Hotărîre nr.36 din 17.10.2000 pentru controlul constituţionalităţii art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 nr.918-XIV din 11 aprilie 2000

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 nr. 918-XIV din 11 aprilie 2000* Nr.36 din 17.10.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.139-140/39 din 02.11.2000 * * * ------------------------ * M.O., 2000, nr. 50-52, art. 336. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, avocatului Nicolae Gorea, reprezentantul deputatului în Parlament Vladimir Reus, autorul sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, reprezentantului permanent al Guvernului la Curtea Constituţională Galina Chirinciuc, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 nr. 918-XIV din 11 aprilie 2000. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Vladimir Reus, depusă la 29 mai 2000, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 11 iulie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În cadrul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Finanţelor, Departamentului Controlului Vamal. Avînd în vederea materialele dosarului, informaţia prezentată de judecătorii-raportori, explicaţiile părţilor şi datele verificate în proces, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. Prin art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 a fost interzisă depunerea la depozitele vamale libere a mărfurilor aflate în regim de tranzit pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi a mărfurilor (producţiei) supuse accizelor. Avînd în vedere că funcţionarea depozitului vamal liber reprezintă un gen de activitate antreprenorială, determinat de legislaţie, autorul sesizării constată că interdicţia stipulată prin articolul contestat al Legii bugetului lezează dreptul agenţilor economici de a desfăşura asemenea activitate în Republica Moldova, prin aceasta fiind încălcate principiile juridice, organizatorice şi economice ale activităţii antreprenoriale. Autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000. El consideră că acest alineat contravine art. 6, 54, 72, 102, 126 din Constituţie, unor tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte şi acordurilor bilaterale. 2. Examinînd argumentele invocate în sesizare, Curtea Constituţională a stabilit următoarele circumstanţe obiective. Prevederea supusă controlului constituţionalităţii conţine următoarele noţiuni: depozitul vamal liber; mărfurile de tranzit; mărfurile (producţia) supuse accizelor. Analizînd cadrul legal din domeniul activităţii vamale în Republica Moldova, Curtea reţine că noţiunile menţionate au circulaţie în diverse acte normative de specialitate. Semnificaţiile noţiunilor menţionate sînt date în decretul Preşedintelui Republicii Moldova, în unele regulamente aprobate de Guvern, de organele centrale de specialitate ale statului. Nedispunînd de un suport constituţional-legal, unele acte cu caracter reglementar stabilesc în detaliu regimul juridic obligatoriu al raporturilor vamale pe teritoriul Republicii Moldova, între care se înscrie funcţionarea depozitelor vamale libere. Astfel, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28 ianuarie 1994, Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal i s-a permis să creeze pe teritoriul Republicii Moldova depozite vamale libere, iar Guvernul a fost obligat să aprobe Regulamentul depozitelor vamale libere. Potrivit Regulamentului cu privire la modul de deschidere şi funcţionare a depozitelor vamale libere pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 608 din 10 august 1994, oficial nepublicată, depozite vamale libere pot fi înfiinţate de către persoane juridice, persoane fizice cu statut de întreprinzător particular, înregistrate în modul stabilit în Republica Moldova. Teritoriul depozitului vamal liber este considerat zonă de control vamal. Stabilind că funcţionarea depozitelor vamale libere reprezintă un gen de activitate antreprenorială, care, conform Legii nr.332-XIV din 26 martie 1999 "Privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate**" se practică în bază de licenţă, Curtea Constituţională observă că noţiunea "depozit vamal liber" mai are şi altă semnificaţie, şi anume de regim vamal. ------------------------------------ ** M.O., 1999, nr. 62-64, art. 290. Noţiunile "regim vamal", "mărfuri supuse accizelor", "tranzit", "depozit vamal liber" sînt noţiuni generale, determinate de Regulamentul "Cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul în Republica Moldova a mărfurilor supuse accizelor", aprobat la 25 mai 1998 de Ministerul Finanţelor şi Departamentul Controlului Vamal*. Astfel, regim vamal înseamnă totalitatea regulilor generale ce determină statutul mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova, care alcătuiesc obiectul activităţii vamale. Potrivit Regulamentului, benzina, motorina, tutunul şi articolele din tutun, alcoolul, băuturile alcoolice şi berea sînt mărfuri supuse accizelor. ------------------------------ * M.O., 1998, nr. 97-98, art. 196. În scopul reglementării raporturilor vamale, prin Regulamentul menţionat au fost stabilite unele tipuri de regimuri vamale pentru mărfuri şi mijloace de transport, inclusiv tranzitul şi depozitul vamal liber. Tranzitul este un regim vamal, în care marfa se deplasează sub supraveghere vamală între două instituţii vamale ale Republicii Moldova, inclusiv pe teritoriul statului străin, fără perceperea taxelor vamale, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor prevăzute de politica economică. Depozitul vamal liber ca regim vamal reprezintă un loc special destinat pentru păstrarea provizorie în regim de supraveghere vamală a mărfurilor importate în Republica Moldova sau a mărfurilor aflate în tranzit, fără perceperea pe durata păstrării a plăţilor vamale şi fără aplicarea măsurilor prevăzute de politica economică. Norma contestată reglementează raporturile economice cuprinzînd activitatea depozitelor vamale libere, care figurează aici ca un gen de activitate antreprenorială. Curtea observă că art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000, în aspectul apreciat de autorul sesizării ca o problemă de drept pasibilă de controlul constituţional, nu contravine Constituţiei şi Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Din prevederea contestată se înţelege expres că activitatea depozitelor vamale libere ca activitate antreprenorială pe parcursul aplicării Legii bugetului pe anul 2000 nu a fost interzisă şi deci drepturile întreprinzătorilor din Republica Moldova de a presta servicii prin intermediul depozitelor vamale libere nu sînt restrînse. Nu au fost interzise depozitele vamale libere nici ca tip de regim vamal. Totodată, Curtea observă că stabilirea unor regimuri vamale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv interzicerea depunerii la depozitele vamale libere a mărfurilor aflate în regim de tranzit pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi a mărfurilor (producţiei) supuse accizelor, poate face obiectul de reglementare al legii organice, cum de fapt s-a procedat în Legea bugetului pe anul 2000. Aceasta este cu atît mai îndreptăţit, cu cît regimurile vamale menţionate mai sus au fost reglementate prin acte cu putere juridică inferioară. Curtea Constituţională nu poate reţine nici argumentul autorului sesizării, potrivit căruia prin art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 sînt încălcate unele acorduri bilaterale şi tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte, citate în sesizare, întrucît aprecierea corespunderii cadrului legal republican prevederilor acestor tratate şi acorduri şi interpretarea prevederilor actelor în cauză nu este atribuţia autorităţii de jurisdicţie constituţională. Potrivit art. 66 lit. c), d) şi g) din Constituţia Republicii Moldova, interpretarea legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării, aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi externe a statului, ratificarea, denunţarea, suspendarea şi anularea acţiunii tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova sînt atribuţii de bază ale Parlamentului. Pentru considerentele expuse şi în temeiul art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională h o t ă r ă ş t e : 1. Recunoaşte constituţional art. 14 alin. (6) din Legea bugetului pe anul 2000 nr. 918-XIV din 11 aprilie 2000. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 17 octombrie 2000. Nr. 36.