt prezentate tipurile de asistenţă medicală finanţate din contul fondului de bază şi ponderea acestora în totalul cheltuielilor fondului.

Datele tabelului denotă că cele mai semnificative cheltuieli ale fondului de bază sînt destinate pentru asistenţa medicală spitalicească (50,7%), urmate de asistenţa medicală primară (29,3%), asistenţa medicală urgentă prespitalicească (8,4%), asistenţa medicală de ambulator (7,3%), altele (4,1%).

Modalitatea de plată şi criteriile privind contractarea prestatorilor de servicii medicale sînt reglementate prin Normele metodologice de aplicare în anul 2013 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală¹⁵. Astfel, se relevă că, la contractarea prestatorilor care acordă servicii de asistenţă medicală primară, asistenţă medicală urgentă prespitalicească şi asistenţă medicală de ambulator (de regulă), este utilizată metoda de plată “per capita”. Această metodă prevede finanţarea serviciilor medicale în funcţie de numărul de persoane înregistrate în Registrul persoanelor luate la evidenţă în instituţiile medicale, la data de 01.11.2012.

____________________

¹⁵ Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM nr.1239/253A din 10.12.2012 “Cu privire la aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală” (în continuare – Normele metodologice de aplicare în anul 2013 a Programului unic al AOAM).

La contractarea şi achitarea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească (de scurtă durată) este utilizată metoda de plată pe „caz tratat” în cadrul sistemului bazat pe grupe de diagnosticare (DRG, case-mix). Această metodă presupune contractarea şi achitarea prestatorilor de servicii medicale conform următorilor indicatori: numărul de cazuri tratate contractate, indicatorul de complexitate (ICM) realizat de spital în anul precedent şi tariful propriu (calculat pentru respectarea bugetului neutru).

Ţinînd cont de ponderea semnificativă a cheltuielilor destinate pentru asistenţa medicală spitalicească (50,7%), de riscurile identificate la etapa de planificare şi de resursele disponibile, auditul a selectat acest domeniu pentru testare pe un eşantion de 12 instituţii medico-sanitare publice la a căror finanţare au fost contractate şi utilizate mijloace în sumă de 1071,8 mil.lei, sau 53,4% din totalul mijloacelor utilizate la acest capitol (2007,2 mil.lei).

Cu referire la contractarea prestatorilor de servicii medicale, auditul relevă că, în anul 2013, CNAM a implementat la nivel naţional mecanismul de plată a prestatorilor de servicii medicale spitaliceşti bazat pe grupe de diagnosticare (DRG, case-mix). Temei pentru stabilirea sumei contractate şi ulterior finanţate au servit următorii indicatori: numărul de cazuri tratate contractate, indicele de complexitate (ICM) realizat de spital în anul precedent şi tariful propriu (calculat pentru respectarea bugetului neutru). Concomitent, se relevă că indicele de complexitate (case-mix) pentru anul 2013 a fost stabilit separat pentru fiecare prestator de servicii medicale spitaliceşti (încadrat în sistemul AOAM) în baza datelor clinice la nivel de pacient înregistrate în anul 2012 (6 luni), transmise electronic CNAM.

În tabelul de mai jos sînt prezentaţi indicatorii contractaţi în anul 2013, comparativ cu indicatorii realizaţi în anul 2012, în baza cărora a fost stabilit nivelul de finanţare a instituţiilor medicale, pe un eşantion de 9 instituţii încadrate în pilotarea sistemului DRG în anul 2012.

Datele din tabel denotă unele devieri ale indicatorilor contractaţi în anul 2013, comparativ cu cei realizaţi în 2012. Această situaţie, în viziunea auditului, este determinată de faptul că CNAM nu a ţinut cont cu exactitate de reglementările ce vizează nivelul de contractare a indicatorilor. Astfel, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al AOAM în 2013 (pct.150), “pentru spitalele rambursate în funcţie de complexitatea cazurilor în 2012 în regim-pilot în contract se specifică ICM-ul realizat de spital retrospectiv în anul precedent”. Astfel, diminuarea, în majoritatea cazurilor, a indicelui de complexitate contractat, comparativ cu cel realizat în anul precedent, a condiţionat micşorarea pentru instituţiile auditate a volumului de finanţare.

Totodată, auditul relevă că prevederile pct.152 din Normele metodologice menţionate mai sus stabilesc că, “pentru respectarea bugetului neutru, tariful propriu se va stabili în cadrul negocierilor cu IMS în funcţie de numărul convenit de cazuri tratate, care urmează a fi prestate în anul 2013 şi indicelui de complexitate realizat/estimat pentru instituţii în anul 2012, fără a depăşi pentru tarif limita superioară de 4000 lei şi cea inferioară de 2500 lei, în scopul unificării graduale a tarifului naţional”.

În acest context este de menţionat că auditului nu i-au fost prezentate justificările privind negocierile şi metodele de stabilire a numărului cazurilor contractate şi modalitatea de calcul a valorii mijloacelor contractate, reieşind din indicatorii ce au stat la baza lor.

Potrivit CNAM, nivelul indicatorilor şi valoarea serviciilor medicale ce urmează a fi contractate se stabilesc de comun cu prestatorii prin proceduri de negocieri directe, care ulterior sînt reflectate în contractele încheiate.

Cu referire la finanţarea prestatorilor de servicii medicale, se relevă că modalitatea de achitare a acestora este reglementată prin Normele metodologice de aplicare a Programului unic al AOAM în anul 2013 (pct.163-169) şi prevederile contractuale (pct.4.1-4.6), potrivit cărora CNAM achită lunar prestatorilor, în limita mijloacelor financiare disponibile, pînă la data de 15 a lunii respective, plăţi în avans, în mărime de pînă la 80% din 1/12 parte din suma contractată anuală şi după prezentarea facturilor de plată (trimestrial) se achită integral suma pentru îndeplinirea cazurilor tratate (în limita 1/4 din sumele contractate cumulativ de la începutul anului).

În tabelul alăturat este reflectată situaţia privind achitările serviciilor medicale efectuate de CNAM pe parcursul anului 2013 (pe un eşantion de 13 prestatori).

Datele din tabel relevă că, CNAM pe parcursul anului 2013 a achitat integral facturile prezentate de către prestatorii de servicii medicale selectaţi pentru verificare, neadmiţînd la finele perioadei de raportare solduri neachitate de mijloace financiare. Concomitent, se menţionează că, în unele cazuri, potrivit actelor de verificare a decontărilor şi ordinelor de plată, nu se respectă termenele de achitare a avansurilor (pînă la data de 15 a lunii) stabilite în Normele metodologice şi în clauzele contractuale, acestea fiind depăşite în multe cazuri, situaţie ce determină o instabilitate financiară pentru instituţiile medico-sanitare.

Totodată, urmare a verificărilor de audit se relevă că în facturile prezentate trimestrial CNAM de către instituţiile medico-sanitare se indică doar valoarea totală a serviciilor medicale prestate în limita sumei contractate pentru perioada de raportare, fără a fi reflectaţi indicatorii realizaţi, şi anume: numărul cazurilor tratate, ICM şi tariful propriu. O astfel de metodă de raportare nu asigură transparenţa procesului de realizare a volumelor de servicii medicale prestate.

Referitor la executarea volumelor de servicii medicale contractate, auditul a constatat că instituţiile medico-sanitare care prestează servicii medicale spitaliceşti au fost finanţate în 2013 în funcţie de indicele de complexitate realizat de fiecare prestator separat. În acest context, instituţiile lunar, pînă la data de 5 a lunii următoare, prezintă Companiei (în format electronic) datele aferente pacienţilor externaţi în luna precedentă. Recepţionarea, importul în sistemul informaţional/soft, gruparea şi validarea datelor la nivel de pacient sînt executate de către CNAM, ulterior fiind generat Raportul de activitate pentru serviciile medicale spitaliceşti de staţionar, finanţate pe baza grupelor de diagnostice, care reflectă numărul de cazuri externate raportate (de IMS), numărul cazurilor externate şi validate, numărul cazurilor externate şi nevalidate, ICM realizat pentru cazurile validate.

Indicatorii contractaţi (în anul 2013) şi nivelul executării acestora de către prestatorii de servicii medicale spitaliceşti sînt prezentaţi în tabelul nr.8.

Ca rezultat al verificărilor efectuate şi analizei datelor din tabel, auditul a constatat că prestatorii selectaţi pentru verificare au executat indicatorii contractaţi (numărul de cazuri tratate, ICM) peste limita stabilită în contract. În acest context, se denotă că cele 9 instituţii verificate au raportat cu 9766 de cazuri tratate mai mult decît au fost contractate, respectiv, realizînd un ICM mai mare decît cel prevăzut în contract. Majorarea acestor indicatori a generat şi creşterea valorii serviciilor medicale prestate, de la 604,8 mil.lei contractate la 695,5 mil.lei raportate, sau cu 90,7 mil.lei mai mult. În acest context, conform Ordinului directorului general din 30.12.2013 “Cu privire la achitarea pentru anul 2013 IMS contractate în cadrul AOAM”, CNAM a achitat serviciile medicale efectuate supraplan, acceptate spre plată în urma revederii prevederilor contractuale prestate în anul 2013 de către IMS în sumă de 86,4 mil.lei, inclusiv pentru instituţiile verificate – în sumă de 27,6 mil.lei.

Totodată, se relevă că suma totală de 27,6 mil.lei achitată la finele anului prestatorilor de servicii medicale spitaliceşti reprezintă 30,4% din valoarea serviciilor acordate supraplan (90,7 mil.lei), iar pentru fiecare instituţie în parte nivelul achitării variază faţă de valoarea real executată de la circa 17% la 80%. Finanţarea a fost efectuată de către CNAM la 31.12.2013 în baza unor acorduri adiţionale la contractele de prestare a serviciilor medicale şi facturilor livrate de prestatori în care se indică suma distribuită suplimentar (conform solicitărilor IMS), fără specificarea indicatorilor realizaţi.

În acest context, se menţionează că mijloacele transferate IMS la 31.12.2013 în majoritatea cazurilor sînt înregistrate de către acestea la finele anului în solduri, care urmează a fi utilizate la începutul anului ulterior pentru achitarea datoriilor creditoare aferente obligaţiunilor formate în anul de gestiune.

Cu privire la finanţarea unor prestatori de servicii medicale pentru achitarea medicamentelor costisitoare. În vederea implementării recomandării auditului precedent al Curţii de Conturi¹⁶, CNAM, de comun cu Ministerul Sănătăţii, a reglementat¹⁷ procedura de achitare, instituţiile beneficiare (IMSP “Spitalul Clinic Republican”, IMSP “Institutul Mamei şi Copilului”, IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie”, IMSP “Spitalul clinic de boli infecţioase “Toma Ciorbă”) şi suma-limită pentru medicamentele costisitoare (50,0 mil.lei) destinate utilizării pentru programele speciale de tratament (hepatite virale cronice B,C,D; scleroza multiplă diseminată; hipertensiune pulmonară avansată), care urmau să excludă procurarea medicamentelor pentru IMSP în sume semnificative, în lipsa planificării acestora în fondul de bază.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013.

¹⁷ Normele metodologice de aplicare în anul 2013 a Programului unic al AOAM, pct.1561.

Auditul relevă că, în anul 2013, din contul mijloacelor fondului de bază destinat serviciilor medicale spitaliceşti, CNAM, în temeiul demersurilor Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor medico-sanitare publice, a contractat în baza acordurilor adiţionale mijloace în sumă de 49,5 mil.lei pentru achitarea unor medicamente costisitoare achiziţionate de către IMSP “Spitalul Clinic Republican” (40,0 mil.lei), IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” (0,3 mil.lei), IMSP “Spitalul clinic de boli infecţioase “Toma Ciorbă”” (8,7 mil.lei), IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (0,4 mil.lei). Este de menţionat că aceste solicitări nu conţin calcule concrete pentru medicamentele solicitate în corelare cu perioada normativ stabilită a stocurilor admisibile, precum şi cu stocurile de preparate înregistrate la entitate la momentul solicitării.

Mijloacele respective au fost transferate integral de către CNAM, iar IMSP nominalizate au prezentat facturi de expediţie cu indicarea sumei transferate pentru medicamentele costisitoare, în care furnizor este instituţia, iar cumpărător este CNAM. În opinia auditului, modul de completare a facturii de expediţie de către instituţiile menţionate nu reflectă situaţia reală a tranzacţiei, deoarece, de facto, instituţiile nu livrează, iar CNAM nu recepţionează aceste medicamente. Totodată, se denotă că instituţiile, pe măsura utilizării medicamentelor, prezintă lunar CNAM dări de seamă privind lista nominală a pacienţilor beneficiari, cantitatea şi suma medicamentelor utilizate efectiv.

În acest context, auditul relevă că mijloacele destinate procurării preparatelor antivirale în sumă de 40,0 mil.lei au fost transferate IMSP “Spitalul Clinic Republican” la 31.12.2013, în baza solicitărilor Ministerului Sănătăţii din 27.06.2013 şi, respectiv, ale instituţiei din 29.11.2013, care, potrivit Dării de seamă despre îndeplinirea devizului de venituri şi cheltuieli a IMSP pe anul 2013 prezentată CNAM, au fost reflectate în soldul mijloacelor băneşti la finele anului (49,5 mil.lei).

De asemenea, potrivit Dării de seamă menţionate, soldul medicamentelor la finele anului de raportare a constituit 90,4 mil.lei, sau în creştere cu 44,9 mil.lei faţă de soldul înregistrat (45,5 mil.lei) la începutul perioadei de gestiune. Reieşind din cele expuse, rezultă că Ministerul Sănătăţii şi IMSP “Spitalul Clinic Republican” în solicitările înaintate CNAM nu au argumentat (motivat) clar necesitatea achiziţionării medicamentelor antivirale (soldul de medicamente şi utilizarea ulterioară), fapt ce a generat formarea unor stocuri excesive de medicamente, situaţie similară anilor precedenţi.

Cu privire la utilizarea mijloacelor transferate din bugetul de stat pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii, auditul relevă că, potrivit Legii ocrotirii sănătăţii¹⁸, Compania este autorizată să realizeze programe cu destinaţie specială în domeniu din contul transferurilor de la bugetul de stat prevăzute în aceste scopuri. Astfel, conform modificărilor din 18.04.2013¹⁹, operate în Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi în Legea FAOAM pe anul 2013, pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii au fost aprobate şi integral transferate în FAOAM mijloace în sumă de 25,1 mil.lei, cu destinaţia “cheltuieli conform Legii bugetului pe anul 2013 art.133 alin.39”, la care se referă cheltuielile din bugetul de stat prin intermediul FAOAM pentru programele naţionale. În acest context, se menţionează că prevederile legale de reglementare a utilizării mijloacelor aferente programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii nu prevăd expres destinaţia resurselor alocate, acestea fiind stabilite la general, ceea ce determină oportunitatea operării unor modificări în normele legale existente.

____________________

¹⁸ Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.03.1995, art.7 alin.(41).

¹⁹ Legea nr.80 din 18.04.2013 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Potrivit informaţiilor prezentate de CNAM, mijloacele din bugetul de stat au fost preconizate şi utilizate pentru prescrierea medicamentelor compensate (antidiabetice injectabile/insuline), prevăzute de Programul naţional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.549 din 21.07.2011²⁰. Aceste mijloace (25 mil.lei) au fost incluse de CNAM în cheltuielile fondului de bază, la compartimentul asistenţa medicală primară, pentru prescrierea medicamentelor compensate.

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.549 din 21.07.2011 “Cu privire la aprobarea Programului naţional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat pentru anii 2011-2015”.

În anul 2013, în limita resurselor alocate, CNAM a distribuit echivalentul valoric al medicamentelor compensate pentru instituţiile medicale, care eliberează reţetele respective pacienţilor. La finele anului, din suma de 25,1 mil.lei au fost utilizate (prescrise reţete) şi achitate medicamente instituţiilor farmaceutice în sumă de 8,8 mil.lei. Mijloacele financiare neutilizate la sfîrşitul anului 2013, în sumă de 16,3 mil.lei, au fost raportate Ministerului Finanţelor ca datorie debitoare faţă de bugetul de stat şi reflectate în “Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază pe anul 2013”.

Se relevă că, mijloacele financiare destinate prescrierii medicamentelor compensate (16,3 mil.lei) neutilizate la finele anului 2013 au fost redistribuite pentru acoperirea (achitarea) cheltuielilor asistenţei medicale spitaliceşti şi asistenţei medicale de înaltă performanţă. Efectuarea modificărilor nominalizate au fost aprobate de Consiliul de administraţie al CNAM, conform deciziei din 30.12.2013. Potrivit art.6 din Legea FAOAM pe anul 2013, “prin derogare de la anexa nr.2 la prezenta lege, în cazul necesităţii de a efectua redistribuirea mijloacelor financiare între tipurile de asistenţă medicală pe parcursul anului, aceasta se efectuează o dată pe semestru, prin decizia consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, fără modificarea prezentei legi, în limita a 2% din suma anuală a fondului de bază”.

Cu privire la raportarea mijloacelor fondului de bază, auditul a constatat că, cheltuielile destinate asistenţei medicale spitaliceşti, reieşind din eşantionul verificat (12 instituţii medico-sanitare publice cu cheltuieli în sumă de 1071,8 mil.lei) ce reprezintă 53,4% din totalul cheltuielilor fondului (2007,2 mil.lei), au fost înregistrate în baza documentelor şi dărilor de seamă ale prestatorilor de servicii medicale contractaţi, nefiind stabilite erori la acest capitol.

În temeiul celor expuse în prezentul subcapitol, auditul relevă că executarea mijloacelor financiare acumulate în fondul de bază este înregistrată de către CNAM în evidenţa contabilă şi ulterior reflectată (raportată) în Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FAOAM, în conformitate cu facturile de livrare a serviciilor medicale, recepţionate de la prestatorii contractaţi, ordinele de plată a acestor servicii şi confirmate, la finele anului de gestiune, prin acte de verificare a decontărilor semnate de părţile contractante.

Notă: Pe parcursul auditului, CNAM a elaborat şi a aprobat la 28.05.2014 Regulamentul privind controlul prestatorilor de servicii medicale şi farmaceutice, încadraţi în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, avînd drept scop asigurarea utilizării eficiente a mijloacelor financiare din FAOAM.

Concluzii: Verificările auditului denotă că utilizarea mijloacelor fondului pentru achitarea serviciilor medicale curente destinate asistenţei medicale spitaliceşti, în aspectele semnificative, nu conţine erori şi denaturări. Concomitent, se remarcă unele rezerve privind: (i) nefundamentarea suficientă a criteriilor de stabilire a indicatorilor contractaţi (numărul de cazuri contractate, indicatorii de complexitate, tarifele proprii pentru fiecare instituţie în parte); (ii) prezentarea de către instituţiile medico-sanitare publice a facturilor pentru serviciile medicale prestate neînsoţite de datele privind indicatorii facturaţi şi realizaţi; (iii) distribuirea suplimentară, la finele anului 2013, a mijloacelor financiare din fondul de bază (86,4 mil.lei), efectuată la solicitarea instituţiilor medico-sanitare publice, în lipsa indicatorilor realizaţi; (iii) neargumentarea de către Ministerul Sănătăţii şi instituţiile medicale a necesităţii de medicamente costisitoare; (iiii) lipsa destinaţiei expres stabilite şi a indicatorilor măsurabili, bazaţi pe rezultate, a transferurilor pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii, aprobate prin Legea bugetului de stat şi Legea FAOAM pe anul 2013.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

1. Să asigure o abordare unică a procedurii de contractare a prestatorilor de servicii medicale prin fundamentarea stabilirii indicatorilor contractaţi şi documentarea procesului respectiv.

2. Să examineze oportunitatea elaborării reglementărilor interne în vederea asigurării prezentării de către prestatorii de servicii medicale a indicatorilor realizaţi, care urmează să fie reflectaţi în factura de livrare a serviciilor medicale.

3. Să asigure distribuirea suplimentară la finele perioadei de gestiune a mijloacelor financiare din fondul de bază conform criteriilor bazate pe rezultate, care ar servi drept indicatori distincţi şi cu caracter stimulator pentru instituţiile medicale.

4. Să solicite de la beneficiari justificarea documentară a stocurilor disponibile de medicamente şi argumentarea necesarului acestora în corelare cu perioada normativ stabilită.

3.3. Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor acumulate în fondul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor medico-sanitare publice

Fondul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor medico-sanitare publice a fost instituit în scopul sporirii calităţii serviciilor medicale, eficienţei şi randamentului instituţiilor. Potrivit prevederilor regulamentare²¹, mijloacele financiare acumulate în fondul respectiv sînt utilizate preponderent la procurarea utilajului medical performant şi a transportului sanitar specializat, implementarea noilor tehnologii de termoficare, de prelucrare a deşeurilor medicale şi de alimentare cu apă, modernizarea şi optimizarea clădirilor şi infrastructurii, implementarea sistemelor şi tehnologiilor informaţionale.

____________________

²¹ Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002, pct.15.

Cu privire la reglementarea gestionării mijloacelor din fondul de dezvoltare

CNAM potrivit prevederilor Legii privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală²², Statutului CNAM²³ şi Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală²⁴, deţine dreptul exclusiv de administrare a FAOAM, inclusiv a fondului de dezvoltare. De asemenea, ordonatorul principal al mijloacelor financiare acumulate în FAOAM este directorul CNAM²⁵, care administrează utilizarea lor în conformitate cu prevederile regulamentare menţionate, în limitele competenţelor stabilite de statutul Companiei şi de legislaţia în domeniu.

____________________

²² Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998 “Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”, art.12 alin.(2).

²³ Hotărîrea Guvernului nr.156 din 11.02.2002 “Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, pct.11.

²⁴ Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002, pct.7.

²⁵ Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002, pct.8.

În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii conform prevederilor actelor normative²⁶, în calitate de autoritate publică centrală deţine atribuţii de elaborare, analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor publice, de planificare a resurselor şi de valorificare a investiţiilor în sistemul de sănătate, de supraveghere a sănătăţii populaţiei, elaborează şi aprobă anual, de comun cu CNAM, normele metodologice de aplicare a Programului unic, precum şi argumentează, în baza rapoartelor şi informaţiilor furnizate de Companie, necesarul de resurse financiare pentru funcţionarea sistemului de sănătate etc.

____________________

²⁶ Hotărîrea Guvernului nr.397 din 31.05.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

Potrivit actelor normative²⁷, mijloacele fondului se alocă pe bază de proiecte înaintate de Ministerul Sănătăţii şi instituţiile medico-sanitare publice, iar criteriile de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale se stabilesc în Regulamentul aprobat de Ministerul Sănătăţii şi CNAM²⁸. Totodată, se denotă că funcţiile de organizare şi desfăşurare a concursurilor de selectare a proiectelor investiţionale sînt atribuite Comisiei mixte instituite prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM. În componenţa Comisiei sînt incluşi 6 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, 5 – ai CNAM şi 2 – din partea societăţii civile. Funcţia de preşedinte al acesteia este exercitată de ministrul sănătăţii, iar funcţia de vicepreşedinte – de şeful adjunct al Direcţiei politici, buget şi finanţe din cadrul aceluiaşi Minister.

____________________

²⁷ Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, pct.152.

În acest sens se menţionează că deciziile de selectare şi aprobare spre finanţare a proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare sînt exercitate de Comisia mixtă care activează în baza Regulamentului privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale, aprobat prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM²⁸.

____________________

²⁸ Ordinul Ministerului Sănătăţii şi CNAM nr.663/175-A din 27.09.2010 “Despre aprobarea Regulamentului privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale”.

În condiţiile acestor reglementări, drepturile de administrare a mijloacelor FAOAM şi de adoptare a deciziilor de distribuire a mijloacelor fondului de dezvoltare sînt atribuite Comisiei mixte şi CNAM. În acelaşi timp, Comisia nominalizată, formată preponderent şi condusă de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, adoptă în fond decizii de (re)distribuire a mijloacelor fondului de dezvoltare, atribuţie legală expresă şi exclusivă a CNAM. O asemenea situaţie de suprapunere administrativă creează disfuncţionalităţi, implicit, ingerinţe din partea factorilor responsabili şi decizionali din cadrul Ministerului Sănătăţii în procesul preavizării şi aprobării proiectelor investiţionale.

Mai mult decît atît, în cadrul CNAM a fost instituită şi activează Direcţia administrare a fondului măsurilor de profilaxie şi fondului de dezvoltare, care potrivit prevederilor regulamentare²⁹, deţine următoarele atribuţii: administrează şi asigură valorificarea mijloacelor financiare din fondul de dezvoltare; înfăptuieşte lucrările de secretariat în cadrul Comisiei mixte; întocmeşte şi urmăreşte îndeplinirea conformă a contractelor de finanţare a proiectelor investiţionale; monitorizează derularea tuturor etapelor de implementare a proiectelor investiţionale etc. Astfel, la moment, CNAM deţine toate împuternicirile legale de administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Totodată, atribuţiile Comisiei mixte nu sînt justificate.

____________________

²⁹ Regulamentul Direcţiei administrare a fondului măsurilor de profilaxie şi a fondului de dezvoltare, aprobat prin Ordinul CNAM nr.169-A din 10.11.2011.

Cu privire la conformitatea distribuirii mijloacelor fondului de dezvoltare

Conform Legii FAOAM pe anul 2013, în fondul de dezvoltare iniţial au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 131,6 mil.lei, care, conform rectificărilor operate în Lege³⁰, au fost majorate pînă la 181,9 mil.lei.

____________________

³⁰ Legea nr.288 din 05.12.2013 ”Pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 nr.251 din 8 noiembrie 2012” .

Potrivit Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FAOAM pentru anul 2013³¹ şi datelor evidenţei contabile, au fost executate mijloace din fondul de dezvoltare în sumă de 138,2 mil.lei.

____________________

³¹ Formularul nr.1 CNAM aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 04.10.2011.

De asemenea, auditul relevă că, potrivit prevederilor Regulamentului privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (pct.11), Comisia mixtă aprobă anual planul calendaristic de desfăşurare a concursurilor de selectare a proiectelor investiţionale, ţinînd cont de cuantumul mijloacelor financiare acumulate în fondul de dezvoltare şi scopului prioritar de utilizare a mijloacelor financiare, stabilit pentru perioada respectivă de gestiune.

Potrivit informaţiilor prezentate de CNAM, în prima şedinţă a Comisiei mixte din 04.03.2013 membrii acesteia au fost informaţi despre derularea proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare pentru anul 2012 şi valoarea contractelor încheiate anterior de circa 100,0 mil.lei, care urmează a fi finanţate în anul 2013. Totodată, auditul relevă că pentru anul 2013 Comisia mixtă nu a dispus de analize ale necesităţilor instituţiilor medico-sanitare publice şi de criterii de prioritizare a scopurilor de utilizare a mijloacelor fondului de dezvoltare, stabilind pentru anul 2013 “drept prioritare toate scopurile de utilizare a acestui fond”, ceea ce nu asigură o distribuire a acestora în funcţie de necesităţile sistemului de sănătate.

În urma verificărilor, auditul a stabilit că în anul de referinţă Comisia mixtă, ca rezultat a 2 concursuri efectuate (procesele-verbale din 23.04.2013 şi din 23.12.2013), a aprobat spre finanţare 109 proiecte investiţionale în valoare de 326,7 mil.lei, înaintate de 79 instituţii medico-sanitare publice. Astfel, auditul relevă că, la aprobarea finanţării proiectelor investiţionale pe anul 2013, Comisia mixtă nu a ţinut cont de limitele stabilite legal în sumă de 181,9 mil.lei, fiind aprobate spre finanţare şi contractate proiecte investiţionale cu 244,8 mil.lei mai mult decît mijloacele financiare alocate în acest scop, precum şi neţinînd cont de valoarea contractelor încheiate anterior, care urmează a fi achitate în anul de gestiune (cca 100,0 mil.lei).

Totodată, neutilizarea, la finele anului, a mijloacelor destinate acestui fond a determinat formarea soldului la 31.12.2013 în sumă de 43,7 mil.lei, situaţie ce nu justifică majorarea cuantumului acestuia cu 50,0 mil.lei prin rectificarea Legii FAOAM pe anul 2013.

Analiza informaţiilor privind dosarele depuse de solicitanţi şi a celor desemnate cîştigătoare denotă că, în anul 2013, Comisia mixtă a aprobat spre finanţare proiecte investiţionale destinate reparaţiilor şi investiţiilor capitale, precum şi procurării utilajului medical. Potrivit procesului-verbal al şedinţei Comisiei mixte din 23.04.2013, la primul concurs au fost admise 86 de proiecte investiţionale din 101 dosare depuse de 84 de solicitanţi, fiind desemnate cîştigătoare 30 de proiecte în valoare de 104,0 mil.lei. Ca rezultat al celui de-al doilea concurs din 08.11.2013, au fost acceptate 99 de proiecte investiţionale din 106 înaintate, din care 79 de proiecte, în valoare de 222,7 mil.lei, au fost desemnate cîştigătoare. Ulterior, CNAM, în baza deciziilor Comisiei mixte, a încheiat cu instituţiile desemnate cîştigătoare contracte de finanţare a proiectelor investiţionale.

Reieşind din cele menţionate, rezultă că cel de-al doilea concurs de selectare a proiectelor investiţionale a fost organizat şi efectuat în lipsa surselor de finanţare, avînd în vedere contractele încheiate anterior.

Auditul subliniază că, potrivit Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM din 27.09.2010 (pct.35), în cazul în care CNAM nu dispune de suficiente mijloace financiare pentru încheierea contractelor de finanţare, Comisia mixtă urmează să anuleze rezultatele concursului, fapt ce nu a avut loc.

Se relevă că, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013, Comisiei mixte şi CNAM le-a fost înaintată recomandarea referitor la “aprobarea şi contractarea proiectelor investiţionale în limita mijloacelor financiare acumulate în fondul de dezvoltare, ţinînd cont de valoarea proiectelor nefinanţate din anii precedenţi”. Reieşind din constatările enumerate, auditul conchide că recomandarea respectivă nu a fost executată, continuîndu-se practica anilor precedenţi.

Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor din fondul de dezvoltare

Analizînd informaţiile prezentate de CNAM referitor la contractele încheiate cu IMSP în anul 2013 privind finanţarea proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare, se constată că, din totalul de 109 contracte în valoare de 326,7 mil.lei, 21 de contracte în sumă de 148,7 mil.lei au fost încheiate cu 8 instituţii medico-sanitare publice republicane al căror fondator este Ministerul Sănătăţii. Astfel, se denotă că, din mijloacele financiare contractate din fondul de dezvoltare, mijloacele alocate instituţiilor republicane deţin o pondere de 45,5%. În acelaşi timp, 2 contracte de finanţare în sumă de 60,0 mil.lei au fost încheiate între CNAM şi Ministerul Sănătăţii (18,4%), 3 contracte de finanţare au fost încheiate cu 3 instituţii medico-sanitare municipale în sumă de 0,9 mil.lei (3%) şi 85 de contracte – cu 74 instituţii medico-sanitare raionale, în sumă de 108,8 mil.lei (33,4%).

Totodată, auditul denotă că unele instituţii medico-sanitare publice, preponderent republicane, an de an beneficiază de mijloace financiare semnificative din fondul de dezvoltare, situaţie reflectată în tabelul de mai jos.

Astfel, potrivit datelor din tabel, auditul denotă că în anul 2013 Ministerul Sănătăţii şi 3 instituţii medicale republicane din subordinea acestuia au beneficiat de proiecte investiţionale în sume semnificative (153,7 mil.lei). De menţionat că şi în anul 2012 instituţiile respective au beneficiat de proiecte investiţionale în sumă de 57,0 mil.lei.

În acest context se relevă că în anul 2013 au fost aprobate spre finanţare 5 proiecte investiţionale înaintate de IMSP “Spitalul Clinic Republican” în sumă totală de 46,1 mil.lei, din care 4 din 5 contracte au fost încheiate la 24.12.2013, nefiind analizate de către Comisia mixtă posibilităţile valorificării de către instituţie a mijloacelor contractate, precum şi finanţării acesteia în anul de raportare.

Concomitent, IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină Urgentă” a beneficiat de 4 proiecte investiţionale, aprobate în sumă de 39,1 mil.lei. S-a stabilit că, în anul 2013, CNAM a finanţat doar un proiect investiţional (finisarea lucrărilor de reconstrucţie a blocului nr.4) în sumă de 12,1 mil.lei, sau 40,4% din valoarea sumei contractate pentru proiectul respectiv.

În acelaşi timp, pentru Ministerul Sănătăţii au fost aprobate spre finanţare 2 proiecte investiţionale în valoare 60,0 mil.lei, care în perioada raportată nu au fost finanţate.

Deci, se relevă că Comisia mixtă, aprobînd spre finanţare proiecte investiţionale aceloraşi beneficiari, nu asigură respectarea principiului echităţii pentru IMSP participante la concursurile de selectare a acestor proiecte.

Pentru verificarea conformităţii contractării şi utilizării mijloacelor fondului de dezvoltare în anul 2013, auditul a selectat un eşantion (în funcţie de semnificaţia valorică) de 10 proiecte în valoare de 189,5 mil.lei din totalul de 109 proiecte în valoare de 326,7 mil.lei.

În cadrul implementării proiectului “Fortificarea IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă”, ca verigă principală în serviciul de urgenţă al Republicii Moldova, Comisia mixtă a aprobat în anii 2012-2013 spre finanţare 2 proiecte investiţionale care au fost finanţate în anul de referinţă în sumă de 60,0 mil.lei. Astfel, CNAM, în anul de raportare, a finanţat acest proiect înaintat de IMSP CNŞP Medicina de Urgenţă în valoare de 30,0 mil.lei, acceptat spre finanţare din mijloacele fondului de dezvoltare de către Comisia mixtă la 22.10.2012, care urma a fi valorificat pînă la 31.12.2013.

Drept justificare a proiectului înaintat, IMPS CMŞPMU a prezentat CNAM contractul de antrepriză din 22.11.2012 în sumă de 63,4 mil.lei, încheiat conform licitaţiei publice din 17.10.2012 între Ministerul Sănătăţii, în calitate de cofinanţator, IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă”, în calitate de beneficiar, şi un antreprenor care urma să efectueze construcţia blocului curativ nr.4 şi blocului de reanimare în termen de 20 de luni.

În urma verificării executării contractului de finanţare din 06.11.2012, s-a stabilit că acesta a fost finanţat integral în baza documentelor justificative anexate la cererile de rambursare.

În scopul finalizării lucrărilor de construcţie a blocului curativ nr.4, în anul 2013, prin Decizia Comisiei mixte din 23.04.2013, s-a aprobat spre finanţare mijloace în sumă de 30,0 mil.lei, la 10.06.2013 fiind semnat contractul de finanţare cu CNAM, cu termenul limită de implementare a proiectului pînă la 30.06.2014.

Verificările de audit denotă că, CNAM, pentru implementarea proiectului nominalizat, în anul 2013 a finanţat în baza documentelor justificative înaintate de instituţie mijloace în sumă de 12,1 mil.lei.

Reieşind din cele menţionate, rezultă că CNAM în anul 2013 a finanţat 2 proiecte investiţionale în sumă de 42,1 mil.lei (din 60,0 mil.lei contractate), înaintate de IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă”, care au avut acelaşi scop. În acest context se relevă că, CNAM şi-a asumat integral obligaţiunea de finanţare a lucrărilor acoperind 94,6% din cheltuielile aferente contractului de antrepriză din 22.11.2012 (63,4 mil.lei).

În cadrul monitorizării şi verificării conformităţii derulării proiectelor, se denotă că în dosarele prezentate auditului nu se conţin justificări privind ieşirile la faţa locului pentru evaluarea realizării scopurilor propuse, ceea ce sugerează că Comisia mixtă şi CNAM nu deţin informaţii la acest capitol.

În vederea implementării proiectului “Dotarea cu unităţi de transport a Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă”, la 23.12.2013 Comisia mixtă a aprobat spre finanţare proiectul înaintat de Ministerul Sănătăţii în sumă de 10,0 mil.lei pentru procurarea a 10 ambulanţe. Potrivit prevederilor contractuale, unicul finanţator al proiectului respectiv a fost CNAM. Astfel, la data de 24.12.2013 CNAM şi Ministerul Sănătăţii au încheiat contractul de finanţare în aceeaşi sumă.

Totodată, în urma verificărilor s-a constatat că drept justificare a înaintării proiectului a servit contractul de vînzare-cumpărare din 19.12.2013 în sumă totală de 17,2 mil.lei, încheiat între Ministerul Sănătăţii şi o companie cu capital străin, ca rezultat al licitaţiei publice din 02.12.2013. Astfel, se denotă că contractul încheiat depăşeşte suma aprobată a proiectului investiţional cu 7,2 mil.lei, situaţie ce determină lipsa sursei de finanţare în aceeaşi sumă.

Mai mult decît atît, auditul documentelor din dosarul beneficiarului denotă situaţia încheierii contractului de finanţare la 24.12.2013, desfăşurării licitaţiei publice la 02.12.2013 şi încheierii contractului de vînzare-cumpărare la 19.12.2013, ceea ce relevă că Ministerul Sănătăţii a iniţiat şi a desfăşurat procedura de licitaţie publică în lipsa sursei de finanţare.

În scopul realizării proiectului investiţional destinat dotării instituţiilor medico-sanitare publice cu complexe radiodiagnostice digitale, înaintat de Ministerul Sănătăţii în sumă de 50,0 mil.lei, Comisia mixtă, la 23.12.2013, a aprobat spre finanţare acest proiect, iar la 24.12.2013 fiind încheiat contractul respectiv. Totodată, potrivit prevederilor proiectului menţionat, valoarea totală a acestuia a constituit 51,0 mil.lei, iar diferenţa de 1,0 mil.lei urma să fie alocată de alţi cofinanţatori. În acest context, auditul constată că dosarul prezentat spre verificare nu conţine documente ce ar justifica evaluarea de către beneficiar a numărului şi tipului de instituţii medicale publice care necesită prioritar aceste echipamente medicale, tipul şi cantitatea echipamentelor etc., fapt ce nu argumentează calculul valorii proiectului înaintat şi aprobat.

Auditul mai relevă că, pe parcursul anului 2013, CNAM nu a efectuat achitări privind finanţarea din fondul de dezvoltare a proiectului nominalizat.

În vederea implementării proiectului “Renovarea şi modernizarea blocului hematologic în cadrul IMSP Institutul Oncologic”, în sumă de 7,4 mil.lei, înaintat şi aprobat de Comisia mixtă, la data de 24.12.2013 a fost încheiat contractul de finanţare cu termenul de implementare pînă la 01.07.2015. Totodată, potrivit prevederilor proiectului menţionat, valoarea totală a proiectului a constituit 9,5 mil.lei, iar diferenţa de 2,1 mil.lei urma să fie acoperită de alţi cofinanţatori.

Verificările de audit relevă că, potrivit documentelor aferente proiectului, CNAM a finanţat cheltuieli în sumă de 2,7 mil.lei pentru lucrările executate de antreprenori în baza proceselor-verbale de executare a lucrărilor, cu prezentarea facturilor fiscale şi altor documente justificative.

În urma studierii documentelor anexate la dosarul proiectului s-a stabilit că procedurile de achiziţii privind contractarea lucrărilor de reparaţie au fost iniţiate şi desfăşurate în lunile august-noiembrie 2013, documentele confirmative fiind înaintate de către instituţie anterior obţinerii confirmării de alocare a mijloacelor financiare din fondul de dezvoltare (decembrie 2013). Astfel, în opinia auditului, procedurile de achiziţie au fost efectuate de către instituţie în lipsa resurselor suficiente de finanţare.

În scopul implementării proiectului “Trecerea medicinii nucleare din Republica Moldova la standardele moderne de performanţă prin implementarea tehnologiei hibride SPECT/CT, întru lărgirea spectrului investigaţiilor şi sporirea gradului de diagnosticare timpurie a maladiilor”, în sumă de 16,9 mil.lei, înaintat de IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Comisia mixtă a acceptat spre finanţare acest proiect, la 24.12.2013 fiind încheiat contractul de finanţare în aceeaşi sumă. Totodată, s-a constatat că valoarea totală a proiectului menţionat a fost de 18,8 mil.lei, iar diferenţa în sumă de 2,0 mil.lei urma să fie cofinanţată de IMSP.

Verificările de audit privind executarea obligaţiunilor contractuale şi finanţarea proiectului respectiv de CNAM au stabilit că, potrivit Raportului de progres din 30.12.2013, întocmit de IMSP privind activităţile realizate în cadrul proiectului, au fost executate lucrări de reparaţii capitale şi acomodare a spaţiilor destinate instalării echipamentului medical, precum şi a fost livrat şi instalat sistemul de echipamente.

Urmare a studierii documentelor anexate la dosarul proiectului, s-a constatat că procedurile de achiziţie a utilajului medical de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale au fost iniţiate şi desfăşurate în septembrie 2013, anterior obţinerii confirmării de alocare a mijloacelor financiare din fondul de dezvoltare (decembrie 2013). Astfel, în opinia auditului, procedurile de achiziţie au fost efectuate în lipsa resurselor suficiente de finanţare.

În scopul implementării proiectului “Renovarea capitală a sălilor de tratament din Centrul Perinatal de nivelul II, parte componentă a Spitalului Raional Orhei”, în sumă de 12,7 mil.lei, Comisia mixtă la 23.04.2013 l-a acceptat spre finanţare, iar la data de 10.06.2013 a fost încheiat contractul de finanţare între CNAM şi IMSP “Spitalul Raional Orhei”. Verificările de audit au constatat că valoarea totală a proiectului constituie 25,6 mil.lei, diferenţa de 12,9 mil.lei urmînd a fi cofinanţată de beneficiar (0,3 mil.lei) şi de alţi cofinanţatori (12,6 mil.lei) care nu sînt specificaţi în contract.

Deşi, potrivit contractului de finanţare, a fost stabilit graficul tranşelor de finanţare a proiectului (tranşa I – pentru anul 2013 în sumă de 2,5 mil.lei, sau 20% din costul proiectului, şi tranşa II – pentru anul 2014 în sumă de 10,2 mil.lei, sau 80% din suma totală a proiectului), pe parcursul anului 2013 CNAM a achitat mijloace în sumă de 4,6 mil.lei, sau 36,2% din suma aprobată spre finanţare.

Verificările de audit denotă că plăţile au fost efectuate şi justificate prin documente prezentate de IMSP. Auditul menţionează că la dosarul proiectului nominalizat nu sînt ataşate acte ce ar confirma monitorizarea din partea Comisiei mixte şi CNAM a derulării proiectului, cu ieşiri la faţa locului.

În vederea realizării proiectului “Implementarea tehnologiilor moderne de diagnostic şi tratament în Spitalul Clinic Republican prin crearea Secţiilor Angiografie Intervenţională, Urologie Miniinvazivă şi Diagnostic Radionuclear”, Comisia mixtă a aprobat spre finanţare proiectul investiţional înaintat de IMSP “Spitalul Clinic Republican” în sumă de 10,3 mil.lei, cu care CNAM a încheiat la data de 10.06.2013 contractul de finanţare în aceeaşi valoare. De asemenea, se menţionează că valoarea totală a proiectului este de 10,8 mil.lei, diferenţa de 0,5 mil.lei fiind cofinanţată de instituţia solicitantă.

În anul 2013, valoarea mijloacelor financiare transferate de CNAM pentru finanţarea proiectului menţionat a constituit 4,6 mil.lei, sau 42,4% din suma aprobată spre finanţare, care este confirmată prin documentele ce justifică cheltuielile efectuate.

Pentru implementarea proiectului “Amenajarea noului bloc chirurgical în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican”, în sumă de 13,6 mil.lei, Comisia mixtă a aprobat spre finanţare acest proiect, la 24.12.2013 fiind încheiat contractul de finanţare în aceeaşi valoare, cu termenul de implementare pînă la 01.07.2015. Totodată, potrivit proiectului menţionat, valoarea totală a acestuia a constituit 14,0 mil.lei, iar diferenţa de 0,4 mil.lei urma să fie cofinanţată de instituţia solicitantă.

Auditul denotă că construcţia blocului chirurgical se realizează în cadrul Proiectului “Evaluarea capacităţilor şi modernizarea Spitalului Clinic Republican”, cu finanţare paralelă din sursele Băncii Mondiale/Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, creditul concesional de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi din Grantul din partea Facilităţii de Investiţii în Vecinătate a Consiliului Europei.

În urma verificării informaţiilor prezentate privind achitările efectuate de CNAM în anul 2013 pentru finanţarea proiectului nominalizat, se denotă că acesta a fost finanţat în sumă de 5,5 mil.lei, sau în cuantum de 40,9% din suma aprobată conform contractului de finanţare, fiind executate lucrări de reconstrucţie şi renovare a reţelei termice, instalare a panourilor electrice şi efectuare a lucrărilor suplimentare la sistemele inginereşti.

În vederea implementării proiectului “Aritmii şi electrofiziologie cardiacă”, Comisia mixtă a acceptat spre finanţare proiectul respectiv, înaintat de către IMSP “Spitalul Clinic Republican”, cu care, la data de 24.12.2013, a încheiat contractul de finanţare în valoare de 8,7 mil.lei. Totodată, se relevă că valoarea totală a proiectului nominalizat constituie 8,9 mil.lei, diferenţa de 0,2 mil.lei urmînd a fi cofinanţată de instituţia medicală solicitantă.

Auditul relevă că pe parcursul anului 2013 CNAM nu a efectuat achitări privind finanţarea din fondul de dezvoltare a proiectului respectiv.

Prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013, Ministerului Sănătăţii şi CNAM le-a fost înaintată cerinţa privind asigurarea, prin stabilirea unor măsuri concrete, a unui proces riguros de monitorizare asupra utilizării conforme şi la destinaţie a mijloacelor FAOAM, în special ce ţin de fondul de dezvoltare, care, reieşind din cele expuse anterior, a fost executată parţial. Astfel, CNAM a elaborat 3 proiecte de acorduri de colaborare interinstituţională care urmează a fi încheiate cu următoarele autorităţi publice: Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice; Inspecţia de Stat în Construcţii.

Concluzii: Verificările de audit privind utilizarea mijloacelor fondului de dezvoltare nu au stabilit neconformităţi, achitările fiind efectuate de către CNAM în baza documentelor justificative. Totodată, auditul denotă că atribuţiile Comisiei mixte de repartizare şi monitorizare a mijloacelor fondului de dezvoltare nu sînt conforme cadrului legal, dreptul de administrare a mijloacelor FAOAM fiind deţinut în exclusivitate de către CNAM. De asemenea, Comisia mixtă, prin selectarea şi aprobarea spre finanţare a proiectelor investiţionale în sume ce depăşesc semnificativ (244,8 mil.lei) mijloacele aprobate pentru perioada de gestiune, determină situaţii de incapacitate de plată pe viitor a contractelor încheiate şi realocarea mijloacelor din alte fonduri pentru acoperirea acestora.

Recomandări Ministerului Sănătăţii în comun cu Comisia mixtă de selectare, evaluare şi monitorizare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare:

5. Să aprobe spre finanţare proiecte investiţionale cu determinarea tranşelor pe anul bugetar, asigurînd încheierea contractelor în limita mijloacelor aprobate în perioada de gestiune, pentru neadmiterea pe viitor a situaţiilor de incapacitate de plată a contractelor respective şi o eventuală realocare a resurselor din alte fonduri de sănătate pentru acoperirea acestora.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

6. Să ia atitudine asupra faptului de ignorare de către Comisia mixtă a realizării recomandărilor Curţii de Conturi în vederea respectării limitelor mijloacelor publice aprobate.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

7. Să intensifice controlul asupra utilizării mijloacelor FAOAM alocate din fondul de dezvoltare, prin efectuarea unor proceduri eficiente de monitorizare şi antrenarea experţilor în domeniu.

3.4. Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor fondului măsurilor de profilaxie

Fondul măsurilor de profilaxie a fost instituit în scopul realizării măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire, inclusiv prin imunizări şi alte metode de profilaxie primară şi secundară, efectuare a examinărilor profilactice pentru depistarea precoce a îmbolnăvirilor, finanţare a activităţilor pentru promovarea unui mod sănătos de viaţă etc.

În scopul realizării subprogramului “Intervenţii prioritare în sănătatea publică”, componenta “Controlul bolilor transmisibile, netransmisibile şi protecţia sănătăţii” şi “Sănătatea mamei, copilului şi a tinerilor” (în cadrul Programului “Sănătate publică şi servicii medicale”), pentru anul 2013 au fost aprobate cheltuieli³² în sumă de 40,9 mil.lei, inclusiv pentru promovarea modului sănătos de viaţă – 3,7 mil.lei, şi pentru realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire şi efectuare a screening-ului privind unele maladii cu impact social deosebit – 37,2 mil.lei.

____________________

³² Legea nr.251 din 08.11.2012.

Potrivit Raportului asupra utilizării mijloacelor FAOAM şi datelor evidenţei contabile, în anul 2013 au fost executate mijloace din fondul măsurilor de profilaxie în sumă de 29,9 mil.lei, acestea fiind valorificate la nivel de circa 73,0% faţă de planul aprobat. Mijloacele fondului măsurilor de profilaxie nevalorificate la finele anului sînt reflectate în soldurile cumulative ale CNAM.

La verificarea utilizării mijloacelor din fondul respectiv, s-a constatat că, în anul 2013, pentru realizarea activităţilor de imunizare (procurarea vaccinurilor) şi promovarea modului sănătos de viaţă au fost contractaţi 7 agenţi economici, fiind alocate mijloace în acest scop în valoare de 16,7 mil.lei. Totodată, se menţionează că în decembrie 2012 au fost încheiate 9 contracte privind efectuarea examinărilor profilactice pentru depistarea precoce a îmbolnăvirilor, în valoare de 30,7 mil.lei, cu derularea executării acestora în anii 2013-2014. Astfel, contractele menţionate au fost încheiate pe o perioadă mai mare de un an (circa 1 an şi 8 luni), nefiind stabilite tranşe de executare ţinînd cont de perioada anului bugetar.

În vederea verificării efectuării screening-ului complex clinico-instrumental pentru depistarea proceselor precanceroase, auditul a selectat 4 contracte în sumă de 12,4 mil.lei, încheiate de CNAM cu 4 beneficiari de proiect, persoane juridice de drept privat.

Selectarea beneficiarilor de proiect şi încheierea contractelor privind efectuarea screening-urilor a fost efectuată de CNAM la finele anului 2012, cu executarea în 2013 prin procedura de achiziţii publice, situaţie reflectată în tabelul următor.

Potrivit datelor din tabel, auditul relevă o valorificare neuniformă, nivelul de executare a serviciilor contractate variind de la 10 la 71,3%, ceea ce a fost condiţionat de nerealizarea conformă a condiţiilor contractuale de către executori. Astfel, în baza verificărilor şi calculelor auditului, în lunile februarie-iunie 2013 au fost examinate medical 1355 de paciente, efectuate 600 de consultaţii ale medicului şi 718 investigaţii, deşi în această perioadă, reieşind din prevederile contractului, urmau să fie efectuate 5950 de examinări medicale, sau cu 4595 mai mult decît real efectuate.

Pentru verificarea conformităţii contractării şi utilizării mijloacelor fondului de profilaxie în anul 2013, auditul a selectat un eşantion (în aspectul semnificaţiei valorice) de 9 contracte în valoare de 28,1 mil.lei.

Analiza de către audit a documentelor anexate la dosar a constatat unele rezerve la justificarea utilizării conforme a mijloacelor alocate din fondul de profilaxie. Astfel, la selectarea operatorului economic pentru organizarea şi efectuarea screening-ului complex (clinico-instrumental pentru depistarea proceselor precanceroase şi a cancerului glandei mamare), membrii grupului de lucru pentru achiziţii nu au luat în calcul cheltuielile de transport deosebit de semnificative în sumă de 1,5 mil.lei pentru transportarea a 12,0 mii de paciente din raionul Soroca în scopul de a fi examinate de furnizorul de servicii, acestea constituind 31% din valoarea totală a contractului, care ulterior au fost documentate insuficient. Conform prevederilor contractului încheiat cu furnizorul de servicii, din luna a doua pînă în luna a 18-a urmau să fie examinate cîte 50 femei/zi, însă auditul a constatat că serviciul nu a fost prestat zilnic şi pentru numărul de persoane prestabilit în contract (în medie mai puţin cu 30 femei/zi), fapt ce determină nerespectarea contractului prin tergiversarea procesului de efectuare a screening-ului şi nevalorificarea mijloacelor fondului de profilaxie. În acest context, auditul denotă că, conform stipulărilor contractuale, executorul poartă răspundere în valoare de 0,1% din suma serviciului neprestat în perioada respectivă. Astfel, s-a constatat că CNAM nu a monitorizat suficient procesul de efectuare a screening-ului, nefiind calculate penalităţi pentru neprestarea în termen şi conform clauzelor contractuale a serviciului nominalizat. Pe parcursul anului 2013, pentru organizarea şi efectuarea examinărilor de către furnizorul de servicii, CNAM a achitat din fondul de profilaxie mijloace financiare în sumă de 0,5 mil.lei, sau 10,2% din suma contractată, fiind executată o singură tranşă. Totodată, auditul relevă că compania subcontractată de furnizor a prezentat documente justificative privind desfăşurarea screening-ului, precum şi rapoartele financiare ale beneficiarului, care au fost aprobate de CNAM (dovada că serviciul a fost prestat de operatorul economic şi recepţionat de CNAM). Se menţionează că, potrivit explicaţiilor verbale ale reprezentanţilor CNAM, plăţile nu au fost executate din motiv că furnizorul de servicii nu a prezentat facturile fiscale pentru serviciile prestate. Astfel, în opinia auditului, CNAM nu a întreprins toate măsurile necesare pentru asigurarea recepţionării serviciilor prestate în corespundere cu cerinţele contractului şi, respectiv, nu a reexaminat condiţiile contractului reieşind din situaţia creată.

Auditul a stabilit că în perioada iunie-septembrie 2013 nu a fost efectuat screeningul-ul complex (clinico-instrumental pentru depistarea proceselor precanceroase şi a cancerului de prostată) de către un furnizor de servicii contractat, situaţie ce denotă o monitorizare insuficientă din partea CNAM a procesului de realizare a acestuia, astfel fiind tergiversată derularea proiectului nominalizat. Totodată, potrivit informaţiilor prezentate de executor şi aprobate de CNAM, pe parcursul anului 2013 au fost valorificate mijloace financiare în sumă de 0,8 mil.lei, sau 32,4% din valoarea contractului, fiind investigaţi 1705 pacienţi, inclusiv diagnosticaţi pozitiv 81 şi, respectiv, diagnosticaţi negativ – 1624. Numărul total al pacienţilor care urmează a fi investigaţi pînă la 30.08.2014, conform contractului, este de 6000 persoane.

La verificarea conformităţii achiziţionării vaccinului antigripal conform contractului din 09.10.2013 încheiat cu un furnizor în valoare de 10,2 mil.lei, se denotă că, CNAM nu a întreprins măsuri de monitorizare a derulării acestui proiect (atribuţie delegată regulamentar)³³, precum şi lipsa în dosarul beneficiarului a documentelor/informaţiilor cu privire la distribuirea vaccinului. Ulterior, la etapa de definitivare a misiunii de audit, de către CNAM a fost prezentată informaţia privind distribuirea vaccinului antigripal.

____________________

³³ Ordinul CNAM nr.169-A din 10.11.2011 “Despre aprobarea Regulamentului Direcţiei administrare a fondului măsurilor de profilaxie şi a fondului de dezvoltare”, pct.6 lit.j).

Notă: CNAM, în scopul conformării la recomandările Curţii de Conturi privind controlul/monitorizarea utilizării mijloacelor financiare din fondul măsurilor de profilaxie, a elaborat şi a aprobat, la 30.06.2014, Regulamentul privind verificarea serviciilor finanţate şi contractate din acest fond.

Concluzii: CNAM dispune de un sistem de management şi control intern insuficient aferent demarării procesului de contractare, executare, precum şi, de aprobare a proiectelor finanţate din fondul de profilaxie, ceea ce condiţionează iresponsabilitatea operatorilor economici, aceştia neonorîndu-şi obligaţiunile asumate în contracte. O atare situaţie a determinat realizarea la un nivel redus a scopurilor propuse şi majorarea soldurilor FAOAM în limita mijloacelor nevalorificate la finele anului.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

8. Să asigure aprobarea proiectelor din fondul de profilaxie în limita alocaţiilor şi anului bugetar, cu stabilirea indicatorilor măsurabili şi responsabilităţilor clare, fapt ce ar permite evaluarea realizării scopurilor propuse şi a impactului utilizării mijloacelor FAOAM.

9. Să intensifice elementele controlului intern aferente procesului de contractare, executare şi aprobare a proiectelor, cu neadmiterea valorificării insuficiente a mijloacelor alocate şi, respectiv, nerealizarea scopurilor propuse.

3.5. Cu privire la implementarea managementului financiar şi controlului intern.

Evaluarea sistemului de control intern a fost efectuată în baza comunicării cu managementul Companiei, examinării unor documente relevante prezentate şi denotă că, pentru executarea prevederilor legale³⁴, CNAM, în temeiul Ordinului din 09.06.2010, a demarat implementarea sistemului de management financiar şi control (în continuare – MFC). În acest context, a fost instituit Grupul de lucru şi aprobat Planul de acţiuni. Grupul de lucru urma să execute măsurile stabilite în Planul de acţiuni, cu prezentarea raportului privind implementarea MFC în cadrul CNAM în termenele stabilite.

____________________

³⁴ Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”; Hotărîrea Guvernului nr.597 din 02.07.2010 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern”.

Auditul relevă că pînă în prezent de către CNAM au fost identificate şi documentate procesele de bază, cu stabilirea obiectivelor MFC. În decembrie 2013, prin ordinul directorului general au fost aprobate descrierile narative şi schematice ale principalelor procese din cadrul CNAM. Concomitent, se relevă că auditului i-a fost prezentat Registrul preliminar al riscurilor, care nu este aprobat de managerul Companiei şi nu conţine menţiuni privind perioada de întocmire a acestuia. Astfel, nu este posibil de stabilit acceptarea de către conducerea instituţiei a riscurilor identificate.

Se relevă că, potrivit Ordinului CNAM din 24.02.2012 “Cu privire la consolidarea sistemului de management financiar şi control” şi în scopul definitivării activităţilor privind implementarea sistemului MFC, a fost instituit Comitetul pentru riscuri, cu atribuţii de identificare, înregistrare, evaluare, control, monitorizare, raportare şi elaborare a Registrului riscurilor CNAM. Ulterior, acesta urma să definitiveze Registrul riscurilor cu actualizarea periodică a acestuia, iar în cadrul Planului de acţiuni pe termen mediu – să implementeze proceduri de control intern, cu eliminarea celor inutile. Potrivit procesului-verbal al şedinţei de lucru din 12.12.2012, Comitetul pentru riscuri s-a întrunit într-o singură şedinţă, care a purtat un caracter organizaţional. Auditului nu i-au fost prezentate alte documente care ar justifica implementarea acţiunilor menţionate în ordinul nominalizat anterior, precum şi măsurile întreprinse de Comitet pentru definitivarea implementării MFC.

Concomitent, se evidenţiază că, conducerea CNAM a asigurat un mediu de control adecvat, elaborînd regulamente de funcţionare a entităţii şi subdiviziunilor structurale; delegînd atribuţii, responsabilităţi şi împuterniciri angajaţilor în baza fişelor postului; definind clar structura organizaţională a entităţii etc.

De asemenea, de către angajaţii CNAM (inclusiv de către managerii de toate nivelurile) sînt realizate activităţi de control, care includ: proceduri de autorizare şi aprobare prin care documentele elaborate sînt vizate de persoanele responsabile; reconcilieri prin întocmirea actelor de verificare, inventarieri etc.; limitarea accesului la resurse şi informaţii a persoanelor neautorizate prin încheierea contractelor de răspundere materială, limitarea accesului în depozite, utilizarea parolelor de acces la informaţii etc.

În acelaşi timp, potrivit Declaraţiei privind buna guvernare pentru anul 2013, conducerea CNAM, în baza autoevaluării, apreciază că sistemul MFC cuprinde mecanisme de autocontrol, iar măsurile privind creşterea eficacităţii acestuia au la bază evaluarea riscurilor.

Atribuţiile de evaluare a eficacităţii sistemului de management financiar şi control îi revin auditului intern al entităţii. Astfel, potrivit Planului de activitate pentru anul 2013 al Serviciului audit intern al CNAM, au fost preconizate 5 misiuni de audit în scopul evaluării unor procese de bază ale Companiei, inclusiv: evaluarea eficienţei privind exploatarea mijloacelor de transport şi de decontare a consumabilelor pentru funcţionarea acestora; evaluarea procesului de organizare, desfăşurare şi documentare a inventarierii; evaluarea procesului de administrare a mijloacelor financiare acumulate în fondul măsurilor de profilaxie şi altele. Conform Raportului privind activitatea de audit intern pentru anul 2013 (prezentat Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi), misiunile planificate au fost realizate integral. De asemenea, Serviciul de audit intern a elaborat un Plan strategic potrivit căruia auditarea sistemelor/proceselor identificate în cadrul CNAM au fost preconizate pentru efectuare în perioada 2013-2015.

Totodată, auditului nu i-au fost prezentate rapoartele auditului intern privind evaluarea unor procese din cadrul CNAM executate în anul 2013. Astfel, prezenta misiune nu se poate expune asupra conformităţii şi eficienţei/funcţionalităţii activităţii de audit intern, relevanţei recomandărilor înaintate, nivelului de implementare a acestora de către managementul CNAM, precum şi asupra efectuării modificărilor corespunzătoare în sistemul de control intern.

În cadrul executării prezentei misiuni de audit a Curţii de Conturi s-a constatat că şefului Serviciului de audit intern i-a fost delegată atribuţia de secretar al Comisiei mixte de selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare (anexa nr.2 la Ordinul nr.663/175-A din 27.09.2010). Conform prevederilor legale³⁵, conducătorul şi personalul unităţii de audit intern nu au dreptul să realizeze sarcini operaţionale ale entităţii. Astfel, se relevă că executarea acestor atribuţii pot afecta imparţialitatea auditorului la efectuarea misiunilor de audit intern ce ţin de evaluarea proceselor în cadrul gestionării mijloacelor fondului de dezvoltare, care, potrivit Planului strategic, urmează a fi efectuată în anul 2014.

____________________

³⁵ Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” art.27 alin.(2).

Notă: Pe parcursul realizării misiunii de audit, CNAM, în comun cu Ministerul Sănătăţii, au operat modificări la Ordinul nr.663/175-A din 27.09.2010, substituind în funcţia de secretar al Comisiei mixte pe şeful Serviciului audit intern cu şeful Direcţiei investiţii şi administrare a CNAM.

Concluzii: Reieşind din cele expuse,auditul relevă că administraţia CNAM, potrivit prevederilor legale, pentru implementarea sistemului de control intern a asigurat un mediu de control adecvat şi unele activităţi aferente, concomitent fiind stabilite şi rezerve ce ţin de implementarea managementului riscurilor, care se exprimă prin: neaprobarea Registrului riscurilor, care urmează a fi sistematic actualizat; neevaluarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern necesare la diminuarea riscurilor etc.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

10. Să intensifice activităţile privind definitivarea implementării şi consolidării sistemului de management financiar şi control.

3.6. Cu privire la executarea hotărîrii precedente a Curţii de Conturi

Verificările auditului privind nivelul conformării la cerinţele şi recomandările auditului precedent, înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 26.07.2013 denotă că entităţile vizate (Ministerul Sănătăţii şi CNAM) au întreprins anumite acţiuni în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate de audit, precum şi îmbunătăţirii administrării mijloacelor FAOAM. În acest sens, a fost elaborat şi aprobat, de către CNAM în comun cu Ministerul Sănătăţii, un Plan de măsuri cu stabilirea acţiunilor concrete, termenelor, precum şi a responsabililor de realizarea acestora, cu asigurarea unei monitorizări permanente adecvate. Astfel, se relevă unele acţiuni referitor la:

- perfecţionarea cadrului normativ-legal prin elaborarea, înaintarea şi, după caz, operarea unor modificări şi completări în actele normative ce reglementează modul de planificare, contractare şi utilizare a mijloacelor FAOAM, stabilirea şi reglementarea plafoanelor utilizate a mijloacelor financiare pentru achitarea unor medicamente costisitoare, reglementarea procurărilor din fondul de dezvoltare, în special a celor ce ţin de transportul sanitar etc.;

- îmbunătăţirea sistemului de management financiar şi control intern prin descrierea celor mai semnificative procese, planificarea şi executarea misiunilor de audit intern, în scopul evaluării şi eficientizării acestuia, revizuirea unor acte normative interne etc.;

- elaborarea şi transmiterea spre coordonare a proiectelor de acorduri de colaborare interinstituţională, în scopul atragerii experţilor în domeniu, precum şi asigurării expertizării lucrărilor de reparaţie/construcţie recepţionate de beneficiari etc.

Concomitent, auditul a constatat executarea parţială sau neexecutarea unor cerinţe/recomandări, ceea ce a generat persistenţa unor neajunsuri, situaţii problematice şi în perioada auditată, acestea fiind abordate/reflectate în prezentul Raport, cu înaintarea/reiterarea, după caz, a recomandărilor corespunzătoare.

Concluzii: Verificările auditului privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate prin hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi relevă un nivel satisfăcător de conformare la acestea. Astfel, auditul a constatat realizarea de către factorii de decizie vizaţi a anumitor acţiuni în vederea îmbunătăţirii/eficientizării administrării mijloacelor FAOAM, concomitent evidenţiind şi neexecutarea unor cerinţe/recomandări, ceea ce a generat şi în perioada auditată menţinerea unor situaţii problematice, dar şi a unor neajunsuri/deficienţe.

CONCLUZIE GENERALĂ

Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 oferă o imagine veridică a sumelor reflectate la venituri şi cheltuieli şi nu conţine denaturări/erori semnificative, fiind întocmit conform cerinţelor stabilite.

În ansamblu, mijloacele publice acumulate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost administrate şi utilizate conform prevederilor legale, cu excepţia unor neconformităţi, care sînt reflectate în prezentul Raport de audit.