Hotărîre nr.37 din 10.12.97 cu privire la controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.371-II din 18 noiembrie 1997 "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 371-II din 18 noiembrie 1997 "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului"* Nr.37 din 10.12.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6-7/1 din 29.01.1998 * * * * M.O. nr. 76 din 20 noiembrie 1997, art. 637 M.O. nr. 77-78 din 27 noiembrie 1997, erata, pag. 11 M.O. nr. 81 din 8 decembrie 1997, art. 665 ÎN NUMELE REPUBLICII MOLDOVA Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, deputatului în Parlament Victor Cecan, autorul sesizării, consilierului Preşedintelui în problemele juridice, relaţiile cu Parlamentul şi instituţiile de drept Mihai Petrachi, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 371-II din 18 noiembrie 1997 "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă la 24 noiembrie 1997 cu respectarea prevederilor art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (2) şi (3), art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 2 decembrie 1997. Avînd în vedere materialele dosarului, audiind raportul prezentat de judecătorul-raportor şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: La 18 noiembrie 1997 Preşedintele Republicii Moldova a emis Decretul nr. 371-II "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului" care a fost publicat în M.O. nr. 76 din 20 noiembrie 1997, art. 637, rectificat prin erata din M.O.nr. 77-78 din 27 noiembrie 1997, pag. 11, şi republicat în M.O. nr. 81 din 8 decembrie 1997, art. 665. Prin Decret data de 22 martie 1998 a fost stabilită drept dată pentru alegerea Parlamentului şi s-a indicat Comisiei Electorale Centrale, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare asigurării organizaţionale, financiare şi materiale a alegerii Parlamentului. Contestînd Decretul în cauză, autorul sesizării consideră că stabilirea datei alegerilor este un element al organizării şi desfăşurării alegerilor în Parlament, lucru, care, potrivit art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie, se reglementează prin lege organică şi, prin urmare, ţine de atribuţiile Parlamentului. Autorul sesizării menţionează, de asemenea, că Legea nr.1609-XII din 14 octombrie 1993 "Privind alegerea Parlamentului", la care face trimitere Preşedintele Republicii Moldova întru motivarea emiterii acestui decret, nu este o lege organică, ea a fost adoptată pînă la intrarea în vigoare a noii Constituţii şi şi-a încetat acţiunea neavînd puterea juridică necesară. Autorul sesizării consideră că în lipsa unei legi organice Preşedintele Republicii Moldova, pentru a soluţiona chestiunea în cauză, urma să-şi exercite dreptul la iniţiativă legislativă pe căile stabilite de Constituţie. În plus, stabilind în decret unele măsuri ce ţin de desfăşurarea şi organizarea alegerilor (art. 2 şi 3), Preşedintele Republicii Moldova prin actul său şi-a depăşit limitele atribuţiilor, arogîndu-şi atribuţiile Parlamentului. Astfel, în viziunea autorului, adoptînd decretul supus controlului constituţionalităţii, Preşedintele Republicii a încălcat art. 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), art. 61 alin. (2) şi art. 72 alin. (3) lit. a), care statuează că raporturile ce ţin de sistemul electoral se reglementează numai prin lege organică, art. 79 alin. (2) (validarea mandatului şi depunerea jurămîntului), art. 102 alin. (2) din Constituţie. Curtea Constituţională consideră că la examinarea dosarului urmează să se ţină cont de art. 72 (categoriile de legi) şiart. II Titlul VII Dispoziţii finale şi tranzitorii din Constituţia Republicii Moldova. Potrivit art. 72 alin. (3) lit. a), care se referă la sistemul electoral, inclusiv la alegerea Parlamentului, atunci cînd se adoptă şi se pun în aplicare legi organice, este necesar să se respecte anumite proceduri, stipulate prin art. 74 şi 94 din Constituţie. În acelaşi timp, legiuitorul a prevăzut în Constituţie că în situaţia în care s-a creat un conflict temporar de legi, "Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei Constituţii", iar "Comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul, în decursul unui an de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, vor examina conformitatea legislaţiei cu Constituţia şi vor prezenta Parlamentului propuneri respective". Dat fiind faptul că în perioada de după 27 august 1994, data intrării în vigoare a Constituţiei, şi pînă la emiterea decretului contestat, Parlamentul nu şi-a expus poziţia referitor la compatibilitatea prevederilor Legii nr.1609-XII din 14 octombrie 1993 cu prevederile Constituţiei, Curtea Constituţională conchide că Legea respectivă la momentul adoptării Decretului era în vigoare şi aplicabilă în temeiulart. II alin. (1) din Dispoziţii finale şi tranzitorii. Avînd în vedere că art. 61 alin. (3) din Constituţie stabileşte că "Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului precedent", iar Curtea Constituţională, prin Hotărîrea sa din 10 noiembrie 1997, a stabilit că mandatul Parlamentului în exerciţiu expiră la 27 februarie 1998, data de 22 martie 1998, stabilită prin Decretul Preşedintelui, se încadrează în limita termenului de 3 luni, prevăzut de Constituţie pentru efectuarea scrutinului parlamentar. Totodată, Curtea Constituţională consideră că Republica Moldova recunoaşte statul de drept ca una din valorile supreme în care puterile legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exerciţiul atribuţiilor care le revin, potrivit Constituţiei. Comisia Electorală Centrală, indicată în art. 3 al decretului, fiind un organ de stat autonom, constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, una din funcţiile căreia o constituie totalizarea rezultatelor alegerilor - expresie a voinţei politice a poporului, în activitatea sa se conduce numai de Constituţie şi de lege şi, prin urmare, puterea executivă - Preşedintele Republicii Moldova - nu-i poate da indicaţii referitor la activitatea sa. Avînd în vedere argumentele expuse, Curtea Constituţională consideră că sintagma "Comisia Electorală Centrală" din art. 3 al decretului nu este motivată nici din punct de vedere al cadrului legal precedent sau existent la momentul examinării dosarului. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 135 alin. (1)lit. a) din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 6 alin. (3) şi art. 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară constituţional Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 371-II din 18 noiembrie 1997 "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului", cu excepţia sintagmei "Comisia Electorală Centrală" din art. 3. 2. Se declară neconstituţională sintagma "Comisia Electorală Centrală", inclusă în art. 3 al Decretului nr. 371-II din18 noiembrie 1997, prin care acesteia i se dau indicaţii. 3. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 10 decembrie 1997. Nr. 37. OPINIE SEPARATĂ Fiind practic întrutotul de acord cu Hotărîrea Curţii Constituţionale din 10 decembrie 1997, prin care se recunoaşte constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului"(nr. 371-II din 18 noiembrie 1997), consider absolut necesar să-mi expun opinia separată care constă în următoarele: 1. Prin Hotărîre se declară constituţional Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 371-II nu integral, ci cu excepţia sintagmei "Comisia Electorală Centrală" din art. 3 pe motiv că includerea acestei sintagme în acest articol în acelaşi rînd cu "Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale", care "vor întreprinde măsurile necesare asigurării organizaţionale, financiare şi materiale a alegerii Parlamentului", este o formă directă de intervenţie în activitatea Comisiei, care nu face parte din autorităţile publice executive, ci are un statut juridic special, una din funcţiile de bază ale căreia o constituie totalizarea rezultatelor alegerilor - expresie a voinţei politice supreme a poporului, şi care în activitatea sa urmează să se conducă în exclusivitate de lege. Analiza Legii "Privind alegerea Parlamentului" din 14 octombrie 1993 nr. 1609-XII, în special a art. 11 ne convinge că atribuţiile de a întreprinde măsuri necesare de asigurare "organizaţională, financiară şi materială a alegerii Parlamentului" sînt prevăzute expres pentru Comisia Electorală Centrală în lit. f) din Lege. Aceleaşi atribuţii ale Comisiei electorale Centrale sînt prevăzute în art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, care, potrivit art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie, este lege organică. Aşadar, dispoziţiile art. 3 din decretul supus controlului constituţionalităţii, în care în acelaşi rînd cu Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale este enumerată şi Comisia Electorală Centrală, şi nu, pur şi simplu, enumerată, ci enumerată prima în ordinea numerică, nu pot fi apreciate drept o intervenţie în atribuţiile acestor organe, ci drept o enumerare a organelor care sînt abilitate să întreprindă toate măsurile necesare asigurării organizaţionale, financiare şi materiale a alegerii Parlamentului, fiecare în limita atribuţiilor şi funcţiilor ce le revin. 2. Limita atribuţiilor şi funcţiilor fiecărui organ indicat în art. 3 al decretului - Comisia Electorală Centrală, Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, în toate domeniile, inclusiv în domeniul organizării şi efectuării alegerilor, sînt stabilite în legile respective, care reglementează modul de organizare, funcţiile şi atribuţiile acestor organe. Anume acesta este sensul dispoziţiilor art. 2 al Decretului "Organizarea şi efectuarea alegerii Parlamentului se vor desfăşura conform legislaţiei în vigoare". 3. Declararea decretului constituţional, inclusiv a articolelor 2 şi 3, cu excepţia sintagmei "Comisia Electorală Centrală" din art. 3 constituie, în opinia mea, o ruptură artificială a structurii şi logicii juridice interne a decretului. 4. Din motivele expuse, consider că Decretul "Privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului" nr. 371-II din 18 noiembrie 1997 este constituţional integral. Judecător al Curţii Constituţionale Nicolae OSMOCHESCU