Hotărîre nr.37 din 01.10.2015 cu privire la Raportul auditului performanţei sistemului de achiziţii publice

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului performanţei

sistemului de achiziţii publice

nr. 37  din  01.10.2015

 (în vigoare 13.11.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 306-310 art. 34 din 13.11.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl S.Botnari, directorului Agenţiei Achiziţii Publice dl V.Moşneaga, viceministrului agriculturii şi industriei alimentare dl N.Olaru, ex-viceministrului educaţiei dl I.Grosu, şefului Direcţiei achiziţii din cadrul Departamentului dotări al Ministerului Apărării dl V.Neaga, managerului-şef adjunct al Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor” dl I.Paşa, şefului adjunct al Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne dl Gh.Cavcaliuc, directorului general al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău dna T.Nagnibeda-Tverdohleb, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, a examinat Raportul auditului performanţei sistemului de achiziţii publice.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015¹.

_______________________________

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015”.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit şi bunele practici în domeniu. Pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor, auditul s-a desfăşurat la Agenţia Achiziţii Publice (în continuare – AAP), cu colectarea probelor de audit la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării, Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, Agenţia “Apele Moldovei”, Inspectoratul General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Botanica, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Centru, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Rîşcani.

Activitatea de audit a fost orientată spre realizarea obiectivelor de audit: Obiectivul I “Îşi îndeplineşte eficient AAP responsabilităţile de reglementare, supraveghere şi control în domeniul achiziţiilor publice?” şi Obiectivul II “Au planificat, implementat şi monitorizat autorităţile contractante achiziţiile publice în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele mai bune practici pentru a asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor?”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Achiziţiile publice în Republica Moldova joacă un rol tot mai important în economie. Valoarea contractelor de achiziţii publice înregistrate de AAP în anul 2014 a însumat 11538,4 mil.lei, ce constituie circa 10,3% din Produsul Intern Brut (111757 mil.lei). În acest context, AAP în comun cu autorităţile contractante, urmează să depună eforturi în vederea îmbunătăţirii activităţilor aferente achiziţiilor publice prin înlăturarea devierilor constatate, întrucît orice îmbunătăţire minoră în sistemul de achiziţii publice creează beneficii în utilizarea eficientă a banilor publici. Astfel, în ce priveşte îndeplinirea responsabilităţilor de către Agenţia Achiziţii Publice în domeniul achiziţiilor publice, se relevă că:

• Informaţia aferentă achiziţiilor publice inclusă de către AAP în Sistemul de Management Intern al Documentelor nu este, în toate cazurile, completă şi veridică, fiind constatate şi oportunităţi de îmbunătăţire şi dezvoltare a acestuia.

• AAP nu are stabilite termene pentru situaţiile de returnare/respingere a contractelor şi dărilor de seamă în cazul în care acestea conţin nereguli, fiind tergiversat termenul de înregistrare şi, respectiv, de livrare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.

• În unele cazuri, AAP a examinat contestaţiile depuse de operatorii economici cu depăşirea termenelor prevăzute de cadrul legal.

• Lista operatorilor economici calificaţi şi Lista de interdicţie a operatorilor economici nu sînt cuprinzătoare şi, respectiv, au utilitate insuficientă. AAP nu dispune de competenţe de a iniţia din oficiu procedura privind includerea în Lista de interdicţie a operatorilor economici, aceasta fiind competenţa doar a organelor de control şi a autorităţilor contractante.

• AAP nu deţine informaţii cu privire la numărul persoanelor implicate în procesul de achiziţii publice din cadrul autorităţilor contractante şi, respectiv, privind necesităţile acestora de instruire pentru a asigura eficienţa achiziţiilor publice.

Referitor la planificarea, organizarea şi monitorizarea achiziţiilor publice de către autorităţile contractante în condiţii de transparenţă şi eficienţă, se relevă:

• Autorităţile contractante nu au asigurat descrierea şi documentarea proceselor operaţionale aferente domeniului achiziţiilor publice.

• Autorităţile contractante nu îşi planifică adecvat necesităţile şi nu asigură transparenţa achiziţiilor publice prin întocmirea şi publicarea anunţurilor de intenţie.

• Unele autorităţi contractante au planificat proceduri de achiziţii în lipsa acoperirii financiare sau a dovezii alocării acestora, au selectat neregulamentar procedura de achiziţie şi au desfăşurat proceduri de achiziţii fără includerea acestora în planul anual de achiziţii.

• Grupurile de lucru din cadrul autorităţilor contractante, în unele cazuri, nu au întocmit şi nu au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, procesele-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor, nu au evaluat corespunzător ofertele conform caietului de sarcini, nu au asigurat încasarea garanţiilor de bună execuţie şi nici încheierea regulamentară a contractelor de valoare mică şi raportarea acestora la AAP.

• Autorităţile contractante nu aplică penalităţi operatorilor economici pentru încălcarea prevederilor contractuale, iar în unele cazuri, contrar prevederilor legale şi contractuale, efectuează achitări în avans, suportînd, în unele cazuri, cheltuieli suplimentare pentru achitare de dobînzi.

• Procesul de externalizare a serviciilor de curăţenie şi spălătorie de către Ministerul Sănătăţii s-a efectuat în lipsa unui studiu de fezabilitate şi a unor reglementări aferente acestuia.

• Pînă în prezent Ministerul Educaţiei nu dispune de o metodologie de calculare a taxei de studii pentru învăţămîntul superior, aprobată în modul stabilit, iar în aceste condiţii nu se asigură utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare, contractarea acestor servicii fiind efectuată prin procedura de achiziţii dintr-o singură sursă.

• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nu a asigurat conform şi integral realizarea şi monitorizarea achiziţiei centralizate a merelor potrivit Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014 “Cu privire la modul de repartizare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor”. De asemenea, nu s-a asigurat respectarea prevederii referitor la raportarea către Guvern şi publicarea pe pagina web a unui raport cu privire la executarea Hotărîrii de Guvern menţionate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei sistemului de achiziţii publice, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei Achiziţii Publice, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere:

2.1.1. să întreprindă măsurile de rigoare, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor;

2.1.2. în vederea remedierii deficienţelor expuse în prezentul Raport, să ţină cont la elaborarea cadrului normativ pentru implementarea Legii privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015;

2.2. Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării, Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Agenţiei “Apele Moldovei”, Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, Instituţiei Medico-Sanitare Publice Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău şi Direcţiilor Educaţie, Tineret şi Sport ale sectoarelor Rîşcani, Centru şi Botanica, pentru documentare, şi se cere:

2.2.1. să examineze rezultatele auditului la şedinţele organelor colegiale de conducere, precum şi în cadrul altor şedinţe de lucru;

2.2.2. să aprobe şi să pună în aplicare un plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor şi înlăturarea deficienţelor constatate, prin responsabilizarea grupurilor de lucru pentru achiziţiile publice din cadrul autorităţilor contractante;

2.3. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pentru informare referitor la rezultatele auditului la Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, precum şi, elaborarea şi înaintarea spre examinare Guvernului a Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier, pînă la începutul anului bugetar, în scopul eficientizării procesului de organizare şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice;

2.4. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi monitorizare a procesului de elaborare a cadrului regulator în domeniul achiziţiilor publice;

2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare;

2.6. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare;

2.7. Centrului Naţional Anticorupţie şi Procuraturii Generale, pentru informare şi examinare, după competenţă, a faptelor expuse în prezentul Raport.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1., 2.2. şi 2.3. din prezenta Hotărîre şi referitor la implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu informarea semestrială privind măsurile întreprinse.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.37 din 1 octombrie 2015

RAPORTUL

auditului performanţei sistemului de achiziţii publice

LISTA ABREVIERILOR

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat misiunea de audit al performanţei pentru a răspunde la următoarele obiective de audit: Obiectivul I “Îşi îndeplineşte eficient AAP responsabilităţile de reglementare, supraveghere şi control în domeniul achiziţiilor publice?” şi Obiectivul II “Au planificat, implementat şi monitorizat autorităţile contractante achiziţiile publice în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele mai bune practici pentru a asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor?”.

Referitor la Obiectivul I, care vizează îndeplinirea eficientă a responsabilităţilor AAP, am identificat următoarele:

• Informaţia aferentă achiziţiilor publice, inclusă de către AAP în SMID, nu în toate cazurile este completă şi veridică, totodată fiind constatate şi oportunităţi de îmbunătăţire şi dezvoltare a acestui sistem.

• AAP nu deţine o listă completă şi veridică a autorităţilor contractante, în condiţiile în care unele dintre acestea se dublează în SMID.

• AAP nu dispune de reglementări pentru situaţiile de returnare a contractelor şi dărilor de seamă în cazul în care acestea conţin nereguli, astfel fiind tergiversat termenul de înregistrare şi, respectiv, de livrare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.

• În unele cazuri, AAP nu a examinat în termenele prevăzute de cadrul legal contestaţiile depuse de operatorii economici.

• Lista operatorilor economici calificaţi menţinută de către AAP include un număr restrîns de operatori economici.

• În unele cazuri, AAP nu respectă termenul de examinare a solicitărilor privind includerea operatorilor economici în Lista de interdicţie.

• AAP nu deţine informaţii cu privire la numărul grupurilor de lucru pentru achiziţii şi, respectiv, privind necesităţile acestora de instruire, în scopul de a putea planifica şi organiza eficient instruirile.

Cît priveşte Obiectivul II privind efectuarea achiziţiilor publice de către autorităţile publice în mod transparent şi eficient, am constatat următoarele:

• Autorităţile contractante nu au asigurat descrierea şi documentarea proceselor operaţionale aferente domeniului achiziţiilor publice.

• Autorităţile contractante nu îşi planifică adecvat necesităţile proprii şi nu asigură transparenţa achiziţiilor publice prin întocmirea şi publicarea anunţurilor de intenţie pentru efectuarea achiziţiilor publice.

• Unele autorităţi contractante au planificat proceduri de achiziţii în lipsa acoperirii financiare sau a dovezii alocării acestora, au selectat neregulamentar procedura de achiziţie, au desfăşurat proceduri de achiziţii fără includerea acestora în planul anual de achiziţii.

• Grupurile de lucru din cadrul autorităţilor contractante nu au întocmit şi nu au semnat în toate cazurile declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, procesele-verbale de deschidere şi de evaluare a ofertelor, iar în alte cazuri acestea au fost întocmite post factum, nu au evaluat corespunzător ofertele conform caietului de sarcini, nu au asigurat încasarea garanţiilor de bună execuţie şi nici încheierea regulamentară a contractelor de valoare mică şi raportarea acestora la AAP.

• Autorităţile contractante nu au asigurat respectarea prevederilor contractuale de către operatorii economici în ce priveşte termenele de livrare, preţul contractat, precum şi alte cerinţe contractuale.

• Autorităţile contractante nu aplică penalităţi operatorilor economici pentru încălcarea prevederilor contractuale.

• În unele cazuri, autorităţile contractante, contrar prevederilor legale şi contractuale, efectuează achitări în avans, suportînd suplimentar cheltuieli ineficiente.

• Nici una dintre cele 12 autorităţi contractante supuse auditului nu au implementat proceduri eficiente de monitorizare conformă a procesului de achiziţii publice.

Referitor la alte constatări privind efectuarea unor achiziţii publice:

• Iniţierea şi desfăşurarea procesului de externalizare a serviciilor de curăţenie, spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate de către MS s-au efectuat în lipsa unui studiu de fezabilitate.

• Pînă la momentul actual nu a fost aprobată o metodologie de calculare a taxei de studii, iar în aceste condiţii nu se asigură utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare, contractarea acestor servicii de către ME este efectuată prin procedura de achiziţii dintr-o singură sursă.

• MAIA nu a asigurat pe deplin executarea cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014 “Cu privire la modul de repartizare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor” prin: incapacitatea organizării achiziţiilor de mere în termene rezonabile; neasigurarea cu mere a tuturor instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general şi special; distribuirea neproporţională a merelor, fiind stabilite cantităţi exagerate sau insuficiente etc.

INTRODUCERE

Achiziţiile publice joacă un rol tot mai important în economia Republicii Moldova. Valoarea contractelor de achiziţii publice înregistrate de AAP în anul 2014 a însumat 11538,4 mil.lei, ce constituie cca 10,3% din Produsul Intern Brut (111757 mil.lei).

Modul în care autorităţile contractante efectuează achiziţiile publice determină, în mare parte, eficienţa gestionării banilor publici utilizaţi pentru realizarea obiectivelor instituţionale. De aceea, eventualele pierderi din achiziţiile publice afectează dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice, concomitent ducînd şi la deteriorarea mediului de afaceri şi la afectarea calităţii vieţii cetăţenilor. Mai mult decît atît, achiziţiile publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă şi abuz, care, prin efectele multiple şi complexe ale acestora, erodează statul pe toate dimensiunile, în special, relaţiile sociale, administrative şi juridice din societate. Astfel, atingerea unei performanţe înalte în achiziţiile publice poate fi asigurată prin îmbunătăţirea cadrului de reglementare, supraveghere şi control al achiziţiilor publice.

Responsabilă de domeniul achiziţiilor publice este AAP, care, în calitate de autoritate administrativă de specialitate în subordinea MF, reglementează şi coordonează politicile în domeniul achiziţiilor publice la nivel naţional. Efectivul-limită al AAP, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.747 din 24.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea, precum şi a efectivului-limită al Agenţiei Achiziţii Publice”¹, este de 64 unităţi, inclusiv personalul de deservire tehnică. Structura managerială este formată din directorul general şi doi vicedirectori, iar structura de execuţie - din persoane cu funcţii de răspundere care deţin grade de funcţionari publici şi personal auxiliar.

Pentru executarea funcţiilor de bază ce îi revin, AAP exercită următoarele atribuţii: (i) elaborează şi pune în aplicare documentaţia-standard privind procedurile de achiziţii publice; (ii) acordă autorităţilor contractante ajutor metodologic şi consultaţii în domeniul achiziţiilor publice; (iii) asigură instruirea personalului din cadrul autorităţilor contractante implicat în organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice, precum şi a reprezentanţilor operatorilor economici; (iv) gestionează Registrul de stat automatizat al achiziţiilor publice; (v) examinează şi înregistrează documentele de licitaţie înaintate de autorităţile contractante, dările de seamă privind procedurile de achiziţii publice, contractele de achiziţii publice încheiate în urma procedurilor de achiziţie, cu excepţia celor încheiate în urma procedurii prin cererea ofertelor de preţuri; (vi) examinează şi soluţionează litigiile dintre participanţii la procedurile de achiziţii publice; (vii) întocmeşte, actualizează şi menţine lista operatorilor economici calificaţi şi lista de interdicţie a operatorilor economici etc.

Concomitent, în condiţiile Legii privind achiziţiile publice², responsabilitatea pentru procurarea de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii din bani publici pentru necesităţile acestora revine autorităţilor administraţiei publice, în calitatea lor de autorităţi contractante. Principalul element în procesul achiziţiilor publice este grupul de lucru, în ale cărui atribuţii intră examinarea şi identificarea necesităţilor autorităţii contractante, elaborarea planurilor anuale şi trimestriale de achiziţii, selectarea furnizorilor, purtînd, de fapt, responsabilitatea în faţa legii şi a autorităţii contractante pentru rezultatele obţinute. Principala problemă la nivel de autoritate contractantă în relaţia cu grupul de lucru ţine de asigurarea independenţei în activitatea acestuia şi responsabilizarea fiecărui membru al grupului de lucru.

Se menţionează că, în anul 2009, Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei achiziţiilor publice, în urma căruia s-au constatat mai multe lacune şi probleme aferente acestui domeniu. Examinările auditului atestă că, deşi o parte din problemele identificate au fost soluţionate, practic în cadrul majorităţii auditurilor efectuate ulterior de Curtea de Conturi s-a constatat prezenţa, în unele cazuri, a aceloraşi lacune şi problematici, cît şi a altor încălcări şi abateri la acest compartiment. Cele mai semnificative probleme ţin de: (i) divizarea contractelor; (ii) neasigurarea participării extinse a operatorilor economici; (iii) evaluarea neadecvată a ofertelor; (iv) nerespectarea condiţiilor contractuale; (v) lipsa monitorizării contractelor etc. Urmare acestor aspecte, nu se asigură transparenţa achiziţiilor publice, care este crucială pentru existenţa unui nivel bun de concurenţă a ofertanţilor şi poate avea un impact asupra eficienţei utilizării mijloacelor publice (a se vedea Anexa nr.1 la prezentul Raport).

Misiunea de audit a fost realizată cu suportul expertului internaţional James Bonnell în contextul Proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”, susţinut de Banca Mondială.

_______________________________

¹ Hotarîrea Guvernului nr.747 din 24.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea, precum şi a efectivului-limită al Agenţiei Achiziţii Publice” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.747 din 24.11.2009).

² Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea privind achiziţiile publice).

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Activitatea de auditare a sistemului achiziţiilor publice a fost orientată spre evaluarea sistemului achiziţiilor publice şi verificarea respectării de către autorităţile contractante a regulilor de identificare a necesităţilor, de organizare şi monitorizare a achiziţiilor publice.

Reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective de audit:

Obiectivul I “Îşi îndeplineşte eficient AAP responsabilităţile de reglementare, supraveghere şi control în domeniul achiziţiilor publice?” şi

Obiectivul II “Au planificat, implementat şi monitorizat autorităţile contractante achiziţiile publice în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele mai bune practici pentru a asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor?”.

Abordarea de audit s-a axat pe probleme, cu identificarea, verificarea şi analizarea deficienţelor şi punctelor slabe ale domeniului. Astfel, auditul s-a centrat asupra aspectului de planificare a achiziţiilor, în special asupra identificării necesităţilor, organizării şi monitorizării achiziţiilor, fapt care influenţează semnificativ eficienţa utilizării banilor publici.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Auditul a fost efectuat la AAP, colectîndu-se probe şi de la 12 entităţi: Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Apărării, Inspectoratul General al Poliţiei, Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, Agenţia “Apele Moldovei”, IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Botanica a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Rîşcani a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Centru a Consiliului municipal Chişinău. Autorităţile contractante supuse auditului au organizat proceduri de achiziţii publice în valoare de 2,4 mlrd.lei, ce constituie 21,2% din valoarea totală a achiziţiilor publice înregistrate de AAP în anul 2014 (a se vedea Anexa nr.3 la prezentul Raport).

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul I “Îşi îndeplineşte eficient AAP responsabilităţile de reglementare, supraveghere şi control în domeniul achiziţiilor publice?”

AAP asigură eficient realizarea unor responsabilităţi, cum ar fi înregistrarea contractelor de achiziţii, dar există oportunităţi de îmbunătăţire a altor aspecte ce ţin de îndeplinirea eficientă a atribuţiilor ce îi revin.

1. Asigură AAP examinarea şi înregistrarea în termenele prevăzute a dărilor de seamă şi contractelor de achiziţii şi conţine SMID informaţii complete şi veridice referitor la achiziţiile publice?

AAP înregistrează în termenele prevăzute majoritatea contractelor de achiziţii publice înaintate de către autorităţile contractante, dar informaţia inclusă în SMID aferent achiziţiilor publice nu în toate cazurile este completă şi veridică, fiind constatate şi oportunităţi de îmbunătăţire şi dezvoltare a acestui sistem. De asemenea, AAP nu are prevăzut clar termenul pentru situaţia în care sînt identificate obiecţii la documentele de licitaţie, fiind tergiversat termenul de înregistrare şi, respectiv, de livrare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.

1.1. AAP înregistrează, în mare parte, în termenele prevăzute contractele de achiziţie înaintate de către autorităţile contractante

Atribuirea numărului de înregistrare a contractelor de achiziţie publică se efectuează conform Legii privind achiziţiile publice³, care prevede că “AAP examinează şi înregistrează contractele de achiziţii publice şi dările de seamă încheiate în urma procedurilor de achiziţie în decurs de 15 zile calendaristice de la data depunerii şi înregistrării la Agenţie a documentelor de licitaţie (cu excepţia contractelor încheiate în urma procedurii prin cererea ofertelor de preţuri).”.

Înregistrarea contractelor de achiziţii, dărilor de seamă şi a altor documente aferente procedurilor de achiziţii este efectuată prin intermediul a 2 sisteme informaţionale: SMID şi SIA “RSAP”, utilizate pentru evidenţa procedurilor desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie şi, respectiv, prin sistemul informaţional. În cazul primului sistem, AAP primeşte pentru înregistrare dările de seamă şi contractele de achiziţii prezentate de autorităţile contractante pe format de hîrtie, după care, pentru acestea sînt atribuite numere de înregistrare. SIA “RSAP” a început să se utilizeze din 01.10.2012, fiind un sistem informaţional şi de telecomunicaţii complex, care se caracterizează prin existenţa unui punct unic de acces la resursele, aplicaţiile şi serviciile informaţionale aferente domeniului achiziţii publice. Sistemul informaţional serveşte ca instrument de susţinere a serviciilor de achiziţii publice, aplicînd schimbul informaţional prin intermediul mediului comunicaţional. SIA “RSAP” urmează să permită plasarea comenzilor; crearea, stocarea şi accesul la documentele aferente procedurilor de achiziţie; elaborarea şi plasarea planurilor de achiziţii publice; formarea şi gestionarea registrului autorităţilor contractante şi operatorilor economici; realizarea procedurilor electronice de achiziţie publică.

Pentru verificarea respectării de către AAP a termenului-limită de examinare şi înregistrare a contractelor de achiziţie şi a documentelor de licitaţie, a fost analizată informaţia din SMID aferentă licitaţiilor a căror documentaţie s-a întocmit prin metoda tradiţională - pe hîrtie. Au fost supuse auditării 16,5 mii de contracte înregistrate în Registrul contractelor atribuite (extras din SMID), în cazul a 65 de contracte, ce constituie 0,4%, constatîndu-se depăşirea termenului-limită de înregistrare a contractului, cauzele principale fiind depunerea contestaţiilor, neperfectarea corespunzătoare a documentelor de licitaţie etc.

1.2. În unele cazuri, AAP nu a asigurat veridicitatea datelor la înregistrarea contractelor de achiziţii şi a dărilor de seamă

Potrivit prevederilor cadrului legal⁴, contractul de achiziţii publice se prezintă, în termen de 5 zile, AAP spre examinare şi înregistrare, iar darea de seamă privind procedura de achiziţie este întocmită de către autoritatea contractantă şi prezentată AAP în termen de 5 zile de la data încheierii contractului.

Verificările auditului asupra aceluiaşi eşantion de contracte (16,5 mii contracte) denotă că în cazul a 19 licitaţii, urmare cărora au fost încheiate 109 contracte în valoare de 984,5 mii lei, introducerea contractelor în SMID s-a efectuat anticipat termenului de înregistrare a dării de seamă de la 6 pînă la 51 de zile. Potrivit explicaţiilor responsabililor de la AAP, “aceasta se datorează faptului că, în perioada ianuarie-februarie 2014, a fost înnoită versiunea sistemului informaţional, urmare cărui fapt cîmpul “data de intrare la AAP” nu se genera corect la oficiile teritoriale Rîşcani, Nisporeni, Edineţ”.

Examinarea selectivă a 91 de dosare de achiziţii şi compararea datelor cu cele din SMID destinat achiziţiilor efectuate pe suport de hîrtie au relevat prezenţa în sistem a datelor neveridice. Astfel, s-au identificat 25 de cazuri cînd data înregistrării dărilor de seamă şi a contractelor din SMID nu corespunde celei din dosar şi 16 cazuri în care data înregistrării contractelor din SMID nu corespunde celei din dosar.

Potrivit explicaţiilor responsabililor de la AAP, “această situaţie se datorează volumului mare de contracte care urmează a fi înregistrate în SMID, în unele cazuri acestea fiind introduse mai tîrziu decît data în care de facto se înregistrează, precum şi fluctuaţiei, dar şi insuficienţei cadrelor”.

În urma constatărilor auditului privind datele eronate, AAP a întreprins măsuri pentru a exclude asemenea situaţii. Astfel, începînd cu 01.01.2015, au fost introduse unele controale automatizate, numărul de înregistrare pentru contracte şi pentru dări de seamă este generat de către sistemul informaţional, ceea ce condiţionează introducerea informaţiei la zi şi exclude apariţia discrepanţelor.

1.3. SMID nu înregistrează corespunzător datele referitoare la acordurile adiţionale

Examinările auditului asupra procedurilor de achiziţii publice efectuate prin metoda tradiţională pe hîrtie au relevat că, în cazul în care pentru contractele de achiziţii sînt întocmite acorduri adiţionale în alt an decît cel din contractul de bază, în SMID, la poziţia darea de seamă, este inclusă data contractului de bază. Astfel, din eşantionul selectat, auditul a identificat 3 acorduri adiţionale pentru contracte din anul precedent (2013), în timp ce în SMID a fost indicată data înregistrării primei dări de seamă (contractul iniţial), dar nu a dării de seamă de modificare aferentă acordului adiţional. În acest context, exemplificăm cazul licitaţiei publice nr.2464/12 din 02.02.2013, cînd darea de seamă aferentă acordului adiţional este înregistrată în SMID cu data de 04.03.2013, iar acordurile adiţionale sînt înregistrate cu data de 31.01.2014, ceea ce determină situaţia de depăşire a termenului de înregistrare a contractelor de peste 300 zile. În realitate, conform informaţiilor din dosarul de achiziţie, înregistrarea dării de seamă modificată la AAP s-a efectuat la 28.01.2014. Aşadar, conform dosarului de achiziţie, contractul adiţional real a fost înregistrat peste 3 zile din data primirii, dar nu peste 300 de zile, precum este prezentat în sistemul informaţional. Potrivit motivaţiei AAP, această eroare se datorează factorului uman, executorul introducînd în SMID date eronate, din cauza volumului mare de lucru.

1.4. AAP nu deţine o listă completă a autorităţilor contractante

Deşi unul dintre obiectivele SIA “RSAP” este întocmirea, actualizarea şi menţinerea listei autorităţilor contractante şi operatorilor economici, auditul a constatat că informaţia din acest registru nu este completă, deoarece introducerea în SIA “RSAP” a autorităţilor contractante şi a operatorilor economici se face gradual. În ceea ce priveşte listele autorităţilor contractante şi operatorilor economici din SMID, examinările auditului au identificat cazuri cînd aceeaşi instituţie este înregistrată de 2 ori, o dată după denumirea deplină şi o dată după acronime, pentru ambele poziţii fiind înregistrate achiziţii. În acest sens, menţionăm exemplul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport, căreia, în anul 2014, i-au fost înregistrate 58 de contracte de achiziţii în sumă de 26,0 mil.lei, iar DGETS - 11 contracte în sumă de 2,7 mil.lei. Situaţia dată este provocată de mai multe cauze, una dintre care este indicarea de către instituţie în documentele prezentate către AAP a denumirilor diferite ale autorităţii contractante. La rîndul său, AAP întreprinde măsuri pentru corectarea erorilor, una dintre ele fiind identificarea autorităţilor contractante după codul IDNO. Potrivit datelor AAP, la situaţia din 31.12.2014, au fost înregistrate cca 5700 autorităţi contractante. Numărul real al autorităţilor contractante este în permanentă fluctuaţie, deoarece tot mai multe instituţii publice dobîndesc statut de autoritate contractantă.

1.5. Integritatea şi plenitudinea informaţiilor incluse în Registrul automatizat al achiziţiilor publice pot fi îmbunătăţite

Auditul denotă că informaţiile incluse în SIA “RSAP” şi SMID nu cuprind toate achiziţiile realizate de autorităţile contractante, în acest sens nefiind asigurate integritatea şi plenitudinea datelor eferente achiziţiilor publice. Astfel, unele contracte de achiziţii nu se prezintă spre înregistrare la AAP, precum cele ale căror obiecte sînt: energia electrică şi termică, gazele naturale, apa, locaţiunea şi arenda, serviciile de pază de stat, serviciile medicale prestate de instituţiile medico-sanitare publice. De asemenea, nu sînt înregistrate la AAP contractele aferente achiziţiilor efectuate conform normelor internaţionale, precum achiziţiilor realizate prin intermediul unităţilor de implementare a proiectelor de investiţii conform regulilor internaţionale, dar şi alte tipuri de contracte stipulate în art.4 din Legea privind achiziţiile publice. În acest context, AAP a motivat că gestionează doar datele aferente contractelor de achiziţii pe care le înregistrează, şi nu este responsabilă de generalizarea tuturor datelor.

Mai mult decît atît, auditul atestă că SIA “RSAP” şi SMID nu au conexiune cu sistemul informaţional al Trezoreriei de Stat. Astfel, întrucît după înregistrarea contractelor de achiziţii la AAP autorităţile contractante prezintă contractele spre înregistrare la Trezoreria de Stat, o eventuală conexiune la sistemul trezorerial ar minimiza costurile şi resursele de timp pentru înregistrarea contractelor direct în sistemul trezorerial (programul Trezoreriei de Stat aferent înregistrării şi monitorizării executării contractelor). Totodată, această conexiune ar putea fi şi un avantaj pentru formarea şi gestionarea registrului autorităţilor contractante, prin utilizarea clasificatorului unic al instituţiilor bugetare. Potrivit explicaţiilor AAP, această conexiune nu este posibilă în prezent, întrucît sistemele informaţionale ale AAP şi Trezoreriei de Stat nu sînt compatibile, acest fapt fiind posibil numai în cazul unei eventuale modificări a sistemului informaţional al AAP.

1.6. AAP nu deţine reglementări pentru situaţiile de returnare a contractelor şi dărilor de seamă în cazul în care acestea conţin nereguli

Auditul relevă că cadrul regulator nu prevede care este termenul-limită de prezentare a documentelor corectate/adiţionale, în caz dacă acesta este extins, precum şi din care dată (a cărui document) începe să decurgă un nou termen-limită pentru înregistrarea contractului. În acest sens, exemplificăm cazul licitaţiei publice nr.2129/13 din 23.12.2013, cînd darea de seamă şi 5 contracte de achiziţii au fost înregistrate la 27.12.2013, iar cele din urmă - remise autorităţilor contractante spre rectificare la data de 10.01.2014, cu efectuarea doar a menţiunilor pe prima pagină a dării de seamă. Totodată, rămîn neclare obiecţiile şi termenul de corectare a acestora. Ca urmare, contractele au fost înregistrate la data de 30.01.2014, sau cu 19 zile mai tîrziu decît termenul-limită de 15 zile, stabilit de cadrul regulator. Un alt exemplu este COP nr.6389/13 din 23.12.2013, cînd la examinarea dării de seamă de către AAP s-a depistat că la o poziţie cantitatea nu corespundea cu cea din documentele de licitaţie, aceasta fiind remisă spre corectare autorităţilor contractante. În final, termenul de înregistrare a acestora a fost depăşit cu 23 de zile. Acest fapt se datorează lipsei unor prevederi exhaustive în cadrul regulator aferent achiziţiilor publice referitor la termenul-limită pentru corectarea greşelilor depistate în darea de seamă sau în contractele de achiziţii prezentate spre aprobare.

2. Examinează AAP contestaţiile conform cadrului legal şi în termenele prevăzute şi acest proces este transparent?

AAP, în mare parte, a examinat contestaţiile în termenele prevăzute de cadrul legal, dar s-au constatat şi depăşiri ale termenului stabilit în acest sens. Întîrzierea examinării contestaţiilor tergiversează procesul de înregistrare, precum şi de executare a contractului. De asemenea, transparenţa procesului de contestare poate fi îmbunătăţită prin publicarea contestaţiilor şi deciziilor AAP privind examinarea acestora.

Potrivit competenţelor sale⁵, AAP examinează contestaţiile depuse de către operatorii economici participanţi la procedurile de achiziţii publice. Operatorul economic care consideră că a fost vătămat într-un drept al său recunoscut de lege în cadrul procedurii de achiziţii, în termen de pînă la 10 zile calendaristice de la data informării despre rezultatele licitaţiei, depune la AAP o contestaţie argumentată. AAP examinează contestaţia şi emite o decizie pe marginea ei în termen de 20 de zile lucrătoare de la data depunerii, cu remiterea ulterioară a acesteia în decurs de 3 zile lucrătoare tuturor persoanelor interesate.

Conform informaţiei prezentate de către AAP, în anul 2014, operatorii economici au depus 1096 de contestaţii. Examinările auditului asupra deciziilor emise pe marginea contestaţiilor depuse au relevat că 542 de contestaţii au fost respinse ca fiind nefondate şi neîntemeiate legal (49,5%), 286 de proceduri de achiziţii publice au fost anulate (26,1%), 50 de proceduri de achiziţii au fost anulate parţial (4,6%) şi 41 de contestaţii (3,7%) au fost satisfăcute (cu operarea modificărilor corespunzătoare în documentele de licitaţie, prelungirea termenelor de depunere a ofertelor, desemnarea contestatorilor drept cîştigători ai procedurilor de achiziţie) etc.

Verificările auditului denotă că numărul contestaţiilor depuse de operatorii economici a fost în creştere în anul 2014 faţă de anii 2011 şi 2012 cu 497 şi, respectiv, 181 de contestaţii, dar în descreştere cu 83 de contestaţii faţă de anul 2013. Totodată, faţă de anul 2013 au fost în creştere cu 48 de cazuri, sau 20,2%, contestaţiile în urma cărora au fost anulate procedurile de achiziţii. Acest fapt a fost condiţionat de organizarea necorespunzătoare a procedurilor de achiziţii publice de către autorităţile contractante, de evaluarea incorectă a ofertelor, de imposibilitatea acoperirii financiare a acestora etc. Totodată, în urma analizei, auditul a constatat că în majoritatea cazurilor operatorii economici depun contestaţii cu scopul de a tergiversa procedura de achiziţie şi, respectiv, apare necesitatea responsabilizării operatorilor economici la etapa de înaintare a pretenţiilor prin identificarea unui mecanism efectiv în acest sens.

Analiza auditului asupra corectitudinii examinării contestaţiilor şi emiterii deciziilor pe marginea acestora denotă că unele contestaţii au fost admise spre examinare după termenul acceptabil, iar unele decizii au fost emise cu întîrziere. Astfel, verificările efectuate de audit asupra unui eşantion de 110 contestaţii au relevat că în 3 cazuri acestea au fost acceptate spre examinare după termenul posibil de contestare, iar în 14 cazuri deciziile cu privire la examinarea contestaţiilor au fost emise cu întîrziere de la 3 zile pînă la 29 de zile. Emiterea cu întîrziere a deciziilor duce la tergiversarea înregistrării contractelor de achiziţii, precum şi la neexecutarea în termen a lucrărilor, serviciilor şi procurărilor de bunuri.

Potrivit motivaţiei AAP, aceste devieri sînt rezultatul faptului că răspunsurile la solicitările AAP în scopul examinării contestaţiilor au fost tergiversate, iar dispunerea măsurilor de remediere implică timp suplimentar pentru prezentarea deciziei finale, sînt necesare informaţii suplimentare prin atragerea specialiştilor în domeniu sau a poziţiei oficiale a organelor abilitate în anumite domenii etc., precum şi al insuficienţei de personal pentru examinarea şi soluţionarea în termen a contestaţiilor.

Examinările auditului au relevat că, pe parcursul anului 2014, operatorii economici au contestat în instanţele de judecată competente 33 din deciziile emise de AAP (3,0%). În rezultat, 5 cereri au fost respinse ca fiind nefondate,7 cereri au fost scoase de pe rol, iar celelalte dosare sînt în curs de examinare.

AAP dispune de o bază de date referitor la contestaţiile depuse de operatorii economici, care include informaţii privind obiectul contestaţiei, acestea fiind grupate în 3 categorii, care se referă la: (i) rezultatele procedurii; (ii) desfăşurarea procedurii; (iii) invitaţia de participare sau documentele de licitaţie. Auditul a constatat lipsa informaţiilor detaliate despre motivul contestaţiei (descalificarea neîntemeiată a ofertantului, oferta anormal de scăzută, lipsa concurenţei etc.), precum şi faptul că deciziile privind rezultatele examinării contestaţiilor nu sînt publicate integral. Astfel, pentru sporirea transparenţei, ar fi oportună examinarea posibilităţii de a plasa pe pagina web a AAP informaţia detaliată aferentă diferitor etape ale procedurii de achiziţie publică (darea de seamă, contestaţia, decizia AAP asupra contestaţiei depuse), aceste date fiind publice şi accesibile diferitor utilizatori. În acest sens, AAP a comunicat că au fost efectuate modificările corespunzătoare în cadrul legal (Legea nr.131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice), cu luarea în considerare a existenţei informaţiilor cu caracter personal, secret comercial etc.

3. Asigură AAP integritatea şi utilitatea informaţiei incluse în Lista operatorilor economici calificaţi şi Lista de interdicţie a operatorilor economici?

Lista operatorilor economici calificaţi menţinută de către AAP conţine un număr foarte mic de operatori economici, iar la includerea în această listă nu se verifică experienţa acestora în domeniul achiziţiilor publice. Autorităţile contractante utilizează foarte rar această listă, iar operatorii economici nu au ca prioritate includerea lor în listă. Astfel, în anul 2014, a fost solicitată includerea doar de către un singur operator economic.

AAP examinează includerea în Lista de interdicţie a operatorilor economici în baza solicitărilor autorităţilor contractante şi organelor de control. De asemenea, deşi AAP are funcţia de control în domeniul achiziţiilor, aceasta nu are dreptul de a iniţia examinarea situaţiei privind includerea în Lista de interdicţie a operatorilor economici.

3.1. Lista operatorilor economici calificaţi este limitată şi ineficientă

Conform cadrului normativ⁶, Lista operatorilor economici calificaţi reprezintă înscrieri cu privire la denumirea şi datele ce ţin de relaţiile operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, rezidenţi sau nerezidenţi, în scopul mediatizării şi asigurării accesibilităţii acestora în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Pentru a fi inclus în Lista operatorilor economici calificaţi, operatorul economic trebuie să prezinte o cerere, după care în termen de 15 zile AAP verifică informaţia privind operatorul economic şi emite decizia de acceptare sau de respingere a cererii. AAP respinge cererea de includere a operatorului economic în Lista operatorilor economici calificaţi în cazul în care cererea nu conţine informaţia cu privire la genurile de activitate ale acestuia ori codul de identificare (IDNP/IDNO), sau dacă operatorul economic este inclus în Lista de interdicţie a operatorilor economici.

În sensul expus, auditul denotă ineficienţa procesului de verificare de către AAP a operatorilor economici care urmează a fi incluşi în Lista operatorilor economici calificaţi, în contextul în care sînt verificate doar datele cu caracter general. Astfel, nu sînt examinate informaţiile relevante referitor la contractele de achiziţii executate de operatorii economici, precum: respectarea condiţiilor contractuale, existenţa acordurilor adiţionale şi obiectul modificării acestora (preţ, cantitate, termen de livrare etc.). Potrivit motivaţiei AAP, astfel de verificări ar necesita utilizarea unor resurse mari de timp şi de personal, iar în contextul în care în Lista operatorilor economici calificaţi este inclus un număr mic de operatori economici, la momentul actual aceste controale nu ar fi oportune.

Potrivit datelor AAP, în anul 2014, în urma verificării informaţiei referitor la operatorii economici care au depus cereri în acest scop, AAP a emis o decizie de includere a operatorilor economici în Lista operatorilor economici calificaţi şi, respectiv, a eliberat un certificat de confirmare. La situaţia din 01.09.2015, în Lista operatorilor economici calificaţi erau înregistraţi 150 de operatori economici, număr insuficient pentru a susţine autorităţile contractante în organizarea procedurilor de achiziţii publice.

3.2. În unele cazuri, AAP nu respectă termenul de examinare a solicitărilor privind includerea operatorilor economici în Lista de interdicţie

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.45 din 24.01.2008⁷, AAP întocmeşte şi ţine Lista de interdicţie a operatorilor economici. Includerea în această listă se iniţiază obligatoriu, dacă, în urma neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a clauzelor contractuale de către operatorul economic, autoritatea contractantă a suportat un prejudiciu (cheltuieli suplimentare) sau i-a fost afectată activitatea. Aceasta presupune prezentarea la AAP a unei solicitări de rigoare şi deciziei grupului de lucru în acest sens, sau a organului de control, cu anexarea tuturor documentelor confirmative. Ulterior, AAP examinează solicitarea şi în termen de 15 zile adoptă decizia de includere sau de neincludere a operatorului economic în Lista de interdicţie. În cazul în care se constată lipsa unor documente specificate în pct.9 din Hotărîrea Guvernului menţionată, AAP solicită informaţia/documentele lipsă sau suplimentare de la autoritatea contractantă şi, după caz, informaţii de clarificare de la operatorul economic şi, în termen de 15 zile de la prezentarea informaţiei/documentelor respective, adoptă decizia de includere sau de neincludere a operatorului economic în Lista de interdicţie.

La situaţia din 31.12.2014, în Lista de interdicţie se numărau 29 de operatori economici, 16 dintre ei fiind incluşi în anul 2014. Examinările auditului asupra unui eşantion de 8 cazuri de examinare a situaţiilor privind 8 operatori economici au relevat că procedura de includere în Lista de interdicţie reprezintă un proces destul de complex şi, în unele cazuri, durează în timp, pe motiv că atît autorităţile contractante, cît şi operatorii economici nu prezintă informaţia necesară.

În pofida cazurilor multiple de executare proastă a contractelor (menţionate în prezentul Raport de audit), la situaţia din 01.09.2015, în Lista de interdicţie sînt incluşi doar 29 de operatori economici. Unul dintre motive ar fi că autorităţile contractante nu solicită AAP includerea operatorilor economici în Lista de interdicţie.

De asemenea, auditul a constatat că AAP examinează solicitările parvenite de la autorităţile contractante sau de la organele de control privind includerea operatorilor economici în Lista de interdicţie, dar nu deţine şi dreptul de examinare din iniţiativă proprie. Prin urmare, este necesară completarea Hotărîrii Guvernului nr.45 din 24.01.2008, cu reglementarea dreptului AAP de iniţiere a includerii operatorilor economici neperformanţi în Lista de interdicţie, alături de autorităţile contractante şi organele de control, precum şi stabilirea unui mecanism eficient de sancţionare a operatorilor economici pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a clauzelor contractuale.

4. Asigură AAP instruirea suficientă a persoanelor implicate în sistemul achiziţiilor publice?

AAP nu deţine informaţii cu privire la numărul grupurilor de lucru pentru achiziţii, inclusiv numărul total de membri ai grupurilor de lucru, şi, respectiv, necesităţile acestora de instruire, iar această situaţie nu oferă asigurări că persoanele implicate în achiziţii publice obţin instruiri suficiente pentru a-şi îndeplini adecvat obligaţiile şi responsabilităţile.

4.1. AAP nu evaluează şi nu asigură instruiri suficiente pentru membrii grupului de lucru

Potrivit pct.7 subpct.3) din Hotărîrea Guvernului nr.747 din 24.11.2009, una dintre atribuţiile AAP este asigurarea instruirii personalului autorităţilor contractante implicat în organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice, precum şi a reprezentanţilor operatorilor economici. Astfel, conform Planului de instruire a personalului autorităţilor contractante implicat în organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice şi atribuirea contractelor de achiziţii publice pentru anul 2014, au fost organizate 32 de instruiri, la care au participat 1655 de persoane din 34 de raioane.

Verificările auditului au relevat că AAP nu planifică organizarea instruirilor în dependenţă de nevoile de instruire a persoanelor implicate în procesul de achiziţii din cadrul autorităţilor contractante. Totodată, AAP nu deţine date referitor la numărul membrilor grupurilor de lucru care au fost şi care urmează a fi instruiţi, în vederea planificării argumentate a desfăşurării instruirilor, precum şi a eficientizării atribuţiei de instruire a personalului autorităţilor contractante.

Totodată, s-a constatat că nu există un buget destinat pentru instruirea utilizatorilor din cadrul autorităţilor publice participante la achiziţiile publice. Deşi există o rotaţie continuă a angajaţilor din cadrul autorităţilor publice, nu sînt elaborate programe de instruire continuă a persoanelor responsabile pentru achiziţiile publice din cadrul AAP şi autorităţilor contractante.

Concluzii:

AAP examinează şi înregistrează majoritatea contractelor de achiziţii şi dărilor de seamă prezentate de autorităţile contractante în termenele prevăzute de cadrul legal, însă informaţia inclusă în SMID aferentă achiziţiilor publice nu este, în toate cazurile, completă şi veridică.

De asemenea, s-a constatat lipsa unei liste complete a autorităţilor contractante, în condiţiile în care unele dintre acestea se dublează în SMID.

Registrul de stat al achiziţiilor publice nu conţine date referitor la procurările efectuate în baza contractelor de achiziţii care, conform cadrului legal, nu se înregistrează la AAP.

În unele cazuri, AAP nu a examinat contestaţiile în termenele prevăzute de cadrul legal, fapt care tergiversează procesul de înregistrare, precum şi de executare a contractelor. Totodată, în situaţia în care cca 50% din contestaţiile examinate sînt respinse ca nefondate şi neîntemeiate legal, AAP urmează să identifice măsuri în vederea eficientizării acestui proces. De asemenea, transparenţa procesului de examinare a contestaţiilor poate fi îmbunătăţită prin publicarea acestora şi a deciziilor emise pe marginea lor.

Lista operatorilor economici calificaţi şi Lista de interdicţie a operatorilor economici ţinute de către AAP au o utilitate limitată. Autorităţile contractante nu folosesc Lista operatorilor economici calificaţi foarte des, iar operatorii economici nu au ca prioritate includerea lor în listă, astfel, în anul 2014, includerea a fost solicitată doar de către un singur operator economic. Deşi AAP deţine funcţia de control în domeniul achiziţiilor publice, aceasta nu are dreptul de a iniţia procedura privind includerea în Lista de interdicţie a operatorilor economici, această funcţie fiind de competenţa doar a organelor de control şi a autorităţilor contractante.

AAP nu dispune de informaţii cu privire la persoanele implicate în procesul de achiziţii publice din cadrul autorităţilor contractante, inclusiv nivelul de instruire a acestora, în vederea planificării argumentate a desfăşurării instruirilor, precum şi eficientizării atribuţiei de instruire a personalului autorităţilor contractante. În acest sens, ar fi benefică crearea unei baze de date referitor la membrii grupurilor de lucru pentru achiziţii, precum şi la nivelul de instruire a acestora.

Recomandări Agenţiei Achiziţii Publice:

1. Să reglementeze procedura de corectare a dărilor de seamă şi contractelor de achiziţii depuse de autorităţile contractante pentru verificare şi înregistrare în cazurile în care sînt identificate erori.

2. Să identifice metode de încurajare a operatorilor economici să solicite includerea în Lista operatorilor economici calificaţi.

3. Să înainteze propuneri privind modificarea cadrului legal, astfel încît să permită AAP iniţierea procedurii de includere a operatorilor economici în Lista de interdicţie.

4. Să extindă Lista autorităţilor contractante care vor utiliza în mod obligatoriu SIA “RSAP”, pentru a asigura transparenţa şi eficienţa procesului de achiziţii.

5. Să identifice măsuri de responsabilizare a operatorilor economici la depunerea contestaţiilor nefondate, în vederea eficientizării procesului de achiziţii.

6. Să asigure eficientizarea procesului de planificare a instruirilor avînd la bază evidenţa persoanelor implicate în procesul de achiziţii publice, precum şi nivelul de instruire a acestora.

_______________________________

³ Art.9 alin.(1) lit.f) şi lit.g) din Legea privind achiziţiile publice.

⁴ Art.67 şi art.70 din Legea privind achiziţiile publice.

⁵ Art.72, art.73 şi art.74 din Legea privind achiziţiile publice.

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.178 din 18.02.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire, actualizare şi evidenţă a Listei operatorilor economici calificaţi”.

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.45 din 24.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire şi evidenţă a Listei de interdicţie a operatorilor economici”.

⁸ Art.6 şi art.14 alin.(3) lit.g) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

Obiectivul II “Au planificat, implementat şi monitorizat autorităţile contractante achiziţiile publice în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele mai bune practici, pentru a asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor?”

În lipsa proceselor operaţionale de bază, operaţiunilor şi procedurilor de lucru aferente procesului de efectuare a achiziţiilor publice, autorităţile contractante nu au asigurat transparenţa la etapa de planificare a achiziţiilor prin nepublicarea anunţurilor de intenţie sau neincluderea tuturor achiziţiilor, fapt care afectează eficienţa achiziţiilor publice.

1. Autorităţile publice descriu în mod adecvat procesele şi operaţiunile, după cum prevede cadrul regulator?

Nici una dintre cele 12 entităţi auditate nu au documentat/descris în modul corespunzător procesele operaţionale de bază, operaţiunile şi procedurile de lucru aferente procesului de efectuare a achiziţiilor publice.

Potrivit prevederilor Legii privind controlul financiar public intern⁸, managerul entităţii publice organizează sistemul de management financiar şi control pentru a asigura atingerea obiectivelor entităţii publice, urmînd a fi documentate şi descrise procesele operaţionale de bază, operaţiunile şi procedurile de lucru. Examinările auditului au relevat că la nici una dintre entităţile de la care au fost colectate probele de audit nu au fost documentate şi descrise procesele operaţionale de bază, operaţiunile şi procedurile de lucru aferente procesului de efectuare a achiziţiilor publice, fapt care determină apariţia riscului de neasigurare a unui control intern eficient şi de nerespectare a principiilor bunei guvernări. Astfel, autorităţile contractante sînt lipsite de un control intern fundamental, care să asigure respectarea cadrului legal, dar şi utilizarea eficientă a mijloacelor publice. De asemenea, lipsa controlului intern face autorităţile contractante vulnerabile la fraudă şi abuz.

2. Autorităţile contractante îşi identifică în mod corespunzător necesităţile de achiziţii, elaborează planuri de achiziţie anuale şi trimestriale, publică anunţul de intenţie şi asigură faptul că dispun de resurse financiare pentru efectuarea achiziţiilor, după cum prevăd cerinţele legale?

Autorităţile contractante nu posedă abilităţi suficiente pentru identificarea necesităţilor, estimarea valorii acestora, planificarea bugetului instituţiei şi, respectiv, întocmirea planurilor de achiziţii şi publicarea anunţurilor de intenţie pentru efectuarea achiziţiilor publice în condiţii de transparenţă şi eficienţă.

2.1. Nu există o legătură clară între planificarea bugetului instituţiei şi identificarea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, în baza căreia este întocmit planul de achiziţii

Planificarea achiziţiilor este o etapă importantă în procesul de achiziţii, deoarece trebuie să se bazeze pe necesităţile concrete, în cantitatea, calitatea şi termenele/perioadele specificate, calitatea acesteia influenţînd economia şi eficacitatea achiziţiilor.

Potrivit prevederilor cadrului normativ⁹, condiţiile de planificare a contractelor de achiziţii publice sînt: 1) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii; 2) existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora şi 3) calcularea valorii estimative a contractului de achiziţii publice. Examinările efectuate la instituţiile supuse auditului denotă că necesităţile au fost identificate în baza solicitărilor/propunerilor direcţiilor/secţiilor din cadrul acestora, fiind consolidate de membrii grupului de lucru pentru achiziţii sau unele secţii specializate. Cu toate acestea, procesul nu este suficient de transparent şi eficient, în rezultat pentru toate instituţiile auditate fiind constatate cazuri cînd unele achiziţii au fost desfăşurate fără a fi planificate. Acest fapt este şi o consecinţă a lipsei unei legături vizibile între etapa de planificare a bugetului şi întocmirea planului de achiziţii. Auditul menţionează că anual, în baza particularităţilor privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor de buget, instituţiile publice îşi planifică bugetul, care trebuie să fie fundamentat pe necesităţile de cheltuieli.

În aceste condiţii, examinările auditului au relevat, în 5 cazuri din 12, discrepanţe între alocaţiile prevăzute pentru achiziţii conform Raportului privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază şi Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale la situaţia din 01.01.2015 şi valoarea contractelor prevăzute în planul anual de achiziţii. Astfel, valoarea achiziţiilor prevăzute în planul de achiziţii al ME pe anul 2014 a fost cu 38,5 mil.lei (8,0%) mai mică faţă de mijloacele alocate pentru achiziţiile de bunuri, lucrări şi servicii. De asemenea, la IGP au fost planificate achiziţii în sumă de 41,0 mil.lei, sau cu 73,1 mil.lei (64,1%) mai puţin faţă de mijloacele alocate. În cazul MA s-a constatat că, de facto, au fost efectuate achiziţii publice în valoare totală de cca 73,6 mil.lei, sau cu 15,2 mil.lei mai mult decît cele planificate.

Totodată, neidentificarea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii provoacă majorarea sau diminuarea valorii contractelor de achiziţii, în consecinţă fiind necesare mijloace financiare suplimentare pentru finalizarea contractelor, ori mijloacele sînt redistribuite pentru alte achiziţii. Spre exemplu, Î.S. “ASD” a contractat la 04.03.2014 lucrări de marcaj orizontal pe o suprafaţă de 111055 m² , în valoare de 6,59 mil.lei. Ulterior, volumele de lucrări au fost micşorate, respectiv, la data de 16.12.2014, s-a semnat un acord adiţional, fiind excluse lucrările pentru suprafaţa de 26014 m² , în valoare de 1,55 mil.lei.

2.2. Autorităţile contractante nu documentează calculele aferente estimării valorii contractelor de achiziţie

Conform cadrului normativ¹⁰, planificarea contractelor de achiziţii publice de bunuri se va efectua cu luarea în considerare a indicatorilor preţurilor medii pe piaţă, a locului livrării bunurilor, a complexităţii bunurilor, scopului achiziţionării bunurilor, perioadei de executare a contractelor, iar calcularea valorii estimative a unui contract de achiziţii publice se bazează pe valoarea totală spre plată, fără TVA, stabilită de autoritatea contractantă.

Examinările auditului denotă că valoarea estimativă a contractelor la toate instituţiile nu a fost justificată prin calcule documentate, acest fapt, în opinia auditului, avînd un impact negativ asupra planificării achiziţiilor şi utilizării eficiente a resurselor bugetare. În aceste condiţii, nu poate fi efectuată o analiză a planificării resurselor reieşind din strictul necesar, precum şi compararea valorilor estimative cu cele contractate. Totodată, s-a constatat lipsa unor prevederi exhaustive în cadrul regulator referitor la regulile de fundamentare a valorii estimative a contractelor. În această ordine de idei, auditul relevă că, în lipsa unor reglementări ale cadrului regulator aferent elaborării bugetului, în special referitor la normele naturale (cantitative) ale necesarului de bunuri, servicii şi lucrări, pe parcursul mai multor ani s-a format practica elaborării bugetelor instituţiilor publice, bazată în mare parte pe parametrii anului bugetar precedent.

Verificările auditului au identificat situaţii cînd valoarea estimativă a achiziţiilor nu este reală, aceasta fiind subestimată sau majorată, urmare cărui fapt unele loturi din licitaţie au fost anulate, anunţîndu-se licitaţii noi, iar în alte cazuri a fost diminuată cantitatea bunurilor, pentru a se încadra în limita alocaţiilor planificate. Auditul a constatat că, în unele cazuri, au fost efectuate estimări incorecte, iar în altele - estimările în general nu s-au efectuat, fapt care poate afecta economicitatea utilizării mijloacelor bugetare şi atingerea obiectivelor stabilite. Spre exemplu, la IGP: (i) valoarea contractului de 413,9 mii lei referitor la contractarea lucrărilor de instalare a gardului din str.Tiraspol 11/1 a depăşit valoarea estimativă a acestui obiect cu 63,9 mii lei, sau cu 18,7%; (ii) valoarea contractului de 8,8 mil.lei pentru reparaţia capitală a edificiului din str.Putna 10 este mai mică cu 3,8 mil.lei, sau cu 42,8%, decît valoarea estimativă; (iii) la procurarea echipamentului pentru amenajarea infrastructurii interne a edificiului din str.Putna 10, valoarea ofertei cu TVA de 3,8 mil.lei este mai mare faţă de suma estimată cu TVA cu 838,3 mii lei, sau cu 27,9%. Ca rezultat, în loc să fie anunţată o licitaţie publică repetată, grupul de lucru a luat decizia de a diminua cantităţile la unele poziţii, altele de a le exclude – în cazul cînd oferta depăşea valoarea estimată, iar în cazul cînd valoarea ofertei era mai mică – au fost incluse suplimentar cantităţi sau unele poziţii care nu se regăseau în caietul de sarcini.

Situaţii similare au fost constatate şi la IMSP CRDM, unde, în cazul a 4 din 22 proceduri de achiziţii verificate, s-a depistat subestimarea valorii achiziţiilor, urmare cărui fapt, într-un caz, unele loturi s-au anulat, iar la alte loturi s-a diminuat cantitatea solicitată, pentru a se încadra în limita alocaţiilor prevăzute în buget. Astfel, în cazul licitaţiei publice nr.331/14 din 12.03.2014 privind achiziţionarea reagenţilor pentru investigaţiile imunologice şi biochimice, valoarea estimativă a contractelor a fost de 1,0 mil.lei, pe cînd valoarea ofertelor a fost de cca 25,1 mil.lei, sau de 25 de ori mai mare. Darea de seamă a fost respinsă de către AAP, deoarece valoarea totală a contractelor de achiziţie încheiate a depăşit valoarea estimativă indicată în scrisoarea de solicitare. Drept urmare, unele poziţii din caietul de sarcini au fost micşorate, iar altele - anulate, valoarea totală a contractelor constituind în final cca 1,3 mil.lei. Verificările auditului au relevat că poziţiile micşorate şi anulate de la licitaţia respectivă au fost incluse mai tîrziu la altă licitaţie publică, unele fiind achiziţionate la un preţ mai mare decît preţul propus la licitaţia precedentă, diferenţa totală de preţ stabilită de audit constituind 21,8 mii lei. Situaţii de depăşire a valorii estimative a contractelor s-au depistat şi la alte 3 licitaţii publice¹¹, valoarea ofertelor fiind de 2-3 ori mai mare decît valoarea estimată şi bunurile - contractate integral.

2.3. Au fost efectuate achiziţii fără a fi incluse în planul anual de achiziţii, după cum prevede cadrul legal

Conform cadrului normativ¹², autoritatea contractantă elaborează planuri anuale şi trimestriale de achiziţii, în care este inclus ansamblul necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii pentru întreg anul bugetar, necesităţi care urmează a fi realizate prin încheierea unui sau mai multor contracte de achiziţii publice, în funcţie de modul de planificare a acestora. Totodată, contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţii, iar pentru achiziţiile de valoare mică, din motive de urgenţă, ca urmare a apariţiei unor necesităţi neplanificate sau evenimente imprevizibile, fără a fi prevăzut în planul de achiziţii.

Examinările auditului au relevat că în cazul a 108 din 399 de proceduri verificate, pentru toate entităţile auditate, achiziţiile au fost efectuate fără a fi incluse în planurile de achiziţii. Referitor la contractele de valoare mică, s-a constatat un nivel scăzut de planificare. Spre exemplu, la ME, pentru anul 2014 au fost planificate 21 de contracte de valoare mică în sumă de cca 0,6 mil.lei, dar de facto s-au semnat peste 100 de contracte în sumă totală de cca 3,0 mil.lei. La DGETS, pentru anul 2014 s-au planificat 6 contracte de valoare mică în sumă de 278,0 mii lei, dar de facto au fost încheiate 319 contracte în sumă totală de 9,6 mil.lei. Aceste acţiuni, în opinia auditului, limitează transparenţa achiziţiilor publice.

Referitor la planurile de achiziţii trimestriale, examinările auditului indică lipsa acestora la toate instituţiile supuse verificărilor, persoanele responsabile motivînd irelevanţa acestora, întrucît planurile de achiziţii cuprind o rubrică unde se indică luna în care urmează a fi desfăşurate achiziţiile.

2.4. Anunţurile de intenţie nu în toate cazurile au fost publicate, sau nu au inclus unele achiziţii

Potrivit art.19 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă este obligată să publice în BAP un anunţ de intenţie privind achiziţiile publice preconizate. Anunţul trebuie să cuprindă toate contractele de achiziţie preconizate a fi atribuite pînă la finele anului bugetar separat pe bunuri, lucrări şi servicii şi urmează a fi publicat în cel mult 30 de zile calendaristice de la data aprobării bugetului propriu. Examinările auditului au relevat că la 3 din 12 autorităţi contractante nu au fost elaborate şi publicate în BAP anunţurile de intenţie, iar la alte 3 autorităţi contractante s-au constatat cazuri cînd unele proceduri de achiziţii nu au fost incluse în anunţ. De asemenea, s-au identificat cazuri cînd suma estimativă din anunţul de intenţie nu corespunde cu suma prevăzută în planul de achiziţii. Astfel, la ME, sumele prevăzute în anunţul de intenţie pentru: “Gazificarea clădirilor Şcolii Profesionale, oraşul Cimişlia”; “Construcţia căminului Şcolii Profesionale, oraşul Nisporeni”; “Achiziţionarea serviciilor de cazare pentru taberele de pregătire a loturilor olimpice şi olimpiadele republicane” au fost diminuate cu 1,0 mil.lei, 0,5 mil.lei şi, respectiv, 0,3 mil.lei faţă de valoarea reflectată în planul de achiziţii. Aceste diferenţe au fost consecinţa reflectării valorii achiziţiilor cu TVA în planul de achiziţii şi fără TVA - în anunţul de intenţie, în timp ce regulamentar, în ambele cazuri, acestea urmau a fi reflectate fără TVA. În circumstanţele date, auditul denotă diminuarea transparenţei achiziţiilor publice prin limitarea participării operatorilor economici la procedurile de achiziţii publice.

Verificările efectuate de audit în acest aspect la IMSP CRDM indică lipsa anunţului de intenţie, ca rezultat nefiind asigurată transparenţa procedurilor de achiziţii publice.

Examinările auditului referitor la elaborarea planului anual de achiziţii şi publicarea anunţului de intenţie au relevat că Î.S. “ASD” n-a publicat în mod integral anunţul de intenţie în BAP, reieşind din mijloacele alocate. Astfel, în cele două anunţuri de intenţie nr.7 din 24.01.2014 şi nr.48 din 20.06.2014, publicate în BAP, se indică valoarea de 862,5 mil.lei, dar de facto valoarea contractelor încheiate constituie 956,8 mil.lei. Această situaţie denotă faptul că planul anual pentru achiziţia lucrărilor, serviciilor, materialelor şi utilajului specializat nu s-a elaborat în concordanţă cu Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014, ceea ce reduce posibilitatea de a asigura o participare largă a operatorilor economici şi contravine prevederilor art.6 din Legea privind achiziţiile publice, în ce priveşte principiile de asigurare a concurenţei şi transparenţei utilizării finanţelor publice.

2.5. Unele achiziţii au fost efectuate în lipsa acoperirii financiare sau a dovezii alocării acestora

Potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora¹³, una dintre condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice este existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora.

Examinările auditului au relevat că la 2 din 12 instituţii supuse auditului 3 din 68 de proceduri de achiziţii în valoare de 52,7 mil.lei au fost incluse în planul de achiziţii fără acoperire financiară. Astfel, IMSP CRDM, în lipsa acoperirii financiare, a inclus în planul de achiziţii şi a iniţiat achiziţia privind procurarea şi instalarea utilajului medical cu valoarea estimativă de 50,0 mil.lei. Licitaţia publică s-a desfăşurat la 24.11.2014, contractul de achiziţie a fost încheiat la 26.11.2014, fondatorul şi-a dat acceptul privind contractarea creditului pentru achitarea utilajului la 19.12.2014, iar contractul de credit a fost semnat la 04.02.2015 (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport).

De asemenea, ME a desfăşurat 2 proceduri de achiziţii în baza cărora au fost încheiate 3 contracte pentru achiziţionarea serviciilor de realizare a evaluărilor externe ale calităţii învăţămîntului superior din Republica Moldova în sumă de 6268,1 mii lei, în timp ce pentru aceasta ministerului i-au fost aprobate mijloace bugetare în sumă de doar 3,6 mil.lei. Respectiv, au fost contractate servicii fără acoperire financiară în sumă de cca 2,7 mil.lei. De menţionat că finanţarea acestor servicii pentru diferiţi ani urma a fi inclusă atît în documentele de licitaţie, cît şi în contractele de achiziţie, cu indicarea exactă a mijloacelor pentru fiecare an bugetar.

_______________________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008).

¹⁰ Pct.16 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

¹¹ Licitaţia publică nr.13/00786 din 05.12.2013 - cu 1,6 mil. lei; licitaţia publică nr.14/00569 din 15.04.2014 - cu 0,9 mil. lei; licitaţia publică nr.00962 din 24.02.2014 - cu 2,8 mil. lei.

¹² Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

¹³ Pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

3. Grupurile de lucru ale autorităţilor contractante îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile şi responsabilităţile privind achiziţiile publice?

Grupurile de lucru ale autorităţilor contractante nu asigură, în toate cazurile, organizarea achiziţiilor publice conform cadrului legal la elaborarea calitativă a documentelor de licitaţie, selectarea corespunzătoare a procedurii de achiziţie, semnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi a proceselor-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor, evaluarea adecvată a ofertelor, depunerea garanţiei de bună execuţie, încheierea şi raportarea contractelor de valoare mică.

3.1. Atribuţiile şi responsabilităţile membrilor grupului de lucru nu au fost distribuite în modul corespunzător

Potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii¹⁴, grupul de lucru se formează printr-o decizie specială (ordin) sau dispoziţie, din cel puţin 5 membri, inclusiv conducătorul grupului de lucru - persoana care deţine dreptul de prima semnătură în instituţia corespunzătoare sau persoana numită de aceasta şi secretarul grupului de lucru. De asemenea, autorităţile contractante, în decizia specială (ordin) sau în dispoziţia de creare a grupului/grupurilor de lucru, stabilesc expres atribuţiile fiecărui grup de lucru (dacă sînt create două sau mai multe) şi funcţiile fiecărui membru al grupului în parte, necesare pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice¹⁵.

Auditul a constatat că pentru organizarea achiziţiilor publice entităţile supuse auditului au creat grupuri de lucru, formate din 5-9 membri. Totodată, verificările auditului referitor la plenitudinea repartizării atribuţiilor grupului de lucru au relevat că, la 3 din 12 entităţi verificate, obligaţiile membrilor grupului de lucru nu au fost divizate pentru fiecare membru în parte. Concomitent, pentru grupurile de lucru din celelalte 9 instituţii nu au fost repartizate toate responsabilităţile prevăzute de cadrul regulator. Astfel, de la caz la caz, nu au fost numite persoane responsabile de iniţierea procedurilor de achiziţii, de evidenţa garanţiilor de ofertă şi bună execuţie, de identificarea operatorilor economici de la care urmează a fi procurate bunuri, lucrări şi servicii prin contracte de valoare mică, de monitorizarea executării prevederilor contractuale (inclusiv măsurile care urmează a fi întreprinse), de iniţierea procedurii de includere în Lista de interdicţie a operatorilor economici.

Aceste nereguli influenţează capacitatea membrilor grupurilor de lucru pentru achiziţii de a-şi îndeplini eficient sarcinile, iar abaterile expuse în prezentul Raport au fost influenţate, în mare parte, de aceste neajunsuri.

3.2. Documentaţia pentru multe achiziţii este incompletă (sau prost elaborată), ceea ce creează probleme la evaluarea adecvată a ofertelor şi la monitorizarea performanţei contractanţilor

Potrivit prevederilor legale¹⁶, documentaţia standard cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţii publice şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă, structura şi conţinutul documentelor de licitaţie fiind stabilite de documentaţia standard aprobată de Guvern¹⁷. De elaborarea documentelor de licitaţie şi altor documente aplicabile în cadrul procedurilor de achiziţii publice este responsabilă autoritatea contractantă şi, respectiv, grupul de lucru pentru achiziţii. De întocmirea corespunzătoare a documentelor de licitaţie depinde operativitatea achiziţionării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, dar şi eficienţa utilizării mijloacelor publice.

Examinările auditului au identificat cazuri cînd elaborarea documentelor de licitaţie a fost la un nivel necorespunzător. De exemplu, DGETS a Consiliului municipal Chişinău şi instituţiile din subordine organizează anual licitaţii privind achiziţionarea serviciilor de reparaţie a utilajului tehnologic şi frigorific, serviciilor de lichidare a avarierilor, pentru care documentele de licitaţie sînt întocmite cu deficienţe, iar în caietul de sarcini lipseşte tot necesarul de servicii şi/sau detalierea lor. În cazul licitaţiei pentru prestarea serviciilor de lichidare a avarierilor, auditul a constatat că în caietele de sarcini nu au fost incluse toate necesităţile de servicii şi materialele utilizate. Spre exemplu, în cazul DETS sect. Rîşcani, verificările auditului referitor la evaluarea ofertelor pentru licitaţia privind achiziţionarea serviciilor de reparaţie a utilajului tehnologic şi frigorific au relevat că autoritatea contractantă nu a întocmit o listă detaliată a tuturor serviciilor, pentru a asigura o evaluare eficientă a acestora. Astfel, în specificaţia tehnică din documentele de licitaţie s-au cerut preţuri pentru compartimente întregi, precum plită electrică, centrifugă etc. (în total, 9 categorii), fără a se indica tipurile concrete de servicii necesare.

Şi la DGETS verificările auditului au relevat că nu a fost întocmit un deviz care să conţină toate tipurile de servicii necesare. Astfel, pentru contractarea serviciilor de reparaţie a utilajului tehnologic din instituţiile de învăţămînt din subordine, în caietul de sarcini a fost solicitată prezentarea ofertelor de preţuri la un deviz selectiv pentru 21 de categorii de lucrări, care includeau 162 de poziţii, acestea fiind doar o mică parte din toate tipurile de servicii din acest domeniu. La procedura de achiziţie au fost depuse oferte de către 2 operatori economici, în valoare de 80,1 mii lei şi, respectiv, 79,4 mii lei, ambii fiind calificaţi. Examinările auditului referitor la evaluarea ofertelor denotă că acestea nu au fost prezentate în conformitate cu cerinţele caietului de sarcini. Astfel, în oferta operatorilor economici au fost propuse preţurile totale pentru fiecare categorie, fără a se indica preţurile pentru fiecare poziţie în parte, precum a fost solicitat în documentele de licitaţie. Deşi, în conformitate cu prevederile legale¹⁸, licitaţia urma a fi anulată şi anunţată o altă procedură, contractele de achiziţie au fost semnate. În aceste condiţii, auditul menţionează că, întrucît pentru fiecare categorie sînt incluse mai multe poziţii de lucrări, este imposibil de calculat preţul pentru fiecare dintre ele, respectiv, acest fapt exclude posibilitatea monitorizării preţului serviciilor prestate, fiind identificat un risc de utilizare ineficientă a mijloacelor publice.

O dovadă a calităţii necorespunzătoare a documentelor de licitaţie este şi anularea procedurilor de achiziţii, ca urmare a contestaţiilor depuse de operatorii economici, care motivează că acestea nu conţin o descriere exactă şi completă a obiectului achiziţiei, aşa încît cerinţele şi criteriile stabilite de autoritatea contractantă să fie corect evaluate şi îndeplinite. Astfel, pe parcursul anului 2014, la Î.S. “ASD” au fost anulate 44 de licitaţii publice din 125 organizate, din care 8 licitaţii publice - de către AAP, în baza contestaţiilor depuse de către operatorii economici.

3.3. Grupul de lucru pentru achiziţii a planificat şi a iniţiat unele proceduri de achiziţii admiţînd nereguli

În corespundere cu pct.10 din Regulamentul MS nr.03/20-99 din 26.04.2006 “Cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”, instituţiile medico-sanitare au în calitate de organe de administrare: Fondatorul, Consiliul administrativ, MS şi Medicul-şef (directorul). Totodată, potrivit pct.14 lit.f) din Regulamentul MS nr.03/20-99 din 26.04.2006, Consiliul administrativ are atribuţia exclusivă de coordonare şi aprobare a contractelor de achiziţii publice de mărfuri, lucrări şi servicii, a căror sumă depăşeşte 50,0 mii lei.

Examinările auditului denotă că achiziţia unui complex diagnostic de către IMSP CRDM nu a fost examinată în scopul coordonării şi, ulterior, aprobării de către Consiliul administrativ al instituţiei, deşi valoarea acestei achiziţii este una semnificativă (42,0% din totalul achiziţiilor planificate). Totodată, această achiziţie nu a avut la bază un studiu de fezabilitate, cu toate că costul acestuia este de 59,9 mil.lei, ce constituie 72,0% din cheltuielile pe anul 2014, iar pentru achitarea echipamentului s-a contractat un credit bancar.

Potrivit art.7 alin.(1) lit.h) din Legea nr.92 din 26.04.2012 “Cu privire la dispozitivele medicale”¹⁹, responsabilă de efectuarea achiziţiilor centralizate de dispozitive medicale pentru instituţiile medico-sanitare publice este AMDM, subordonată MS, abilitată cu funcţii de exercitare a managementului dispozitivelor medicale.

Examinările auditului au relevat 2 cazuri cînd AMDM a refuzat efectuarea achiziţiilor de dispozitive medicale, aceasta delegînd neregulamentar organizarea procedurilor de achiziţii beneficiarului. Astfel, la data de 25.08.2014, IMSP CRDM a solicitat MS permisiunea pentru achiziţionarea complexului diagnostic, după care MS a acceptat şi a remis demersul către AMDM, pentru examinare în mod prioritar. AMDM a informat IMSP CRDM “că dispozitivele medicale urmează a fi achiziţionate de sine stătător în strictă conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în domeniul achiziţiilor publice, cu prezentarea ulterioară a Dării de seamă către AMDM”. Ulterior, IMSP CRDM a procurat de sine stătător complexul diagnostic, grupul de lucru responsabil de elaborarea documentelor de licitaţie şi evaluarea ofertelor fiind constituit exclusiv din angajaţii IMSP CRDM.

Similar este şi cazul IMSP Spitalul Clinic Militar Central al MA, căreia la fel i-a fost delegată de către AMDM achiziţionarea de sine stătător a dispozitivelor medicale.

3.4. În unele cazuri, membrii grupului de lucru pentru achiziţii nu au înregistrat corespunzător data şi ora primirii ofertelor şi nu au securizat aceste înregistrări

Conform prevederilor art.39 alin.(5) din Legea privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă eliberează operatorului economic, în mod obligatoriu, o recipisă în care indică data şi ora recepţionării ofertei.

Verificările auditului referitor la respectarea termenului de depunere a ofertelor, precum şi la faptul dacă toate ofertele doritorilor de a participa la licitaţie au fost înregistrate în Registrul pentru înregistrarea ofertelor primite au întîmpinat dificultăţi. Auditul a constatat la 2 autorităţi contractante din 12 verificate lipsa Registrului de eliberare a recipiselor ofertantului, cu indicarea datei şi orei recepţionării ofertei, iar în Registrele pentru înregistrarea ofertelor primite, în unele cazuri, nu se indică data sau ora primirii ofertelor. Astfel, IGP nu a eliberat recipise depunătorilor de oferte, primirea ofertelor fiind înregistrată în Registrul respectiv, cu semnătura în acesta a persoanei care reprezintă ofertantul. De asemenea, se menţionează că Registrul pentru înregistrarea ofertelor primite nu este numerotat, broşurat, sigilat. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la IMSP CRDM.

Auditul relevă că Regulamentul grupului de lucru pentru achiziţii nu include prevederi referitor la persoana responsabilă de ţinerea Registrelor menţionate şi lipsesc unele prevederi referitor la formularul-model al acestora. În aceste cazuri, nu se asigură respectarea unui element fundamental al controlului intern, fapt ce sporeşte vulnerabilitatea procesului de achiziţii.

3.5. Unii membri ai grupurilor de lucru pentru achiziţii nu semnează declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate conform cerinţelor

În conformitate cu prevederile legale²⁰, membrii grupului de lucru au obligaţia de a semna, pe propria responsabilitate, o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, prin care se angajează să respecte necondiţionat prevederile Legii privind achiziţiile publice şi prin care confirmă, totodată, că nu este soţ, rudă sau afin pînă la gradul al treilea, inclusiv cu unul dintre ofertanţi; în ultimii trei ani, potrivit înscrierilor din carnetul de muncă, nu a activat în baza contractului individual de muncă sau de colaborare cu unul dintre ofertanţi ori nu a făcut parte din consiliul de administraţie sau din orice alt organ de conducere sau de administraţie al acestora; nu deţine cote-părţi sau acţiuni în capitalul social subscris al ofertanţilor. Totodată, în cazul în care unul dintre membrii grupului de lucru constată, înainte de şedinţa de deschidere a ofertelor, că se află în una sau în mai multe dintre situaţiile specificate, el va solicita imediat înlocuirea sa în componenţa grupului cu o altă persoană.

Verificările auditului denotă că la 10 din 12 entităţi supuse auditului, în 56 de cazuri din 399 verificate, membrii grupului de lucru nu au depus declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate. Se menţionează că la toate autorităţile contractante verificate, în cazul achiziţiilor dintr-o singură sursă, în cazul în care este necesar, nu se depun declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate.

Lipsa declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate ale membrilor grupului de lucru provoacă creşterea riscului conflictului de interese şi, respectiv, lipsa asigurării că atribuirea contractelor de achiziţii a fost efectuată în mod independent şi imparţial.

3.6. În unele cazuri, grupul de lucru pentru achiziţii nu iniţiază procedurile de achiziţii în termenele prevăzute

Potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora²¹, autoritatea contractantă stabileşte în planul de achiziţii şi în anunţul de intenţie perioada (luna) în care urmează a fi efectuată procedura de achiziţie, aceasta urmînd a fi corelată cu repartizarea lunară a alocaţiilor. Examinările auditului au relevat că, în unele cazuri, procedurile de achiziţii nu au fost iniţiate în corespundere cu termenele stabilite. Astfel, s-a constatat că, la 5 din 12 entităţi verificate, 9 proceduri de achiziţii au fost iniţiate cu întîrziere de la 2 pînă la 5 luni.

În conformitate cu planul de achiziţii, ME urma să desfăşoare o achiziţie publică în luna ianuarie, dar de facto aceasta a fost iniţiată în luna iulie 2014, sau cu 5 luni mai tîrziu. O altă procedură de achiziţie urma a fi desfăşurată în luna aprilie, dar a fost iniţiată în luna iulie, sau cu 3 luni mai tîrziu etc. Iniţierea cu întîrziere a procedurilor de achiziţie încetineşte, în unele cazuri, desfăşurarea reformelor şi/sau poate duce la formarea datoriilor debitoare/creditoare etc.

La 4 din 12 autorităţi contractante verificate s-a constatat organizarea achiziţiilor publice în lunile noiembrie-decembrie (produse alimentare, servicii de alimentare), înaintea anului de gestiune, pentru care urmează a fi efectuate achiziţiile, cu scopul de a se asigura cu bunuri, lucrări şi servicii de la începutul anului. Totodată, aceste achiziţii nu sînt desfăşurate în conformitate cu cadrul legal, dat fiind faptul că la momentul organizării nu există dovezi ale alocării mijloacelor financiare. În acelaşi timp, unele autorităţi contractante (DGETS, DETS sect.Rîşcani, DETS sect.Centru, DETS sect.Botanica, MA) organizează achiziţii privind procurarea serviciilor de avariere, serviciilor de reparaţie a utilajului tehnologic, procurarea biletelor avia în lunile februarie - martie ale anului de gestiune, pentru a asigura buna funcţionare a instituţiilor. În aceste cazuri, autorităţile contractante încheie contracte de valoare mică sau beneficiază de servicii pînă la semnarea contractelor.

În cazul în care autorităţile contractante beneficiază de servicii pînă la semnarea contractelor, creşte riscul de fraudare a procedurilor de achiziţii publice, întrucît pentru a efectua achitări este necesar să fie desemnat cîştigător anume agentul economic care a livrat bunurile, a prestat servicii sau a executat lucrări la începutul anului fără încheierea contractului. În acest context, întru evitarea situaţiilor menţionate, urmează să fie ajustat cadrul legal, pentru a permite desfăşurarea unor achiziţii publice pînă la începerea anului de gestiune, asigurînd continuitatea livrărilor.

Conform cadrului legal²², în cazul achiziţiilor publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este, pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii, egală sau mai mare de 2500000 lei, termenul de depunere şi primire a cererilor de participare şi a ofertelor va fi de cel puţin 40 de zile calendaristice. În cazul contractelor repetate şi în caz de urgenţă, argumentată de autoritatea contractantă, termenul de prezentare a ofertelor poate fi redus la cel puţin 10 zile calendaristice. În acest sens, se exemplifică MS, cu achiziţia echipamentului conform necesităţilor IMPS Institutul de Ftiziopneumonologie, blocul curativ nr.2 din s.Vorniceni, r-nul Străşeni, în valoare de 5,0 mil.lei, care a fost iniţiată şi publicată în BAP nr.87 din 04.11.2014, sau cu 3 luni mai tîrziu de la momentul aprobării mijloacelor financiare în bugetul de stat, licitaţia publică urmînd a fi desfăşurată la 12.12.2014. Ulterior, în urma unei şedinţe a grupului de lucru pentru achiziţii al MS, s-a decis divizarea sumei totale de 5,0 mil.lei în două proceduri de achiziţii, a căror valoare nu va depăşi 2,5 mil.lei, în scopul micşorării termenului de depunere şi primire a cererilor de participare şi a ofertelor, motivînd prin faptul că “termenul de realizare este foarte mic şi nu va fi posibilă realizarea şi valorificarea surselor financiare alocate în rezultatul modificării Legii bugetului pe anul 2014”. Ca rezultat, a fost anulată licitaţia publică iniţială şi s-au organizat altele două. În acest context, auditul relevă că MS nu a iniţiat procedura de achiziţii într-un termen rezonabil din momentul aprobării mijloacelor financiare şi nu a asigurat depunerea şi primirea cererilor de participare şi a ofertelor în termen de 40 zile, conform legislaţiei în vigoare, astfel neasigurînd posibilitatea participării la licitaţia publică a unui număr mai mare de operatori economici.

O altă problemă a procesului de planificare şi iniţiere a procedurilor de achiziţii publice a fost identificată la Î.S. “ASD”. Auditul menţionează că Î.S. “ASD” iniţiază procedurile de achiziţii în baza Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier, aprobat de Guvern, care depinde de alocaţiile fondului rutier aprobate prin Legea anuală a bugetului de stat. Astfel, s-a constatat că, deşi Legea bugetului de stat pe anul 2014 a fost aprobată la 23.12.2013, Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014 s-a aprobat abia în luna martie, prin Hotărîrea Guvernului nr.168 din 11.03.2014²³. Astfel, luînd în considerare faptul că lucrările de reparaţie a drumurilor depind de condiţiile climaterice, auditul denotă că termenul aprobării Programului respectiv influenţează asupra întregului proces de planificare, organizare şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice. Auditul concluzionează că aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier urmează a fi efectuată în termene rezonabile, pentru ca lucrările de reparaţie a drumurilor să fie posibil de efectuat în perioada favorabilă a anului.

3.7. În anumite cazuri, unii membri ai grupului de lucru pentru achiziţii nu au semnat procesele-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor, iar în alte cazuri aceste documente sînt elaborate post factum

În conformitate cu pct.16 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru, fiecare membru este obligat să semneze procesul-verbal de deschidere a ofertelor şi procesul-verbal de evaluare a ofertelor.

Verificările auditului au relevat că, la 8 din 12 entităţi verificate, în 31 din 125 de proceduri de achiziţii, procesele-verbale nu au fost semnate de toţi membrii grupului de lucru, cu toate că aceştia au participat la şedinţă, fapt care denotă lipsa de responsabilitate a unor membri, sau o formalitate la întocmirea documentelor respective. Totodată, la IMSP CRDM, în 2 cazuri din 22 verificate, s-a constatat întocmirea formală a documentelor aferente procedurii de achiziţie publică. Astfel, în cazul unei achiziţii de bunuri, contractul de achiziţie a fost semnat cu 19 zile înainte de transmiterea invitaţiilor la concurs. În alt caz, bunurile au fost livrate cu 10 zile înaintea întocmirii procesului-verbal de deschidere a ofertelor şi cu 13 zile înaintea informării operatorilor economici referitor la oferta cîştigătoare.

Pentru înmatricularea unităţilor de transport, ME a semnat la 12.11.2014 cu Î.S. Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” un contract dintr-o singură sursă, cu prestarea serviciilor de înmatriculare în termen de 30 zile de la data achitării în avans a serviciilor. Verificările auditului referitor la executarea prevederilor contractuale au indicat că avansul a fost transferat la 09.12.2014, iar serviciile s-au prestat, conform facturii fiscale, la 24.12.2014. Totodată, examinările unor certificate de înmatriculare a unităţilor de transport denotă că de facto aceste servicii au fost prestate anterior semnării contractului, certificatele de înmatriculare fiind perfectate la 24.10.2014, sau cu 15 zile pînă la desfăşurarea procedurii de achiziţie şi semnarea contractului, fapt ce denotă desfăşurarea formală a achiziţiilor publice.

3.8. În unele cazuri, grupul de lucru pentru achiziţii nu evaluează corespunzător ofertele

Potrivit prevederilor legale²⁴, autoritatea contractantă are dreptul să considere oferta conformă cerinţelor dacă aceasta conţine abateri neînsemnate de la prevederile documentelor de licitaţie, erori sau omiteri care pot fi înlăturate fără a afecta esenţa ei. Orice deviere de acest fel se va exprima cantitativ, în măsura în care este posibil, şi se va lua în considerare la evaluarea şi compararea ofertelor.

Verificările auditului au relevat că, în 7 cazuri, la 5 autorităţi contractante, evaluarea ofertelor s-a efectuat cu abateri de la cadrul regulator.

La IGP auditul a constatat 2 cazuri în care un operator economic care nu întrunea toate cerinţele de calificare stipulate în documentele de licitaţie a fost desemnat cîştigător, fără ca grupul de lucru să constate aceste abateri. Astfel, în cazul a 2 licitaţii publice, conform invitaţiei, s-a cerut ca operatorul economic să deţină o experienţă de 3 ani în livrarea sau confecţionarea bunurilor. Urmare verificărilor efectuate de audit, ofertantul desemnat drept cîştigător avea experienţă mai mică de 2 ani, fiind fondat doar la 19.02.2013.

Referitor la licitaţia publică organizată pentru confecţionarea gardului pe perimetrul sediului IGP, operatorul economic care a propus cel mai mic preţ - de 215,6 mii lei, a fost exclus din concurs, unul din motive fiind neincluderea în ofertă a cheltuielilor de instalare pe gard a simbolului instituţiei (leu), deşi în documentele de licitaţie nu s-a cerut astfel de simbol. În rezultatul evaluării ofertelor, a fost desemnat ca învingător un operator economic cu oferta în valoare de 344,9 mii lei, sau cu 129,3 mii lei (60%) mai mult faţă de cel mai mic preţ anunţat. Verificările auditului efectuate la faţa locului asupra lucrărilor executate au relevat că de facto simbolurile instituţiei nu au fost instalate/executate. Valoarea lucrărilor neexecutate nu a putut fi estimată, deoarece devizul nu prevede poziţii separate (costuri) pentru instalarea simbolului IGP. În opinia auditului, mijloacele în sumă de 129,3 mii lei constituie cheltuieli ineficiente.

În cazul COP nr.14/00952 din 23.05.2014, organizată de IGP, s-au constatat discrepanţe între datele menţionate în procesul-verbal de deschidere a ofertelor şi procesul-verbal de evaluare a ofertelor. Astfel, în oferta operatorului economic care a fost desemnat cîştigător, la deschiderea ofertelor, grupul de lucru nu a găsit graficul de execuţie a lucrărilor, iar la evaluare - acesta era găsit. De asemenea, auditul denotă că operatorul economic cu cel mai mic preţ al ofertei a fost descalificat pe motivul lipsei devizului (formularele nr.3 şi nr.5), graficului de execuţie a lucrărilor şi a asigurării cu personal de specialitate. Verificările auditului denotă că în dosarul achiziţiei se regăseşte graficul de execuţie a lucrărilor şi asigurarea cu personal de specialitate, operatorul economic urmînd a fi descalificat doar din motivul lipsei devizului. Totodată, auditul a constatat că, potrivit pct.190 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010²⁵ şi caietului de sarcini, operatorii economici urmau să depună ofertele în 2 exemplare (original şi copie), în plicuri sigilate, dar acestea au fost depuse doar într-un singur exemplar. Acest fapt sporeşte riscul selectării unui operator economic cu oferta la un preţ mai mare şi al neasigurării transparenţei procedurii de achiziţie publică.

Cît priveşte setul de documente anexate la ofertă, auditul atestă lipsa unor prevederi regulamentare referitor la lista documentelor prezentate, cu indicarea numărului de pagini, ceea ce ar exclude riscul descalificării nejustificate a unor ofertanţi din cauza neexistenţei anumitor documente obligatorii.

Un alt exemplu ţine de DETS sect.Rîşcani, care la o licitaţie publică a descalificat neregulamentar oferta unui operator economic, motivînd prin neasigurarea concurenţei, deşi nu a evaluat ofertele pentru unele produse în conformitate cu prevederile legale. Astfel, la licitaţia nr.1677/13 din 04.12.2013 privind achiziţionarea produselor alimentare pentru trimestrul I al anului 2014, au prezentat oferte 11 operatori economici. Evaluarea ofertelor s-a efectuat pe fiecare poziţie în parte, dar în rezultat au fost semnate contracte de achiziţie cu 7 operatori economici. Auditul menţionează că, deşi pentru unele poziţii a fost propusă oferta de preţ de către un operator economic, aceasta a fost respinsă de către grupul de lucru, motivînd prin neasigurarea concurenţei.

Examinările auditului privind evaluarea ofertelor la contractarea serviciilor de reparaţie a utilajului tehnologic din instituţiile de învăţămînt, în cazul DGETS, au relevat că ofertele prezentate nu au fost în conformitate cu cerinţele caietului de sarcini. Astfel, în oferta operatorilor economici au fost propuse preţuri la total pentru fiecare din 21 de categorii, lipsind specificarea preţurilor pentru fiecare poziţie (162), aşa cum s-a solicitat în documentele de licitaţie. Deşi, în conformitate cu prevederile legale²⁶, licitaţia urma a fi anulată şi anunţată o altă procedură, această neconformitate nu a fost menţionată în procesul-verbal de evaluare a ofertelor. În rezultat, la 18.03.2014 a fost semnat contractul de achiziţie. În aceste condiţii, auditul menţionează că, întrucît în fiecare categorie sînt incluse mai multe poziţii de lucrări, este imposibil de calculat preţul pentru fiecare dintre ele, iar acest fapt exclude posibilitatea monitorizării preţului serviciilor prestate, fiind identificat riscul de utilizare ineficientă a mijloacelor publice.

Un alt exemplu este cazul cînd Î.S. “ASD” a calificat şi, respectiv, a desemnat drept cîştigătoare oferta care nu corespundea tuturor condiţiilor şi specificaţiilor din documentele de licitaţie. Astfel, potrivit licitaţiei publice nr.13/00568 din 30.08.2013, s-au achiziţionat lucrări de reparaţie a podului pe drumul L290 “Ordăşei-Pistruieni-Hîrtop”, km 0+600, prin încheierea contractului de antrepriză nr.11-18/264 din 20.09.2013, în valoare de 11,7 mil.lei, ulterior majorată cu 1,8 mil.lei prin acord adiţional. În urma verificărilor devizului de cheltuieli, auditul a constatat că neelaborarea acestuia în conformitate cu cerinţele normativelor tehnice în vigoare²⁷ cu includerea tuturor lucrărilor prevăzute în caietul de sarcini cu preţul şi valoarea respectivă. În cazul includerii în devizul de cheltuieli a tuturor lucrărilor prevăzute în caietul de sarcini, valoarea ofertei ar fi depăşit valoarea estimativă a achiziţiei cu 16%, fapt care îi permite grupului de lucru să respingă oferta în conformitate cu prevederile legale²⁸.

Auditul menţionează că, potrivit prevederilor actelor normative²⁹, grupul de lucru pentru achiziţii, la evaluarea ofertei în cauză, urma să aprecieze şi gradul de executare a contractelor în derulare, capacitatea tehnică şi asigurarea cu personalul necesar pentru executarea lucrărilor.

În aspectul corectitudinii evaluării ofertelor, se menţionează şi licitaţia publică nr.14/00876 din 16.06.2014, la care grupul de lucru a desemnat drept cîştigător un operator economic, cu care s-a încheiat contractul nr.11-18/422 din 31.07.2014, în valoare de 133,1 mil.lei, privind achiziţionarea lucrărilor de reparaţie a drumului R3 “Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabeasca”, km 51+250 - 68+557 Etapa I. Conform notei informative prezentate în cadrul licitaţiei de către operatorul economic în cauză, valoarea contractelor de antrepriză în derulare constituia 221,0 mil.lei. De asemenea, obligaţiunile contractuale neexecutate pentru anul 2014, reieşind din limita alocaţiilor bugetare pentru care a fost necesară prelungirea termenelor de executare prin acorduri adiţionale, au constituit 51,5 mil.lei.

Auditul a constatat că operatorul economic desfăşoară lucrări de reparaţie în baza mai multor contracte de achiziţii, fapt ce poate duce la tergiversarea executării contractului actual. Astfel, la evaluarea ofertelor, grupul de lucru urmează să examineze aceste situaţii, în vederea executării contractelor de achiziţii în termenele stabilite.

În cadrul examinării procesului de evaluare a ofertelor la MA, auditul a identificat în 2 procese-verbale de evaluare a ofertelor că grupul de lucru a constatat că 2 operatori economici au prezentat documente false la procedurile de achiziţie, fiind luată decizia ca aceştia să fie incluşi în Lista de interdicţie. Verificările ulterioare au relevat că grupul de lucru a solicitat AAP includerea în această listă doar a unuia dintre aceştia.

3.9. Grupul de lucru pentru achiziţii nu a asigurat încasarea garanţiilor de bună execuţie

Potrivit prevederilor legale³⁰, autoritatea contractantă indică în documentele de licitaţie cerinţele de garanţie pentru executarea contractelor (forma, cuantumul şi alte condiţii de bază), cuantumul acesteia fiind de pînă la 15 la sută din valoarea contractului de achiziţie. La momentul încheierii contractului, dar nu mai tîrziu de data expirării garanţiei pentru ofertă (dacă s-a cerut), ofertantul cîştigător va prezenta garanţia de bună execuţie. Refuzul ofertantului cîştigător de a depune garanţia de bună execuţie sau de a semna contractul va constitui motiv suficient pentru anularea adjudecării şi reţinerea garanţiei pentru ofertă. În acest caz, autoritatea contractantă poate adjudeca contractul următorului ofertant cu oferta cea mai avantajoasă economic, a cărui ofertă este conformă cerinţelor şi care este apreciat de către autoritatea contractantă a fi calificat în executarea contractului. Totodată, autoritatea contractantă este în drept să respingă toate celelalte oferte.

Examinările auditului referitor la depunerea garanţiei de bună execuţie au constatat faptul că la 11 din 12 instituţii supuse auditului nu s-a asigurat în cazul tuturor contractelor depunerea garanţiei de bună execuţie. Astfel, în cazul a 66 contracte de achiziţii n-a fost depusă garanţia de bună execuţie în valoare totală de 20,8 mil.lei.

Verificările auditului au relevat şi cazuri în care garanţia de bună execuţie este prezentată pe un termen mai mic faţă de perioada de executare a contractelor. Astfel, în cazul ME, pentru asigurarea executării contractului privind achiziţia a 2 automobile pentru necesităţile Inspectoratului şcolar, operatorul economic a depus o garanţie de bună execuţie sub forma unei garanţii bancare valabilă pînă la 16.11.2014, în timp ce livrarea urma a fi efectuată pînă la 12.12.2014, sau cu 27 zile mai devreme faţă de termenul de livrare a bunurilor. De facto, livrarea autoturismelor s-a efectuat la 22.12.2014, sau cu o întîrziere de 9 zile faţă de prevederile contractului şi cu 35 de zile după expirarea garanţiei de bună execuţie. Totodată, se menţionează că autoturismele au fost achiziţionate pentru Inspectoratul şcolar, care, de facto, a fost format abia în luna iunie 2015. Unul dintre autoturisme este utilizat pentru necesităţile ME, iar altul - păstrat la Baza Auto a Cancelariei de Stat, pentru care sînt achitate servicii de parcare şi spălare în sumă de 750 lei lunar, fapt ce relevă utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare. Analogic, garanţia de bună execuţie în sumă de 46,5 mii lei, depusă de către un operator economic pentru asigurarea executării contractului privind achiziţionarea biletelor avia, a fost cu termenul de acţiune pînă la 12.06.2014, pe cînd livrările urmau a fi efectuate pînă în luna decembrie 2014, sau cu 5 luni mai devreme decît termenul de prestare a serviciilor.

Un alt exemplu este Î.S. “ASD”, la care s-a constatat că, în cazul semnării acordurilor adiţionale pentru majorarea valorii contractelor, nu s-a solicitat majorarea garanţiei pentru executarea contractelor. Astfel, pentru acordurile adiţionale la 7 contracte de achiziţii, garanţiile de bună execuţie n-au fost majorate cu valoarea de 648,0 mii lei. De asemenea, în 4 cazuri, cînd prin acorduri adiţionale s-au prelungit termenele de executare a lucrărilor, perioada valabilităţii garanţiilor de bună execuţie în valoare de 2,06 mil.lei a expirat, nefiind ulterior modificată. În alte 2 cazuri valoarea garanţiilor de bună execuţie de 2,8 mil.lei a fost redusă cu 1,6 mil.lei.

Astfel, în opinia auditului, cadrul regulator urmează să stabilească prevederi exhaustive în cazul încheierii acordurilor adiţionale cu majorarea sumei contractului, sau prelungirea termenului garanţiei în cazul prelungirii termenelor de executare a contractelor.

Conform contractului de antrepriză nr.11-18/190 din 08.05.2014, Î.S. “ASD” a achiziţionat lucrări de reparaţie a unei porţiuni de drum în valoare de 26,6 mil.lei, operatorul economic depunînd regulamentar garanţia de bună execuţie în valoare de 70,5 mii euro. Ulterior, prin acordul adiţional nr.1 din 03.12.2014 la contractul menţionat, antreprenorul general a fost substituit cu un alt antreprenor, fără ca acesta să prezinte garanţia de bună execuţie.

Ca exemplu în acest aspect este cazul IMSP CRDM, care, deşi în documentele de licitaţie a fost indicată, nu a solicitat în toate cazurile prezentarea garanţiei de executare a contractului, neavînd în acest sens pîrghii de sporire a responsabilităţilor operatorului economic pentru respectarea prevederilor contractuale (respectarea termenelor de livrare/executare, cantităţii şi calităţii bunurilor/serviciilor/lucrărilor, precum şi a preţului pentru o unitate, specificate în contract). Astfel, în cazul a 21 de contracte din 33 verificate, nu a fost încasată garanţia de bună execuţie, prevăzută în documentele de licitaţii, valoarea totală a acestora fiind de cca 11,1 mil.lei.

Verificările auditului la MA au identificat că la 2 contracte din 67 verificate, garanţiile de bună execuţie depuse de operatorul economic nu corespund formei cerute de MA în documentele de licitaţie (garanţie bancară). Astfel, în cazul contractelor nr.14/23 din 14.01.2014 şi nr.14/460 din 31.03.2014, Î.S. “Centrul de Pregătire a Specialiştilor pentru Armata Naţională”, al cărui unic fondator este MA, a solicitat să fie luat ca bază pentru garanţia de bună execuţie capitalul statutar al acesteia.

Auditul atestă situaţii cînd IGP nu în toate cazurile percepe/încasează de la operatorul economic desemnat cîştigător o garanţie de bună execuţie, astfel autoritatea contractantă neavînd pîrghii de sporire a responsabilităţilor operatorului economic pentru respectarea prevederilor contractuale (respectarea termenelor de livrare/executare, cantităţii şi calităţii bunurilor/serviciilor/lucrărilor, precum şi a preţului pentru o unitate, specificate în contract). Astfel, în cazul a 15 contracte, încheiate în urma desfăşurării a 8 licitaţii publice, nu a fost încasată garanţia de bună execuţie, prevăzută în documentele de licitaţie, în valoare totală de 1,0 mil.lei.

De asemenea, se menţionează că cadrul regulator aferent garanţiilor de bună execuţie nu conţine reglementări referitor la încasarea garanţiei de bună execuţie în cazul încheierii acordurilor adiţionale. Astfel, din suma totală a garanţiei de bună execuţie, suma neîncasată aferentă acordului adiţional a constituit 52,6 mii lei.

Totodată, nedepunerea garanţiei de asigurare a executării contractului reprezintă un risc în ce priveşte îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada prevăzută a contractelor de achiziţii publice.

Auditul a constatat lipsa unor reglementări ale cadrului regulator aferent achiziţiilor publice în ce priveşte gestionarea garanţiei de bună execuţie. De asemenea, se atestă existenţa problemei privind evidenţa garanţiilor bancare de bună execuţie şi garanţiilor bancare pentru oferte sub aspectul monitorizării valabilităţii garanţiilor bancare. Garanţiile bancare sînt parte componentă a dosarelor de achiziţii, dar nu-s luate la evidenţa contabilă şi nimeni nu ţine evidenţa termenului de valabilitate a acestora. Lipsa unei astfel de evidenţe din partea grupului de lucru, în cazul extinderii termenului de executare a lucrărilor, livrărilor sau prestării serviciilor duce la imposibilitatea perceperii unor compensaţii pentru nerespectarea condiţiilor contractuale din contul garanţiei de bună execuţie.

Auditul denotă că din cauza lipsei monitorizării termenului de valabilitate a garanţiei de bună execuţie, în cazul tergiversării/extinderii termenului de executare a lucrărilor (indiferent de cauzele obiective sau subiective), banca emitentă a garanţiei bancare nu cunoaşte acest fapt şi, respectiv, termenul de valabilitate a garanţiei bancare nu este prelungit.

De menţionat că, în condiţiile în care cadrul legal nu prevede un termen pentru valabilitatea garanţiei de bună execuţie pentru bunuri (în cazul garanţiei bancare), autorităţile contractante, în majoritatea cazurilor, acceptă garanţii de bună execuţie pe un termen care coincide cu termenul de livrare a bunurilor, sau, în unele cazuri, pe un termen mai mic, aşa încît autoritatea contractantă riscă să nu poată utiliza garanţia de bună execuţie. Astfel, în opinia auditului, termenul de valabilitate a garanţiei de bună execuţie urmează să coincidă cu termenul de valabilitate a contractului, dar nu mai puţin de o lună după expirarea termenului de livrare, pentru ca autoritatea contractantă să dispună de timp suficient pentru a lua măsuri în caz de nerespectare a clauzelor contractuale. Totodată, după livrarea bunurilor, pentru ca agentul economic să anuleze anticipat garanţia bancară, într-un termen stabilit din momentul livrării, autoritatea contractantă urmează să emită o scrisoare prin care agentul economic să poată debloca garanţia de bună execuţie.

3.10. În unele cazuri, grupul de lucru pentru achiziţii nu a selectat corect procedurile de achiziţii publice

Potrivit prevederilor legale³¹, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu Legea privind achiziţiile publice, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată.

Examinările auditului au relevat că 9 din 12 autorităţi contractante verificate au admis cazuri de divizare a contractelor, în majoritatea cazurilor fiind semnate mai multe contracte de valoare mică în loc de COP, sau mai multe COP în loc de licitaţie publică. Cele mai multe cazuri de divizare a contractelor au fost constatate la DGETS şi DETS din subordine, cauza fiind numărul mare de instituţii din subordine, lipsa unei planificări adecvate, precum şi conlucrarea insuficientă între direcţiile de planificare şi grupul de lucru pentru achiziţii.

În cazul ME, divizarea achiziţiilor a avut loc la achiziţionarea serviciilor de transport avia, pentru care au fost semnate 7 contracte de valoare mică în sumă de 120,1 mii lei.

DETS sect. Botanica a admis 8 cazuri de divizare a contractelor de achiziţie, dintre care: (i) la procurarea inventarului sportiv, prin încheierea a 2 contracte de valoare mică în sumă totală de 86,8 mii lei; (ii) la procurarea bunurilor de uz gospodăresc, fiind încheiate 2 contracte de valoare mică în sumă totală de 93,8 mii lei; (iii) la achiziţionarea îmbrăcămintei şi încălţămintei, cu încheierea a 5 contracte în sumă de 225,4 mii lei; (iv) la achiziţionarea serviciilor de consultanţă în baza a 3 contracte de valoare mică în sumă de 100,0 mii lei; (v) la procurarea inventarului moale, fiind încheiate 4 contracte de valoare mică în sumă de 186,4 mii lei etc.

Cazuri similare de divizare a contractelor de achiziţie au fost constatate la DETS sect. Centru (3 cazuri) şi DETS sect. Rîşcani (3 cazuri). De asemenea, în cazul MAIA, s-a constatat divizarea achiziţiilor la contractarea serviciilor de transport aerian de pasageri tur-retur, fiind încheiate 33 de contracte de valoare mică în sumă totală de 385,0 mii lei.

În cazul IGP, la fel s-a constatat divizarea achiziţiilor publice la efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală a edificiului din str. Bucuriei nr.14 din mun. Chişinău, fiind desfăşurate 3 proceduri de achiziţie prin COP şi încheiate 3 contracte în sumă totală de 2,0 mil.lei. Auditul denotă că, reieşind din suma totală a achiziţiilor efectuate, urma a fi aplicată procedura de licitaţie publică.

Admiterea cazurilor de divizare a contractelor de achiziţie limitează participarea operatorilor economici la procedurile de achiziţie şi, respectiv, poate influenţa asupra utilizării eficiente a mijloacelor publice.

Auditul a identificat cazuri cînd grupul de lucru nu a selectat regulamentar procedura de achiziţii, fiind selectată una mai puţin transparentă.

Potrivit prevederilor legale³², achiziţiile dintr-o singură sursă se efectuează în cazul în care: (i) într-o măsură strict necesară, din motive de maximă urgenţă ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru autoritatea contractantă în cauză, nu se pot respecta termenele pentru procedurile deschise sau negociate, cu publicarea unui anunţ de participare; (ii) din motive tehnice, de creaţie, referitoare la protecţia drepturilor exclusive, sau din alte motive obiective, de bunurile, lucrările şi serviciile necesare dispune un singur operator economic, sau un singur operator economic are drepturi prioritare asupra lor şi nu există o altă alternativă ori operatorul economic este stabilit prin lege etc.

Examinările auditului la ME au relevat faptul că la 1 din 5 proceduri desfăşurate dintr-o singură sursă nu au fost suficiente argumentări pentru a utiliza această procedură, precum şi un caz în care s-au admis abateri de la procesul de achiziţie, acestea fiind expuse în continuare.

ME a efectuat o procedură dintr-o singură sursă pentru contractarea serviciilor de profilaxie şi de creare a reţelei private virtuale ale sistemului de supraveghere video din centrele de bacalaureat, fapt motivat de grupul de lucru prin necesitatea asigurării securităţii datelor cu caracter personal, precum şi că aceste servicii pot fi prestate de un singur operator economic. Serviciile menţionate au fost contractate de la Î.S. “Centrul de Telecomunicaţii Speciale”, în sumă totală de 2,0 mil.lei, pe o perioadă de 12 luni. Examinările auditului au relevat că, de facto, serviciile de profilaxie sînt prestate de un alt agent economic, cu care Î.S.“Centrul de Telecomunicaţii Speciale” a încheiat în acest scop un contract pentru o perioadă de 12 luni. În aceste condiţii, decizia grupului de lucru referitor la procedura de achiziţie selectată – dintr-o singură sursă, prin identificarea Î.S.“Centrul de Telecomunicaţii Speciale” ca unicul prestator de astfel de servicii, nu pare a fi suficient de argumentată. Auditul atestă că subcontractarea acestor servicii contravine şi prevederilor cadrului normativ³³, întrucît realizarea contractului de achiziţie publică dintr-o singură sursă nu poate fi transmisă unui alt operator economic.

Referitor la perioada de prestare a serviciilor de profilaxie, se constată că examenele de bacalaureat au avut loc în luna iunie, iar sesiunea repetată - pînă în iulie-august 2014. Auditul consideră că prestarea şi, respectiv, achitarea acestor servicii pe parcursul a 12 luni creează cheltuieli ineficiente.

ME a beneficiat, la 10.10.2014, din partea Guvernului României, de 100 unităţi de transport. Ulterior, la 28.10.2014, ME a achiziţionat dintr-o singură sursă servicii de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă a unităţilor de transport, argumentînd prin timpul limitat pentru desfăşurarea unei proceduri de achiziţie deschisă. Examinările auditului au relevat că această achiziţie urma a fi efectuată prin COP, cu publicarea invitaţiei de participare în BAP, întrucît mijloacele de transport au fost primite la 10.10.2014, iar asigurările s-au perfectat începînd cu data de 07.11.2014, fiind suficient timp pentru desfăşurarea procedurii. Astfel, ME nu a asigurat transparenţa în achiziţiile efectuate, limitînd participarea tuturor operatorilor economici interesaţi la procedura de achiziţie.

3.11. Grupul de lucru pentru achiziţii nu a asigurat încheierea şi raportarea corespunzătoare a contractelor de valoare mică

Potrivit prevederilor cadrului normativ³⁴, selectarea operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică se efectuează cu respectarea cumulativă a 11 cerinţe, dintre care: (i) identificarea operatorului economic pe piaţă are la bază competenţa managerială a acestuia, experienţa, buna reputaţie, asigurarea cu personal calificat, dotarea tehnică, capacitatea financiară, precum şi achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii în conformitate cu legislaţia; (ii) operatorul economic identificat a făcut dovada calificării lui, corespunzător obiectului contractului de achiziţie publică, prin prezentarea documentelor confirmative necesare; (iii) oferta operatorului economic identificat corespunde exact şi complet obiectului de achiziţie, astfel încît fiecare cerinţă şi criteriu, solicitate de autoritatea contractantă, să fie îndeplinite; (iv) oferta operatorului economic reprezintă oferta cea mai avantajoasă economic, exprimată prin: preţ avantajos, termene de livrare, condiţii de livrare, condiţii de plată, calitate superioară; (v) preţurile şi costurile de achiziţie stabilite nu trebuie să le depăşească pe cele medii pe piaţă la momentul atribuirii contractului de achiziţie publică etc.

Examinările auditului nu au identificat la nici una dintre entităţile verificate o dovadă care ar demonstra că au fost examinaţi şi alţi operatori economici pentru selectarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic sau alte cerinţe prevăzute de pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008, iar în condiţiile în care au fost majorate limitele pînă la care pot fi efectuate achiziţii prin contracte de valoare mică, creşte şi riscul de utilizare ineficientă a mijloacelor publice.

Conform prevederilor cadrului regulator³⁵, dacă la momentul semnării contractului de achiziţie publică de valoare mică valoarea estimativă, imprevizibil, depăşeşte, fără TVA, 40000 de lei pentru bunuri şi servicii şi 50000 de lei pentru lucrări, autoritatea contractantă va renunţa la acest contract şi va aplica una dintre procedurile de achiziţie publică stabilite de legislaţia cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice.

Examinările auditului la MAIA denotă abateri admise la încheierea contractelor de valoare mică, fiind semnate contracte cu o valoare care depăşeşte limita admisă de cadrul regulator. Astfel, MAIA a achiziţionat prin contracte de valoare mică: servicii de arendă a sălii pentru manifestaţii – 75,6 mii lei, procurarea suvenirelor – 66,5 mii lei, serviciilor de restaurant – 66,5 mii lei, serviciilor de alimentaţie publică – 65,4 mii lei, procurarea mărfurilor de birotică – 68,0 mii lei. Depăşirea pragului achiziţiilor de valoare mică însumează 391,0 mii lei, astfel evitînd procedura de achiziţie publică prin COP, stabilită de legislaţie.

Potrivit prevederilor legale³⁶, autoritatea contractantă prezintă AAP pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune o dare de seamă privind contractele de achiziţie de valoare mică.

Examinările auditului denotă că 2 din 12 autorităţi contractante nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă cu privire la contractarea şi executarea contractelor de valoare mică pentru semestrele I şi II ale anului 2014, fapt ce limitează transparenţa achiziţiilor de bunuri/lucrări/servicii efectuate prin contracte de valoare mică.

Auditul a constatat un control insuficient din partea AAP prin nemonitorizarea prezentării de către autorităţile contractante a dărilor de seamă cu privire la contractarea şi executarea contractelor de valoare mică. În acest context, AAP nu deţine informaţii exacte referitor la autorităţile contractante care au efectuat achiziţii prin contracte de valoare mică.

4. Monitorizează în mod adecvat autorităţile contractante performanţa contractanţilor, pentru a asigura că ceea ce a fost procurat este livrat la timp, la preţul contractual şi conform specificaţiilor contractuale?

Auditul a constatat că, deşi autorităţile contractante au responsabilitatea să asigure ca contractanţii să respecte cerinţele contractuale, nici una nu dispune de sisteme sau proceduri eficiente de monitorizare a executării contractelor. În rezultat, la toate autorităţile contractante s-au identificat cazuri de nerespectare a specificaţiilor contractuale de către unii operatori economici (bunurile şi serviciile nu au fost livrate sau prestate la timp; nu au fost prestate toate serviciile necesare; au fost aplicate preţuri incorecte etc.). Mai mult decît atît, s-a identificat că unele autorităţi contractante acordau în mod neregulamentar plăţi în avans unor operatori economici.

______________________________

¹⁴ Pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (în continuare – Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii).

¹⁵ Pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹⁶ Legea privind achiziţiile publice.

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.763 din 11.10.2012 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii” şi Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2010 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări”.

¹⁸ Art.59 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice.

¹⁹ Legea nr.92 din 26.04.2012 “Cu privire la dispozitivele medicale” (în continuare- Legea nr.92 din 26.04.2012).

²⁰ Art.14 din Legea privind achiziţiile publice.

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

²² Art.26 alin.(4) din Legea privind achiziţiile publice.

²³ Hotărîrea Guvernului nr.168 din 11.03.2014 “Pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014”.

²⁴ Art.44 din Legea privind achiziţiile publice.

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

²⁶ Art.59 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice.

²⁷ Pct.119 lit.c) din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 şi pct.5.5.4 lit.a) din Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2010.

²⁸ Pct.12 lit.(c) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii.

²⁹ Pct.118 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

³⁰ Art.42 alin.(9) din Legea privind achiziţiile publice.

³¹ Art.69 din Legea privind achiziţiile publice.

³² Art.53 din Legea privind achiziţiile publice.

³³ Pct.26 din Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă”.

³⁴ Pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008).

³⁵ Pct.11 din Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

4.1. Autorităţile contractante nu asigură corespunderea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor achiziţionate cu condiţiile/specificaţiile contractuale

Potrivit pct.69 alin.(5) din Legea privind achiziţiile publice, operatorul economic execută necondiţionat clauzele contractului încheiat, respectînd cerinţele de calitate şi preţul stabilit. Cantitatea, preţul şi caracteristicile bunurilor, lucrărilor şi serviciilor livrate urmează a fi executate în conformitate cu specificaţiile contractuale.

Verificările auditului, în acest aspect, au relevat abateri de la cerinţele contractuale. Astfel, potrivit unui contract de achiziţii, ME urma să procure 6 bilete avia pe ruta Chişinău-Hanoi-Chişinău, în sumă totală de 137,5 mii lei, şi 6 bilete în sumă totală de 35,7 mii lei pe ruta Chisinău-Belgrad-Chişinău, dar de facto biletele au fost procurate la un preţ mai mare cu 7,7 mii lei şi, respectiv, cu 5,5 mii lei, astfel fiind admise cheltuieli suplimentare în sumă de 13,2 mii lei.

Potrivit unui contract de achiziţie, ME urma să beneficieze de echipament (camere video, UPS, switch, accesorii etc.), precum şi de lucrări de montare, lansare, programare a acestora la 37 centre de BAC, în sumă de 2,2 mil.lei. Echipamentul şi lucrările menţionate au fost recepţionate şi ulterior achitate de către ME în baza facturii fiscale din 11.07.2014 şi actului de primire-predare din 26.05.2014. Examinările auditului denotă că, de facto, operatorul economic a executat lucrările de montare, lansare, programare doar la 29 centre de BAC şi, respectiv, au fost achitate neregulamentar mijloace în sumă de 137,8 mii lei. Totodată, examinările fizice la 5 centre de BAC au relevat lipsa la 3 dintre acestea a unor bunuri în valoare de 6,2 mii lei. Aceste neajunsuri au fost condiţionate de monitorizarea insuficientă din partea ME a executării contractului, fapt care a determinat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 137,8 mii lei, dar şi iresponsabilitatea conducătorilor centrelor de bacalaureat, care nu au asigurat integritatea bunurilor de care au beneficiat.

Auditul efectuat la DGETS a constatat abateri referitor la executarea a 2 contracte de achiziţii prin care s-a contractat confecţionarea a 12 uşi de interior pentru gimnaziul nr.102 din satul Brăila, raionul Ialoveni, în valoare de 66,0 mii lei, cu instalarea acestora pînă la 31.12.2014. Verificările auditului la faţa locului, din data de 23.02.2015, denotă că au fost livrate şi instalate doar 11 uşi, în luna ianuarie 2015, deşi, potrivit documentelor primare, acestea au fost livrate şi achitate în luna decembrie 2014. Totodată, urmare constatării lipsei unei uşi, aceasta a fost livrată şi instalată în martie 2015.

Examinările auditului efectuate la instituţiile din subordinea DGETS asupra unor procese-verbale de executare a lucrărilor de reparaţie au identificat cazuri în care au fost incluse spre plată în procesele-verbale cheltuieli pentru apă şi energie electrică, în timp ce, de fapt, acestea au fost consumate de instituţiile în care erau efectuate reparaţiile. La iniţiativa echipei de audit, DGETS a solicitat operatorilor economici recuperarea mijloacelor menţionate, pînă la finele auditului fiind încasate 9,2 mii lei.

Examinările auditului la DGETS şi DETS din subordine referitor la respectarea preţurilor contractate pentru reparaţia utilajului tehnologic, sistemului de apeduct şi canalizare, a echipamentului electric în caz de avariere nu au fost posibile, întrucît acestea beneficiau de sute sau mii de tipuri de lucrări, în timp ce erau contractate 20-161 de poziţii. Totodată, în majoritatea cazurilor, nu a fost posibilă verificarea preţurilor la materialele utilizate din actele de recepţie, deoarece acestea nu se regăseau în specificaţia contractului. Astfel, deficienţele la etapa de planificare a auditului, prin selectarea incorectă a procedurii de achiziţii, precum şi a întocmirii documentelor de licitaţie, provoacă riscuri majore la monitorizarea achiziţiilor şi utilizarea eficientă a mijloacelor publice.

În cazul DETS sect. Rîşcani, examinările auditului asupra respectării preţurilor contractate, prin examinarea selectivă a 28 din 49 procese-verbale de recepţie a lucrărilor pentru serviciile de lichidare a avarierilor pe sisteme de apeduct, canalizare şi termoficare, au identificat cazuri de majorare a preţului, fapt care a dus la efectuarea cheltuielilor suplimentare în sumă de 9,9 mii lei.

Verificările auditului la IMSP CRDM referitor la respectarea clauzelor contractuale au relevat devieri la procurarea unui complex diagnostic. Astfel, la contrapunerea datelor specificate în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor cu oferta, s-au constatat majorări de preţ pentru unele tipuri de lucrări de acomodare a spaţiilor la 42 de poziţii, fiind achitate suplimentar mijloace în sumă de cca 147,5 mii lei.

Situaţii similare au fost constatate la IGP, unde, prin contrapunerea specificaţiilor unui contract de achiziţii cu procesele-verbale de recepţie, s-a relevat că lucrările recepţionate nu corespund în totalitate specificaţiilor contractuale, fiind identificate lucrări neexecutate în sumă de cca 16,6 mii lei. De asemenea, au fost incluse lucrări neprevăzute în specificaţii în valoare de cca 21,6 mii lei. Totodată, în urma observaţiilor fizice din data de 23.01.2015, în cazul unui imobil al IGP la care, potrivit documentelor primare, s-au finisat lucrări de reparaţie în decembrie 2014, s-a constatat că unele lucrări se aflau în proces de execuţie, iar altele, în sumă de 78,8 mii lei, nu au fost executate. În urma contrapunerii specificaţiilor din contract cu procesele-verbale de recepţie, s-a constatat că unele tipuri de lucrări în sumă de 305,0 mii lei nu au fost executate, fiind înlocuite cu altele, în lipsa documentării acestor modificări. De asemenea, contrar art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996³⁷ şi pct.7 lit.c) din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010, lucrările de reparaţie capitală au fost contractate şi executate în lipsa documentaţiei de proiect, însoţită de calcule de deviz, aprobate şi expertizate în modul stabilit.

Verificările auditului la MA au relevat, în cazul a 3 contracte din 105 verificate, abateri de la cerinţele contractuale. Astfel, în scopul procurării serviciilor de transport aerian de pasageri pentru anul 2014, MA a organizat 2 licitaţii publice, fiind încheiate 2 contracte în valoare totală de 2,1 mil.lei. Auditul a constatat, în cazul ambelor contracte, procurarea biletelor avia cu pînă la 4 luni înaintea încheierii contractului cu operatorul economic. Astfel, pînă la intrarea în vigoare a unuia dintre contracte au fost achiziţionate bilete avia în sumă de cca 545,0 mii lei. Conform explicaţiilor persoanelor responsabile, “MA nu poate întrerupe graficul plecării din lipsa contractului, perfectarea căruia durează 2-3 luni, ceea ce îi impune să procure la început de an bilete în avans”.

Totodată, verificarea eşantionată a 52 de bilete procurate relevă că preţurile lor nu corespund preţurilor contractate, acestea fiind majorate de 2-4 ori, fapt ce a cauzat achitări suplimentare de mijloace de cca 313,1 mii lei.

De asemenea, verificările auditului la MA denotă că livrările de peşte congelat pentru necesităţile Armatei Naţionale au fost iniţiate după încheierea contractului de achiziţii, dar pînă la înregistrarea acestuia la AAP (16 tone de peşte congelat în valoare de 464,0 mii lei, sau 17,8% din marfa contractată). Astfel, achiziţiile au fost efectuate în baza unui contract nevalabil, în condiţiile în care, conform prevederilor legale³⁸, contractul de achiziţii intră în vigoare la data înregistrării acestuia la AAP.

Conform art.44 alin.(4) din Legea privind achiziţiile publice, la determinarea ofertei cîştigătoare, autoritatea contractantă evaluează şi compară ofertele recepţionate folosind modul şi criteriile expuse în documentele de licitaţie. Auditul a constatat că, în anul 2014, grupul de lucru pentru achiziţii al Î.S. “ASD”, nerespectînd aceste criterii, a modificat, pe parcursul executării lucrărilor, termenele şi volumul iniţial al lucrărilor de execuţie, ceea ce schimbă în esenţă oferta desemnată cîştigătoare, care stipulează că operatorul economic execută necondiţionat clauzele contractului încheiat³⁹. Astfel, deşi în contractele încheiate pe o perioada mai mare de un an s-a specificat valoarea mijloacelor financiare alocate pe anul 2014, obligaţiunile contractuale n-au fost onorate, nefiind executate lucrări în valoare de 185,1 mil.lei, inclusiv 55,5 mil.lei provenite din mijloace externe. De asemenea, la 18 contracte în valoare de 502,8 mil.lei, încheiate pe parcursul anului 2013, cu executare continuă mai mare de un an, n-au fost specificate alocaţiile anuale prevăzute în acest scop. Reieşind din cele menţionate, auditul concluzionează că o parte din mijloacele fondului rutier pe anul 2014 au fost utilizate pentru finanţarea unor contracte care urmau a fi finalizate în anul 2013. Astfel, Î.S. “ASD” a încheiat mai multe contracte cu unii operatori economici, dar nu s-a asigurat de faptul că aceştia dispun de capacităţile necesare de executare a lucrărilor sau de livrare a mărfurilor. În rezultat, Î.S. “ASD” a recurs la prelungirea contractelor neexecutate în termen, în detrimentul aplicării sancţiunilor financiare prevăzute de clauzele contractuale. Grupul de lucru pentru achiziţii a încheiat noi contracte, în timp ce contractele anterioare nu au fost executate.

Examinările auditului asupra acordurilor adiţionale la 25 de contracte de antrepriză, prin care s-au operat modificări ale volumului de lucrări în valoare de 40,0 mil.lei, dar şi ale termenelor de executare, au relevat că, în unele cazuri, AAP şi-a exprimat dezacordul, restituind solicitările fără modificare. Totodată, la prezentarea repetată a unor acorduri adiţionale, cu explicaţii suplimentare, acestea erau aprobate de către AAP. Potrivit explicaţiilor responsabililor de la Î.S. “ASD”, modificările se acceptă în urma soluţionării neconformităţilor sau defectelor parvenite pe parcursul executării lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor. Astfel, exemplificăm contractul de achiziţie privind executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R30 “Anenii Noi-Căuşeni-Ştefan-Vodă-frontiera cu Ucraina”, tronsonul km 44,85-52,30, în valoare de 53,4 mil.lei, la care, prin acordul adiţional din 15.04.2014, au fost excluse lucrări prevăzute în devizul-ofertă în sumă de 3,1 mil.lei, în acelaşi timp fiind incluse lucrări suplimentare în sumă de 6,6 mil.lei. O situaţie similară s-a constatat la achiziţionarea lucrărilor de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere pe drumul “R20 Rezina-Orhei-Călăraşi, km 0-46” (tronsonul km 0-8,3), în valoare de 97,9 mil.lei, unde, prin acorduri adiţionale, din devizul-ofertă au fost excluse lucrări în valoare de 10,2 mil.lei, în acelaşi timp fiind incluse lucrări suplimentare în valoare de 19,3 mil.lei.

4.2. Autorităţile contractante nu aplică penalităţi pentru nelivrarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor în termenele stabilite în contract

Potrivit cadrului regulator⁴⁰, operatorii economici urmează să livreze bunurile, să execute lucrările şi să presteze serviciile în termenele stipulate în contract, iar în cazurile de depăşire a acestora, vînzătorul poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma bunurilor nelivrate şi/sau serviciilor neprestate, pentru fiecare zi de întîrziere.

Verificările auditului au relevat că, la 7 din 12 autorităţi contractante supuse auditului, au fost constatate cazuri de livrare cu întîrziere a bunurilor, de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, fără a se întreprinde măsuri pentru livrarea în termen şi calcularea penalităţilor în conformitate cu prevederile contractuale. Astfel, la ME s-a constatat că, în 5 din 25 de proceduri de achiziţii verificate, termenul de livrare a bunurilor a fost depăşit de la 9 pînă la 30 de zile.

De asemenea, la IGP auditul a constatat, în cazul contractului privind executarea lucrărilor de reparaţie capitală a edificiului din str.Putna 10, mun.Chişinău, depăşirea termenului de executare a lucrărilor de reparaţie cu peste 30 de zile, fără a fi calculate penalităţi în conformitate cu prevederile contractuale. Nerespectarea termenului de executare a fost constatată şi în cazul altor 4 contracte de achiziţie, cînd lucrările de reparaţii capitale s-au executat cu întîrziere de la 1 pînă la 3 luni, fără calcularea penalităţilor în conformitate cu clauzele contractuale.

Verificările auditului la MA asupra executării unor contracte de achiziţie au identificat că 2 operatori economici au livrat bunurile cu întîrziere. Deşi MA a înaintat acestora înştiinţări repetate în acest sens, indicînd restanţa şi calculul penalităţilor care urmează a fi achitate, auditul nu a constatat încasarea de facto a penalităţilor pentru nelivrarea în termen a bunurilor contractate, entitatea motivînd neîncasarea acestora prin existenţa datoriilor creditoare faţă de operatorii economici, cu toate că faţă de unul dintre aceştia nu erau înregistrate datorii.

De asemenea, verificările auditului la IMSP CRDM referitor la respectarea termenului de livrare a bunurilor, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor au identificat abateri într-un caz din 18 verificate. Astfel, lucrările de reparaţie executate în baza unui contract de achiziţie au fost executate cu 5 luni mai tîrziu faţă de termenul prevăzut, iar IMSP CRDM n-a întreprins măsuri în vederea asigurării executării lucrărilor în termen şi, respectiv, nu a calculat penalitatea în conformitate cu prevederile contractuale.

Verificările auditului efectuate la DGETS au relevat că, în 4 din 25 de cazuri, termenul de livrare a bunurilor prevăzut în contract a fost depăşit de la 28 pînă la 83 de zile, iar DGETS, urmare nemonitorizării acestor situaţii, nu a întreprins măsuri privind livrarea în termen şi nu a calculat penalitate pentru fiecare zi de întîrziere în conformitate cu prevederile contractuale. Totodată, auditul menţionează că în unele contracte DGETS nici nu a indicat termenele de livrare a bunurilor.

Contrar prevederilor art.69 din Legea privind achiziţiile publice şi prevederilor contractuale, pentru neonorarea obligaţiunilor contractuale, inclusiv pentru nerespectarea termenelor de executare a lucrărilor, Î.S. “ASD”, în mare parte, n-a aplicat amenzi şi sancţiuni, în condiţiile în care termenele de executare au fost prelungite prin acorduri adiţionale. Pe parcursul anului 2014 amenzile au constituit cca 1,4 mil.lei.

4.3. În unele cazuri, autorităţile contractante, contrar prevederilor contractuale, efectuează achitări în avans, fiind suportate cheltuieli suplimentare

Documentaţia-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii⁴¹ stabileşte un exemplu al metodei şi condiţiilor de plată de către cumpărător. Totodată, cerinţele trebuie revăzute de către autoritatea contractantă şi ajustate conform cerinţelor actuale.

Potrivit prevederilor legale⁴², de la persoanele juridice şi fizice care au primit din partea instituţiilor publice mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, dar nu mai mult de 30 de zile, se percepe la bugetul respectiv o sumă calculată în funcţie de rata de bază aplicată de BNM la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceste prevederi au fost valabile pînă la 31.12.2014, după care, prin Legea bugetului de stat pe anul 2015⁴³, s-a interzis efectuarea plăţilor anticipate (avansurilor) pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, a căror valoare nu va depăşi 10 la sută din limita anuală stabilită pe obiectiv.

La IGP auditul a constatat dezafectarea mijloacelor bugetare sub formă de avans, care depăşeşte termenul-limită de 30 de zile. În acest sens, exemplificăm contractul nr.101 din 18.09.2014, în cazul căruia, conform prevederilor contractuale, a fost achitat un avans în mărime de 1,6 mil.lei, sau 30% din valoarea totală a contractului. Potrivit prevederilor iniţiale ale contractului de achiziţie, termenul de livrare a bunurilor depăşea termenul de valabilitate a contractului cu 47 de zile, după care, termenul de valabilitate a contractului a fost extins pînă la finele anului 2015, iar livrările aferente anului 2014 urmau să fie în sumă de 1,6 mil.lei, ce constituie şi mărimea avansului. Auditul atestă nerespectarea termenului de livrare a bunurilor, în decembrie 2014 fiind livrate bunuri în valoare de 0,5 mil.lei, sau 30,9%, la finele anului rămînînd datorii debitoare în valoare de 1,1 mil.lei. Auditul a constatat că bunurile nu au fost livrate în termenele prevăzute, o parte din bunuri în sumă de 0,7 mil.lei fiind livrate în luna ianuarie 2015, iar restul bunurilor în sumă de 417,6 mii lei - în luna aprilie 2015.

În aceste condiţii, auditul relevă neaplicarea prevederilor art.55 alin.(2) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, care prevede calcularea penalităţilor în cazul dezafectării mijloacelor bugetare în formă de avans. Respectiv, nu au fost calculate penalităţi pentru suma dezafectată în valoare de cca 10,8 mii lei.

În cazul IMSP CRDM, potrivit prevederilor contractului privind livrarea complexului diagnostic, în valoare de 59,9 mil.lei, plata către operatorul economic urma a fi efectuată: pentru utilaj – în termen de 30 de zile după punerea în funcţiune a fiecărui utilaj în parte, iar pentru lucrările de acomodare – 20% avans în termen de cel mult 30 de zile de la aprobarea contractului la AAP, restul sumei - pe parcurs, pentru fiecare lucrare în parte, la prezentarea actelor de finisare.

Auditul a constatat că contractul de achiziţii a fost achitat integral, deşi operatorul economic nu a livrat în întregime utilajul contractat. Astfel, la situaţia din 05.02.2015, IMSP CRDM a achitat în totalitate lucrările de acomodare şi utilajul contractat, în timp ce, conform condiţiilor contractuale, urma a fi achitată suma de 10,5 mil.lei, sau cu 49,4 mil.lei mai puţin, acestea fiind plăţi în avans. De asemenea, auditul denotă că, deşi utilajele urmau a fi livrate pînă în luna mai 2015, la situaţia din 01.09.2015, operatorul economic nu a livrat utilaj în valoare de 36,4 mil.lei.

Astfel, în condiţiile în care mijloacele pentru achitarea echipamentului medical au fost din mijloacele luate în credit de la o bancă comercială, achitarea lucrărilor şi bunurilor înaintea parvenirii termenului de achitare a dus la admiterea cheltuielilor ineficiente prin achitarea dobînzii. Examinările auditului denotă că, pentru utilajele medicale şi lucrările achitate în avans, IMSP CRDM a achitat suplimentar, pînă la situaţia din 31.08.2015, dobînda pentru credit în sumă de cca 3,07 mil.lei, dintre care 3,01 mil.lei pentru utilaje medicale şi 0,06 mil.lei pentru lucrări.

Pentru sporirea transparenţei etapei de monitorizate şi management al executării contractelor, poate fi elaborat un raport privind executarea obligaţiilor contractuale de către furnizori, care să fie plasat periodic pe pagina web a autorităţii contractante şi pe pagina web a AAP, precum şi să fie parte componentă a Registrului de stat al achiziţiilor publice şi a Listei operatorilor economici calificaţi.

Concluzii:

În lipsa documentării şi descrierii proceselor operaţionale aferente domeniului achiziţiilor publice, autorităţile contractante nu au asigurat transparenţa procedurilor de achiziţii publice, precum şi eficienţa utilizării banilor publici. Astfel, nici una din cele 12 entităţi auditate nu au documentat/descris în modul corespunzător procesele operaţionale aferente procesului de efectuare a achiziţiilor publice.

Autorităţile contractante nu posedă abilităţi suficiente pentru identificarea necesităţilor, estimarea valorii acestora, planificarea achiziţiilor în concordanţă cu bugetul instituţiei şi, respectiv, întocmirea şi publicarea anunţurilor de intenţie pentru efectuarea achiziţiilor publice.

Unele autorităţi contractante au planificat proceduri de achiziţii în lipsa acoperirii financiare sau a dovezii alocării acestora, au selectat neregulamentar procedura de achiziţie, au desfăşurat proceduri de achiziţii în lipsa includerii acestora în planul anual de achiziţii. Una dintre cauzele care au determinat aceste nereguli a fost nestabilirea expresă a tuturor atribuţiilor pentru membrii grupului de lucru.

În acest sens, membrii grupului de lucru nu au înregistrat corespunzător data şi ora primirii ofertelor şi nu au securizat aceste înregistrări, nu au iniţiat procedurile de achiziţii în termenele prevăzute, nu au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate conform cerinţelor, nu au semnat procesele-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor, iar în alte cazuri acestea au fost întocmite post factum, nu au evaluat corespunzător ofertele conform caietului de sarcini, nu au asigurat încasarea garanţiilor de bună execuţie şi nici încheierea regulamentară a contractelor de valoare mică şi raportarea acestora la AAP. Totodată, documentele de licitaţie, în unele cazuri, nu sînt întocmite calitativ, fapt ce determină anularea procedurilor de achiziţii şi creează dificultăţi la evaluarea adecvată a ofertelor şi la monitorizarea executării contractelor de achiziţii.

Una dintre cele mai problematice etape ale procesului de achiziţie este executarea contractelor de achiziţie, aceasta nefiind monitorizată de către AAP. Astfel, în multe cazuri, autorităţile contractante, în detrimentul intereselor sale, nu au asigurat respectarea prevederilor contractuale în ce priveşte termenele de livrare, preţul contractat, precum şi alte cerinţe contractuale. De asemenea, autorităţile contractante nu aplică penalităţi operatorilor economici pentru încălcarea prevederilor contractuale. Au fost constatate şi situaţii cînd autorităţile contractante, contrar prevederilor legale şi contractuale, efectuează achitări în avans, suportînd suplimentar cheltuieli ineficiente.

Recomandări autorităţilor contractante (MAIA, ME, MS, MA, IGP, AAM, Î.S. “ASD”, IMSP CRDM, DGETS, DETS sect. Botanica, DETS sect. Centru, DETS sect. Rîşcani.):

7. Să stabilească concret atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al grupului de lucru privind achiziţiile publice.

8. Să asigure o planificare reală a necesarului de bunuri, lucrări şi servicii, cu justificarea costurilor estimative prin calcule bazate pe norme naturale (cantitative) de consum şi reieşind din limitele alocaţiilor aprobate.

9. Să includă în planul de achiziţii toate necesităţile instituţionale, cu ajustarea planului de achiziţii la modificările şi completările parvenite pe parcursul anului la limitele de alocaţii.

10. Să limiteze divizarea achiziţiilor publice, iar cazurile admise să fie susţinute cu justificări documentate, care ar asigura că divizarea acestora nu intenţionează să prevină concurenţa.

11. Să stabilească proceduri scrise pentru persoanele implicate în achiziţiile publice, în scopul monitorizării respectării clauzelor contractuale, iar în cazurile cînd operatorii economici nu le respectă, să aplice sancţiuni.

Recomandări Agenţiei Achiziţii Publice:

12. Să revizuiască cadrul legal-normativ aferent achiziţiilor publice, prin reglementarea:

12.1. obligativităţii autorităţilor contractante să publice informaţii cu referinţă la executarea contractelor de achiziţii (modificarea valorii contractului şi termenului de executare, respectarea acestora, calcularea sancţiunilor etc.), care să fie posibile de accesat pe pagina web a autorităţilor contractante;

12.2. obligativităţii de depunere a garanţiei de bună execuţie pe un termen care să depăşească termenul de executare a contractului, precum şi să indice necesitatea extinderii termenului de valabilitate a garanţiei în cazul extinderii termenului de executare a contractului;

12.3. obligativităţii grupului de lucru pentru achiziţii de a monitoriza garanţiile de bună execuţie prin întocmirea unor registre de evidenţă a acestora;

12.4. excluderii necesităţii de elaborare a planurilor de achiziţii trimestriale, în contextul în care planurile anuale de achiziţii indică luna în care urmează să fie efectuată procedura de achiziţie.

_______________________________

³⁶ Pct.25 din Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

³⁷ Legea privind calitatea în construcţii nr.721–XIII din 02.02.1996.

³⁸ Art.4 alin.(3) din Legea privind achiziţiile publice.

³⁹ Art.69 alin.(5) din Legea privind achiziţiile publice.

⁴⁰ Hotărîrea Guvernului nr.763 din 11.10.2012 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii” şi Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2010 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări”.

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.763 din 11.10.2012 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii”.

⁴² Art.55 alin.(2) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847–XIII din 24.05.1996 (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996).

⁴³ Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015.

ALTE CONSTATĂRI

1. Externalizarea serviciilor de curăţenie şi spălătorie a fost iniţiată şi desfăşurată cu abateri de la actele legislative

Potrivit pct.13 din Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017⁴⁴, “externalizarea serviciilor spitaliceşti nemedicale… ar putea reduce costurile fixe, pentru ca resursele rămase să fie direcţionate spre ameliorarea calităţii serviciilor medicale”. De asemenea, Strategia conţine un Plan de acţiuni pentru implementarea acesteia, potrivit căruia pentru anii 2009-2011 a fost planificată activitatea “Identificarea posibilităţilor de contractare din exterior a unor servicii” (spălătorie, bucătărie, pază etc.) de către instituţiile medico-sanitare publice, responsabil de executarea acestei acţiuni fiind MS. Indicatorii stabiliţi pentru monitorizarea realizării acţiunii date sînt: (i) fundamentarea externalizării serviciilor; (ii) lista de servicii ce pot fi externalizate – elaborată şi aprobată; (iii) cadrul normativ reglementat.

În vederea identificării măsurilor întreprinse de MS, auditul a examinat Planurile de activitate ale MS pentru anii 2009-2011. Verificările auditului au relevat că MS nu a planificat şi nu a desfăşurat nici o activitate în acest sens.

Se menţionează că acţiunile ce urmau a fi întreprinse în vederea externalizării serviciilor de spălătorie, curăţenie şi alimentaţie au fost incluse în Planul de activitate al MS abia pe anul 2013, la obiectivul “Dezvoltarea Parteneriatului Public Privat”. Drept indicatori de rezultat ai acestor acţiuni au fost stabilite actele normative elaborate pentru fiecare tip de serviciu în parte. Verificările auditului, în acest sens, indică neelaborarea actelor normative care ar reglementa externalizarea serviciilor menţionate.

Examinările auditului atestă faptul că procesul de externalizare a serviciilor de spălătorie, curăţenie a fost iniţiat în anul 2012. În acest context, auditul relevă că, prin dispoziţia ministrului sănătăţii nr.381d din 15.10.2012, a fost delegat un reprezentant al MS responsabil de evaluarea volumului de lucru privind externalizarea procesului de curăţenie.

La solicitarea echipei de audit de a prezenta un careva studiu sau calcule efectuate care ar demonstra eficienţa externalizării serviciilor de curăţenie şi spălătorie în instituţiile medicale, acestea nu au fost prezentate de MS, auditul constatînd lipsa acestora.

Auditul menţionează că suma totală a contractelor de achiziţii încheiate aferente serviciilor de spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate constituie 58,9 mil.lei, termenul de valabilitate a acestora fiind stabilit pînă la 31.12.2017.

Concluzii:

Iniţierea şi desfăşurarea procesului de externalizare a serviciilor de curăţenie, spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate s-au efectuat cu abateri de la actele normative şi legislative în vigoare, care se exprimă prin: (i) externalizarea serviciilor de curăţenie, spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate efectuată în lipsa unui careva studiu care să demonstreze oportunitatea iniţierii externalizării serviciilor menţionate; justificarea tehnică şi economică a proiectului de externalizare a serviciilor; caracteristicile principale, indicatorii tehnico-economici, identificarea şi analiza riscurilor (riscul politic, legislativ, financiar şi economic, riscul de executare, de mediu); (ii) lipsa monitorizării de către autoritatea publică centrală a procesului de externalizare a serviciilor de curăţenie, spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate.

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

13. Să elaboreze un studiu de fezabilitate în vederea analizei costului şi beneficiului procesului de externalizare a serviciilor de curăţenie, spălătorie şi de închiriere a lenjeriei curate.

2. Referitor la achiziţiile centralizate de mere în scopul compensării parţiale a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor

În anul 2014, în baza Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014⁴⁵, Guvernul a alocat MAIA mijloace financiare în sumă de 19,5 mil.lei pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor. Mijloacele financiare s-au repartizat în scopul achiziţionării merelor de toamnă/iarnă pentru satisfacerea necesităţilor instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general şi special şi ale unităţilor militare din unităţile administrativ-teritoriale. Ulterior, MAIA urma să prezinte Guvernului un raport cu privire la executarea Hotărîrii Guvernului pînă la 25.12.2014. Întru executarea acestei hotărîri, MAIA a solicitat de la ME şi MA listele instituţiilor subordonate, inclusiv numărul de persoane ale acestora. Totodată, conform estimărilor efectuate de MAIA, a fost determinată cantitatea de mere ce revine unei persoane, aceasta constituind un măr pe zi pentru o perioadă de 90 de zile, precum şi cantitatea aferentă fiecărei instituţii.

Verificările auditului denotă că, la 297 de instituţii din 2800, cantitatea de mere per persoană a deviat de la 0,16 kg pînă la 66,5 kg, faţă de 9,2 kg prevăzute, respectiv termenul de distribuire a merelor urma să fie de la 2 zile pînă la 665 de zile.

Auditul relevă că situaţia dată a fost cauzată de întocmirea eronată de către MAIA a listelor instituţiilor beneficiare, fiind indicat/preluat incorect numărul de persoane şi, respectiv, fiind eronată şi cantitatea de mere stabilită.

Pentru achiziţionarea merelor de toamnă/iarnă, s-au organizat 38 de licitaţii publice, în perioada septembrie-noiembrie 2014, fiind prezentate oferte ale operatorilor economici doar pentru 12 licitaţii. În rezultat, pentru 451 din 2800 instituţii de învăţămînt n-au fost contractate şi, respectiv, livrate mere, lipsind ofertele de preţ la licitaţiile publice pentru aceste instituţii.

Auditul denotă că achiziţionarea centralizată a merelor a fost o practică nouă. Astfel, deşi la situaţia din 01.01.2014 au fost înregistraţi 671 producători de mere, la licitaţiile publice organizate a participat un număr neînsemnat al acestora de cca 30 de producători, sau 4,5%.

Auditul menţionează că, deşi organizarea licitaţiilor publice a fost publicată în BAP, o eventuală informare a producătorilor de mere despre organizarea achiziţiilor ar fi asigurat participarea unui număr mai mare de producători agricoli. De asemenea, întrucît pentru achiziţionarea şi achitarea merelor au fost stabilite termene concrete, iar la licitaţiile publice a participat un număr restrîns de operatori economici, acest fapt a constituit un motiv suficient de achiziţionare a merelor prin contracte dintr-o singură sursă, în vederea distribuirii merelor pentru toate instituţiile de învăţămînt, precum şi susţinerii unui număr mai mare de producători de mere.

Astfel, deşi, conform pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.958 din 17.11.2014, merele achiziţionate urmau a fi distribuite instituţiilor de învăţămînt şi unităţilor militare pînă la 10.12.2014, verificările auditului au relevat că pînă la acest termen s-a livrat doar cca 20 % din cantitatea totală. Astfel, tergiversarea distribuirii merelor la instituţii a dus la încheierea între MAIA şi operatorii economici a unor contracte de depozitare a merelor, distribuirea acestora urmînd a fi finalizată pînă la 31.03.2015. La solicitarea echipei de audit din data de 23.04.2015, MAIA nu dispunea de informaţii referitor la nivelul de executare a contractelor privind livrarea merelor la situaţia din 31.03.2015, stocul de mere nelivrate la momentul solicitării auditului constituind 258,7 tone, sau cca 7,3% din totalul merelor contractate. Urmare deplasării la faţa locului - la un depozit frigorific al unui operator economic, auditul a constatat lipsa a 8,2 tone de mere, care urmau a fi repartizate instituţiilor de învăţămînt. Conducătorul întreprinderii a motivat cu faptul că unele grădiniţe erau în reparaţie şi, respectiv, au refuzat recepţionarea ultimelor tranşe de mere, ca rezultat merele s-au alterat.

Echipa de audit, urmare deplasării la unele instituţii de învăţămînt pentru care s-a repartizat o cantitate mai mare de mere decît necesarul stabilit per persoană, a constatat că acestea, în unele cazuri, au fost repartizate la domiciliu, atît copiilor, cît şi angajaţilor. Responsabilii din cadrul instituţiilor beneficiare şi-au motivat decizia prin faptul că instituţiile nu dispun de spaţii de depozitare şi păstrare a merelor. De asemenea, auditul atestă că MAIA nu a prezentat Guvernului, pînă la data de 25.12.2014, Raportul cu privire la executarea Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014.

Concluzii:

MAIA nu a asigurat pe deplin executarea cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014, prin: (i) neasigurarea participării la licitaţiile publice a tuturor producătorilor agricoli; (ii) incapacitatea organizării achiziţiilor de mere în termene rezonabile; (iii) neasigurarea cu mere a tuturor instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general şi special; (iv) distribuirea neproporţională a merelor, fiind constatate cantităţi exagerate sau insuficiente; (v) nelivrarea merelor în termenele planificate; (vi) neraportarea către Guvern a executării hotărîrii menţionate.

Recomandări Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare:

14. Să prezinte Guvernului Raportul cu privire la executarea Hotărîrii Guvernului nr.958 din 17.11.2014.

3. Referitor la contractarea dintr-o singură sursă a serviciilor educaţionale pentru realizarea planului (comenzii de stat) de pregătire a cadrelor

Prin Hotărîrea Guvernului nr.983 din 22.12.2012, a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară şi a fost stabilită o perioadă de tranziţie de doi ani financiari (2013, 2014), în care ministerele de resort urmau să distribuie alocaţiile instituţiilor de învăţămînt superior din subordine în baza procedurii privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă. Concomitent, Hotărîrea de Guvern prevedea că ME, în comun cu ministerele de resort, în termen de pînă la 1 aprilie 2013, să elaboreze şi să înainteze Guvernului, spre aprobare, metodologia de calculare a taxei de studii.

Ulterior, la Hotărîrea Guvernului nr.983 din 22.12.2012 s-au efectuat unele modificări⁴⁶, prin care au fost excluse prevederile privind elaborarea şi înaintarea către Guvern, spre aprobare, a metodologiei de calculare a taxei de studii de către ME, totodată fiind prelungită cu 2 ani perioada de tranziţie în care ministerele de resort urmau să distribuie alocaţiile instituţiilor de învăţămînt superior din subordine în baza procedurii privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă.

Astfel, actualmente finanţarea serviciilor educaţionale prestate de universităţile de stat se efectuează în baza procedurii privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă. Pentru anul 2014, ME a achiziţionat servicii educaţionale de la 11 instituţii de învăţămînt superior, în sumă totală de 418,0 mil.lei.

După primirea particularităţilor la proiectul bugetului pentru anul 2014, ME a solicitat de la instituţiile de învăţămînt superior necesităţile pentru asigurarea executării comenzii de stat, acestea solicitînd mijloace în sumă totală de 420,0 mil.lei. Necesităţile prezentate au fost pentru finanţarea salariilor şi burselor, cheltuielile de mentenanţă etc. Urmare examinării solicitărilor de către ME şi în dependenţă de limitele de cheltuieli stabilite de MF, suma alocaţiilor a fost ajustată la 408,0 mil.lei, sau cu 12,0 mil.lei mai puţin. Potrivit informaţiilor prezentate de ME, repartizarea mijloacelor pe instituţii s-a efectuat în baza cheltuielilor din anii precedenţi, care depind şi de numărul de angajaţi, numărul de blocuri de studii, cămine şi mai puţin de numărul de studenţi. Astfel, la calcularea alocaţiilor nu se ţine cont de numărul de studenţi care sînt pregătiţi de către instituţiile superioare de învăţămînt de stat în conformitate cu planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Examinările auditului referitor la dinamica finanţării instituţiilor şi a numărului de studenţi incluşi în planul de admitere la studii superioare au relevat o creştere de cca 4-5% a alocaţiilor, dar o descreştere de cca 5,0% a numărului de studenţi cu finanţare de la buget.

Auditul menţionează că proiectul Consolidarea Autonomiei Universitare în Moldova – EUNIAM îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor şi sistemelor educaţionale la nivel naţional în Republica Moldova şi vizează sporirea autonomiei universitare în Republica Moldova prin propunerea de modificări legislative în cadrul legal al învăţămîntului superior. Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului TEMPUS IV (2007-2013) pentru o perioadă cuprinsă între 15 octombrie 2012 şi 14 octombrie 2015. În cadrul acestui proiect a fost elaborat un concept de restructurare a sectorului învăţămîntului superior în Republica Moldova, care urmează a fi examinat de ME, MF şi alte părţi cointeresate. Una dintre componentele acestui proiect se referă la autonomia financiară a instituţiilor superioare de învăţămînt de stat, fiind propusă o formulă bazată pe performanţă şi rezultate pentru fundamentarea valorii contractuale dintre ME şi instituţiile superioare de învăţămînt de stat.

Concluzii:

Deşi instituţiile de învăţămînt superior de stat activează, începînd cu 01.01.2013, în condiţii de autonomie financiară, pînă în prezent nu a fost aprobată o metodologie de calculare a taxei de studii bazată pe performanţă şi rezultate pentru fundamentarea valorii contractuale. În aceste circumstanţe, achiziţiile publice rămîn şi actualmente a fi efectuate prin procedura de achiziţii dintr-o singură sursă. Astfel, utilizarea mijloacelor bugetare poate fi afectată de mai multe riscuri.

Recomandări Ministerului Educaţiei:

15. Să asigure elaborarea şi aprobarea metodologiei de calculare a taxei de studii pentru învăţămîntul superior de stat pentru a asigura respectarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice şi a eficientiza utilizarea banilor publici.

_______________________________

⁴⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1471 din 24.12.2007 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017”;

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.958 din 17.11.2014 “Cu privire la modul de repartizare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor”.

⁴⁶ Hotărîrea Guvernului nr.651 din 13.08.2014 “Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2012”; Hotărîrea Guvernului nr.1031 din 30.12.2014 “Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2012”.

CONCLUZII GENERALE

AAP îşi îndeplineşte în mare parte responsabilităţile în domeniul achiziţiilor publice, examinează şi înregistrează în majoritatea cazurilor contractele de achiziţii şi dările de seamă în termenele prevăzute. Totodată, informaţia inclusă în SMID aferentă înregistrării achiziţiilor publice nu în toate cazurile este completă şi veridică. Concomitent, în unele cazuri, AAP nu a examinat contestaţiile în termenele prevăzute de cadrul legal, iar Lista operatorilor economici calificaţi şi Lista de interdicţie a operatorilor economici ţinute de către AAP nu sînt dezvoltate şi, respectiv, au o utilitate limitată.

Autorităţile contractante, prin prisma responsabilităţilor atribuite, nu au asigurat transparenţa procedurilor de achiziţii publice, precum şi eficienţa utilizării banilor publici prin admiterea unor deficienţe în ce priveşte: (i) stabilirea expresă a tuturor atribuţiilor pentru membrii grupului de lucru; (ii) identificarea tuturor necesităţilor; (iii) includerea tuturor procedurilor de achiziţii în planul de achiziţii şi în anunţul de intenţie; (iv) planificarea procedurilor de achiziţii în lipsa acoperirii financiare sau a dovezii alocării acestora; (v) selectarea regulamentară a procedurii de achiziţie; (vi) întocmirea şi semnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi a proceselor-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor; (vii) încasarea garanţiilor de bună execuţie; (viii) aplicarea sancţiunilor pentru operatorii economici care încalcă prevederile contractuale.

Astfel, membrii grupului de lucru pentru achiziţii nu au înregistrat corespunzător data şi ora primirii ofertelor şi nu au securizat aceste înregistrări, nu au iniţiat procedurile de achiziţii în termenele prevăzute, nu au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate conform cerinţelor, nu au semnat procesele-verbale de deschidere şi evaluare a ofertelor, în alte cazuri acestea fiind întocmite post factum, nu au evaluat corespunzător ofertele conform caietului de sarcini, nu au asigurat încasarea garanţiilor de bună execuţie şi nici încheierea regulamentară a contractelor de valoare mică, dar şi raportarea acestora la AAP.

Constatările de audit ale Curţii de Conturi indică că sectorul achiziţiilor publice este foarte susceptibil către folosirea iraţională a mijloacelor financiare. Prin urmare, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Achiziţii Publice trebuie să întreprindă măsuri riguroase în vederea reducerii pierderilor ce ţin de achiziţii.

Concluzionînd cele expuse şi ţinînd cont de faptul că valoarea contractelor de achiziţii publice înregistrate de AAP în anul 2014 a depăşit 10% din PIB, urmează a fi depuse eforturi, în vederea îmbunătăţirii activităţilor aferente achiziţiilor publice prin înlăturarea abaterilor constatate. Astfel, în vederea remedierii deficienţelor constatate, urmează să se ţină cont la elaborarea cadrului normativ pentru implementarea noii Legi privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Agenţia Achiziţii Publice şi la 12 autorităţi contractante de către şeful de Direcţie dl V.Munteanu, controlorii de stat principali dnele V.Cauş şi S.Purici, controlorii de stat superiori dnele O.Chirilici, T.Popovschi, I.Buga şi dl T.Sula, controlorii de stat dnele I.Hadjiu, U.Negru, N.Graur, I.Covali.

Anexa nr.1

Ce au identificat rapoartele de audit şi studiile anterioare

cu privire la achiziţiile publice din Republica Moldova

Pe parcursul ultimilor ani au fost efectuate mai multe misiuni de audit şi studii cu privire la achiziţiile publice din Republica Moldova. Acest document prezintă un rezumat al celor mai recente evaluări în acest domeniu şi cele mai semnificative constatări şi probleme identificate.

Raportul de audit al performanţei emis de către Curtea de Conturi în anul 2009

În anul 2007, Republica Moldova a adoptat o nouă lege cu privire la achiziţii, care avea drept scop îmbunătăţirea sistemului achiziţiilor publice. În anul 2009, Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei, pentru a determina dacă pe parcursul implementării noii legi, în anul 2008 existau probleme care limitau eficienţa operaţiunilor efectuate de către autorităţile contractante, agenţii economici şi alte persoane, dacă da, atunci ce acţiuni erau necesare pentru a spori eficienţa achiziţiilor. Raportul de audit întitulat “Careva dintre obiectivele Legii cu privire la achiziţiile publice au fost realizate, totuşi mai este nevoie de îmbunătăţiri”, a fost emis în martie 2009.

Auditul a fost efectuat la Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (ARMAPAU), ulterior înlocuită cu Agenţia Achiziţii Publice; la 5 autorităţi publice de nivel republican – Ministerul Afacerilor Interne (şi 3 instituţii subordonate – Departamentul Trupelor de Carabinieri, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Direcţia Generală a Pazei de Stat), Ministerul Apărării, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Serviciul de Pază de Frontieră, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, precum şi la alte 73 de autorităţi publice locale de nivelul I şi II.

Auditul a constatat că autorităţile contractante, agenţii economici, ARMAPAU au întîmpinat greutăţi în aplicarea legii, ceea ce a limitat eficienţa achiziţiilor. Cele mai semnificative constatări sînt următoarele:

• Autorităţile contractante nu au elaborat planuri anuale şi trimestriale pentru achiziţii şi nu au publicat anunţul de intenţie, astfel reducînd participarea potenţialilor agenţi economici la concurs, şi nu au asigurat un nivel de transparenţă corespunzător şi nici principiile eficienţei în ceea ce priveşte efectuarea achiziţiilor.

• Majoritatea grupurilor de lucru pentru achiziţii ale autorităţilor contractante nu au lucrat suficient, din cauza pregătirii profesionale slabe a personalului implicat în activitatea de achiziţii publice, lipsei de regulamente interne cu privire la procedurile specifice prevăzute de lege, precum şi lipsei unor prevederi clare referitoare la distribuirea sarcinilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor între membrii grupului de lucru.

• La organizarea licitaţiilor deschise, autorităţile contractante nu au stabilit cerinţele minimale obligatorii pentru calificarea agenţilor economici, nu au respectat cerinţele stipulate în lege în ce priveşte fişierele achiziţiilor publice, invitaţia de participare la licitaţie, garanţiile ofertelor şi executarea contractului, rapoartele şi altele, astfel nu au luptat împotriva concurenţei şi nu au asigurat transparenţă maximă şi tratament egal privind potenţialii ofertanţi, au evitat riscul neexecutării contractelor şi utilizării iraţionale a mijloacelor financiare, creşterii soldurilor bunurilor neutilizate şi, respectiv, a datoriilor faţă de beneficiari.

• Unele autorităţi contractante au solicitat agenţilor economici să prezinte un număr exagerat de documente obligatorii, care nu aveau o importanţă semnificativă la momentul depunerii ofertei, astfel respingînd ofertele cu cele mai mici preţuri.

• Instituţiile publice au efectuat plăţile cu întîrzieri, care au fost cauzate de insuficienţa de resurse financiare şi/sau finanţarea întirziată din partea instituţiilor de stat. Aceste situaţii au creat un cerc interdependent de probleme, atunci cînd agenţii economici nu au putut plăti impozitele la buget, din cauza că nu au beneficiat la timp de plăţile pentru bunurile livrate instituţiilor bugetare, din cauza că acestea nu au fost finanţate din bugetele respective, din cauza lipsei de bani, condiţionate de datoriile agenţilor economici.

• Insuficienţa instruirii membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi lipsa unor acte normative care trebuiau să fie elaborate după ce noua lege a intrat în vigoare au dus la refuzarea pe nedrept a ofertelor bine întemeiate, anularea nejustificată a licitaţiilor, modificarea nejustificată a ofertelor, iniţierea licitaţiilor în absenţa resurselor financiare.

• Deşi, conform legii, achiziţiile efectuate prin cererea de ofertă puteau fi utilizate doar în condiţii expres, acest tip de procedură de achiziţii era cel mai des utilizat. Totodată, procesul de iniţiere şi de desfăşurare a acestor proceduri nu era documentat corespunzător, ceea ce a oferit posibilitatea de a evita o procedură mai transparentă (licitaţia deschisă), prin divizarea achiziţiilor publice. Unele autorităţi contractante nu au acordat atenţia corespunzătoare acestei proceduri, astfel folosind-o ca pe un instrument formal de achiziţii. Prin urmare, achiziţiile nu au putut să asigure un nivel corespunzător de eficienţă, din cauza lipsei de transparenţă, ceea ce a determinat implicarea unui număr mic de participanţi care aveau o valoare mai mică, astfel fiind reduse posibilităţile de obţinere a unui preţ mai bun.

• Există probleme cu privire la modul de aplicare a achiziţiilor dintr-o singură sursă. Nu au fost stabilite toate criteriile întru utilizarea acestei proceduri. Acestea sînt cauzate de faptul că normele guvernamentale nu au fost elaborate la timp, autorităţile contractante nu au respectat normele legale privind aplicarea acestor proceduri şi persoanele responsabile nu erau familiarizate cu prevederile legale. Ca urmare, mijloacele publice au putut fi folosite ineficient, iar unii agenţi economici - favorizaţi.

• Unele entităţi auditate nu monitorizau corespunzător executarea contractelor. Ca urmare, nu au fost respectate termenele pentru încheierea contractului, clauzele contractuale nu au fost executate, sancţiunile prevăzute în contract nu au fost aplicate, nu au fost întreprinse careva măsuri faţă de antreprenorii care nu au efectuat lucrări de calitate. Modul curent de monitorizare a execuţiei contractului de achiziţie a bunurilor şi serviciilor necesită îmbunătăţiri la nivel centralizat.

• Termenele-limită prevăzute pentru elaborarea şi/sau modificarea actelor normative pentru implementarea noii legi, insuficienţa de personal şi fluxul de personal în cadrul ARMAPAU au influenţat îndeplinirea cu certitudine a tuturor sarcinilor şi funcţiilor prevăzute de noua lege, precum şi de planurile de acţiuni ale Guvernului.

Raportul de audit al Curţii de Conturi conţine o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea eficienţei achiziţiilor, acestea fiind adresate Guvernului, Ministerului Finanţelor, ARMAPAU şi autorităţilor contractante, în scopul de a contribui la o utilizare mai eficientă a mijloacelor publice.

Raportul de evaluare a sistemului de achiziţii la nivel de ţară, efectuat în iunie 2010

Banca Mondială a evaluat sistemul de achiziţii publice din Republica Moldova de trei ori – în anii 2003, 2008 şi 2010. Evaluarea efectuată în anul 2010 a folosit metodologia OECD/DAC, iar nota oferită de aceasta a fost “Risc Moderat”. Unele dintre problemele identificate în evaluarea efectuată în anul 2010 sînt:

• În timp ce Legea cu privire la achiziţiile publice pare să fie o bază pentru un sistem bun de achiziţii publice, cu un cadru legal practic puternic, o serie de riscuri în implementarea şi aplicarea legii încă se înregistrează. Una dintre cele mai mari deficienţe este că multe din reglementările legii încă nu sînt gata. Unele reglementări şi documente de licitaţie care se folosesc curent nu sînt pe deplin compatibile cu actuala Lege privind achiziţiile publice.

• Monitorizarea achiziţiilor şi controlul deciziilor de achiziţii au fost centralizate prin mandatarea aprobării fiecărui contract (cu excepţia contractelor de valoare mică) de către AAP şi înregistrarea acestora la Trezoreria de Stat. Această practică avea tendinţa de a transfera responsabilitatea şi răspunderea de la entităţile ce efectuează achiziţii la AAP.

• În cadrul entităţilor care efectuează achiziţii încă se elaborează procedurile de control intern şi la moment încă nu sînt funcţionale.

• Instituţia anticorupţie aplică prevederile anticorupţie stipulate în lege şi pedepse în cazul identificării încălcărilor, însă această practică nu este coordonată pe deplin, astfel încît să asigure o aplicare de succes a acestor prevederi.

Această evaluare a determinat careva măsuri care necesită atenţia imediată a Guvernului, şi anume:

• Implementarea unei alegeri strategice pentru a îmbunătăţi aranjamentele instituţionale. De exemplu, AAP ar putea continua cu responsabilitatea de evaluare şi aprobare a contractelor şi treptat să se retragă de la îndeplinirea acestei funcţii începînd pe termen mediu, după care pe termen lung.

• Consolidarea AAP cu resursele necesare în ce priveşte personalul şi mijloacele financiare, dar şi crearea ei ca agenţie autosustenabilă, cu autonomie managerială şi financiară necesară.

• Redresarea situaţiei cu privire la deficienţele din cadrul legal, de exemplu, prin modificarea Legii cu privire la achiziţiile publice prin prisma modificării legislaţiei secundare.

• Completarea şi actualizarea documentelor standardizate de licitaţie, inclusiv formularul standard de contracte pentru diverse proceduri de achiziţii.

• Îmbunătăţirea paginii oficiale a AAP întru asigurarea funcţionalităţii depline a acesteia pentru publicarea legilor, oportunităţilor de achiziţii, acordarea contractelor şi alte documente şi informaţii care pot fi accesate liber de către părţile interesate, pentru asigurarea unui nivel mai mare de transparenţă.

• Elaborarea unor îndrumări şi manuale destinate entităţilor care efectuează achiziţii, în vederea îmbunătăţirii administrării şi monitorizării contractelor.

• Îmbunătăţirea programelor existente de instruiri în ce priveşte domeniul de aplicare şi frecvenţa acestora, dar şi elaborarea unei strategii coprehensive de consolidare a capacităţilor personalului public.

Studiul efectuat de către Expert-Grup în anul 2014

În iunie 2014, Expert-Grup a publicat studiul său cu privire la achiziţiile publice din Moldova, întitulat “Achiziţiile Publice în Moldova – Probleme şi soluţii”. Scopul acestui studiu a fost reprezentarea situaţiei achiziţiilor publice în Moldova nu doar prin prisma politicilor şi reglementărilor din acest domeniu, dar şi luînd în consideraţie alţi factori care pot influenţa eficienţa acestui sistem.

Rezultatele studiului s-au bazat pe analiza legislaţiei achiziţiilor publice, analiza paginilor oficiale ale autorităţilor publice, ale organizaţiilor internaţionale, inclusiv ale donatorilor şi practicilor internaţionale în acest domeniu. În calitate de surse de informaţie au fost folosite procedurile reale de achiziţii, rapoartele de audit efectuate de Curtea de Conturi în perioada 2011-2013 (60 de rapoarte), rapoartele de la autorităţile contractante şi petiţiile depuse de către Agenţia Achiziţii Publice la solicitarea autorilor şi rapoartele publicate pe http://tender.gov.md/. De asemenea, 30 de autorităţi locale de nivelul I şi nivelul II au fost intervievaţi cu scopul de a evalua nivelul de colaborare dintre Agenţie şi autorităţile publice locale.

Conform raportului, procedurile de achiziţii pot fi divizate în trei etape: etapa de preachiziţii, etapa de achiziţii şi etapa de post achiziţii. Cele mai mari constrîngeri identificate în cadrul studiului sînt legate de următoarele: (1) membrii grupului de lucru pentru achiziţii nu dispun de abilităţi suficiente în planificarea corespunzătoare a achiziţiilor, elaborarea documentelor, cererilor şi specificaţiilor calitative şi obiective; (2) stabilirea necorespunzătoare a responsabilităţilor/atribuţiilor pentru membrii grupului de lucru şi responsabilizarea modestă în procesul de achiziţii, precum şi în procesul de aplicare a prevederilor legale; şi (3) Agenţia Achiziţi Publice nu efectuează în mod suficient controale interne şi monitorizarea procedurilor de achiziţii publice.

Alte probleme importante identificate în cadrul acestui studiu

• Cele mai stringente probleme identificate în cadrul procesului de licitaţie în Moldova sînt legate de îndeplinirea atribuţiilor membrlor grupului de lucru. Acest studiu a determinat că în rîndul licitaţiilor înregistrate nu se atestă un nivel înalt de concurenţă. Nu sînt întreprinse măsurile necesare pentru a asigura transparenţa, imparţialitatea, confidenţialitatea implicării grupurilor de lucru.

• Problemele legate de etapa de post achiziţii sînt cauzate de către controalele necorespunzătoare efectuate de către autorităţile contractante. Lipsa controalelor sporeşte riscul de creştere nejustificată a valorii contractelor şi a nivelului de acceptare a bunurilor şi serviciilor de o calitate mai inferioară ce nu întrunesc specificările contractelor.

• Nivelul de transparenţă a achiziţiilor publice trebuie să fie sporit pentru a obţine un nivel de concurenţă mai mare între ofertanţi şi pentru a spori responsabilizarea instituţiilor şi persoanelor implicate în procesele de achiziţii. Studiul a identificat că mai multe autorităţi contractante manifestă un interes scăzut în a crea şi a gestiona corespunzător rubricile de pe paginile web dedicate procedurilor de achiziţii publice. De asemenea, acestea nu postează planurile de achiziţii şi nici nu oferă informaţie deplină şi la timp în ceea ce priveşte achiziţiile, precum şi rezultatele achiziţiilor. Un impediment major în obţinerea rezultatelor bune privind achiziţiile publice este neimplementarea politicilor voluntare pentru asigurarea transparenţei de către autorităţile contractante.

Anexa nr.2

Domeniul de aplicare şi metodologia

Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2015⁴⁷, a iniţiat auditul performanţei sistemului de achiziţii publice în scopul evaluării controlului şi reglementării de către AAP a domeniului achiziţiilor publice, precum şi respectării de către autorităţile contractante a procedurilor aferente achiziţiilor publice.

Auditul a fost efectuat la Agenţia Achiziţii Publice, 6 autorităţi ale administraţiei publice centrale – Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Departamentul Dotări al Ministerului Apărării, Inspectoratul General al Poliţiei, Agenţia “Apele Moldovei”, 4 instituţii din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale - Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Botanica a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Rîşcani a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sect. Centru a Consiliului municipal Chişinău. Concomitent, Curtea de Conturi a efectuat misiuni de audit în domeniul achiziţiilor publice la Instituţia Medico-Sanitară Publică Centrul Republican de Diagnosticare Medicală şi la Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raportul de audit, echipa de audit a utilizat mai multe proceduri de audit, cum ar fi: examinarea documentelor şi a rapoartelor, interviurile, chestionarele, calculele şi comparaţiile, precum şi observaţiile directe.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a ghidat de:

1. ISSAI 300 “Principii fundamentale ale auditului performanţei”;

2. ISSAI 3100 “Ghidul auditului performanţei – principii de bază”;

3. Manualul de audit al performanţei⁴⁸;

4. Actele legislative şi normative în vigoare aferente domeniului auditat.

_______________________________

⁴⁷ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014;

⁴⁸ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.06.2010.

Metodologia

Pentru a realiza Obiectivul I “Îşi îndeplineşte eficient AAP responsabilităţile de reglementare, supraveghere şi control în domeniul achiziţiilor publice?” au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit:

• a fost analizată situaţia referitor la examinarea şi înregistrarea documentelor de licitaţie, dărilor de seamă şi contractelor de achiziţie, după caz, înaintate de către autorităţile contractante AAP, inclusiv termenele de înregistrare a acestora;

• au fost examinate datele privind Lista operatorilor economici calificaţi şi Lista de interdicţie a operatorilor economici, precum şi regularitatea introducerii acestora;

• a fost studiată situaţia referitor la coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul de către AAP a modului în care autorităţile contractante respectă procedurile de achiziţii publice şi de atribuire a contractelor de achiziţii publice;

• au fost purtate discuţii cu oficialii AAP referitor la deficienţele în procesul de înregistrare a documentelor de licitaţie, dărilor de seamă şi contractelor de achiziţie.

Pentru atingerea Obiectivului II “Au planificat, implementat şi monitorizat autorităţile contractante achiziţiile publice în conformitate cu cerinţele legale şi cu cele mai bune practici pentru a asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor?” misiunea de audit a realizat activităţi specifice, fiind aplicate următoarele tehnici de audit şi metode de colectare a probelor de audit:

la etapa planificării achiziţiilor

• a fost examinată situaţia privind identificarea necesităţilor de achiziţii şi aprobarea finanţării necesităţilor;

• a fost verificată existenţa planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice aprobate de către conducere;

• a fost verificată publicarea anunţurilor de intenţie, cu includerea tuturor procedurilor de achiziţie necesare;

• a fost examinată situaţia referitor la asigurarea neadmiterii cazurilor de divizare a achiziţiilor prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie;

la etapa de evaluare a modului de organizare a activităţii grupului de lucru

• a fost studiat modul de organizare a activităţii grupului de lucru, în special existenţa ordinului de creare a grupului de lucru pentru achiziţii şi regulamentului acestuia;

• a fost verificată stabilirea expresă a atribuţiilor fiecărui membru al grupului de lucru;

• a fost examinat modul de îndosariere a dosarelor de achiziţie conform prevederilor cadrului legal;

la etapa de pregătire a procedurii de achiziţie

• a fost examinată situaţia referitor la elaborarea caietului de sarcini în conformitate cu planul de efectuare a achiziţiilor;

• a fost examinată situaţia referitor la înregistrarea ofertelor tuturor operatorilor economici care au dorit să participe la procedura de achiziţie;

la etapa de desfăşurare a achiziţiilor

• a fost examinată situaţia referitor la prezentarea/semnarea de către toţi membrii grupului de lucru a declaraţiilor de imparţialitate;

• a fost studiată situaţia referitor la întocmirea de către grupul de lucru a procesului-verbal de deschidere a ofertelor;

• a fost examinată situaţia referitor la semnarea procesului-verbal de deschidere a ofertelor atît de către grupul de lucru, cît şi de către reprezentanţii agenţilor economici;

• a fost examinată situaţia referitor la procedura de evaluare şi examinare a ofertelor agenţilor economici, în special, corespunderea ofertelor cerinţelor documentelor de licitaţie, precum şi faptului dacă oferta cîştigătoare satisface toate cerinţele stabilite conform criteriilor de evaluare prevăzute în invitaţie;

la etapa de monitorizare a executării contractelor încheiate

• a fost examinată situaţia referitor la corespunderea cantităţii, preţurilor şi, după caz, a caracteristicilor tehnice specificate în contractul de achiziţie cu cele din factură;

• a fost examinată situaţia referitor la respectarea termenelor de livrare a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor şi a termenului de achitare (avansurile acordate, plăţile efectuate după livrarea mărfurilor).

Anexa nr.4.

Constatările auditului referitor la contractul de achiziţie privind

 procurarea complexului diagnostic de către IMSP CRDM

IMSP CRDM, la data de 26.06.2014, a modificat Planul de achiziţii publice pentru anul 2014 prin includerea pentru trimestrul III a licitaţiei publice privind achiziţionarea unui complex diagnostic în valoare de 50,0 mil.lei (fără TVA).

Verificările auditului au relevat că planificarea necesităţilor aferente procurării complexului diagnostic, care, în opinia auditului, este de o complexitate majoră, s-a efectuat de către IMSP CRDM în lipsa elaborării unui studiu de fezabilitate, care ar include fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi financiară, precum şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor aferente achiziţiei publice respective.

În corespundere cu pct.13 din Regulamentul MS nr.03/20-99 din 26.04.2006 “Cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”, Consiliul administrativ este organul de administrare şi supraveghere a activităţii instituţiei. Totodată, potrivit pct.14 lit.f) din Regulamentul MS nr.03/20-99 din 26.04.2006, Consiliul administrativ are atribuţia exclusivă de coordonare şi aprobare a contractelor de achiziţii publice a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, suma cărora depăşeşte 50,0 mii lei.

Auditul denotă că contractul de achiziţie a complexului diagnostic nu a fost examinat în cadrul Consiliului administrativ, autoritatea contractantă motivînd că “a solicitat permisiunea MS, în calitate de fondator al IMSP CRDM, care este organul superior”.

Potrivit cadrului legal⁴⁹, responsabilă de efectuarea achiziţiilor centralizate de dispozitive medicale pentru instituţiile medico-sanitare publice este AMDM. Auditul a constatat că, de facto, AMDM a refuzat organizarea procedurii de achiziţie, în rezultat aceasta fiind desfăşurată de IMSP CRDM. În acest context, la solicitarea Curţii de Conturi, AMDM a motivat refuzul organizării achiziţiei prin faptul că “sursele financiare urmau să fie acreditate de la bancă, adică nu erau la momentul solicitării desfăşurării licitaţiei şi nu au confirmat disponibilitatea surselor financiare. Totodată, a fost solicitată achiziţionarea dispozitivelor dintr-un singur lot, care includea, la rîndul său, şi acomodarea spaţiilor pentru dispozitivele date, ceea ce ţine de profilul instituţiei în domeniul dat”.

_______________________________

⁴⁹ Art.7 alin.(1), lit.h) din Legea nr.92 din 26.04.2012.

În corespundere cu pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008, una din condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice este existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora. Verificările auditului, în acest sens, au relevat că IMSP CRDM a iniţiat neregulamentar licitaţia publică în lipsa acoperirii financiare. Astfel, ulterior desfăşurării licitaţiei publice, IMSP CRDM a contractat un credit bancar în valoare de 59,9 mil.lei pe un termen de 60 luni, cu rata dobînzii flotante de 13,5% anual.

Auditul, analizînd condiţiile contractuale referitor la cheltuielile de deservire a creditului bancar, a constatat că costul total al plăţilor aferente creditului contractat va constitui cca 100,9 mil.lei (inclusiv rata dobînzii, comisionul administrativ unic şi comisioanele anuale). În acest sens, se menţionează că efectuarea cheltuielilor suplimentare pentru deservirea creditului, care constituie lunar 740,0 mii lei, va avea impact semnificativ asupra bugetului instituţiei, îndeosebi achitarea ultimei tranşe. Astfel, potrivit prevederilor contractului de credit, ultima tranşă urmează a fi achitată la 04.02.2020 şi constituie 18,5 mil.lei, aceasta depăşind de 3 ori cheltuielile lunare curente ale IMSP CRDM.

Examinările auditului denotă că, deşi documentele de licitaţie au fost solicitate de 15 operatori economici, pînă la termenul-limită a fost prezentată o singură ofertă, în valoare de 59,9 mil.lei, care a fost desemnată cîştigătoare. Astfel, deşi, potrivit art.59 alin.(1) lit.a) din Legea privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice dacă nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei, IMSP CRDM nu s-a folosit de acest drept.

Auditul atestă că, deşi în documentele de licitaţie a fost indicată depunerea garanţiei pentru asigurarea executării contractului, IMSP CRDM nu a solicitat operatorului economic prezentarea acestei garanţii în valoare de 5,9 mil.lei.

Verificările auditului referitor la executarea clauzelor contractuale au constatat mai multe abateri semnificative

În corespundere cu prevederile contractuale, în termen de maximum 60 de zile de la înregistrarea contractului la AAP, care a avut loc la data de 19.12.2014, urmau a fi amenajate spaţiile, iar după aceasta, în maxim 40 de zile, urma a fi livrat şi utilajul medical.

Verificările auditului au atestat că, pînă la expirarea termenului-limită de executare a lucrărilor de acomodare - 19.02.2015, operatorul economic a executat lucrări de acomodare doar în volum de 20%. S-a constatat că tergiversarea efectuării lucrărilor de acomodare a fost cauzată preponderent de solicitarea tardivă de către IMSP CRDM a avizării din partea Centrului Naţional de Sănătate Publică a calculelor tehnico-radiologice a eficienţei protecţiei barierelor staţionare.

Potrivit prevederilor contractuale, plata către operatorul economic urma a fi efectuată: pentru lucrările de acomodare – 20% avans în termen de cel mult 30 de zile de la aprobarea contractului la AAP, restul sumei pe parcurs, pentru fiecare lucrare în parte, la prezentarea actelor de finisare; iar pentru utilaj – în termen de 30 de zile după punerea în funcţiune a fiecărui utilaj în parte.

Examinările auditului au identificat că contractul de achiziţii a fost achitat integral, deşi operatorul economic nu a livrat în întregime utilajul contractat. Astfel, la situaţia din 05.02.2015, IMSP CRDM a achitat în totalitate lucrările de acomodare şi utilajul contractat, în timp ce, conform condiţiilor contractuale, urma a fi achitată suma de 10,5 mil.lei, sau cu 49,4 mil.lei mai puţin. De asemenea, auditul denotă că, deşi utilajele urmau a fi livrate pînă în luna mai 2015, la situaţia din 01.09.2015, operatorul economic nu a livrat utilaje în valoare de 36,4 mil.lei.

În acest sens, analiza auditului denotă că, pînă la situaţia din 01.09.2015, pentru utilajele şi lucrările de acomodare achitate în avans, IMSP CRDM a suportat cheltuieli suplimentare pentru deservirea creditului în sumă de cca 3,07 mil.lei.

Auditul relevă că la data de 08.04.2015 dosarul aferent licitaţiei publice menţionate a fost ridicat de către organul de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie.